Professional Documents
Culture Documents
Facultatea de Drept
Anul II, ZI
17 Octombrie 2014
Drept Penal
Partea generala 1
-Curs 2-
VI.
Universitatea Pitesti
17 Octombrie 2014
Facultatea de Drept
Anul II, ZI
Prin prevederea ca infractiuni a unor astfel de fapte si pedepsele ce se aplica,
dreptul penal vine cu un plus de aparare a relatiilor de familie, aparare ce nu poate
fi realizata doar prin normele dreptului familiei.
f) Legatura dreptului penal cu dreptul administrativ
Puternice legaturi intre dreptul penal si dreptul administrativ exista atunci cand
facem o analiza intre raspunderea penala si raspunderea administrativcontraventionala. Astfel, raspunderea penala survine in multe cazuri pentru unele
fapte din punctul in care se termina raspunderea administrativa.
Ex: conducerea autoturismului cu o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool
pur in sange duce la raspundere penala art.336 C.P.; conducerea autoturismului cu
o imbibatie alcoolica sub 0,80 g/l alcool pur in sange duce la raspundere
administrativ-contraventionala.
Mai mult, dreptul penal sanctioneaza incalcari grave ale unor norme din materia
dreptului administrativ: abuzul, neglijenta in serviciu, purtarea abuziva, luarea de
mita.
VII.
Universitatea Pitesti
17 Octombrie 2014
Facultatea de Drept
Anul II, ZI
pedeapsa prevazuta de lege si numai in conditiile stabilite expres
de lege.
Principiul legalitatii pedepsei implica cerinte specifice atat fata
de legiuitorul penal cat si fata de judecator. Astfel, legiuitorul are
obligatia de a determina un cadru precis in continut, conditii si
limite a cauzelor generale sau speciale de nepedepsire ori atenuare
a pedepselor, precum si a criteriilor generale si limitelor, potrivit
carora se va realiza individualizarea judiciara si executionala a
pedepsei.
In ceea ce priveste pe judecator, acesta nu poate refuza
aplicarea vreuneia din sanctiunile prevazute de lege pentru fapta
retinuta sau de a modifica temeiul sau conditiile in care urmeaza sa
se fixeze sanctiunea de drept penal.
b) Principiul umanismului
Acest principiu presupune ca intreaga reglementare penala trebuie sa
porneasca de la interesele fundamentale ale omului. In centrul activitatii
de aparare se afla omul cu drepturile si libertatile sale.
In actuala reglementare penala sunt cuprinse dispozitii ce privesc
principiul umanismului. De exemplu, in actuala reglementare e abolita
pedeapsa cu moartea, gasim masurile educative ce se iau fata de minori,
urmarind reeducarea acestora.
In actuala Constitutie sunt prevederi ce vizeaza acest principiu al
umanismului. De exemplu, in art. 22 este garantat dreptul la viata si
integritate fizica si psihica.
Umanismul dreptului penal se reflecta si in urmatoarele situatii:
- Adoptarea unui sistem de pedepse flexibile (ex: art. 253 C.P.)
- Reglementarile privind sanctionarea minorilor, astfel limita
raspunderii penale a fost ridicata de la 12 ani la 14 ani, cu
precizarea ca minorul intre 14 ani si 16 ani raspunde penal
numai daca se face dovada ca fapta a fost savarsita cu
discernamant, stabilit pe baza unei expertize medico-legale.
Intre 16 ani si 18 ani se prezuma discernamantul, cu
posibilitatea de a dovedi contrariul.
- Multiple institutii de individualizare (art.74 C.P. sunt
prevazute criteriile generale de individualizare a pedepsei).
- Modul in care se reglementeaza executarea pedepsei inclusiv
individualizarea acestei executari a pedepsei.
- Institutia reabilitarii, care poate fi de drept sau
judecatoreasca.
c) Principiul infractiunea e unicul temei al raspunderii penale
Acest principiu e refectat in dispozitiile art. 15 al. 2 C.P.
Astfel, daca fapta comisa, desi e prevazuta de legea penala, nu
intruneste trasaturile unei infractiuni, nu va exista nici raspundere penala.
Pe plan procesual penal, actiunea penala nu poate fi pusa in miscare,
iar daca a fost pusa in miscare, nu mai poate fi exercitata, dispunandu-se
scoaterea de sub urmarire penala.
d) Principiul egalitatii in fata legii penale
Principiul egalitatii in fata legii penale exprima regula ca toti indivizii in
societate sunt egali in fata legii. Acest principiu este consacrat si in art.16
din Constitutie. In legea penala, acest principiu nu este consacrat expres
Universitatea Pitesti
17 Octombrie 2014
Facultatea de Drept
Anul II, ZI
printr-o dispozitie legala, dar el se deduce implicit din faptul ca in legea
penala nu sunt prevazute imunitati sau privilegii care sa permita
inegalitati de tratament in aplicarea legii penale.
e) Principiul personalitatii raspunderii penale
Acest principiu constituie regula potrivit careia atat obligatia ce
decurge dintr-o norma penala de a avea o anumita conduita cat si
raspunderea penala ce decurge din nerespectarea acelei obligatii, revin
persoanei ce nu si-a respectat obligatia, savarsind fapta interzisa si nu
alteia ori unui grup de persoane.
In dreptul penal nu se poate antrena raspunderea penala pentru fapta
altuia.
Caracterul personal al raspunderii penale implica aplicarea pedepsei
numai celui ce a savarsit o infractiune, iar celelalte sanctiuni fata de cel
care prin fapta sa a produs o vatamare relatiilor sociale.
Universitatea Pitesti
17 Octombrie 2014
Facultatea de Drept
Anul II, ZI
penal, legi ce vizeaza reglementarea relatiilor sociale din anumite
domenii: sectorul silvic, regimul funciar, sectorul vamal, protectia
mediului.
e. Tratate si Conventii Internationale
In doctrina se face distinctie intre Tratate si Conventii
Internationale care constituie izvoare directe de drept penal, de
exemplu Tratatele si Conventiile referitoare la asistenta juridica
internationala in materie penala, si cele care constituie izvoare
indirecte, categorie in care intra Tratatele si Conventiile ce cuprind
angajamentele statelor parti de a incrimina pe plan intern anumite
fapte socialmente periculoase.
Problema jurisprudentei ca izvor de drept
Jurisprudenta nu constituie izvor de drept, in opinia noastra.
Au existat si exista pareri ca jurisprudenta ar fi izvor de drept,
bazandu-se pe Deciziile Curtii Constitutionale prin care sunt solutionate
probleme de neconstitutionalitate; decizia prin care se constata un text
de lege neconstitutional, acea hotarare este definitiva si obligatorie,
Deciziile pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie in
solutionarea unor recursuri in interesul legii, declarate de procurorul
general.