MM g0L0g/e Ay l, Dumnezeu, existentii de si e Existenta lui Dumnezeu nu este pus la indoialti de cei care mg primese Sfintele Scripturi, adictt Vechiul si Noul Testament, Dumnezeu nu este o deductie sau 0 forts, ci Persoanii, Existen de sine, Stipan absolut si descoperit destvarsit prin lisus Hristos. Noi afirmiim ci Dumnezeu exist de la Sine gi pentru Sine si q@nu are o alti cauzit afari de Sine, El insusi fiind propria-I cauzi. Mai mult, El este plingtatea fiinjei si a vietii, deoarece El conditioneazi existenta tuturor celor vizute si celor nevézute. Dumnezeu se descoper’t pe Sine si descoperi numele .Atunci ce sunt”). Apoi a zis: ‘Aga sdf spui fiilor lui Israel: Cel ce este m-a trimis ta voi (Iesire 3, 14). ‘Sfantul Vasile cel Mare afirm’ ci sunt dou’ realititi: Dumnezeirea gi creatia'. Nikos A. Matsoukas” spune ci in mod fundamental exista doar 0 sing realitate, si aceasta este Dunneceirea. Pentru ci Dumnezeirea este Fiinta (. .), iar creaia este nefiinta (. soees). Astfel, fptura existil pentru ci participa la Dunmeseire, De la Aceasia faptura igi priveste continua filma (cove oo , insusirile ei si posibititatile evolutiei ei... Dummezeirea nu este pur si simplu o realizate sau 0 forte de care depinde totul si, cu atdt mai mult, nu este nicio forte care robeste lumea si viata, lucru consemnat intr-o multime de doctrine religioase $i filosefice, ci nul filngiri (... ), al viet si al oricdrei deveniri la care participa faptura. Prin aceasta participare, fptura devine reatitate. Insa rautatea celui viclean contra firii omenesti a avut atdta putere, incdt a tras pe unii in cea mai absurda si cea mai rea decdt toate riutiile, pripastie a pierzaniei, anume de a spune cX ru exist Dumnezeu. Nebunia acestora, aritind-o téleuitoral tucruritor dumnezeiesti, David, a spus: Zis-a cel nebun in inima sa: "Nu este Dumnezeu!” (Psalm 13, 1). Este ade cel ce vrea sd vorbeasea sau sit aude despre Dimnezen irebuie sd stie in chip clar cai atét cele eu privire la doctrina despre Dumnezeu, cét si cele cu privire la doctrina intrupdril, nu sunt toate inexprimabile si nicl toate exprimabile, nici toate incognoscibile si nici toate cognoscibile’. Cu toate acestea, mintea invemtiv’ a omului si intunecarea ei din cauza ajuns fie si nege existenta lui Dumnezeu, fie si transforme in concept, idee. Obiectiunes 1, Dumnezeu nu este o fing si nu are existent de sine, ci este doar idee, concept, deci nit poate fi vazut. Argumente biblice: "Fafa Mea insdi nu vei putea s-o vezi nu poate vedea omul fata Mea i sd trtiascat” (lesire 33, 20) si Pe Dumnezeu nimeni nu Lea vitzut vreodatd; Fiul cel Unul-Nascut, Care este in sdnul Tatélui, Acela Lea fetcut ‘cunoscut (Toan 1, 18). Rispuns: Dumnezeu, in Fiinfa si natura Lui, este cu totul incomprehensibil si incognoscibil’. El este necorporal ,,dac’ ar fi corpul cum se va putea respecta dictonul ci Dumnezeu stribate prin toate si umple toate, dup cum spune Scriptura: ,Nu umpiu Ev, oare, cerul si pimantul zice Domnul (lesire 23, 24). Si nu este idee, concept, ci existent personal (lesire 3, 14; Is. 40, 28; ler. 10, 10; Me. 12, 26-27) si s-a intrupat la plinirea atului a Pantul Vasile cel Mare, Contra lui Eunomie, 3 PG 29, 660 A (Asada, dow asa-mumite lucruri exist ‘Dunneceirea si creatia Stapdnia sé roaba, Cea sfinitoare si cea sfimitd) ka Nicos A. Marsoukas, Teologia Dogmaticd si Simbotied, vol. IL, Editura Bizanting, Bucuresti, 2006, p. 32 nota 32, Nijos A. Matsoukas, op. cit. p. 32. ® Sant! loan Damaschin, Dogmatica, editia a 1-2, traducerea de Pr. D. Fecioru, Editura Scripta, Bucuresti, 1993, * Siu foan Damaschin, op. cit, p. 19%omenesti, vremii, a vietuit pe puimént suportind toate cele ale fi |, in afar de piicat sia fost vazut, auzit si pipait de cXtre Apostoli (2 Petru 1, 16). Obiectiunea 2. Existi trei dumnezei: Jahve (Tatil) in Vechiul Testament; Lisus, in Noul Testament, si Dull, Dumnezeu! timpului nostru (Faptele Apostolilor 2, 24). Raspuns: Exist un singur Dumnezeu, intreit in persoane, dar cu o singur’i lucrare: Eu sunt Domnul Dumnezeul tu, cel ce te-a scos din pdméntul Egiptului. Sd mu ai alti dumnezei afara de mine (lesire 20, 2-3). $i iaraisi: Ascultd, Israele: Domnul Dumnezeul tdu este un singur Domnul (Deuteronom 6, 4). Este adevirat ins& ca fiecare Persoana treimica are o insusire proprie: Tatil este creator (Facere 1, 1), Fiul este Raiscumparitor (Evrei 1, 2-4; 1 Tim. 2, 6), Sfintul Duh este sfinfitor (loan 7, 39; 20, 22), dar Una sunt: Ctici trei sunt care mprturisesc in cer: Tatil, Cuvantul si Sfantul Duh si Acesti trei Una sunt (1 Toan 5, 7). Prin proorocut Isaia, se intirese acestea: Eu sunt Dumnezeu dintru inceput si Eu dupa acestea si afarit de Mine nu este Dumnezeu. Inaintea Mea n-a fost alt Dumnezeu si dupa Mine nu este afard de Mine nu este (Is. 43, 10-11). Sfantul oan Damaschinul ne invati: Dace vom spune ca sunt multi dumnezei este necesar sii se observe deosebire intre cei multi, cdici dacit nu este deosebire intre ei, este mai degrabat unul, si nu multi. Dar daca este deosebire intre ei, unde este desdivarsirea?* Invagitura noastrd este precis conturatit in simbolul neceoconstantinopoitan: Cred intru Unul Dumnezeu, Tatél atottiitorul, Fécdtorul cerului si al péimantului”. yore bre Obiectiunea 3, Dumnezeu se descoperi in Duhul fiecirei persoane, vorbim deci’ de revelatie deschisa: $i fiecdiruia se da arittarea Duhului spre folos (1 Corinteni 12, 7) si in alt loc: lar voi ungere aveti de la Cel Sfaint si stiti toate (v. 20); Cat despre voi, ungerea pe care afi luat-o de la El raméne intru voi si n-aveti trebuinfa ca sé vat invete cineva, ci precum ungerea Lui vit invata despre toate si adeviirat este ca nu este minciund, réiméneti intru El, asa cum v-a invattat (1 Ioan 2, 20 $i 27) Bibliografie 1, Sfantul Toan Damaschin, Dogmatica, ed. a Illa, traducere de Pr. D. Fecioru, Editura Scripta, Bucuresti, 1993 2. Pr. Joan Ied, dr. Alexandros Kalomiros, diac. Andrei Kuraey, pr. Doru Costache, Sfintii Paringi despre originile gi destinul cosmosului si omului 3. Adrian Lemeni, Pr. Razvan Ionescu, Teologie Ortodoxd si Sfinjii, EIBMBOR, _ Rusmoenn nr F Reeaale hl eho ote = 1G Sawn, Apeleychicn pe Z, Githeh bor Server, Boch , Io. relive fees — ARR Cos Fre, , Robltina nfastailln pesorter fe Presi: ~ Ghrrnoce, Qe. we \\. he ey: nek * Op. cits p. 21. . Tete ux prvi & opovh'a nek’ — freclthinadSfanta Scriptura Dumnezeu s-a descoperit mai intdi ? Pairintilor nostri, Patriarhilor, apoi prin Insusi Fiul Siu (Bvrei 1, 1-2) ‘Sfanta Scriptura — primul{{zvor al Descoperirii Dumnezeiesti ~ este scris sub tnrdurirea Sffntului Duh, ceea ce nici sectarii mu tigdiduiesc. Sunt ins’ unii care inva’ c& fiecare crestin are priceperea si dreptul si o Lileuiasct, alfii prefuiesc in chip exagerat Vechiul Testament, in paguba Noului Testament, alti il inlituri cu totul, Exist si alte puncte divergente intre ortodocsi su unele sect ‘A. Nu oricine are destuld pricepere si inteleagi si si explice Sfainta Scriptura Famenul etiopian nu a infeles cuvintele Scripturii: .Cum voi putea intelege daca nu mei va cilduci cineva” (Fapiele Apostolilorg, 26-39). Sfintul Apostol Petru spune despre epistolele Sfantului Apostol Pavel: .in ele sunt unele lucruri cu anevoie de tnteles, pe care cei nestiutori si neintriti le ritstalmdicese, ca si pe celelalte Scripturi, spre a lor pierzare (2 Petru 3, 16). B. Nuoricine are dreptul sau chemarea de a explica Sfanta Seriptur’, ci numai Biserica, prin persoanele clirora li s-a incredintat aceasti chemare »Pe unit i-a pus Dumnezeu in Bisericd, mai int@i apostoli, al doilea prooroci, al treilea finvayatori.... Oare tofi sunt apostoli? Oare tofi invetidtori?” (1 Cor. 12, 28-30). ‘ecare are darul si chemarea cu care a fost inzestrat de Dumnezeu; ,,Fiecare intru ce a fost chemat, intru aceasta si réiméndt inaintea lui Dumnezeu” (1 Cor. 7, 20- 24). Cunoasterea tainelor imparitiei lui Dumnezeu este un dar special, pe care numai apostolii 1-au avut pentru ci numai lor li s-a dat (Matei 13, 11) si ,.cum vor propovaidui, altii fara apostolie” (Romani 10, 15). Cartea intelepciunii lui Sirah este clari: ,,Ceea ce covdiseste mintea ra, nue cduta; si ceea ce este mai presus de puterile tale nu iscodi... Nu te apuca st iscodesti cele ce trec dincolo de indeleticirile tale, cdci ti sau ardtat mai multe decat st priceapa 0 minte omeneascd... (Is. Sirah 3, 20-23). C. Vechiul Testament nu trebuie pretuit mai mult decat se cuvine si in detrimental Nou El a avut numai un rol pedagogic spre a pregiti omenirea pentru primirea lui Mesia Astfel, cat legea ne-a fost numai un tnvajator spre Hristos, ca st ne indrepteim prin credinga. lar daca a venit credinga, nu mai suntem sub invétdtor (Galateni 3, 24-25). Toate cele din Vechiul Testament s-au implinit prin Hiristos: ,,Ciei Hristos este sfirsitul Legii, spre indreptarea oricui care erede” (Rom. 10, 4). Noul Testament este anuntat inci din Vechiul Testament: fata vin zilele céind voi face cu casa lui Israel si cu casa Tui luda un legdiméint nou” (ler. 31, 31). D. Totusi Vechiul Testament nu trebuie nici lepadat, nici dispretuit total in Noul testament se recunoaste cA Vechiul Testament este inspirat de Dumnezeu; ,, Toatd Scriptura este insuflatd de Dumnezeu si de folos spre invetfaturd, spre mustrare, spre indreptare, spre injeleptirea care duce la indreptare (2 Tim. 3, 16). Autorii cartilor Vechiului Testament au fost ,purtati de Duhul Sfaint” (2 Petr. 1, 21) atunci cfnd au scris. Legea Vechiului Testament rman valabil& in Biserica crestin’, dar privita prin prisma Noului Testament su are unele porunci care au rimas valabile si pentru crestini (Matei 5, 17).Obiectiuni sectare 1. Orice crestin poate si tilmiiceasca Sfinta Scripturi potrivit cuvintelor: lar voi ungere averi de la cel sfént si stipi toate (1 loan 2, 20-27). Rispuns: Ungerea de care e vorba aici inseamni revarsarea Dubului Sfant in Taina Mirungerii, imediat dupa primirea Botezului (Faptele Apostolilor 4, 27; 2 Cor. 1, 21; In 16, 13). 2. orice crestin are chiar datoria de a taleui singur Sfinta Scriptura potrivit cuvintelor: Voi cercetati Scripturile, cdici socotigi cdl in ele aveti viatdi vesnicd. $i tocmai cele sunt care marturisese despre mine (In 5, 39) Raspuns: ,,Seripturile” inseamnzi Vechiul Testament, cel Nou atunci inc’ nu exista. Deci ¢ vorba de posibilitatea fiectruia de a verifica usor mesianitatea lui Hristos. 3. Nu trebuie si ai mul nvatiturile Sfintei Scripturi, cici si celor neinvaati li se descoperi adevaruri, potrivit cuvintelor: Te laud Parinte, cit ai ascuns acestea de cei intelepti si le-ai descoperit pruncilor (Matei 11, 25). Rispuns: Aici nue vorba de oamenii infelepti, ci de asa-zisii infelepti. Apostolii nu au urmat scoli inalte, dar au invatat la invaigatorul desiivargit. 4, Dumnezeu a osindit intelepciunea si stiinta oamenilor. Scris este: Pierde-voi intelepciunea ingeleptilor si stiinga celor invattazi o voi nimici (Is. 29, 14). Rispuns: Aici este vorba de injelepeiunea lumeasc’. BR or ferigaale le a : dee heveRaha cowhmneET TT, SNe eee (N- Altobeven, wh Hh ot frase) HbR meh Helin y, ST RZ, — NT ce & BeXprael eee * a Aybhr de &- Bucur lege — Bybkie de @ Bay. 145° kt tehewopu 4 Co fmttma Pah i es 7 Hu Ja AES 4 856 — bs be fbn 56 —lesp Bika Goda Lge - Box Glachin U. Keck IP 3¥ ~ Bribie xr Nicodin. Meuteame 1644 A Bxee Ansell” (96? ) oe ~ Bre Fuedaee (9 2 Brbfc be Beih Gres floc ~ Nowe Treducere Revebacser (Loo. — ae (Poli sp, de dew PZh NT. Nifoution 49% brik, Ptamrs (Gd » ernie Goi > Crmtorr 1994 ) rater GHTada: ofl pe he prdebesr: — Son. HeLinole Ritluheron u 18a Sacra... — cara oth (Rink Men , te, os hus les? Hh Sopa — Ay A MOP & Bibra fe oh pt nfm ye Helind, f pen feet ole cpekinndn’. =n + {66 Aarne meebuah hr gre ee oop af Os Gout Ge ut = Sourtetea ph Fyn brbties Am Aptis. Soc, br 60 Brtunir fordahs Dx foster hee bifeire luck” Fe thang MX 4 Sour tg = Gh Enhreame y Ghenake Ewareane. _ WAifeateom -3 ed: fe NT: (A83%, 1906, 189) au - fash oy Fipobe biden oh && Sete ~ tad . me Ginter, Chita —_ Cull om Soars eed Tbe AE ee be aki prrebetiey’- Eclaby @Sfanta Traditie Sfainta Traditie este al doilea izvor al Descoperirii dumnezeiesti. - Sffnta Scriptura nu cuprinde intreaga Descoperire ~ Mantuitorul a propovaduit invayiturile Sale fird a fi scris cev seris tot eeea ce au vaizut si au auzit de la Hristos. - Crestinismul_a_avut_menirea_si_se_rispindeasei_prin_predica oral: ,,Mergdnd invéttai...” (Matei 28, 19-20); Credinta vine din auzire... (Rom. 10, 17). ~ Sfainta Scripturii nu cuprinde decat o mic parte a invataturii Sfinte. lisus a felcut multe alte minuni care nu s-au scris in cartea aceasta (In 20, 20), (In 24, 25); Multe avand a vat serie, n-am voit sa le scriu pe hdrtie cu cerneald, ci nadajduiesc sa vin la voi sé le grdiesc gurd cdtre gurd (2 In 12); Multe lucruri aveam siti scriu... ci nidajduiesc sé te vad curdnd si atunci va gréti gurd catre gurdt (3 In 13-14); Celelalte le voi randui cand voi veni... (I Cor 11,34). ~ Invatiiturile nescrise ale Traditieiau aceeasi_valoare cu cele ale Sfintei Scripturi, De aceea, stafi neclintii si fineti predaniile pe care le-atl invita, fie prin cuvant, fie prin epistola noastra (2 Tes 2, 15), ,0, Timotee, pazeste cea ce ti s-a incredintat, depairtindu-te de vorbirile desarte... (1 Tim 6); L cele ce ai auzit de la mine, cu mulfi martori de fata, acestea sit le incredintezi amenilor credinciosi care vor fi destoinici sit invete pe altii 2 Tim. 2, 2) - Insiisi Sfanta Scriptura este scrisit pe temeiul Sfintei Traditii: ~ a fost o perioad’, de la Iniltarea Mantuitorului si pan’ la aparitia primei carti a Noului Testament, cind comunititile crestine se conduceau dup randuielile legate de Apostoli; = avem cateva informatii care nu le gisim in Sfanta Scriptura, dar ni s-au pastrat din Traditie; - Despre valoarea Sfintei Traditii ne aduc marturie: literatura patristic’, practica veche a Bisericii si vechii eretici. - Sfinta Tradifie se glises Nici Apostolii nu au Objectiuni sectare 1. Sffinta Seripturii nu are nevoie de alte adaosu Toate cdte a fltcut sia invatat... (F. Ap. 1, 1) Toate s-au scris cu de-améinuntul (Le. 1, 3-4) Rispuns: Am viizut mai sus cX nu tot ceea ce a invaitat Hristos s-a mentionat in seris, 2. Sfainta Scriptura e cuvdnt dumnezeiesc si nu se poate schimba cu Sfanta Traditie, cuvaint omenese Dar voi de ce cdilcati porunca tui Dumnezeu pentru datina voastriat?Ati desfiintat legea lui Dumnezeu pentru randuiala voastra.. Rispuns: Sfinta Traditie nu este cuvant omenesc... 3. Se pedepseste a schimba, adduga sau inlitura vreo invatétur’ din Sfanta Scripturd: Chiar dace noi insine sau un inger din cer ar vesti alta Evanghelie... sd fie anatema (Gal. 1, 8-9); De va mai pune cineva ceva la ele... (Apoc. 22, 18-19) Rispuns: Niciunul din textele amintite nu osdndeste Sfanta Traditie... 4. Crestinii nu trebuie si se lase ademenisi de inviitituri omeneste. inselatoare. Luati nave :~ Me tna. — Aspatate Tred. < ie drome, - Trodhe w frodi keaminte sei nu vai fure mintile cineva cu filosofia si cu desarta ingelticiune din predania omeneascd, dupé stihiile lumii, si nu dupa Hristos (Col. 2,8) Rispuns: Sfainta Traditie nu e o filozofie desartd, ingeliciune sau predanie omeneasc’, ci cuvant dumnezeiesc. 5. Apostolul Pavel nu ne ingtiduie si tinem nicio alti invatiturk decat cele sorise in ‘Sfinta Scripturi: Acestea... sunt pentru voi, ca sa invettati din pilda noastrd, sit nu treceti peste ce este scris... (1 Cor. 4,6). Raspuns: ce e scris” — inseamn’ ceea ce a seris Sfantul Pavel pint atunci, despre partidele religioase din Corint. Ori se stie ci Sfantul Pavel a mai scris dupa epistola citre Corinteni. 6. Mantuitorul ne indeamnii si cercettim numai Sfinta Scriptur,, nu si Sfanta ‘Traditie: Va ratdciti nestiind Scripturile... (Mt 22, 29).. Rispuns: Prin ,,Scripturi” intelegem numai Vechiul Testament. 7. Sfinta Scripturi ne este de ajuns pentru credinti: De mic copil cunosti Sfintele Seripturi care pot sit te infelepteasca spre mantuire... (2 Tim 3, 15-16) Rispuns: Aici este vorba de Vechiul Testament. 8. Numai invatiturile cuprinse in Sfinta Scripturii au valoare Rispuns: 9.Capitolul al VIEL Biserica - imprdtia lui Dumnezeu mintuirii oamenilor pe pimant Si adunarea Fratilor .-- Biserica lui Dumnezeu pe care a sfingit-o cu insusi Séngele Sau... (Fapte XX, 28) S-au dat si inc& se mai formuleazi definitii ale Bisericii. Atat teologii din Apus, cat si cei din Rasirit se intrec in a adauga Evenimentului Cincizecimii atatea ,.notiuni” Bisericii. Unele luerdri si manuale trec chiar si peste hotararile Sinoadelor ecumenice, substituind teologumenelor lor definitia si insusirile Bisericii. Biserica - in calitatea ei de impiratie a lui Dumnezeu — este trupul tainic al Mantuitorului (Efes. V, 23), intemeiati odatii cu Ristignirea Sa, prin Saingele Siu (Fapte XX, 28), este Biserica invierii si s-a descoperit sau s-a revarsat si s-a extins in istorie la Cincizecime, odati cu Pogorarea Sfantului Duh (Fapte ID). ‘Membrii Bisericii sunt in acelasi timp incorporati in Hristos, ca fii ai harului prin Dubul Sfint (I Corinteni MI, 16). Biserica triieste pe Hristos permanent prin Taine si Tainele sunt viata ei (Fapte IV, 32; Col. I, 19), in afara de Biseric& nu exist mantuire (Sfintul Ciprian), iar cine n-are Biserica de mami nu poate avea pe Dumnezeu de Tata. Atit in primele veacuri, cat si mai tirzi incereat de ciitre ereziarhi, prin grupiri si schisme, si abatt pe unii membri ai Bisericii spre alte cli gresite si spre alte credine care nu marturiseau adevdrul asa cum |-a mirturisit Mantuitorul, ni |-au transmis Sfingii Apostoli si Iau experimentat Sfintii Parinti in Casa lui Dumnezeu, adic in Biserica Sa de care are grija (Efes. V, 27). Pentru aceasta, Sinodul al I-lea ecumenic (Constantinopol, 381) nu numai ci a rispuns eresurilor, ci a hotdrat la inspiratia Sfantului Duh (Fapte VX, 28): Cred gi intru Una, Sfainté, Soborniceasca si Apostolicé Bisericd (Marturisirea de credinta, Art. IX), J. Insusirile Bisericii Orice institutie isi are caracterul stu comunitar legat de persoanele care 0 aleltuiesc,creztil pe care il are sau obiectivele de indeplinit. Biserica vine si cheamét pe tofi, nu desfiinfeazt nimic, ci intireste miidutarele apartindnd diverselor compartimente sociale. Biserica apartine twturor prin Hristos, nu tofi aledtuiese sau impun comunitatea ecleziala, ci fiecare in parte, prin harul lui Dumnezeu, devine membru al trupului lui Hristos. Aceastii devenire, pe Hing har, se destivarseste prin credinta curat’i lucritoare prin dragoste, adic prin fapte bune. Nu orice adunare in numele lui Dumnezeu este si Bisericp, ci numai acea comunitate de crestini care se leaga neintrerupt de Cincizecime, de Pogoriirea Sfantului Duh, prin succesiunea in credingi — adicd invaqitura Mantuitorului transmist Sfintilor Apostoli, experimentati de Sfinii Paringi si succesiunea apostolic’ — adicX ierarhia bisericeasc& (episcop, preot, diacon) — transmis& prin vocatie si hirotonii Asa s-a inteles Biserica in primele veacuri, precum au hotirat sinoadele, asa injeleg § astizi crestinii cei adevarati marturisind-o ca Una, Sfaint’, Soborniceasci si Apostolicd. Fiecare insusire a Bisericii le cuprinde pe celelalte si celelalte sunt prezente in fiecare. Nu este un joc de cuvinte, ci toate si fiecare isi au originea in Mantuitorul nostra Tisus Hristos.Ansusirile Bisericii nu sunt altceva decdt reflectarea in umanitate si istorie a lucrdrii Sfantului Duh care duce mai departe in istorie permanent misiunea sau slujirile Mantuitorutui a) Una pentru ct Unul este Dumnezeu si singurul Stu Fiu s-a intrupat pentru ‘mantuirea noastri. © singuri dati a fost Pogorarea Sfantului Duh si o singurt data s-a {ntrupat Hristos pentru intreaga omenire. Unitatea Bisericii tine de Unimea Treimii, de credinfa cea una care, impreund cu tainele Bisericii, formeaz un tot (Efes. IV, 4-6). Cu {oat diversitatea local, Biserica Ortodoxi este Una, avind aceeasi unitate dogmatict, culticd si canonica, ,Spargerea” unititii si crearea altor biserici nu este altceva decat aaterea de la invafitura Iui Hristos si practica Sfintilor Apostol Miscarea ecumenic’ este niscuti chiar din dorinta sfantt pentru unitate. b)_ Sfanta pentru ci Sfant este Domnul Dumnezeul nostru (Lev. IX, 44; | Petru I, 16) si scopul ultim este sfinfenia si sfintenia intretine unitatea. ins Biserica nu exclude pe plcitosi, ci dimpotriva ti cheama la destivarsire prin mijloacele ei de unitate si sfintenie. De fapt, piicatul este rupere, izolare, fugit, pierdere; de aceea, Biserica fi cauti pe cei ritdciti — in moral, ca $i in credingi (Luca XV, 10). Biserica sfinteste prin Hristos (Efes, V, 25-27). Prin sfinjenie, crestinul nu numai c’ este membru al Bisericii si midutar al Iui Hristos, ci si trieste pe pimant o viagii dumnezeiasca in chip uman. ©) Soborniceascit, dick chemarea Bisericii de a cuprinde in sine intreaga umanitate riscumpliratd in Hristos (Marcu SVI, 15-16), toate midularele ca unul singur in Hiristos (T Corinteni XH, 13-14, 27) si plinire in Duhul Sfiint (Efes. 1, 23). De-a lungul veacurilor, Biserica a avut o conducere comund. Sfantul Sinod, care a hotarat in consens infiturarea abaterilor particulare de la credinta adevarata. Cu tot caracterul uman local, Biserica este mereu pretutindeni (catolic3) si rezolvi problemele de invatitura, vial’ crestin’ si cult impreund (dovada Sfantul gi Marele Sinod ortodox), dar si cu participarea unor observatori de ta alte Biserici care au limitat sobornicitatea (Romano-Catolicii) sau 0 consider’ ,datina2 omeneasc& veche (Bisericile gi cultele iesite din reforma, precum si cele organizate ulterior). ‘Atributul Bisericii de soborniceasci identifici Biserica lui Hristos, pe baza Sinoadelor ecumenice, fai de alte Biserici izolate de comunitate, dar care refuzi includerea in ,catolicitate”, considerdnd aceasta o tending’ cezaro-papist sau rimasite politico-bizantine. Dialogurile teologice din cadrul Migcirii_ecumenice au _redescoperit sobornicitatea Biserici 4) Apostolicd, adic Biserica este stilpul adevarului pe temelia apostolilor, mérturia pe care este zidita Biserica (Matei XVII, 18). Apostolii au fost prima ierarhie cu chemare special, anume: si propoviiduiasci Evanghelia la toata fiptura (Marcu XVI, 16), fiindc& nu voi M-ati ales pe Mine, ci Eu v-am ales pe voi (loan XV, 16). Apostolicitatea (ransmite succesiunea ucenicilor alesi, adic méirturia sigur si direct de la Hristos prin fiecare dintre apostoli Biserica Ortodoxal Romandt este apostolic prin predica si misiunea Sfantului Apostol Andrei cel dintdi chemat (Matei IV, 18). Toate tainele si mai ales hirotonia, ca tain a lui Hristos transmis Apostolilor dupa inviere: Luaji Duh fant (Ioan XX, 21) si Eubaristia ca permanentit a lui Hristos, Unitatea in creding’, sobornicitatea si apostolicitatea piistrate si transmise de ierarhie identified Biserica in lume si nici puterile iadului n-o pot infrange (Matei XVI, 18).Pentru aceasta, nu se poate Biserica fini ierarhie; unde este episcopul, acolo este si Biserica” (Sfantul Ciprian). Plecand deci de sa insusirile i, ne diim seama ci ea este nevizuti, a dreptilor, a sfinfilor, a ingerilor, dar lucreazi pe ptimant si mijloceste in Biserica vazuti, a nevoitorilor, a traitorilor in Hiristos, a ierarhiei, a credinciosilor imbundtiqiti, dar si a piicitosilor. ‘A. = Biserica — obstea credinciosilor in comuniune cu Dumnezeu Biserica, in calitatea ei de institutie divino-umang, pistreazit si transmite harul mantuitor obstii_crestine in comuniune cu Dumnezeu prin actele riscumptiritii sAvargite de Mantuitorul Hristos. De aceea, Biserica adeviiratd, si nicidecum ,grupirile” ecleziale, este raportati fa intreaga istorie a mantuirii neamului omenesc. in acest sens al misiunii Biserici, putem vorbi: a) Biserica, viaté de comuniune a persoanelor Sfintei Treimi extins& in umanitate, este comuniune de iubire si vietuire a oamenilor cu Dumnezeu, prin Hristos, in Duhul Sfint. Deci acesta este adevirul dumnezeiese ce ri erica deasupra oriciirei institutii crestine; tainele, ca de fapt toatze mijloacele pentru méntuire, sunt ale Bisericii si lucreaz prin Biseric’, De asemenea, injelegem: b) Biserica, ca plenitudine de viata dumnezeiasca si lucrare a Sfantului Duh, prin Hristos in umanitate, Fiul lui Dumnezeu nu s-a intrupat pentru Sine, pentru Tatil sau pentru Sfantul Duh, ci pentru ,Mantuirea noastra s-a ficut om”. El a unit cerul cu paimantul, si aceasta n-o putea face decat ,Cel prin care s-au facut toate” (Ioan I, 2: Evr. I, 1-2). e) Biserica a devenit comunitatea teandricd, ce actioneazit sau lucreazi prin taine. De aceea, Bisetica poate fi considerati: 1. Trupul lui Hristos extins in ‘umanitate; 2. Comuniune sacramental in Hristos prin lucrarea Sfintului Duh; d) Preofia tui Hristos in Bisericd. Preotul este chemat din comunitate. Obstea il arat doar vrednic, nu il alege ea, ci Hristos. in acest sens, preotia este conditia celorlalte taine; e) Componenta Bisericii. Biserica cuprinde pe toti cei incorporati in Hristos prin tainele Botez — Mirungere — impartisanie, mérturisind aceeasi credinti una si intreagh a Bisericii, adic creziind yi mirturisind ce crede si méirturiseste Biserica insisi. De la Cincizecime, Biserica existi ca o comunitate de credinciosi, in frunte cu Apostolii care-i primesc prin Botez pe membrii comunitiii. Asadar: a) Membrii Bisericii sunt tofi credinciosii impreuni cu ierarhia (episcop ~ preot ~ diacon). Credinciosii sunt ‘impreuni-lucritori ai mantuirii tuturor, dar au si indatoriri administrativ-gospodiirest activitatea parohiei®, asa cum vom vedea. Cei care se izoleazi de parohie, retrgdndu-se fn ,linistea chiliei” au un regim special rspunzind voturilor cunoscute: ascultarea tatea si sirticia de buna voie. Deci, b) monahismul a avut si are un rol sunt tofi membri ai Bisericii, cu un regim de vial sever, dar imbundtiti duhovniceste, cu 0 chemare special in istoria mantuirii sia Bisericii lui Hristos. f) Unii autori de tratate si manuale includ la acest capitol si problema Aworitatié si discipline’ Bisericii, conform poruncii Mantuitorului Hristos referitor la ascultare si 2supunere fat de Bisericd” (Matei XVII, 17). De fapt, in epoca apostaziei si pirisirii Bisericii, se punea: .Cine nu are Biserica drept mam nu poate avea pe Dumnezeu de Tati” (Sfantul Ciprian). © A se vedea infra, p. 84-87 si Ortodoxie w pr lism, de Gh.. Petraru, Teza de doctorat, Bucuresti, 1998 2= Avind in vedere cele de mai sus, putem si intelegem si s& riispundem unor interpretiiri gregite ale textelor referitoare la Bisericd si calitatea ei de Comunitate (Cler si credinciosi)’. Ob. 1. Biserica este nevizzutd, comunitate a sfintilor, ierarhia este element de opresiune impus.. Exp. Biserica medieval considera pe credinciosi simple elemente ascultitoare. Casta clericald ajunsese intr-adevetr 0 clasi de represiune. Totul se invértea in jurul intereselor materiale, lumesti; insusi Capul-Hristos al Bisericii fusese inlocuit in ecleziologia apuseand, Ob. 2. Biserica lui Hristos e sfaintd (Efes. V, 26-27), “cei sfingi sunt néscusi din Dumnezeu” (Col. 1, 12; Rom. I, 7). Exp. Sféintul Apostol Pavel se referd la comunitate, la comparatia Hristos-Bisericd. Este adeviirat ct in Bisericd trebuie sd fie sfinti, dar pentru “oile pierdute” a venit Hristos (Matei XV, 24), deci trebuie cétutasi toti (Matei XX, 16), si pretutindeni; mai ales asti Inv. ort.: Biserica este cu adevarat impariitia lui Dumnezeu pe piimant (Matei XVI, 18-19), ea imparte harul lui Dumnezeu si continu jertfa cea fard de sange ii vederea méntuirii (Matei XVI, 28), pentru tofi si pentru fiecare in parte. Ob. 3. ,,Sfinsii” trebuie sit se separew de cei pacatosi (Isaia LUI, 11), st fuga din mifjlocul lor” (I Cor VI, 17). Exp. Este firese sii ne ferim de faptele lor urdte, dar picdtosii riiman, pentru noi, aproapele nostru ~ Fuga din mijlocul lor trebuie tnteleasdt ca ferirea de peicat, izolarea, dar ne stréduim si-i iubim in vederea aducerii la adevar (Iacov V, 19-20). ny. ort. Biserica are rostul ei mai ales pentru salvarea sufletelor riticite (Luca X, 29; Gal. V, 14) si .dactt reusesti si-i intorei la adevir, multe picate se iart” (lacov V, 20). Credinciosii ortodocsi stiu ca Biserica este alc&tuiti din slujitori cu chemare si cu har (episcop - I Tim. II, 2-7; preot — Luca X, 1-2; Fapte XX, 28-30; I Tim. V, 17; si diacon ~ Fapte Vi, 5-6; I Tim, III, 8-13) si ostenitori-credinciosi (drepti si picatosi ~ Credinciosii ortodocgi sunt convinsi ci Hristos este Cap Bisericii (Efes. V, 23), cdstigata prin sangele Siu (Fapte XX, 28). in El s-a descoperit perfect Dumnezeu, El conduce Biserica cea una, sfintd, soborniceasc& si apostoleasc’; Sfaintul Duh continu lucrarea mantuitoare de sfintire si izbivire a credinciosilor si p&streaz’ invatitura creat. De aceea, cine gresegte este supus Bisericii (ierarhia) ca si-1 judece (Matei XVIII, 17) si si-1 pedepseasci (I Tim I, 20); Sfintii apostoli au primit ~ si au transmis urmasilor — puterea de a lega si dezlega (loan XX, 20-23), anatemiza si ierta (I Cor. V, 13; Il Cor. I, 5-11). ~ Pe temelia apostolilor s-a zidit Biserica lui Dumnezeu (Matei XVI, 18; Efes. Il, 20; Apoc. XI, 14), stilpul si temelia adevarului (I Timp I, 15) si Mantuitorul va fi cu ea pindi la sfirsitul veacurilor (Matei XXVII, 20). Biserica nu poate fi identificatd gi definita decat ca institujie divino-umand: Una, Sffinti, Soborniceasc si Apostolic’ (Efes. IV, 5). Nu existi in viata Bisericii evolutie sau involutie, ci doar crestere si chemare Ia mantuire, Ob, 4, Adunarea ,adevaratit” este a frajilor $i sfintilor (Evr. X, 25; Filimon 5; Rom. VIII, 29), nu in ,,Biserici istorice”.Exp. este adeveirat ed, in primele veacuri, Biserica lui Hristos se numea ,Comunitatea sfintilor#, pentru ci aproape oti credinciosit proveneau de ta botezul Cincizecimii sau de ta Sfinjii Apostoli. Cu timpul, au trecut si neamurite la Evanghelie (Fapte X, 9-48; IX, 18) si unit credinciosi mai pitstrau obiceiuri mozaice sau péigane (Fapte XV, 20-22). Comunitatea crestindd (Fapte IX, 26) se mai numea Biserica invierii (I Cor. XV, 16) s titulatura de sfinti, alesi, era 0 caracteristicd a vietii lor, dar nu s-au socotit tn afara comunitatii (Bisericii) sau in vrajbi cu lumea. inv. ort. Astizi, Biserica este divizata, dar nu din cauza lui Hristos sau a Sfantului Duh, ci din motive strine Evangheliei. Astfel, Biserica Apuseandi s-a vrut stipan peste fntreaga lume, o institujie suprastatal’. Adversara ei, Biserica Protestant (de toate nuanjele) a declarat Biserica ,,institujie neviizuta”, fara ierarhie. Ca apoi fractiunile exleziastice s-o reduc la simpli ,adunare” in numele lui Dumnezeu, iar fiecare adept sx poati deveni ,,conduciitor” gi si-si organizeze alti comunitate’, B, = Biserica Locas de inchinare si de cult Dacci din strafundurile civilizatiei umane, din toate epocile, omul a avut sau si ficut un adipost, cu atat mai mult el a inchinat Ziditorului un loc, altar pentru intalnire, dialog si marturie a legaturii lui cu Dumnezeu. Pani in prezent, nu s-a descoperit urmi de vieuire umandi care sii nu fie legati de cult si de locasul acesiuia: vatrét sacra, altar de Jertfa etc. Deci, locasurile de cult au aptirut odatit cu ciderea omului in piicat, locasul de cult find, in acelasi timp, siguranta vietii impotriva atacurilor, dar si linistea spiritului fat de duhurile rele si ispitirile de tot felul. Stipanul sau divinitatea care era socotiti bund sau rea si i-au fost ridicate temple si locaguri accesibile sau nu in vai, mungi, pe insule sau pe ape. Nu existt popor, spunea Plutarh, care si nu aiba locas si divinitate, iar Pirintele istoriei, Herodot, ariita cit numai locagurile de cult atest urmele civilizatiilor disparute, in acelasi timp, locagul de cult didea siguranta credinciosului, i linistea, fi oferea prilej de rugiciune si legitura cu divinitatea, chiar dact aceasta legituri era imaginard Deci nu ne surprinde existenta templelor asirobabiloniene, sumeriene, egiptene (zigurate sat locasuri impresionante, piramide, azi socotite ,minuni de _arhitecturi”), precolumbiene, chineze, indiene etc. De aseriienea, se stie ci strimosii nostri daco-geti aveau temple mirete ridicate pe inilyimi (cogheoane), cu 0 ierarhie deosebitt si cu sarcini concrete pentru satisfacerea nevoilor religioase ale poporului. Se cunose acum ,sanctuare” in toati Dacia lui Burebista si a lui Decebal. Iaté deci atdtea motive pentru existenta si respectul pentru locasurile de cult, care sunt in acelasi timp si monumente de civilizatie si culturt © prefigurare a Bisericii ca locas de cult, porunciti si ridicati in mijlocul poporului, este Cortul Sfént — Tabernacolul (lesire XXV, 8-40), 0 incununare a vechilor altare, expresie a Legimintelor si jurtimintelor patriarhilor ficute lui Tahve. Ca de exemplu: Muntele Moria, loc de jertft pentru Avram (Facere XII, 7-8), dupa ce, inainte, Abel dusese sacrificat pentru ,jertfa curati” (Facere IV, 4). Camelul, locul profetului Hie (IV Reg. XVIII, 42). Odati cu trecerea omului prin cunoscutele epoci, altarele se construiese din material adeevat: piatri, aramii, Hani (Iesire XXV, 8-40) si mai ales din Jemn in diferite chipuri, in functie de arta ciopliri IPe lang inaljimi, izvoarele si apele sacre au constituit locuri preferate pentru locasuri de cult la poporul biblic (lordanul, raul Babilonului, Marea Galileii etc.). De asemenea, ,cultul apelor”, pana la zeitifi, s-a dezvoltat la toate civilizatile, existand astizi in lume nenumérate muzee cu piese ale locasurilor vechi, ‘Templul din Terusalim — poruncit de Iahve lui David, construit de Solomon (II Regi V-IX) si refiicut de atitea ori si socotit o ,minune” a lumii antice — constituie 0 baz a locagului de cult, Templul din Terusalim este Tocasul-pild al. continuitiii tuturor locasurilor de cult: bisericile crestine de mai tarziu’. in acest templu s-a rugat Mantuitorul, Hristos a tileuit (Luca Il, 21) Legea si Profetii (II, 41-50). Aici veneau evreii din toati lumea la rugiciune si jertfe (Fapte II, 6-11). lisus Hristos a alungat din templu pe afaceristi (Matei XXI, 12-13) piistrdnd curati destinajia dumnezeiasc’: Casa Tardlui Mew este casdt de rugdciune, nu pester de talhari (Luca XIX, 46). Cunoscand aceasti explicatie, putem intelege pe frafii nostri de alte credinte pentru ce invocd unele texte biblice. Acestea, ins, comport intelepciune, tact pastoral, 0 oui viziune asupra cadrului special si a nojiunii de Bisericd ~ locas de inchinare, rugiciune, cult particular sau public Ob. 1. ,.N-avem nevoie de locas, rugéiciunea trebuie flicuté in ascuns: Cand te rogi, inchde-te in casi...” (Matei VI, 5-6). Exp. Mantuitorul recomanda atdt rugdciunea particulara, cat si pe cea publica, condiia cerutd: sd nu fie formald, fafarnicd, satanica. In citatul respectiv, se condamné rugdciunea fariseicd specificit sectelor de totdeauna (Luca SVU, 9) inv, ort. insusi Méntuitorul se ruga singur (loan XVII) sau ne-a dat pild’ de rugiciune comung. Tata nostru (Matei V, 7-15). De fapt, Rugiciunea domneasci a devenit 0 puternict legiturd intre Biserici si Migcarea ecumenic’. ,Saptimina de rugiciune” din cadrul Consiliului Ecumenic al Bisericilor, ca de fapt rugticiunea comun’i @ celorlalte organizatii ecumeniste, este deja o comunicare” a rugdciunii comune. Sectele, desi se consider’ ,biblice”, nu au in ,rugiiciunile” lor indemnul Mantuitorului Tata nostra (Matei V, 7-15). De asemenea, rugiciunea public’, in templu, a fost continuati de Sfinfii Apostoli (Luca XXIV, 53; Fapte V, 42-45), prin cele sapte laude pani la Sfanta Liturghie, care este cununa Rugiciunii publice. Ob. 2, Biserica, o ingrdimeidire de pietre si ctirtimidd, nu poate fi Casi a lui Dumnezeu: »Cel preainalt nu locuieste in locas faicut de mdinile oamenilor” (Isaia LXVI, 1-2), nici in temple (Fapte VU, 48-49) si va veni timpul cand nu ca veti mai inchina in ele (Ioan IV, 21-24). Exp. Exista in lumea veche credinja ct ,,zeul” cinstit, idolul ,adorat” sau capistea in sine ~ templul zeului —ar fi existenta tnsdsi a divinitayii. Deci se confunda locagul cu cel clruia i s-a ridicat. De aceea, profetul Isaia, ca si Sfaintul Apostol Pavel, arati desertiiciunea acestei credinfe. ny. ort. Dumnezeu este pretutindeni, dar, asa cum s-a smerit prin intrupare, lund chipul nostra, asa cum Biserica Sa ne incorporeazai pe noi si este altarul de jertft al lui Hristos, in ea se aff Stiinta impartisanie, sub forma painii si vinului tot asa il gasim pe Dumnezeu in Biserici impreun& cu Sfinjii $&i. Deci Iocasul bisericii nu poate fi confundat cu templele si capistele pigine ale ingelarii demonice sau cu altare fir Stiinta Evanghelie, fart amtimis, fara Sfanta Cruce, candele ete. ° Temp din lerusalim, Sinagoga si Biserica. Fenomenologia spaiului sacra, de 1. Stancu, Teza de doctorat, Bucuresti, 1997 ¢Ob. 3.Nu este nevoie de un locas special, fiindedt Domnutl zice: Unde sunt doi sau trei adunati in numele Meu, acolo sunt si Eu” (Matei XVIII, 20) si Hristos nu locuieste tnire starui si pictur. Exp. Citatul respectiv se referd la unitatea de géndire si actiune a Ucenicitor Méntuitorului (vers. 18), la responsabilitatea lor in Biserica Sa. Nu se contesta faptul cit Biserica Apuseand, prin locasurile ei, a devenit reprecentativa prin arta si sculpturd, prin producerea emotiei artistice, dar mai putin a contribuit la modelarea sufletelor credinciosilor si crearea stdrii de conuniune intre Dunnezeu si om. Sectele ,cunose” ed, de fapt, ,statuile” vorbese si de aici aversiunea fata de totalitatea icoanelor sau locasurilor de cult binecuvantate si tarnosite in mod special. Inv. ort. Locasul ortodox este o Casi a lui Dumnezeu plini de cAlduri indestulitoare, invagitoare gi sfinjitoare. Credinciosul romdin totdeauna a ridicat biserici, cao dovads a legiturii prin creding’ a neamului cu toate popoarele, cu toate civilizatile si cu tofi sfintii. Or, bisericile-hale apusene strivese cugetarea, indbusd sentimentele curate si sperie pe cei simplu, care fug gi cauti ,adunarea”. De fapt, multe locasuri au fost inchisori. Foarte multi puscltiasi (care si-au ispisit pedeapsa in temnite exleziastice apusene) au devenit ,teformatori” sau ,credinciosi” sectanti, aga se explic’ puzderia de ‘organizatii religioase ce provin din Occident. Ob. 4. Locasul este instrument de reprimare, de ameninjare, de tenmita..., iar lumea crede in Bisericat de frie Exp. Daca privim bisericile apusene si daca studiem istoria lor, unele au fost zidite de impdtrasi si tirani care nici nu le-au vit, nici nu le-au ridicat pentru rugeiciune, ci mai degraba pentru tenmije. Or, Biserica Ortodoxd a fost feritt de asa ceva. Inv. ort. Locasul de cult nu trebuie confundat cu o sabi de judecata, ci el are un seop educativ al formarii credinciosilor in spiritul dreptdti si pe calea virtutii, ca toti sfintii si fie martori striduintelor noastre. Biserica-locas si bisericile de mindstiri au avut un rol deosebit in intirirea etnicului si limbii poporului nostru, in mentinerea unititii sale sufletesti, independentei nafionale, de aceea sectele le atacd furibund'®. C. =Biserica lui Hristos in raport cu societatea, cu Jumea Aga cum am vizut, 0 Biseric ce are unitatea de credinga un Domn si un Botez” (Efes. IV, 5) este Casa lui Dumnezeu, detasndu-se prin insusirile sale de locasurile cultelor naturiste, de temple pigdne si de capisti idolesti. Pentru aceasta, mu ,,adunarea” credinciosilor si nici locasul n-au creat Biserica lui Hristos, ci Biserica incorporeazd pe ‘membrii sai, prin tainele ei sfintitoare prin lucrarea Sfintei Treimi, Cincizecimea este un eveniment coneret al revarsirii Sfintului Duh, al_plinirii profetiei (Fapte II, 38-39) si venirii Mangdietorului (Ioan XVI, 13). Deci de ta acest eveniment, Sfintii Apostoli incep experimentarea mandatului misiunii lor speciale de dupa inviere: .propovaduiti Evanghelia la toati Péptura...” (Marcu SVI, 16) cu puterea Celui ditator de viatti (Fapte II, 17). Este deci normal ca Biserica Mantuitorului Hristos si-si duct activitatea in comunitatea umanzi, s-o modeleze, find cAmpul ei de lucru, dar sii nu se confunde cu lumea — in sensul patimilor — : imparatia Mea nu este din lumea ace4asta (loan XVIII, 36). Daca Hristos a riscumparat neamul omenesc prin ristignirepentru piicatele lumii, cu atit mai mult Biserica este solidari cu lumea pentru modelarea ei. in acest sens, putem infelege solidaritatea Bisericii lui Hristos cu lumea, astfel: a) ‘Trimiterea Bisericii in lume, asa cum a fost trimis i Fiul lui Dumnezeu (Ioan IIT, 16-17); b) Biserica gi fehinica; c) slujirea si proexistenta; d) Miscarea Bisericii spre lume ete. Este, de asemenea, adeviirat cti unele biserici ,moderne” nu mai au nimic comun cu Biserica cea Una, Sfinti, Apostoleasci si Soborniceasc’. Si lum un exemplu: Consitiul Ecumenic al Bisericilor, cu sediul la Geneva, din care fac parte 300 de biserici, in afara altor organizatii, denominatiuni, comunititi crestine, toate se consider biserici, fiecare cu ,credinta” Biserica Mantuitorului al cirei Cap este” (Efes. V, 23) se identificd cu El si urmasii Sai; or, in istorie, fiecare societate a dat” cate o bisericit si pari original, de aceea, nu-i de mirare céind asemenea biserici dispar odata cu creatorii lor. ingisi sociologii clasificd Biserica crestin ca: Biserica primitiva, Biserica medieval, Biserici istorice, Biserica denominational, Biserica de grup ete. incepind cu cea de-a V-a Adunare general a Consiliului Ecumenic al Bisericilor (Nairobi — Kenya - 1975), Bisericile membre activeaza prin unitati sau grupe de lueru in vederea apropieri lor. Astfel: 1 Credint si Méirturisire (Misiune si Evanghelizare), cu sectiile (directoratele) 1. Credingi si Constitujie; 2. Misiune gi Evanghelizare; 3. Dialogul cu alte religii; 4. Biserica si societatea; 5. Formarea teologica. Tl. —_Dreptate si stujire, cu sectiile: 1. Comisia pentru afacerile internationale; 2. Comisia pentru participare si dezvoltare; 3. Comisia pentru programul de luptt impotriva rasismutui; 4. Comisia pentru intrajutorarea Bisericilor; 5. Comisia pentru ajutor medical Ul. Educatie si reinnoire: 1. Reinnoirea vietii parohiale; 2. Emanciparea femeii; 3 Educatia tineretului; 4. Formarea culturii teologice"! Roseen Fin brevis: ( dalcorfinsrel) (en Aymohee ) ¢ Ecumenism, factor de stabilitate ix tumea de astazi, de PI. David, Cuvant inainte de LP.S. Dr. Antonie, Euitura ,Gnosis, Bucuresti, 1998; p. 98-99, &Sfintele Taine (+ Seminar) Sfintele Taine sunt mijloacele... Sfanta Scripturd nu precizeazi numérul, dar. 1. Dela inceputul crestinismului pant 1a ivirea reformatorilor. Biserica a inviitat et prin cele sapte Taine se revarsi harul cel neviizut al Sffntului Dub - si Biserica Romano-Catolica invafa acelasi lucru 2. Cintile de ritual cuprind rénduiala celor sapte Taine 3__Istoria bisericeasci nu aminteste ci vreuna s-ar fi introdus pe parcursul istoriei Biserici, si nu la inceputul ei 4, Sfintele Taine au temeiuri biblice Obiectiuni 1. Sfanta Scripturt vorbeste doar de Botez si de cina Domnului Rispuns: Sfinta Scriptura nu le insiri cu numele pe toate, dar le semnaleazi pe toate sapte gi vorbeste despre instituirea si practicarea lor inc& din timpul aspostolilor 2._ in scrierile Sfintilor Parinti si ale seri icesti nu se fisesc toate cele sapte Taine Rispuns: ~- dar in lucririle lor le regtisim pe toate Tainele 3. Pirintii bisericesti vorhesc si de alte Taine, ca sfinfirea apei, tunderea monahaki ete. Respuns: De aici nu rezult ci nu ar exista cele sapte Taine 4, Tainele sunt simple semne externe, simbolice Raspuns: Nu, Tainele... (mu se vede ce scrie) Cele 7 Taine: Sfantul Botez, Sfantul Mir, Marturisirea, impiirtisania, Cununia, $fantul Maslu, Preotia. a ~ Tine - Grhercoufenband (s#. ch. pro. megeehs)Gantt Toune —_rarara Ih pmiect maens, eh, Cronin rm a vor ole anit of int , pear mull 1a era ckophie Phe Taine a! adengit" ( ga- 2 unese gfinfloous)- dew oie gos « caankfrea doruule pe od unergon @ he pranolele oa Aymohia: 4 W evans pam credinecont , olan! Aihungh of axed go cde ope Tame # cauaptte chaton haf a fm. = fark fovisde of brreubes” care vorbesfe dpe ar ok brea Areapapiat (107) X Cas qfepe evsbon hmvizone” = wud. de 6 Taine — fara a a 6. 1) Yawninanen (Bobo 0! Mi 4 Adwmorta dou Comune ( Yin 2) Pinfireo Hiro } ‘Hitotre | GF) Timeleat om Mom soldi 6) Rowdusake sevangh™ clon aclnanth'. foes. Moe pe Hosts (a Tg) ik Si so fae bes I Sieosne Ge oe ae se sab dem dest Ti a chaike Pian Aormbardal Fugh) i Caran san fink” Yop ( Men: )- deo A pails 5) Ulhiwe! urge ungue (Maree) ah hale 1 (Ramal x = Moet deaf mynd’ ME 7 [aaa nie 2 Mt pari, aBeshat ole pone soaks = ae np eee ex oon Rinedbu’ auriguadt obe Sym J ewesa” aston Tare ta 8 a A fod mens ie BP ae Bl adov (thet): y bole 2) Hiatoma (Mitrangen yale . a) hheatla” 5) Novwle. catnabihe- 6 Sata. pussakehee Y Upto. ux ules’ dar, pocsin)s. oy fac & Crurl~ R oe ry Sia tei verbene oleywe bie Ae alos te Au bolt # Euleniohe neni fare be. fdr Man after onheaga, Rae orbpras bokp w Mids (absinahile pesos] # Ey iB), ff. Seaton ob Tr, wok de 7 Te pn ercione gfe Gh wt rae On macehiods ox pecans. Tak bo( WEB Toot of mspagy. Adonsensd soleta Co sl Bis, mon tank ltr Teurre Oh mul pra’ pmintte. 9 cmmbveleta® a Teure Da motioned hates, ¥ fiofire. " pdeniti — wast SP fea, nck fr-prso. ape Th ee im. afer E Tame OE Unomda Neosat co 4.0 dobrth, MiBbninindler de csdide" ake poh, dove ak der ph! oe Afux Moule To Messe » mts coker # Tesse 0 ful bth defy be Aumadul vnsuih de Ayou ( 4234). frsbiua s Ava hI Ce Forma thorn (tien) 4 & Gach Thelen (AFUE A563), Mt” Conpbsbih Taclouhn chlor se = mah Fs, dace ceva toe at Jasrale Nebu Asya a foe 08 fuk dtlck de he dows mt dn co tod ae fou ror pubive ole Hy fam cat mse, olin. ht rm pont ofc fi foot, ache ee Pe ertgmral cha brteure’” Th chy Ache ork. & pratishsh oe pure bo Fase , Aolapa nh. os pate hae Cohinay agrees ce le Lather) det & monfbecane” Aan Coughton)" c he etgph ees, eine peli me nade het ,, Taina Te cat wh 6 Tashin Ppa (FADFY rw Goce Fs: - wba ences [brn obr vA ee yey n e013," ' 4Despre cinstirea sfintilor’ Fifi Sfinti cal Eu Domnul sunt sfént (Lev. 11, 45; 1 Petru 1, 16) Sfaint in modul propriu al cuvantului yi in mod fiintial este num Dumnezeu cel in Treime. Lui fi cAnt& cetele ingeresti: ,,SRnt, Sfant, Sent Domnul Savaot”. Aceasti sfintenie dumnezeiasc& se manifest in lisus Hristos prin firea Sa omeneas: unitd cu firea Sa dumnezeiascit in chip neamestecat, neschimbat, neimpsitit si nedesparii. Prin unirea celor doud firi in lisus Hristos si prin indltarea Sa la cer, firea omeneasc a fost introdusa in sdnul Sfintei Treimi. Si pentru c’ toti ne-am ,imbriicat in Hr Taina Sfantului Botez, toli suntem ,,fii ai lui Dumnezeu” si impreuna mostenitori cu Fiul Gal. 3, 26-29). De aici rezultd ci Hristos cu sfintenia Lui este in fiecare credincios, adic fiecare credincios este in mod potengial un sfaint, are toate forjele de a ajunge la desivarsire. Astfel, Hristos apare ca modelul suprem si desdvarsit, ale cirui morale trebuie si se intiptireasca in viata si in persoana fiectirui credincios. Sfinfenie Lui apartine in chip fiintial. El este identic cu sfinfenia insti, este plenitudinea sfinteniei Aceasti sfinjenie insti s-a intrupat in persoana Mantuitorului lisus Hristos ca s& rodeasci mii si milioane de sfinti. De aici, indemnul si imperativul ,Fiti fini” Ia care trebui si rspundem pozitiv. De altfel, idealul viet inesti tocmai acesta este: dobindirea sfinfeniei, ajungerea Ja ,statura birbatului desdvarsit, la miisura varstei plinitatii lui Hristos” (Efes. 4, 13-15), {in Nout testament, se vorbeste de sfinti in dou sensuri: pe de o parte, crestinii sunt numiti sfinti (1 Cor. 1, 2; Efes. 1, 2; Filip. 1, 1; Col. 1, 2), pe de alt& parte, ei sunt chemati si devind sfingi (1 Petr. 1, 15-16). Asadar, sfinfenia este o stare, este un dar, este sd gra Teal, Dac primul sens il dobandim prin Sfaintul Botez, cel de-al doilea se cAgtig prin lupt, prin stridanie o via{d intreaga. Primul sens il ating tofi cei care au primit Botezul, cel de-al doilea numai ,cei ce au dus lupta cea bun’”. Germenele sfinjeniei primit prin Botez trebuie si se dezvolte pani la desivaryire, st ating’ inta care este Hristos (Fi. 3, 12-15), De aceea, .Mantuitorul adreseazi cuvintele: Fifi destivarsiti precum si Tatal vostru cel din ceruri destivarsit este” (Matei 5, 48), iar Sf. Ap. Pavel ne indeamné: ,Cautafi pacea cu tofi si sfinfenia, fard de care nimeni nu va vedea pe Domaul” (Evr. 12, 14). Chemarea aceasta este adresati tuturor credinciosilor, fra exceptii. Este adevarat ca se vorbeste de dou cai, a cilugirie’ si acelor cisttoriji, dar scopul, idealul este acelasi. ‘Sfaintul foan Gurti de Aur spune: .Dupi ce am descris viata acestor sfinti pustnici, sii nu disprequim pe aceia care sunt sfinti in biserici. Existi de acestia adesea multi care sunt in mijlocul bisericilor, dar in ascuns. Ca stau prin case sau c’i merg prin piete sau ci fruntea (Bisericii), nu trebuie pentru aceasta dispre(uiti”. Deci, cei mai osirduitori dintre crestini, indiferent de starea lor social, au atins desivarsirea si s-au invrednicit in ceruri de cununa sfinjeniei nemuritoare. Ei sunt podoaba Bisericii, midulare ale ,trupului lui Hristos”. Ei au ajuns la limanul sfintenici, desi rman in continuare in comuniune cu cei ce duc lupta sfinteniei. Bi exerci asupra credinciosilor 0 influent bineficitoare, asa cum médularele dintr-un trup se *S Studiu aparut in ,{ndrumitor bisericese? Sibiu, 1997influenteazi reciproc. Astfel, ei nu numai c& se roag’ pentru frafii lor de pe pamant, ci fi si incurajeaza si fi indeamna pe acestia in chip nevizut, imputernicindu-i in lupta impotriva picatului si manifesténdu-si in chip nevizut simpatia si grija lor pentru ei” (Trempelas P.). Credinciosii, la randul lor, fi cinstesc pe sfinti ca pe niste ,casnici_ai_lui Dumnezeu” (Efes. 2, 19), ,prieteni_ ai lui Dumnezeu” (In 15, 14). Chiar in viata plminteascd find, sfintii au fost inzestafr de Dumnezeu cu felurite daruri, ceea ce a atras respectul si cinstirea din partea semenilor lor. Astfel, sutasul Corneliu ,,i s-a inchinat, czind la picioarele Iui Petru” (F.Ap. 10, 25), temnicerul din Filipi ,a cizut inaintea lui Petru si a Iui Sila” (F. Ap. 16, 29), locuitorii insulei Malta veneau la Sfantul Pavel care ti vindeca pe bolnavi si ,acestia, spune Sf, Pavel, ne-au cinstit mult si, c4nd am plecat, ne- au pus la indemand cele de trebuinja” (F. Ap. 28, 9). Practica aceasta a cinstirii Sfintilor este o continuare a celei din V-T. Astfel, prorocul Tlie este venerat de cei din jur (III R. 18, 7) si considerat ca trimisul lui Dumnezeu, apoi Ia fel este cinstit Elisei (IV Regi 9, 15, 4, 27) ca unul care a facut cunoscuti oamenilor voia lui Dumnezeu, Cinstirea Sfingilor se arati in cult. Cultul acesta aduce puteri deosel credinciosului in Iupta pentru destivarsire, deoarece ei se roagi pentru n deci unul altuia picatele gi vi rugati unul pentru altul, ca sii va vindecati, c& mult poate rugiciunea stiruitoare a dreptului” (lac. 5, 16). Acesta este temeiul care sti la baza rugiiciunii sfintilor pentru noi. Desigur, aceste rugiiciuni fi gisesc apogeul si plinitatea in cultul public, in rugiciunea comund, Dar elementul moral al acestui cult este mult mai evident in chemarea de a ne arita cinstirea fapé de sfingi prin imitarea lor, prin pasirea pe urmele lor, deoarece ei insisi au psit pe urmele lui Hristos”, potrivit poruncii ,,fiyi Mie urmaritori” (i Cor. 4, 16). Sfintii Parinti sunt unanimi in ce priveste cinstirea si venerarea sfintilor. Astfel, Sfaintul Toan Gur de Aur indeamni: ,dact ziceti ck Dumnezeu e prea inalt ca si-L puteti imita, desi harul Siu v-a dat si aceasti putere, imitati cel putin pe oamenii care au fost slujitorii Lui aga cum sunteti si voi: imitati pe losif... pe Moise... pe Pavel... pe Fericitul Martir Stefan", Sfintul Ioan Damaschin aratii si motivele cinstirii sfintilor: ,,trebuie cinstiti Sfingii pentru ci sunt prieteni ai lui Hiristos, fii si mostenitori ai lui Dumnezeu. Ei au stipanit peste patimi si au pazit nefalsificat asemiinarea cu chipul dumnezeiesc”. Ei sunt ,kicagurile’insufletite ale lui Dumnezeu” si ,trebuie si-i cinstim in felurite chipuri” Din cele expuse rezult ci sintii trebuie cinstiti deoarece: Ei sunt numiti in Sfanta Scriptura ,prieteni ai lui Dumnezeu”, ,,casni .judecitori ai lumii”, 2. Sfintii au fost inzestrati si in aceasti lume cu daruri si puteri minunate (darul prorociei, al vindecirii etc.) 3. Sfintii pot si mijlocesc rugindu-se pentru noi att in viata aceasta (1 Cor. 13, 9), cit si dup moartea lor (Apoc. 5, 8-14), cunoscdnd trebuintele noastre (Le 16, 31). 4. Sfintii au urmat lui Hristos oferindu-se exemplul sfinteniei intruchipate in persoana lor. Ei au deschis calea pe care trebuie si pisim si noi, si mai mult ne sunt ciliuzitori pe cairirile sfinteni Sfanta Traditie confirma faptul ca dintru inceput Biserica a acordat cinstire si venerare sfintilor in mai multe moduri:a) prin stabilirea unor zile inchinate lor, de obicei ..2iua nasterii martirice”, cand crestinii mu trebuiau si lucreze, ci si se adune fie la morméntul lor, fie intr-o bisericd zidita intru amintirea lor si s& participe la Sffinta Liturghie; b) prin zidirea de biserici si locaguri sfinte inchinate lor pe locul unde si obstescul sfargit sau fn alt parte ©) prin intocmirea de acatiste si alte slujbe de preamtirire; d) prin purtarea numelui lor de catre crestini. Sinodul al VIl-lea Ecumenic a dat 0 hotardre in acest sens: ,.cine nu mirturiseste ci tof sfintii cei ce au plicut lui Dumnezeu, atat cei inainte de lege, cAt si cei de sub har, sunt vrednici de cinste dupa trup si dup’ suflet, ori mu face rugiciuni citre sfingi ca si catre unii care voiesc sii mijloceasc pentru lume, potrivit traditiei Bisericii, s fie anatema. Cu toate acestea, au fost si ined mai exist si, din picate, in numtir tot mai mare, multi ,dusmani” ai sfinfilor, care nu numai ci nu se roagi sau nu aduc un cult sfintilor, considerti chiar neconforméi cu spusele Scripturii aceasta practic’, aducind urmiitoarele 1u dat “inl Singur este Mijlocitorul intre Dumnezeu si oameni, cic aga ne invafai Sfantul Pavel: Unul este Dumnezeu, Unul este si mijlocitorul intre Dumnezeu si oameni: Oru Tisus Hristos. Deci, Sfinjii nu pot fi mijlocitori pentru noi. Rispuns: Este adevérat c& numai Hristos ne-a putut impica cu Dumnezeu prin intruparea, Patimile, Moartea, invierea si indljarea la cer realizind mantuirea obiectivi. Prin ea, s-a dat fiecdrui om posibilitatea sii-si improprieze roadele Riscumpiririi, si-si Iucreze destivarsirea si méntuirea cu ajutorul si participarea sfingilor. Sfinfii ne ajut la ceea ce ‘numim dobindirea mantuirii personale, dobandirea vesnici 2. Numai Hristos ne poate mantui, caci spune Sfiinta Scriptur’: fntru nimeni altul nu este mantuirea, cici nu este sub cer niciun alt nume dat intre oameni in care trebuie sa ine méntuim noi sau blestemat sai fie omul care-si pune nadejdea in oameni (Jer. 17, 5). Rispuns: Este perfect adevarat ci numai Hristos ne mantuieste, ne aduce impiicarea cu Dumnezeu. Aici fiind vorba desigur de mantuirea obiectiva, care este opera exclusiva a lui lisus Hristos, Nimeni altul nu ne putea mantui, nici chiar un inger, ci numai Fiul lui Dumnezeu. Apoi, noi nu ne punem nidejdea in sfinti ca unii care ne acorda mantuirea, ci cca unii care sunt sfatuitori ai nostri si ,prieteni ai lui Dumnezeu”, ca unii care au atins culmea destivarsirii si sunt in stare s& ne arate si noua calea si ca unii care au dobandit deja cununa macirii si sunt casnici ai lui Dumnezeu”. Sfanta Scriptura ne spune: Léudari pe Dumnezeu intra Sfinyii Sai, cu alte cuvinte Léiudati pe Dumnezeu cinstind, venerdnd pe sfingii Sai. Sunt gi alte obiectiuni pe care le adue cei care nu cinstesc pe sfinti si din care pricind nu sunt demni a se numi crestini, dar care nu le amintim aici tocmai pentru nefondarea si superficialitatea lor. Sustinatorii acestor obiecfiuni, din aroganta si mandrie personali, se rizvritesc impotriva sfinjilor ficdndu-se deopotriva si duymani ai lui Dumnezeu. Caci spune un Sfaint Pirinte: Cel ce este impotriva slujitorilor unui Stadpdn, este si tmpotriva Steipanului insusi ‘Acestia riticesc cu Scriptura in mind ciutind si atragi pe eat mai multi la pierzanie. Cici cum nu este aceasta pierzanie si te consideri sfant, un piicditos sau cp L-ai dobandit deja pe Hristos, esti al Lui, tu care esti adancit in picate de tot felul, ca mandria, trufia etc, Oare care s-a mantuit, Vamegul sau Fariseul? Oare de ce Sfantul Pavel se considera ,cel dintai dintre picitosi"?in concluzie, putem spune c& Sfingii pot si mijloceasc’ pentru noi si o gi fac, iar cinstirea lor nu este idolatrie, ci, dimpotriv’, cinstind pe Sfinti, preamrim pe Dumnezeu. Ca modele de imitat, Sfintii ne atrag ,prin frumusefea lor duhovniceasc’t si ne inviipaiaz’ sufletul ca si indeplinim poruncile Domnului”. Imitarea Sfintilor este un indemn care t are inceputurile in practica primilor crestini si continu peste veacuri pang cfind va exista Biserica lui Hristos. ,.Privind la traiul lor, si le urm’im credinta, dragostea, niidejdea, zelul, viata, sttiruinta in patimi, ribdarea pani la singe ca si avem partisie cu ei si la cununile slavei” (Sfantul Ioan Damaschin). ~ Conde commmirenc’ SRinhilon -Preacinstirea Maicii Domnului D. - Roiul Sfintei Fecioare Maria in istoria mantuirii Ca cea care a fost aleasa de Sfinta Treime si a destivirsit Pronia, Fecioara Maria a invrednicit a sta Ling Tronul dumnezeirii: Maica precistd, asa cum cfint& Biserica, este intdia intre sfinti .mai cinstits decét Heruvimii si mai mariti flrd de asemiinare decat Serafimii”. Ea a fost aleasi pentru smerenia si vrednicia ei de citre Dumnezeu-Tariil; din ea s-a intrupat Dumnezeu-Fiul si pe ea a adumbrit-o Sfantul Duh (Luca I, 29-38). Desi rolul Maicii Domnuiui a fost deosebit in istoria mantuirii, ereziile primelor veacuri au trecut cu vederea locul veneririi ei. Odati cu discutiile hristologice gi pnevmatologice, persoana Maicii Domnului, ca si calitatea ei de pururi fecioarti au fpst puse Ia indoiala. Biserica i-a adus venerarea cuvenita prin supracinstire (hiperdulia), intrind in formula dogmaticd: Naseditoare de Dumneceu, in cinstea desivargita: Pururea- {fecioard si in calitatea unici de mamé a Bisericii si a tuturor crestinilor folositoare, De ‘aceea, mirturisirea despre Fiul lui Dumnezeu c& din Fecioara Maria s-a ffcut om” a determinat pe Serghie al Constantinopolului (+ 368) sii inchine un imn de cinstire (acatist), Tovigitura ortodox’ despre Maica Domnului se referd la: a) atributul de Nscditoare de Dumnezeu $i b) implicit de Pururea-fecioard: ¢) de Rugittoare neincetatd; d) de Mijlocitoare permanenta. Pentru aceasta, cultul Fecioarei s-a imbog’tit,. Imnele s-au inmuljit si Biserica i-a fixat praznice impitritesti gi sirb&tori speciale cu prilejul unor zile de aleasi cinstire pentru viata ei sau pentru mantuirea noastri: Bunavestire (25 Martie); Nasterea (8 Seplembrie); Intrarea in Bisericdl (21 noiembrie); Adormirea (15 August); Acoperdiméntul Maicii Domnului (1 octombrie); Soborul Sfintei Fecioare (26 decembrie) atc ‘Au existat si existi inc exageriiri in ceea ce priveste rolul ei in istoria mAntuirii Dack Nestorie - patriarhul eretic — 0 numea niscdtoare de om, Biserica Apuseant, exagertind rolul ei, a impus dogma ,imaculatei zimisliri” (1854), ceea ce ar duce la parerea ci Fiul lui Dumnezeu nu si-a insusit toati firea omeneasct, Madona trecand in randul zeititilor feminine — singurd, far insofirea Fiului. $i pentru ca ,eroarea si fie deplina”, a fost decretati si ,dogma” ridictirii cu trupul la cer (1950), incercéndu-se astfel ~egalarea” mamei cu Fivl . a Desigur, aceste exageriri s-au dezvoltat dupii ruptura din 1504 si s-au extins pan’ Ja impunerea imaculatei conceptii (Inca din sec. IX). Bisericile apusene au fost despuiate de picturi si fresce si li s-au asezat statui de dimensiuni omenesti normale sau exagerat in special pentru Madona, Chiar tronul cel de sus, in altar, a fost ocupat de Fecioard, tn ocul Fiului.. Icoane sau picturi celebre au imortalizat ,.Sfanta Familie” cu un Iosif tan; si afectiy. fin Occident, ,Deisis’-ul, ca si Madona, fl acoperi pe Hristos. Acest imagini, completiiri sau neglijenfe, ale erminiei medievale apusene au provocat critica sever’ a reprezentantilor Reformei si Renasterii, ajungand pnd la inlaturarea cultului Fecioarei si la mai grave acuze decat in epoca ereziilor. Atunci, Fecioarei i se spunea ,niscatoare de om”, acum, dupa aproape dou’ mii de ani, i se atribui un simplu rol de ,,mamdt” a tui Tisus, care a mai avut si alfi copii, iar Domaul a mai avut ,frati”! De atunci si pana astizi, actiunile prozelitiste materiale sunt destul de violente plecind chiar de Ja ,,femeia Mariam’Tardt dovada: a) Nefnfelegerea pururea fectori Ob. 1. lisus nu a dat important Mariei, a nesocotit-o: ,mama si frayti Mei sunt cei ce asculté cuvantul Meu...” (Matei XIII, 47-50), Exp. Textul se referd la predica Mantuitorului, nicidecum la cinstirea Fecioarei. inv. ort. Obiectia isi are originea in inovatia doctrinari apusean’ ce inva ci Fecioara a fost .Jipsité” de picatul strimosesc, decretind, asa cum am mai ardtat, imaculata 2imislire” (1854) si .{nalfarea” ei cu trupul la cer (1950) ca dogme noi, ceea ce a inlesnit sectantilor ,scoaterea” Maicii Domaului din istoria mantuirii si introducerea iegendei sia mitului: fecioara find fir de .paicatul” strimosese, Hristos ,.s-a intrupat” aparent (dochetism, spiritism-teozofie), nu real, Maria find divinizata ca zeita Diana sau vestalele etc. In Apus, ca si in .filosofia” unor risdriteni, este socotiti asemenea Dumnezeirii, Ficdnd parte din Treime, deci mistificarea intrupaiii si exagerarea rolului ei. Ob: 2, lisus se adreseazei Mariei ew expresia ,.femeie!” (loan Il, 4; XIX, 26), ceea ce inseamnai, spun sectangii, ca a mai fost céisctorita. Exp. Textul nu poate suferi interpretcri, fiinded la iudei cuvantul @”femeie” era comun, fecioria a fost si este 0 calitate a femeii. Dumnezeu a zidit bitrbat si femeie (nu fecioard, Facere Il, 22-23), s-a ndlscut dusmeinie intre sdimanta rdului si femeie (Facere 1, 15), ingerii se adreseaza: femeie (loan XX, 12-13). Deci expresia ,femeie” este o demnitate, un mod de adresare, de cinstire, apelativ care se afl la toate popoarele. inv. ort. Dacit pe Maica Domnului catolicii au trecut-o in legend, artisti, sub influenta doctrinei apusene, au pictat pe ,.bitranul” Iosif ca pe un tdnir viguros lingt Sfinta Fecioara, tulburdnd imaginea reali despre nasterea coOplesitoare de la Dubul Sfint (Luca I, 35). indoieli asupra nasterii au existat la ereziarhii primelor secole. Ea a piistrat calitatea de fecioari pentru faptul c& a fost aleas de Dumnezeu-Tatil, nu a stiut de barbat (Luca I, 34), ci Duhul Sfaint, daestor de viata, a umbrit-o (Luca I, 35) si astfel s-a intrupat Fiul lui Dumnezeu'*. ‘Ob. 3. Nu exisid alt mijlocitor intre om si Dumnezeu, decat Tisus Hristos (Tim. f, 5) Exp. Este adevarat, numai Hristos este mijlocitoral intre Dumnezeu si om (I Tim IL, 6-7), dar el a fost si icbavitorul. El este plinirea credingei noastre (Evt. IX, 28), Maica Domnului nu inlocuieste tn credinga sau in cult pe Duranezeu (loan Ml, 5), ci, se stie, mult poate rugédciunea (mijlocirea) mamei pentru imblancirea Staipanului (Matei XV, 25-28), inv. ort. Sfainta Fecioara nu tine locul Fiului ,de El si ascultati” (Ioan TI, 5), ci din ea s-a intrupat Mesia (Matei I, 19-21-23) si este cu adevirat Niscitoare de Dumnezeu-Om (Emanuel, Isaia VIL, 14). Nici icoana ei nu este chipul-intrupat, ci transparenia ei. Cultul statuilor ,madonei” din Apus, ca si exageriile iconodulilor au miscut noi concept si imagini, imne si orafii, indoieli si .arta”. b) Fratii Domnutui Ob. 4. lisus a mai avut ,frasi”, iar Maria este o femeie obignuite, a mai avut si alti barati si atunci, cum ar putea fi numita ,,fecioarit”? Iosif a avut mai avut si alte sotii si mui copii... lisus este ,,intdiul-ndiscut...” (Matei I, 25; XI, 46-48; XIIL, 55-56; Marcu Vi, 3; Luca Il, 7a.)Exp. Tofi sectangii se considerdt .feasi” dup@ credinta"’. In Vechiul testament, ca si in Noul Testament, frate este 0 expresie cu mai multe sensuri: nepot, vir, ruf' apropiat’, de acelasi sdnge sau neam ete. Astfel, Avraam numeste pe Lot frate (Facere XIII, 8), ca apot sa se arate cit Lor era nepot, .,fiul fratelui sau” (Facere XIV, 12). insisi .fratii” Domnului, in raport cu Méntuitorul, se socotesc ,,stujitori si robi#, mai ales Tacov (lavoe 1, 1) gi Tuda, rob al lui Tisus Hiristos si (atentie) frate al lui Iacov (luda, vers. 1), nicidecum ,,frate al Domnului”. In textele respective, se vorbeste despre aceste rude de snge ale Mantuitorului cuprinse in cuvintele ,,fratii” Sai (Fapte XU, 17). De asemenea, se cunose mai multe Marii cu fiii lor (Matei XVII, 55-56; XXVII, 1; Marcu XV, 40, 47; XVI, 1; Luca XXIV, 10; Toan XIX, 25). tn cea ce priveste ,ordinea” nasterii, traducerea corecta este ..Unul-néiscut”, Singurul-niscut, expresiile ,,pdind ce...” (Facere VII, 7; Matei I, 25; 11 Samuel VI, 23) sunt naive, n-au rost in discupiile despre persoana Méntuitorului, Fiul Tatdlui trimis din iubire pentru réscumpararea noastra (Joan TH, 16). .Bibliile” confesionale au addugat ,intaiul-niscut” ca sit dea impresia si .,celut de-al doilea. iny. ort. Problema nu este nici now’, nici incheiat’i. De la Nestorie, care nu vrea s& stie despre nasterea dup’ trup a lui Dumnezeu, pind la secte ca nu vad in nastere decat un act biologic, discutiile mariologice au degenerat. Biserica ortodoxti a marturisit dintru inceput cA ,din Fecioara Maria Fiul lui Dumnezeu s-a facut om”. Batrdnul Iosif era birbatul providentei, ,,cel drept” (Matei I, 19), unchiul Mariei, destul de in varsti, si s-a logodit cu Sfanta Fecioara pentru a-i salva onoarea, el vrdnd sti © lase, dar ingerul Domnului i-a dezvaluit secretul ei Dubul Sfant a umbrit-o (Matei I, 20. 24), A rimas fecioara si dup’ nastere, flinde’ ea a fost profegitt — Alma (Isaia VII, 14) - cunoscut biirbat” (Luca I, 34). Pe scurt, iatd cdteva din temeiurile biblice ale preacinstirit Sfintei Fecioare: a) A fost aleaséé de cittre Dumnezeu si proferita st rdimandl fecioard si dupa nastere (saia XXXI, 21); b) A rasplatit-o Sfanta Treime: Dumnezeu-Tatal a ales-o, Dumnezeu-Fiul s-a intrupat din ea, Dumnezeu-Sfantul Duh a wmbrit-o (Luca 1, 35); ©) Este mai cinstité decat ingerii: ,,Bucuri-te cea plin de dar”, a fost vestea Arhanghelului Gavriil (Luca I, 28); 4d) Au binecuvantat-o mamele ca ,pe cea aleasit intre femei” (Luca I, 28); ©) A cinstit-o Elisabeta: ,, Domnul este cu tine...” (Luca 1, 40-43); 1) Mulfimea a fericit-o peniru Cel néscut si aliiptat (Luca X1, 27-28) 8) Au einstit-o apostolii (Ioan XIX, 26-27); h) dnsusi Domnul are grija st-i asigure viata linistita (Ioan XIX, porunca a V-a (lesire XX, 12); i) A fost de neam imparditese (Matei I, 17; Il, 2) si smeritet (Luca I, 48); j) Este intdia intre sfingi pe Iéngd Tronul dumnezeirii (Maleabi I, 1; Isaia XI, 3; Mate XX, 23) si eat insdisi ne-a asigurat cil smerenia Sa a cobordt cerul pe pamént si de acum md vor ferici toate neamurile” (Luca I, 48), iar la judecata de apoi va sta de-a dreapta Fiului (ps. XLIV, 10-11; Matei XX, 23). siea,, |, respectiind si A se vedea traducerea ,britanica”, Angxa 1, p. 903-304. ial, Matic Hu rien fete wy”Cinstirea Sfintei Cruci 1, Crucea: semnul izbivirii si salvarii in Vechiul Testament - cumpana dreptitii: pomul cunostintei binelui si riului (Facere 3) = legimantul lui Noe (Fac. 8, 8-17) - stejarul de la Mamvri si adevaratul altar de jertf (Fac. 14, 18) - cumpiina niidejdii lui Tosif in Egipt (Fac. 39, 1-22); - treptele din scara lui Tacob (Fac. 28, 10-22); = toiagul lui Moise care a ucis tofi serpii vrajitorilor Egiptului (les. 7, 8.13), a despicat ‘Marea Rosie (les. 14, 27-31) gi a scos apa din sted (Ies. 15, 25); - inchipuirea stancii Golgotei; - Tablele Legii: ~ toiagul inflorit al lui Aaron (Num. 17, 8-10), semaul neputrezit al crucii lui Hristos; - ridicarea sarpelui in pustie, profetia lucrarii si de viata dataitoarei cruci (Filip. 3, 18); - semnul Fiului Omului (Dn, 7, 13; Mt. 24, 30); steag peste popoare (Is. ...) - semnul izbavirii lui Isaia, Ieremia, lezechiel; - lezechiel 9, 4-6: litera Tau 2, Semnul ispasirii in Noul testament Crucea este altarul de jertfa si inlocuirea, totodati, a jertfei singeroase. Crucea este 0 cale si un mijloe pentru méntuire si un obiect al dragostef lui Dumnezeu. a) Mantuitorul confirm’ profetia crucii prin Sarpele de aram& si fi aratt rostul in storia mantuirii: Asa cum Moise a indiltat in pustie sarpele de aramdl... asa va fi inayat si Fiul Omului (In 3, 14-15), iar la sfargitul lumii, printre semnele judecti finale, va fi stritlucirea semnului Fiului omului b) Sfintii Apostoti au cinstit Sfanta Cruce. Sfantul Pavel a initiat o teologie a crucii: Crucea pentru pagdni este nebunie... (1 Cor. 1, 18), Mie sd nu-mi fie a met léuda decdt mumai cu Crucea lui Hristos (Rom....) prin sfingele crucii a impicat cele de pe plimant cu cele din cer (Col. 1, 20) Euharistia ca jertft este legati de tainca crucii (1 Cor. 11, 26). 3. Descopérirea lemnului Cruci = in 312, SE. Cruce s-a aritat lui Constantin cel Mare: prin acest semn vei invinge... Maxentiv... 313 libertate crestinismului... Sf. Elena.... Dealul Golgotei... 14 sept 327 fndljarea... luatd de persi si dus& in Orient — imparatul Leon o reinalti 14 sept 626 — acatiste, imne speciale. 4. Uniformizarea si generalizarea - la sin. VII Eeumenic (787) cultul icoanelor. Crucea fiind icoana jertfei Mantuitorului, a fost cinsttt dintru inceput, iar acum i s-a recunoscut si atributul,dtitoare de viata”. Dupti dezbinarea bisericii, apusenii au De aceea, pe lang’ Reform’, s-a ivit in protestantism un curent al apararii crucii, 0 teologie a cruci Monofizitii, bogomilii si compartimentele rascolului au umbrit cultul crucii. Sectarii mu dau crucii nicio cinstire. Obiectiuni sectare:O inchinarea la cruce este idolatrie (Ies. 20, 2-5) Rispuns: Textul se referti Ia confundarea obiectului cu cel adorat, asa cum era in vechime. Nimeni nu face din cruce un idol, $i nu ne inchindim crucii, ca obiect de sine “6 ci cinstim jertfa si pe Hristos cel jertfit pentru noi. Dumnezeu a oprit inchinarea la sarpele de arama (4 R 18, 4), De aici rezulti c& si inchtinarea la cruce este oprit. Raspuns: Sarpele de arama a fost ridicat de citre Moise din porunca lui Dumnezeu. Moise era un profet, un ales al lui Dumnezeu si putea face minuni nu numai cu sarpele, ci si cu alte obiecte (toiagul, de exemplu). Sarpele era folosit din porunca lui Dumnezeu pentru vindecarea musciturilor veninoase, Crucea lui Hristos a fost obiect folosit pentru distrugerea mortii. Sarpele de arama a fost o profetie, iar Crucea implinirea acesteia (In 3, 14-18). Crucea este semnul blestemului si pedepsei celei mai mari: spanzurarea sau ristf@nirea (Dt. 21, 22): Blestemat este oricine este spénzurat pe lemn (Gal. 3, 13). Raspuns: Aici nu este vorba de cruce ca spanzuritoare, ci de cel spanzurat pe ea, adic de Hristos, Cel ce s-a ficut pe Sine blestemat in fafa tui Dumnezeu. Neintelegind siudecitorii” ci Tisus Hristos este Mesia cel asteptat, L-au condamnat la moarte dupa propria Sa miirturie: S-a flfcut pe Sine Fiu al lui Dumnezeu (In. 19, 7), si deci a pri pedeapsi pentru sinceritate, nu pentru fapte rele. Crucea este cinstita pentru c& pe ea s-a vrsat sange nevinovat pentru via{a noastr - Constantin cel Mare interzice crucificarea tocmai pentru a nu profana evenimentul unic al jerStfei Domnului. Din instrumental de batjocura si de pedeapsi, crucea a devenit pbiect de cinstire in cultul crestin, Piet sii cinstim pe Hristos, iar nu crucea pe care a murit El. Raspuns: in V.T., a fost cinstit nu numai David, ci si sabia cu care ucisese pe Goliat, ciici a fost finuti cu mare cinste in Cortul Sfant, invelita in efod. Apoi se cinsteau: sarpele de aram&, toiagul lui Aron, sceptrul lui Moise, Tablele Legii, prastia lui David, stejarul Mamvri etc. Hristos este Dumnezeu adevarat. Crucea Sa nu se confund& cu persoana lui ‘Mesia, Noi cinstim crucea, asa cum cinstim gi pestera Nasterii si mormantul invierii ca iijloace ale slujirii Sale si martore ale evenimentului. Qype cinstin’ crucea, atunci trebuie si cinstim gi celelalte obiecte (piroanele, cununa de Spini) si chiar gi pe cei ce L-au ristignit pe lisus (Pilat, iuda, arhiereii Ana si Caiafa, pe ostasii batjocoritori) Rispuns: Condamnarea la ristignire a fost urmarea unei judecdti pripite, omenesti si religioase, cu care autoritatea romani nu era de acord: nevinovat sunt de sdngele acestui drept (Ponjiu Pilat, Mt. 27, 24). Cei ce L-au ristignit aveau interese de cast, nu urmiirea mantuirea poporului, ci dijmuirea lui; nu formarea unei constiinte sfinte, izbiivitoare, ci respectarea unui ceremonial sec si traditional care aducea serioase venituri arhiereilor vremii, mai marilor ‘otilor si tdlcuitorilor Legii. Daca cinstim crucea, atunci trebuie si cinstim numai crucea Domnului, nu gi toate crucile. Raspuns: Dar atunci si cu Biblia ar trebui si facem tot asa; astizi avem foarte multe Biblii si ar trebui si o respectiim numai pe cea original’, nu pe toate celelalte tiparite de culegitori si tipografi paciitosi.Crucea Domnului are un cult special si de la ea s-a plecat la confectionarea altora. Crucea devenind astfel un simbol al evlaviei si atasamentului fatii de crucea lui Hristos $i automat de El insu ‘Au fost si exagertir, care au dus la rezerva fat de cinstirea crucii, Comertul cu Jemnul crucii din Evul Mediu, falsificarea, laturilor crucii pand la hidosenie: zvastica fascist, steaua mozaicd, semne heraldice, arme in forma crucii, imprimarea crucii pe ‘unui, tancuri si alte mijloace de distrugere, holocauste in forma de cruce si alt satanice au ricit evlavia pentru Crucea Domnului. ‘Au apirut si alte tipuri de cruci acomodate in special gustului artistic: biserica in forma de ,cruce greaci”, cu bratele egale, biserici in forma de cruce in cere; crucea armean’ (hacikar) sau asiatict; crucea romanti (cu baza alungiti); eruce in forma de ..T”, crucea slavai cu baza alungiti clreia i s-au mai adiugat inet dou brate, ceea ce a dat tere la rascol, crucea infiptd in semilund, ]Crucea trebuie cinstitd in inims, nu in exterior. Rispuns: Crucea trebuie privitt sub cele trei aspecte: - spiritual (ja-fi erucea si urmeazdl-Mi ~ Me. 8, 34) = material, pe ea a fost jertfit Hristos si a devenit altar, si vizind-o in exterior o putem interioriza — flicdnd trimitere la Crucea lui Hristos; emnul distinctiv al crestinului (Gal. 6, 14). (8) Deoarece crucea esie un blestem si un obiect de necinste, nici semnul ei nu trebuie icut. ispuns: La rugiiciune, trebuie si participe si trupul si diferitele lui membre, deoarece la minuirea noastra a fost angajat Hristos ca om si Dumnezeu, Apoi, Facov a hinecuvantat cu mainile (Fac. 48, 13-15), Hristos a binecuvdintat copii si Apostolii cu mainile (de aici ,punerea mainilor") Mc. 10, 16; ridicdndu-si ndinile i-a binecuvantat (Le 24, 50); Apostolii au asezat diaconi, preoti si episcopi prin Tugticiune si punerea mainilor (F. Ap. 6, 6; 14, 23; 1 Tim. 4, 14). Apostolii impartaigeau taina Mirului prin punerea mainilor (F. Ap. 19, 5-6; 8, 14-17). indemn: preamétriti dar pe Dumnezeu in trupul vostru si in duhul vostru, ca unele care sunt ale lui Dumnezeu (1 Cor. 6, 20) ); Vreau ca beirbarii sti se roage ip ridicdnd indind curate, ard de mani x far de galceava (I Tim, 8, Ajuucite-vot-binecundnta oar waLridica mainile mele chemdnd numele tu (Ps. 62163, 5). 24), Rispuns: Dac cerurile marturisese despre slava Tui Dumnezeu si facerea mainilor Lui vesieste tara, cu tit mai mult gesturile dovedesc evlavie, bundicuviing. Gesturile care insofesc semnul crucii: miscérile mainii, pleciiciuni sau metanii ne amintese de Calea Crucii — via dolorosa — pe care a mers Domnul pentru picatele omenitii. Prin ,inchinare”, crestinii ortodocsi inteleg o randuiali a gesturilor in ritm gi armonie in vederea indltérii gandului pe dealul Golgotei. fl facem ciind ro la ecfonise,... Sfanta Treime. ~ de la 3 degete la toat palma... de la dreapta spre stinga... rugiciuni, De la crucea ristignirii, ta semnul alintrii suferintei de orice fel si pentru orici~ cei din vechime idolatrie... ~ sectantii o inlitur’... - cei ce se ocupi cu mangiierea celor in suferin(& au creat din semnul crucii o institugie mondial: Crucea Rosie. Cei din vechime au preluat tradifia sarpelui gi a veninului siu gi au creat mitologii (zeul Medicinii Asklepios — Esculap). Pana astizi, cupe pe care este infaigurat sarpele este simbolul farmaciei (sarpele din Eden si sarpele de arama). Crucea Rosie ~ raza ei de actiune este mare.302 de elevat, aparte 0 mele» din ARIICOLE $1 Stub re0LOGIer ‘ nommbaie ep acestor considerafii, conch SCURT ISTORIC AL SEMNULUL SFINTEI CRUCI* Teromonahi! NICOLAS MOULINIER anume de a pune Ja indemdn: nnoagle din istoria insemni108 sTupir T0LOGICL acestul semn, Char din acest exordiu ne exprimém ignoranfa cu pri- vire la multe aspecte legate de acest subiect diferentele de uz in modul de a se face semnul le, un punct de dezacord intre Biseriea ar avea ni » peproducem si apologeticl. Problema este crucil cu palma deschisi, ct stanga, sau invers, nicl si evaluim a posteriori justificirile teologice ferite | Mai curand este necesar si vedem daci sfanta cruce se face, prin aceasta, piirtat Iisus Cel ristignit si inviat. Daca cu adevarat se impartageste dl darul acestei prezente in chip viu, eu 0 dragoste si i duet la acceptarea slujirll pentru’ a ajunge apoi a slavel. De asemenea, prin studiul nostru dorim s4 punem i lauda $i cin ca binefaceri duhovni regull de inchinare, $i aceasta cu atat mal mult cu eit fe specific erestin® nici ca gest, si nici ca farmé; ca simbot al , erucea se regiseste pe pecetl, pandantive st stele eu mult §nalnte de era er Acest fapt nu trebule s4 ne ducd 1a concluzia oi crestinii ar ft Imprumutat acest semn de la cultele pigine. Ei trebule privitt mai ccuriind ca mostenitori al tadiiel mesianice Iudalce, ups eum von. vedea, De aceea este necesar, Inainte de a studin semnul crucit, Tau, 8 zibovim putin asupra semnului Tav. un suet de esi Souter 90 ‘wt 2, acl «Calo noviuto PG. — 01, 689}. S.C. Vogel, Le signation dane FEpiise dee premiers sides, La Maison-Diew, 75, 1068, p. 48, nota 26, ‘ponoarele ARTIcOLE st stuDIE 105 In primele comunitati tera’ Tav era reprezentata fie pri Putem deci s4 credem civ sem beste Iezechiel, pecetea ( ofatis), este chiar Numele lui Dumnezeu. Asifel of primil cresiini, majoritatea de origine fudaica, erau in- pe frunte eu litera Tap, care Indica numele lui Taive, Im ziua lor. Cuvintele Stintului Evanghelist Cel com poartd crucea sa si me vine du pot cuprinde o aluzie Iiturgica In pe frunte. In Apocall beste despre «0 sul patruzeci si patra de mit care ave rakdlud Lai scris pe fruntile Tap a devenit aiferit 8, EL de la Verlté, 28, 5, el, Ch. Puech, G. Qulspel et Malinine, tera greacs Tos, T, esto tn form do. cruc, despre106 stupi 110104 Hristos, multe pasaje ale Epistolelor si fioneaza Hristos, ea ys biruie moarte: partenentel la ‘vy avpetx0y wolea administrarea tuturor celor- fea 0 constiinta clara a faptului © crucea era semnul }--109 2) se vorbeste despre despre spoporul Ingemnat ap wo ‘eadnseap od ‘yorct ean moon Indus UN WEsO|OT 95 wIsvaI>e as-npurqaoa, woia00} 2p nisin i HBAQPH-sHUL “PAISMIXO “miaua8 yorpesd 9 ei9)39n.9 oamioyar © ap ampanaud “aon ByuRys m9 nu RUA ayofesed ayer ur yo ‘mnstsep “qeoveuLa Us MIA—HA 9fe[0995 1 purd poms juwos -uynusiqo © ppeAop 0 ay 1uoo upp usjnd si yosopoay, > aundnsaud sugayyouy ynzpa_ 819 soins ys TMK. TP avOpODg. BL ‘up yo. ounds isso vasrpued ton Hanus sorARFICOLE $1 STUDI mn dupa cum vorn vedea mai ose nare, al, erucli pe care intei Nino, lumindtoarea Arm acest mad de ati face acest ges lenglezeasc’, ‘sfaturi cAlugarilor, eruci devenise un mod’ de protest al Aceasta ne i credinciosil au atestare Infelegem de ce, odatamele de devofi Felul insemnaril eu stanta cruce in Occident Aclric, un autor de predici scrise citre 1100, le spune ascul ca atrebule s&ne inchinam cu trei degete, in cinstea Tati cum se exprim’ papa Inocenflu al II-I cu privirela acest subleet : «Sem si se fact cu trel degele, pentru ci ‘despre care profetul.zice : «Cu trei ‘din Is tr). Acest pul crucll $€ pune trebule sf 0 faci de a stan; La aceasta rispundem ci, pr pe care le pistrm cu eredinciosie, ambel celor predate noua de Par Ja acest subiect, — jzvorite Ja stnga, ca 88 zicem cer, Sea asezat de-a dreapta Tate trel_degete, le coboar’ apoi pana Arricous $1 srupm le duce apol Ia stinga, alcdnd : si at faint incolo de felul propriu al spaniolilor de a se insemna dupa tradifia veche, despre care am vor! 1a papa Inocentiu Patem si spunkan sTupit THOLOGICE general, aga cur Iajoritar in cursul secol -) ‘practicaw acest ‘mod de Inch {el de inchi nnare, cu trei Inchelere sfanta cruce nu se opreste, binet + sfin ‘e+ Dumnezeul nostra. Ut ARIICOLE $1 STUDIE 115 facuta larg, cu mana coborand mult in josul pi sf pastorala depagesie (read. M. BON) ESTETICA TEOLOGICA A ICOANELOR SE IMPORTANTA LOR ECUMENICA * nusele se den Raportarea la fiata in mod eronat de tratarea est irecut cu opere de arti biseriveasMilrestigber Lrdivhihee oc wh GPL NR AH 8 Darna — Mab GRO SFINTA CRUCE IN VIATA $I TRAIREA CRESTINA ‘A PRIMELOR VEACURIso jy edta' nu tstoe (won et “ot, SPOT Boye seat a ws ome es ease ae ‘year estsoy “sanu> 2p phse oa Wem beeaoia “CD fessuno xn) 1, psn wage tone son um (Sieber op wane pu ode avo ey woe 9 spe josody yg emia, ap pny EPUY nop teas) Se eat 9 sxvontgange ‘essa mea J Ugptlp ‘cluoy seahad 29 sen by euthepuvs ueuscie my asta vip un ad ra anna freh rn ‘paca ‘is Dano feos oT ras ‘siounp i Bee Beet ab Boks oh Tapoouy sand py $9 sands 3 Psed “JS “ete nz soy me iojpuane|es easy z9AuN0}, snund ‘sof based "JS. SNP ru iF butiapt ese 0 tom "eon iy tudo p fo tes > toon tod et (Ges Ue) oy saan vs SAL sauna ednp. als $e tau ea ee Be anil ale'o auto od: eoseopea ny (GH supa ey (se “61 we0}) ande 6 oye ly wlan es pupsee Ge acne Sro0e spo Shy 328 ohm ever 4 oads pupiueiy in weop “JS ‘sje ee (ee—ze ‘ZT weoT) Sug x a pup ume 9 ood ps uote oth : 58 sag srs um ap eaugy mt oyna tan ws (EOE © OE Tyg) eaten, ieaeeuy E Soe Be Stal hal Somme cae "E inqniypaa, ¥ “cudtbot “98 pal ig.eldaayes “uy eaniey 129) 167 joao ean soy an oeey e 3p ADoHfe aks earn ep Smead oeg oof [ata 3s ajo ae o (or~ez ‘$2 0 > ‘a mie one aude 29 uy sunle Prarg [mug ‘9 fel sz 5 oueo jmivjano eda ead 3s cori (or, sez 'z p> jmreys ean pnt aikaquoa 3p ena uy jun nanuod ap>Sue aesse, sing eva ad puny “asnsuiy. amor 2p win, wey jee 9 vs "90 2p 8 eim01 9p 420Iq0 un wD néai9 ynip 159 v9 aahiour sugoHNS ape vaisizjalujou ednp xf atuovede yd "ead “sonsiap £29 Boigo anoaap Jninwvsawy verowoun 1heaven de aay onan ‘Rear pedestal n cle Mia jn Gerusalemme Indifereat crestin’ Crestini Notre Dame "si se lepede de are un ada fiecare 2i si Si-Mi urmeze Mie.” ca Si alerge le spune Corintenilor: ,Ciei cuvi jar pentru noi, cei ce’ ne mi care (-- METROPOLIS ARDEALULU if cms Mn ae 69 » Sexe \i_ridicata, pe care era asezat trupul celui osindit a aa acpeesioar te ‘ Ene * in iconogral (Guppedaneu i dinte-un Rest se pastreara la biseriea Santa Croce cdin Paris. ind era vorba de repre- foatte curind simbolul ce, nai parts erbeea ‘ig an per Be bale Hon? ag ory ee ack voles Guava ot vind dupa Mine, oe lepede soe Sf. Pavel marcuriseste ci yam ristignie istos trdieyte in’ mine” (2, 20). ose ccc ea le anita acelora care se indoiay de puterea si mingtierle jl cr pentru cei ce ste puterea lui Dum STUDI TEOLOGICE 19 ‘Au existat tomsi uncle setnne care Te a erie creqtnilor, in viata, lor particular si publicé, de cruce insi Heo formal dnreté, Unul dite acest, emne, ce ancors, ate Pe ‘frucen, si nidejdea cresinului temeinicita pe Teprezentate in cole mai vechi cata- absenta erucit pe ‘Crucea mai era teprezentati si_prin monogramul, tui prescureat) a carui forma mai veche ext aceea.a Iterct X, BeSea 1 (lisus) sf X (Elristos). Mai exists si un alt mon Ge X, care a fost reprezentat pe steagu ‘Constantin sfirgial veacul fe monogranmul Tui Hirstos sa sc P ppe Ia majloc de 0 sm opie de forma eruci Pe monogram se exprima si crcea si numele lui Hristos. ‘a weaculay al V-lea, a aplirut adevaracul semn al cr igicll SeGlecivirgt.birvinga crestinilor asupraidololatrici. 91 geese gens reese imac sin Impodal yee seorsi cu Krunze de palmiet, aya cum ne cs impodabits BeeGeal Honan din Roma (CE. F. Viguoroux: Ditonnate is ible, © M, fig, 412). Cale nai vechi rep ceruce_ sin ea ea Sapa ten. pe le baetG SES Mis fad pray In Dri Maseum, in Londra (CE, Vigourows op ie we iver Rie exanrepezenare mu are fe Yeming, decks an acopte: fig 413), ie porzona Tne retceenrat vo, cu chil desc # Prk time Ge suferng Seated ad Vea gi al Vielen Hisus ¢ reprezentat mat des spiozurae pe crue ‘In Evangheliaal aa (Vigourous, fs nich langle far mines inate co pat cui, “B28 “ta teal al kn Tin € repress pe crt nat e# prion ponte pate ioe " wMmntare a Iai Tisus pe cruce o avem gravati pe @ paul sardiu. -e Teprezentat pe ctuce inconjurat de doisprezece Ay li. Pe sr cd Dirt slot gravate cuvintele cage simbolizears m uae Teh Doin ie Leclerg, Manuel e’Archeologie etetisnne, ¢- 1 jacus $6) al Bibliote Laurens "Mintuitorul este reprezentat fiind Taher maT Cee imate pion i af on deren a Hm ede nse Sub ue foe citese €: EHCOHPEC! trl inferior, Se ede Teton ©) parclarate @ ace gemec exch arta Mca al Tice (Ch figs 26? 268). is rie, provenind din Gaza (Sita), Minit “Qos penonaje de satus rbot go femee i, OP. Pe o pi cu nimb jie flaneat de0 METROPOLIA ARDEALULUT Fatt (sles, op. cit fig, 270) © rprezentat cree mate ea pod mts Seu sgl pry De "faate pan cat St ivan an2at pe dou rindurin pares dens acne eee Inavesie Tatras dae € eprezentat find mind pe eare © desenati cru oar scumpi sufl Crucea a fost jntordeauna 0 com: ene flo ne ars, pe sfemnice si pe a strijuleste tu cea mai veche reprerentare a er in manuscrisul Evangl bn Minwuitorului se_ pare siriace a tui Rabulas, cdlugae ta a wale al Vilea. I jormigi, va apare Ia pentru Si exclams cts afls gi busta lat Hrison ropeeon ia u bust lui Tiss © si erucen vatieand coe ae an Roma i care © un dir-al impiatal Beauties Ot esl se zugriveascd tor wupul cu petizona, cao. cumun de oare i curgind singe dn rane." folosite la moartea lai Histon ul ies Doma igen ne relateard in Evanghelite ghar ff dus crucea, Gar fon Tce, 23: 2022), Singur SE. Toan (1, 16-19) oak Ghee snr crucea, idee pe care a rchuavs Sf loon eg Aur, i Tisus isi duce crucea. ea un 4 ley care se alli Ia Brith lea. La fel ideca € IXleay si pe’ un Evangheliag de I ‘are Tisus merge drept ‘tueea care nul, apasi In picture bizantine lea), in isi duce teri si nu poate urea seara eu aceste reprezemtir s-au inspirat ‘din textul Peat, v. 17—20: i, adunarea celor vieleni maul fimpresurat. varele mele, Numirat-au toate ooasele mel In iconografice cu caracter elenistic, Hristos © reprezentat uurcind de bund voie pe eruce, al wed ae ee gg SHE, RE apie, my iss ces ern lege ck erucen lui Hrisos ror buDespre post Postul este... Post: -trupese - sufletese 1. Inca in V.T.. Dumnezeu a rinduit posturi Fac. 2, 16-17: Din tofi pomii veti manca, dar din pomul constiingei binelui gi rdului sd nu méandnci... Lev. 16, 29 lui Moise i-a zis: ... in luna a saptea, in zina a zecea sa postifi ..8, 19 — Aga zice Domnul: Postul din luna a patra, a cincea, a saptea $i a zecea. Postul era socotit ca mijloc curiititor de pacate si arma contra ispitelor Jes, 34, 28 - Moise a postit pe Muntele Sinai 40 de zile Dn. 10, 2-3 — Prorocul Daniel a postt tri siptimani Ps, 34, 12 — am smerit cu post sufletul meu Ps. 108, 23 — Genunchii mei au slabit de post si trupul meu s-a istovit de lipsa unidelemnului Toil 2, 12 — $i, ice Domnul, intoarceti-va la Mine din toata inima voastra, cu postiri, cu plans si cu tanguire (gi v. 15: géttiti postiri sfinte) 2. in.N.T. este apreciat si practicat ‘Au postit: Mt 4, 1-2 — Iisus Hristos a postit 40 de zile si nopti; Le. 2, 36-37 — Prorocita Ana; Me. 1, 6; Mt. 3.4— Sfantul Ioan Botezitorul 2Cor. 6, 4-5 — Sfaintul Pavel... in post, in privegheri. Hristos a poruncit practicarea postului: Mt 6, 16-18; Mt. 17, 19-21; Sf, Pavel ne-a indemnat: I Cor. 7, 5: .. sii val indelemiciti cu postul si cu rugdciunea... 3. Postul trebuie si fie trupese si sufletese 1 Cor. 9, 25-27 — postul trupesc; Mt. 17, 21 —acest soi de demoni nu iese decdt cu rugdciune si post ~ post sufletesc Postul poate fi — infrinare totala de méncare si bautur’t Tes. 34, 28 (Moise) 3R. 19, 8 (Sf. llie) Mt. 4, 1-2 (Mantuitorul) ~ infrdnare partialt Dn. 10. 2-3 (Prorocul Daniel) Mt. 3, 4; Me. 1, 6 (Sf. Ioan Botezatorul) 1 Cor. 8, 13 (Sf. Pavel) dacit o méncare sminteste pe fratele meu, noi voi mai ménea in veac carne... 4, Sfnta Scriptura vorbeste de o anumiti rinduial peste an, de luni si stiptiman’: ~ fariseii: lunea si joia - fariseul postea de dou’ ori pe stiptimaina (Le. 18) = se postea de Ziua impicirii (Lev. 16, 29-30) ~ fn luna a patra, a cincea, a saptea, a zecea (Za. 8) ceea ce priveste vremea de post dePostul e un semn de intristare Pentru ce noi si fariseii postim, iar ucenicii Tati nu postesc?... Vor veni zile cand vor posti (Mt. 9, 14-18). Fiind semn de fntristare, in post nu se fac petreceri Obiectiuni sectare I. Nu ceea ce intr in guri spurc pe om, ci ceea ce iese (Mt. 15, 11, 15-17) Raspuns: Nu rezulti de aici c’ nu trebuie si postim. Mancaruri curate... si... necurate... 2. postul este o erezie condamnati de Sfanta Scripturi (1 Tim. 4, 3-5, 8) Rispuns: Aceste versete sunt impotriva ereticilor gnostici, si nu impotriva postului 3. Postul nu e nici bun, nici riu, deci nu devenim plicuti inaintea tui Dumnezeu: céfci dact ménciim n-avem cdstig, nici dacd’ nu mancim n-avem paguba (1 Cor. 88); Ampératia lui Dumnezeu nu este méncare si bduturd, ci dreptate si pace si bucurie in Duhul Sféint (Rom. 14, 17) Rispuns: in aceste versete nu este vorba de post, ci de carnea jertfiti idolilor (vezi contextual) 4. Cei ce postese nu trebuie si osdndeasc’ pe cei ce nu postese: Rom. 14, 3-6 si Col. 2, 16-17. Rispuns: Din aceste texte reiese cli totusi unii posteau pe vremea Sf. Pavel. i Vepeha ngeee pide Do Etaaghebs. sa, a ee pockt fe clegent ( Me. 4128), Y. Mabe (hele Hf 40 (4.4) fc onesie che put Jn Piadica de ye Haske (Hole 6, 1-14) ge oak Guin padul com tam fe fact: « Canch pach’, mu fit Tuaf- ce Ghats oantuiley oy tle fit Ae Ps So nog opt 1K 2g, a many Gamanlon Ca posi fin core . otcuma & euneit com hat ca potter Louth Ne 3 eee + wl te he poses vo Ope etn A Cuma a faplen ch pa a Pee , oe posh’ f' fui’ Munca he tem bephnoaek, Tate hawk cone a acebat ame feoh 23, 27; Fede a roa a best acclaim 0 sop, om Aue euathng, aveh’ adlanmane go, fan porhh ba adsl ander de hh bomrkun’ 4 ——— Vamenku: § foaieuia fae ature @ hue ale ole for/pa ee poh Cc Marie po Gooe': dh 99-40 4 Ghd famcom frail Mande) ca. 66" phinsrc fe de pralray Si Veltri pine non nl owl 9p” m— dm bout..." 2 yee de lum Had (3 R. 4b “) ape a eat chy fohn van oe ork pr H pe Nabod dnanka po de. 36,9, hk fama ie Cink , ot dean. gpd Sa eel oe Futile, heh Mawes J ee ee op peta Pe, GP) AZ Be mam sontuh cur pork euflelil Moon W but fork pte ocata B hog, 23. Gemunshr mth am echt ole pot th Caguk pom 0 fa teak de Tye vate-2- Wan §€,3-%: Zofana 4,51, Valk & hf finit of preoklbr . dace of! fmuk pte all Spat mann a ednte Yh “papa, Fee gs ceo, PR Ming et, off UE te"? ahem. & 12: a Mfa mre dom? Samolt pohh cb. Lng 4 what Caan, a jha fo Toma tf pork om tal fade que vendie. bucsuse po HE Frame ole ee boheme | ee a —— / ex, damek, om prloent fe gus cle pte mm snl. Pain Guede come of Whe pra pe ~ yee ata pain. inet... © MowseR (0, 2-3 # Th, neat GAAS 4 fe Prisha ce micrcum & Vinus sean we Os Ba bean Ee he so (al lade Coopylotib pewatijhe de pot (Osent Merondil Neko Hr, Genck & tf, 2o, lo 4, Se 30, eopee (pume co bravia q paved & fort countlant ca bert cingpttiof }. Ease te % a (oyeveen ( Sat brherromur W, 274 Sc 34 4 0 coms lena” Co coups: Y Meanie (Sates fakte 39, Pe 26% Hit) # coreeuy bod gh gta, nchisudrhr. doye pe ph bake: (%14) : bere puta 4 Mepis (44)Glosolalia - penticostalii (numiti si tremuratori, spiiti) inva’ si practic’ vorbirea in limbi Cene ii Sfanta Scriptura? 1. Glosolalia, ca dar al Sfantului Duh, este vorbireafntr-o limb sind fs 0 fi invaiat mai inainte. F. Ap. 2:- ,vorbirea in limbi” incepe la Pogordirea Sfantului Duh - ascultitorii de alte limbi injelegeau totul Me 16, 17-18: vorbeste de ,limbi noi” F. Ap. 19, 5-7: in urma botezului primit de la Sfantul Pavel, cei botezati .vorbeau in Jimbi si proroceau” 1 Cor. 12, 28-30 — vorbirea in limbi este amintiti de Sf. Pavel printre darurile Sf. Duh 1 Cor. 13, 1 —se vorbeste de roate limbile omenesti si ingeresti 1 Cor. 14 —vorbeste de limbi insuflate sau limbi ingeressi F. Ap. 10, 44-46 — darul vorbirii in Timbi s“@ manifestat sila pagani Tnvitituri sectare 1. Botezul ,cu Duh si foc” revarsii darul vorbiri in limbi si al tlmiciri f Rispuns: Sfanta Scripturi vorbeste doar de un singur Botez, Botezul crestin, pe care I-a prorocit $fantul Toan Boteziitorul 2. Tot ,penticostalul” sau ,botezatul” primeste acest dar de la Dumnezeu, Raspuns: = bye darudite duhabias Gorjurdamantul Jurimantul este invocarea (chemarea) numelui tui Dumnezeu, ca meirturie pentru adevirul unei afirmaii; este chemarea lui Dumnezeu ca martor la dovedirea unui adevir si ca pedepsitor pentru neadevarul unei afirmatii Juriméntul se face de obicei pe Dumnezeu sau pe una din Persoanele Sfintei treimi sau pe Sfinti, Cruce, cer etc. si intotdeauna se cere pedeaps pentru neadevar sau pentru ascunderea adevairului. Juriiméntul poate fi rostit in fel gi fel de formule: Aga si-mi ajute Dumnezeu Sa ma batdt Dumnezeu Sa mor Jur 1. Juriimantul pe numele lui Dumnezeu a fost practicat in V.T., jurdmantul find un mijloc hotirdtor pentru a incredinta pe cineva despre un adevar. Tes, 22, 9-10: atunci intre cele doud péirti sal hotdirasca jurdimantul Dommutui Dt. 6, 13: cinsteste pe Domnul Dumnezeul tau, lui siti slujesti si pe numele tui sit te juri Ter. 12, 16: .. ca sil jure pe numele Meu In V.T. numai jurtimantul drept a fost admis, cel 2. Insusi Dumnezeu S-a jurat pe sine insusi Fac. 22, 16-17: Ma jur pe Mine Insumi Amos 6, &: Juratu-s-a Domnl pe Sine insusi Ps, 89, 4-5: Eu am facut legdmdnt cu alesul Mew si M-am jurat lui David sluga Mea... Num. 14, 23: Nu vor vedea fara pe care m-am jurat s-o dau patrinsilor lor. Evr. 6, 13-17 3.Dreptii Vechiului Testament au practicat jurimantul Avram (Fae. 21, 22-24) David (3 R 24, 22-23) Solomon (3 R 8, 31-32) eremia red cuvantul Domnului citre Israel (ler. 4, 2) 4, Dumnezeu a prezis practicarea jurtimintului siin vitor Is. 45, 23: intru numele Meu se va jura toatd limba Is, 65, 15-16: cel ce se va jura pe pamént, se va jura pe Dumnezeul cel adevatrat... 5. $i in Noul Testament s-a intrebuintat juraimantul = Iisus Hristos: .... Jurw-te pe Dumnmezeul cel viu (mt. 26, 63-64) - Sf. Ap. Pavel: Eu chem pe Dumnezew marturie (2 Cor. 1-23); Céici martor imi este Dumnezeu Filip. 1, 8) si 2 Tim. 4, 1-2; Evr. 6, 16-17 ~ Ingerul apocaliptic:... si-a ridicat mana dreapidt cittre cer si s-a jurat... (Apoc. 5-6) Dar a fost opriti intrebuintarea desartt si neserioast a jurdimantului, din apuz.6. De multe ori, jurimantul este inevitabil, ca singurul mijloc de a stabili adevarul Tes. 22, 9-10: intre cele doud parti sii hotarasca jurdmantul Domnului Evr. 6, 16: Oamenii se jurit pe cel ce e mai mare si jurdmantul e la ei 0 chezisie si sfarsitul oricitrei neintelegeri 2Tim. 2, 14; Aminteste-le de acestea $i jurd-i inaintea lui Dumnezeu sd nu se certe... 7. Existi si un jurimAnt solemn. rostit in colectiv si oficial in V.T. se faicea in templu, inaintea jertfelnicului Solomon se roagi: Cand va gresi cineva impotriva aproapelui sau si-l va pune sd jure si va veni sit jure inaintea jertfelnicului din templul acesta, ascultd din ceruri si fat dreptate robilor tai (3 R 8, 31-32) Avram: Ridic mana mea tnaintea lui Dumnezeu... si jur... (Fac. 14, 22-23) cf. les 6, 8. Cattre cer si s-a jurat pe cel ce este viu in vecii vecilor (Apoc.) - jurimantul medical; in fata organelor Justitie’ Obiectiuni sectare 1. Jurimantul nu poate fi admis, deoarece se incalc& porunea a Ill-a din Decalog, Rispuns: E cu neputingi ca prun jurimantul drept si cuviincios si se incalce porunca a Ill-a deoarece chiar Dumnezeu, Cel ce a dat porunca, a lsat jurimantul pomenindu-l direct si chiar intrebuintdndu-1 2. in N.T., Hristos si Apostolii s-au pronuntat impotriva jurtimantului, deoarece el este de accel rau si duce Ia osind’: Mt. 5, 33-73; 23, 16-22: Sa nu vd jurati, Sf. Tacov: sei nu vp juragi (lacov 5, 12). Rispuns: Hristos si Apostolii nu au fost impotriva jurimdntului, ci numai impotriva juriméntului fals, ML. 5, 33-37 ne vorbeste despre sinceritatea care trebuie sl existe intre crestini - in N.T. s-a interzis abuzarea de jurimant: Ce e mai mult decdt aceasta este de la cel raw Mt. 23, 16-22 arati ci jurtimintele cu formula general sunt tot atit de obligatorii ca si cele cu formu speciaki Iavoy 5, 12 — combate intrebuintarea deasd a jurdimantului 3, Dac j e bun, ¢ atunci si injuriturile sunt permis Raspuns: Injuraitura nu poate fi admis% pentru ci nu cauti stabilirea adevarului si pedepsirea neadeviruh ‘Shomih (?) sau usuratic a fost oprit (Imi (?) 20, 7) SA nu jurat Mamh (2) (Lev. 919, 12; Zah. 8, 17) actiune prin care se recunoaste puterea Jui Dumnezeu, 4. intre crestinii_adeviirati. juriméntul poate si nu fie niciodati_necesar si inevitabil pentru ci ei intotdeauna trebuie si aiba deplina sinceritate in vorbe si fapt Raspuns: Asa ar trebui si fie. Asa ar fi ideal, dar gi ei sunt oameni cu incli Eade hte = Jorenndichok fa obsslncon. Fae. spre rjuminica Duminica, Ziua Domnului, este ziua a opta, ziua cind Dumnezeu sarbatorea facerea mainilor Sale si toate erau minunate, .bune foarte” (Facere 1, 31), pe cand Sabatul nu mai este amintit decat de Pentateuh ca o zi de ,odihna” nationala, poruncita de Moise dupa trecerea Marii 5, 1-3). in Vechiul Testament, proorocul si imparatul David nu mai aminteste de ziua de odihna, Rosi si eu pedepse pana la moarte pentru calearea ei (legire 31, 13-17; finde’ era 0 zi traditional in schimb luda .Ziua sfinfeniei, ziua bucuriei (Ps. 5. 11), Ziua biruinfei” (Ps. 118, 15), in care trebuie si ne veselim (Ps. 118, 24), nu si ne odihnim! Profetul anunta Ziua cea mare, Ziua mantuirii (Isaia 49, 8), fiindea toti dusmanii poporului ales atacau ‘Tara Sfanta in ziua odihnei (dovada: Xerxe, Darius, Nabuco). Pentru aceasta, leremia se ténguia egdmantul cel Nou” (31, 31-33), iar lezechiel se bueura de si vedea in inspiratia profetica jertfa preojilor in ,Ziua ‘opta”, Ziua Domnului (30, 3), dupa trecerea celor sapte zile (43, 27). De fapt, si Solomon intuise caderea celor ,sapte stalpi” si rimanerea deasupra (a zilei a opta) a ‘nfelepeiunii (Pilde 9, 1). cand se va manca Pé nea Mea gi se va bea vinul amestecat (versetul 9), obicei al ,Pastilor” pana astaizi. Tot in ziua sabatului, Alexandru Macedon cucereste poporul ales (sec. 1V i.Hr.) si Pentru aceasta se ténguia profetul: ,oare cdnd va veni Ziva aceea” (a invierii), cand va fi mantuit poporul Séu (Zahatia 3, 9-10). Ultimul dezastru, tot in zi de sabat, a fost anul 70, cucerirea si distrugerea lerusalimului de catre Titus si Vespasian, cfind n-a mai ramas din ziduri piatra pe piatra, asa cum profetise Mantuitorul Hristos (Matei 24, Pentru recunoasterea Sabatului ca zi obisnuité, Domnul lisus Hristos face multe minuni 16-22; si vindecari, dezlegari si infrunta pe farisei in ziua odihnei etc. (Matei 12, 10-13 loan 5, 1-18: 9, 16), ardtdind ca omul este mai important decat simbata si ca simbaita a fost asezati pentru el (Marcu 2, 27), Hristos este Domn gi al sémbetei (Matei 12, 8). Prin invierea Mantuitorului Hristos in Ziua intai (Matei 28, 1; Luca 24, 1; Marcu 16, 9), Ziua luminii (Facere 1, 5; loan |, 4, 9), sea flicut inceput trecerii noastre spre vesnicie (I Cor. 15, 3-4. Duminica, Ziua aratarilor, ziua minunilor, sarbatoarea sarbitorilor. - In aceasta zi a continuat adeverirea invierii prin aratari (Matei 28, 1; loan 20), prin Pogordrea Sfantului Duh (Cincizecimea, Rusaliile, Duminica Mare; Fapte 2, 1-5): Ziua Euharistiei - inkaturand Sabatul si jertfele in cinstea Lui si consfintind Cina Domnului (Fapte 20, 7; 1 Cor. 11, 23-26); Ziva dragostei si ajutoarelor (I Cor. 16, 1-2); Ziua Domnului sau Ziua descoperirii Sf. loan (Apoe. 1, 8710). Sf. Pavel chiar sfaituieste pe unii si infeleaga schimbarea (Gal. 3. 10-31). si se lase .de sdmbete” pentru a nu fi acuzati de instabilitatea in credinia (Gal. 48-11; Col. 2. 16-17) Asa cum era de asteptat, dacd unii iudei n-au respectat ziua de odihnd, socotind a prin Marea Rosie un eveniment biblic si sabatul o porunc& mozaica (Deut. 5, 12-15), tot asa si unii crestini n-au infeles invierea si n-au respectat sArbatoarea si Ziua Domnului. Mai mult, au amas la .odihna” vechi testamentara, calednd cuvantul Seripturii: ,Legea a fost pan la loan” (loan 1, 17) si nepricepand ca da 15), Obieofe sectara:lisus Hristosn-a desfinjat Legea, cia plinit-o (Matei 5, 17), de aceea Sahatul Hristos n-ar fi inviat, zadarniea ar fi credinta noastra..."(1 Cor. trebuie respectat Biserica Ortodoxa: Este adevarat, imbata a ramas in calendar ca ziua a 7-a aproape la toate popoarele, dar nu ca zi de odihna, ci ca sfargit de sAptamana. Crestinii respecta ziua in sine, dar nu ceremonialul mozaic. Hristos este in acelasi timp Lege (Noul Testament) si Legiuitor »Cuvantul trup s-a facut si a locuit printre noi...” (loan 1, 14), deci a plinit Legea, nit porunea Sabatului mozaic. Obiectie sectara: Insusi Dumnezeu a binecuvantat si a sfintit Ziua a saptea ined de la facerea lumii (Facere 2, ), deci cel dintdi Sabat I-a dat Domnul pentru totdeauna. si trebuie respectat Biserica Ortodoxa: $i textul acesta pare favorabil ,s”imbatarilor”. Se stie ci Dumnezeu a sfingit Ziua a saptea, cum sfintise si binecuvantase fiecare zi. dar omul n-avea nevoie de odihna, fiinded nu Picea nici un efort in starea sa edenica, avand nealterat chipul si asemdnarea lui Dumnezeu (Facere 1. 28). eatiei si ,.odihi Apoi, ziua a saptea este 0 epoci a ct pentru Dumnezeu inseamna de fapt perfectarea cosmosului si organizarea universului cu legi precise, atunci. casi as i Dumnezeu nu are perioade de ,repaus”, ci Moise a explicat zilele creatiei pe infelesul omului si la nivelul de cunoastere de acum patru mii de ani. Ziua odihnei aplicatd de unii interpreti Creatorului te 0 fat a deismului si o confirmare a panteismului, unde, dupa sectanti, Dumnezeu nu este socotit ziditor, ci o idee, o simpla energie, o migcare a universului (Arislotel). deci dupa un efort mare al Moise a fixat Ziua odihnei dup treeerea prin Marea Ros poporului, ca o necesitate fizica, Ricdnd din aceasta o lege. Dumnezeu a admis aceasta 2i pentru ca poporul s& nu uite niciodaté momentul greu prin care a trecut (Evr. 3, 11, 18). 88.Obie e sectard: Moise a preluat porunca Sabatului: .Adu-fi aminte de ziua simbetei ca sd o sfintesti” (lesire 20, 8), de unde rezulta obligativitatea respectirii si acum. Biserica Ortodoxa: Se stie cd patriarhii n-au avui o .zi de odihna” prescrisi de lege, ci au respectat ,Legamintele lui Dumnezeu” Moise legit nu o ,.sfingea”, Sabatul, flinde& poporul nu respecta ziua de odihna, adic& nu o inchina lui Dumnezeu, Legiuitorul biblic fixeaza ce trebuie ficut in aceasta zi de catre Poporul biblic si hotariste pedepse in cazul cAledrii poruncii (Iesire 31, 16-17). $i toate in vederea venirii lui Mesia s-au facut: ,Moise despre Mine a scris..." (Luea 24, 44) Obiectie sectard: ,Sabatul este legimant vesnic” si nu poate fi inlocuit (lesire 31, 16- 17), cei ce il calcd suni pedepsiti de Dumnezeu. Biserica Ortodoxa: $i acest text biblic trebuie Iuat ca umbrd. fesnic” in Testamentul Vechi era o ameninfare; cuvantul este limitat de mozaism. ..Vesnicul” din Pentateuh a fost valabil pana la venirea Celui prin care s-au Picut veacurile (Evr. 1,2 Tisus Hristos. Noi, crestinii, nu: mai suntem sub lege (Rom, 6, 14), Hristos ne-a riscumparat (Gal. 3, 13). Legea a fost un indreptar (Gal. 3,25; Efes, 2. 15), Se mai spune ca Mielul pascal este ,lege vesnica”, de-a pururi (lesire 12, 3. 14; Deut. 9, 11), care s-a sfarsit prin jertfa. Mielului lui Dumnezeu care a ridicat pacatele lumii (loan 1, 29). Sabatul n-a fost inlocuit, i i s-a dat cinstea cuvenita inainte de legi odihna, adicd o zi fireasca a sdptimanii Obiectie sectara: lisus Hristos, apostoli Sai, femeile purtatoare de mir au respectat Sabatul (Luca 4, 16; Fapte 17, 3; Luca 23, 55-36), deci i noi avem aceeasi datorie. Biserica Ortodoxa: Era firese ca toti si respecte ziua in sine, dar nu odihna, abtinerea si refinerea de a face bine, Mantuitorul, ca de fapt toti ucenicii respectau prescriptiile iudaice, Hristos nu se preaskivise. Sin a era locul potrivit pentru citit si talcuit legea, iar in diaspora locul de intalnire al iudeilor si prozelitilor, de unde apostolii isi Ficeau ucenici. Sambita, la crestini, este zi de odihna pentru cei adormiti, cdnd li se face pomenire pentru cd in aceasta zi, ziua linistii, Hristos s-a pogorat la iad, dezlegiind blestemul cel de demult. Apoi, apostolii si urmasii lor pregateau de simbitd Ziua Euharistiei (Ziua intdi). Femeile purtatoare de mir au mers la morméint dupa sabat si L-au intalnit pe Hristos inviat, de unde si Sarbatoarea invierii Obiectie sectard: Crestinii sunt obligati de Apostolul Pavel sit respecte Sabatul, fiindca Dumnezeu (lists Hristos) a dat .. ,poporului Sau odihna” (Evr. 4. 9) 89Bisetica Ortodoxa: Nu putea Apostolul vorbi altfel, el se adreseaza poporului evreu care refuza eredinta in Hristos sau accepta Evanghelia mentinand practici vechi, inclusiv Sabatul ‘nsd din context reiese c& cele spuse nu se referd expres la Sabat, ci la Ziua Domnului, astazi (versetul 7) Ziua mantuirii (11 Cor. 6, 2). Mai mult, odihna in géndirea Marelui Apostol era ‘implinirea credintei, desavarsirea creatiei, bin cuvaintarea si sfintirea (Facere 2, 2-3) Si noi trebuie sa lucram cat este ziua (loan 9, 4) Obiectie sectara: Sabatul va pana la sfargitul lumii (Matei 24, 20) Biserica Ortodoxi: Cine cunoaste istoria poporului biblic isi da seama de rostul lui pana la venirea lui Moise (Evr, 7 12, 24). Cele de mai sus se referd la d&rimarea lerusalimului (anul 70), conform textului invocat (Matei 24, 15-22). Se stie c& in ziua de sabat si portile lerusalimului erau zivordte pentru siguranta si pentru a nu se face negot (Neemia 13, 15-22), Bibliografie: 1. Di ¢ P. 1, David, Calauza crestina pentru cunoasterea si apararea dreptei credinte in fata prozelitismului sectar, Ed. Episcopiei Aradului, Arad, 1987, 2. Ibidem, Sectologie sau apirarea dreptei credinte, Ed. Sfintei Arhiepiscopii a Tomisului, Constanta, 1998, 3. Ibidem, Invazia sectelor, vo. II], Ed. ,Europolis”, Constanfa, 2000, 4. Pr. Dr. P. Deheleanu, Manual de sectologie, Tipografia diecezan, Arad, 1948, Pr. Prof. Dr. Ilie Moldovan, Credinfa strimoseasci in fata ofensivei antihristice sectare, Ed. Pro-Vita, Valea Plopului ~ Prahova, 1998. 90F. Ap. 1, 7: Nu este lucrul vostru ca sit stiti vremurile sau soroacele pe care Tatil le-a pus intru a Sa atotputernicie 1 Tes. 5, 1-3: nu este nevoie sat stiti vremurile 2 Pew. 3, 2-10: Ziua Domnului va veni ca un fur si va fi ca un fulger. Mt. 24, 27: Cute’ precum fulgerul porneste de la rtsdrit si se arata péndl la apus, asa va fi venirea Fiului Omului. Nici nu este necesar cresterii noastre duhovnicesti si: mantuirii asemenea date. 4 cunoastem 2. Totusi, apropierea Parusiei se poate intrevedea, dup’ semnele Hisate si incredintate de Mantuitorul Sfintilor Apostoli ‘Semmne au fost si vor exista pana la sfirsitul veacului. smne misionare: - propoviiduirea Evangheliei 1a toate popoarele (Mc. 16,16) (Mt 24,14), adic fiecare neam sti cunoased ct Mesia a venit (In 1,14) ~ convertitea dupa dorinta Sf. Pavel a poporului evreu (Rom. 11, 25) aoa b) semne pastorale: ~ invierea ,.Antihristilor” - omu! nelegiuirii sau fiara (Apoc. 13,1-18) - prorocii mincinosi, mesia (Apoc. 20, 1-10) ~ améigiri si semne ale Satanei (Mt. 24, 5) - substituirea ,fiarei” lui Dumnezeu ¢)_pervertirea_sentimentelor_omenesti, inmultirea firidelegilor, batjocura iubiri cultivarea intrigilor si urii intre oameni (Mt. 24, 10-12) ¢) inmultitea rizboaielor si a vestilor de rizboaie intre neamurile, popoarele si statele lumii (Mt. 24, 6-7) ) aparitia unor‘necazuri: boli, foamete, ciumi, lipsuri s.a. (Mt. 24,7) ivirea unor semne cosmice: eclipse, cutremure, comete — unele prevestite, altele nu (Mt. 24, 7-29) 2) aparitia pe cera ,semnului Fiului Omului” (Mt. 24, 30), adict Sfanta Cruce, altfel de cum s-a ariitat lui Constantin cel Mare Pe crestinii adevarati mpresioneazst ‘nu-i inspiimént& aceasti gam’ de semne,considera credinja necesara numai pentru via{a aceasta si atunci cu adevarat sunt mai de ris decat paganii (I Cor. 15. 19). Destul de multi socotese ca Venirea a doua poate fi calculata cu exactitate, prin intermediul unor cifre scoase din Biblie. Eshatologii calculeazi venirea culegand texte profetice din perioada exilului sau texte biblice care arata suferinfele poporului Israel sub diferite dominatit Toate sectele au in conceptiile lor ,mileniu” specific si venirea .sigura” pentru adepti. Astfel 1. La Daniel 8, 14 - se vorbeste profetic despre treverea a 2300 de seri si dimineti pana la restabilirea curatirii templului (este vorba de zile profetice, in conformitate cu Numeri 14 34; Ezechiel IV, 2-6 si trebuie infeles ca ani), adicd curdjirea lumii prin foc la venirea a doua a Domnutui: Deci data venirii se calculeaza, dupa W. Muller, astfel prorocia lui Daniel cu cele 2300 zile 2300 - avem in vedere data rectadirii templului 437 Anul celei de-a doua venir ~ intdiul calcul s-a ficut asa, dupa ce alti il vazusera” pe Hristos pogordndw-se in anul 999 (1000. 1033-1034 sau, dup& Swedenbor, 17747!) Neimplinindu-se, s-a spus c& s-a gresit calculul matematic si ca numai apropierea poate fi stiuta. Samuel Snow, un cabalist evreu, afacerist, a cAutat .impicarea” ardtand c& pe baza textelor din Levitic .venirea va fi la 10 octombrie 1844, adic dupa 7 luni si 10 zile. Dar noaptea de de luzie din Boston (S.U.A.) a rimas numai in mintea oamenilor cu o credinga fantezista (naivi creduli), i Muller a recunoscut greseala si a revenit la baptisti, dar si acestia au calculele lor advente, Dupa Muller si Snow a inceput concurenga calculelor, fie pe grupe sectare, fie particulare. Se remared cele mai dese ale adventilor ,liberali™ Petre Paulini, adventist sdmbatar, combatind pe adventistii reformisti si pe ruselisti, sustine c& data exacta a venirii a doua nu poate fi precizata. Totusi, 8 lanturi profetice arata venirea timpurilor din urma (lanful unu: Daniel 2, 31-45; doi: Daniel 7, 25; trei: Apoc. 13, 11, 17: patru: Apoc. 2, 3; cinci: Apoc. 6; sase: Apoc. 8, 9; sapte: Apoc. 14, 6-12; opt: Daniel 8, 14 si 9. 24-29). 2. Alte socoteli ale ,.milenislilor caleulati® (mai ales ruselisti), Ei spun cd ultimal an Jubiliar la evrei a fost 625, dupa care urmeaza anul cel mare, anul jubiliar al lui Hiristos - imparatiade 1000 de ani - adiea de la ver a doua pentru ,specialisti” si pana la sfarsitul lumii, inceputul 10-62: 500 (Marele jubileu): acesteia va fi nu dupa 50 de ani, ci dup 50x50 (ultimul jubileu) = 1875, adica Anul celei de-a doua venir si incepe, dupa calculul evreilor, la | octombrie 1874, Deci: - Marele jubileu este calculat 2500- - Ultimul jubileu luat in seama 25 Anul venirii a doua 1875 3. $i_,aritarile” au continuat, Carol Russel, nemaifiind crezut de adept, cauta si arate ci a venit Hristos inca din 1874, dar nevazzut ca un fur” in Biblie), si a intemeiat imparatia de 1000 de ani pentru cei alesi, adic& pentru milenisti (student a) De la anul 1874 si pana la anul 1878 sunt cei trei ani si jumatate cand Hristos a venit ca Mire si secerdtor (cf. Apoc. 14, 14-20), abia in 1878 a inceput si-si arate puterea si si-gi intemeieze marea Sa imparajie, cind au inviat Apostolii si erau de fata, dar nevazuti, ca si Hristos, Agadar, - la anul revenitii 1874+ se adauga cei 3,6 ani 4 sianul ,calculai” al venirii = 1878 b) Dupa alte calcule, cele ase zile ale creatiei - 6000 ani (I1 Petru 3, 8): s. 90. 4) sunt socotite timpul de lucru al omenirii dupa care urmeaza odihna sau mileniul, Adam ,.a eéizut” in pacat la anul 4126 Devi: -zilele creatiei in ani 6000 - -ciderea iui Adam 4126 Anul sigural veniriiadoua = 1874 4, Avand in vedere si timpul de 40 de ani (anul 70 - distrugerea lerusalimului, din eare se scad 30 de ani - viala paménteased a Méntuitorului) se adauga anului 1874, reprezentind data inceputului mileniului 1914 (1874 +40) si in acelagi timp sfarsitul timpului ..paganilor Deci: - La ,venirea” din. 1874 = se adauga ined alfi ani... = 40 Apare Anul ,sigur” al venirii =1914 58a) Cum se face calculul si altfel: inceputul mileniului este 1914, deoarece in anul 606 i.Hr, a avut loc prima stapanire .pagéna a evreilor in robia babiloni ‘Nabuco. Robia a durat 70 de ani * prin duce adic& pana in $36 i.He Avand in vedere spusa Domnului de la Levitic 26, 18, trebuie inteles in eptit timpul si pedeapsa paganilor, adi 2520 de ani: de 7 oi cate un an (cele 360 de zile trebuie socotite ani). Deci: 7x360 = De la inceputul timpului ,pagdnilor” si pana la Hristos au trecut 606 ani, De la Hristos in 1914 gi mai trebuie si treae: ‘ned 1914 ca sa se implineased cei 2520 ani. Deci, mileniul incep {ine pana la anul 2914, La anul 1914 incep. epoca de pace vesnica”. in 2914 va fi strgitul lumii adicd pribusirea tuturor regatelor. Conducerea lumii va fi data lui Avram, Moise, losit, Noe. (Eve. 11, 7-33) Cum ne ,explicdm caleulul” noi, cei de azi, dupa trecerea celor saptezeci de ani? in 1914 nu s-a intimplat nimic deosebit. Dimpotriva, dupa acest an a urmat o catastrof’. nu o pace vesnica, primul rzboi mondial, .Noutatea” calculului consta in ignorant, considerarea anului ca avand 360 zile! Or, se stie precis, dupa calculele matematice ale mecanicii ceresti, c& anul este format din 365 zile, 5 ore, 48 minute si 46 secunde... Orice sfat veti sf&tui, risipi-i-va Domnul! (Ps. 32, 10). b) Legat de acelasi calcul (1914 s.a.), se trece la intrebarea: Cum trebuie inteleasa istoria? Dupa milenistii modemi, lumea se imparte in trei epoci 1. De la Adam pana la potop, epoca in care a don nit Dumnezeu cu ingerii Sai IL.De la potop la 1914, epoca in care a domnit satana: a) de la potop la moartea Tui lacov; b) de la moartea lui lacov pénd la moartea lui lisus, sau ristimpul domniei evreilor; c) de la invierea lui lisus la 1914 (rastimpul crestin) IIL, De la 1914 incepe epoca .imparaitiei de 1000 de ani”. Precizare: in ceea ce priveste istoria bisericeasca, lucrurile sunt clare. Totdeauna s-a tinut cont in istoria biblicd si de istoria civilizafiilor omeni Avandu-se in vedere perioada fiecdrui patriarh, se poate face o istorie, dar nu in scopul intaririi unor presupuse date advent-mileniste, Noutatea consta in aceea ca anul 2914 va fi anul sfarsitului lumii dupa perioada mileniului, depasind, chiar anul 2000!!! 5. Inochentisti calculeaza in aga fel ca s& ajungé la anul 1912-1917, timpul unor evenimente sociale binecunoscute in Europa (revolujia masono-bolsevica).Alta grupare milenista ,.mai corecta” a indicat anul 1925 ca an al ,.venii adoua”, dupa ce alfi prezicitori ,ardtasera a venit Hristos .ca un fur”, dar nu L-au vazzut deedt cei .alesi”. De fapt, spun exegetii milenisti, inainte de rastignire, corpul lui lisus s-a .lichefiat” (s-a transformat in gaz). Erezii gnostico-maniheice a) Calculul lui Rutherford (1942), cel mai complicat si, dupa spusa lui, cel mai adevarat, Anul 1575 i.Hr. (aproape de intrarea in Canaan) este timpul in care s-a poruncit evreilor: prin Moise, tinerea fiecdrui a! saptel an ca an de libertate Dupa fiecare 50 de ani (7x7 = 49 ani sabatici) avea loc jubileul (Lev. 25, 8). Deci $0 de ani (jubileul), inmulfit cu cei 70 de ani (anii de robie cf. textului de la leremnia 25, 11 sil Cronici 36, 17-23) = 3500 ani, exact diferenta de la 1575 ja 1925 d.Hr Agadar: - Anul profetit 3500- Anul intritii in Canaan, 1575 Anul venirii a doua = 1925 b) Alte descoperiri” si explicatii .istorice” advent-fanteziste: Pana acum s-au Ricut calcule pe texte biblic neglijdndu-se sabatul. Sabatul milenistilor este legat de aceste date” chiar de strimosi, de Adam, De la ,zidirea” lui Adam sunt 6000 de ani. Fiecare zi a create inseamna 1000 de ani (II Petru 3, 8; s. 90, 14); 0 zi = 1000 de ani, iar ziua a 7-a este socotita in calcul ,,divin” inca un mileniu. in cursul celor 6000 de ani, omenirea trebuie si lucreze, urmand ziua a saptea a odihnei sau mileniul care a si inceput... Anul 1925 este anul ,adevarului si al preciziei” ca stipanirea lumii va fi incredintata lui Noe, Avraam, lacov, losif, Moise, ca reprezentan{i ai lui Mesia, tofi.inviafi”, ca fiinte desdvarsite pentru a participa la ospatul milenist ©) Alte factiuni mileniste mai recente si mai precise” in calcule e: chatonice au creat 0 doctrnd adventi proprie cu evidente accente ale disper ale predestinafei totale sau partiale. Asa, de exemplu, nazareii sau ,pocditii” de toate categorile invafa cd imparitia lui Dumnezeu are trei epoci: a) epoca Tatalui pana la lisus; b) epoca Fiului pana la 22 februarie 1826 si c) epoca Duhului, sau epoca noastrd... Oricine observa influenta ereziilor hristologice si pnevmatologice in noile ,conceptii. Multi, cum sunt si seceratorii sau .crestinii ultimelor zile”, .preiau’” date noi de la inaintasii lor milenisti si completeazé conceptia hiliastA, interpretand in cifre Parabola viei (Matei 20, 1-6) astfel: Noe a preinchipuit pe Hristos (| Petru 3, 18-20). La varsta de 600 de ani a lui Noe a 60venit potopul. Duy (600 de ani de la nasterea lui Hristos a venit potopul de nafiuni, Cénd Noe a avut virsta de 601 ani a incetat potopul, Pentru ,crestini”, anul 601, adica 360 zile inseamna de fapt 360 de ani. Deci acest an inchipuie perioada dintre 600-960 d.Hr. Dupa anul 960, Hristos a toemii secerdtorii pentru via Sa si aceasta zi nu este obignuita, ci insumeaza 1000 de ani si incepe cu noaptea care dureazi 500 de ani, adica pana la anul 1460 d.Hr. Acum la aceasta data ineepe ziua propriu-zisa cu cele patru straji ale ei (ziua fiind de 1000 de ani), rezulta urmatoarele: Straja intai de la 1460-1585 = timpul lucratorilor Reformei; Straja a doua de la 1585-1710 impul altor ucratori(anabaptisti, baptist ete, Straja a tei de la 1710-1835 = timpul lucratorilor ,studenti in Biblie” (milenisti de toate categoriile). Straja a patra de-la 1835, cand au intrat in vie si adventistii, dar acestia nu au lucrat decit dou ore, adici 83 de ani, deci pani la anu! 1918, cdnd ineepe ceasul ai 12-Iea si cand intra in actiune ultima straja, adica seceratori Mai sunt inc multe alte inceredri de a calcula venirea a doua si .inceputul” imparitiei de 1000 de ani pana la actul final al ,,sférsitului lumii”. Multi caleulatori” folosese mijloacele moderne de a .convinge” lumea: radioul, televiziunea, computere, tabele electronice cu combinatii de cifre din textele mai vechile testamentare. din cele nou testamentare precum si din apocrife mozaice si crestine $i mestegugit impletite cu textele din Apocalipsa (Cap. 20). 1. Ce ne arata $fainta Scriptura in aceasta privinta? 8) Biblia vorbeste despre o imparatie a lui Dumnezeu (a cerurilor, a lui Hristos), Este fantul Ioan Botezatorul si Mantuitorul si i-au prezis apropierea 3,2; 4, 17; Luca 8, 1) si s-a constituit dupa inviere, o impairatie de har a lui Dumnezeu prin puterea Sa (Matei 12, 28; 21, 31, imparatia cerurilor, cerul fiind dorinta omului de a se desdvarsi, dar si tot ceea ce este energie spirituala, aspiratie, satisfactie, implinire. imparditia Mea nu este din aceasta lume” (loan 18, 36), ce cuprinde sensibilitatea omului credincios, este pace, dreptate, bucurie intru Duhul Sfaint (Rom. 14, 17). imparatia cerurilor este o comunitate spiritual a tuturor credinciositor si ingerilor buni in care imparateste si st&paneste Dumnezeu (Efes. 5, 5; Col. 1, 13: IL Tim. 4, 1; Apoc. 12, 10), 0 imparatie a sufletelor si cugetelor curate (Luca 17, 21). Numai aceia 0 mostenese care 0 cultiva in ei (Luca 18, 17); este Biserica triumfAtoare si lupt oare. ‘imparatia cerurilor este conditionata pentru noi de nasterea prin Botez (loan III, 5), de inviere 61b) Sf. Scriptura vorbeste despre o imparitie de mii de ani, in sens simbolic, aga cum citim mai ales in Apocalipsa 20, 1-14. Apoi, prin moartea intai injelegem moartea naturala; existii 0 judecata particulard si va exista o judecatd obsteasca, Aceasta din urma, precedati de semnele gi Venirea a doua a lui Hristos. ~ Prin moartea cea din urma se infelege pedeapsa vesnicd. Nu poate fi caleata Legea firii la Judeca a de apoi prin invierea dreptilor si apoi a pacatosilor. Este adevarat, dreptii vor invia spre viata vesnicai, iar paictosii spre vesnica osandai (Ioan 5, 27-29): prin invierea cea dintai elegem Botezul crestin, nagterea din nou (loan 3, 3-5); prin invierea cea de-a doua Biserica a inteles invierea de apoi (loan 5, 24-25). Totusi, din textele Apocalipsei 20, 1-10, scrise sub inspiratia Duhului $fnt (11 Tim. 3, 16) pentru acuratetea credinfei in vederea méntuirii, se pot detasa céteva invafaturi folositoare intaririi nadejdii si intele; erii eschatologiei Descoperirea Iui loan a fost un fapt real in insula Patmos, in focul persecutiilor impotriva crestinismului Legarea” diavolului inseamna limitarea puterii satanice asupra credineiosilor prin intruparea lui lisus Hristos (Matei 4, 10), - imparatia de mii de ani” a lui Hristos si a alesilor Sai este ristimpul in care Hristos a Timitat puterea diavolului asupra celor care au primit harul Sfantului Duh, prin stergerea pacatului trlmosese prin Botez si celelalte taine, prin imbraicarea noastr’ intru Hristos (Gal. 3, 27). ~ Credinciosii i membrii imparatiei lui Dumnezeu sunt cet care s-au ficut partasi invieri, adicd renasterii prin Sf. Botez, primind pecetea darului Sf. Duh, si care se impotrivese voii diavolului. - Aproape de sfarsitul erei mesianice - care este destul de indepsirtat si se gaseste numa in Planul providential al lui Dumnezeu-Tatal - $i mai inainte de Parusia Domnului, satanei i se va ‘ngidui o oarecare libertate de manifestare, fiind lasat si actioneze cativa vreme asupra credinciosilor - Cei care nu s-au fcut partasi primed invieri, adicd renasterii in Hristos prin Botez si celelalte taine, neavéind cunostint& de impiirafia lui Dumnezeu si de sfintenia vietii crestine, vor invia la sfirsitul veacurilor, adicd la invierea cea de obste, invierea cea de-a doua, care va preceda judecata generald, cand fiecare va fi risplitit sau va fi pedepsit definitiv dupa faptele sale 62