ARTA EVULUI MEDIU ARTA ROMANICA (sec. XI- XID) In acest interval, in Europa occidentald incepe un complex proces de reconfigurare si stabilizare politicd, economicd, sociald si culturala, favorabil aparitiei unei arte originale. Acesti arta a primit ulterior numele de romanicé, si a luat nastere prin asimilarea si sintetizarea influenfelor bizantine, a artei popoarelor migratoare, a artei romane antice. Sculptura romanica a avut un sim particular al monumentalitafi, A adus din now in actualitate grandoarea continuta latent in unele modele ale miniaturilor caloringiene ce continuau traditia clasica antic. Dar, spre deosebire de conceptia antica greco-romand, ce interpreta corpul ca Pe o entitate autonoma, cu o mobilitate pluriaxiald controlata din interior, conceptia medievala impunea volumului sculptural trei legi plastice (canoane) foarte ferme: legea cadrului, legea axialitii si legea frontalitatii, Formele plastice ale sculpturii, desi independent tratate, se subordoneazi intotdeauna volumului tutelar arhitectural intr-o perfectd logic spatiala. Aceasti logicd volumetrica este intruparea unei complexe ganditi teologice bazate pe o perceptie mistica, vizionard, a unui univers clar i strict ierarhizat In cadrul limbajului sculptural romanic, tratarea plasticd a vesméntului se bucura de o atentie speciala, Prin ritmurile suple iin acelagi timp disciplinate ale faldurilor, personajele sunt insufletite, participa la ritmul universal solemn al universului. Cadenta cutelor vesmintelor abat atenfia de la senzualitatea corporald, astfel incat personajele se integreaza perfect in structura arhitecturala carcia fi dau o viati particulard. Intre corp si vesmant se stabileste o relatie de interdependenfi ce nu depinde de aparenta anatomic, Atat personajele cat si vesmintele par animate de un suflu de dincolo de timpul si spafiul fizic, omenese. Exemple exceptionale de sculpturi romanice le gsim in cele mai reprezentative ‘monumente de athitecturd: catedrala din Santiago de Compostella, Sainte Foy de Conques, Saint ‘Trophime din Arles, Saint Sernin din Toulouse, Souillac (Profenul isaia), din Autun (Somnul Magilor), Vezelay, Moissac, Saint-Benoit-sur-Loire , Pisa, Cele mai spectaculoase ansambluri sculpturale se desfégoard in cAmpul timpanului ce surmonteazd ancadramentul portalurilor. Scenele reprezinta cel mai adesea imaginea Judecatii de Apoi, ale Apocalipsei, Inilfarii sau a Coborarii Sfantului Duh, Scenele extrem de complexe sunt alcatuite conform nor programe iconografice foarte clar concepute, dominate de legea cadrului si a perspectivei hicratice, in care figura central‘maiestuoasd a lui Hristos domina axial intregul cmp plastic. Tratarea volumelor sculpturale este foarte alerti ca si ritm si liniard ca si expresie decorativa. Formele sunt aplatizate si alungite pentru ‘a marca semnificafia lor spirituald (ce st& sub semnul eternitati) si mu cea material (perisabild, trecitoare, iluzorie). Pictura romanicd se manifesta pe doua directii principale: miniatura si pictura ‘monumental in (chnica numita fresca (pictatd pe tencuiala proaspata si fixati prin uscarea ‘mortarului). Temele sunt cele religioase, tratate intr-o maniera sinteticd, narativa, putemic aplatizata. prin grafia liniard si prin conturarea accentuatd a figurilor. Lipsa perspectivel sia clarobscurului este compensata de o foarte bogati plasticizare a suprafefei, ceea ce conferd un dinamism aparte {ntregului cmp pictural.Toate scenele sunt aduse in prim plan, fapt ce le sporeste impactul psihologic. Un rol esential il joaca limbajul simbolic, ce implic& o subtili cunoastere a dogmelor teologice. Inportante scoli de picturd romanicd se dezvolta in Franfa, Spania, Italia, sudul Angliei, vestul Germaniei, Flandra, Elvetia, Austria, Programul iconografic este de 0 mare bogie, care dezyolt conform canoanelor viziunii medievale céteva teme esenfiale, Ele sunt inspirate din cartile Vechiului Testament, din Viata lui Hristos, din parabole, din Apocalips4, din Judecata de Apoi. 0 tema frecvent intalnité este aceea a luptei dintre virtufi si vicii. Alte teme ilustreaza episoade cavaletesti inspirate mai ales din cruciade, unde figura Sfintei Fecioare joaca un rol central in aplirarca si victoria crestinitajii. Ansambluri bine pistrate de pictur mural se a biserica Saint-Savin, la Leon (biserica San Isidoro), la Muzeul de Arta Catalana din Barcelona, la Muzeul Prado din Madrid. Bibliografie: EH. Gombrich, [storia artei, Pro Editura si Tipografie, Bucuresti, 2007 Andre Scobeltzine, Arta feudald si rolul ei social, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1979