ART CRITIC artOut Expressing the Art Lounge Interviu: Charles Esche de Cezara Miclea Interviu: Hermina Csata de Ada Muntean Interviu: George Constantin de Georgiana Danila Studiu de caz: Ioana Ciocan de Ada Muntean Kunsthalle, not a museum de Mariana Sesma Profil de critic de Diana SmeuEchipa Laura Mihalca Ada Muntean Mihai Torsan Diana Smeu Ligia Niculae Cezara Miclea Adriana Ciotau Tonela Papurica Georgiana Danila Tulia Cristina Iancu Larisa Florentina Badea Redactori colaboratori TiberinGache Bianca Draghici Mariana Sesma Doriana Marasoiu Corectori Alia Maria Zariosu Julia Cristina Iancu Redactori permanenti Traducere Elisa Maxim Andra Olari Isabelle Radigon Alexandra Serbanescu Coperta Lucrare Masina Timpului Hermina Csata Concept grafic ‘Tamara Enache NOTA: Parerile exprimate in cadrul materialelor publicate apartin exclusiv autorilor gi nu intra in raspunderea redactiei. The opinions expressed through the published materials are owned exclusively by the authors and they are not necessarily the magazines responsibility. CONTACT: wwwaartout.ro www.facebook.com/ArtOutMagazine redactie@artout.roCuprins Arta depinde de critici/ critica. Laura Lucia Mihalea 1 Youth hostel Gache Tiberiu Arhitectura in dialog. Adriana Ciotau 7 O altfel de critica Another kind of criticism Adriana Ciotau 9 Interviu: Hermina Csata Ada Muntean i Interview: Hermina Csata Ada Muntean 15 Entretien avec: Hermina Csata Ada Muntean 19 Dialectica civilizatiilor Mihai Torsan 22 The dialect of civilizations Mihai Torsan 23 Ce este arta? Jonela Papurica 25 What is ART? Tonela Papurica 28 Interviu: George Constantin Georgiana Danila 31 Recenzie Diana Morar 38 Recenzie Cristian Nae Ligia Niculae 39Review of the book “Ways of Perception Recenzie Art Critic Kunsthalle, not a museum Kunsthalle Interviu: Charles Esche Interview: Charles Esche Critica de arta vs. a critica arta Art Critic vs. Criticising Art Critici de arta in Asia Art cristics from Asia Profil de critic A critic's profile Studiu de caz: Ioana Ciocan Case study: Ioana Ciocan Controverse in arta ,,site specific Luxury Fashion Produse de Lux Ligia Niculae Larisa Badea Mariana Sesma Mariana Sesma Cezara Miclea Cezara Miclea Julia Iancu Tulia Tancu Adriana Ciotau Adriana Ciotau Diana Smeu Diana Smeu Ada Muntean Ada Muntean Doriana Marasoiu Bianca Draghici Bianca Draghici Al 42 44 48 51 55 59 62 72 76 78 80 83 85 88 91Arta depinde de critici/ critica de LAURA LUCIA MIHALCA, Redactor-Sef Incepem anul cu incredere, ambitic, speranta si proiecte mari, dar si cu obiective pe masura. Declaram oficial obiectivul nostru principal pentru acest an. Nu este unul cantitativ si nu este nici financiar. Nu. Este calitativ si in stransi legatur cu voi. Si asta pentru ci in 2016 ne propunem sa devenim cea mai buna revista de arta pe plan national. Vom reusi asta cu ajutorul vostru, asa cum am crescut si evoluat impreuna in tofi acesti ani. $i spun asta in contextul in care ne pregiitim si sarbatorim impreund cinci ani de activitate, cinci ani de cand ne cititi si sunteti alaturi de noi in mediul online, in cadrul retelelor de socializare si la evenimentele noastre si ale partenerilor. Vi multumim! Incepem anul in forta, cu o vasta dezbatere despre rolul criticului si a criticii, in relatie directa atat cu artistul silucrarile lui, cat si cu publicul, consumatorul de arta. Echipa redactionali Vi invitd astfel si deslusim aspecte din culisele gi etapele de dezvoltare ale criticii de art, intr-o perioada in care se observa cum locul criticului de arta, respectiv a curatorului, devin din ce in ce mai importante pe scena artei contemporane. Acestia au putere aproape deplina, la egalitate sau mai presus chiar decat artistul, autorul lucrarii. Istoricul/ criticul de arta este vazut ca un membru al unui juriu real sau imaginar care da verdictul, lanseaza si promoveaza artisti, stabileste curentele si miscarile artistice ale momentului, creeaza categorii si modele si mai ales explica ce este bine gi ce nu in aceasta lume. Incepem acest nou an redactional cu un interviu in exclusivitate cu Charles Esche, curator oficial pentru Bienala internationala de la Jakarta, deschisa pana pe 17 ianuarie 2016. Continuam cu recenzii de carte si spectacole-eveniment si cu inca doua interviuri de exceptie: cu Hermina Csata, artist plastic si cu actorul George Constantinescu, directorul Teatrului de Arta Bucuresti. Dosarul tematic situeazd dezbaterea intre critica de arta si arta de a critica, nuantand totul cu profile de curatori si de critici de arta din Asia si America de Sud, dar gi cu studii de caz - curatori independenti romani, terminand dosarul cu probleme si controverse in proiectele de arti site-specific. Dincolo de dosarul tematic, este dezbatuta gi critica de arhitectura, dar si rolul si functia Kunsthalle. In final, care este locul criticii de arta, astizi? Poate undeva intre artist, lucrari gi public.YOUTH HOSTEL Gache Tiberiu, anul IV, indrumator de proiect Scafa $tefan In cadrul proiectului de atelier am avut de realizat un hostel pentru tineri, aflat in zona Gradina Icoanei, pe un sit amplasat in proximitatea teatrului Bulandra si tangent cu curtea scolii de fete, clidire proiectata de Ion Mincu. Contextul este un element puternic, bogat in istorie gi culturd, un element care constrange prin propria identitate siin care orice constructie noua care nu se subordoneaza vecinatajilor devine un intrus in peisajul urban. Projectul incearca o segregare a spatiilor 5io trecere treptata de la publicla privat, deschizindu-se spre propriul spafiu interior si incercand sa se integreze in context printr-o camuflare “mimetica” a fatadelor cu plante agafatoare. Panourile perforate, acoperite partial/integral cu plante creeaza o protectie a constuctici noi si o “paraziteaza” creand diferite spatii de articulatie si lumina. Formal, proiectul este un hostel cu dou niveluri, cu camerele deschise spre curtea interioara si circulatii pe exterior legate printr-un nod central principal ca element potent de articulatie spatiala (lobby si spafii de recreere).Arhitectura in dialog. O altfel de critica Dialogul are rolul de a reproduce o discutie dintre dow’ sau mai multe persoane. in domeniul arhitecturii, dialogul ca mijloc de expunere apare sub diverse aspecte. Un prim aspect ar fi un dialog intre specialist si societatea civila, care nu mai este doar 0 arhitectura vorbita. Apare astfel replica care reprezinta interventia unuia dintre acestia la dialog, Ca dialogul sd aibi loc, totodaté, se presupune initierea unui yocabular comun in relatiile arhitecturii cu celelalte specialititi, in cazul de fata cu. administratia si societatea civil’. Acest lucru inseamna coborarea arhitectului din lumea conceptelor in lumea reali a strizii, Instrumentul de comunicare aflat la indemina abitecturii este critica In arhitectura functia de criticd fine de: respectul fad de arhitectura, fata de sine insisi ca disciplina si datoria fata de societate. Critica ca instrument al arhitecturii se foloseste de urmatoarele mijloace de comunicare: publicatia, cartea de arhitectura, medias ca elemente specifice unei arhitecturi vorbite. Textele mijloacelor de comunicare sunt prevazute astfel incat si fie accesibile unui public mai larg din domenii diverse. Aparitia presei scrise a permis intrarea in joc a publicului. in anul 2015, in cadrul Saptamanii Athitecturii Iesene, eveniment organizat de catre Asociatia Studentilor Arhitecti din lagi, s-a organizat un concurs de eseuri intitulat Arhitectura celuilalt - intre gratie si gravitatie. (Poza 1) Prin acest concurs, s-a dorit o deschidere a textului critic spre public, dand posibilitatea unei exprimiri de opinii venite din randul arhitectilor, studentilor arhitect, criticilor de arhitectura si arta sau oricaror altor persoane interesate de discursul teoretic de arhitectura. Se poate vorbi si de trecerea de la limbajul abstract al arhitecturii la limbajul cult, care permite o deschidere spre societatea civil, Prin dialog, anumite evenimente incearca depasirea cercului de initiati, dincolo de biblioteca si publicatii, Astfel de inifiative au venit in cadrul Anualei de Arhitecturi din Timisoara de citre Asociatia Peisagistilor din RomaniaAceast asociatie urmareste dialogul ca instrument de baza in obtinerea de raspunsuri benefice pentru spatiul public. Un alt ALEXANDRA CIOTAU aspect in care se poate realiza dialogul in arhitectura ar fi un dialog intre public si proiect. Proiectul “Somesul Expus” este construit pe luare de pozitie in fata provocarilor societatii clujene; 0 preocupare fati de soarta oragului gi de crestere a calitatii locuirii acestuia. reba ie VE Ye ES Mex onat aalonanco OE NCoeE ae CE RS (tet eraCKs aPrin acest proiect, se urmireste integrarea raului in viafa locuitorilor, prin testarea_unor posibile solutii de amenajare a malurilor Somegului prin intervenfii temporare, Astfel, se poate spune ca arhitectul se afla in slujba interesului general al societiti, iar interesele arhitectului si ale publicului ar trebui si coincida. in acest caz se poate vorbi despre © forma a obiectului critic in arhitectura si anume ustensila, ceea ce insemna ca pozitia arhitecturii este una criticd in fata provocitrilor societitii. Transmiterea catre public a initiativelor se realizeaza prin vernisaje, dar si prin presa locala. Astfel, arhitectura isi creeaza propriile resurse de comunicare SPATIUL PUBLIC #2. INFRASTRUCTURA [ECO]LOGICA ee mE = ‘Toate aceste exemple reprezinta posibilitati de comunicare deschisi, din perspectiva specialistilor sia societafii civile, de a intra in dialog in procesul, de colaborare. In toate aceste initiative se regasese categoriile conceptului de critic, si anume: principiu, judecatd, conceptie, eu, cunoastere, pe care le numeri Kant in cartea sa intitulata Critica ratiunii pure. Arhitectul judeci ceea ce trebuie sa faci deoarece are cunoaste astfel libertatea de a lua decizii. Se poate vorbi in arhitectura despre legile unei naturi careia i este supusa vointa, dar totodata gi despre legile unei naturi care e supusa unei vointe. in domeniul arhitecturii cunoasterea practica este esentiala si se realizeazi prin aplicarea de legi. Totodatd, arhitectura este bazata pe principiul moralitafii. Exista reguli generale dupa care se merge in arhitectura si nu universal, adica reguli care se potrivesc in medie adeseori, dar nu reguli care trebuie sa fie valabile oricand gi in mod necesar. Bibliografie: Anca Sandu Tomasevschi, “Moise si Aaron sau critica de arhitectura, cu alte cuvinte” Arhitectura (Revista Arhitectilor din Romania) nr.6 (642) /2012 5 ianuarie 2016 _https://www-uauim.ro/facultati arhitectura/arhitectura/discipline-la-alegere/s2/ bp3-11/ Sabin Bors “Obiectul critic in arhitectura” in Igloo magazine 25 decembrie 2015 https://www.igloo.ro/ articole/obiectul-critic-in-arhitectura/ 5 ianuarie 2016 http://arhitectura-1906.r0/2011/12/ dialog-intre-public-si-proiect/ 5 ianuarie 2016 http://anualadearhitectura.ro/en/ home-2/ 6 ianuarie 2016 ~_hittps://docs.google.com/ forms/d/1yY2q-n9vQ60-cJeMx7V POYdeyviSgFaS- mOwSPt7QUQJviewform 6 ianuarie 2016 ht spatiul-public/ Link poze hitps://www.google.ro/url?sa=i&ret=j&q=&es re=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8& yed=OahUKEwi7s8ik4ZTKAhUMcRQKHWaq1 CQSQjhwIBQ&url=http%3A%2F%2Farhitect r2-1906.r0%2F2015%2F09%2Fconcurs-de-eseuri- arhitectura-celuilalt-intre-gratie-si-gravitatie%2 F&psig=AFQjCNGaZn6ppIKPPhpgqCtca9n3_ g9x_w8cust=1452155054541558 :/anualadearhitectura.ro/ro/ https://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&e sre=s&source=images&cd=&cad=rjakuact=8 &ved=0ahUKEwi_teGZ6pTKANUJUhQKHTt nAHsQjhwIBQ&url=http%3A %2F%2Prevista bulevard.r0%2F2015%2F06%2Finstalatii-mul- timedia-si-multe-surprize-la-somes-delivery % 2 &psig=AFQ|CNGHYnIm3vexds9z00E_ Rg7NRqEHVwéeust=1452157436620659 http: /anualadearhitectura.ro/ro/spatiul-public/Topografii afective. Despre artele textile, vocatia de profesor si contextualitate in arta contemporana Interviu cu Hermina Csata ADA MUNT! er or eee ea ence Rene ee Ceo Re eS eee SCS) Weer ee Nene auc oe Bec ce eyo RET Cet at hen BCS Emerton al Uniunii Artistilor Plastici din Romania, Din anul 1990 pana in prezent a participat la numeroase expoziii Rinne mcm Oer aun etre Cw CEU ERM P Ron rie econ ene oe men ODT as Bucuresti), Austria (Wells), Franfa (Paris), Germania (Berlin) sia fost distinsa cu Premiul Uniunii Artistilor Plastici din Romania pentru Artele Textile (2000), Premiul pentru creativitate la Bienala de Desen, Arad (1999), ena ee hc ROOD OL Reo ca cal ee Sone Marne ec iecd stat si particulare din: Austria, Canada, Ciprt, Dubai, Franta, Irlanda, Israel, Italia, Marea Britanie, Romania, OTe nee screeAda Muntean (A.M,): Muzeul de Arta Cluj-Napoca gizduieste ultima dumneavoastra expozitie personala, deschisd in datade9 decembrie. De ce “Topografii afective”? Ce semnificatie are acest titht in raport cu lucririle prezentate? Hermina Csata (H.C.): Fiecare om vede si interpreteazi lumea in felul sau. imi place si explorez cu atentie si empatie, sa redescopar fiecare detaliu, sa plec de la figurativ spre abstract gi sa recreez din detalii transfigurate o noua infatisare a lucrurilor, a chipurilor sia povestilor. Lucrarile mele pot ficitite pe mai multe nivele de perceptie. Ele reprezint’ in acelasi timp, in acelasi spatiu plastic mai multe hucruri, Sunt lucriri in Iucriri care spun povesti incifrate. Privite in ansamblu sau detaliu cut detaliu aceste luerari stint compozitii figurative, jocuri abstracte de linii sau harti ale unei lumi imaginare. Lucrarile mele sunt imagini, oglindiri, cartografii ale sufletului- topografi afective A.M. Sunteti absolventi a sectiei Picturd in cadrul Universitatii de Arta si Design Cluj-Napoca. Cum relationati pictura cu tipul de abordare artistic’ pe care ill aveti in prezent? H.C.:Studiul picturiia fost cea mai oportuna si fireascé alegere la momentul respectiv din perspectiva unei dezvoltiri profesionale optime. Veneam de la ‘Tirgu Mures unde studiasem grafica timp de patru ani, Avusesem profesori foarte buni si doream sa-mi largesc orizonturile, Schimbarea de gen artistic inspre pictura era cat se poate de benefica. Opjiunea mea pentru pictura a fost determinata si de staff-ul de atunci al departamentului: maestrul Paul Sima, Victor Ciato si Theodor Botis, artisti valorosi, de notorietate atunci si acum de la care speram sa invat si si primesc sprijin in carier3. Trebuie si adaug c4 relatia discipol- maestru pe atunci era deosebita, de o calitate uman si profesionalé pentru care le sunt recunoscatoare Si in fine, pentru tipul de abordare artistic pe care ill practic este un mix de tehnici (colaj, broderie, sculptura gi tehnici picturale). Faptul ca am studiat pictura la UAD a fost mai mult decat potrivit deoarece mi-a oferit o vasta paleti de cunostinte de specialitate indispensabile in exploririle si experimentele mele artistice. AM. Descrietisintetic _—_ demersul dumneavoastra artistic, care e miza acestuia si.cum ali caracteriza comunicarea vizuala pe care 0 oferiti receptorului? H.C: Lucrarile mele de mari dimensiuni sunt panouri decorative realizate prin juxtapunerea, alaturarea mai multor materiale nobile cu accente de broderie si pictura. Find vorba de lucriri mari, intotdeauna plec de la o idee schifata la scar’ redusi, de obicei Ad, 0 dezvolt in mai multe studii de pana Ta 100/100 cm in general in tehnica mixta: desen in carbune, pastel, sepia, cu eventuale accente de tus sau culori de apa. Odata trecut acest stadit, aleg gama cromatica, textura gi grosimea materialelor si trec la realizarea cartonului/ tiparului la marime reali 1:1. Abia aici urmeaza partea cea mai dificila technic deoarece toate detaliile desenate trebuie si se materializeze in pete si linii brodate. Elementele de finisaj si sustinere fac parte, de asemenea, din lucrare si le modelez din lemn care va fi apoi patinat. Privitorul va avea in fata sa o lucrare complex, care imbin& trasituri specifice mai multor gemuri artistice: pictura, grafica, arta textilé si sculptura. Ansamblul pulseaza de viafa, de strilucire, ca 0 fereastra spre 0 lume magica ce te invita sa payesti in ea. AM. Ce relevant credeti ci au lucririle textile in arta contemporana si cum va pozitionati in raport cu scena artistic’ deopotriva nationala si international? H.C. Lucririle textile contemporane stau, fireste, sub semnul experimentelor dintre cele mai curajoase. Asacum inaniimeidestudentiepreocuparile artistilor se indreptau in special spre tridimensional, iar apoi spre computer-art, in momentul de fata arta textila are in fafa permanenta provocare a noilor materiale si tehnologii. Practic exista o infinita paleta de mijloace care invita artistii si le experimenteze. Cu acest trend coexista si o important miscare de pastrare si reinventare a tehnicilor traditionale i de utilizare novatoare a materialelor naturale pe care imi place sa le numesc ,nobile’, AM. Cum priviti relatia artist plastic ~ profesor de arte plastice? H.C. Am sansa sa fiu profesor intr-un lice vocational. Acest lucru presupune faptul ci elevii mei sunt creativi, foarte inteligenti si sensibili, Am cunoscut de-a lungul anilor copii cu totul deosebiti cu care a fost o mare placere sa lucrez, Astfel de colaborari in domeniul artelor vizuale sunt reciproc avantajoase, oferind satisfactie profesionala si legand prietenii, Urmirese cu atentie drumul fostilor mei elevi si ma bucura nespus realizarile lor. In acelagi timp mentorez studen{i ai Universitajii de Arta gi Design, care fac practica pedagogica la clasele mele, gi mi consider un profesor foarte norocos, deoarece am cunoscut astfel oameni absolut minunafi, tineri artisti care prin dedicarea si bucuria cu care igi impartagesc cunostintele ma bucura si ma inspira. In esenfa, ca profesor artist inspiri prin modelul personal, daruiestinow-how si {esi o rejea de energii pozitive la care se know-how d tive | pot conecta discipolii tai, Este si asta un soi de magie. A.M Ce inseamna evolutie in demersul artistic gi cum afi caracteriza evolutia dvs pe parcursul anilor? Ce ya motiveazi in munca de atelier? H.C.:Evolutia in arta este o nofiune cat se poate de problematica, deoarece fiecare lucrare este unica Nu putem ierathiza genurile si nici stilurile. Cred cd tot astfel fiecare etapa de creatie a unui artist isi are valorile sale. Nu cred ci am evoluat de-a lungul anilor, ci mai degraba am avut timp, am reusit sa explorez mai multe tehnici, s-mi dezvolt proiectele gi sa caut noi abordari. Atelierul este locul meu favoritpatiul in care ma simt cel mai confortabil si nu cred cé am lipsit in vreun an mai mult decat o zi pe sptmina de Ja ,lucru’, Este micul meu univers in care imi regasesc echilibrul, ma odihnesc muncind, imi regisesc pacea interioara si imi ordonez gandurile. Pentru mine e un mod de viafi pe care il practic deja de decenii, Ce ma motiveaza? Nu sti. Asa sunt eu: exist in atelier si nu pot functiona firi si-mi incarc bateriile acolo. AM. cum caracterizati mediul, dumneavoastra de exprimare si de ce Lai ales in detrimentul picturii? H.C: Arta textila sub aceasta forma a fost 0 mare provocare la vremea primelor mele experimente imediat dupa terminarea facultéfi. Ma atrigea in primul rand pentru ca gisisem o abordare originali si simteam cA voi putea crea ceva unic. Ma atrigea si dificultatea tehnica, faptul cd era nevoie de inovatie si miiestrie. Cu toate acestea nu am renun{at la pictura, dar nu numar lucrarile de pictura, Le cataloghez, stiu cui le-am vandut, unde le-am expus. De asemenea particip cu regularitate la saloanele nationale de graficd si primesc critici foarte bune, dar nu vorbese prea mult despre acest lucru, De fapt in viafa de zi cu zi trliesc incognito- cine stie ce lucre7, stie, cine nu, nu. A.M.: Ce inseamna si fii femeie-artist in Roménia? Cum va raportati in fata prejudecatilor si stereotipiilor? H.C. Profesiunea de artist cere o de dicare totala. in cazul meu este cam singurul lucru cu care ma ocup si pe care incere si-l fac cat de bine ma pricep. Un artist muncegte in fiecare zi ,cauta, se documenteaza, incearca si reugeste sau nu, Munca sa presupune sacrificiu gi dedicare. $i evitarea pe cat se poatea compromisului. Arta nu este usoard, nu este un moft si nu este o relaxare. Ea cere sacrificii personale si materiale. Mi-e teami de imaginile romanfate gi stereotipiile despre viata artistilor hranite de mass-mediasi de literatura romantica. Evit si ma auto intitulez “artist” si, daca nu sunt deconspirata evit s& se tie cu ce ma ocup de fapt. Ma prezint « profesor de desen », Oricum nici asta nu sun prea bine intr-o lume in care profesorul nu e prea indragit de opinia publica. Daramite un profesor exigent. Celor cirora inteleg si prefuiesc arta si munca mea si devin adesea din colectionari prietenii mei le sunt deosebit de recunoscatoare. A.M. Ce compromis nu ati face in arta pe care o produceti? H.C.: Nu lucrez niciodata cu gandul la vanzare, casi vand. Nu mi-as vinde niciodata lucrarile unor ‘oameni cu care nu rezonez, AM: Ce sfat afi da unui tindr la inceput de drum care ar dori sa pageasca in acest mediu de exprimare gi anume artele textile? H.C. Si fie el insusi,deoarece nu existd o reteta a suiccesul.a Ride Ch ma ocup $i pe care incer documented ep. Un artist munceste in fiecare u nu. Munca sa presupune sacrificiu si tea compromisuluiTopographies affectives. A propos d' Art textile, de la vocation de professeur et de la contextualisation dans l'art contemporain. Entretien avec Hermina Csata Hermina Csata est diplomée en 1991 de TUniversité d'Art et Design de Cluj-Napoca , section peinture. La méme année elle est nommée professeur au lycée d'Arts plastiques «Romulus, Ladea » et deviendra en 1993 membre de I'Union des Artistes d'Arts plastiques de Roumanie. Elle participa dés 1990 & de nombreuses expositions tant dans son pays qu’a I'étranger, et durant la période 1997-2015 elle organisa 20 expositions personnelles en Roumanie (Cluj-Napoca, Bucarest), en Autriche (Wells), en France, (Paris), en Allemagne (Berlin). Elle recut le Prix de L'Union des Artistes d'Arts Plastiques de Roumanie pour les Arts textiles (2000), Le Prix de créativité a la Biennale de dessin d'Arad (1999), Le Prix d'Art décoratif au Salon National de l'art & Regita (1998). Plus de 300 oeuvres appartiennent aux collections d'Etat mais aussi a des collections privées: Autriche, Canada, Chypre, Dubai, Prance, Irlande, Israél, Italie, Grande-Bretagne, Roumanie, Etats-Unis, Suéde, Turquie, Hongrie. Traduction : ISABELLE RADIGON AM: Le Musée D'art de Cluj-Napoca abrite votre toute derniére —_ exposition personnelle, ouverte depuis le 9 décembre. Pourquoi «Topographies affectives»? Quel est la signification de ce titre par rapport aux oeuvres présentées? H.C.: Chaque homme voit et interpréte le monde a sa fagon. Jaime explorer avec attention et empathie, redécouvrir chaque détail, partir du figuratif vers Iabstrait et récréer, des details transfigurés, un nouvel aspect des choses, des visages et des histoires. Mes oeuvres peuvent etre lues a différents niveaux de perception. Elles représentent dans un méme temps, dans un méme espace plastique, différentes choses. Ce sont des oeuvres dans des oeuvres qui racontent des histoires cxyptées. Vues dans leur ensemble ou dans le moindre détail ces oeuvres sont des compositions figuratives, des jeux abstraits de lignes ou des cartes dun monde imaginaire. Mes oeuvres sont des images, des miroirs, des cartographies de lame, des topographies affectives. A.M.: Vous étes diplémée dans la section peinture de l'Université d'Art et Design de Cluj-Napoca. Comment reliez-vous la peinture avec le style artistique que vous avez aujourd'hui? H.C.: Liétude de la peinture fut le choix le plus naturel et opportu & un moment précis dans une perspective de développement professionnel optimal. Je venais de Tirgu Mures ol j'avais étudié le graphisme pendant 4 ans. J'avais eu de trés bons professeurs et je désirais élargir mon horizon. Le changement de genre artistique, vers la peinture, était particuligrement bénéfique. Mon optionpour la peinture a aussi été déterminée par le staff dalors au sein du département: le Maitre Paul Sima, Victor Ciato, et Teodor Botig, étaient des artistes valeurenx, a la notoriété affirmée a I'époque et encore aujourd hui, et jespérais apprendre d'eux mais aussi recevoir du soutien dans ma carriére Je dois ajouter que la relation Maitre disciple Gait alors remarquable, d'une qualité humaine et professionnelle dont je leur suis reconnaissante. Enfin, le type d'esthétique artistique que jaborde est une technique mixte ( collages, broderie sculptures, et techniques picturales). Le fait d'avoi étudié la peinture 4 L'UAD a été plus que judicieux car il m’a offert une vaste palette de connaissances dans des domaines de spécialité indispensables & mes explorations artistiques, AM. Décriver de fagon synthétique votre démarche artistique, son enjeu, et comment car- acteriseriez-vous la communication visuelle que vous offrez au récepteur? H.C. Mes oeuvres de grande dimension sont, des panneaux décoratifs réalisés par juxtaposition et association de différents matériaux nobles aux accents de broderies et de peinture. En ce qui concerne ces grands formats , je pars toujours d'une idée esquissée 2 échelle réduite, dordinaire de format A4, que je développe en différentes études, en général avec des techniques mixtes jusqu'au format 100x100 cm: Dessin au crayon, pastel, sepia, avec éventuellement des touches d'encre, de gouache. Une fois ce stade passé je choisis la gamme de couleurs, la texture et la dimension des matériaux puis je passe a la réalisation du carton, du prototype a T'échelle 1:1. Arrive alors la partie la plus diffi techniquement puisque tous les détails dessinés devront se matérialiser en taches et lignes brodées, ‘De méme, les éléments de finition et d'encadrement font partie intégrante de l'ocuvre et je les modéle en bois qui sera ultérieurement patiné. Le spectateur verra face a lui une oeuvre complexe, qui combine des traits spécifiques de différents genres artistiques: Peinture, Graphisme, Art du textile et Sculpture L'ensemble bouillonne de vie et d'éclat tel une fenétre ouverte sur un monde magique qui t'invite 8 le rejoindre. A.M. Quelle importance ont, selon vous, les oeuvres textiles dans l'art contemporain et comment yous positionnez-vous sur la scéne artistique nationale et internationale? H.C Les oeuvres textiles contemporaines sont naturellement, souslesceau d expérimentations des plus courageuses. Silors des années estudiantines mes préoccupations artistiques se dirigeait vers le 3D , puis vers l'art numérique, aujourd'hui Tart textile a face & lui une provocation permanente des nouveaux matériaux et technologies. Concrétement, il existe une palette infinie de moyens qui invitent les artistes a les expérimenter. A cété de cette tendance, coexiste aussi un mouvement important pour la conservation et la préservation des techniques traditionnelles et l'utilisation novatrice des matériaux naturels qu'il me plait de nommer «nobles». A.M. Comment abordez-vous la relation entre Artiste d'Art Plastiques et Professeur d'Art Plastiques? H.C.: Jai la chance d'étre professeur dans un lycée professionnel de spécialité. Cet aspect présuppose que mes éléves sont créatifs, trés intelligents, et sensibles. J'ai conmu au fil des ans des enfants particuliérement remarquables avec qui j'ai cu un grand plaisir a travailler. Ce genre de collaborations dans le domaine des Arts visuels sont réciproquement avantageux, offrant des satisfactions professionnelles et liant des amitiés. Je suis avec attention mes anciens éléves et je me réjouis grandement de leurs réalisations. Dans le méme temps, je sers de Mentor & mes étudiants de T Université d'Art et Design, qui font de la pédagogie dans ma classe, et je me considére étre un professeur trés chanceux, ayant rencontré toutes sortes de gens absolument merveilleux, des jeunes artistes, qui, par le dévouement et la joie avec lesquels je partage mes connaissances avec eux, me réjouissent et miinspirent . En bref, en tant que Professeur-Artiste, tu inspires par ton modéle personnel, tu offres le Know-how , tu tisses un réseau dénergies positives auxquelles peuvent se connecter tes disciples. Et cela aussi est une sorte de magie.A.M. Que signifie l'évolution dans le domaine artist que et comment la caracteriseriez- ‘yous dans votre parcours personnel? Qu’est-ce qui vous motive dans le travail en atelier? H.C: Lévolution en art est une notion on ne peut plus problématique car chaque oeuvre est unique. On ne peut hiérarchiser ni les genres ni les styles. Je pense donc que chaque étape de création d'un artiste a ses valeurs propres . Je ne crois pas avoir évolué au fil du temps, mais plutét d'avoir cu le temps, d'avoir réussi A explorer différentes techniques, et & développer mes projets, & chercher de nouvelles approches. L'atelier est mon lieu favori, Yespace dans lequel je me sens la plus confortable, et je ne crois pas m'étre absentée de mon «travail» plus d'un jour par semaine en une année. C'est mon petit univers dans lequel je retrouve l'équilibre, je me repose en travaillant, je retrouve ma paix intérieure et jordonne mes pensées, Pour moi cest un mode de vie que je pratique depuis des décennies. Ce qui me motive? Je ne sais pas. Je suis comme ga: Jexiste dans l'atelier et ne peux fonctionner sans recharger mes batteries a cet endroit-! A.M.: Comment caractériseriez-vous votre mode d'expression et pourquoi I'aver-vous choisi au détriment de la peinture? H.C: Liart textile, sous cette forme, fut un véritable défi a I€poque de mes premieres expérimentations, tout de suite aprés avoir terminé la faculté, Cela mattirait, tout d'abord parce que javais trouvé une démarche originale et sentais que je pourrai créer quelque chose d'unique. M'attirait aussi la difficulté technique, le fait qu'il y ait besoin de maitrise et d'innovation. Je n'ai cependant pas renoncé 4 Ja peinture, mais je ne compte pas les oeuvres picturales. Elles sont au catalogue, je sais & qui je les ai vendues, ott je les ai exposées. Je participe également de fagon réguliere aux salons nationaux de graphisme et je recois d'excellentes critiques, mais je ne parle pas trop de ces choses-la En fait, dans la vie de tous les jours, je vis incognito, celui qui sait ce que je fais, tant mieux, celui qui ne sait pas , tant pis. AM: Que signifie pour vous étre une femme artiste en Roumanie ? Comment vous situez-vous face aux préjugés et aux stéréotypes ? H.C. La profession d'artiste demande une dévotion totale a l'art. Dans mon cas cest a peu prés la seule chose dont je mioccupe et que j'essaie de faire du micux que je sais. Un artiste travaille chaque jour, cherche, se documente, essaie et réussit ou non. Son travail présuppose sacrifice et dévotion. Et 'évitement, autant que possible, des compromis. L’art n'est pas facile, il n'est pas une bagatelle , il n'est pas une détente. Il demande des sacrifices personnels et matériels. Je me méfie des visions romancées et des stérotypes des vies d’ artistes vehiculées par les médias ct la littérature romantique, ['évite de m/auto-proclamer « artiste », et sije ne suis pas découverte, jévite que l'on sache cn fait de quoi je m'occupe. Je me présente comme « professeur de dessin ». Mais méme cela ne passe pas trop bien dans un monde oi le professeur n'est pas trop apprécié par lopinion publique. A plus forte raison, un professeur exigent. A ceux-li, qui comprennent et chérissent 'art et mon travail et se transforment souvent de collectionneurs en amis, je leur en suis profondément reconnaissante. A.M.: Quel compromis ne feriez-vous pas avec I'art que vous produisez. ? H.C. Je ne travaille jamais avec Vidée d'une vente, afin de vendre, Je ne vendrais jamais, des ceuvres a des gens avec qui je n'entre pas en résonance. AM. Quel conseil donneriez-vous & un jeune en début de carrigre qui désirerait dans ce mode d'expression qu'est I'art textile ? H.C.: Quill soit lui-méme, parce qu'il n'existe pas de recette du succés.Dialectica civilizatiilor Vineri dimineati, somnul adinc imi este intrepatruns de vocea ascutita a muezinului - “Nu exista alt Dumnezeu in afara de Allah, iar Mohamed este profetul sau!" Sunt in Istanbul. Dupa un mic dejun frugal a la Sallah-al-Din si contactul cu stradufele intortocheate care ne pun conditia fizicd la incercare, ne trezim in fata Moscheii Albastre. Vad un paianjen uriay care se hrineste cut pietatea credinciosilor pentru ca apoi si fi lase 84 plece cu inima mai usoara. Chiar daca plowa, mantia verde a Islamului imi va fi inger protector in orasul de pe Bosfor. Vad niste fete tinere purtand burka gi folosind selfie stick-ul in fata Hagiei Sophia; material proaspat pentru Facebook. Inauntru, sfantul crestin este flancat de inscriptiile coranice. Mustafa Kemal a redus la tacere sfantul sia acoperit Coranul cu giulgiul constitutiei ‘téndrului stat turc, facdnd ca turistul s4 ii ia locul credinciosului. Afara, negustorii de castane si suc de rodie arunci vraja orientali catre turistii obisnuiti mai degrabi cu vocile masinale ce anunta reducerile din supermarket. Tramvaiul modern serpuieste printre muntii de condimente, traversind Cornul de Aur sub privirile pescarilor nepasatori. De la Karakoy incepe panta care duce spre fostul cartier comercial genovez al Galatei. "Genuensis ergo mercator” (genovez, asadar negustor) suna eticheta vremii pentru un oras ce a obtinut faima din singurul avantaj natural - iesirea la Mediteran’. Traversind Constantinopolul, genovezii au stabilit legaturi comerciale cu popoarele din jurul Mari Negre. Au fondat o colonie la Caffa, in Peninsula Crimea, ulterior cuceriti de mongoli. Ce nu au stiut genovezii cand au venit cu corabiile inapoi in apele Mediteranei dupa ce intraser in contact, cu mongolii a fost cau transportat sobolanii morti care aveau sa reduca la jumatate populatia Europei. Pe varful colinei se afl turnul. Dupa urcusul pe seara spiralat, din balconul turnului vid forfota, pescirusii, minaretele, cele dowd MIHAI TORSAN poduri si jumatate, tramvaiele, cladirile inalte si deasupra tuturor, umbra lui Mustafa Kemal. Mai departe descopar Topkapi si Dolmabahce - conservatorismul si globalizarea, artele islamice si artele occidentale, haremul sultanului si camerele Rococo, arhitectura ca un fagure si arhitectura opulenta. Alaturi de 622 si 1492, anul 1453 ocupa un loc aparte in panteonul istoriei arabe; este momentul careaasezat semilunala portile Bisericii Ortodoxe, anul care a facut ca Istanbul si poata cuprinde dialectica civilizatiilor. De la Eminonu la Kadikoy, Asia gi Europa se imbratiseaza in apele linistite ale stramtorii. In portul asiatic, o taverna pescdreasca ne-a primit cu renumita ospitalitate a turcilor: peste, salata si sos de rodii, ceva ce sultanii adorau. Bazarul, omniprezentul steag ture, Galatasaray, Fenerbahce, Hagi si Gicd Popescu, aromele, Taksim, tramvaiul, negustorii, pescarusi pisicile, vechiul si noul, Attaturk si Erdogan, Family and Pasha Hotel, moscheile si bisericile, labirintul de strazi, librariile, narghileaua gi tabla de sah toate arata ci Turcia este granita intre lumi. Acum, in mijlocul aglomeraticei mundane din Bucuresti, Orientul se revarsi prin difuzoare, in timp ce oglinda tremura si piciorul drept mangaie lasciv pedala.The dialect of civilizations On Friday morning, my deep slecp is imbedded by the acute voice of the muezzin - aThere is no other God but Allah and Mohamed is his prophet!” P'm in Istanbul. After a frugal English breakfast at Sallah-al-Din and the contact with the mazy little streets testing our physical condition, we wake up in front of the Blue Mosque. I see a huge a huge spider feeding with the devotion of his believers so that afterwards to let them go light-heartedly, Even if it rains, the Islam’ green cloak will be my guardian angel in the Bosphorus City. I see some young girls wearing burka and using their selfie stick in front of the Hagia Sophia; fresh material for Facebook. Inside, the saint Christian is flanked by the quranic inscriptions. ‘Mustafa Kemal silenced the saint and covered the Koran with the shroud of the young Turkish state, replacing the believer with the tourist. Outside, the chestnut and pomegranate juice bargainers throw the oriental spell on the tourists rather accustomed to the machine voices announcing the supermarket reductions. The modern Tram is snaking through the mountains of spices, crossing the Golden Corn under the looks of the indifferent fishermen. From Karakoy begins the ascent leading to the old Genovian MIHAI TORSAN ‘Translated by ANDRA OLARI commercial neighbourhood of Galata. "Genuensis ergo mercator” (genovian thus merchant) sounds the label of the time for a city gaining its popularity due to its only natural advantage - exit point at the Black Sea. They founded a colony at Caffa, in the Crimean Peninsula, conquered lately by the Mongols, What the Genovians didn't know when they returned with their ships back in the Mediterranean waters after the conflict with the mongols is that they transported the dead rats that were going to halve the European population. On top of the choline there is the tower. Afier climbing the spiral stairs, from the balcony in the tower, I watch the to-an-fro, the gulls, the minarets, the two and a half bridges, the trams, the tall buildings and above all, the shadow of Mustafa Kemal. Further on, I discover Topkapi and Dolmabahce ~ conservatorism and globalisation, Islamic and occidental arts, sultan’s harem and the Rococo rooms, the comb architecture as well as the opulent one. Beside 622 and 1492, 1453 is another year occupying a special place in the patheon on the arabic history; it’s the moment which set the half - moon at gate of the Orthodox Church, the year permitting Istanbul to embrace the dialect of civilizations. From Eminonu to Kadikoy, Asia and Europe embrace themselves in the calm waters of the bay. In the Asian port, a piscatorial tavern received us with the distinguished ‘Turkishhospitality: fish, salad and pomegranate sauce, which the sultans used to adore. “4‘The bazar, the omnipresent Tu , Fenerba i APopescu, the aromes, Taksim, the tram, the merchants, the gulls, the cats, the old and the new, Ataturk and Erdoga l, re rches, the mazy streets, the bookstores, the hookah and the che is a border between the worlds. ichareat, tie Orient Aciwr out only thictgh caressing the pedalCe este ARTA? Laprima vedere, pare o intrebare foarte simpli ‘si am fi tentati sa dam un raspuns la fel de simplu, ins uitim cateva detalii care fac intr-adevar diferenta Arta reprezinti modul prin care ne putem exterioriza riirile, sentimentele, stirile, emotiile. Putem ride, plange, putem sa {ipam cat ne {in plamanii, si vorbim in soapta, sa dansam, sa pictam, si ne transformam in fel sifel de personaje, putem face toate acestea, sub un singur cuvant si o singura explicajie - ARTA. Dar oare oamenii ce fel de criterii folosesc pentrua face distinctia intre ceea ce poate ficonsiderati ocapodopera de arta si/sau un esec? De cele mai multe ori, ei devin subiectivi si astfel, cAnd sunt pugi fata in fati cu ceva ce nui att mai vazut, tind si eticheteze acel lucru ca fiind poate “deocheat’, “diavolesc” sau “necurat”. Numeroase reactii ale acestora ne arata incapacitatea lor de a evolua cultural sidea-si deschide orizonturile spre ceva nou, ceva diferit. Poate suntem obignuiti si admiram un bust ce timid exprima putina nuditate sau un tablou, in acelasi context, dar oare cum am reactiona daci am avea in fafa noastra aceea nuditate fara sa fie pusd pe panza sau conturata in piatra? Oare nu am fi putin ipocriti si am cataloga, subiectiv, dar intr-un mod gresit acea capodopera? Arta se gseste peste tot, in fiecare particula de aer, in fiecare dans sau piesa de teatru exista creatie si traire, un tatuaj este o creatie artistic, o pictura corporala este 0 capodopera de art, o expozitie de tablouri nud sau un dans nud, totul reprezinta ARTA. Dar de ce oamenii reactioneaza diferit fata de aceste lucruri? De ce in mod majoritar privese cu reticent o persoana tatuata sau un artist de body art? Oare pentru ci perioada comunist’ s-a asigurat ci dictatura cultural si mai domine si dup 26 de ani de la cAderea sa? Stim cu totii cd in perioada conducerii lui Nicolae Ceausescu, subiecte precum nuditatea satt sexul au fost mult timp etichetate drept tabu. Interzise sa intre in contact cu mentalitatile romanesti, incatusate in dogmele culturale comuniste, sperantele de occidentalizare culturala au cam sfargit tragic, putini fiind cei care, pe ascuns, au putut citi despre astfel de subiecte, cartile Sandrei Brown dandu-se ca mult ravnitii blugi sau adidagi. Intrebarea la care vreau ‘si ajung este de fapt cat de mult s-au discutat astfel IONELA PAPURICA de subiecte atunci, cat le-a fost permis rominilor si cunoascé alte culturi, s& intre in contact cu arta gi sa igi extinda orizonturile de gandire? Raspunsul ar fi unul dezamigitor, deoarece romani nu aul putut si se bucure de placerile si valorile occidentale, iar revolutia din 1989 a fost oferita ca un dug rece $i memorabil. Romianii inca mai au sechele comuniste in ceea ceprivesteculturasiarta, Adeptiaiconservatorismului, acestia cu greu admira adevarata lor valoare, a unui body-painting, a unui dans nud, a unei exporitii de tablouri nud sau una de human body. Pusi in fata unor astfel de situatii, reactiile lor sunt impartite - unii reugesc si isi depageasca limitele culturale si si vada arta gi talentul dincolo de perceptii invechite, pe cand altii riman doar niste victime ale unor epoci de mult apuse. Doua activitati total inedite aduse din Occident aveau sa bucure ochii romnilor, punind-i pe acestia in situalii nemaiintalnite. Surpringi, acestia au putut dovedi cat de deschisi sunt pentru nou. Primul eveniment s-a organizat la Muzeul National de Istorie Naturala - Grigore Antipa, fiind intitulat THE HUMAN BODY. Expozitia, care s-a deschis pe data de 22 martie 2013, avea si le ofere doritorilor de arta spectaculoasi sansa de a vedeain cel mai mic detaliu corpul uman gi de a primi rispunsuri Ja multe dintre intrebarile lor. Toate corpurile umane care alcatuiesc aceasta expozitie au fost donate, conform legislatiei chineze, citre Dalian Hoffen Bio-technique Laboratory, ele fiind nerevendicate de catre familii. Acest institut este recunoscut in lume datorita tehnicii pe care o dezvolta, mai precis cea a plastinatiei. Aceasté tehnici presupune conservarea corpurilor umane prin tratarea cut caticitc siliconic lichid, corpurile rimanand perfect conservate pani la nivel celular. Poate multi ar fi reticenti ina numi acest lucru o arta, insa ai nevoie de talent, daruire, pasiune gi incredere, toate concretizate in munca pentru a reusi © astfel de expozitie. Cu peste douazeci de milioane de vizitatori in intreaga lume, expozitia a atras peste 400 de scoli private gi de stat, ca si vizitatori, profesorii find cei mai bucurosi de o astfel de experienti. nsa la fel de multi sunt si cei care nu se pot bucura cum trebtiie de o astfel de expozitie, considerand-o potrivita doar pentru laboratoarele de anatomie, copiinetrebuind sa vada asa ceva, desi expozitia nu este una obscend, Daca ar fi existat o camera de filmat sa surprinda primele reactii ale oamenilor, atunci sigur am fi realizat un film documentar in care mentalitatile si comportamentele acestora jucau rolurile principale Imaginile supra-realiste ale exemplarelor umane ce alcatuiesc expozitia ar oripila pupila oculara si astfel multi vor ajunge sa regrete cA au avut parte de o astfel de experienti, existand probabilitatea ca imaginile si fie transpuse in niste “superbe’cosmaruri, Desi la prima vedere pare dezgustator sa vezi organe, muschi si oase care te trimit, parca, cu gandul la filmul de groaza cu cele mai multe incasari, in spatele acestora se ascunde ARTA, ea reprezentand in acelasi timp si stiinfa, munca, talentul, dar si motivatia, cre: si increderea acelor oameni in forta lor de reusita In ciuda gurilor rele care au incercat si distruga un eveniment inedit din punct de vedere cultural, spunand cia fost transformat intr-o adevarata afacere, biletul de intrare fiind putin cam scump, acesta s-a bucurat de un real succes. Cel de-al doilea eveniment cultural s-a desfagurat la Teatrul National Bucuresti pe data de 11 decembrie 2015 la sala Studio, unde a avut loc decernarea premiilor Centrului National al Dansului Bucuresti. Evenimentul a fost unul superb in ceea ce priveste organizarea si locatia care imbina perfect fatea cleganta si aerul istoric dat de vechimea cladirii si a obiectelor de decor. Acest eveniment avea sa schimbe mult gandirea oamenilor, dar sia mea, o tandra de nici douazeci de ani care igi conturase anumite viziuni a tot ceea ce inscamna dansul, Insa, in doar cateva minute, tot universul meu cognitiy, dar si a unor persoane din sala a fost distrus, dar in acclasi timp si reconstruit de libertatea gi dezinvoltura de care dadeau dovada cei de pe scena. Dowizeci de dansatori si DJ-ul care antrena atmosfera au surprins un public intreg prin dansul lor. Total goi, atat de haine cat si de inhibiti, acestia, reprezentand o societate intreaga, au reusit si realizeze o revolutie a gandirii oamenilor despre lume. Liberi, fara reguli impuse, hotarati sa se bucure de inocenja de mult pierduta, acestia gi-au miscat corpurile eliberate de preconceptti si critici si au dovedit ca arta inseamna mult mai mult. Migcarile lor, mai mult haotice au transmis mesaje in niste moduri nemaiintalnite. Multi au fost fascinati de acest spectacol, alfii poate oripilati, multi i-au criticat, alti i-au aplaudat, insa intrebarea mea este daca publicul romén poate digera un astfel de spectacol pe care uni Lau numit mai mult “pornogratic”? Dupa cum am mai spus, unele persoane au ramas fascinate de un astfel de spectacol, pe cind altele abia s-au putut abtine din ras. Este drept c& vazind douazeci de persoane goale pusca in anumite27 oziii si realizand unele miscari, prima reactie, sigur nu ya fi una filosoficd. Am incercat sa citesc pe fetele camenilor ce cred si ce gandese in acele momente Totul era neclar, deoarece vedeam bucurie si extaz, dar si dezaprobare si dezgust. Mi-am dat seama ci romanii mai au inc de lucrat la acest capitol si, desi dupa spectacol am regretat ci am participat la asa ceva, imi dau seama ca lucrurile stau cu totul difert Am uitat un lucru foarte important cu care si ceilalti sigur s-au confruntat, faptul ca in fata ochilor nostri am avut ARTA, ramanand blocatide goliciunea lor, iar minjile noastre nu au fost capabile s4 treacd dincolo de asta, Faptul cd nu am reusit sa infeleg imediat ce au incercat ei sa transmita, acest lucru nu inseamna lips de respect pentru nmunca lor. Din primele secunde acesti oameni s-au bucurat de respectul si admiraia celor prezenti pentru curajul lor de a se araita, asa cum i-a lasat Mama Natura, in fata noastra Am constatat un lucru care m-a_bucurat foarte mult, faptul cA romanii igi doresc intr-adevar sa aduca Occidentul si cultura occidentala pe teritoriul autohton. Ei doresc si recupereze ceea ce le-a interzis, perioada comunista si, ca niste mici devoratori de arta, acestia, cu pasi mici, dar siguri, vor reusi si se afirme in acest univers artistic, Atat artistii de orice fel, cat si simpli spectatori vor contribui la aceasta frumoasé evolutie, insa cel mai mult au de muncit cei care au datoria de a privi si de a le respecta munca prin ropotul de aplauze cel mult asteptat. De ce spun ca acestia au mai mult de lucru? Raspunsul se giseste in mintea noastra, in capacitatea noastra de a percep ege, de a admira, de a aplauda si de a contribui la propagarea actului artistic. Daca noi suntem incatusa{i in dogme culturale invechite si idei conservatoare, atunci vom deveni singurii vinovati de viitorul cultural foarte nesigur pe care il vom avea, ‘Trecutul este vinovat de prezentul pe care il traim, iar viitorul nostru depinde de ceea ce facem in acest sens azi, Lumea care ne va intampina maine, peste 0 siptimand,o luna, unan sau un deceniu este conturata , de a intel de clipa de azi, asa ca haideti sa ne asiguram ca va fi una “colorata”. Surse foto: Tonela Papurica, imagine din cadrul spectacolului de la Teatrul National Bucuresti pe data de 11 decem- brie 2015 la sala Studio, unde a avut loc decernarea premiilor Centrului National al Dansului Bucuresti. Imagini din cadrul expozitiei ‘the Human Body, http://www.thehumanbodyexhibition.ro/31 Interviu cu George Constantinescu Despre Teatrul la superlativ de GEORGIANA DANILA in numarul curent al revistei Art Out aducem in prim plan un interviu cu actorul George Constantinescu, caruia ti mulumim ca si-a rapit din timpul sau, pentru intrevedere. George Constantinescu, actor, este fondator si director al Teatrului de Arta Bucuresti. $-a format ca artist in ani 2000, urmand cursurile Universititii de Arte din Targu Mures, iar in 2007 a venit la Bucuresti. Din 2010, joaca in productii ale ‘Teatrului de Arta Bucuresti pe care I-a infiintat din pasiune gi din credinga ca arta poate vindeca societati - producti performate la inceput in spatii neconventionale, parcuri gi cafenele. Jar din decembrie 2012 a adus spectacolele micii institutii culturale independente pe care o conduce, intr-un spatiu propriu ~ sala de spectacole din strada Sfantul $tefan nr. 21 ~o sala hand-made, cum ii place si. 0 numeasca, dar care ofera tot confortul si toata caldura unei sali autentice, intime, de teatru, Este deopotriva manager si actor, roluri pe care se straduieste sa le echilibreze. De fapt, isi doreste s8 poata fi mult mai mult din timp actor si si-si vada de rolurile sale din spectacole, la care tine foarte mult. In 2015, performanta sa din spectacolul “Dureri fantoma” de Vasili Sigarey, in regia lui Bogdan Budes (rolul Gleb), i-a adus Premiull pentru cel mai bun actor la Maratonul ‘Teatrului Independent ~ Bucharest Fringe.Georgiana Danili (G.D.): Am si incep acest, interviu prin cea mai simpli, dar totugi, cea mai complicati intrebare: ce reprezinta teatrul pentru tine? George Constantinescu (G.C.): Teatrul reprezint oglinda lumii in care traim, clar. Cu cat oglinda aceasta este mai actuali, mai fideli, cu atat scoptrile sociale pe care le are teatrul stunt mai usor de atins. Pentru mine, teatrul, dincolo de faptul ca este © oglinda a societitii, asa cum 0 spune Shakespeare, reprezinta o forma de terapie sociala, atat individuala cat si colectiva. Faptul c& omul, prin aceasta forma arlistica, se regseste atat rafional cat si emotional, nu poate fi decat un lucru benefic, Sunt 2500 de ani de cand a aparut aceasta forma de arti si ea a vindecat sia contribuit la insindtosirea stirii sociale in fiecare epoci. G.D.: De ce teatru? Care a fost motivul pentru care te-ai indreptat spre teatru gi arta si nu spre un alt domeniu? G.C.: Nu stiu daca eu m-am indreptat spre domeniul asta, probabil ca si eu m-am indreptat spre el, de mic voiam si fac teatru. La un moment dat, daca gindurile noastre sunt curate, destinul isi face treaba si ajungem si facem exact cea ce vrem si facem sat. ce trebuie si facem. imi place atat de mult si bucur oamenii, imi place atét de mult si pot contributi la fericirea oamenilor din jurul meu, chiar daca aceasta fericire este efemera, chiar daca vorbim de un moment de fericire de scurta durata. In micimea de muritor, imi place sa contribui in aceasta forma la fericirea semenilor mei. G.D.: Cat de important este teatrul in ziua de astizi pentru societate? G.C: Este foarte important si lucrul acesta a fost spss de oameni, de-a lungul timpului, de fiecare data. ‘Tot timpul a fost foarte important. Au existat motive in toate vremurile ca aceasta arta sa fie importanta pentru societate. Cred cd in 2016 teatrul fincepe si devind un semnal de alarma tras impotriva desensibilizarii, anularii sensibilitatii individului, anularii drumului fin pe care interiorul uman il face de la stiri, citre lipsa stirilor sau lipsa de reactie la modificarile interioare pe care viata ni le propune. Ultimele curente artistice sunt in virtutea acestei tendinfe generale de desensibilizare a cetiteanului si cred ca intilnirea actor-spectator, cea care poate genera catharsis, rimane in 2016 singura parghie de intilnire energetica, live 100%. ‘Teatrul este o arta care {ine de prezenta spectatorului fn sala de teatru, Daca muzica putem si o ascultim pe banda, o fotografie sau imaginea unui tablou putem sale vedem pe internet, spectacolul de teatru, pentru a avea efectul care i-a fost menit acestei arte, acela de a emotiona prin empatie spectatorul, nu se poate {ntampla decat in sala de teatru, live. G.D.: Este omul, in special romanul, mai deschis spre teatru decit spre alt domeniu cultural? Normal, aici exclud mersul la cinema. G.C.: Da si nu, celelalte forme de arta isi au consumatori in egala masura, dacé nu cumva mai mare. Mediul teatral cu cel muzical si cu cel al artelor plastice se intrepatrund din pacate, destul de putin. Roménul a inceput sa infeleaga c& aga cum stomacul, trebuie hrinit, trebuie si mintea hranita, si sufletul hrinit. Au trecut vremurile in care modelele false si idoli falsi, impusi sau impinsi de mass-media in fata, reprezentau etaloane, La momentul acesta, romanul s-a trezit si se indreapta catre lucrurile sinatoase, daca pot spune asa. G.D.: Ca si rimanem in acest domeniu, cat de deschis este romanul faa de teatrul independent? G.C.:Din ce in ce mai deschis. Daca acum zece ani de zile cand, si zicem, a inceput si capete carne aceasta migcare si in Romania, consumatorii de teatru independent si aici ma refer la Bucuresti -, erau in numar de o mie, dowd mii de spectatori, la momentul acesta sunt mulfi, cu mult mai mulfi. Trupele de teatr s-aulinmulfit si lucrul acesta nu poate fi decat benefic. Raspunsul este pe masura. Inca nu sunt salile pline peste tot, ritmul cu care creste numarul de productii, din picate, nu este direct proportional cu ritmul in care creste numarul consumatorilor de teatru, dar cu siguranti in urmitoarea perioadi, majoritatea creatorilor de teatru de calitate vor avea sili pline. Aceasta forma de teatru nici macar nu este nous, toate teatrele buctirestene si majoritatea teatrelor din tari au fost in prima fazi independente. $i Lucia Sturdza Bulandra a avut teatru independent, aga a inceput, si Ciulei la fel, ma rog, a ramas acceptiunea aceasta postcomunista, cum ci teatrele ar trebui si find de stat, Lucrul acesta s-a vindecat, acum injelegem ca un teatru nu conteaza ca este de stat sau nu, de fapt conteaza, dar din cu totul alte motive, daca este sau nu subyentionat. Faptul ci un teatru este sat nu subventionat nu reflecti si calitatea productiilor pe care le are. Parti ivaluri alaturi de teatre cu renume, att nafional cat si international, luam premii alaturi de ei, am ajuns direct into lupta umar la umar, in care diferentele nu le mai face demult sustinerea financiard din partea vreunui for. ipim la feG.D.: Este festivalul de teatru independent 0 incununare a stridaniei depuse de actori? G.C.: Ar trebui sa fie. fi admir enorm pe cei care au inceput si faci genul acesta de festivaluri gi aici ma refer la Radu Popescu, la Geo Remes, Chris Simion, la Bogdan Saratean, Teatrul Aualeu de la ‘Timisoara, oameni care au luat haturile in maini gi fac sirbatori teatrale cu o sustinere mult mai mica decat au festivalurile sustinute de stat sau ma rog, din sistemul de stat, Din picate, in afara de o intalnire frumoasi a trupelor de teatru cu publicul din alte orase, nu este sio incununare din punct de vedere financiar. $i aici mi refer la faptul c’, un premiu intr-un festival, intr-o societate sinatoasi, ar trebui sa sporeasca vizibilitatea teatrului, credibilitatea acelei_ companii_ teatrale, acelei trupe de teatru gi, incet, incet, ar trebui usurat demersul financiar pe care acesti artigti trebuie sa il faca pentru construirea spectacolelor de teatru. Am spus-o, 0 repet, din pacate Romania in 2016 nu are nici un fel de program de sustinere a miscarii teatrale independente. Singurul sprijin pe care il ofer’ statul este prin concursul national de la AFCN (n.1, Administratia Fondului Cultural National), concursul pe care il organizeazi ARCUB in Bucuresti, punctual pentru un, proiect cultural, nu pentru sustinerea unei stagiuni, a unei trupe de teatru,a unui turneu, s.a.m.d. Este foarte gre si faci teatru in aceste condiii gi sa fii competitiv. G.D.: Care este publicul acestui festival? G.C: De obicei festivalurile de teatru independent au cam acelasi public pe care il au $i festivalurile de teatru din sistemul de stat. In ultima petioads, dac pana acum cinci ani de zile publicul de teatru independent era in majoritate format din tineri, Ja momentul acesta avem aproape jumitate-jumitate ponderea de public, adica in sala avem public de la 20 la 60-70 de ani, cam in aceeasi pondere. La fel se ntampla sila festivaluri, cei care vin in mod normal la © stagiune a teatrului independent, vin ila festivalul de teatru independent. G.D.: De ce ai ales sa fii director de teatru independent? G.C: N-am ales, nu am avut de ales. Am inflintat compania de teatru in 2010. La momentul acela nu imi dadeam seama. Nici nu era foarte greu si ii o companie teatrala care avea pe vremea aceea 3 spectacole si ma rog, mai gizduia, mai relua, ca sa zic aga, inca 3-4 productii de pe piaja independenta. Din momentul in care am facut sala de teatru gi in 8 decembrie 2012 m-am trezit cu un teatru in toata puterea cuvantului, mi-am dat seama ci teatrul acela trebuie si aibi spectacole, trebuie si aibi public, trebuie si aib stagiune, program, casi de bilete, s.a.m.d, Atunci mi-am dat seama brusc ci am devenit director de teatru. Este foarte greu. pentru. mine, neavand studii in domeniu de nici un fel, studii de management, este foarte greu, invit din mers in pacate nici nu exist’ targetat vreun curs satt vreo facultate, nu stiu, scoala post universitara, habar n-am, de management teatral, in afara de sectia de la UNATC, sectia de management cultural, care este cumva o alta ,mancare de peste” decat ceea ce implica managementul teatral. Mie, repet, imi este foarte greu sa fiu director de teatru, in schimb, reusese prin aceasta “pozitie” si sprijin tinerii sisa fit foarte atent la problemele lor, probleme pe care eu le-am intampinat a debutul met si sa incere sa contribu la rezolyarea acestor probleme pentr tinerii de dupa mine, GD: Miai rispuns oarecum gi la urmitoarea intrebare, cat de greu este sa fii director de teatru independent? G.C.: Dal Este foarte greu, repet, in conditiile in care este greu sa fii director al unui teatru de stat, darimite si fii director de teatru independent. Nu gestionezi niste fonduri care vin de undeva, trebuie si produci acele fonduri, trebuie si le gestionezi Sa le gestionezi cu o atentia mult sporiti, pentru ca daca luna viitoare tu nu produci bani necesari funcjionarii, cum finanfarea nu vine de nicaieri, din pacate se inchide teatrul. Si atunci e o lupta care pe care, ¢ o lupta pentru supraviefuire, fiecare luna este, practic, o lupta pentru supraviejuire. Teatrul nu este un business, nu este 0 activitate extrem de profitabila, ba din contri, Daca am avea sustinere, cut siguranta am face mult mai multe spectacole si nu ne-am ocupa timpul cu atitea activitai semi-comerciale ca si ne plttem acoperi cheltuielile care nu sunt deloc mic Si, spre deosebire de teatrele de stat, avem multe cheltuieli in plus, Din pacate, n-avem nici o cheltuiala in minus fafa de teatrele de stat. Teatrele de stat nu plitese chirii, nu platesc o parte din impozitele pe care noi le platim, de aceea e foarte greu. li admir pe toti colegii de breasla, probabil c4 asa cum ei se mira ci eu merg mai departe, si eu ma gindese cu groaza la ci, de fiecare data cand apare o problema ce ne atinge pe toti. Suntem foarte uniti, desi suntem intr-un sistem de concurenfi capitalist’ clara. Noi, teatrele independente, nu resimtim deloc hucrul acesta, ba din contra, lucrim foarte bine impreuna. Ne sprijinim si cnd sunt festivalurile, si dincolo de perioadele de festival, chiar avem o relatie frumoasi, fructuoasi. G.D: Pentru ca suntem la inceput de 2016, care sunt obiectivele Teatrului de Arti Bucuresti sau care ar fi obiectivul suprem de atins? G.C.: In 2016 in primul si in primul rand mi-as dori sa pot obtine pentru Teatrul de Arti Bucuresti orelaxare financiara, s4 ne putem gindi si ocupa timpul mai abitir cu productiile teatrale dacat cu, dupa cum spuneam mai devreme, tot felul de activitati care si it sf putem rezista de pe o luna pe alta. larasi, mi-as dori tot pentru acest an si ne indreptam pasii spre o sala mare (acum dispunem de 0 sala cu 75 de locuri, dar ne dorim o sala mai mare pentru Teatrul de Arta Bucuresti). ne aduca sumele minime G.D.: Ce surprize ne va oferi Teatrul de Arta Bucuresti in perioada urmatoare? G.C.: Daca sunt surprize, sunt surprize, dar 0 si dezvalui aga, un pic din aceste surprize, spunand ca pana la sfarsitul acestei stagiuni o sa mai avem doua producfii, una dintre surprize a fost oarecum de devoalata asa ca o sa spun si eu despre ce este vorba Regizorul Bogdan Budes monteaza al treilea spectacol al su la Teatrul de Arta. Pe data de 16 ianuarie a avut locunspectacol-lecturs (adica o prima citirea textului, cu public), ca parte a campaniei de strangere de fonduri pentru realizarea acestei producfii. Campania continua pin pe 15 februarie. Este un text foarte frumos, o piesa americana ~ ,Cnd timpul sta pe lo (Time Stands Still) semnata de Donald Margulies, care pune intrebari extrem de serioase, extrem de actuale, despre cum pot evolua relatiile de cuplu, in raport cu chemarea profesiei. Spectacolul fi are in distributie pe Mihaela Sirbu, Serban Pavlu, Claudiu Istodor si Diana Roman si, daca se reuseste strangerea de fonduri pentru cheltuielile legate de productie, speram putem avea premiera prectacolului in priméy: acestui an, fn afara de aceasta productie, mai avem ‘a Ja sfarsitul stagiunii din 2016. ra G.D.: Cat timp ii mai ramane sa fii tandrul ACTOR George Constantinescu? G.C.: In primul rind cred ci timp pentru tandrul actor nu mai e demult aga cio sa ma rezum sé raspund la intrebarea, cit timp ti mai ramane actorului George Constantinescu? Din pacate foarte putin. Atunci cand repet pentru un spectacol si lucrul acesta se intampli cu mult mai rar decat mi-as dori eu, incerc si renunt la meseria mea de "manager". Incere s& deleg cat pot de mult lucrurile pe care le fac in mod. normal la Teatrul de Arta Bucuresti si sa imi vad, ca orice actor serios, de rol. Dar, din pacate, apropo de viaja de actor, dincolo de scena, aproape ca mu mai exist, Ma bucur de perioada verii, cand stagiune oprita, in rest, in timpul anului sunt intr-o alergatu continua, pentru a tine teatrul pe linia de plutire - gi aici ma refer strict la partea financiara. Multumim, lui Doamne, Doamne, din celelalte puncte de vedere suntem bine, suntem din ce in ce mai bine. este D.: De unde curajul de a porni la drum Ja o vista atat de tanara? Sau este virsta un obstacol in a conduce un teatru independent? G.C.: Cred ca varsta ar fi insemnat o piedi daca era mai mare, cu cat inaintezi in varsta devii mai precaut si cred ci lucrul acesta se intampla cu fiecare om, ifi cam anulezi puterea de revolutie odata cu timpul. Sunt absolut sigur ci a fost o conjuncturi universali nasterea Teatrului de Arta Bucuresti. Au fost foarte multe lucruri care depasese logica, lucruri frumoase care s-au intamplat cand am construit teatrul, sala teatrului si de aceea cred c& lucrurile vor merge bine in continuare.G.D.: Care este viziunea ta pentru teatrul independent din Romania? Care sunt problemele pe care acest domenit le intalneste in calea dezvoltirii rapide? GC in primul rand lipsa sustinerii, am spus-o gi o repet, probabil ca o sa para usor obsedant lucrul asta. larasi, dincolo de faptul ca nu exista nici un fel de sustinere, exista o gramada de legi care ating, nu stiu, Voit sau nevoit, teatrele independente. $i aici mi refer la: legea colectarii drepturilor de autor; legea impozitului pe profit; plafonul de TVA; s.a.m.d. Este aberant si. considerm activitate comercial faptul c& un teatrut, cum este cazul Teatrului de Arti Bucuresti, vinde bilete de teatru. Lucrul asta este de cind lumea si pimantul, Din vinzarea de bilete, spre deosebire de teatrele de stat, ‘Teatrul de Arta gi toate celelalte teatre independent trebuie sa plateasca, dincolo de actori dincolo de drepturi de autor, trebuie si pliteas chirie, gaz, curent. In momentul in care statul nu face nici o diferent’ intre o alimentars si un teatru independent, cred cd avem de a face cu lipsa de responsabilitate, poate chiar o lipsa de bun sim. Este ca si cum am impozita egal spitalele cu barurile de streaptease sat ca si cum, repet, un teatru ar trebui impozitat ca un bar. Ba din contra, in ceea ce priveste legea drepturilor de autor, este mult mai ugor sa ai un bar decat sa ai un teatru, Pentru fiecare spectacol de teatru, daca in acel, spectacol inserturile muzicale sunt pand in 10 minute, atunci pentru fiecare reprezentafie trebuie platifi 120 de lei catre UCMR-ADA (cel care detine drepturile muzicale), daci se depisesc 10 minute, suma creste proportional. Dac ¢ vorba de un bar, chiar de streaptease, acesta are de platit undeva pani la 200 de lei pe luna, Este, cu siguranfa, un lucru anormal faptul ca suntem catalogati ca orice alta activitate comerciala si ca, de exemplu, chiar si Teatrul de Arta Bucuresti, datoriti rulajului mare de bilete, lucru frumos gi sinatos, care nu arata decat ca teatrul merge foarte bine, a trebuit sa treaca in anul 2016 la plata TVA-ului. Cunose cazuri ale teatrelor independente din Bucuresti si chiar din fara, care au ajuns s@ plateasca inclusiv impozit pe profit. Este aberant, este eronat si, fara o uniune a teatrelor independente, cred Aniciodata aceste probleme nu se vor rezolva sau vom avea nevoie de o rabdare de fier pentru a mai astepta, din partea statului, 0 autosesizare si o schimbare a legii, La momentul asta vin niste bani cate ei si nu ii intereseaza ca, pentru a face teatru independent, avem nevoie de macar intelegere daca nu de ajutor. G.D.: Hai s punem o intrebare mai vesela acum: ce inseamna pentru un actor aplauzele publiculu G.C:: Hmmm. Acum mi-am dat seama ci € foarte greu si dau un rspuns rational. Cu siguranta este © baie energetic’ foarte plicuta, dupa efort, pentru ca... n-am spus-o eu, aul spus-o foarte multi alfi oameni inaintea mea, atat din randul actorilor cat si din randul publicului, un lucru pe care tl admi spectatorul la actor este, clar, efortul, efortul dedic: Si aplauzele cu siguranfa inseamna un rispuns binemeritat, cum spuneam, o baie energetica dupa acest efort, Pentru mine, aplauzele mai inseamna gi poate suna ciudat, mai inseamna gi un soi de “punct”,‘Atunci cand imi place ceea ce fac (si nu ma refer numai la teatru), ma dedic total. Ma bucur de fiecare data cind aud aplauzele pentru ci inseamna ca s-a ‘mai incheiat o etapa grea. Prezentarea unui spectacol,, daca e ugoari, nu e de bine. $i chiar ma bucur pentru acest “punct”, Bineinteles, resimt plicerea energetic’, raspunsul frumos, mulfumirea publicului, dar il $i traduc ca pe un “punct” pus unui efort. G.D.: De ce sa vind lumea la Teatrul de Arti Bucuresti? G.C.: Pentru c& suntem buni si lucrul asta il putem afirma citindu-i pe alti, Pentru ca facem totul cu un singur scop, emofionarea publicului. Pentru ca nu dim verdicte, punem intrebari, credem noi, importante. Pentru ci suntem unul din pujinele teatre cu sala clasica, semn clar al faptului ca nu ne intereseaza nici un alt aspect pe care il poate capata spectacolul de teatru, decat acela de schimb energetic si de oglindire a societaii in care traim. $i pentru a, desi suntem foarte tineri, suntem gi foarte seriosi cu problemele importante pe care le are societatea de astazi, incercand constant, prin ceea ce facem la Teatrull de Arti, s4 adresim intrebiri esentiale. G.D.: Stin ca Teatrul de Arti Bucuresti ofera cursuri de actorie. Cine participa la aceste cursuri? G.Cz Cursurile sunt adresate atat copiilor cat si adolescentilor si oamenilor mari (ca sa zic aga, copiilor mari). Eu sunt profesor la adulti, si ma bucur acum sa lucrez la, nu stiu, al 13-lea sau al 14-lea spectacol. Bste foarte frumos si vad ca, in prima faz’, am de-a face cu nigte oameni ba timorati, ba speriati, ba exaltati. Cu siguranfé toti sunt intr-o cSutare, intr-o cautare care de fiecare dati este a sinelui si ma bucur de fiecare data ca particip alaturi de ei la acest drum catre ei si ca nu fac nimic altceva decit, eventual si le “indrept lanterna” atunci cand intr-o zona se face intuneric sau si fi ajut, s@ ii sprijin sf treacd peste obstacole in acest drum greu catre ei, Ma bucur de fiecare dati cdnd, dupa cele 4 luni de curs, pleaca alti ‘oameni, mai intelesi cu ci, mai intelesi cu Iumea in care traiesc, mai lini. G.D.: La ce folosesc cursurile de actorie oferite de Teatrul de Arti Bucuresti? Care sunt beneficiile unei astfel de experien{e? G.Cz Target-ul direct saul mi rog, fintele directe pentru care majoritatea cursanilor vin laaceste cursuri, ma refer aici la cursurile de adulti, sunt fie sporirea abilitatilor de public speaking, fie dezvoltarea capacitatii de orator, fie 0 mai buna conducere a sinelui, in mijlocul celor din jur. Scopurile sunt multe, oamenii vin cu foarte multe asteptari la cursurile acestea, ct siguranfa invafa s4 vorbeasci mai tare si mai clar dar, dincolo de Iucrul asta, faptul ci scopul principal este intalnirea cu ei ingisi, acest lucru duce clar lao relaxare sila un alt gen de intelegere a tot ceea ce-i inconjoara, G.D.: Care este calitatea cea mai mare a unui actor? Sau ce calitate trebuie si aiba un om pentru a putea fi un actor bun? G.C.: Multe. Cred ca prima calitate pe care trebuie s-o aibé un actor este onestitatea. Sunt o gramada de exemple de actori foarte mari lipsiti de onestitate, in senstil larg, ma refer aici la onestitatea cu sine. Nu pofi niciodata sa fii mai mult decat esti, decat devenind. Or lucrul asta inseamna un drum, 0 asumare a unei lectii. $i cred ca un actor, in primul si in primul rand, trebuie s@ fie onest cu el, asta este prima calitate pe care trebuie s-o aiba. laragi, la fel de importante sunt talentul si capacitatea de munca, capacitatea de dedicare. Nu prea ai cum si fii altcineva, acd nu sti la cine renunfi cand esti altcineva, daci nu te cunosti pe tine si nu te accepti pe tine. La fel cum trebuie si accepti si nu si judeci personajul, trebuie si il intelegi, trebuie si fii marele lui aparator. G.D.: Ca sa incheiem acest interviu cu o nota personal, care este replica favorita, daci existi una? G.Cz: Sunt multe gi unele mi-au devenit tic verbal. Spre exemplu: “Viafa e complicata gi are multe aspecte” - replica din Filantropica. Iaragi o replica ce imi revine-n minte tot timpul este ceea ce spunea Shakespeare despre teatru, ci “scopul teatrului de la inceput si pani in prezent a fost acela de a-i pune lumii oglinda in fai’. Daca teatrul are o utilitate sociala, cu siguranta aceasta este. Imi place foarte mult muzicalitatea lui Caragiale gi folosesc foarte des replici din piesele lui, mai ales din comediile lui Caragiale. Dat, ca replied de final, aleg totusi replica din piesa “Un barbat si mai multe femei” de Leonid Zorin, in care Gavrunski ii spune vecinei Vera Andreevna “Eu sunt un om ale carui fapte nu sunt niciodata contrazise de cuvinte.” tu esti acel om? Cred, tind spre asta. Nu stit. daci sunt aga, dar stiu ci asta imi doresc si fiu tot timpul. Cea ce gindesc, sa vorbesc si bineinfeles ceca ce vorbesc sa siinfaptuiesc. Domnule George Constantinescu, a fost 0 deosebita placere sa va intervievez. in numele intregii echipe Art Out va multumesc inca o data ca ati acceptat invitatia noastra.38 "In umbra picturii baroce" de Diana Cristina Morar =e ii Recent s-a lansat cartea "In umbra_ picturit baroce” de Diana Cristina Morar, editati de Editura Limes, cto prefata realizata de Prof. univ. Dr, Mihail N nescu. Lucrarea prezinti o sintezi a cercetirilor doctorale ale autoarei, introducandu-ne in universul fascinant al picturii, cu o predilectie pentru perioada baroca. Diana Morar cerceteaza_ cu _atentie expresivitatea si semnificatia umbrei_ in pictura universala, element pe care profesorul M. Manescu il numeste in prefata sa "o prezenta obligatorie intre elementele de seductie ale oricirei imagini plastice Cartea, structurati pe trei capitole, schiteaz’ © istorie a dimensiunilor umbrei - umbra ca origine @ picturii, umbra ca oglindire, umbra vindecatoare, umbra —negativa, umbra — insufletitoare, umbra romaneasca, pentru a trata intr-un context mai amplu rolul si semnificatia umbrei in pictura lui Caravaggio, fara a lasa deoparte discufia despre umbra in cazul picturii macstrilor de secol XVI-XVIL Marele merit al acestei_ Iucrari este accesibilitatea textului, Rezultatele acestei cercetari desfisurate pe mai bine de sapte ani sunt prezentate clar, cartea putand fi citité cu usurinfa si interes de toti de LAURA LUCIA MIHALCA cei care doresc sé afle mai multe despre rolul umbrei in pictur, pasionati si cunoscatori ai artei deopotriva Diana Morar creeaza o data cu acest studiu noi i directii in istoria artei, propunandu-ne diferite chei de intelegerea umbrei, in contextul istoriei picturii universale, Materialul abunda in referinte filosofice, literare sau artistice, fara pune in incurcatura cititorul, fara a-1 obosi. Lectura se transforma incet-incet din lectura de studiu in lectura pentru desfatare, pentru cA asistam la o rescriere a istoriei pe care poate o stiam deja, istorie la care nu ne-am fi gandit in modul pe care ni-| propune autoarea. Atentia, bogatia detaliilor, forta imaginilor alese si ilustreze textul, citatele numeroase sunt doar cateva din atributele acestei carti. Acestora se adauga interdisciplinaritatea prezentarii si viziunea contemporana, ancorata in prezentul cercetatilor din domeniu, dar si deschiderea catre public, catre cititori Si, aga cum bine sublinia profesorul Manescu, in prefala, "meritul de baza al autoarei[...] este tocmai infeleapta evidentiere a umbrei in perimetre precum mitologia, filosofia, antropologia, estetica si istoria artei sau figurarea artisDeslusind Teoria Artei Moderne si Contemporane Recenzie la Cristian Nae, Moduri de a percepe. O introducere in teoria artei moderne si contemporane, ed. a 2-a revizuita (Iasi: Polirom, 2015, 248pp.) LIGIA NICULAE Lansata in 2015, cartea lui Cristian Nae apare ca un colac de salvare pentru cei care sunt interesati de studiul teoriei artei moderne si contemporane. Provenind din generatia tanara a criticilor de arta romAni, Cristian Nae este profesor al Facultatii de Arte ,George Enescu” din Iasi, concentrandu-si atentia asupra transformirilor petrecute in artele vizuale, in special in Romania ca urmare a perioadei comuniste si post-comuniste; aici Cristian NAE mia refer la studiile publicate de Cristian Nae referitoare la practicile curatoriale de dupa 2 “a " Moduri de a percepe Lucrarea publicata in 2015 se dovedeste 0 introducere in teoria artei a fi o pertinent introducere in teoriile artei moderne si contemporane moderne si contemporane, o ampla lucrare care deschide orizonturile cititorului spre infelegerea artei contemporane. Bazandu-se in special pe relatia dintre opera de arta si privitor, Cristian Nae scoate in evident modul in care s-a schimbat perceptia si infelegerea artei. Cu alte cuvinte, criticul de arta scoate in, prim plan faptul c&, odata cu trecerea timpului si cu evolutia din domeniul artelor vizuale, modul in care privitorul a inteles opera de arta vine ca o urmare a acestei evolutii anterior mentionate. Pentru ci am vorbit de evolutie, lucrarea ce face obiectul atentiei noastre se concentreaza asupra unei pertinente prezentari si explicatii asupra conceptelor si teoriilor»[.] deseori opera de arté nu mai reprezinta produsul final al activitafii artistice, ci 0 schema de comunicare sau o structuré spatio-temporala modelabild, in care opera este infeleasd mai curand in sens activ...” care au influentat atat studiul, dar mai ales intelegerea imaginilor de-a lungul ultimelor decenii. Cristian Nae ofera o pertinenta infelegere a teoriilor (1) social-critice a artelor sociale, (2) psihanalitice ale artei si reprezentarii vizuale, (3) structuraliste, (4) post-structuraliste pentru a scoate in evidenta fenomenul globalizarii in arta prin (5) teoria post-colonial a artelor vizuale. Cu alte cuvinte, criticul de arta raspunde la toate intrebarile teoretice care ar putea fi ridicate atat de cei interesati de acest domeniu, dar mai ales de studentii aflati la inceput de drum. Este o lucrare teoretica dublata de analiza aminun{ita asupra aspectelor ce fin de teoriile de care face uz Cristian Nae. Comparatia poate fi considerata un punct forte al acestei lucrari. Structurata in jurul a sapte mari parti (ce reprezinta de fapt capitolele generale), lucrarea abunda in referinte si exemplificari, astfel ci pana si un pasionat de arta citeste aceasta Iucrare cu ugurint. Limbajul este unul accesibil, dar trebuie avut in vedere ca lucrarea este una de specialitate, nu o lectura de dupa-amiaza. Atentia lui Cristian Nae cade pe analiza si pe modul de infelegere al imaginilor create de artist. Cu alte cuvinte, lucrarea lui Nae are marele merit de a transforma cititorul intr-un mic specialist in complexa lume a artei vizuale. Citind aceasta lucrare se poate observa faptul ca arta, la fel ca oricare alt domeniu, nu este unul independent de celelalte domenii. Tocmai de aceea in discursul lui Cristian Nae se observa faptul ci modul de infelegere al artei moderne si contemporane trebuie pus in paralel cu mediul nostru de convietuire: »[o] deseori opera de arté nu mai reprezinté produsul final al activitatii artistice, ci o schema de comunicare sau o structura spatio-temporal modelabild, in care opera este inteleasa mai curand in sens activ...” (p. 111). Lucrarea lui Cristian Nae este una care merit’ cumparata si citita? Raspunsul este simplu: Da! Siaceasta pentru caartamodernasi contemporana sunt curente ce nu pot fi trecute cu vederea. Modul in care ele sunt percepute de cele mai multe ori nu este ... poate... cel mai indreptatit. Din nou, lucrarea de fata are marele merit de a face cititorul s& intelea, cA orizonturile noastre de perceptie trebuie largite, iar prin infelegerea teoriilor subliniate in carte, prin arta moderna si contemporana, viziunea noastri este clar imbogitit’.Recenzie la Marc Dachy, »Dada. Revolta artei”, traducere de Irinel Antoniu (Universe Publishing House, 2007, 127pp.) Abstract: Ina few words, [want to introduce to you to a book that deserves to be read by every future artist, everyone that is fond of art and anyone that likes to now as many things as possible. This book is the best way to spend your free time and learn something new in the same time. Keywords: dadaism, art, revolt, new, ready-made in anul 2007, Editura Univers a adaugat in colectia sa de opere despre arti exceptionala carte alui Mare Dachy, Dada. Revolta arte’”. Lucrarea de fata revolutioneaza piata artistic’ printr-o tema ce nu poate fi trecut cu vederea de catre pasionatii artei, si anume fenomenul dadaismului. Marc Dachy a fost fascinat de modul in care curentul dadaist, nascut din migcarea Dada, a ajutat la revolutionarea tuturor formelor de arta. Cum lucrarile cu un titlu catchy sunt cele mai cumpirate, cartea lui Dachy nu face exceptie de la regula. In cautarea mea pentru a-mi satisface pofta de cultura si a-mi anima timpul liber, in cadrul raionului de arti, printre diversele carti, atentia mi-a fost atrasi de cea mai mic& dintre carte? Ei bine, desi, de obicei, primul lucru care iti fura privirea este design-ul, in cazul meu titlul a fost cel care mca incitat la lectura, si anume Dada. Revolta artei. Astfel, teoria conform careia titlurile de exceptie te provoaca si cumperi cartea si o citesti a fost confirmata. Insa este continutul la fel de exceptional? Lucrarea este structurata in cadrul a patru capitole (Capitolul 1- Dadaland, unde autorul descrie modul in care ia nastere miscarea Dada; Capitolul 2 - Berlin: impuls revolutionar care aduce in prim plan modul in care a evoluat aceasta ele. Ce m-a atras la aceas! LARISA BADEA Dada REVOLTA ARTEI migcare; Capitolul 3 - Diaspora Dada - cuprinde o serie dintre artistii curentului si Capitolul 4- Paris: compromisul estetic, continuand lista artistilor si descrie momentele grele prin care a trecut acest curent), fiind deschis’ de citatul: ,Dada este descompunerea voita a conceptiilor burgheze” si incheiata cu sectitunea de Marturii si documente. Astfel, inca de la prima pagina am fost fascinata de unul dintre citatcle ilustrate in romana si german, si anume: ,,Descutiati-vi odat mintea, ca sa fie disponibili pentru exigentelor acestormpuril"(Sperren Sie Ihren Kopf auf! Marchen Sie ihn fiir die Forderungen der Zeit!) Desi autorul se referea la deschiderea oamenilor citre arta care se schimba de la o eri la alta, impartindu-se in cat mai multe ramuri, acest citat poate fi vazut ca un strigat ascuns pentru constientizarea omenirii de a renunta la prejudecati si de a accepta ,noul” in viata lui. Din acest moment, a inceput lectura intesd a cArtii, printre diversele fotografii extrem de importante pentru sustinerea tezei lucrarii. Cercetarea lui Dachy are la baza dadaismul - curentull renasterii gi reinventarii artei de catre erele generatii, ,reinventind mecanismele creatiei si ale gandirii, tinerii artisti preschimba arta in prototip”. Acest curent s-a nascut la Ziirich (pe care autorul in numeste ,,Dadaland”), pe fundalul celor doua razboaic mondiale, ca refugiu al artistilor in fata luptelor singeroase. Una dintre mintile geniale care au dat nastere acestei revolu endlich a artei a fost Tristan Tzara. Un lucru interesant de observat este faptul ca artigtii dadaismului nu respectau tiparul criticilor din acea vreme, dorind si dea artei un nou sens prin intermediul ilustrarii relatiei stranse dintre artist gi arta sa si a libertatii de exprimare in arta. Din acest. moment, ramurile _artei (literatura, pictura, fotografia) au prins aripi pentru a-si exprima mesajul necenzurat de reguli Arta s-a revoltat pentru a-si face vocea auzita Pentru a putea raspandi mesajul artei la nivel modial, Dadaismul a folosit mai multe mijloace, i anume: revista internationala Dada, targul international Dada si Almanahul Dada. Astfel, mesajul revolutiei artei a strabatut globul de la Zarich, Berlin, Franta, in Japonia si in final, ajunge si in New York prin intermediul diversilor artisti, printre care se remarca Duchamp. Numele acestuia rasuni in mintea mea, trezind amintiri de pe vremea liceului, din timpul cursului optional de Imagistica, unde am descoperit conceptul de ready-made. Poate ci unii dintre voi se intreaba ,,ce inseamna acest ready-made” sau cum vad eu acest concept Este simplu sa traduci din englez gata ficut’ dar nu e destul. Ready-made reprezinta cea mai buna modalitate de a ajuta arta sd renasca si sd se reyolte in faja tiparului in acelasi timp. Cel mai bun exemplu, care mi-a venit in minte in timpul lecturii a fost renasterea uncia dintre artele uitate ale folclorului romanesc, si anume mileul. Desi folosirea mileurilor ca obiecte de infrumusetare a mobilei se mai regaseste doar in casele bunicilor nostri de la (ara, generatia tanara i-a dat aripi noi, integrandu-l in piese vestimentare sat in draperii, Acest lucru reprezinta amprenta vie a dadaismului in era actuala, intarind ideea ca arta este nemuritoare. Spre finalul cArtii autorul a inclus actul fondator al curentului dadaist, si anume ,,Manifestul dada 1918” al lui ‘Tzara, dar gi o serie dintre lucrarile emblematice ale artistilor asupra curentului, Nu va voi da prea multe detalii, pentru a nu distruge suspansul oricarui cititor gi pentru a va lisa si va bucurati de cele 127 de pagini de cultura artistica. Astfel se poate observa ci autorul isi indreapta lucrarea tat spre prezentarea curentului cat si spre modul in care acest curent a contribuit la revolutionarea artei. Cartea are mai mult un caracter istoric, decat critic, ilustrata prin intermediul unui limbaj accesibil iubitorilor de arti. Lecturarea ci este 0 activitate ideal pentru petrecerea timpului liber si pentru imbogatirea cunostintelor, reprezentind una dintre operele pe care orice iubitor de arta trebuie sa le aiba in biblioteca personal. Prin intermediul acesteia, cititorul parcurge evolutia curentului dadaist, prin multitudinea de exemple si ilustrat opera fiind una de specialitate si raspunzind tuturor curiozitatilor pe care le poti avea despre acest curent. in opinia mea, autorul a raspuns asteptarilor mele cu privire la prezentarea dadaismului, neomitand vreun aspect important. ‘Va recomand cu cildura si lecturati aceasta carte pentru a va extinde suportul de cunostinte si pentru a iesi din ritmul cotidian alert si a va desprinde de ecranul obositor. Aceasta este una dintre cartile care imi aminteste faptul c4 cititul te ajuta si te dezvolti si sa te relaxezi, motiv pentru care nu ar trebui si renuntam la aceasté activitate.Mariana Sesma graduated in visual arts and holds a MBA in cultural management from the Fundagio Gettilio Vargas (FGV), Brazil. She also did a one-year exchange in art history at the University of Nottingham, England, For the past three years, she has worked at Pago das Artes, a contemporary art organization in Sao Paulo, where she is responsible for the organization and production of several institutional activities including international symposium, residency program, itinerancy activities to other institutions as well as “Femporada de Projetos" -a national call to artists and curators in their early careers.Kunsthalle AU ESET ERY cultural la Fundagao Gettilio Vargas (FGV) din Brazilia, A participat la un schimb de e Ere ae MOL TY Ce enn ment n Ot GM nce sree et Koren Aeon teectec etm Pott url aire oat eat ueen ee eC e Eee caek oc Sinopsis Kunsthalle - ,.galerie de arta” - este cuvantul german. pentru institufiile in care se desfasoara expozitii temporare, iar, in majoritatea cazurilor, aceste nu sunt proprietarele colecfiilor de arta. Acest articol se va concentra pe rolul acestui tip de organizatie dedicata artei si pe importanfa ei in dezvoltarea artei contemporane. Cazul a doui dintre astfel de institufii = Pago das Artes din Brazilia si Kunsthalle Nurnberg din Germania face evident faptul ca, cu toate ca sunt situate in fari si in contexte urbane diferite, impartagesc multe trasaturi comune la nivelul formatului, jucind un rol important in societitile din care fac parte. Cuvinte cheie: Kunsthalle, muzeu,, institutie, arti contemporani, Paco das Artes, Kunsthalle Niirnberg ‘Multe aspecte cu privire la rolul muzeelor au fost liudate sau criticate, criteriile dupa care se creeazi colectiile si discursurile care le legitimizeaza, Cu toate acestea, nu s-a discutat prea mult despre un alt tip de institufie: Kunsthalle-urile . Acele “galerii de arta” sunt institutii in care se desfisoara expozitii temporare si, in majoritatea cazurilor, spre deosebire de un muzeu, nu sunt proprietarele colectiilor de art’. Potrivit Consilului International al Muzeelor (ICOM) si Asociatiei Muzeelor, muzeele gi institutiile care att o colectie sunt responsabile de conservarea si expunerea lor. Vor face asta prin asigurarea unei experienje educative gi, in acelasi timp, placute pentru vizitatori. Pe langa datoria muzeelor de a conserva si asigura siguranta artefactelor, definitia lor nu spune foarte multe despre achizitionarea obiectelor ce formeazi o colectie. Pare aproape ci exponatele dintr-un muzeu au fost mereu acolo, cand, de fapt, PEN CEO ALEC CIOCCHT STERIC elec Re Qn Cc ee Pras are ay eee eee de MARIANA SESMA traducere de ELISA MAXIM Men carmen ea erent Sore nunca) a Pee erent ue nena ener eee eke cm ars ae pees muzeul public modern este 0 creatie foarte recent’, datand de la finalul secolului al XVIM1-lea in Europa, In acelagi fel in care simti cd exponatele dintr-un miuzeti aut fost mereu acolo, criteriile pentru selectarea anumitor exponate in locul altora au fost trecute cu vederea pana de curand. Initial, muzeele au fost create pentru a adauga creatiile si artefactele cu valoare universal la memoria umanitafii. In prezent, exista multe obiectii cu privite la ideea de memorie i istorie ,universala’, in vreme ce achizitionarea exponatelor gi relevanta lor nu au putut cuprinde toate varietatile perspectivelor istorice, estetice si antropologice din lume. Nu numai acest lucru, dar si felul in care sunt expuse deserveste interesele celor aflati la putere. Astfel, rolul muzeului ca institutie care mentine vie memoria umanitaii a fost pus la indoiala (Groys, 2009) ‘Mai mult decdt atat, criteriile ascunse pentru a stabili daci un anumit artefact este arta sau nu gi limbajul incredibil de hermeneutic in care sunt discutate fac ca traditionalul muzeu sa para o institutie invechita. in aceasta ordine de idei, muzecle au fost obligate ~ si multe at inci nevoie ~ si se reinventeze si si-si regindeasc’ aportul pe care vor si il aduci in societate. Directorul Tate Modern din Londra afirma ca, in secolul XX1, muzeul trebuie si fie un loc care si incurajeze intalnirile, discutile gi imaginajia civica (Dercon, 2015). Cu aceasta perspectiva in minte, nu este surprinzator cd alti autori sunt de acord cu faptul c& muzeul traditional se transforma intr-o scena, aproape ca teatrul si opera in trecut, dar intr-un mod diferit, in sensul ca implica publicul in cadrul performantei (Groys, 2013: Dercon, 2015). Kunsthalle-urile se confrunta si cu provocarea dea fi un loc dedicat artei in societatea actuala, dar lipsa colectiilor le permite sa actioneze diferit. Atat formatul, cat si marimea lor actuala variaza de la oras lh orag: unele galerii detin o colectie a lor si o expun, altele desfisoari expozitii temporare expunandu-si totodati colectiile, in vreme ce cele mai multe dintre ele se deosebesc de un muzeu prin nedetinerea unei colectii si prezentarea unor expozifii temporare, Au misiunea de a aduce contributii noi si de a discuta arta expusa, iar, datorita structurii lor dinamice, pot si raspunda trendurilor din lumea artei mai repede decat ‘un muzeu. Lipsa unei colectii le oferd acestor instituii o agendi foarte flexibila, asa ca pot si se adapteze ctt usurintS la majoritatea discutiilor contemporane din, lumea artei si din societate (Stroun, 2013). Daca e si vorbim despre rolul actual al muzeelor, filozoful gi criticul de arta Boris Groys sustine ci muzeul de arta contemporand devine un loc destinat evenimentelor, iar proiectele muzeografice sunt o parte integranté a acestui fenomen (2013). Un proiect muzeografic reuneste diferite obiecte gi le pune impreund cu scopul de a ilustra o anumita tema, pentru o perioads limitata de timp. Fiecare exponat este privit in anumite conditii propuse pentru acel proiect temporar si rispunde acelor imprejurari De aceea, intelegand arta contemporana ,in primul rand ca practica expozitiei”(Groys, 2013), s-ar putea argumenta ca Kunsthalle, care este dedicata expozifillor temporare, este, prin urmare, chintesenja expozitiilor de arta contemporana. ‘In acest fel, kunsthalle a fost deja - si este - un Joc destinat evenimentelor din arta contemporana, de vreme ce nuteste legatiide greuitatea simbolici siistoric’ a unei colectii muzeale. Fiecare noua exporitie si, in anumite cazuri, fiecare nou curator, reconfigureazi meret, fizic si conceptual, spatiul destinat ei. Degi este originar din farile vorbitoare de limba germana, modelul kunsthalle a devenit mondial in ceea ce priveste expunerea artei contemporane (Stroun, 2013). Acum se giseste in multe (ari, precum Statele Unite, Franta, Belgia, Finlanda sialtele, Chiar daca este un tip foarte interesant de organizatie artistica, nu ar trebui recunoscut distinct drept kunsthalle, cum este fn cazul muzeului, Acesta din urma urmeaza o agenda stabiliti dupa voinfa celor de la putere, prin urmare, este foarte departe de orice forma de ,neuitralitate’, Doui Kunsthalle-uri Paco das Artes din Brazilia si Kunsthalle Nitrnberg din Germania sunt doua organizatii de arta contemporan’ finantate de guvern care opereaza drept kunsthalle-uri. Ele gizduiesc expozitii temporare, atat ale unor artisti individuali, cat si ale unor grupuri, expozitii care dureazi intre doua si trei luni, De asemenea, oferi un program educativ care include tururi ghidate, discufii si workshop-uri. Kunsthalle Niirnberg se afl in Niirnberg, in Bavaria, in inima regiunii Franconia, avind o populatie de 500.000 de locuitori. Oragul dateaza din secolul al XT-lea, iar, mai aproape de istoria recent, a fost sediul partidului nazist. Orasul a fost complet distrus in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial si, dupa sfargitul razboiului, a fost martor la procesele unor ofiferi nazisti de rang inalt, cunoscute sub numele de ,,Procesele de la Niirnberg”, Degi Niimnberg are un numar important de organizatii artistice si culturale, in ceea ce priveste arta contemporand, existi numai citeva. Oragul se afla foarte aproape de Miinchen, un punct cultural de referinfa, dar asta nu diminueazi importanta institufiilor locale in asigurarea accesului publicului regional la creatiile actuale ale unor artisti nafionali si international. De fapt, Kunsthalle Nurnberg este o galerie de seama in regiunea Bavariei si, in ultimii cinci ani, a gizduit expozitii ale unor artigti remarcabili precum Tatiana ‘Trouvé, Susan Hiller, Peter Piller and Karla Black. Pe langa faptul ci a adus artisti importanti in regiune, a si creat o serie de parteneriate cu alte institufii artistice din Germania si din restul Europei, care ajuta la reimprospatarea programului printr-un dialog continua. Pago das Artes are alte caracteristici fata de Niirnberg Kunsthalle, iar locul in care se afla este probabil primul element care ilustreaz’ asta, Institutia braziliana se afl in Sao Paulo, 0 metropola cu. 12 milioane de locuitori, in care se afli cel mai mare numiér de galerii de arta si muzee din Brazilia si unde cele mai importante bienale au loc inea din 1951 foarte organizatii institutionale, comerciale si artistice si, in acest context, Paco das Artes este 0 organizatie mica. Chiar daci este intr-o competitie acerbi cu alte institutii mai mari, a gazduit recent creafii ale unor artisti de renume national si international precum: Marina Abramovic, Jimmie Durham, Yinka Shonibare MBE, Peter Weibel, Christian Boltanski, Cildo Meireles, Regina Silveira, Monica Nador et al. Pe langa calitatea superioara a lucrarilor expusein aceasta organizajie,s-arputeaargumenta cA cea mai mare contributie a sa este faptul ca promoveazi si starneste noi agenti — artisti, Sio Paulo are multecuratori gi critici - pe scena artei contemporane. Prin intermediul programului Temporada de Projetos” - o invitafie deschisi la nivel national pentru artisti si curatori sa propuna proiecte — Pago das Artes ramane una dintre pujinele institutii publice din $0 Paulo dedicate promovarii artistilor aflati la inceput de cariera, Aceste scurte incursiuni in informatii despre cele doua organizatii artistice fac evidenta importanta unor astfel de institujii pentru societitile din care fac parte. Nu este vorba ci acestea ar fi mai mult sat. mai putin importante decat muzeele, dar formatul lor flexibil este vital pentru accesibilitatea si promovarea artei_contemporane (atat pentru public, cat si promovarea artistilor, curatorilor gia criticilor). Directorii artistici ai kunsthalle-urilor au responsabilitatea de a oferi ceva societajii in aceeasi maniera in care 0 fac muzeele. Pentru a avea un program de calitate superioara, directorii artistici trebuie si aiba, pe langa o strategie pe termen lung, 0 cunoastere temeinica a publicultt pe care il deservese Nu este stificient si aibi expozitii de valoare daca institutiile nu comunicd gi nu sunt implicate in relatia cu publicul. Fie ci sunt intr-o metropoli agitat’, satt intr-un oragel istoric si turistic, diferite grupuri de oameni ar trebui si se poati simti bine intr-o kunsthalle. De aceea, este esential ca directorii artistici responsabili de o institufie publica, finanfata din bani publici, si dezvolte un program in care si se ia in considerare o varietate de discursuri in ceea ce priveste misitinea institutiei, cu scopul dea dialoga cu un public mai numeros si de a-si face datoria fata de societate. Bibliografie: Arantes 2014: Mapa ~ Meméria Paco das Artes, exh. cat, Sio Paulo, Pago das Artes, (Sio Paulo: Paco das Artes, 2014) Arantes 2015: Interview granted by the Artistic Director and Curator of Pago das Artes. Sao Paulo. 2015. Finkel 2015: Jori Finkel, “The future of the american kunsthalle’ in Artnews, jul. 2014, < http://wwwartnews. com/2014/10/07/the-future-of-the-american-kunsthalle/. Accessed in 02/05/2015 Goethe Institut 2015: Chris Dercon ~ The impact of Art Institutions, 2015, < https://course.goethe-managing-the- arts.orgilibrary/38hitps-vimeo-com-119543740 . Acessed in 05/04/2015 Chris Dercon — Art managers and audiences, 2015, < https://course-goethe-managing-the- arts.org/library/40https-vimeo-com-120613210 . Acessed in 05/04/2015 Groys 2015: Boris Groys, Politics of Installation, 2009, < hitp://www.e-flux.com/journal/politics-of-installation/ Acessed in 03/07/2015 . Boris Groys, Art Workers: Between Utopia and the Archive, 2013, < http://wwwe-flux.com/journal/ art-workers-between-utopia-and-the-archive/ . Acessed in. 02/07/2015. ____. Boris Groys, Entering the Flow: Museum between Archive and Gesamtkunstwerk, 2013, < http:// wwwe-flux.com/journal/entering.the-flow-museum-be- tween-archive-and-gesamtkunstwerk/. 2013 Museum icom.museum/ International Council Of Museums 2015: Definition. icom.museum, 2015, < http: the-vision/museum-definition . Acessed in 1/06/2015. Kunst- Und Kulturpidagogisches Zentrum 2014: Jahresbericht 2014, <_http://wwwkpz-nuernberg. de/bilder/_pdfs/Jabresbericht2014.pdf . Acessed in 13/05/2015 Kunsthalle Diisseldorf 2015: History of the Kunsthalle Diisseldorf. < http://www.kunsthalle-duesseldorf.de/ index.phptid=192 . Acessed in 21/05/2015. Kunsthalle Niirnberg 2015: Geschichte & Profil. << http/wwwkunstkulturquartierde/kunsthalle/ service-info/ueber-uns/geschichte-profil . Acessed in 3/06/2015 Museums Association 2015: Frequently asked. questions. <_ http:/Avww.museumsassociation.org/ about/frequently-asked-questions Acessed in 1/07/2015, Seifermann 2006: Ellen Seifermann, Curatorial Statement, 2006, < _http://www.goethe.de/kue/ bku/kur/kur/sz/sei/sta/enindex.htm . Acessed in: 30/05/2015. Zilch 2015: Harriet Zilch, Email Interview granted by the curator of the Kunsthalle Niirnberg. 2015 Stroun 2013. Fabrice Stroun, Whyweneeda Kunsthalle, 21 ago. 2013, < http://wwwkunsthalle-bern.ch/eng/ stellungnahme. Acessed in 10/05/2015Actul in prezent: Interviu cu Charles Esche, curator al Bienalei 2015 din Jakarta, Indonezia Bienala din Jakarta, Indonezia are ca tema ,,Nici inapoi, nici inainte: Actul in prezent” si incearc& si se concentreze pe prezent mai degraba, decat pe trecut sau vitor. L-am contactat cu succes, gi am gi luat un interviu unuia dintre cei gase curatori principal ai Bienalei, Charles Esche, si am incercat s inteleg cum cele trei teme principale (apa, istoria, sexul) se combina cu domeniul artei. Agadar, va invit pe toli si cititi interviul pentru a surprinde ultimele tendinte in arta discutate cu Charles Esche. Cezara Micea (C.M.): Cum vedeti impactul bienalei in contextul schimbdarilor sociale din Indonezia sau in general? Charles Esche (C.E.): Este dificil sa percepi ce se intampla in Indonezia in termenii schimbarilor sociale. Economia creste, dar ca si peste tot spre beneficiul micii oligarhii, Din punct de vedere social, rezistenta la inegalitate se datoreaza atat laturii religioase conservatoare, cat si initiativelor intelectuale mai progresiste. Desigur, contactele si perceptia mea igi are ridicinile tiativele progresiste. Si construiesti niveluri de educatie si si te ocupi de infrastructura instabila sunt elemente cruciale in a promova schimbarile sociale Sper ca bienala a fost bogata din punct de vedere educational si programa a avut succes in a intra in scoli sia organiza diferite tururi si discutii. Cred ca munca noastra cu intemeierea bienalei a ajutat de asemenea si la asigurarea viitorului sau pe termen lung. in termeni de ambitii ale noastre pentru bienala, ag putea spune ci am ciulat si ne conectim catre artisti si proiecte artistice care sunt interesate in fie a colabora sau a reprezenta privarea de drepturi civile si lipsa se resurse in diferite feluri, si in Indonezia, si dincolo de ea. Dand anumitor CEZARA MICLEA comunititi o voce prin arti, eu si cu colegii mei curatori speram si fi inceput noi dialoguri si sa crestem noi asteptiri pe partea lor. Daca arta poate fi vazuté mu numai ca un surplus decorativ in interioarele instaritilor, ci gi ca o unealta criti pentruta invita si reflecta asupra conditiilor de viata a diferitilor oameni si localitati geografice, atunci acest lucru o poate ajuta sa capete un statut diferit in societate decat il are in prezent, atat in Indonezia cat si oriunde in lume. Acesta ar fi un impact dezirabil din punctul meu de vedere. Prima ta intrebare atinge si o dilema personal pentru mine. Pe masura ce devin tot mai sigur pe propriile interese, stint tot mai atras de intrebarea despre schimbarile sociale decat de lumea arte, Asta inseamna ci arta devine in unele sensuri un vehicul sau un alibi pentru a deschide alte arii de gandire sau schimburi. Totugi estimez, posibilitatea artei de a produce nonsensuri, de a gandi termenii unei discutii in mintea lor gi de a oferi o experienta ce depaseste intelegerea. Relatia dintre dorinta mea de a contribui la schimbarile sociale si fascinatia mea pentru arta ca un as neregulat in lume este uneori incordata. Totusi simt mai degraba la nivel emotional decat intelectual ci am oblinut 0 buna balanta dintre cele doua in Bienala de la Jakarta. Deciimpactul asupra schimbarilor sociale ar putea (sau chiar ar trebui) sa fle mai degraba mai imprevizibil decat a parut cA zic in primul paragraf. Impactul oricirei bienale intotdeauna trebuie vazut pe un termen mai lung decat la momentul prezentari C.M.: Care a fost conexiunea artistici gisiti in dou dintre laitmotivurile pentru bienala, mediul inconjurator si diferenta social 2 Cum interactioneazi cu aspectul artistic al bienal GE: Subiectele principale ale apei si complexitatea sexului sia sexualitatii, dar sial treilea subiect, probabil mai fundamental, a fost istoria, in special cum istoria poate afecta prezentul. Cred c4 aceste subiecte au iesit in evidenta destul de car in expozitie si s-au completat unul pe altul, Felul principal in care s-au conectat a fost prin discutiile noastre curatoriale si selectii, si ne-am concentrat eforturile in a produce o bienala coerenta care care a reprezentat aceste subiecte in produsele de arta. Asta a insemnat in multe cazuri vorbitul cu artistii si imputernicirea muncii sau remodelarea intereselor Jor in aga fel incat sa rezoneze cu interesele noastre. In alte cazuri a insemnat sa luam diferite experiente pe care artistii le-au avut cu subiectele gi si la directionam catre subiecte similare din Indonezia Una dintre cele mai bune exemple poate fi munca pe care Lifepatch si BikvanderPol a facut impreuna cu comunitatea Strenkali in Surubaya. Este o comunitate siraca care locuieste de-a lungul raului din Surubaya. Au o relocatie foarte activa si de-a lungul procesului s-au organizat si imbunatateasca mediul inconjurator si infrastructura vecinatatilor. in multe feluri, sunt un studiu de caz exemplar care imbunitateste comunitatea. Lifepatch a lucrat cu ei pentru a planta copaci kelar $i pentru a invafa comunitatea cum si foloseasca semintele pentru a curata partial apa de rau poluata. BikvanderPol a lucrat cu ei in cum s4 reprezinte efortul lor si cum s4 {i reprezinte plastic. Ambele interactiuni au sfarsit in instalatii care sunt, din punctul meu de vedere, convingitoare, care sunt plicute pentru vizitator. Interconexiunea dintre sex si api a pornit din diferite feluri si nu a fost ceva pus in prim plan de noi. $i totusi lucrari de Tita Salina despre © femeie care calitoreste pe o insula de gunoi, sau imaginile lui Evelyn Pritt despre cum munca femeilor isi extrage valoarea din apa murdara din raul Ciliwung, sau chiar fotografille seducatoare ale lui Yoppy Peter care infitigeazi oameni androgini in peisajele cu apa ale arhipeleagului indonezian au facut intr-adevat conexiunea, In cele din urmé, nu cred ci ag vrea si separ aspectul ,,artistic” si continutul” ale expozifiei. Cred ci acele elemente sunt create impreuna si nu independent, si curatorii ar trebui si fie sensibili la coincidente si sansa de a aduce lucrarile de arta si artistii impreuna. C.M.: Cum aduce ala in discutie problemele ale mediului inconjurator, in special poluarea apei, si cum va schimba acest Incru? G.E Problemele au fost aduse in discutie prin lucrarile de arta mentionate maisus, Problemele mediului inconjurator nu sunt solvabile in sensul modernist al dezvoltarii si prin construirea a maimulta infrastructura, in special cand aceste porniri dezvoltatoare au cauzat problemele in primul rand, Sper ci ce au prezentat artistii bienalei ofera o abordare diferita, mai putin colonialist, una care si aduca o diferita imaginatie ,decoloniala” care si suporte problemele si agadar si inceapa cautarea pentrut noi cai non-moderne de a observa meditil inconjuriitor. C.M.: Ati spus despre bienal ci artistii selectati abordeazi relatia contemporana cu istoria si memoriile care contracareaz narativele mainstream spuse de catre guverne si corporatii. In ce masura reprezinta bienala narativele non-mainstream, aga cum sunt spuse de citre artistii contemporani? C.E.: Artisti bienalei sunt cei mai interesati de micro povesti sau studii de caz care nu lucreazi pe nivelul de retorica, exemplar al guvernelor si corporatiilor. Nu avem muncitori exemplari sau antreprenori pe care sa ii prezentam vizitatorilor nostri, fn schimb, bienala ofera narative despre locuri specifice si indivizi. Iswadi Basri si Idrus bin Harun, ambii din Acch, folosese pictura gi pictura murala narativa pentru a spune povestea religiei lor care este auzita rar in Jakarta, in timp ce interviul lui Tom Nicholson cu regretatul Edi Sunaryo despre imputernicirea. Monumentului National atinge direct schimbul dintre artist si stat prin privirea naturii imputernicirii si influenta lui Sukarno, primul presedinte indonezian liber si uzurpatorul iu militar Suharto. In alta parte, autodialogul lui Meiro Koizumi cu un pilot japonez kamikaze are rezonante in istoria indoneziana care contracareaza narativa colonial obisnuita, si picturile in ulei ale lui Setu Legi care face referire directa la masacrele din 1965 despre care nu se vorbeste si care sunt un inceput crucial pentru vizitatorii bienalei. C.M.: Cat de originale sunt subiectele-cheie ale acestei bienale? Ne puteti da alte exemple de bienale care au abordat subiecte similare si de impactele lor asupra societit CE: As putea spune ca apa, sexul si istoria sunt mai degrabi subiecte familiare si omniprezente, cu siguranta nu descoperiri ale noastre ca si curator. Unele dintre subiecte rezoneazi cu Bienala de la Sao Paulo pe care am co-curatoriat-o in 2014 gi care stint de asemenea prezente in multe alte expozitii in jurul lumii, Una dintre elementele unice de a luera in Jakarta este cA oragul si presiunile sale nu pot fi ignorate. Ar fi absurd (sau elitist) sa facem aici o expozitie care a incercat sa se izoleze de societatea dimprejur. In acel sens, impactul Jakartei asupra bienalei este problema principala si sunt mandru de cum am rezolvat-o impreuna, si artistic, si logistic. Bienala a avut 150,000 de vizitatori pand la ora actuala. Gasesc interesant c4 presa mondial a cuprins exemplul de cenzuri din 1965 de la Festivalul Literar Ubud din Bali dar a ratat complet ‘4 mentioneze o opera de arta ca a lui Setu Legi in bienali. Aparent, jurnalistii internationali pot publica povesti despre represiunea indoneziana deoarece confirma narativa neo-coloniali a suprematiei occidentale albe. Totusi a fost greu sa vedem cum s-a intamplat asa brutal. Sper si cred ca impactul asupra societitii jakartiene este parte dintr-o comunitate artistica si critica, care se poate exprima si comunica cu zeci sau sute sau mii de oameni. Toata acea activitate se aduna unui public reflectiv si implicat din capital care va avea efect la rezistenta inegalititii, exploatarea_mediului inconjurator si nedreptatea sociala pe termen lung. Este bine de mentionat ca alegerea lui Jokowi ca presedinte s-a bazat partial in aceasti comunitate ctiticd jakartiand cand a fost primarul oragului CM. Al treilea subiect-cheie, feminismul si dialogurile inter-culturale, se conformeaza narativei non-mainstream a bienalei. Care este contributia bienalei la feminismul si societatea gisita in Indonezia si in lume? C.E.: Cred ci era important si punem in prim plan artistii-femei in Indonezia, care adesea nu primesc aceeasi recunoastere ca si barbatii in Indonezia, Invitand Arahmaiani si Yee 1 Lann, doi artisti stabiliti international din Indonezia si Malaczia respectiv, alaturi de tinere femei artiste a fost de asemenea signifiant in asa fel incat a aritat cA stint generatii de femei artist in regiune in prezent, gi sper ca pot fi modele pentru tinerele generatii. Ambele lucrari au avut de-a face direct cureprezentarea corpului si lucrarile lui Yee I Lan au vorbit direct despre efortul femeilor si puterea corpului lor. Am fost in mod special bucuros ca am imputernicit femei pentru picturile murale din diferite comunitati, si cd au lucrat impreuna la un mural imens la situl bienalei insegi. Asta a fost, sper, o metoda de a permite femeilor-artist s& lucreze cu altii si s lucreze intre ele. Sunt de asemenea bucuros ci am putut invita artisti din afara Javei (Cut Putri din Banda Aceh si colectivul QuiQui din Makassar). Este adevirat cA cu cat international ¢ contextul in Java, cu atat mai usor suport emanciparea femeilor, dar faptul ci putem include artisti din alt parte din arhipeleag a fost ‘0 metoda de a demonstra cA feminismul nu este 0 problema numai in metropolele internationale. CM. Cum a fost selectia artistilor bienalei? C.E.: Cu toati sinceritatea, trebuie si spun. & procesul curatorial cu cei 5 colegi ai mei a fost cel mai placut si inspirat pe care|-amavut. Amavut sentimentul cd putem fi foarte sinceri cu gandurile noastre si totusi intotdeauna constructivi in cum. am discutat artistii si bienala ca intreg. Procesul a fost relativ simplu. Am impartasit cunostintele noastre, experienta si gandurile despre conditiile $i urgentele din Indonezia si din arta contemporana. Pe baza aceea, am inceput si ne uitam la lucrari de arta si sa consideram artisti care pot difuza © lumina diferiti, revelatoare pe subiectele pe care noi cram cei mai ingrijorati. Apoi am avut intalniri cu multi artisti indonezieni si am invitat cativa artisti internationali pentru a face lucrari noi satt a veni in Indonezia cu o luna inainte de bienala pentru a raspunde oamenilor si situatiilor gisite acolo. CM: Care a fost cel mai provocator lucru pe care |-ati facut atunci cand ati organizat bienala? CE: Cel mai provocator lucru pentru mine a fost sa las deoparte mereu prejudecatile occidentale si educatia modernista. Totusi cat de mult infeleg intelectual ca colonialismul si exploatarea sunt principalele produse ale Tuminarii occidentale, tot rimane greu din punct de vedere emotional si las deoparte sistemul sdu. Din fericire, colegii mei m-au ajutat mult. De asemenea, dupa ce am suferit 0 experienta traumatica in Bienala Sao Paulo, am simtit ca a ma ocupa de alti Bienala asa curand constituia un rise. Din fericire, Jakarta mi-a redat ceva din crezul meu conform caruia arta si sistemul sau de prezentare poate avea un impact pozitiv asupra mintii, corpului si spiritului C.M.: Ceva amintiri frumoase de la bienala? C.E: Prea multe probabil. Multe dintre amintirile mele sunt despre vizitele anumitor oameni sau locuri- Makkasar in mod particular si vazul a unor desene rupestre vechi de 10.000 de ani indeaproape. De asemenea, stand in cortul Ambasadei Aborigene a lui Richard Bell si ascultand 0 noua generatie indoneziana, afland despre un tratament al oamenilor indigeni australieni a fost relaxant gi inspirat. Chiar sper cA legaturile dintre Australia si Indonezia la nivel artistic se vor expanda. In cele din urma, bucurandu-ma de un vernisaj unde 6000 de oameni au venit si celebreze cu noi si Agung Kurniawan a facut un colectiv extraordinary in care a recitat un poem despre o prostituata a fost cu adevarat sublim. C.M.: Cum ati descrie publicul bienalei? C.E.t Curios, cred, gi deschis catre ce aritam. E © lipsa de prejudecaté modernista, cea ce este © usurare pentru mine. Publicul a fost tanar din punctul meu de vedere, dar populatia indoneziana ca intreg este mai tanara decat cea europeand sau americana, deci nu este surprinzator. Sunt de asemenea bucuros cu culmile bienalei — prin lucrarile Miei Maria asupra programului publicului s-a simfit ca am implicat diferite grupuri sociale, scoli si niveluri educationale. Speranta mea va fi ca Bienala s construiascd acest eveniment sf atinga culmi si mai inalte in societatea jakartiana in viitor. Asa multe pot fi posibile aici.Critica de arta vs. a critica arta Abstract: Intr-un fel sau altul toti am fost ,critici de arta” prin simplul fapt cA ne-am exprimat parerea despre o anumiti opera, fie ea tablou, sculpturi, instalatie sau artele spectacolului, insa existi anumite standarde teoretice care ne pot ajuta sa descifrim o astfel de lucrare, facilitand apropierea publicului larg fata de acest domeniu. Cuvinte cheie: critica, contemporan arta, mesaj, artist, norma, Definitii: A critica: A dezvalui lipsurile, greselile, defectele unor persoane, ale unei opere, ale unor stiri de Iucruri (aratnd cauzele siindicand mijloacele de indreptare). A aprecia valoarea etica, artistica etc. a unei opere. Arata cu rautate (sau cu exagerare) partile slabe ale unui lucru sau ale unei persoane; a comenta in chip rautacios, nascocind lipsuri si greselis a barfi,- Din fr. critiquer. Critica, s. f. IIL Analiza, apreciere a unor opere artistice, literare, a activitatii unor persoane sau a IULIA IANCU unor colective, Articol, studiu, ansamblu de studii in care se face critica (III). - Din fr. critique, lat. criticus. Critica de arta Laoprimaanaliza a verbului ,a critica” suntem tentafi si-i atribuim o conotatie negativa, nu insa si cand vine vorba de critica de arta, un proces teoretic, sistematic, descriptiv si analitic care are la baza o serie de etape menite si ,descifreze” lucrarea artistica. Criticul de arti, contrar imaginii popularizate in media, nu este acel personaj care se plimba prin galerii sau prin muzee cuo mana sustinandu-si barbia, iar pe cealalta finand-o flexata in zona abdomenului sau finind afectat un pahar de vin, Criticul de ai este mediatorul dintre artist - opera ~ public, iar prin evalurea unei opere in baza unor standarde teoretice, titicii isi dorese si informeze publicul cu privire la aceasta si sa o popularizeze printre cei care nu au posibilitatea de a vedea originalul in mediull muzeal unde este expus. Critica de arti, pe langi descrierea fizicaa lucrarii in sine, ne ofera si informatii despre aspectele care nu sunt vizibile, insa constituie contextul crearii si infelegerii operei: date despre autor, despre sursele sale de inspiratie sau experiente marcante, date despre perioada in care lucrarea a fost conceputa si ce efect au avut evenimentele contemporane asuipra sa, ce mesaj se ascunde in spatele tuselor sau al liniilor sculpturale. ‘Astfel, cele trei aspecte la care se refera criticul sunt: importanta subiectului, mediul gi contextul. Analiza subiectului unei opere coincide cu etapa descriptiva a criticii, etapa de care aminteste Edmund Burke Feldman in cartea, Varieties of Visual Experience” si vizeaza personajele, obiectele, locurile si evenimentele imaginate de artist in lucrarea sa. Urmeazi analiza mediului unei lucrari attistice, mai exact a materialelor si motivatia folosirii lor de catre autor. De exemplu, artista Magdalena Abakanowicz lucreaza cu materiale textile, modeste, elastice si flexibile fiindcd ca asociaza aceste caracteristici cu corpul uman si materialitatea sa, aga cum avea s se inspire dintr-un episod tragic din copilariei: cand soldatii nazisti au invadat Polonia, o patruli a pitruns in casa artistel, impuscandu-i mama, mutiland-o, Acest eveniment devastator pentru familia Abakanowicz a ficut-o si realizeze cum carnafia este asemanitoare unei buciti de material ~ ci poate fi sfagiaté cu usuringa. Analizind contextual o opera de arta avem sansa de a afla si detalii din background-ul, social-politic al perioadei care I-a influenfat pe artist. Un exemplu potrivit in acest sens este una dintre cele mai celebre opere ale lui Pablo Picasso: Guernica ~ 0 lucrare cu un puternic mesaj politic impotriva invadarii de catre nazisti a orasului basc, Guernica din timpul rizboiului civil din Spania. Critica de arta are la baza argumente menite sé conving’ ci 0 opera este valoroasé prin mesajul pe care il transmite prin emotiile provocate fiecdruia. Abilitatea unei persoane dea se conecta la acest mesaj este subiectiv, pur emotionali gi intelectual. Daca un critic are o anumiti reactie cu privire la un tablou sau o alti form artistic’ este foarte important ca acesta sa se exprime astfel incat si publicul larg sa rezoneze cu ideile sale, dar criticul nu este purtatorul de cuvant al artistului, cat evaluatorul operei sale, actiune prin care trebuie s4 educe audienta. A critica arta »Nu infeleg arta, $i un copil de cinci ani ar putea picta aga’, Asta nu mai e arta. Arta s-a oprit la Baroc’, »Astazi nu mai exista arta’, ,Publicul de arta este unul prefacut.” ¢.a.m.d, ..acestea sunt parerile generale despre arti, mai ales despre arta contemporan spuise pe un ton zeflemitor, atotstiutor de care ne lovim de fiecare data cand deschidem subiectul. E adevirat. Gustul artistic nu se poate discuta, iar cand cineva declari ci arta a murit la Baroc inseamna c& pana acolo a putut descifra mesajul operelor sau pind acolo a vrut si inteleaga, Arta nu a murit la Barog, la fel cum a afirma ca astizi nu se mai face arta este 0 dovada de ignorant Fiecare curent artistic isi promoveazi mesajele prin forme tot mai complexe si mai imaginative. Daca pana in secolul XIX, arta trebuia si urmeze anumite canoane, in secolul urmator s-a produsacea rupturacu traditia prin aparitia criticilor de arti, a academiilor, a amatorilor gi mai ales a libertafii pe care artistul si-a luat-o, Acesta nut mai lucreaz pentrtt un mecena, ci este independent si isi poate cultiva stil personal. fn acest context au apirut acele curente artistice socante” care si-att gasit sursa de inspiratie in viata de zi cu zi a societatii: fovismul, expresionismul, cubismul, futurismal, stilul Dada, surealismul, etc, Dada, de exemplu, a fost un raspuns direct la atrocititile provocate de Primul Razboi Mondial. Crimele in masi, nemaintalnite pand atunci, subliniau irationalitatea capitalismului sia nationalismului. Unei asemenea orori i se putea rispunde doar cu o respingere a valorilor societatii care a permis rizboiul. ‘in Dada aceasta respingere a fost organizata in jurul negirii valorilor artistice si culturale ale vechii societii, S-a dezvoltat rapid intr-o migcare anathista, Ginici si nihilisté- manifestandu-se prin expozitii scandaloase, manifeste absurde, demonstrafii socante care aveau scopul in mod deliberat de a provoca siirita militarismul pandemic al Europei cat si pe burghezii conservator. Arta contemporana este mult mai contextual decat vizuali, iar mesajul ei este opera in sine, Modul lui de afigare, fie ci vorbim de tablouri, instalatii saul performance-uri este canalul de transmitere, de prezentare citre public, de atragere a atentiei asupra anumitor aspecte cu care ne confruntim aziz consumerism, globalizare, poluare, tehnologizare Este foarte usor si criticim ceva ce nu infelegem pentru ci nu avem acces la mesajul transmis, nureusim si ne conectm cu povestea din spatele lucrari, iar motivele pentru care o facem sunt numeroase: lipsa unei educafii personale in acest sens, lipsa unor evenimente din sfera culturala care 4 pregateasca $i si cizeleze gustul comunitatii pentru acest domeniu, atitudinea reticenta fata de nou, condamnarea unor persoane sau a unor activilafi care ar putea sa contribuie la dezvoltarea gustului pentru arta, Trebuie sa infelegem ca arta este accesibila tuturor gi nu unei elite, dar nu putem si emitem pretentii dea o infelege fara putin efort si anume: vizitarea muzeelor, a galeriilor, participarea la diverse vernisaje sau conferinfe din domeniu, parcurgerea albumelor de arta, a cirtilor care trateaz acest subiect, informarea despre un anumit artist inainte de a-i urméri opera si adresarea unor intrebari celor care ne-ar putea lamuri cu privire la curiozitatile personale. Bibliografie 1 Mare Dachy, Dada.Revolta Artei, Editura Univers, 2007, 2. Stephen Little, ..isme.Sa infelegem arta, Editua Rao 3, James Carney, A historical theory of art criticism, Journal of Aesthetic Education, Vol. 28, Nr. 1, 1994, pp. 13-29 4, Therry Barrett, Criticizing art, Mayfield Publishing CompanyCritici de arta din Asia de ADRIANA CIOTAU Pentru a infelege contextul in care s-au format acesti critici de arti din Asia este interesat de vazut o prezentare general a fiecarui critic de arta. Din descriere se observa cea ce a determinat formarea si dezvoltarea in domeniul profesional a acestora, si anume o sch mbare a contextului traditional. Acest context asiatic traditional a fost supus unor transformari culturale ce capata noi dimensiuni la inceput de secol XX. 1.China Marii critici ai perioadei moderne din China si-au continuat studiile in strainatate dupa care au revenit in fara natala. Acestia au adus cu ei tehnici au suprapus cu fenomenul avangardist ce lua amploare in aceasta zona. Carol Yinghua Lu noi, care Tink poz http eapleapleap com/2013,05/earol-yinghia-kr-me-in-2012/ Link pod: http:/pinchukfund.orgien/photo_and_video/photogallery/262/ Carol Yinghua Lu este o personalitate cunoscuta in lumea artistica chineza, locuieste silucreaza in Beijing (China). Ea este aprecia pentru cariera sa de scriitor, dar si ca critic de arta gi curator. a Biografie: rol Yinghua Lu s-a nscut in anul 1977 in Chaozhou, China. In anul 2005 si-a finalizat studiile la Universitatea din Suedia, unde a devenit apoi cercetitor la arhivele de arta asiaticd pana in 2007. Scurte repere profesionale: Carol Yinghua Lu este co-fondator si co-editor al revistei “Contemporan Arta & Investment”. In functia sa de scriitor, Carol Yinghua Lu a seris articole despre arta contemporana in mai multe reviste de arti internationala: Fri re, ‘The Exhibitionist, Yishu, Tate si platforma E-flux infiintata in 1988. In 2008, platforma a inceput publicarea unor eseuri despre paradigmele culturale, politice si structurale din arta contempora Carol Yinghua este si autoarea unor documente care se concentreaza asupra tendintelor in arta contemporana din Asia, precum si despre impactul conditiilor politice, financiare si creative asupra artistilor, criticilor, curatorilor si galeristilor de pe continentul asiatic. in 2009-2010, Lua devenit director 5 al proiectului “Suitcase Art’ i fondatorReferinte in cariera sa de critic de arta: in 2011, Carol Yinghua Lu a nominalizata la editia 54 a Bienalei de la Venetia la Distincjia de Onoare Leul de Aur. Acest premit a fost special creat pentru a incuraja munca de-o viata a oamenilor care au contribuit la dezvoltarea societijii de asta. Printre oamenii de eliti ai societitii care au primit aceasta distinctic, se numara: arhitecta Phyllis Barbara Lambert (2014) gi arhitectul Rem Koolhaas (2010) fost Link poza: hitps//www:romania-actualitatiro/suedezul_roy anders: son_castiga_leul_de_aur_lo_venetia-66481 Bibliografie: http://wwwefrieze.com/magazine/ http://blogs.artinfo.com/artintheair/2011/06/04/ germany-takes-home-golden-lion-at-2011-venice biennale/ http://webcache.googleusercontent.com/ che: FuGVunbOMWBUarMmuAF http://webcache.googleusercontent.com/ search?q=cache:http://qmagazine.ro/phyllis- lambert-va-primi-distinctia-de-onoare-leul-de- aur-la-bienala-de-la-venetia_248331.html&gws_ rdecr&ei=CGGGVonxGérwULXpgLgN http://baba-paunescu.eu/?attachment_id=139 http://www.culturalexchange-cn.nl/individuals/ carol-lu tp://www.e-flux.com/about/&gws_ Chen Danging Link poza: http:/Wwww.qingdaonese,com/chen-danging-1-15/ Chen Danging este un critic de arti artist realist chinez. Chen este cunoscut ca unul dintre cei mai buni pictori ai perioadei noastre. un Biografie: Chen s-a nascut la Shanghai in anul 1952. Astazi, Shanghai este cel mai mare orag din China si reprezinta totodata un centru important comercial de pe continent. in 1978 Chen a fost admis la Academia Centrala de Arte Frumoase din China, unde a obtinut si licenta. In anii 80, Chen Danging s-a mutat in Statele Unite ale Americii, unde a devenit cetitean american, Prima intalnire cu arta a fost in timp ce era clev la o scoala primara din provincia chineza Guangdong, unde a invatat despre pictura in ulei In timpul scolii primare i-a cunoscut pe viitorii artisti Chen Yifei si Xia Baoyuan. Printre primele sale lucrari din perioada socialista din China se numara: “Writing a Letter to Chairman Mao’, "Golden Harvest Farmland Bathed in Tears’ si unele schite, Toate aceste lucrari au fost realizate in timpul Revolutiei Culturale, la varsta de 16 ani find relocat in suburbiile din China - Nanjing, Venirea la putere a comunistilor in China a insemnat inchiderea totala fata de Vest si reducerea clitelor prin munca la sate. in tabloul din intitulat:"Mothers “Tibetan Paintings’, and children” seriapictorul a fost inspirat de catre artistul francez, realist, Jean-Francois Millet. Aceste lucrari arata despartirea sa de arta inspirati de realismul socialist spre o art fran Tablou Tears Flooding the Autumnal Fields 1976, autor Chen Danging, pictura in uleis dimensiuni lucrare 164 x 235 cm Link poza: http://huntingtonarchive.osu.edu/ Exhibitions/5000years/indxs/new/newoilpgs/C4164M. html Aceste doua lucrari fac parte din seria celor 7 tablouri sub numele de “Tibetan Paintings’ Si acum aceste seri de tablouri emofioneaza si atrag atenfia asupra culturii tibetane surprinsa de citre Chen Danging prin pictura sa Activitatea artistica: Poate cel mai important eveniment care demonstreaza calitatea sa de artist este proiectarea si planificarea ceremoniei de deschidere 2008 de la Jocurile Olimpice de la Beijing. Totodata el s-a ocupat de proza scrisi in cartea Zhang a echipei de design, Bibliografie: https://en.wikipedia.org/wiki/Chen_Danging https://threetorches.wordpress.com/2013/06/29/chi tist-on-snowden-younger-generations-and- technological-innovation/ https://ro.wikipedia.org/wiki/Shanghai nr 5 revistra Vatra 2012 text “Prezentare general a fenomenului avangardist in literatura gi arta chineza” autor Victoria Lupagcu nese Hou Hanru Link po. with-marie-martraire-and-xiaoyu-weng/ Hou Hanru este un critic de arta si cura- tor chinez. In prezent este directorul Muzeului de Art a Secolului XT din Italia, MAXX. Biografie: Hou Hanru s-a nascut in 1963 in Guang- zhou, China; in prezent locuieste la Roma. Dupa ce a absolvit Central Academy of Fine Arts inBeijing s-a mutat in anul 1990 in Franta, unde a locuit 16 ani, ca apoi, in anul 2006, si se mute in America, Cariera profesional si academica: 2006 - 2012: Director la Catedra de Expozitii si Studii ale Institutului de Arti San Francisco, unde a condus Departmentul Expozitii si Programe Publice, 2012: Co-director al organizatiei World Biennale Forum in oragul korean Gwangju, 2013: Curator la cea de-a V-a editic a ‘Trienalei Auckland, Auckland, New Zealand. Hou a fost curator la diverse biennale, printre care amintim: Bienala Shanghai din 2000, Bienala de la Venetia - Pavilionul Chinei din 2007 sila a X-a editie a bienalei Lyon din Franta din 2009. walter ond mobwen’ rine exhibitions and san Francista Link poza: https /www.aaa.org.hk/Collection/Details/47913 Bibliografie: http://www-fondazionemaxxi.it/en/hanru-hou/ Feng Boyi Link poza: http://www jaguarcars. art_prize/committe-jury-and-nomintors_02e-html Feng Boyi este un critic de arta si un eminent curator in China, Feng este autorul forumului intitulat Alianfa Artistilor, un forum de artd online pentru arta contemporana din China. in procesul de gasire a unei noi identititi a artei din fara natala, Feng Boyi sustine regindirea fundatiei culturale chineze. Biografie: Feng Boyi a absolvit Departamentul de Istorie al Universititii Capitale Normal din Beijing (promotia 1984). Activitate ca publicist In 1984 Feng a inceput sa lucreze ca editor la Asociatia Artistilor din China. Controverse: Feng Boyi este cunoscut ca un promotor al miscirii artei contemporane din Beijing, incepand cu publicarea de articole si reviste impreuna cu artisti ca Ai Weiwei si Xu Bing. Feng Boyi a lucrat de multe ori cu artistul Ai Weiwei la publicarea unor jurnale The Black Book (1994), The White Book (1995) sila organizarea unor expozitii de arti destul de controversate in China Aceste jurnale erau o reflectic a ideilor politice ale artistului Ai Weiwei. In anul 2000 in timpul Bienalei de la Shanghai, Feng Boyi a co-organizat spectacolul controversat “Fuck Off’ care a fost inchis a doua zi de la deschidere din cauza prezentei a lucritilor fotografice de cadavre de copii imobile de catre artisti: Zhu Yu, Sun Yuan si Peng Yu. Jaguar_asia_tech_Yu Human Oil Pozi ike chem ee eon eral fools-contnue-o-poson-the-web-baby:herbal-soup-redi Alte publicati Feng Boyi a editat si a pul cataloage si lucrari. at numeroase Bibliografie: https://en.wikipedia.org/wiki/Feng_Boyi https://www.google.ro/s zhu yurartist&biw 366&bih=623 &source=Inmsétbm-=isch&sa=X&v ed=0ahUKEwj8hcf970XKAhXL8RQKHbwqAo4Q _ AUTBigB#tbm wut-yutartist+shanghai+bie nnale&imgrc=! Pbk20M%3A, 2.Indonezia Jim Supangkat Link poz: https: /wwwlickr.com/photos/aka_sanjaya/ 366843 8 Link poza: http://picssr.com/tags/irmadamayanti Jim Supangkat este un critic de arta, scriitor gi curator din Indonezia, laureat in 1997 a distinsului premiu al fundatiei Printul Claus din Norvegia. _ http://www:princeclausfund.org/en/ programmes/awards Biografie: Jim Supangkat s-a nascut in 2 mai 1948 in Makassar. A studiat la Facultatea de Arte si Design din cadrul Institutului de Educatie ‘Tehnologica din Bandung unde I-a avut ca profesor pe Dick Hartoko. Scurte repere profesionale: A trecut de la cariera de artist in anii 80, la curator de expedifii in Indonezia, ca apoi, in ani °90, sa se axeze pe cariera de critic de at Bibliografie: https://en.wikipedia.org/wiki/Jim_Supangkat http://webcache.googleusercontent. com/search?q=cache:http://www artatak.net/eng/projects_gerakan_ seni_rupa_baru_lecture.htm&gw rd=cr&ei=oguEVo2oHY TeUZ{ZmbgN69 Hideo Sugita (Ei-Q) (28 aprilie 1911 - 10 martie 1960) a fost un artist avangardist japonez. Biografie: Hideo Sugita (Ei-Q) niscut in Miyazaki-machi (acum Miyazaki City), Japonia in 28 aprilie 1911 in 1925, Sugita a intrat la scoala de arta din sa Tokyo pentru a studia pictura de tip occidental. In 1927 a inceput sa scrie lucrari de critic’ de arté occidentali, publicate in revista de arti a Atelierului Mizue, renunfind la scoala. in 1930, de cand a intrat intr-o scoala de fotografie, a urmarit atat pictura, cat si fotografia, dar mai ales fotogramele. Opera s: EI-Q a fost influenfat in opera sa de eseuri suprarealiste estetice si de promovari de fotografi Acest lucru nu |-a impiedicat si mai revina si asupra picturii, cea ce a dus la o fuziune de fotograme $i picturi pe care le-a numit “photo-dessins” In 1936 publica prima sa col “photo-dessins” intitulata "Nemuri no riy reason for sleep"). In 1937, EI-Q a infiintat organizatia de arta iu Bijutsu Kyokai care a activat pana in 1951 Bibliografie: http://www.tokinowasuremono.com/e/ artist-002-back/qei200609.html https://www.google.ro/search?sclient=psy- ab&rlz=1C1SVEE_enRO627RO627&biw=13668b ih=667&noj=1&q=photograms&oq=photograms& gs_l-serp3..683409.686133. 1.686331, 10.8.0.0.0.0.0.0 10,0...0na16.1.64.serP.10.0.0.30awQp3EIFL 4. Corea de Sud Lee Ufan Link posi: http:/\wwwartfinding. ‘com/52983/Biography/Uian-Lee Lee Ufan este artist, critic de arta gi filosof din Corea de Sud. ‘A fost un proeminent artist al miscarii Mono-ha (Japanese: “School of Things”) de la sfargitul anilor 60 si inceput de anii fI70. Aceasta miscare s-a rispindit rapid, devenind celebra gi in Europa si Japonia. intreaga sa carieri artisticd este marcata prin crearea unei intregi serii artistice alcatuite din: picturi, sculpturi, instalatii si critica de arta. S-a remarcat printre artistii din Asia in cadrul expozitiet realizate la muzeul Guggenheim din New York, recunoscandu-i-se astfel statutul de figura importanta in arta contemporana din intreaga lume. A fost influentat de ganditorii din Vest prin Iucririle lor: Martin Heidegger, Maurice Merleau-Ponty. Lee Ufan a studiat si lucrérile filozofului japonez, Nishida Kitard, Printre multele sale hucrai putem reaminti lucrarea intitulat: Phenomena and Perception B. Link poza: http://www.artnet.com/magazineus/re- views/nathan/lee-ufan7-8-11_detail.asp?picnum5. Mongolia BOLDBAATAR CHULTEM Aceasta instalatie a putut fi vazuta si in cadrul exporfiei pe care a avut-o la muzeul Guggenheim din ‘New York. Poate cel mai important aspect al acestei lucrari este semnificatia sa. Artistul a urmirit si arate doua lucruri: primul este relatia dintre a vedea si ceea ce poate fi vazut, iar a doua este realatia dintre artist si volumul materialului. Cariera profesionali si academic’: Lee a fost profesor la Universitatea de Arta ‘Tama din Tokyo din 1973 pana in 2007, Lucrari publicate: - The Search for Encounter (1971; 0 noua editie aparutd in 2000) ~The Art of Encounter (2004; editie revizuitd in 2008), Premii si distinctii: - Japan Art Association's Praemium Impe- Link poz http://mongolia-pavilion-venice-biennale.com/our-tesmn/ Boldbaatar Chultem este o personalitate riale pentru pictur’ (2001) consacrata si apreciata in lumea artistic’ din Lee Ufan a fost numit Cavaler al Ordinului Ar- Mongolia, fiind considerat cel mai bun artist felorg Titerelorin1990, al Uniunii Artistilor din Mongolia, Boldbaatar In 2010 este deschis in Naoshima, Japonia, Chultem este artist, istoric gi critic de arta. un muzeu al artistului Lee Ufan. Muzeul Lee Ufan a fost proiectat de arhitectul Tadao Ando. Biografie: Boldbaatar Chultem a absolvit Academia de Arte Frumoase Surikov din Mongolia si primeste titlul de Doctor al Universitatii Mongole de Arta si Cultura cativa ani mai tarziu. inci din 1981 de cand si-a inceput activitatea artisticé, a fost primul artist din ‘Mongolia care a avut expozifii in intreaga lume in perioada socialista. A fost invitat la diverse simpozioane in {ari ca: Germania, China si Japonia. Activitate didactic: Boldbaatar Chultem a fost cadru didactic Ja Universitatea de Arta si Cultura din Mongolia si la Universitatea Nationala din Mongolia pana in 2014, Distinctii obtinute: - Medalia Steaua de Aur de la Academia de Arte Frumoase din Mongolia - Medalia de Onoare pentru reali carier din partea Guvernului Mongoliei - Ordinul Steaua Polara din partea Guvernului Mongoliei Link poz’: http:/wwwmetalocus.es/content/en/blog/du- al-unity-between-wall-tadao-ando-and-curtain-toye-ito ile sale in Bibiografi http://www-britannica.com/biography/Lee-Ufan http://www-frieze.com/issue/article/on-reflection/Scurte repere profesionale: In 2015 a facut parte echipa care a reprezentat Pavilionul Mongolia la editia a X-a Bienalei din Venetia. Pavilionul Mongoliei care pun in discutie casa traditionala in perioada unei mobilititi accentuate a lumii moderne. Cele doua lucriri ale artistilor Enkhbold Togmidshiirev si Unen Enkh sunt realizate din materiale natural inspirate din traditiile nomade mongole. prezinti doud lucrari ‘Unen Enkh, Other Home, 2015.Lucrare de arta expusa la Bienala din Venetia. Pozi link: http://wwwarte.it/art-calendar/venice/ exhibition-other-home-16241 6. Papua New Guinea Ellen Dissanayake Link poza: http: www.ealtimearts:net/article/issue113/10950 Ellen Dissanayake este un savant american. Munca sa se concentreaza pe explorarea antropologica a artei sia culturii din intreaga lume. Pentru lucrarea sa, Ellen Dissanayake a primit titlul de “Honorary Doctorate of Humane Letter” de la Institutul Maryland din Baltimore, 2013. “Honorary Doctorate of Humane Letter” este un titlu dat celor care s-au distins si in alte domenii decat stiinta, literatura si religie. Biografie Locul nasterii: Walla Walla, Washington. Studii: In 1957 Ellen Dissanayake primeste B.A. in urma studiilor de la Universitatea de Stat din Washington. Ellen Dissanayke a susjinut cateva cursuri la Scoala pentru Cercetiri Sociale din New York, Universitatea. din Edinburgh, in Scotia, Sarah Lawrence College, Scoala National de Arte din Papua Nowa Guinee gi la Universitatea din Peradeniya in Sri Lanka Calatorii de studii: Sri Lanka, Nigeria, India, Madagascar si Papua Nowa Guinee. Pentru Ellen Dissanayake aceasta varictate de popoare a reprezentat 0 sursi de inspiratie pentru munca ci. Carti publicate: “What is Art for?” (1988) “Homo Aestheticus “(1992, 1995) “Art and Intimacy: How the Arts Began “(2000) BIBLIOGRAFIE: bups//on.wikipedia.org/wiki/Ellen_Dissanayake bip://wwwerealtimearts.net/artile/issuel13/10950 bups//en.wikipedia.orgiwiki/Doctor_of Humane_LettersProfil @ de critic ELENA-DIANA SMEU_ Arta nu este nascocirea batanului continent, cum s-ar putea crede, Fiecare civilizatie a dispus inca de la inceputuri de propria cultura si a creat 0 unica si autentica reprezentare a modului in care percep viata. lar arta de a critica materialul artistic nu este o indeletnicire europeand sau, generalizind, a ci ilizafiilor pe care noi le cunoastem atat de bine. Criticul de arti are ca obiect de interes manifestarile artistice de orice fel. Spectrul artei fiind impartit in domenii distincte, veleitatile criticului difera in fanctie de subiectul preferat. Arta nu este nascocirea baténului continent, cum s-ar putea crede. Fiecare civilizatie a dispus inca de la inceputuri de propria cultura gi a creat 0 unici si autenticd reprezentare a modului in care percep viata. lar arta de a critica materialul artistic nu este o indeletnicire european sau, generalizand, a civilizatiilor pe care noi le cunoastem atat de bine Piménturile Americii de Sud sunt fecunde artistic. Jorge Luis Borges, Ledn Ferrari, Joaquin ‘Torres Garcia stint nume ale patrimoniului artistic sud-american lar critica de arta este nelipsit. Luis Cardoza y Aragon (1901 - 1992) Guatemala il are ca reprezentant pe acest scriitor, eseist, poet si diplomat, care se inserie in rindul criticilor de arti. Cea mai mare parte a vietii si-a trdit-o in exil, in Mexic. Prima sa creatie artistica este publicata sub numele de Luna Park, 0 colectie de poeme. In momentul scrierii, a fost influentat de arta avangardista si de artisti ai suprarealismului. Luis Cardoza a lucrat in functia de consul general al Guatemalei in New York in perioada in care guvernul lui Lazaro Chacén se afla la conducerea tarii. La inceputul aniilor 1930 si-a parasit atat functia, cat gi tara din cauiza conducerii dictatoriale a presedintelui Jorge Ubico, Nu a fost exilat, ci si-a impus exilul in Mexic, unde a avut o puternica influent artistica, culturala si politica . In 1974, a fost numit unul dintre cei mai interesan{i necunoscuti ai Americii Latine [..] a carui munca nu a atras cea mai mare atentie, dar ar trebui considerat la un nivel de egalitate cu nume precum Carlos Pellicer sau Xavier Villaurrutia, Probabil din cauza faptului ca se nascuse in Guatemala ntta primit atentie criticd cuvenita. In 1974 he was called “one of the most interesting unknowns in Latin America [...] whose work somehow never attracted much attention, by rights he should have ranked with Carlos Pellicer or Xavier Villaurrutia. Perhaps because he was Guatemalan he never seemed to receive critical notice. Norah Borges (1901-1998) Leonor Fanny Borges Acevedo a fost un artist, plastic, reprezentanta a expresionismului si critic de arta, Scriitorului argentinian Jorge Luis Borges fi este frate, chiar el numind-o Norah, nume pe care l-a pastrat si in cariera artistica. A crescut gi si-a inceput cariera pe pamant european, in Elvetia, unde s-a mutat impreuna cu familie pentru a trata orbirea tatilui Este interesat de sculptura si de tehnica Iucrului in lemn. Scrie $i ilustreazi 0 carte de poezii, Notas Iejanas, in anul 1905. Familia doreste si se intoarca in Argentina, insi sederea lor in Europa dureazi inca 4 ani din cauza Primului Razboi Mondial, in aceasta perioada, cilatoreste si descopera avangardismul. Se intoarce in Argentina in 1921 in ipostaza unui prosper artist plastic. lustreaza o carte de poezii a fratelui sau, face parte din diferite grupuri sociale, se casatoreste cu un expert in arta gi literatura avangardista. In timpul celui De-al Doilea Razboi Mondial, este vocea asociatiei formate din feministe antifasciste junta de la Victoria. Va fi nevoiti si petreacd o lun’ alituri de mama ei in inchisoare pentru remarcile aduse impotriva presedintelui argentinian, Juan Domingo Peron. isi continua cariera artisitca publicand Anales de Buenos Aires, o lucrare de critic’, sub pseudonimul Manuel Pinedo. Nu isi pastreazi multe opere, multe dintre ele oferindu-le $i vanzindu-le. Deasemenea, nu punea foarte mult pret pe expozitiile de arta. Numarul cartilor pe care le ilustreaza este aproape 80.Pedro Sienna (1893— 1972) ‘Recunoscut ca unul dintre pionieri chilieni ai filmului mut, Sienna a fost scenarist, poet, jurnalist, actor de film, critic de arta gi teatru, Numele care |-a facut cunoscut este cel adoptat mai tarziu, intrucat se naste Pedro Pérez Cordero. Primul situ contact cu lumea artistici a fost cinematografia. Regizeaz’ si joacé in una dintre primele pelicule mute chiliene El Hombre de acero in 1917, in traducere Omul de otel. In urmatorii ani, incepe cariera scriitoriceasca, creand scenariul unei productii pe care 0 regizeazi gi in care joaca. EI Hisar de la muerte, Cavalerul Mortii in traducere, este considerat un clasic al cinema-ului mut chilian, Serie romane, unul dintre ele o biogratie, devine un autor respectat. In 1966, la varsta de 73 de ani, primeste Premio Nacional de Arte de Chile, acordat de stat pentru deosebitele contributii artistice Astizi, se ofera in numele siu premii pentru creatiile cinematografice Mario de Andrade (1893- 1945) Una dintre cele mai importante personalititi braziliene, Andrade a profesat intr-o paleta de domenii: a fost poet si romancier, expert in muzicologie, istoric al artei, critic si fotograf. Este un reprezentant de seama al modernismului, intrucat a fost unul dintre fondatorii acestui curent in Brazilia sia creat literatura si poezia moderna brazilian’ cu opera Paulicéia Desvairada (Oragul halucinant). Este etalonul polimatului brazilian. Primeste 0 educatie muzicala, dar este autodidact in ceca ce priveste istoria, arta, cultura si poezia. Scrie poezie in timp ce studiaza pianul, ocupatie in care dorea sa profeseze, Mai tarziu, igi schimba gandurile, in momentul in care cariera de pianist nu mai este o optiune. Publici eseuri pe o multitudine de subiecte, de la istorie si literatura pana la muzica. Calatoreste foarte mult, iar in urma acestor aventuri isi formeazi un grup de prieteni pasionati de aceleasi subiecte artistice, fini cunoscatori ai migcarii moderniste din Europa. Sub numele de Cei cinci, ei doresc si promoveze avangardismul in Brazilia. Impreuna cu cativa dintre membri acestui grup, Andrade desfasoara un eveniment cu rolul de a prezenta publicului lucrarile lor. El este figura central a migc&rli pentru douszeci de ani. S-a numit Semana de Arte Moderna (Week of Modern Art), in traducere, Saptimana Artei Moderne si a inclus expozitii de pictur, sesiuni de lectura despre arti, muzici si literatura. Acest eveniment continui si astizi, devenit un festival al artelor. Grupul se va dizolva cu trecerea anilor, iar Andrade isi propune un nou proiect Calitoreste in zona silbatica a Brazile, face fotografit si, alituri de cateva texte, le trimite unui iar national care le publica. La sfarsitul vietii, devine directorul fondator al Departamentului Cultural din Sao Paulo, unde a crescut si a trait. A avut o deosebita influenta asupra dezvoltarii culturale in plan local si national. Biblioteca din Sao Paulo poarti astizi numele sau. Surse: www.wikipedia.org wwwranker.com wwwashetlersoup.io www brainpickings.og, wwwcinemachile.cl www thefamouspeople.com/DAEXPOSILAD-SP 192Z80. Curatori romani independenti Studiu de caz:loana Ciocan ADA MUNTEAN Desi aflata relativ la inceputul carierei sale, intr-o perioada de ascensiune, activitatea curatoriald si artisticit a Ioanei Ciocan este una deja maturd si versatild, pastrandu-si interesul intre niste parametri clari de preocupari estetice, insd reusind sit vind mereu cu un “ceva” nou care surprinde pri un profesionist de urmérit si pe vittor. torul. Astfel, proiectele sale de pana acum 0 propun ca Joana Ciocan este unul dintre cei mai activi tineri curatori independen{i romani, activitatea sa desfasurandu-se preponderent in Bucuresti. Printre proiectele pe care aceasta le-a initiat si coordonat, cele mai cunoscute sunt cele care vizeaza arta in spatiul public si anume: Proiect 1990 (Piata Presei Libere - Bucuresti), Keep the change, Lea Rasovszky, sculptura in spatiul public, Leicester UK, $ P A M (Parcul Carol Bucuresti). Deasemenea, printre ultimele proiecte curatoriale pe care le-a materializat se numara Fapte Morale (Muzeul National de Arta Contemporana, Victoria Art Center si Ciclop), Seulpturd in plein-air Aiurart (Aiurart-spatiu de arti contemporana) si Dupd 25 de ani (NAG Pop Up Gallery-Bucuresti). in 2014 a co-curatoriat cu Cees Hendrikse expozitia Transformation. Romanian Sculpture 25 years after the Revolution, la Muzeul Beelden Ann Zee Museum, The Hague (NL). Activitatea sa profesionala se contureaza intr-o maniera complexa, aceasta participand frecvent la conferinfe cu tematicd care vizeaz3 arta in spatiul public si politici curatoriale in Europa de Est (Antiala Timisoreana de Arhitectura 2015; Ministerul Culturii = Centrul de pregatire profesionala in cultura; Fundatia Mora, Asociatia pentru promovarea artelor contemporane, Institutul de Management al Artei, etc.). De asemenea, in anul 2015 a facut parte in calitate de director din echipa care a coordonat ArtC Vin ins nN? Safari, lucrand si pentru Casa de licitat zona de arta contemporana. Din 2009 este asistent universitar la Universitatea National de Arte din Bucuresti in cadrul sectiei Grafica si din 2010 este doctor in arte vizuale. Activeazd ca membru in jurii de specialitate, precum: Concurs de proiecte curatoriale ~ Uniunea Artistilor Plastici din Romania (2015); Art on Display (2014); Spatiu expandat, editia IV (2014), SPAM, editia 1 Copy/Paste (2013). Din 2011 este editor asociat - Revista ARTA si in 2014 a publicat la editura Vellant cartile Proiect 1990 - program de arti in spatiul public 2010-2014 si Transformation. Romanian Sculpture 25 Years After the Revolution. Project 1990 a fost lansat in ianuarie 2010, cuprinzand o serie de evenimente care aut drept scop amplasarea unor lucriti de arti contemporana pe soclul din Piafa Presei din Bucuresti, ramas liber in din 1990, Acesta a debutat cu amplasarea unei replici a statuii lui V. I. Lenin de Boris Caragea, intitulata Ciocan vs, Ulyanoy pe soclul din Piata Presei Libere din Bucuresti. Project 1990 reliefeaz& preocuparea Ioanei Ciocan pentru arta de propaganda, dar si dorinfa artistei de a resuscita un spatiu din Bucuresti care poarti o puternica amprenta istorica. Aceasta a invitat pe parcursul a patru ani, artisti care au incercat si coniere o noua perspectiva vizuala a soclului lui Lenin sichiar sa jongleze conceptual cu ceea ce el reprezinta, folosindu-se de medii plastice si tehnice specifice instalatiei sculpturale contemporane, Atitudinea artistilor a fost mereu critica, cu. nuanfe ironice (Rechinii rosii), uneori dramatice (Visul Romédnesc.) fata de cea insemnat arta in perioada totalitarismului, in care Realismul Socialist servea prin ipocrizie, sub presiuunea politica unor cauze mincinoase. Proiect 1990 a inceput timid, precum martui curatorul intr-un interviu din publicatia Dilemna Veche (nr. 521, 6-12 februarie 2014). La inceput (ianuarie 2010 - mai 2010) nu a vrut si expund nimeni in cadrul lui, lista de asteptare ajungand ulterior (dupa ce a inceput si aiba vizibilitate) mult prea lunga pentru disponibilitatea spatiului, Numitorul comun al lucrarilor expuse a fost justficat in acclagi interviu astfel: “Toate Iucrarile au vorbit, intr-un mod sincer, despre ceea ce se intampli in societatea postdecembrie 1989. Artistii au avut un discurs coerent si au reacfionat la ceea ce se intampla acum. Nesimfindu-se constransi de comisii culturale formate din dinozauri ru s-au gandit sa foloseasca in lucrarile lor simboluri populiste, precum Caragiale, Eminescu sau actori celebri, Fi nu au dorit sa stranga voturi, ci au vrut sa sculptezel” Lista celor care au expus in cadrul acestui sesteproiect cuprinde nume precum: Nicolae Comanescu, Stefan Radu-Cretu, Bogdan Raté, Mihai Zgondoiu, Aurel Tar, Mihai Balko, Virgil Scripcariu, Ileana Oancea, Alexandru Poteca s.2. Toana Ciocan face, de asemenea, demersuri pentru infiinfarea unui muzeu al artei comuniste numit Muzeul Epocii de Aur, unde speri si mute statuia lui Lenin de Boris Caragea gi Petru Groza de Romul Ladea pe care le-a recuperat din abandonul de la Mogosoaia, printr-un parteneriat incheiat cu Primaria Municipiului Bucuresti. Unul dintre cele mai recente proiecte ale sale se intituleaza Din dragoste. Fapte Morale si reprezinta un trio conceptual gi stilistic, care prezinta trei viziuni contemporane feminine asupra unui subiect universal: dragostea. Solo-show-urile care formeaza proiectul sunt: Trei: Lea Rasovszky, Ciclop | Doi: Ana Banica, ‘Muzeul National de Arti Contemporand | Unu: Alina Marinescu, Victoria Art Center. Actul curatorial al Joanei Ciocan este pus in valoare in parteneriat cu, arhitectul Attila Kim gi este o abordare ironica, din punctul meu de vedere, asupra subiectului atribuit exclusiv preocuparilor feminine, si anume dragostea Din dragoste. Fapte Morale vine sa sustina arta de gen feminin prin propunerea a trei artiste tinere, in ascensiune, printr-un demers pe care curatorul il numeste “feminist de tip faible”. Desfigurandu-se simultan in trei locatii distinete, proiectul dezvaluie viziunile a trei femei-artist despre dragoste, voit inserate in contrast cu datele contextului social romanesc, in care arta plastica si mediul academic de specialitate sunt in continuare reprezentate in procent majoritar de catre exponenti de sex masculin. Toana Ciocan materializeazd un proiect ambitios, spectaculos atat din punct de vedere ideatic, cat si estetic, provocand privitorul Ia o chestionare asupra subiectului propus, cit si la relationarea acestuia cu. conceptele de feminin si feminist. Desi aflata relativ la inceputul carierei sale, intr-o perioada de ascensiune, activitatea curatoriala si artisticd a Toanei Ciocan este una deja matura si versatili, pastrandu-si interesul intre niste parametri clari de preocupari estetice, ins reugind sa vind mereu cul un “ceva” nou care surprinde privitorul Astlel, proiectele sale de pana acum o propun ca un. profesionist de urmatit si pe viitor.Controverse in arta ,,site specific” Abstract:The present article defines the term of , site specific” in art, presenting shortly the evolution of the perspective on art regarding its contextualisation to a specific site, from the distant past to the transparent emergence of the term in the 1970s, used both in arts and architecture. ‘Ihree real situations were chosen to help exemplifying the definition, all of them being quite disputed at the time of their installation, these controverses being actually the first step in this new perception of the public art. Keywords: Site specific, contextualisation, public art, controverse, perception Arta a inceput si fie prezenta din ce in ce mai des in spatiile orasului, fie ele deschise, de tip piete, intersectii, gradini, curti ale institutiilor, fie inchise, atét sub forma interventiilor si a obiectelor fizice, precum si a evenimentelor care implica arta. A crea ins arta contextuala implica anumite responsabilitati de proiectare, de la respectarea legislatiei si a culturii poptlatiei la cunoasterea comunititii, directionarea artei citre un adevarat beneficiar, de cele mai multe ori acesta fiind unul colectiv (anumiti utilizatori ai spatiului in cauzi sau a serviciilor oferite in zona respectiva), ludndu-se in considerare asteptirile sale, supunandu-se criticilor lui si raspunzindu-se in consecinfa. Demulteori,pentruatingerearezultatuluidorit, intervine interdisciplinaritatea gi experimentul, se pot utiliza tehnologii noi sau dimpotriva, vernaculare, se apeleaz la memoriacolectivaalocuitorilor, la traditiile comunitatilor, la comportamentele lor gi la modul in care folosese spatiile orasului. Daca pana spre a doua jumitatea secolului XX1 nu existat foarte multe scrieri despre arta in spatiul public, aceasta rezumandu-se in principiu la sculpturi cu valoare predominant esteticd plasate in piele sau la amenajari peisagistice pana in secolul XI, cu scopul de a revitaliza peisajele urbane si de a creste calitatea estetica a oragului ori, in cazul farilor cu dictaturi, la monumente ce aveau rol de propagand sau de afirmare a evenimentelor istorice (este si cazul Romaniei in perioada socialist cand se organizau concursurri pentru. ,monumente destinate comemoririi unor evenimente din trecutul najional sau pentru cinstirea unor personalitii DORIANA MARASOIU culturale marcante” si pentru a sprijini ,actiunea de| impodobire a oragelor” ), conceptul de Arta Publica a devenit important in ultimele decenii gi un subiect, popular de cercetare si experimentare, observandu-se faptul ca poate fi folosita nu doar estetic, ci si pentru a trezi sentimente, amintiri, revolte politice, curiozitate, interes in anumite comunitati sau categorii specifice de cameni. Cum a fost mentionat mai sus, complexitatea la care a ajuns arta public’ implici 0 colaborare eficienté intre mai multe discipline - arhitecti, urbanisti, artisti, arhitecti peisagisti, sociologi, factori administrativi si fundatii, sponsori — care sa creeze anumite strategii yi politici culturale, in urma cirora evolufia artelor vizuale din oras sa fie supravegheata. Acesta este motivul pentru care, in timp, arta publica ‘a ajuns sa prezinte un caracter de specificitate spafiala, nascandu-se conceptul de art specific” - arta contextuala, avand caracter permanent sau temporar, care modeleazi fesutul urban cu o anumita identitate artisticd, creaté pentru a exista intr-un anumit spafiu. Termenul a fost prima dati utilizat in anii '60-'70 de cativa sculptori care au inceput si realizeze lucriri publice pentru anumite site-uri urbane, devenind, cu timpul, o adevarata migcare artistica. Situl fix devine in anii 1990-2000 adevarata locatie a artei, cu toate caracteristicile sale, fizice, sociale, comunitare, politice, economice, si nu spafiul muzeal care permitea stocarea obiectelor de arta ,nomade” ce puteau fi transportate dintr-un loc in altul sau chiar dintr-o fara in alta fara ca obiectul de arta sa sufere depreciere. Cateodati ins’, Iucririle de arti realizate in spafiul public produc sau sunt realizate pentru a produce anumite controverse, arta devenind cu atét mai interesanta i mai speciala cu cat reuseste s@ trezeasc in mentalitatea colectiva un sentiment, un impuls, © intrebare. Daca in trecut arta era echivalenta cu frumosul, perfectiunea si admiratia, in ultimii ani observat cd, de cele mai multe ori, cel mai eficient tip de arta este cel care devine un subiect de dezbateri, cread chiar reactii de dezacord si negare. Un exemplu in acest caz il constituie Iucrarea lui Richard Serra din Federal Plaza, New York, realizata in 1981 si intitulata Tilted Arc’, care se ancoreaza in context, insi, spre deosebire de sculptura montimentali modern, se opune sitului.ie Motivele de disputé erau de doua tipuri estetice gi politice. Introdusi intr-o pial istorica, sculptura minimalista nu se integra in aerul istoric al spatiului, parand ca il domina cu prezenfa sa eleganti, dar impunitoare prin forma neobisnuit’, usor curbat si foarte subjire, inaljimea gi lungimea suficient de mari pentru a crea o bariera opaca ce sectiona piata si directia ameninfatoare catre ‘Tribunalul Federal, care a fost perceputa si ca o ameninfare psihologica. Materialitatea, de asemenea, nu era una inspirata din context, Serra folosind pentru realizarea operei sale, cum se obisnuia in sculptura minimalist, materiale industriale si comerciale, alaturi de un proces de fabricatie corespunzator. Sculptura era una metalica, cu un aspect ruginit, neconfomindu-se cromaticii si materialitatii pietei Jn 1985 s-a pus problema relocarii obiectului William J. Diamond sugera ,redeschiderea pielei” si readucerea ei la aspectul anterior, considerat un adevarat ,work of art”, raspunsul lui Serra la aceasta solutie ramanand in istoria artelor si in special a art contextuale: ,,a muta opera inseamni a o distruge” vexplicand intr-o unici propozitie definijia — si atitudinea artei ,site-specific” intr-un mod in care nu a mai fost expus pana in momentul respectiv, Dupa mai multe dispute si discutii de a inlatura obiectul, in 1989, dupa 8 ani de lupta intre Serra gi guvernul care sponsorizase initial lucrarea publica si care acum, 0 contesta, procesul este pierdut de artis, iar doi ani ‘mai tarziu, in 1991, desi majoritatea comunitatii cerea pistrarea obiectului, acesta este inlaturat. 86 iy “mn hg ht shih “ahh i Cutoateacestea, desisculpturaa fostinkiturata, publicul nu poate uita atit de usor existenfa unui imens obiect de arta care pentru aproape un deceni a constituit o lupta aprigi intre puterea statului si un artist notoriu chiar in vremea respectiva, artist care a reusit si creeze o permanen{é in memoria colectiva a comunitatii, desi creatia fizica i-a fost inlaturata Arta ,site specific” poate fi situat insd gi in i interioare, nu numai legate de contexte spatiale se. Dac’, aga cum a fost precizat anterior, in trecut majoritatea obiectelor de art puteau i usor mutate, intrucit nu erau contextuale, ci traiau si isi perpettiati semnificatia in mod independent fata de mediu, de la sfarsitul secolului XX1 pana in prezent anumifi artisti au creat obiecte contextuale care se folosesc de interior pentru a se reprezenta pe sine. in anul 1971, Daniel Buren a creat, cu ocazia celei de-a sasea editii a Expozitiei Internationale Guggenheim, un obiect care prezinti caracteristicile mentionate mai sus, dar care, ins, la fel ca si sculptura lui Serra, a fost subiect de disputa suficient de important pentru a se cere inliturarea lui inainte de deschiderea expozitieiExporitia de la muzeul Guggenheim trebuia si prezinte lucrarile a 20 de artisti care lucrau in spiritul minimalismului de avant-gardi din anii_ 1960. ‘Thomas Messer, directorul muzeului, |-a invitat si pe Burden si participe, cerandu-i si realizeze o lucrare Site-specific’, contextul care avea si influenteze opera sa trebuind sa fie spafiul interior al muzeului Ceea ce a creat Buren a fost insd o instalatie care nu. se folosea de spafiul muzcului pentru a supraviefui, ci si-l subordona: el creeazi doua obiecte extrem de minimaliste, sub forma unor fasii de panza in linii verticale, albe si negre, pe care le pozitioneazi la iesirea din muzeu si in axul holului central al muzeului. Cea din interior, de o Iungime de 20 de metri, se desfigura pe verticald dela iluminator pan’ la cativa metriasupra solului, avand agadar dimensiuni enorme, panza in sine parand ca substituie spafiul muzeal interior gi devenind astfel cadru pentru celelalte opere expuse, Aci, tendin{a in momentul parcurgerii pantei circulare ce imbraca holul central al muzeului era de observare multidirectionala a imensului obiect al lui Buren si de intoarcere a spatelui citre exponatele celorlalti artisti, instalate de-a lungul rampelor elicoidale. Astfel, panza devine cadrul citadin, muzeul devine expozitia, celelalte exponate devenind secundare, reduse ca importanta. Burden preciza, la momentul respectiv ci muzeul ,c un exemplu perfect de arhitectura care, desi pare sa includa si sa primeasca, in realitate exclude tot ceea ce expune, in favoarea propriei expuneri” Un mare scandal este produs de instalatia descrisi, artistii_ care trebuiaus_expuna considerandu-se neindreptititi sise renunfi in ultimul moment la opera sa inaintea deschiderii expozitiei. Controversa nu isi face aparitia ins numai din cauuza aspectultti obiectului de arti sau a relatiei fizice cu spajiul in care traieste, ci poate ridica semne de intrebare gi initia dezbateri in momentul in care intra in dezacord cu memoria si mentalitatea comunitatii, cu principitle, traditiile si asteptarile sale, agadar la un nivel psihic-spiritual. Revenimlaartapublicdcontextualadinexterior pentru a exemplifica situatia menfionata cu un project din Franfa realizat tot de artistul Daniel Buren, intre 1985-86 intitulat ,Les Deux Plateaux” sau ,Colonnes de Buren’, localizat in curtea interioara (Curtea de Onoare) a Palatului Regal din Paris. Instalajia avea un dublu rol, functional si estetic: protejarea gurilor de ventilafie ale unei extensii subterane a cladirii $i totodatd realizarea unei instalajii de arti in spatiul fostului spajiu de parcare. Instalatia este realizata ca un complex de cilindri organizati intr-un sistem ortogonal, riguros, facand trimitere la coloanele clasice, insa reinterpretandu-le atat ca forma (diferite inaltimi, ca si cum niste coloane preexistente ar fi fost sectionate orizontal), cat si cromatic (find colorate in sectoare verticale monocrome). Unele coloane stint doar de suprafata, altele coboara la subsol catre fantani in care trecitorii pot arunca monezi. Proiectul a fost contestat pentru costul ridicat de instalare gi ingrijire si pentru nepotrivirea in situl istoric, mai pufin pentru aspect insa, problema ridicata fiind o anume lipsa de respect fafa de unitatea clasicd a coloanei, pirand ci artistul ar fi vrut mai degraba si reduc importanta monumentalitatii $i importantei edificiului decat si faci 0 trimitere citre istoria arhitecturals a locului, Nefiind ins’ extrem de invaziva, instalatia este si astizi prezenti in curtea Palatului, desi creatia lui Buren este inca discutata. Din primi ani de arta contextuala pana in prezent, au existat multe experimente in acest domenit, mai mult sau mai putin mediatizate, mai mult sau mai putin eficiente si conforme cu situl, atat din punct de vedere fizic, precum si psihi Importafa artei_ site-specific” consti in evidentierea forfei contextului urban in realizarea operei, alaturi de atentia ce ar trebui data legaturii dintre creatie si mediu, ele trebuind sa se completeze unul pe celilalt. Contestate mai mult sau mai putin, instalaiile de arta contextual din primii sii ani de experimentare nu doar ca au fost interesante in sine, prin prezenta si complexitatea lor, dar in primul rand pentru ca, pe langa implinirea scopului imediat, au reugit sa traga un semnal de alarmé pentru ulterioare dezbateri, documentari si experimente gi sa realizeze 0 schimbare in crearea si perceperea artei si arhitecturii moderne si contemporane. BIBLIOGRAFLE: ‘Ana Marla Zahariade, Anca Orovean, Mibaela Critcos, Gabriel nasi ACUM : spatiul public si reinsertia sociali a proicctului artistic arhitectural, (Buconesi: Editura Universitara “lon Mincu 2010) WEBSITE: ‘Marilena Preda Stnc,/Arta in Spafinl Public in Roménia inainte de 1990" - {Site-specific art” chtips/,on.wikipedia org/wiki/Site-speciic_art> ‘Dited Arc’, chutpsien. wikipediaong/wikiTilted_Arc> ‘Richard Serras Tilted Are (1981) - Mircea Grozdea in volumul ,Arta monumental in Rominia socialist’. »To remove the work is to destroy the work” declara Serra in cadrul audierilor din celebrul proces care a decis dislocarea lucrarii. Daniel Buren, citat in Albero Alexander, op.cit