Cuprins

1. Istoric si definiie: Curtea de Conturi

2. Competena i atribuiile Curii de Conturi a Romniei

2.1. Competenele Curii de Conturi

2.2. Atribuiile Curii de Conturi

2.3. Certificarea Conturilor

3. Actele de Control Financiar

4. Sanciuni
5. Concluzie
6. Bibliografie

1
 1. Istoric si definiie: Curtea de Conturi

Primele Curi de Conturi au fost nfiinate in prima jumtate a sec. XIX, n Austria (1809), n Franta
1807, n Bavaria 1812, Prusia 1824, Spania 1851.

Institutie de origine constituional, Curtea de Conturi a Romaniei reia o veche traditie existenta in
tara noastra in materie de control specializat.

La 24 ianuarie 1964 s-a adus sistemului de control financiar din Romnia una dintre cele mai
importante modificari n sensul mbuntirii organizrii i exercitrii lui din perioada de dinainte de
1948.Este vorba de nfiinarea prin decret al domnitorului Alexandru Ioan Cuza a naltei Curi de
Conturi.Noua instituie de control financiar succede Ministerului Controlului care, prin intrarea n
funcie a Curii, se desfiineaz.

Ideea nfiinrii unui asemenea control exista nc nainte de 1859,fapt artat i de proiectul primei
Contituii a principatelor, ntocmit sub domnia lui Gh. Sturdza.

Art. 116 din Constituia din 1866 prevede c "Pentru toat Romnia este o singur Curte de
Conturi", iar art. 114 stipuleaz c "Regularea definitiv a socotelilor trebuie prezentat Adunrii
cel mai trziu n termen de doi ani de la ncheierea fiecrui exerciiu". Acelasi art.116 din 1923
prevede c "controlul preventiv i cel de gestiune al tuturor veniturilor i cheltuielilor statului se va
exercita de Curtea de Conturi, care supune n fiecare an Adunrii Deputailor raportul general
rezultnd conturile de gestiune ale bugetului trecut semnalnd, totodat, neregulile svrite de
minitri n aplicarea bugetului".

Potrivit Legii din 1929 "Curtea de Conturi este o instituie de sine stttoare, are acelai rang cu
nalta Curte de Casaie i se bucur de aceleai drepturi". Prin aceast nou reglementare, Curtea de
Conturi i menine att atribuiile de control ct i cele judectoreti.Curtea de Conturi a fost
desfiinat prin Decretul nr.352 din 1 decembrie 1948.

n 1973 (dupa regimul comunist) s-a infiintat Curtea Superioara de Control Financiar. Aceasta
reinfiintare a fost impusa de necesitatea existentei unui organ special de control in domeniul
controlului financiar. A funcionat pn n decembrie 1989, fiind desfiinat la nceputul lui 1990.

Curtea de Conturi a fost reintrodus in sistemul administrativ al tarii noastre prin dispozitiile art.
139 din Constitutie Romaniei din anul 1991. Potrivit acestui articol: Curtea de Conturi exercita
control asupra modului de formare, de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale
statului si al sectorului public. In conditiile legii, curtea exercita atributii jurisdictionale.

2
 In Legea nr. 94/1992 in forma initiala, Curtea de Conturi era calificata ca fiind organul suprem
de control financiar si de jurisdictie in domeniul financiar.

n noua Constituie a Romaniei, aplicat din luna octombrie a anului curent (2003), art. 139,
alin.1 se modific i se completeaz astfel, referitor la Curtea de Conturi: Curtea de Conturi
exercita control asupra modului de formare, de administrare si de intrebuintare a resurselor
financiare ale statului si al sectorului public. In conditiile legii organice, litigiile rezultate din
activitatea Curtii de Conturi se solutioneaza de instantele judecatoresti specializate.

Potrivit statutului, Curtea de Conturi poate fi calificata ca o autoritate administrativa autonoma,

nefiind in subordinea in sensul dreptului administrativ, a nici unei alte autoritati a statului; ea
indeplineste o functie complexa, de control si de jurisdictie, care ii confera un grad ridicat de
autonomie in domeniul sau de activitate.

Limitele autonomiei functionale a Curtii de Conturi sunt stabilite prin lege si acestea se refera la:

Posibilitatea Parlamentului de a opri controalele initiale din oficiu de catre Curtea de

Conturi in cazul depasirii competentelor stabilite prin lege.
Posibilitatea Camerei Deputatilor sau Senatului de a cere Curtii de Conturi, prin hotarare, sa
efectueze unele controale individuale asupra modului de gestiune a resurselor publice si de a
raporta asupra celor constatate. Hotararile respective sunt obligatorii pentru Curtea de
Conturi.

2. Competena i atribuiile Curii de Conturi a Romniei

Curtea de Conturi este instituia suprem de control financiar, care exercit i atribuii
jurisdicionale asupra modului de formare, de administrare i de ntrebuinare a resurselor
financiare ale statului i ale sectorului public. F uncioneaz pe lng Parlament i i
desfoar activitatea n mod independent, conform actelor normative.

Articolul 140 din Constituia Romniei reglementeaz organizarea Curii de Conturi n

modul urmtor:

(1) Curtea de Conturi exercit controlul asupra modului de formare, de administrare i de

ntrebuinare a resurselor financiare ale statului i ale sectorului public. n condiiile legii organice,

3
litigiile rezultate din activitatea Curii de Conturi se soluioneaz de instanele judectoreti
specializate.

(2) Curtea de Conturi prezint anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune
ale bugetului public naional din exerciiul bugetar expirat, cuprinznd i neregulile constatate.

(3) La cererea Camerei Deputailor sau a Senatului, Curtea de Conturi controleaz modul de
gestionare a resurselor publice i raporteaz despre cele constatate.

(4) Consilierii de Conturi sunt numii de Parlament pentru un mandat de 9 ani, care nu poate
fi prelungit sau nnoit. Membrii Curii de Conturi sunt independeni n exercitarea mandatului lor i
inamovibili pe toat durata acestuia. Ei sunt supui incompatibilitilor prevzute de lege pentru
judectori.

(5) Curtea de Conturi se nnoiete cu o treime din Consilierii de Conturi numii de

Parlament, din 3 n 3 ani, n condiiile prevzute de legea organic a Curii.

(6) Revocarea membrilor Curii de Conturi se face de ctre Parlament, n cazurile i

condiiile prevzute de lege.

Organizarea i funcionarea Curii de Conturi sunt reglementate de Legea nr.94/1992, modificat

de Legea 217/2008 i republicat n M. Of. al Romniei nr. 282/29.04.2009 .

2.1. Competenele Curii de Conturi

Competena Curii de Conturi:

(1) Curtea de Conturi exercita functia de control asupra modului de formare, de administrare
si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public, furnizand
Parlamentului si, respectiv, unitatilor administrativteritoriale rapoarte privind utilizarea si
administrarea acestora, in conformitate cu principiile legalitatii, regularitatii, economicitatii,
eficientei si eficacitatii.

(2) Curtea de Conturi poate exercita auditul performantei asupra gestiunii bugetului general
consolidat, precum si a oricaror fonduri publice.

(3) Activitatea de audit extern exercitata de Curtea de Conturi se desfasoara cu respectarea

normelor proprii, adoptate pe baza standardelor de audit internationale general acceptate.

4
 (4) Prin constatarile si recomandarile sale, auditul performantei urmareste diminuarea
costurilor, sporirea eficientei utilizarii resurselor si indeplinirea obiectivelor propuse.

n cadrul competentelor prevazute, Curtea de Conturi isi desfasoara atributiile specifice

asupra urmatoarelor domenii:

a) formarea si utilizarea resurselor bugetului de stat, ale bugetului asigurarilor sociale de stat
si ale bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale, precum si miscarea fondurilor intre aceste
bugete;

b) constituirea si utilizarea celorlalte fonduri publice componente ale bugetului general

consolidat;

c) formarea si gestionarea datoriei publice si situatia garantiilor guvernamentale pentru

credite interne si externe;

d) utilizarea alocatiilor bugetare pentru investitii, a subventiilor si transferurilor si a altor

forme de sprijin financiar din partea statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale;

e) constituirea, administrarea si utilizarea fondurilor publice de catre autoritatile

administrative autonome si de catre institutiile publice infiintate prin lege, precum si de organismele
autonome de asigurari sociale ale statului;

f) situatia, evolutia si modul de administrare a patrimoniului public si privat al statului si al

unitatilor administrativ-teritoriale de catre institutiile publice, regiile autonome, companiile si
societatile nationale, precum si concesionarea sau inchirierea de bunuri care fac parte din
proprietatea publica;

g) constituirea, utilizarea si gestionarea resurselor financiare privind protectia mediului,

imbunatatirea calitatii viata si de munca;

h) alte domenii in care, prin lege, s-a stabilit competenta Curtii.

n cadrul competentelor prevazute, Curtea de Conturi isi desfasoara activitatile specifice

asupra urmatoarelor categorii de entitati publice:

5
 a) statul si unitatile administrativ-teritoriale, in calitate de persoane juridice de drept public,
cu serviciile si institutiile lor publice, autonome sau neautonome;

b) Banca Nationala a Romaniei;

c) regiile autonome;

d) societatile comerciale la care statul, unitatile administrativteritoriale, institutiile publice

sau regiile autonome detin, singure sau impreuna, integral sau mai mult de jumatate din capitalul
social;

e) organismele autonome de asigurari sociale sau de alta natura, care gestioneaza bunuri,
valori sau fonduri, intr-un regim legal obligatoriu, in conditiile in care prin lege sau prin statutele lor
se prevede acest lucru.

Curtea de Conturi poate hotari desfasurarea activitatilor stabilite de lege si la alte persoane
decat cele prevazute la paragraful anterior, care:

a) beneficiaza de garantii guvernamentale pentru credite, de subventii sau alte forme de

sprijin financiar din partea statului, a unitatilor administrativ-teritoriale, a altor institutii publice;

b) administreaza, in temeiul unui contract de concesiune sau de inchiriere, bunuri apartinand

domeniului public sau privat al statului ori al unitatilor administrativ-teritoriale;

c) administreaza si/sau utilizeaza fonduri publice, in sensul prezentei legi, verificarile

urmand a se efectua numai in legatura cu legalitatea administrarii si/sau utilizarii acestor fonduri.

De asemenea:

(1) Controlul executiei bugetelor Camerei Deputatilor, Senatului, Administratiei

Prezidentiale, Guvernului, inaltei Curti de Casatie si Justitie, Curtii Constitutionale, Consiliului
Legislativ si Avocatului Poporului se exercita exclusiv de Curtea de Conturi.

(2) Controlul bugetului Curtii de Conturi se exercita de catre o comisie instituita in acest
scop de cele doua Camere ale Parlamentului.

(3) Curtea de Conturi supune Parlamentului, spre aprobare, executia bugetului propus in
prima sesiune a fiecarui an, cu avizul comisiei prevazute la alin. (2).

6
 2.2. Atribuiile Curii de Conturi

Curtea de Conturi efectueaza auditul financiar asupra urmatoarelor conturi de executie:

a) contul general anual de executie a bugetului de stat;

b) contul anual de executie a bugetului asigurarilor sociale de stat;

c) conturile anuale de executie a fondurilor speciale;

d) conturile anuale de executie a bugetelor locale, ale municipiului Bucuresti, ale judetelor, ale
sectoarelor municipiului Bucuresti, ale municipiilor, ale oraselor si comunelor;

e) contul anual de executie a bugetului trezoreriei statului;

f) conturile anuale de executie a bugetelor institutiilor publice autonome;

g) conturile anuale de executie a bugetelor institutiilor publice finantate integral sau partial de
la bugetul de stat, de la bugetul asigurarilor sociale de stat, de la bugetele locale si de la
bugetele fondurilor speciale, dupa caz;

h) conturile anuale de executie a bugetelor institutiilor publice finantate integral din venituri
proprii;

i) contul general anual al datoriei publice a statului;

j) conturile anuale de executie a bugetului fondurilor externe nerambursabile;

k) alte conturi de executie a unor bugete prevazute de lege.

Curtea de Conturi are competenta sa stabileasca limitele valorice minime de la care conturile
prevazute sunt supuse controlului sau in fiecare exercitiu bugetar, astfel incat in termenul legal de
prescriptie sa se asigure verificarea tuturor conturilor.

De asemenea:

(1) Curtea de Conturi efectueaza auditul performantei utilizarii resurselor financiare ale
statului si ale sectorului public.

7
 (2) Curtea de Conturi efectueaza o evaluare independenta asupra economicitatii, eficientei si
eficacitatii cu care o entitate publica, un program, un proiect, un proces sau o activitate utilizeaza
resursele publice alocate pentru indeplinirea obiectivelor stabilite.

(3) Auditul performantei se poate efectua atat la finalul, cat si pe parcursul desfasurarii
proiectelor, programelor, proceselor sau activitatilor.

(4) Activitatea de audit al performantei se desfasoara in conformitate cu metodologia

proprie, adoptata pe baza standardelor de audit INTOSAI si a celor mai bune practici in domeniu, si
se finalizeaza prin elaborarea unui raport de audit.

(5) Prin constatarile si recomandarile facute, auditul performantei trebuie sa conduca la

diminuarea costului resurselor sau la sporirea rezultatelor.

Prin verificarile sale, Curtea de Conturi urmareste, in principal:

a) exactitatea si realitatea situatiilor financiare, asa cum sunt stabilite in reglementarile

contabile in vigoare;

b) evaluarea sistemelor de management si control la autoritatile cu sarcini privind urmarirea

obligatiilor financiare catre bugete sau catre alte fonduri publice stabilite prin lege, ale persoanelor
juridice sau fizice;

c) utilizarea fondurilor alocate de la buget sau din alte fonduri speciale, conform destinatiei
stabilite;

d) calitatea gestiunii economico-financiare;

e) economicitatea, eficacitatea si eficienta utilizarii fondurilor publice.

Curtea de Conturi exercita controlul cu privire la respectarea de catre autoritatile cu atributii

in domeniul privatizarii a metodelor si procedurilor de privatizare, prevazute de lege, precum si
asupra modului in care acestea au asigurat respectarea clauzelor contractuale stabilite prin
contractele de privatizare. Curtea de Conturi exercita controlul respectarii dispozitiilor legale
privind modul de administrare si intrebuintare a resurselor financiare rezultate din actiunile de
privatizare.

8
 Curtea de Conturi poate exercita controlul in cazul prevazut la alin. (2), indiferent de
momentul in care s-a desfasurat procesul de privatizare, prin vanzarea actiunilor detinute de stat la
societatile comerciale, pana la clarificarea tuturor aspectelor.

Obiectivele controalelor Curtii de Conturi dispuse de Camera Deputatilor sau de Senat ori
dispuse de Curte se stabilesc de acestea prin hotarare si se aduc la cunostinta celor interesati.

2.3. Certificarea Conturilor

(1) Curtea de Conturi certifica acuratetea si veridicitatea datelor din conturile de executie
verificate.

(2) Nicio alta autoritate nu se poate pronunta asupra datelor inscrise in conturile de executie,
decat provizoriu.

(3) Curtea de Conturi exercita auditarea la sediu sau la fata locului.

(4) Auditorii publici externi desemnati sa auditeze conturile, precum si celelalte activitati
pentru care Curtea de Conturi are competenta intocmesc rapoarte in care prezinta constatarile si
concluziile, formuleaza recomandari cu privire la masurile ce urmeaza a fi luate si isi exprima
opinia fata de acestea, cu respectarea procedurilor proprii, stabilite prin regulamentul aprobat.

(5) In cazul in care conturile prezentate nu intrunesc conditiile care sa faca posibila
verificarea lor, auditorii publici externi le restituie titularilor acestora, fixand termen pentru
completarea sau refacerea lor, dupa caz. Daca titularii conturilor nu se conformeaza acestei masuri,
completarea sau refacerea conturilor se face pe cheltuiala acestora, de catre un expert contabil numit
de Curtea de Conturi.

(6) Activitatea de valorificare a rapoartelor de audit se face potrivit regulamentului aprobat.

(7) In situatia in care se constata regularitatea conturilor, se emite certificatul de

conformitate si se comunica entitatii auditate.

(8) In situatiile in care se constata existenta unor abateri de la legalitate si regularitate, care
au determinat producerea unor prejudicii, se comunica conducerii entitatii publice auditate aceasta

9
stare de fapt. Stabilirea intinderii prejudiciului si dispunerea masurilor pentru recuperarea acestuia
devin obligatie a conducerii entitatii auditate.

(9) In situatiile in care in rapoartele de audit se constata existenta unor fapte pentru care
exista indicii ca au fost savarsite cu incalcarea legii penale, conducatorul departamentului sesizeaza
organele in drept pentru asigurarea valorificarii constatarii si informeaza entitatea auditata.

(10) Atunci cand se constata imposibilitatea intocmirii unui raport de audit, se dispune
entitatii auditate completarea si/sau refacerea conturilor verificate.

Certificarea contului verificat nu constituie temei pentru exonerarea de raspundere juridica.

Entitatea auditata poate face obiectii scrise la constatarile din rapoartele intocmite de
auditorii publici externi, in termen de 15 zile de la data primirii acestora. Obiectiile formulate se
depun la sediul institutiei din care face parte auditorul public extern si vor fi avute in vedere la
valorificarea constatarilor.

Pentru motive intemeiate, in termen de un an de la data la care s-a certificat contul verificat,
procedura examinarii contului poate fi redeschisa.

3. Actele de Control Financiar

Actele de control reprezinta oglinda activitatii organelor de control, aprecierea muncii si calitatii
acestora. Calitatea controlului e conditionata de priceperea si competenta cu care organul de control
sesizeaza posibilitatea de perfectionare a activitatilor controlate de mbunatatirea eficient 313e45d
ei acesteia n ansamblu unitatilor patrimoniale.Calitatea actului de control depinde ntr-o mare
masura de competenta profesionala a organelor de control, a modului cum acestea stapnesc
prevederile legale, a modului cum acestea sesizeaza aspectele deficiente, cum le prezinta, cum si
formeaza un punct de vedere propriu si mai ales cum propune remedierea n conformitate cu
prevederile legale, a deficientelor constatate.

Actele de control ntecmite de revizorii de gestiune sunt :

-proces verbal de inventariere si control al gestiunii

-nota de prezentare

-nota de constatare

10
 -proces verbal de sigilare a gestiunii si desigilare a gestiunii

-declaratia gestionara

Procesul verbal de inventariere si control este ntocmit de revizorii de gestiune si cuprinde

constatari referitoare la obiectivele pe care acestia le verifica, respectiv cele legate de integritatea
mijloacelor materiale si banesti detinute de gestionari si a modului de organizare si conducere a
evidentei tehnico-operative de catre acestia.

Procesul verbal poate avea urmatoarea structura:

PROCES VERBAL

ncheiat azi .......

Subsemnatul ..........revizor de gestiune la S.C......., n baza H.G. 720/1991, a legitimatiei de

serviciu nr ...... si a delegatiei nr..... am efectuat verificarea gestiunii ......... n prezenta
gestionarului.......

Din verificarea n totalitate sau prin sondaj a gestiunii .........au rezultat urmatoarele:

1.Cu privire la integritatea mijloacelor materiale si banesti detinute de societatea comerciala sau
unitate patrimoniala.

Efectuat inventarierea prin sondaj a gestiunii piese de schimb inventariind un nr. de 200 de
repere din cele 2000 existente n gestiune, adica un procent de 10% .

Conform listelor de inventar (anexa nr.. la prezentul)s-a constatat la un numar de 5 repere un

plus cantitativ de 25 bucati si un minus la 12 repere de 47 bucati (la 5 repere la care s-au constatat si
plusuri si 7 repere la care sunt diferente n minus)

n urma consultarii listei aprobate de catre conducerea unitatii patrimoniale s-a constatat ca
reperele cu plus si minus se regasesc pe lista produselor a caror sortimente ndeplinesc conditiile de
confundabilitate. De asemenea, la reperele la care s-au nregistrat minusuri acestea nu s-au putut
regasi pe lista reperelor perisabile.

Dupa efectuarea regularizarii privind rezultatele inventarierilor au rezultat urmatoarele:

-plusuri n valoare de .......la 5 sortimente

11
 -minusuri n valoare de ......la 12 sortimente

-un minus valoric de ......lei

S-au ncalcat prevederile H.C.M. 2230/1969 si legii 22/1969 de catre gestionarul ...........

Operativ n timpul controlului s-au luat urmatoarele masuri:

-plusurile au fost nregistrate n evidenta tehnico-operativa si contabilitate cu nota contabila nr....

-minusurile au fost stabilite ca prejudiciu de recuperat n sarcina gestionarului ....... care prin
"angajamentul de plata" si-a recunoscut vinovatia .

Conform legii 53/2003 (Codul Muncii) conducerea societatii comerciale urmeaza sa emita o
decizie de imputare, decizie care va devenii operabila dupa parcurgerea pasilor legali(conform
noului cod al muncii singura instanta abilitata sa confirme sau sa infirme legalitatea actului juridic
este instanta de judecata judecatorie, tribunal) numai dupa ce se primeste de la acesta actul juridic
acesta devine definitiv si irevocabil.

NOT! Daca gestionarul din diferite motive nu recunoaste cele nscrise n registrele de inventar
acestuia I se solicita o nota explicativa n care sub forma unui set de ntrebari gestionarul este rugat
sa raspunda.Despre aceasta nota explicativa se face mentiunea n procesul verbal, dar si separat sub
forma de anexa ca de exemplu:

" Conform notei explicative cu privire la deficientele constatate n gestiunea sa, gestionarul
arata ca nu si explica existenta plusului si minusului, acesta si desfasoara activitatea n
conformitate cu atributiile mentionate n fisa postului si cu dispozitiile legale n vigoare (anexa nr....
la prezentul proces verbal."

2.Cu privire la organizarea si conducerea evidentei tehnico-operative s-a verificat modul de

conducere a evidentei tehnico-operative existente la gestionar. n urma verificarii s-a constatat
faptul ca fisele de magazie nu sunt conduse n mod corespunzator n sensul ca nu sunt operate
intrarile conform notelor de intrare-receptie la coloana intrari si bonurile de consum-iesirile la
coloana iesiri, conducnd la existenta unor stocuri nereale .

Din nota explicativa gestionarul motiveaza ca executa si alte sarcini dect cele strict legate
de activitatea gestionarului, ca gestiunea are un rulaj foarte mare (anexa nr...) si ca erorile
descoperite de organele de control sunt accidentale. Pentru a asigura o gestionare corespunzatoare a

12
bunurilor a acordat prioritate acestui obiectiv si o atentie mai redusa pe linia conducerii evidentei
tehnico-operative.

S-au ncalcat de catre gestionar prevederile legii 82/1991 legea contabilitatii republicata, art.
...

Operativ n timpul controlului s-au prelucrat prevederile legii 82/1991 cu gestionarul si att
notele de intrare receptie ct si bonurile de consum au fost operate n evidenta tehnico-operativa.

S-a sanctionat contraventional gestionarul cu amenda conform legii 82/1991, amenda

achitata cu chitanta nr......( sau I s-a ntocmit proces verbal de constatare si aplicare a
contraventiilor).

n ncheierea procesului verbal se face mentiunea ca toate documentele puse la dispozitia

organului de control au fost restituite gestionarului, se semneaza de catre revizor si gestionar, se
nregistreaza la registratura unitatii patrimoniale si intra n circuitul informational al corespondentei
unitatii patrimoniale respective.

Nota de constatare se ntocmette atunci cnd exista pericolul ca aspectele deficiente

constatate la un moment dat de revizor sa nu mai poata fi reconstituit ulterior. Este un act bilateral
n care se nscriu datele cu privire la unele deficiente privind gestiunea, locul de producere al
aspectelor deficiente, descrierea mprejurarilor n care s-a produs aspectul deficient constatat. Se
semneaza de cei doi care au participat la constatarea aspectului deficient.

Declaratia gestionarului se ia naintea nceperii operatiunii de inventariere a gestiunii,

gestionarul fiind obligat sa declare urmatoarele:

- are (nu are) cunostinta de existenta unor plusuri sau minusuri n gestiune

- numarul si data ultimelor documente de intrare

- numarul si data ultimelor documente de iesire

- a eliberat (nu a eliberat) din gestiune bunuri fara documente legale

- a primit (nu a primit) bunuri n gestiune fara documente legale

- alte precizari.

13
 Procesul verbal de sigilare ( de desigilare) a locurilor de depozitare a

bunurilor detinute de catre gestionar se ntocmeste atunci cnd operatiunea de inventariere nu s-a
finalizat n ziua respectiva.

Nota de prezentare a procesului verbal vine ca o completare din partea

organului de control a unor aspecte , informatii pe care revizorul de gestiune considera ca sunt
oportune a fi aduse la cunostinta conducerii unitatii patrimoniale si care pot face referire la :

-numele si prenumele unor persoane din conducerea unitatii

patrimoniale care au dat dispozitii gestionarului ncalcndu-si atributiile de serviciu si conducnd la

existenta aspectelor deficiente constatate.

-nendeplinirea de catre seful compartimentului care

coordoneaza gestiunile unitatii patrimoniale pe linia asigurarii unor co0nditii corespunzatoare de

receptionare a bunurilor de depozitare si gestionare a acestora

-alte informatii de interes general.

Angajamentul scris al gestionarului reprezinta documentul de

recunoastere a deficientelor create de catre gestionar si acceptul acestuia de a repara prejudiciul

adus unitatii patrimoniale conform dispozitiilor legale

(Codul Muncii- Legea 53/2003)

4. Sanciuni

Legea nr. 12/1990 privind protejarea populaiei mpotriva unor activiti de producie, comer
sau prestri de servicii ilicite a fost republicat n Monitorul Oficial nr. 121/2014.

Actul normativ analizat aduce republicarea legii privind protejarea populaiei mpotriva activitilor
ilicite.

Modificarea principal const n faptul c aplicarea sanciunilor pentru nerespectarea legii poate fi

14
fcut n afara departamentului de specialitate al primriei i de ctre Direcia General Antifraud
Fiscal, organele de control financiar de la ANAF, poliia romn, jandarmerie i poliia de
frontier, respectiv i de ctre inspectorii ANPC.

Se pstreaz obligaia depunerii la ANAF a declaraiei cu adaosul comercial practicat de ctre

operatorul economic n livrarea de bunuri, precum i a declaraiei privind comisionul practicat
pentru vnzrile prin comision.

Legea consider contravenii dac nu sunt considerate infraciuni conform legii penale
urmtoarele fapte:

efectuarea de activiti economice, producie, comer, servicii fr a ndeplini condiiile stabilite

prin lege;

Not: Exprimarea este att de larg nct las loc oricrui abuz. Dintre erorile care pot aprea n
practic, identificm lipsa codurilor CAEN pentru toate activitile economice sau lipsa unor
autorizaii speciale, cum ar fi cele n comerul cu produse accizabile.

vnzarea ambulant n alte locuri dect cele autorizate;

condiionarea vnzrii de bunuri de obligaia cumprrii altor bunuri;

efectuarea de activiti economice cu bunuri pentru care nu se poate justifica proveniena. Legea
prevede n mod expres ca orice transport de bunuri s fie nsoit de documentele de provenien;

Not: O situaie ilogic i greu de pus n practic, deoarece exist deja obligaia nsoirii mrfii de
documentele de transport i nu de documentele iniiale ale achiziiei.

lipsa la afiare a preurilor i tarifelor i a categoriei calitii produselor;

neexpunerea la vnzare a mrfurilor existente sau refuzul nejustificat de a efectua vnzarea. Tot
contravenie este considerat i refuzul nejustificat de a presta serviciile autorizate;

acumularea de mrfuri n scopul crerii unui deficit de pia, cu revnzarea lor ulterioar;

15
 depirea adaosurilor comerciale maxime stabilite prin hotrre de Guvern, cnd este cazul;

falsificarea sau substituirea de mrfuri.

Cnd aceste fapte nu sunt considerate infraciuni, toate se sancioneaz cu amend de la 500 la
5000 de lei cnd aceasta se aplic la persoana fizic i cu amend de la 2000 la 20.000 de lei
cnd se aplic unei persoane juridice.

Exist posibilitatea plii n 48 de ore pentru jumtate din minimul amenzii.

La o prim vedere, nu cuantumul amenzii este foarte mare, ci existena unei aberaii legislative,
respectiv c se vor confisca bunurile sau veniturile dobndite n legtur cu bunurile ce fac obiectul
unei contravenii mai sus amintite.

De exemplu, dac suntem o societate cu obiect de activitate comerul de bunuri i am omis s

depunem declaraia cu adaosul comercial practicat, n afara amenzii mai devreme amintite, putem fi
sancionai cu confiscarea tuturor veniturilor societii pentru lipsa acestei declaraii.

Desigur, nu exist vreun model oficial sau vreun act normativ care s aprobe formatul declaraiei
privind adaosul comercial, nici dup aproape 24 de ani de la adoptarea legii.

5. Concluzie

Curtea de Conturi ofer servicii de calitate n domeniul controlului i auditului public extern,
n vederea obinerii i furnizrii de informaii reale i obiective privind legalitatea, eficiena i
transparena utilizrii fondurilor publice i a celor reprezentnd finanri externe, urmrind
promovarea responsabilitii, a corectitudinii i a celor mai bune practici n operaiunile efectuate n
legtur cu fondurile publice.

Asigur mbuntirea continu a mecanismelor de control i audit public extern, prin

Rapoartele ntocmite sprijinind Parlamentul n realizarea atribuiilor sale constituionale. Urmreste
creterea gradului de implementare a legislaiei n domeniul cheltuirii banului public i promovarea,
prin aciunile sale, a unui nivel ridicat de profesionalism, astfel nct auditul public extern din
Romnia s se nscrie pe linia bunei practici europene i internaionale.
16
 Prin susinerea unui sistem de control i audit sntos, eficient i credibil, se urmarete
creterea impactului social al procesului de cheltuire a banului public. Curii de Conturi i revine un
rol cheie privind creterea responsabilitii n utilizarea i administrarea fondurilor publice, inclusiv
a fondurilor alocate Romniei de Uniunea European i de alte instituii financiare internaionale, la
combaterea risipei i a fraudei i la instaurarea unui climat ferm de respectare riguroas a disciplinei
financiare, potrivit principiilor bunei gestiuni financiare.

Curtea de Conturi urmareste eliminarea erorilor i neregularitilor i ameliorarea modului

de gestionare a banului public.

6. Bibliografie

Mihescu Sorin V., Controlul financiar-bancar, ediia a III-a revzut i adugit,

Editura Universitii Alexandru Ioan Cuza. Iai, 2009
Mihescu Sorin, Curtea de Conturi. Control financiar Editura Sedcom Libris,
Iai, 1999
Luchian D., Curtea de Conturi.Elemente de identitate, Editura Enciclopedic,
Bucureti, 1996
***Legea nr.94/1992 privind organizarea i func ionarea Cur ii de Conturi,
modificat de Legea 217/2008 i republicat n 2009
www.curteadeconturi.ro

17