ntrebri examen contabilitate

1. Definii obiectul contabilitii.

Obiectul contabilitii este ansamblul micrilor de valori, exprimabile n bani,

dintr-un perimetru de mic sau mare ntindere, precum i raporturile economico-
juridice n care unitatea patrimonial este parte i care genereaz decontri bneti.

2. Ce nelegei prin obiect propriu unei tiine?

Obiectul propriu unei tiine nseamn un anumit grup de fenomene, de care

se ocup numai tiina respectiv i pe care le interpreteaz dintr-un anumit unghi de
vedere, stabilind raporturi invariabile ntre fenomene i cauzele care le-au produs, ntr-
un cadru de categorii specifice.

3. Ce este un perimetru contabil; exemplificai.

n perimetru contabil se poate constitui oricare regie autonom, societate

comercial, instituie public, banc, ori chiar economia naional. Pentru ca o
anumit structur economico social s poat deveni perimetru contabil ea trebuie
s aib autonomie funcional i centru propriu de decizii.

4. Metoda contabilitii: definiie i trepte (enumerare).

Metoda contabilitatii reprezinta demersul rational de abordare a obiectului contabilitatii pe baza unui
ansamblu coerent de principii,mijloace si procedee susceptibile sa ofere o imagine fidela asupra pozitiei
financiare si performantelor unitatii patrimoniale.
distinge trei trepte i anume:
- reprezentarea cifric a micrilor de valori ca un bilan mobil;
- sistemul de calcul contabil digrafic;
- calcule periodice de sintez.

5. Care sunt tipurile de societi din Romnia?

- societati in nume colectiv (SNC)

- societati in comandita simpla (SCS)
- societati in comandita pe actiuni (SCA)
- societati pe actiuni (SA)
- societati cu raspundere limitata (SRL)

Intreprinderile pot fi: mari, mijlocii, mici, mixte.

6. La ce se refer noiunea de avere a societii?

Totalitatea bunurilor mobile i imobile ce aparin unei persoane fizice sau juridice.

7. La ce servete informaia contabil?

 Informaia contabil reprezint procesul de identificare, msurare i comunicare a informaiilor
economice care permit informarea corect i luarea de decizii de ctre utilizatori.

8. Care este sursa de informaii pentru ntocmirea situaiilor financiare anuale?

Sursa de informatii sunt documentele de evidenta contabila ( documentele

justificative, inventarul? ).

9. Care este documentul din care obinem informaii despre pozitia financiar a firmei?
Dar a performanelor acesteia?

Documentul din care obtinem informatii despre pozitia financiara a firmei si a performantelor acesteia
este situatia financiara anuala.

10. Prezentai utilizatorii de informaii contabile interni/externi.

Utilizatorii interni sunt cei care conduc si controleaza activitatea societatii si care hotarasc evolutia
acesteia ( managerii, contabilii, membrii organelor de conducere, proprietarii ntreprinderii, salariatii ).

Utilizatorii externi sunt cei care finanteaza activitatea societatii. investitori, creditori ( institutii
financiar-bancare, furnizori ), clienti, organele fiscale i de control, organele statistice, organele de
reglementare.

11. Considerati ca bilanul prezint o imagine static asupra firmei? Argumentati.

Bilantul reprezinta un document contabil de sinteza in care sunt prezentate elemente de active si pasiv
ale unei institutii la un anumit moment dat, acesta fiind un raport static (asemanat cu o fotografie facuta la
un moment dat) spre deosebire de contul de profit si pierdere care prezinta un flux de venituri si cheltuieli
aferente unei perioade (raport dinamic).

12. Se dau urmtoarele grupri de termeni contabili:

1) Cheltuial, plat;
2) Crean, datorie, obligaie;
3) Disponibiliti(bani), profit;
4) Venit, ncasare.
Discutai relaiile de similitudine sau opozabilitate existente ntre termenii inclui n
cadrul unei grupe.

Relatiile se gasesc in definitii.

1) Cheltuiala = consum de bani, de bunuri materiale, de munc pentru satisfacerea necesitilor de

producie sau individuale.
Plata = sum de bani dat cuiva pentru munca depus, drept contravaloare a unui obiect cumprat,
a folosinei unui lucru.

2) Creanta = drept pe care l are creditorul asupra unei sume de bani ce i se datoreaz; titlu, nscris
care confirm acest drept.
Datorie = sum de bani sau orice bun pe care cineva l-a dat cu mprumut sau pe care l datoreaz
cuiva.
Obligatie = ceea ce i se impune cuiva sau i impune cineva s fac ntr-o anumit situa ie; datorie,
sarcin, ndatorire.
 3) Disponibilitati = activele lichide i cele cu grad ridicat de lichiditate ale unei ntreprinderi, formate
din numerar i din echivalente de numerar.
Profit = venitul adus de capitalul utilizat ntr-o ntreprindere, reprezentnd diferen a dintre
ncasrile efective i totalul cheltuielilor aferente. Beneficiu obinut de o ntreprindere.

4) Venit = ceea ce se obine din desfurarea unei activiti, din plasarea unei sume de bani; ctig,
beneficiu.
Incasare = a primi o sum de bani; a obine valoarea n bani a unei polie, a unui bilet de banc.

13. SC X a achiziionat n urm cu 3 ani un autoturism a crui durat de utilizare este

de 5 ani. Costul de achiziie este de 20.000 um.
a) amortizarea nregistrat n contabilitate este de...... 20.000 um
b) valoarea rmas de amortizat este de..... 8000 um

14. Enumerai principiile contabile.

Principii generale:
- al continuitii activitii;
- al permanenei metodelor;
- al prudenei;
- al independenei exerciiului;
- al evalurii separate a elementelor de activ de datorii;
- al intangibilitii bilanului de deschidere ;
- al necompensrii;
- al prevalenei economicului asupra juridicului;
- al pragului de semnificaie.
- al nominalismului

15. Prezentai coninutul principiului .....independenei exerciiului ..etc

Principiul independenei exerciiului presupune delimitarea n timp a veniturilor i cheltuielilor

aferente activitii unitii patrimoniale pe msura angajrii acestora i trecerii lor la rezultatul
exerciiului la care se refer.

16. Definii urmtoarele concepte:

- active imobilizate, active circulante, datorii, creane, debitori, creditori, capital
social, aciuni proprii, pri sociale, credite bancare..................

Activele imobilizate sunt activele generatoare de beneficii i deinute

pe o perioad mai mare de un an.
Activele circulante reprezint acele mijloace care datorit naturii i
destinaiei lor nu pot rmne o perioad lung de timp n unitatea patrimonial
respectiv, de regul, doar ntr-un circuit sau ciclu de exploatare.
Datoriile reprezint obligaii actuale ale ntreprinderii ce decurg din
evenimente trecute i prin decontarea crora se ateapt s rezulte ieiri de
resurse care ncorporeaz beneficii economice.
 Creante reprezint drepturi bneti pe care le are unitatile
patrimoniale asupra altor persoane fizice sau juridice i care i permit acesteia
s cear plata unei sume de bani, livrarea unui bun sau prestarea unui serviciu.
Debitori reprezint persoanele fizice sau juridice care au primit un
bun, o suma de bani sau a beneficiat de o lucrare sau de un serviciu din partea
altei persoane numita creditor.
Creditori reprezinta persoane fizice sau juridice care acord, cu titlu
de mprumut, o sum de bani sau alte valori; titulari al unui drept de crean.
Capital social este dat de valoarea nominala a aportului actionarilor
sau asociatilor unei societati comerciale.
Actiunile proprii reprezinta active imobilizate in functie de intentia societatii cu privire
la durata de detinere de peste un an, stabilita cu ocazia achizitiei sau reclasarii.

Partile sociale sunt fractiuni ale capitalulul social ale societatii cu raspundere limitata.

Credite bancare = credit prin care banca pune la dispozitia solicitantului sume de bani
ce vor fi restituite la un termen determinat (imprumut de bani).

17. Momente ale evalurii elementelor patrimoniale: la data intrrii n gestiune.

La data intrrii n entitate, bunurile se evalueaz i se nregistreaz n

contabilitate la valoarea de intrare.
-pentru bunurile aduse ca aport la valoarea de aport, stabilit n urma evalurii.
-pentru bunurile obinute cu titlu gratuit la valoarea just.
-pentru bunurile procurate cu titlu oneros la valoarea de achiziie sau costul de
achiziie
-pentru bunurile produse n entitate la costul de producie
-pentru creane i datorii la valoarea lor nominala

18. Momente ale evalurii elementelor patrimoniale: la data ieirii din gestiune.

La data ieirii din patrimoniu sau la darea n consum, bunurile se evalueaz i se

scad din gestiune la valoarea lor de intrare.

19. Momente ale evalurii elementelor patrimoniale: la data inventarierii.

Cu ocazia inventarierii elementele patrimoniale se evalueaz la valoarea actual sau de utilitate a

fiecrui element, denumit valoare de inventar i stabilit n funcie de utilitatea bunului n unitate i
preul pieei.
20. Momente ale evalurii elementelor patrimoniale: la data nchiderii exerciiului.

La ncheierea exerciiului. Conveniile contabile mpart viaa unei uniti patrimoniale n

perioade de timp de durat egal, care sunt de obicei de un an. Aceste perioade sunt numite exerciii
contabile.

21. Definii urmtoarele concepte: Activ, Pasiv, Bilan.

Bilantul este acel calcul de sinteza al contabilitatii care prezinta la un moment

dat,exprimata in bani,situatia economico-financiara a unui perimetru contabil
punind fata in fata activul cu pasivul.

Activul este acea parte a bilantului in care sunt reflectate mijloacele si posturile
rectificative asupra resurselor.

Pasivul este partea bilantului in care sunt reflectate resursele si posturile

rectificative asupra mijloacelor.

22. Bilanul: definiie i egaliti bilaniere.

Bilantul este acel calcul de sinteza al contabilitatii care prezinta la un moment dat,exprimata in
bani,situatia economico-financiara a unui perimetru contabil punind fata in fata activul cu pasivul.

A+x-x=P
Daca un element de A sporeste si P ramine neschimbat atunci un alt element de A se reduce in aceeasi
masura.
A=P+x-x
Daca un element de P sporeste si A ramine neschimbat,un alt element de P se reduce si ramine
neschimbat
A-x=P-x
Daca un element de A se reduce si nu se modifica nici un alt element de A atunci un element de P se
reduce in aceeasi masura
A+x=P+x
Daca un element de A sporeste si nu se mai modifica nici un alt element de A atunci un elem de P
sporeste in aceeasi masura.
A+x-x=P+x
Daca un element de A sporeste cu mai mult decit se reduce un alt element de A,atunci P sporeste cu
diferenta dintre acestia.
A-x+x=P-x
Daca un element de A se reduce cu mai mult decit sporeste un alt element de A,atunci P se reduce cu
diferenta dintre acestea.
A+x=P+x-x
Daca un element de pasiv sporeste cu mai mult decit se reduce un alt element de P atunci A sporeste cu
diferenta dintre acestea.
A-x=P-x+x
Daca un element de P se reduce cu mai mult decit creste un alt element de P,atunci A se reduce cu
diferenta dintre acestea.
23. Definii urmtoarele categorii: imobilizri necorporale, capitaluri proprii, datorii;
exemplificai.

Imobilizari necorporale sunt valori fara forma fizica,apar in urma unor

cheltuieli,efectul se resimte in firma pe o perioada mai mare de un an. (cheltuieli de
constituire/cheltuieli de dezvoltare/concesiuni brevete, licente, marci comerciale)
Capitaluri proprii sunt interesul rezidual al actionarilor in activele unei
intreprinderi dupa deducerea tuturor datoriilor sale. (capital/prime legate de
capital/rezerve/rezerve din reevaluare/profitul reportat/)
Datorii reprezint obligaii actuale ale ntreprinderii ce decurg din evenimente
trecute i prin decontarea crora se ateapt s rezulte ieiri de resurse care
ncorporeaz beneficii economice. (furnizori/efecte de platit/clienti
creditori/personal salarii datorate/drepturi de personal neridicate/credite bancare
pe termen lung)

24. Definii urmtoarele categorii: active circulante materiale, mijloace circulante n

decontare; exemplificai.

Active circulante materiale numite si stocuri,reprezinta bunuri detinute pt a fi

vindute pe parcursul desfasurarii normale a activitatii,in curs de productie,in
vederea vinzarii sau sub forma de materii prime,materiale si alte consumabile ce
urmeaza a fi folosite in procesul de productie sau pt prestarea de servicii. (materii
prime/materiale consumabile/produse in curs de executie/marfuri/ambalaje)
Mijloace circulante in decontare (creante) reprezinta drepturi banesti pe care
le are unitatea patrimoniala asupra altor pers fizice sau juridice si care ii permit
acesteia sa ceara plata unei sume de bani,livrarea unui bun sau prestarea unui
serviciu. (clienti/efecte de primit de la clienti/clienti facturi de intocmit/furnizori
debitori/debitori diversi)

25. Conform clasificrii elementelor patrimoniale n bilan, precizai cui aparin

urmtoarele categorii:
- capital social, (capital si reserve)
- profit, (rezultatul exercitiulu financiar)
- mijloace de transport,(R: imobilizri corporale)
- produse finite, (R: active circulante materiale)
- furnizori,(R: datorii comerciale)
- clieni, (clienti si conturi asimilate)
- casa, (casa)
- credite bancare pe termen scurt, (conturi la banci)
- terenuri, (imobilizari corporale)
 - disponibil la bnci n lei, (conturi la banci)
- acreditive, (acreditive)
- cldiri, (imobilizari corporale)
- mrfuri, (marfuri)
- debitori, (debitori si creditori diversi)
- creditori, (debitori si creditori diversi)
- impozit pe profit, (bugetul statului, fonduri speciale si conturi asimilate)
- dividende de plat. (Grup si actionari/asociati)

26. Cum se determin valoarea capitalului social la o societate cu rspundere limitat?

Dar la o societate pe aciuni?

SRL - capitalul social se individualizeaza in parti sociale,nenegociabile iar

raspunderea asociatilor este limitatala aport.
SA - actionarii raspund doar in limita aportului la capital.

27. S presupunem c dorii s investii n propria voastr afacere. Ce tip de societate ai

alege? Argumentai(avantaje, dezavantaje).

As opta pt SNC societate in nume colectiv, deoarece legea nu cere si nu fixeaza pt

aceasta forma de societate nici un minim de capital, de asemenea nu e necesar un nr
minim de asociati,totusi e de preferabil sa aiba cel putin 2 asociati..emblema are
caracter facultativ.in ceea ce priveste actele este cea mai simpla forma de SC.

28. Cnd o firm poate da faliment? Ce este falimentul?

Falimentul este, practic, ultima soluie atunci cnd, n mod cert, redresarea unei societi
comerciale nu mai este posibil, singura cale de a achita toate sau o parte din datoriile sale
comerciale fiind lichidarea n ntregime a activului.

29. O firm ce evideniaz n contabilitate un profit de 1 miliard u.m. poate da faliment?

Argumentai.

O firma cu un profit de 1 miliard nu poate da faliment pentru ca nu este in pierdere; profitul

reprezentnd diferena dintre ncasrile efective i totalul cheltuielilor aferente .

30. Profitul/pierderea are legtur cu falimentul? Dar cu starea de insolven?

Prin faliment se ntelege acea etapa din cadrul procedurii de insolvent care se aplic debitorului
n vederea lichidrii averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmat de radierea debitorului din
registrul n care este nmatriculat. Profitul nu are legatura cu falimentul, doar pierderea.
31. Presupunem c firma dumneavoastr trece printr-o criz de disponibiliti bneti. Ce
decizie luai: un credit bancar pe termen lung sau un credit bancar pe termen scurt.
Argumentai rspunsul.

Un credit pe termen lung este mai avantajos pentru ca fiind esalonat pe o perioada mai mare de
timp, rata este mai mica.

32. ntre datoriile i creanele unei entiti exist corelaii?

Creanta = drept pe care l are creditorul asupra unei sume de bani ce i se datoreaz; titlu, nscris care
confirm acest drept.

33. Ce sunt documentele justificative? Dai 5 exemple.

Documentul justificativ este un inscris care consemneaza un fapt,un fenomen,o

actiune care s-a produs sau urmeaza sa se produca.
5 ex: factura fiscala, lista de inventariere, registrul jurnal, nota contabila, cartea
mare.

34. La ce folosesc documentele justificative?

Prin si pe baza documentelor justificative se formeaza in scris si organizeaza

procesul de culegere, prelucrare, stocare si trimitere a datelor.

35. Care sunt elementele obligatorii/comune documentelor justificative?

Elementele principale pe care trebuie s le cuprind un document justificativ

sunt:
-denumirea documentului;
-denumirea i sediul persoanei juridice care ntocmete documentul;
-numrul documentului i data ntocmirii acestuia;
-menionarea prilor care particip la efectuarea operaiei economice i financiare
(cnd este cazul);
-coninutul operaiei economice i financiare, iar atunci cnd este necesar i temeiul
legal al efecturii ei;
-datele cantitative i valorice aferente operaiei economice i financiare efectuate;
-numele i prenumele, precum i semnturile persoanelor care le-au ntocmit, ale
persoanelor cu atribuii de control financiar preventiv i ale persoanelor n drept s
aprobe operaiile respective, dup caz;
-alte elemente menite s asigure consemnarea complet a operaiilor n documente
justificative.
36. Cum se realizeaz reconstituirea documentelor justificative?

Reconstituirea documentelor se face pe baza unui dosar de reconstituire ntocmit separat

pentru fiecare caz, cuprinznd toate lucrrile efectuate n legtur cu constatarea i reconstituirea
documentului disprut.

37. Care este rolul/importana documentelor justificative?

Documentele justificative au o influen nemijlocit asupra exactitii datelor contabile, a

gestiunii, a controlului i a acurateei stabilirii rspunderii materiale a persoanelor vinovate de risip,
lipsuri, sustrageri.Documentele justificative fiind folosite, n caz de litigiu, drept mijloc de prob n
justiie.

38. La ce se refer arhivarea documentelor justificative i unde se realizeaz?

Arhivarea i pstrarea documentelor justificative

Unitile patrimoniale au obligaia pstrrii n arhiva lor a documentelor
justificative i contabile timp de 10 ani, cu ncepere de la data ncheierii exerciiului
n cursul cruia au fost ntocmite, cu excepia statelor de salarii pentru care
termenul de pstrare este de 50 de ani. n caz de ncetare a activitii unitii
patrimoniale, documentele se predau la Arhivele Statului. Gruparea documentelor
n dosare se face cronologic i sistematic, n cadrul fiecrui exerciiu financiar.
Evidena dosarelor i documentelor contabile intrate n arhiv, precum i micarea
acestora n decursul timpului, se ine cu ajutorul Registrului de eviden curent.

39. Care sunt funciile documentelor justificative?

Functiile sunt:
-de consemnare,cantitativa si valorica,in litere si cifre a operatiei economice.
-functie de document(act) justificativ ce sta la baza inregistrarii in CB.
-functie de control
-functie de asigurare a integritatii patrimoniale
-functie de calculatie
-functie juridica.

40. Selectai din documentele specificate mai jos, cele ce consemneaz:

a)datoriile fata de salariati privind remuneratiile........state de plata a salariilor
b)depunerea numerarului la banca...............lista de avans chenzinal
c)stabilirea marimii TVA de plata..................decont de TVA
d)plata unui furnizor din contul de la banca.........ordin de plata
state de plat a salariilor, liste de avans chenzinal, bon de consum, aviz de nsoire
al mrfurilor, fia mijlocului fix, ordin de plat, dispoziie de plat, decont de
TVA, etc.......
41. Ce este contul?

Contul poate fi definit ca un mijloc de consemnare, de calcul i de cunoatere a

situaiei i modificrilor succesive ale unei anumite categorii de valori a crei natur
economico-juridic este n prealabil definit.

42. Contul: definiie i reguli de funcionare.

Contul poate fi definit ca un mijloc de consemnare, de calcul i de cunoatere a situaiei i
modificrilor succesive ale unei anumite categorii de valori a crei natur economico-juridic este n
prealabil definit.

*regula1 sold final debitor=sold initial debitor+rulaj debitor-rulaj creditor

*regula2 sold final creditor=sold initial creditor+rulaj creditor-rulaj debitor

43. Funciile contului.

Funcia de clasare coerent;

Funcia de sistematizare;
Funcia de calcul;
Funcia de analiz;
Funcia de control.

44. Ce nseamn a debita un cont? Dar a-l credita? Ce semnific soldul iniial? Dar cel
final? Ce este rulajul?

Existentul iniial din categoria de valori pe care o reflect contul respectiv

poart denumirea de sold iniial, existentul final, denumirea de sold final.
A debita un cont nseamn a trece o sum de bani n debitul lui. A credita un
cont nseamn a trece o sum de bani n creditul lui.
Totalul sporirilor i respectiv al reducerilor suferite de o anumit categorie de
valori ntr-o perioad determinat poart numele de rulaj.

45. Analiza contabil: definiie i ntrebri la care se caut rspuns n cadrul acestui
demers.

Analiza contabil este un demers logic prin care se cerceteaz fiecare operaie n parte
cu scopul de a se determina toate elementele necesare n vederea precizrii conturilor
corespondente debitoare i creditoare.
Urmnd o succesiune logic, analiza contabil caut rspuns la urmtoarele
ntrebri:
care anume elemente se modific n urma unei operaii singulare sau a
unui grup de operaii inseparabile i dintre elementele n cauz care
aparin Activului i care aparin Pasivului?
 ce conturi trebuie s intervin pentru a nregistra micrile respective
i din care serie de conturi face parte fiecare cont?
n care elemente de Activ i de Pasiv se produc sporiri i n care
reduceri?

46. Prezentai elementele articolului contabil.

Data articolului. n aceast parte a articolului contabil se precizeaz data (anul,

luna, ziua) cnd se face nregistrarea, care, n mod ideal ar trebui s coincid cu ziua
n care are loc efectiv operaia.
Titlul articolului este format din simbolul sau denumirea contului ori
conturilor debitoare i cea a contului sau conturilor creditoare.
Sume. n afara textului explicativ, sumele se nscriu i distinct, n coloanele
special rezervate, n dreptul conturilor n care urmeaz a se sistematiza.
Explicatia este acea parte a articolului in care este descrisa operatiunea
analizata,continind elemente precum:documentul justificativ,partile care participa la
realizarea operatiei,suma cu care urmeaza a se modifica fiecare cont.

47. La ce servesc articolele contabile de stornare?

Servesc la rectificarea unei inregistrari contabile facute gresit prin adugarea sau scderea unei
sume echivalente cu cea greit.

48. La ce se refer nregistrarea cronologic/sistematic i unde se realizeaz?

nregistrarea cronologic. Articolele contabile apar nscrise n ordinea

calendaristic la care s-au efectuat operaiile reflectate de ele ntr-un registru care
poart numele de jurnal. n Romnia, Registruljurnal este un document contabil
obligatoriu n care se nregistreaz zilnic.

nregistrarea sistematic. Din jurnal nu se poate cunoate, n mod nemijlocit,

evoluia elementului de activ ori a elementului de pasiv care ne intereseaz i care a
suferit modificri n cursul perioadei. Pentru a se realiza aceast cunoatere, fiecrui
cont pus n funciune i se deschide o partid a sa unde pe lng soldul iniial (dac
este cazul) se colecteaz n debit i respectiv n credit toate micrile ce privesc acel
cont i care apar dispersate n diverse articole contabile n jurnal. Totalitatea acestor
partizi formeaz registrul sistematic al contabilitii, cunoscut cel mai adesea sub
numele de Cartea-mare.
49. Care sunt registrele contabile obligatorii pentru agenii economici din Romnia?

Registrul jurnal si registrul Cartea Mare, registru inventar.

50. La ce se refer conturile sintetice/analitice? Dai exemple..

Pentru cunoaterea maselor patrimoniale n determinarea lor de clase ori

subclase avem conturile sintetice de gradul I (simbolizate n Planul de conturi
general cu un simbol alctuit din 3 cifre) ori gradul II (simbolizate n Planul de
conturi general cu un simbol alctuit din 4 cifre). Pentru cunoaterea maselor
patrimoniale subordonate acestora pn la specia infim avem conturile analitice.
Ele reflect din treapt n treapt speciile unui gen, pn la specia infim.
Ex:ct sintetic de gr1 401 furnizorise poate dezvolta pe o prima treapta de
descompunere,in 2 ct analitice:
401.01-furnizori interni
401.02-furnizori externi
Pe urmatoarea treapta de descompunere contul analitic 40.01-furnizori interni se
poate dezvolta pe mai multe conturi analitice astfel:
401.01.01-furnizori interni A
401.01.02-furnizori interni B

51. Care sunt relaiile care se stabilesc ntre contul sintetic i conturile analitice
subordonate?

Conturile sintetice sunt conturile de baza ale contabilitatii, cu ajutorul carora se reflecta mijloacele
economice, sursele de finantare, procesele economice si rezultatele, grupate dupa caracteristicile lor
generale.

Conturile analitice reflecta concomitent partile componente ale mijloacelor, surselor, proceselor
si rezultatelor economice respective, dupa insusirile lor specifice.

Un cont sintetic poate fi detaliat in mai multe conturi analitice, in functie de natura mijloacelor,
proceselor si a rezultatelor economice, dar si de necesitatile de detaliere a continutului elementului
urmarit cu ajutorul acestuia.

Conturile analitice functioneaza dupa aceleasi reguli dupa care functioneaza si contul sintetic de
care apartin, deoarece in ambele categorii de conturi se inregistreaza acelasi element.

52. La ce servesc balanele de verificare?

Prin intermediul balantei de verificare,in care sunt centralizate informatiile

referitoare la situatia si modificarile tuturor conturilor,se exercita un control asupra
prelucrarii datelor in contabilitate.
 - asigura legatura dintre bilant si cont
- realizeaza legatura dintre CB analitica si cea sintetica
- asigura gruparea,sistematizarea si centralizarea datelor privind mijloacele
economice,privind sursele de finantare,cheltuielile,veniturile si rezultatele
financiare
- este indispensabila activitatii de analiza,decizie si control.

53. Cum se explic n contabilitate echilibrul : ACTIV = PASIV?

Forma de prezentare a patrimoniului in CB este aceea a unei balante cu 2 parti

egale.In partea stinga a acestei balante vom avea A numit patrimoniu economic iar
in partea dreapta vom ave patrimoniu juridic.
Activul este deci acea parte a bilantului in care sunt reflectate mijloacele si posturile
rectificative asupra resurselor iar pasivul este partea bilantului in care sunt reflectate
resursele si posturile rectificative asupra mijloacelor.

A+v=P+v
A-v=Pv

54. Care este diferena dintre cont i bilan?

Bilantul este instrumentul de reprezentare globala a patrimoniului,iar contul este instrument de

reprezentare individuala a fiecarui element patrimonial;
Bilantul prezinta situatia statica la un moment dat a patrimoniului,iar contul reflecta situatia
dinamica,individuala a fiecarui element patrimonial;
Bilantul se intocmeste si se exprima numai in unitati valorice,iar contul se exprima valoric,uneori si
cantitativ (la elementele patrimoniale la care se poate folosi etalonul natural-cantitativ);

55. Care este legtura dintre cont i bilan?

Bilantul si contul sunt procedee specifice contabilitatii;

Intre bilant si cont exista o relatie de interdependenta;
Bilantul si contul au doua parti (activ-pasiv si debit-credit);
Posturile bilantiere de activ devin conturi ale elementelor de activ;
Posturile bilantiere de pasiv devin conturi ale elemntelor de pasiv;
Posturile de bilant si soldurile conturilor reflecta existente ale elementelor patrimoniale;
Din bilantul initial se stabilesc soldurile initiale din cont;
Cu soldurile finale din cont se alcatuieste bilantul final.

56. Ce este valoarea rezidual? Cum se determin?

Valoare reziduala : valoarea recuperarilor din mijloacele fixe (materiale, piese de schimb
recuperate) scoase din fuctiune la expirarea duratei normate de serviciu. Din valoarea acestor
recuperari se scad cheltuielile facute cu scoaterea din folosinta a mijlocului fix respectiv, diferenta
reprezentand valoarea reziduala.
57. Ce este amortizarea?

Amortizarea reprezinta procesul de repartizare a valorii de intrare a activelor fixe

necorporale si corporale asupra intregii sale durate de utilizare,pe baza unui plan de
amortizare.este egala cu contravaloarea uzurii imobilizarilor trecute pe costuri.

58. Ce este valoarea contabil? Dar valoarea de pia?

Valoarea contabila : sumele sau valorile platite sau de platit pentru : consumurile de materii
prime si materiale, pentru lucrarile executate si serviciile prestate, pentru plata personalului si a altor
obligatii contractuale sau legale, pentru depriecerea activelor, valoarea contabila a activelor cedate,
distruse sau disparute

Valoarea de pia este suma estimat pentru care o proprietate va fi schimbat, la data evalurii,
ntre un cumprtor decis i un vnztor hotrt, ntr-o tranzacie cu preul determinat obiectiv, dup o
activitate de marketing corespunztoare, n care prile implicate au acionat n cunotin de cauz,
prudent i fr constrngere.

59. Ce este profitul contabil? Dar cel fiscal? Cui folosesc?

Profitul contabil reprezinta profitul brut , respectiv acel profit din care nu s-au dedus cheltuielile
nedeductibile si veniturile neimpozabile.

Profitul fiscal este numit si profit impozabil, respectiv acel profit contabil din care s-au dedus cheltuielile
nedeductibile si veniturile neimpozabile.

Ii folosesc atat firmei cat si angajatilor.

60. Cum se determin profitul contabil? Dar cel fiscal?

Profit contabil (Rezultat contabil) = Venituri totale Cheltuieli totale

Profit fiscal (Rezultat fiscal) = Rezultat contabil Venituri neimpozabile + Cheltuieli

nedeductibile fiscal

61. Enumerai 5 conturi care nu prezint de regul sold final. Argumentai.

Conturile :117,121,129,4426,4427.,4424,conturile din cl 6 si 7.

Deoarece ele pot fi bifunctionale.

62. Definii: soldul final, soldul iniial, rulaj, debit, credit, activ, pasiv.

Existentul iniial din categoria de valori pe care o reflect contul respectiv poart
denumirea de sold iniial, existentul final, denumirea de sold final.
 Totalul sporirilor i respectiv al reducerilor suferite de o anumit categorie de valori
ntr-o perioad determinat poart numele de rulaj.

Pasivul este partea bilantului in care sunt reflectate resursele si posturile

rectificative asupra mijloacelor.
Activul este acea parte a bilantului in care sunt reflectate mijloacele si posturile
rectificative asupra resurselor.
Debit este datoria persoanei creditate.
Credit = imprumut,datorie.

63. Ce este inventarierea i unde se consemneaz rezultatele acesteia?

Inventarierea poate fi definit ca ansamblul de operaii interdependente prin

care se stabilesc n urma numrrii, msurrii, cntririi etc. sau atunci cnd
aceste determinri nu se pot face n mod nemijlocit - se apreciaz pe baz de
documente doveditoare, prin punctaj,de mrimea avut n momentul respectiv de
categoria de mijloace i de resurse supus acestui demers.

Rezultatul lucrrii de inventariere se consemneaz n inventar.

64. n ce scop se efectueaz inventarierea?

- constituie un mijloc de control si verificare asupra integritatii mijloacelor economice, a bunei

gospodariri a patrimoniului pentru ntarirea gestiunii economice. Cu aceasta ocazie se stabilesc
raspunderile si masurile de recuperare a pagubelor produse asupra patrimoniului;

65. Care sunt etapele inventarierii. Realizai o succint prezentare a acestora.

n cadrul aciunii de inventariere se disting trei etape:

pregtirea inventarierii;
inventarierea propriu-zis;
stabilirea rezultatelor inventarierii i nregistrarea lor.
1.Pregtirea inventarierii se refer la operaiile cu caracter organizatoric i de
pregtire contabil prin care se asigur condiiile desfurrii normale a operaiunilor de
inventariere propriu-zise.
2.Inventarierea propriu-zis se refer la constatarea, descrierea i evaluarea
mijloacelor i resurselor n conformitate cu constatrile fcute asupra realitii acestora.
3.Stabilirea rezultatelor inventarierii i nregistrarea acestora constituie etapa
n care se ntocmesc situaiile comparative pentru stabilirea rezultatelor inventarierii
precum i aceea n care se nfptuiete operaiile de regularizare a diferenelor constatate
la inventar i nregistrarea lor.

66. n ce const etapa de pregtire a inventarierii?

n cadrul acestei etape se stabilete obiectul inventarierii i sfera de cuprindere, data

nceperii i data terminrii operaiunilor; se numete comisia central i comisiile
operative de inventariere i se organizeaz instruirea acestora. Bunurile ce se vor
inventaria se sorteaz, eticheteaz, materialele i mrfurile degradate i bunurile
aparinnd altor uniti se separ pentru a putea fi inventariate distinct. Se verific
aparatele de msur i control care urmeaz a fi folosite n determinri iar
contabilitatea sintetic i analitic este adus la zi.

67. n ce se pot concretiza rezultatele inventarierii?

Rezultatele inventarierii se stabilesc prin compararea datelor constatate faptic si inscrise in listele de
inventariere cu cele din evidenta tehnico-operativa (fisele de magazie) si din contabilitate.

68. Cum se regularizeaz rezultatele inventarierii(adic plusurile i/sau minusurile)?

Pe baza listelor de inventariere-varianta simplificata se intocmesc alte liste de

inventariere care servesc ca document pt stabilirea lipsurilor si a plusurilor de valori
materiale constatate cu ocazia inventarierii si numai pt pozitiile cu diferente.

69. Cine efectueaz inventarierea? Gestionarul a crui gestiune se inventariaz trebuie sa

fie prezent? Se poate efectua inventarierea i n lipsa acestuia?

Inventarierea se efectueaz de ctre comisii de inventariere formate din cel

puin dou persoane. Din comisia de inventariere nu pot face parte gestionarii
depozitelor supuse inventarierii i nici contabilii care in evidena gestiunii
respective cu excepia unitilor mici unde inventarierea poate fi efectuat de o
singur persoan. Membrii comisiilor de inventariere nu pot fi nlocuii dect n
cazuri bine justificate i numai prin decizie scris, emis de ctre cei care i-au
numit.

70. Ce document trebuie s completeze gestionarul naintea nceperii operaiunii de

inventariere i care este coninutul acestuia?

nainte de nceperea operaiei de inventariere, gestionarul trebuie s prezinte

comisiei de inventariere o declaraie scris din care s rezulte dac:
 gestioneaz valorii materiale i n alte locuri de depozitare;
n afara valorilor materiale ale unitii patrimoniale al crei ncadrat este, are n
gestiune i alte bunuri aparinnd terilor, primite cu sau fr documente;
are plusuri sau lipsuri n gestiune despre a cror cantitate sau valoare are
cunotin;
are valori materiale nerecepionate sau care trebuie expediate (livrate) pentru
care s-au ntocmit documentele aferente;
a primit sau a eliberat valori materiale fr documente legale;
deine numerar sau alte hrtii de valoare rezultate din vnzarea bunurilor aflate
n gestiunea sa;
are documente de primire-eliberare care nu au fost operate n evidena gestiunii
sau care nu au fost predate la contabilitate.
De asemenea gestionarul va meniona n declaraia scris felul, numrul i data
ultimului document de intrare i de ieire a bunurilor n/din gestiune. Declaraia
se dateaz i se semneaz de ctre gestionarul rspunztor de gestiunea
valorilor materiale i de ctre comisia de inventariere care atest c a fost dat
n prezena sa.

71. Cine rspunde de realizarea inventarierii? Cnd se efectueaz inventarierea?

Rspunderea pentru buna organizare a lucrrilor de inventariere revine

administratorului, ordonatorului de credite sau alte persoane care au obligaia
gestionrii patrimoniului i care elaboreaz i transmit comisiilor de inventariere
instruciuni scrise n acest sens adaptate la specificul unitii.
Este supus inventarierii cel puin odat pe an ntreg patrimoniul entitii economico-
sociale. Inventarierile exprese se pot efectua ori de cte ori intervine o predare-
primire de gestiune; ori de cte ori sunt indicii c exist lipsuri sau plusuri n
gestiune care nu pot fi stabilite cert dect prin inventariere.

72. Felurile inventarierii(clasificri)

inventarierea mijloacelor economice de natura bunurilor corporale;

inventarierea mijloacelor aflate n transformare;
inventarierea mijloacelor circulante n decontare;
inventarierea resurselor;
inventarierea bunurilor aparinnd altor uniti economice.
73. Care este structura unui set complet de situaii financiare anuale?

Un set complet de situaii financiare anuale

bilanul;
contul de profit i pierdere;
situaia modificrilor capitalului propriu;
situaia fluxurilor de trezorerie;
note explicative la situaiile financiare anuale.

74. Ce sunt situaiile financiare anuale? Unde se depun acestea?

Documentul din care obtinem informatii despre pozitia financiara a firmei si a performantelor acesteia
este situatia financiara anuala.

Situatia financiara se ntocmete de dou ori pe an, conform legislaiei n vigoare, la 30 iunie i 31
decembrie. Firma are obligativitatea, nu numai de a ntocmi, dar i de a depune bilanul contabil
la Administraia Financiar.

75. Care sunt lucrrile preliminare/premergtoare ntocmirii situaiilor financiare anuale?

1. ntocmirea balanei conturilor nainte de inventariere;

2. Inventarierea general a patrimoniului;

3. Contabilitatea operaiilor de regularizare, cuprinznd:

a) diferenele de inventar;

b) amortizrile;

c) ajustrile pentru deprecieri;

d) provizioanele;

e) diferenele de curs valutar;

f) delimitarea n timp a cheltuielilor i veniturilor;

4. Determinarea rezultatului exerciiului i distribuirea profitului sau finanarea pierderilor.