You are on page 1of 35

NUMELE VITAMINELOR

Datorit faptului c atunci cand au fost descoperite nu li se cunotea compoziia


chimic i deci nu li s-a putut da un nume tiinific, majoritatea vitaminelor au
desemnate printr-o liter a alfabetului
VITAMINA A

PROPRIETATI
- vitamin liposolubil = solubil in grsimi
- pentru a fi eficient absorbit in traiectul digestiv, necesit prezena mineralelor
i grsimilor
- poate fi stocat in corpul uman i de aceea nu se impun doze zilnice
Unitile de msur a vitaminei A sunt: UI (Uniti Internaionale), USP (United
States Pharmacopea) i, mai recent, RE (Echivaleni Retinol)
Doza zilnic necesar = necesarul vitaminic minim pentru un om normal, in
condiii de via normale
In scopuri preventive pentru aduli este de 5.000 UI
(1.000 RE) in cazul brbailor
4.000 UI (800 RE) in cazul femeilor

Disponibil in dou variante:


1. Vitamina A obinuit = retinol (prezent doar in alimentele de origine animal)
Provitamina A = caroten (se gsete atat in produse animale cat i vegetale)

CAUZE carena vitaminic


Aport insuficient:
- obiceiuri alimentare duntoare
- interdicii sau practici religioase
- lipsei alimentelor necesare
- exocaren
Tulburri de absorbie
- enterocaren
- flor intestinal patogen
- tulburri de metabolism
- exces vitaminic neechilibrat
- factori genetici
Hipovitaminoz - caren uoar
Avitaminoz - caren grav, dozele de compensare recomandate pot fi foarte
mari
BENEFICII
Mrete acuitatea vizual pe timp de noapte, imbuntete vederea i ajut in
tratamentul multor boli de vedere prin faptul c permite formarea purpurei
ochiului
Mrete rezistena la infeciile respiratorii
Ajut la funcionarea normal a sistemului imunitar
Scurteaz durata de boal
Menine sntatea straturilor superficiale ale esuturilor i organelor interne
Contribuie la inlturarea petelor pigmentare determinate de varst
Menine procesul de cretere i consolidare a oaselor i sntatea pielii, prului,
dinilor i gingiilor
Ajut in tratamentul acneei, ridurilor superficiale i afeciuni ca: impetigo,
furunculoz, arsuri i ulcere deschise - atunci cand este folosit in uz extern
Adjuvant in tratamentul emfizemului i al hipertiroidismului

CARENTA DE VITAMINA A
Xeroftalmie i slbirea vederii pe timp de noapte = afeciunile pot fi cauzate de
deficiene cronice de absorbie a grsimilor i se intalnesc cel mai adesea la copiii
sub 5 ani, din cauza cantitii insuficiente de vitamina A ingerat

SURSE NATURALE
Untur de pete, ficat, morcovi, legume de culoare galben i verde-inchis, ou,
lapte i produse lactate, margarina, fructe galbene

SUPLIMENTE
Disponibile in dou forme
1. Derivat din untura de pete,
2. Hidrosolubil = poate fi acetat sau palmitat i este recomandabil pentru
persoanele cu intoleran la grsimi, in special pt suferinzii de acnee
Doza zilnic obinuit este de 5.000- 10.000 Ui
Vitamina A acid (rein A) utilizat des in tratamentul acneei i comercializat in
ultimul timp
ca remediu impotriva ridurilor superficial poate fi procurat numai pe baz de
prescripie medical

TOXICITATE
Depirea timp de luni de zile a unei doze zilnice de 50.000 poate determina
efecte toxice la aduli
Peste 18.500 UI zilnic risc s produc efecte negative la copii

SIMPTOMELE INTOXICATIEI CU VITAMINA A: cderea prului, grea, vrsturi,


ingroarea pielii, tulburri de vedere, erupii cutanate, osteoporoz, menstruaii
neregulate, oboseal, dureri de cap i mrirea ficatului

INAMICI AI VITAMINEI A
Acizii grai polinesaturai cu caroten pot distruge vitamina A in lipsa
antioxidanilor
VITAMINA Bl (TIAMIN)

PROPRIETATI
- vitamin hidrosolubil = solubil in ap
- asemeni tuturor vitaminelor din complexul B, cantitile in exces sunt eliminate
in procesul de excreie fr a fi stocate in corp -> trebuie inlocuite zilnic

Unitatea de msur folosit: miligramele


Fiind sinergetice, vitaminele B sunt mult mai eficiente luate impreun decat
separat
Vitaminele Bl, B2 i B6 trebuie administrate in cantiti egale (ex: cate 50 mg din
fiecare)

Doza zilnic necesar pentru aduli este de 1 1,5 mg - in timpul graviditii i al


alptrii doza necesar crete la 1,5 1,6 mg
Perioadele de boal, de stres i post-operatorii cer mrirea cantitii de vitamin
B1 = cunoscut i sub numele de vitamina strii morale" datorit efectelor
benefice asupra sistemului nervos i strii psihice -> uor efect diuretic

BENEFICII
Stimuleaz creterea
Ajut digestia, in special a carbohidrailor
Asigur funcionarea in limite normale a sistemului nervos, a muchilor i a inimii
Ajut la prevenirea rului de mare sau de avion
Diminueaz durerile de dini postoperatorii
Adjuvant in tratamentul zonei zoster

CARENTA DE VITAMINA Bl
Beriberi

SURSE NATURALE DE VITAMINA Bl


Drojdie de bere, orez nedecorticat, cereale neprelucrate, grau integral, fin de
ovz, alune, carne de porc fr grsime, organe, majoritatea legumelor, trae,
lapte.

SUPLIMENTE
Disponibile in diverse dozaje in mod obinuit 50, 100 i 500 mg
- eficacitatea mai puternic in formula B complex, in cantiti egale cu vitaminele
B2 i B6 => e chiar mai eficient cand formula conine acid pantotenic forte, acid
folic i vitamina B12
Doza zilnic obinuit este de 100 300 mg

TOXICITATE
Nu se cunosc efecte negative
Orice cantitate in exces este eliminat prin urin, fr a putea fi stocat in
esuturi sau organe
S-au inregistrat rare simptome determinate de dozele excesive (peste 5 - 10 g
zilnic):
palpitaii, herpes, edeme, nervozitate i reacii alergice

INAMICI AI VITAMINEI Bl
Prelucrarea termic a alimentelor distruge adesea vitamina B1
Ali dumani: cofeina, alcoolul, apa, estrogenii, aerul, antacizii i sulfamidele
VITAMINA B2 (RIBOFLAVIN)

PROPRIETATI
- cunoscuta si sub numele de vitamina G
- solubil in ap i uor asimilabil -> cantitatea eliminat in procesul de excreie
depinde de necesitile organismului i poate fi insoit de pierderi de proteine
- ca i celelalte vitamine B, nu poate fi stocat in corp, trebuind furnizat zilnic de
alimentele consumate sau prin suplimente
- spre deosebire de tiamin, riboflavina nu este distrus de cldur, ageni
oxidani sau acizi

Se msoar in miligrame
Pentru aduli, doza zilnic necesari este de 1,2 1,7 mg
Femeile gravide pot mri doza pan la 1,6 mg
Mamele care alpteaz vor lua 1,8 mg in primele ase luni i 1,7 mg in
urmtoarele 6 luni
Se recomand doze mrite pentru situaiile de stres!

BENEFICII
Stimuleaz creterea i funcia de reproducere
Imbuntete starei de sntate a pielii, prului i unghiilor
Ajut la eliminarea senzaiei de uscciune a gurii, limbii i buzelor
Mrete acuitatea vizual i inlturi oboseala ochilor
Alturi de alte substane, contribuie la metabolizarel carbohidrailor, a grsimilor
i proteinelor
CARENTA DE B2
Ariboflavinoze = leziuni ale gurii, buzelor, pielii i mucoaselol genitale

SURSE NATURALE
Lapte, ficat, rinichi, drojdie de bere, branz, legume de culoare verde, ou, pete

SUPLIMENTE
Disponibile in concentraii variate in mod obinuit de 100 mg
La fel ca majoritatea vitaminelor din complexul B, este mai eficient combinat in
proporii
egale cu celelalte
Dozele zilnice obinuite sunt de 100 300 mg.

TOXICITATE
Nu se cunosc efecte toxice
Excesul poate determina simptome ca: mancrimi, ameeal, senzaii de arsur
sau furnicturi

INAMICI AI VITAMINEIB2
Lumina - in special razele ultraviolete - i substanele alcaline au aciune
distructiv asupra riboflavinei (ambalajele noi din carton opac protejeaz
riboflavina care in sticlele transparente este distrus)
Ali dumani: apa (vit B2 se dizolv in lichidele folosite la gtit), sulfamidele,
estrogenii i alcoolul
VITAMINA B6 (PIRIDOXIN)

PROPRIETATI
- solubil in ap
- se elimin prin procesul de excreie in 8 ore de la adm i trebuie inlocuit prin
hran adecvat sau doze suplimentare
- e in realitate un grup de substane strans inrudite ce funcioneaz una in
prezena celeilalte: piridoxin piridoxal + piridoxamin
- indispensabil in organism pentru producerea de anticorpi i de hematii
globule roii
S-ar prea c poate fi sintetizat de bacteriile intestinale, procesul de sintez
fiind favorizat de un regim vegetarian bogat in celuloz
-indispensabil pentru buna absorbie a vitaminei B12
- necesara pentru producerea intern a acidului clorhidric i asimilarea
magneziului
- derivatele lactate sunt surse relativ srace de vitamina B6

Se msoar in miligrame
Doza zilnic necesar pentru aduli este de 1,6 2,0 mg zilnic, cu o cretere de
pan la 2,2 mg in cursul sarcinii i 2,1 miligrame in perioada alptrii
Dac dieta zilnic se bazeaz pe un consum ridicat de proteina atunci e necesar
mrirea dozei de vitamin B6

BENEFICII
Contribuie la asimilarea proteinelor i grsimilor
Ajut la conversia triptofanului = aminoacid esenial in nicotinamid
Rol in prevenirea diverselor tulburri nervoase i dermatologice
Atenueaza greaa
Permite sintetizarea acizilor nucleici cu rol in intarzierea procesului de imbtranire
Ajut la eliminarea uscciuni gurii i atenuarea problemelor urinare cauzate de
antidepresivele triciclice
Reduce spasmele musculare nocturne, carceii, amoreah mainilor i anumite
forme de nevrite ale
extremitilor
Funcioneaz ca un diuretic natural
CARENTA DE VITAMINA B6
Anemie, dermatite seboreice, glosite

SURSE NATURALE DE VITAMINA B6


Drojdie de bere, trae de grau, germeni de grau, ficat, rinichi, soia pepene
galben, varz, melasa de strugure negru, orez nedecorticat, ou, ovz, alune, nuci

SUPLIMENTE
Disponibile intr-o gam larg de dozaje, de la 50 la 500 mg, atat individual cat i
sub form de B complex i muli vitamine
Pentru a preveni carena altor vitamine, B6 trebuie adm in cantiti egale cu B1 i
B2

TOXICITATE
Doze zilnice de 2-10 grame pot declana tulburri neurologice
Excesul este susceptibil de a produce nelinite nocturn i trirea prea vie a
viselor
Nu se recomand depirea pragului de 500 mg

INAMICI AI VITAMINEI B6
Pstrarea timp indelungat a crnii, conservarea, prepararea termic a acesteia,
congelarea, prelucrarea alimentar a fructelor i legumelor, apa, alcoolul,
estrogenii

VITAMINA B12 (COBALAMIN)

PROPRIETATI
- cunoscut i sub numele de vitamina roie", sau cianocobalamin = forma sub
care se prezint de obicei vitamina B12 in comert
- solubil in ap i eficient in doze foarte mici
- singura vitamin care conine elemente minerale eseniale
- nu se asimileaz bine in stomac; pentru a fi eficient, trebuie combinat cu
calciu

Unitatea de msur: micrograme (mcg).


Doza zilnic necesar pentru aduli este de 2 mcg, 2,2 mcg pentru femeile
gravide i 2,6 mcg pentru mamele care alpteaz
Un regim bogat in acid folic, dar srac in vitamina Bl, aa cum este regimul
vegetarian de exemplu, poate ascunde adesea o caren de vitamin B12
Funcionarea normal a glandei tiroide permite o bun absorbie a vitaminei B12

SIMPTOMELE LIPSEI B12 pot aprea dup mai bine de 5 ani de la epuizarea
rezervelor interne de cobalamin
- furnizat in primul rand de alimentele de origine animal; vegetalele, cu mici
excepii, nu conin cobalamin

BENEFICII
Contribuie la formarea i regenerarea celulelor roii ale sangelui -> previne
anemia
Stimuleaz creterea i mrete pofta de mancare la copii
Proprieti energizante
Menine starea de sntate a sistemului nervos
Ajut la utilizarea eficient a carbohidrailor, grsimilor i proteinelor
Diminueaz iritabilitatea
Mrete puterea de concentrare, imbuntete memoria i echilibrul psihic
CARENTA DE VITAMINA B12
Anemie pernicioas, tulburri neurologice
SURSE NATURALE DE VITAMINA B12
Ficat, carne de vit, de porc, ou, lapte, branz i rinichi

SUPLIMENTE
Datorit faptului c vitamina B12 nu este bine absorbit in stomac, se recomanda
drajeurile sublinguale sau formele cu reglare temporal insoite de sorbitol, incat
asimilarea s se produc in intestinul subire
Suplimentele sunt disponibile intr-o gam larg de dozaje, de la 50 mcg la 2000
mcg
Medicii prescriu de obicei forma injectabil a vitaminei B12 pt cazuri de caren
sever sau de extrem extenuare, aceasta poate fi metoda cea mai eficient de
tratament
Doza zilnic se situeaz in mod obinuit intre 5 i 100 mcg

TOXICITATE
Nu s-au semnalat efecte toxice ale vitaminei B12, nici in cazuri de supradozaj

INAMICI AI VITAMINEI B12


Acizii i substanele alcaline, apa, lumina soarelui, alcool estrogenii, somniferele

VITAMINA B13 (ACID OROTIC)

PROPRIETATI
- nu este comercializat in Statele Unite
- metabolizeaz acidul folic i vitamina B12
Nu exist doze zilnice necesare stabilite

BENEFICII
Poate preveni anumite tulburri hepatice i imbtranirea prematur
Adjuvant in tratamentul sclerozei multiple

CARENTA DE VITAMINA B13


Simptomele deficienei acestei vitamine i bolile provocate de aceasta nu sunt
bine cunoscute

SURSE NATURALE DE B13


rdcinoase, zerul obinut la covsirea laptelui
SUPLIMENTE
Disponibil in afara granielor Statelor Unite sub form de orotat de calciu

TOXICITATE
Aceast vitamin este prea puin cunoscut deocamdatpentru a stabili
limite de toxicitate

INAMICI AI VITAMINEI B13


Apa i lumina solar

VITAMINA B15 (ACID PANGAMIC)


PROPRIETATI
- solubil in ap
- nu e considerat o vitamin in sensul strict al cuvantului, deoarece nu s-a
demonstrat rolul ei indispensabil in procesul de nutriie
Se msoar in miligrame
- antioxidant, aciune asemntoare cu a vitaminei E
A fost introdus in practica farmaceutic de ctre rui care s-au artat incantai
de rezultate, in vreme ce oficialitile americane incearc s o scoat de pe pia
- e mai eficient adm cu vitaminele A + E

BENEFICII
Studiile americane cu privire la B 15 sunt limitate
Aciunile benefice se bazeaz pe consultarea cercetrilor ruseti:
Mrete durata de via a celulelor
Diminueaz nevoia de alcool
Ajut la rapida recuperare dup oboseal
Scade nivelul colesterolului din sange
Asigur protecia impotriva agenilor poluani
Atenueaz simptomele crizelor de astm i anghina
Protejeaz ficatul impotriva cirozei
Previne mahmureala
Stimuleaz rspunsul imunitar al organismului
Contribuie la sinteza proteinelor

CARENTA VITAMINEI B15


Cercetrile in domeniu sunt limitate, dar informaiile converg ctre disfuncii
nervoase i glandulare, boli de inim, i insuficienta oxigenare a esuturilor

SURSE NATURALE
Drojdie de bere, orez brun integral, grau integral, semine de dovleac, semine de
susan
SUPLIMENTE
Disponibile in doze de 50 mg
Doza zilnic obinuit este de 50-150 mg

TOXICITATE
Nu s-au inregistrat cazuri de efecte toxice ale vitaminei B 15
- la inceputul tratamentului unele pers au suferit accese de grea, ce au disprut
dup cateva zile

INAMICI AI VITAMINEI B15


Apa i lumina soarelui

VITAMINA B17 (LETRIL)

PROPRIETATI
- una din cele mai controversate vitamine" ale acestui deceniu
- d.p.d.v chimic este o combinaie a 2 molecule de glucoza - 1 benzaldehid + 1
acid cianhidric
numit amigdalin
- in reetele medicale e cunoscut sub numele de nitrilozid
- se extrage din samburii de cais
- una din vitaminele B care nu se gsete in drojdia de bere
- in maj statelor americane nu este acceptat ca tratament pentru cazurile de
cancer (legal in douzeci i cinci de state)
- respins de Food and Drug Administration pe motiv c poate fi otrvitoare din
cauza coninutului de acid cianhidric

BENEFICII
Se pare c deine specifice proprieti de prevenire i tratare a cancerului

SURSE NATURALE DE VITAMINA B17


Cantiti mici de letril se gsesc in samburii de caise, mere, ciree, piersici, prune
i nectarine
SUPLIMENTE
Dozele zilnice necesare in mod obinuit 0,25-1,0 g

TOXICITATE
Dei nu s-au stabilit inc nivele de toxicitate, cantitile in exces de letril pot fi
periculoase
Doze cumulate de peste 3,0 g nu ridic probleme, dar nu este indicat a se lua
mai mult de 1, 0 g odat
- in conformitate cu Almanahul nutriiei, 5 - 30 de samburi de cais mancaii in
cursul zilei ins in nici un caz toi odat constituie o cantitate suficient
pentru scopuri preventive

BIOTINA (COENZIMA R SAU VITAMINA H)

PROPRIETATI
- solubil in ap, conine sulf i face parte din familia vitaminelor B complex.
- necesar in sinteza acidului ascorbic
- esenial pentru metabolismul lipidelor i proteinelor
- poate fi sintetizat de ctre bacteriile intestinale
- oule crude impiedic absorbia biotinei in organism.
- aciune sinergetic alturi de vitaminele A, B2, B6 i nicotinamid, rol in
meninerea strii de sntate a pielii

Se msoar in mod obinuit in micrograme (mcg)


Doza zilnic necesar pentru aduli este de 100 pan la 300 mcg

BENEFICII
Incetinete incrunirea prului
Adjuvant in tratamentul preventiv impotriva cheliei
Atenueaz durerile musculare
Ajut la vindecarea eczemelor i a dermatitelor

CARENTA DE VITAMINA H
Eczeme ale feei i trupului, extenuare, metabolizare deficient a grsimilor,
anorexie, alopecie, depresii

SURSE NATURALE
Ficat de vit, glbenu de ou, fin de soia, drojdie de bere, lapte, rinichi, orez
nedecorticat
SUPLIMENTE
Biotina este inclus in maj formulelor de Bl complex i in tabletele de muli
vitamine
Doza zilnic 25-200 mcg

TOXICITATE
Nu se cunosc cazuri in care biotina s fi avut efecte toxice

INAMICI AI VITAMINEI H
Albuul de ou crud = conine avidin o protein ce impiedic absorbia biotinei
Apa, sulfamidele, estrogenii, tehnicile de prelucrare a alimentelor i alcoolul

VITAMINA C (ACID ASCORBIC, ACID CEVITAMINIC)

PROPRIETATI
- solubil in ap
- maj animalelor ii sintetizeaz propria vit C, dar oamenii, maimuele i cobaii
trebuie s i-o procure din alimente
- rol primordial in formarea colagenului = factor esenial in creterea i refacerea
celulelor esuturilor, a gingiilor, vaselor sangvine, oaselor i dinilor
- ajut la absorbia fierului in organism
Se msoar in miligrame
Doza zilnic necesar pentru aduli este de 60 mg; la gravide i femei ce
alpteaz se sugereaz o cretere de pan la 70-95 mg.
- e consumat mult mai repede in condiii de stres
Fumtorii si varstnicii au nevoie de cantiti sporite de vitamin C = fiecare igar
fumat distruge intre 25 - 100 mg acid asorbic
- recomandata in tratamentul preventiv al morii subite la nou-nscui

BENEFICII
Ajut la vindecarea rnilor, arsurilor i gingiilor sangerande
Mrete eficiena medicamentelor folosite in tratamentul infeciilor urinare
Accelereaz cicatrizarea post-operatorie
Menine sczut nivelul colesterolului din sange
Prevenirea unui mare numr de infecii virale i bacteriene, stimuland sistemul
imunitar
Protecie impotriva agenilor cancerigeni -> impiedic formarea nitrozaminelor =
subst cancerigene
Laxativ natural
Scade incidena cheagurilor de sange in vasele sangvine
Adjuvant in tratamentul rcelilor obinuite
Mrete durata vieii, asigurand coeziunea celulelor de protein
Mrete gradul de absorbie a fierului anorganic
Reduce efectele unui mare numr de alergeni
Previne imbolnvirile de scorbut

CARENTA DE VITAMIA C
Scorbut

SURSE NATURALE
Citrice, afine, mure, zmeur, legume de culoare verde, roii, conopid, cartofi i
ardei iui
SUPLIMENTE
Vitamina C este una din cele mai folosite in intreaga lume, disponibil sub
aproape toate formele posibile: comprimate obinuite, tablete cu reglare
temporal, siropuri, prafuri, drajeuri
Vitamina C pur = derivat al dextrozei din porumb (dei nu conine nici resturi de
porumb, nici dextroz)
Diferena intre vitamina C natural" sau organic" i acidul ascorbic obinuit
const doar in capacitatea fiecrui organism de a le asimila
Cel mai eficient supliment de vitamin C = cel care conine intregul complex C de
bioflavonoide, hesperidin i rutin (uneori acestea din urm sunt denumite
sruri citrice)
Capsulele i tabletele conin in mod obinuit pan la 1000 mg substan activ,
iar pudrele pan la 5000 mg intr-o linguri de ceai
Doza zilnic 500 mg - 4 g
Cea mai bogat surs natural de vit C este fructul mceului = conine
bioflavonoide i alte enzime ce permit buna asimilare a vitC

TOXICITATE
Dozele mari pot determina formarea calculilor de acid uric i oxalic, ins adm de
magneziu, vit B6 i cantiti suficiente de ap bute zilnic pot indeprta acest risc
Uneori, doze zilnice care depesc 10 g pot declana efecte secundare
neplcute:diaree urinare excesiv i erupii cutanate -> in astfel de cazuri e
suficient scderea cantitii adm
Vit C este contraindicat bolnavilor de cancer supui chimioterapiei sau
tratamentelor cu radiaii

INAMICI AI VITAMINEI C
Apa, cldura, prelucrarea termic a alimentelor, lumina, oxigenul i fumatul

COLIN

PROPRIETATI
- membru al familiei B complex i acioneaz ca agent de emulsionare a
grsimilor
- coopereaz cu inozitolul, alt membru al familiei B complex, la prelucrarea
lipidelor i colesterolului
- una din puinele subst capabile s penetreze bariera sangvin a creierului" cu
rol de a proteja encefalul de variaiile brute ale dietei zilnice -> aceast vitamin
reuete s
ptrund direct in celulele creierului unde produce o substan ce stimuleaz
memoria
Nu s-a stabilit o doz zilnic necesar, dar se estimeaz c hrana obinuit a unui
adult conine intre 500 - 900 mg
Se pare c poate emulsifia colesterolul, impiedicandu-l s se depoziteze pe
pereii arterelor ori in vezica biliar

BENEFICII
Controleaz depunerile de colesterol
Ajut la transmiterea impulsurilor nervoase, mai cu seam a celor cu rol in
procesul memoriei, in ultimii ani a fost folosit ca adjuvant in remedierea
pierderilor de memorie (in doze de 1-5 g zilnic)
Prin aciunea benefic asupra ficatului, contribuie la eliminare toxinelor din
organism
Efect calmant
Adjuvant in tratamentul bolii Alzheimer

CARENTA DE COLINA
- poate provoca ciroze i afeciuni degenerative ale ficatului, ingroarea arterelor
i boala Alzheimer

SURSE NATURALE
Glbenuul de ou, creier, inim, ficat, legume cu frunze verzi, drojdie, germeni de
grau
- in cantiti mici, colina se gsete i in lecitin

SUPLIMENTE
6 capsule de lecitin fabricate din soia conin fiecare 244 mg de inozitol i colin
Formula B complex obinuit conine in medie 50 m colin i inozitol - Dozele
zilnice 500-1000 mg

TOXICITATE
Nu se cunosc efectele toxice ale colinei

INAMICI AI COLINEI
Apa, sulfamidele, estrogenii, tehnicile de prelucrare alimentar i alcoolul
VITAMINA D (CALCIFEROL, VIOSTEROL, ERGOSTEROL, Vitamina Soarelui")

PROPRIETATI
- solubil in grsimi
- obinut prin aciunea razelor soarelui sau prin alimentaie
- razele ultraviolete det producerea vitaminei in grsimile din epiderm, fiind apoi
absorbit in organism
- suplimentele orale sunt absorbite odat cu lipidele prin pereii intestinali
Se msoar in Uniti Internaionale (UI), sau in micrograme de colecalciferol
(mcg)
Doza zilnic necesar pentru aduli 200-400 UI, sau 5-10 mcg
Smogul impiedic producerea vitaminei D prin aciunea razelor de soare
Dup ce pielea s-a bronzat, sintetizarea vitaminei D prin epiderm inceteaz

BENEFICII
Contribuie la utilizarea optim a calciului i fosforului, substane necesare pentru
a avea oase i dini sntoi. impreun cu vitaminele A i C acioneaz
preventiv in cazul rcelilor
Ajut la tratarea conjunctivitelor
Contribuie la buna asimilare a vitaminei A

SUPLIMENTE
- capsulele cu 400 UI vitamin obinut din untura de pete - Dozele zilnice 400 -
1000 UI

TOXICITATE
Depirea timp indelungat a dozei zilnice de 2000 UI poate determina la aduli
efecte toxice - Suplimente de peste 1800 UI zilnic pot cauza la copii
hipervitaminoze D
SIMPTOME DE TOXICITATE: sete neobinuit, ochi umflai, mancrimi, greuri,
vrsturi, diaree, nevoia de a urina des, depozite anormale de calciu in pereii
vaselor sangvine, in ficat, in plmani, in rinichi i in stomac

INAMICI AI VITAMINEI D
Uleiurile minerale i smogul
CARENTA DE VITAMINA D
Rahitism, carii severe, osteomalacie, osteoporoz senil

SURSE NATURALE
Untur de pete, sardine, heringi, somoni, ton, lapte i produse lactate
VITAMINA E (TOCOFEROL)

PROPRIETATI
- solubil in grsimi
- depozitat in ficat, esutul adipos, inim, muchi, testicule, uter, sange,
glandele pituitar + suprarenale
Iniial era msurat in uniti de greutate, dar in ultimul timp s-au adoptat
unitile internaionale (UI) care exprim activitatea sa biologic -> 1 UI este
echivalent cu 1 mg
Doza zilnic necesara: pentru aduli este de 8 pan la 10 UI -> O cantitate de 60-
70 % din doza zilnic este eliminat prin fecale

Vitamina E este format din opt compui numii tocoferoli


alfa, beta, gamma, delta, epsilon, zeta, eta i theta dintre care cel mai activ
i
eficace este alfa-tocoferolul
- puternic antioxidant, previne oxidarea compuilor grai, a vitaminei A,
seleniului, a 2 aminoacizi cu sulf i a unor componeni ai vitaminei C - intensific
aciunea vitaminei A
- spre deosebire de celelalte vitamine liposolubile, tocoferolul rmane in organism
o perioad scurt de timp asemntor mai degrab vitaminelor B i C
- rol important vasodilatator i anticoagulant
- produsele care conin 25 mc de seleniu la fiecare 200 UI de vitamin E mresc
eficiena vitaminei

BENEFICII
Confer un aspect tineresc prin incetinirea procesului de imbtranire a celulelor,
datorat oxidrii
Mrete rezistena organismului furnizand cantiti sporite de O2
Conlucrand cu vitamina A, protejeaz plmanii impotriva aerului poluat
Preintampin formarea cheagurilor de sange i ajut la dizolvarea lor
Atenueaz starea de oboseal
Impiedic formarea cicatricilor adanci atunci cand este aplicat local (poate fi
absorbit prin piele), cat i administrat intern
Accelereaz vindecarea arsurilor
Diuretic i hipotensiv
Ajut la preintampinarea avorturilor
Micoreaz incidena carceilor i crampelor musculare
Scade riscul ischemiilor cardiace
CARENTA DE VITAMINA E
Scderea numrului de globule roii, degenerescent muscular, anemie i
tulburri de reproducere

SURSE NATURALE
Germeni de grau, soia, ulei vegetal, nuci, varz de Bruxelles, verdeuri, spanac,
fin imbogit, grau integral, cereale integrale i ou

SUPLIMENTE
Disponibile sub form de capsule uleioase i tablete solubile in ap, cu coninut
de substan activ intre 100 - 1500 UI
Forma uscat recomandabil pt persoanele care nu tolereaz grsimile + cei cu
probleme seboreice
Indicat pentru persoanele de peste 40 de ani
Dozele zilnice 200 - 1200 UITOXICITATE
Nu prezint nici un efect toxic
INAMICI AI VITAMINEI E
Cldura, oxigenul, temperaturile de inghe, tehnicile de prelucrare a hranei, fierul,
clorul, uleiurile minerale

VITAMINA F (ACIZI GRAI NESATURAI: LINOLEIC, LINOLENIC I ARAHIDONIC)

PROPRIETATI
- solubil in grsimi
- constituit din acizi grai nesaturai obinui de organism din produsele
alimentare

Se msoar in miligrame
Nu s-au stabilit doze zilnice necesare, dar The National Research Council
recomand: cel puin
un procent din totalul caloriilor s provin din acizii grai nesaturai eseniali

- grsimile nesaturate ajut la arderea celorj saturate dac raportul intre ele este
de 2-1
- 12 lingurie cu semine de floarea-soarelui pot furniza raia complet de
vitamin F pentru o zi intreag
- dac acidul linoleic e prezent in cantitate suficient ceilali 2 acizi grai pot fi
sintetizai in organism
Consumul ridicat de carbohidrai determin creterea necesarului de vitamin F

BENEFICII
Preintampin formarea depunerilor de colesterol in interiorul arterelor
Asigur sntatea pielii i a prului
Asigur un oarecare grad de protecie impotriva efectelor negative ale razelor X
Contribuie la dezvoltarea i la bunstarea general a organismului prin
influenarea activitii glandulare i capacitatea de disponibilizare a calciului
ctre celule
Combate afeciunile cardiace
Ajut la scderea greutii corporale prin arderea grsimilor saturate

CARENTA DE VITAMINA F
Eczeme i acnee

SURSE NATURALE
Uleiuri vegetale din germeni de grau, semine de in, ofran, soii i alune,
semine de floarea-soarelui, nuci, migdale, avocado.
SUPLIMENTE
Disponibile in capsule cu 100-150 mg substan activ

TOXICITATE
Nu se cunosc efecte toxice, dar excesul poate determina creterea in greutate

INAMICI AI VITAMINEI F
Grsimile saturate, cldura i oxigenul

ACIDUL FOLIC (FOLACIN, FOLATE)

PROPRIETATI
- solubil in ap
- membru al familiei B complex, cunoscut i sub numele de Bc sau vitamin M
- factor esenial in formarea globulelor roii
- contribuie la metabolizarea proteinelor
- rol important in producerea acizilor nucleici (ADN i ARN)
- necesar in procesul de utilizare a zaharurilor i aminoacizilor
- prin pstrarea timp indelungat neprotejat, la temperatura camerei, poate fi
distrus

Se msoar in micrograme (mcg)


Doza zilnic necesar pentru aduli este de 180-200 mcg, dublu pentru femeile
gravide, iar pentru
mamele care alpteaz 280 mcg in primele ase luni i 260 mcg in
urmtoarele
ase

BENEFICII
Mrete lactaia
Protecie impotriva paraziilor intestinali i toxinelor alimentare
Confer pielii un aspect sntos
Analgezic
+ acidul pantotenic + Para-aminobenzoic -> poate intarzia incrunirea prului
Preintamplin deficienele de natere
Mrete apetitul
Acioneaz preventiv impotriva anemiei

CARENTA DE ACID FOLIC


Anemie nutriional macrocitic
SURSE NATURALE
Legume cu frunze de culoare verde inchis, morcovi, drojdie, ficatJ glbenu de ou,
pepene galben, caise, dovleac, avocado, fasole verdej fin de secar integral i
neagr
SUPLIMENTE
Disponibile sub form de drajeuri de 400 mcg substanta activa
Formula B complex conine uneori aceeai doz, dar in majoritatea cazurilor
cantitatea de
acid folie se limiteaz la 100 mcg (verificai da fiecare dat compoziia pe
etichet) - Dozele zilnice 400 mcg -5 mg

TOXICITATE
Nu se cunosc efecte toxice, dei s-au inregistrai cateva cazuri de reacii alergice
ale pielii

INAMICI AI ACIDULUI FOLIC


Apa, sulfamidele, lumina soarelui, estrogenii, tehnicile de prelucrar alimentar
(in special fierberea), cldura
INOZITOL

PROPRIETATI
- solubil in ap
- membru al grupului B complex i un factor lipotropic
- prin combinare cu colina formeaz lecitina
- metabolizeaz grsimile i colesterolul
Se msoar in miligrame
Nu s-au stabilit doze zilnice necesare, dar cantitatea medie pentru un adult este
de aproximativ 1 g. - ca i colina, rol important in hrnirea celulelor cerebrale

BENEFICII
Contribuie la scderea nivelului de colesterol din organism
Ajut la meninerea strii de sntate a prului impiedicand cderea acestuia
Acioneaz preventiv impotriva eczemelor
Contribuie la redistribuirea grsimilor in organism
Calmant

CARENTA DE INOZITOL
Eczeme
SURSE NATURALE
Ficat, drojdie de bere, fasole uscat, creier i inim de vit, pepene galben,
grapefruit, stafide, germeni de grau, melas nerafinat, alune, varz.

SUPLIMENTE
Ca i in cazul colinei, 6 capsule de lecitina pe baz de soia conin cate aprox 244
mg inozitol i colin
Disponibil sub forma prafurilor de lecitina care pot fi amestecate in lichide
Majoritatea formulelor de B complex conin aprox 100 mg colin i inozitol
Dozele zilnice 250 - 500 mg

TOXICITATE
Nu s-au inregistrat efecte toxice

INAMICII INOZITOLULUI
Apa, sulfamidele, estrogenii, tehnicile de prelucrare alimentar, alcoolul i
cafeaua

PANTOTENAT DE CALCIU (ACID PANTOTENIC, PANTENOL, VITAMINA B5)

PROPRIETATI
- solubil in ap
- membru a familiei B complex
-ajut in procesul de formare a celulelor, menine rata normal de cretere i
contribuie la dezvoltarea sistemului nervos central
- rol vital in funcionareai normal a glandelor suprarenale
- esenial pentru conversia energetic a lipidelor i glucidelor
- necesar pentru sinteza anticorpilor i in utilizarea colinei i a acidului
paraaminobenzoic
Doza zilnic 10 mg (pentru aduli)
- poate fi sintetizat intern de ctre flora intestinal

BENEFICII
Ajut la vindecarea rnilor
Previne infeciile prin mrirea capacitii de formare a anticorpilor
Adjuvant in tratamentul ocurilor postoperatorii, preintampin oboseala
Reduce efectele toxice i reaciile adverse cauzate de un numr mare de
antibiotice

CARENTA DE VITAMINA B5
Hipoglicemie, ulcer duodenal, tulburri sangvine i dermatologice

SURSE NATURALE
Carne, cereale integrale, germeni de grau, trae, rinichi, ficat, inim, legume de
culoare verde, drojdie de bere, nuci, carne de pui, melas neprelucrat

SUPLIMENTE
Sunt incluse in formulele B complex, intr-o varietate de concentraii cuprinse intre
10 i 100 mg. Dozele zilnice obinuite sunt de 10 pan la 300 mg

TOXICITATE
Nu se cunosc efecte toxice
INAMICII VITAMINEI B5
Cldura, tehnicile de prelucrare alimentar, conservarea, cofeina, sulfamidele,
somniferele, estrogenii, alcoolul

ACID PARA-AMINOBENZOIC (APAB)

PROPRIETATI
- solubil in ap
- unul din cei mai noi membri ai familiei B complex
Se msoar in miligrame
Nu s-au stabilit doze necesare
- poate fi sintetizat de ctre organismul uman
- contribuie la formarea acidului folie
- factor important in utilizarea proteinelor
- deosebite caliti de protecie impotriva razelor solare
- contribuie la asimilarea, i deci utilizarea eficient a acidului pantotenic

BENEFICII
Sub form de alifie, poate proteja impotriva arsurilor solare
Reduce suferinele cauzate de arsuri
Menine pielea sntoas i catifelat
Acioneaz preventiv impotriva formrii ridurilor
Ajut la meninerea culorii naturale a prului

CARENTA DE APAB
Eczeme

SURSE NATURALE
Ficat, drojdie de bere, rinichi, cereale integrale, orez, trae, germeni de grau i
melas

SUPLIMENTE
Doze intre 30 i 100 mg sunt in mod obinuit incluse in formulele B complex sau
multivitamine
Acidul para-aminobenzoic disponibil ca atare, atat in comprimate clasice cat i
in varianta cu reglare temporal
Dozele prescrise in mod obinuit intre 301 - 100 mg de 3 ori pe zi

TOXICITATE
Nu se cunosc efecte toxice, dar tratamentul prelungit cu doze mari nu este
recomandabil

SIMPTOME care indic un EXCES de APAB: greaa i vrsturile

INAMICI AIVAPAB
Apa, sulfamidele, tehnicile de prelucrare alimentar, alcoolul, estrogenii
VITAMINA K (MENADION)

PROPRIETATI
- solubil in grsimi
- in mod obinuit, se msoar in micrograme (mcg)
Doza necesar pentru aduli se situeaz intre 65 i 80 mcg. indeplinete un rol
esenial in formarea protrombinei o substan coagulant a sangelui

Exist de fapt 3 vitamine K -> K1 i K2 pot fi produse de flora natural a


intestinelor, iar K3 se obine pe cale sintetic

BENEFICII
Acioneaz preventiv impotriva sangerrilor i hemoragiilor interne
Ajut la micorarea debitului menstrual
Contribuie la coagularea rapid a sangelui

CARENTA DE VITAMINA K
Steatoree = boal intestinal a copiilor cauzat de avitaminoz, diaree, colite
SURSE NATURALE
Legume cu frunze de culoare verde, iaurt, lucerna, glbenu de ou, ulei de ofran,
ulei de soia, untur de pete, varec = varietate de alge brune marine, azvarlite
de valuri pe rm

SUPLIMENTE
Disponibil in tablete cu 100 mcg substan activ
Nu este inclus in mod obinuit in formulele de multivitamine

TOXICITATE
Nu se recomand depirea dozei de 500 mcg de vitamin K sintetic

INAMICI AI VITAMINEI K
Radiaiile i razele X, congelarea alimentelor, aspirina, poluarea aerului, uleiurile
minerale
NICOTINAMID (ACID NICOTINIC, NIACIN, NIACINAMID, cunoscut i sub
numele de vitamin PP)

PROPRIETATI
- solubil in ap
- membru al familiei vitaminelor B, cunoscut i sub numele de vitamin B3
Se msoar de obicei in miligrame
- cu ajutorul unui aminoacid numit triptofan, organismul omenesc ii poate
fabrica singur propria sa
nicotinamid
- un organism deficient in vit B1, B2 i B6 nu va fi capabil s-i sintetizeze
nicotinamid din triptofan
- vitamin esenial in sinteza hormonilor sexuali (estrogeni, progesteron,
testosteron), a cortizonului, tiroxinei i insulinei
- necesar pentru buna funcionarea a creierului i a sistemului nervos
- nicotinamid - forma cea mai uzual de prezentare a vitaminei deoarece
efectele secundare de inroire i mancrime a pielii sunt mult diminuate fa de
cele produse de acidul nicotinic (oricum, inroirea pielii dispare dup aproximativ
douzeci de minute; in astfel de cazuri este indicat s bei un pahar cu ap)
- una din puinele vitamine relativ stabile in procesul de prelucrare a hranei,
pstrandu-i calitile chiar i in alimentele gtite

BENEFICII
Atenueaz tulburrile gastrointestinale meninand starea de sntate a
sistemului digestiv
Confer pielii un aspect sntos
Ajut la prevenirea i uurarea migrenelor
Intensific circulaia sangvin i reduce tensiunea
Atenueaz unele accese de diaree
Reduce simptomele de vertigo cauzate de sindromul Meniere
Are proprieti energizante prin faptul c permite mai buna utilizare a hranei
Ajut la eliminarea ulceraiilor i atenueaz respiraia ru mirositoare
Reduce nivelul de colesterol i trigliceride

CARENTA DE NICOTINAMIDA
Poate determina modificri negative ale personalitii
Doza zilnic necesar pentru aduli 13-19 mg, iar pentru mamele care alpteaz
20 mg
Afeciuni provocate de caren - Pelagr, dermatite severe

SURSE NATURALE
Ficat, carne slab, produse din grau integral, drojdie de bere, rinichi, germeni de
grau, pete, ou, alune prjite, carne alb de pasre, avocado, curmale,
smochine i prune

SUPLIMENTE
Disponibil atat sub form de acid nicotinic cat i de nicotinamid
Singura diferen este aceea c acidul nicotinic poate cauza eritem, iar
nicotinamid nu
Se comercializeaz sub form de comprimate i pulberi cu 50-1000 mg substan
activ
Doze de 50-100 mg sunt incluse in formulele de B complex i preparatele de
multivitamine

TOXICITATE
Netoxic, cu excepia efectelor secundare produse de dozele ce depesc 100 mg
Persoanele cu sensibilitate pronunat pot acuza senzaii de arsur i mancrimi
ale pielii

INAMICI AI NICOTINAMIDEI
Apa, sulfamidele, alcoolul, somniferele, estrogenii

VITAMINA P (RUTIN, COMPLEX C, BIOFLAVONO-IDE CITRICE, HESPERIDIN)

PROPRIETATI
- solubil in ap
- compus din citrulin, rutin i hesperidin, alturi de flavone i flavonali
Se msoar in miligrame
- necesar pentru absorbia corespunztoare i utilizarea vitaminei C
- flavonoidele sunt substane care determin culoarea galben sau portocalie a
citricelor
- se mai numete i factor de permeabilitate capilar ( P" provine de la
permeabilitate")
- rolul de baz al bioflavonoidelor este acela de a mri rezistena vaselor capilare,
a regla absorbia la acel nivel
- contribuie alturi de vitamina C la meninerea strii de sntate a esutului
conjunctiv
Nu s-au stabilit doze zilnice necesare, dar majoritatea nutriionitilor sunt de
acord c pentru fiecare 500 mg de vitamin C sunt necesare minimum 100 mg
bioflavonoide
- acioneaz sinergetic cu vitamina C

BENEFICII
Impiedic distrugerea prin oxidare a vitaminei C
Intrete vasele capilare
Mrete rezistena la infecii
Acioneaz preventiv i ajut la vindecarea gingiilor sangerande
Intensific eficacitatea vitaminei C.
Adjuvant in tratamentul edemelor i ameelilor datorate afeciunilor urechii
interne

CARENTA DE VITAMINA P
Fragilitate capilar

SURSE NATURALE
Partea alb a cojii i miezul citricelor (lmai, portocale, grapefruit),l caise, hric,
mure, ciree, mcee
SUPLIMENTE
Disponibil atat ca atare cat i in complexul C
- in majoritatea formulelor proporia este de 500 mg bioflavonoide la 50 mg
rutin i hesperidin (dac raportul intre rutin i hesperidin nu este egal, atunci
rutina trebuie s fie de dou ori mai mult)
Suplimentele de vit C sunt mai eficiente in prezena bioflavonoidelor
Dozele obinuite de rutin 1 i hesperidin sunt de 100 mg de 3 ori pe zi

TOXICITATE
Nu se cunosc efecte toxice ale vitaminei P

INAMICI AI VITAMINEI P
Apa, temperatura de prelucrare a alimentelor, lumina, cldura, oxigenul,fumatul

VITAMINA T
- vitamin foarte puin cunoscut
- contribuie la coagularea sangelui i formarea cheagurilor
- rol important in prevenirea anumitor forme de anemie i hemofilie
Nu s-au stabilit doze necesare i nu exist suplimente pe pia
SURSE NATURALE: seminele de susan i in glbenuul de ou
Nu se cunosc efecte toxice ale vitaminei T

VITAMINA U
- chiar mai puin cunoscut decat vitamina T
- rol important in vindecarea ulcerului, ins opiniile specialitilor difer in aceast
Privin
SURSE NATURALE: varza crud
Nu se cunosc efecte toxice

You might also like