Figura 1.

Fortele active
in perioada de sprijin si perioada de pendulare
Pozitia de start la comanda Pe locuri
Pozitia de start la comanda Gata
Aruncarea tip azvarlire
Pasii specifici de aruncare a mingii de oina

escriem aruncare a mingii de oina, procedeul cu patru pasi specifici,

procedeu accesibil incepatorilor si elevilor. Aruncarea mingii de oina se
desfasoara in urmatoarele faze tehnice:
- pregatirea (priza si pozitia initiala);
- elanul (elanul preliminar si pasii specifici de aruncare);
- efortul final de aruncare.
Veriga de baza a prestatiei la aruncarea mingii de oina este miscarea
de azvarlire, respectiv de aplicare a fortei de tractiune si biciuire, asupra
obiectului.
Pregatirea si acomodarea cu mingea
Priza sau tinerea mingii poate aplica doua prize in functie de marimea
(volumul) mingii: tinuta pe radacina degetelor, cu ajutorul degetului mare, al
aratatorului si al mijlociului cat si cu degetului mare, aratatorului, al
mijlociului si al inelarului, care se asaza pe minge.
Pozitia initiala Dupa fixarea prizei, atletul se asaza cu piciorul stang
inainte pe toata talpa, celalalt sprijinit inapoi, controland cu varful solul si
duce bratul drept sus, cu cotul inainte si mingea deasupra umarului. Pozitia
corpului este verticala, iar bratul opus relaxat inainte.
Elanul
Lungimea totala a elanului este in jur de 20 m si se desfasoara sub forma
unei alergarii accelerate (elanul preliminar) si a unei suite de pasi specifici de
aruncare (pasii de aruncare), pe fondul carora se executa anumite miscari
ritmice si precise.

Elanul preliminar Se executa intre doua semne de control si conta dintr-o

alergare libera, urmarindu-se o accelerare gradata, pana la un semn de
control; in acest timp, mingea ramane deasupra umarului executand miscari
oscilatorii, reduse ca amplitudine, in scopul relaxarii.
Pasii specifici de aruncare (Figura 4.) se desfasoara sub forma unei
alergarii aciclice, compusa din 4 pasi specifici tehnicii de aruncare; pe pasul
1 si 2 se duce inapoi bratul aruncator, pasul 3 este incrucisat, iar pasul 4
este de blocaj sau de aruncare. Pasii specifici incep la semnul de control,
la care aruncatorul (dreptaci) ajunge cu piciorul stang:
- primul pas, care este mai lung (2-2,20m) se executa cu piciorul drept,
bratul cu mingea incepe sa se duca inapoi; concomitent cu inceperea ducerii
mingii inapoi, are loc si rasucirea usoara a axei umerilor spre dreapta, iar
bratul liber (stangul) este adus indoit in fata pieptului, fapt ce relaxeaza
centura scapulo-humerala.
- al doilea pas, de 1,50-2,00m, se executa cu piciorul stang, atletul
ajungand cu axa umerilor paralela cu directia de aruncare, fapt ce permite
intinderea completa a bratului cu mingea; trunchiul se inclina spre inapoi,
formand un unghi de 30-35s cu verticala.
Figura
4. Pasii
specifici de aruncare a
mingii de oina
- al treilea
pas, pasul
incrucisat, se executa
cu
piciorul
drept,
printr-o
pendulare
activa
a
coapsei,
peste piciorul stang,
cu
care
se
incruciseaza; pasul se executa razant si suficient de lung (1,80-2,10m),
fiind determinat si de forta de impulsie a piciorului stang; C.G.G. al corpului
coboara cu 5-6cm, iar bratul cu mingea se mentine intins, cu palma in
supinatie. Prin acest pas se urmareste devansarea (depasirea) trenului
superior, pasul fiind veriga de legatura a elanului cu efortul de aruncare.
- al patrulea pas, pasul de aruncare, sau pasul de blocaj este executat cu
piciorul stang, el fiind suportul pe care se desfasoara efortul final.
Efortul final

Este cea mai importanta faza, cand are loc marea accelerare a
bratului cu mingea. Prin miscarile executate in efortul de aruncare, miscari
bazate pe contractii musculare in val, incepand cu grupele musculare mari,
se creeaza o viteza suplimentara, astfel ca, la eliberare mingea atinge o
viteza foarte mare.
Desi efortul de aruncare cuprinde mai multe actiuni ale segmentelor
corpului, datorita vitezei de executie imprimata de aruncator, el apare ca o
unica si continua miscare.
Sprijinul unilateral Dupa executarea pasului incrucisat, atletul ajunge in
sprijin pe piciorul drept, care preia si continua activ miscarea: rotarea
genunchiului (fara tendinta de ridicare), la care este angrenata si rotarea
soldului drept, propulsand bazinul inainte. Astfel, se asigura si intrarea
aruncatorului in arc intins, moment care precede tractiunea finala
(azvarlirea).
Sprijinul bilateral (pasul de blocaj) Reprezinta pasul final, unde se
produce un sistem foarte complex de actiuni in scopul obtinerii eficientei
maxime a bratului drept.
Asezarea piciorului stang se face foarte rapid, contactul cu solul se ia
pe calcai, ajungandu-se foarte repede pe toata talpa; acest picior se asaza
lateral-stanga fata de directia de aruncare (la 20-30cm), fapt ce favorizeaza
rotarea soldului drept, contribuind la extensia corpului si realizarea arcului
intins, solutia optima efectuarii unei miscari de azvarlire cu eficienta mare.
Urmeaza extensia exploziva a antebratului pe brat si biciuirea mainii si a
degetelor.
Oprirea inertiei se realizeaza printr-o schimbare rapida a picioarelor,
trecan
Bataia la saritura in lungime
Figura 4. Aterizarea la saritura in lungime si triplusalt
Figura 6. Saritura in lungime cu 1 pasi in zbor