CAIET DE SARCINI INSTALATH ELECTRICE INTERIOARE 1.DATE GENERALE Caietul de sarcini pentru instalatii electrice dezvolta in scris elementele tehnice mentionate in planele instalatilor electrice aferente obiectivului de investitie din cuprinsul lucrarii il prezinta precizari complementare desenelor. Obiectele categoriilor de lucrari de instalatii electrice din cadrul investitiei sunt: Instalatii electrice interioare de iluminat la prize Instalatia de forta Instalatia de protectie de legare la pamant 2.NORMATIVE SI STANDARDE DE REFERINTA Se mentioneaza mai jos standardele la normativele specifice care trebuiesc respectate a executia , verificarea, punerea in functiune la exploatarea instalatiilor electrice: 2.1 STANDARDE STAS 2612 - Protectia impotriva electrocutarilor ~ Limite admise STAS 2614/1 - Aparate electrice pentru uz casnic — Condit tehnice generale de securitate. STAS 3184/1 - Prize , fire Ia cuple pentru instalatii electrice pana la 380 V curent alternativ de pana la 250 V curent continuu la 25 A — Condit tehnice generale de calitate STAS 3185 _- intrerupatoare pentru instalati electrice casnice si similare. Condit tehnice generale de calitate STAS 6646/1,2,3 — Iluminatul artificial STAS 6824 - Lampi flucrescente tubulare pentru iluminat general STAS 6990 - Tuburi din PVC STAS 8114/2 - Corpuri de iluminat STAS 12604/4,5 - Protectia impotriva electocutarilor — Instalatii electrice fixe. 2.2 NORMATIVE SI INSTRUCTIUNI 17-98 — Normativ pentru proiectarea la executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000V c.a. la 150 vc.c. PE 107-91 - Normativ pentru proiectarea la executarea retelelor de cabluri electrice. PE 116-94 - Normativ de incercari la masuratori la echipamente la instalatii electrice PE 136-88 - Normativ republican privind folosirea rationala a energiei la iluminat artificial la utilizatori casnici PE 932 —_- Regulament pentru furnizarea la utilizarea energiei electriceC56 - Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii ta instalatii ~ Norme generale de protectia muncii editia 1996 N.S.PM. - 65 Norme specifice de protectia muncii pentru transportul la distributia energiei electrice SR CEI 364/1-7- Instalatii electrice ale cladirilor 3.APARATE LOCALE — CONDITII DE INSTALARE 3.1.Conditii generale 3.1.1.Pentru executarea instalatilior electrice se vor utiliza numai aparate la materiale omologate . Fiecare aparat trebuie sa fie prevazut cu o placuta indicatoare care sa cuprinda datele sale tehnice la un indicator de semnalizare. 3.1.2 Apparatele electrice individuale care se instaleaza in teren , conform proiectului (intrerupatoare, prize , corpuri de iluminat, etc.) vor fi insotite de certificatul de calitate dupa caz de garantie. 3.1.3. Se vor verifica la fiecare aparat , tensiunea nominala la ceilaltt parametri prevazuti in mod expres in proiect in mod special gradul de protectie conform SR EN 60529. 3.1.4. in spatiile de productie ( tehnologice ) pot fi amplasate instalatii electrice numai de tip “inchis” sau “capsulat’ 3.1.5. Amplasarea la montarea aparatelor trebuie sa se faca in asa fel incat ele sa nu stanjeneasca circulatia pe coridoare , pasarele , accese, 3.1.6. Ampiasarea la montarea aparatelor al tablourilor electrice locale trebuie sa se faca in asa fel incat intretinerea , verificarea , localizarea defectelor reparatilor sa se poata realiza cu usurinta. 3.1.7. Se va evita montarea aparatelor electrice in locuti in care exista posibilitatea deteriorari lor in exploatare , ca urmare a loviturilor mecanice sau actiunii agentilor corosivi. 3.2. Aparate pentru instalatii de iluminat 3.2.1.Aparatele de conectare folosite pentru circuitele electrice ale corpurilor fluorescente , vor avea curent nominal de minimum 10 A. 3.2.2.Prizele de 220V la 24V vor fi de culori sau forme diferite , pentru o identificare rapida a tensiunilor de lucru.La prizele de 24V se va inscriptiona pe perete : “24V c.a.", iar in incaperile de productie unde eventual sunt prize de 220V c.a. , se vor inscriptiona la acestea Se va utiliza vopsea de culoare rosie, Aparatele si conductoarele utilizate in instalatille de tensiune redusa vor fi izolate pentru tensiunea de 220V. 3.2.3. Intrerupatoarele la comutatoarele aflate in spatiile interioare se vor monta lao inaltime de 1,40 m in ax de la nivelul pardoseli finite, iar prizele la o inaltime de 0,35m, 3.2.4.Se interzice montarea directa a corpurilor de iluminat incandescente direct pe materiale combustibile. 3.2.5. Se interzice suspendarea corpurilor de iluminat direct prin conductorul de alimentare. 3.2.6.Corpurile de iluminat de orice tip se vor alimenta direct intre faza la nul 3.2.7.Corpurile de iluminat la care este prevazuta prin proiect racordarea la instalatia de protectie se vor racorda la nulul din tabloul de alimentare , nulul fiindracordat la instalatia de legare la pamant .Racordarea la nulul tabloului se va face print- un singur conductor , diferit de cel de lucru , care poate fi din aluminiu in situatiile in care alimentarea este prevazuta in cablu (al treilea conductor al cabluiui) si va fi de cupru in cazul folosirii conductoarelor izolate in cabluri de protectie(STAS 6616) 3.3. Aparate pentru instalatia electrica de forta. 3.3.1. Aparatele de conectare montate local vor fi de tip capsulat , cu grad de protectie corespunzator mediului in care este prevazuta instalarea lor. 3.3.2. Se recomanda ca intrerupatoarele sa se monteze astfel incat contactele lor mobile sa nu fie sub tensiune atunci cand aparatele sunt deschise sa nu poata fi inchise sau deschise sub efectul vibratiilor , la lovirea aparatelor sau datorita greutatii proprii a partilor mobile. 3.3.3. Aparatele de conectare trebuie sa intrerupa simultan toate conductele de faza ale circuitului pe care il servesc. 3.3.4. prizele de forta 380/220V , 50Hz vor fi precedate pe circuitul de alimentare de intrerupator automat instalat local.Acest intrerupator va servi la conectarea si deconectarea receptoarelor mobile racordate prin priza de forta. 3.3.5. Se vor utiliza numai sigurante fuzibile calibrate sau intrerupatoare automate dimensionate corespunzator. 3.3.6.Aparatele fixe vor fi montare astfel incat butoanele de comanda sa fie usor accesibile in exploatare. 3.3.7. Aparatele electrice fixe si mobile se vor monta si utiliza respectand prevederile STAS 12604/4,5. 4.MATERIALE PENTRU INSTALATI ELECTRICE 4.1.Conditii generale 4.1.1. La alegerea materialului se va tine seama de destinatia constructiei sl de conditile tor de utilizare sl de montaj. 4.1.2. materialele si produsele folosite de executant trebuie sa fie insotite de certificate de calitate. 4.1.3. Se vor utiliza ca materiale de protectie , de izolare sau pentru suporturi , materiale incombustibile sau greu combustibile , incadrarea acestora stabilindu-se pe baza prescriptillor specifice in vigoare (17-98). 4.1.4. Se vor utiliza cu prioritate tuburi din materiale plastice IPEY si cabluri cu manta din material plastic. 4.2 Dispozitie generala Utilizarea altor materiale decat cele sau in afara color specificate in proiectul de detalii de executie se va putea face numai cu avizul expres al proiectantului, 5.TABLOURILE ELECTRICE DE JOASATENSIUNE 0,4 KV 5.1, Prescriptii generale 5.1.1 Tablourile electrice se comanda pentru executie la furnizori specializatl sl autorizat! in constructia acestuia. 5.1.2. Comanda pentru tablouri va fi insotita numai de desenele continand schema electrica monofilara s! schema de asamblare a cutiilor (desen scara 1:10). 5.1.3 Tablourile electrice prefabricate de serie nu necesita documentatie pentru aprovizionarea lor5.1.4.Tablourile electrice in dulapuri sau cutii metalice echipate vor fi vopsite cu vopsea emailata , recomandat gri-email si vor avea gradul de protectie , conform SR EN 60529 . corespunzator mediului in care se amplaseaza dar minimum 2 mm grosime , rigidizate corespunzator , cu suporti pentru aparate , usi pentru acces (fata sau spate) dupa cum se amplaseaza in teren sau dupa cum se exploateaza (conform proiectului). 5.1.5. La dispozitivele de actionare a aparatelor de conectare inchise cu capac sau actionate de pe exteriorul tabloului trebuie trecute indicate clar pozitille “inchis” sau “deschis” 5.1.7. Imbinarile intre caile de curent , precum si intre acestea si bornele aparatelor se vor face prin metode care sa asigure posibilitatea de trecere a curentului electric corespunzator sectiunii curente , rezistenta mecanica necesara si pastrarea in timp a calitatii mecanice si electrice , ale curentului. 5.1.8. In interiorul tablourilor , trebuie sa se prevada pe bare puncte neizolate si vopsite , pentru a face posibila scurtcircuitarea si legarea la pamant. 5.1.9. Toate circuitele din tablourile de distributie vor fi prevazute cu inscriptii vizibile si neechivoce , in care sa se indice destinatia fiecarui circuit .Inscriptille se ampiaseaza cu vedere din directia de deservire a tabloului.Nu se accepta etichete metalice ambutisate. 5.1.10. Receptia tablourilor unicate la furnizor se face in prezenta delegatului autorizat al antreprenorului s! beneficiarului urmarindu-se corectitudinea respectarii proiectului .tabloul va fi insotit de certificat de calitate. 5.1.11. Se va urmari in mod expres eticheta de identificare a tabloului inscrierea denumirii tabloului st a obiectului unde este instalat si eticheta de produs a fabricantului) 5.2. Instalarea tablourilor electrice 5.2.1 Tablourile de distributie trebuie montate perfect vertical si fixate bine pentru a nu fi supuse vibratiilor sau depiasarilor ce pot interveni in caz de scurtcircuit pe bare sau cutremur. 5.2.2. Inaltimea minima fata de pardoseala a laturilor de jos ale tablourilor capsulate trebuie sa fie astfel stabilita incat sa permita realizarea razei de curbura a cablului cu diametrul cel mai mare , iar inaltimea maxima fata de pardoseala (sau teren , la amplasarea in exterior) , a laturii de sus a tabloului sa fie cel mult la 2.2 m. 5.3.. Verificarea tablourilor electrice Dupa transportul , depozitarea sl instalarea tablourilor , se procedeaza la completarea si verificarea prealabila a acestora , inainte de trecerea la racordarea instalatiilor. 5.3.1.Se va face verificarea existentei si integritatii marcajelor si etichetarilor tabloului , circuitelor , aparatelor , conform marcajelar. 5.3.2. Verificarea legaturilor electrice interioare se face la tensiune nepericuloasa , de cel mult 24V , tabloul nefiind cuplat la retea. Se va verifica si stangerea legaturilor , fixarea aparatelor , rigiditaea barelor. 5.3.3, Verificarea legaturilor de protectie prin punere la pamant ( sub 0,1 ohmi) a aparatelor , precum si intre bara generala de pamant si centura de legare la pamant. 5.3.4. Verificarea_rezistentei de izolare intre circuite si masa se va face conform STAS 553/80.6. EXECUTIA INSTALATIILOR ELECTRICE 6.1.Prevederi generale 6.1.1. Se va avea in vedere incadrarea in proiect a consumatorului si a receptorilor conform prescriptiei MEE-PE 124/94 din punct de vedere al nivelului de siguranta in continuarea alomentarii cu energie electrica. Aceasta incadrare sta la baza conceptiei proiectului si a executiei. 6.1.2. Se va identifica , conform proiectului de detalii de executie , categoria incaperilor , spatillor , zonelor in functie de mediu (17-98) 6.1.3.In instalatiile electrice se vor lua masuri de protectie impotriva electrocutarilor prin atingere directa si a electrocutarilor prin atingere indirecta (I7-98) respectandu-se standardele si normativele in vigoare , atat in continutul proiectului cat si la executie si expioatare 6.1.4, Legarea la pamant este folosita ca mijloc principal de protectie. De asemenea , ca mijloc auxiliar(suplimentar) de protectie , se va folosi protectia prin legare la nul in conditile STAS 12604 sl legaturi pentru egalizarea potentialelor conform 17-98. Se interzice folosirea prizelor de pamant separate si se va folosi o instalatie de de legare la pamant comuna(I7-98) cand coexista ambele sisteme de protectie. 6.1.5. Se va evita amplasarea elementelor instalatillor electrice(tuburi , conducte, etc.) in structura de rezistenta a constructilor . Se excepteaza situatille prevazute in proiect , unde s-au Iuat masurile corespunzatoare de inglobare a instalatillor electrice. Se interzice spargerea de santuri , goluri in elementele de beton , daca nu este prevazut in proiect , in vederea amplasarii instalatilor electrice , afectand structura de rezistenta a constructiei. 6.1.6.Se va evita amplasarea instalatillor electrice ( conducte ,cabluri , tuburi ) pe traseele comune cu acelea ale conductelor altor instalatil. Exceptiile se rezolva conform prevederilor normativului 17-98 si ale normativului PE 107-91. Pe traseele comune Circuitele de iluminat de siguranta se vor amplasa la 10 cm iar cele de R-TV se vor amplasa la distanta minima de 25 om 6.1.7. In toate cazurile in care se utilizeaza cabluri trebuie respectate prevederile normativului PE 107-91 precum si indicatiile fabricii constructoare de cabluri. Distantele minime intre cabluri si alte instalatii si construct , atat la instalarea in interiorul constructilor cat si in exterior sunt prevazute in normativul PE 107-91 si respectarea lor este obligatorie. 6.1.8. Se interzice montarea directa pe elementele de constuctie din materiale combustibile a conductelor , cablurilor , tuburilor din PVC. , aparatelor sl echipamentelor electrice . Exceptiile se rezolva conform prevederilor normativului 17-98. 6.1.9. Traversarea elementelor de constructie incombustibile se va face conform prevederilor normativului |7-98. 6.1.10. Traversarea elementelor de constructie combustibile se va face conform prevederilor normativului |7-28. 6.1.11. Se interzice montarea dispozitivelor de protectie electrica (sigurante fuzibile etc. ) pe conductele instalatillor de protectie ( pamant ,nul de protectie etc. ). 6.1.12. Conductele conductoarelor electrice vor fi marcate (prin culoarea izolatiei . tub varnis colorat montat la capete) in scopul asigurarii unei usoare identificari in caz de verificari si reparatii cat si pentru evutarea pericolelor de accidentare prinelectrocutare. 6.2. Condifii de alimentare si montare a corpurilor de iluminat 6.2.1.Corpurile de iluminat se vor lega la circuitul de alimentare prin cleme de legatura cu conditia respectarii normativului I7-98.La contactul exterior , (partea filetata ) a duliei lampii se va lega_conducta de nul a circuitului , iar la bona de interior a duliei se va lega conducta de faza trecuta prin intrerupator. 6.2.2. Corpurile de iluminat fluorescente se vor monta cu dispozitiv pentru imbunatatirea factorului de putere (condensator) 6.2.3. Corputile de iluminat portabile vor avea glob de sticla si gratar protector. 6.2.4. Dispozitivele de suspenndare a ccorpurilor de iluminat (carlige , de tavan , dibluri etc.) se vor alege astfel incat sa suporte , fara a suferi deformari , o greutate egala cu de 5 ori greutatea corpului de iluminat ce urmeaza a se fixa , cel putin 10 kg Se interzice suspendarea corpurilor de iluminat direct prin conductele de alimentare, 7.TEHNICA VERIFICARII INSTALATIILOR ELECTRICE 7.1.Verificarea in timpul executiei si inainte de punerea in functiune a instalatilor electrice se va realiza urmarind in principal prevederile normativului 17-98 7.2. Procedura de verificari incercari , probe se va desfasura avand in vedere prevederile capitolului “VERIFICARI’ din cadrul prezentului caiet de sarcini 8.GHID METODOLOGIC PENTRU PROGRAMUL DE VERIFICARI , PROBE SI RECEPTIA LUCRARILOR Obligatiile partilor 8.1.1Antreprenorul este obligat sa execute lucrarile conform proiectului , conditilor contractuale si prescriptillor tehnice 8.1.2Locul pe care urmeaza sa se execute lucrarile de instalatii electrice trebuie pus la dispozitia executantului in vederea desfasurarii normale si in siguranta a lucrarilor prevazute. 8.1.3In timpul executiei , orice modificari sau completari ale proiectului se fac cu respectarea dispozitilor legale s! cu acordul scris al proiectantului detalilor de executie , cu exceptia cand nu este necesar acest acord ( a se vedea cazurile indicate la subcapitolul 4.6.), 8.1.4Cand executantul constata necesitatea unor lucrari neprevazute in proiect , neconcordanta dintre proiect sl situatia din teren , nerespectarea prescriptillor tehnice , lipsa_unor detalii care impiedica continuarea pana la consultarea planificata a proiectantului , precum sl alte deficiente ale proiectului , este obligat sa cominice beneficiarului s! proiectantului propuneri de solutionare si sa ceara indicatiile de urmat. Beneficiarul sl proiectantul sunt obligatl ca in termen de 7 zile de la cererea antreprenorului general sa dea indicatille cerute. In acest scop , daca este necesar , proiectantul se va depiasa pe santier pentru solutionarea in cunostiinta de cauza a sesizarilor facute. Daca termenul de mai sus nu este respectat sl aceasta cauzeaza continuarii lucrarilor , executantul poate opri lucrul , pe raspunderea proiectantului 8.1.5. Cu ocazia deplasarilor pe santier , proiectantul este obligat sa verifice calitatea si aspectul lucrarilor si materialelor , fara a interveni insa in activitatea operativa sl economica a executantului, Constatarile sl dispozitile date vor fi consemnate in carnetul de dispoziti sl comunicari ale santieruluiIn cazul constatarii unor abateri grave de la proiect care ar afecta siguranta sl calitatea lucrarilor , proiectantul este obligat sa ceara in soris executantulul oprirea lucrarilor necorespunzatoare , comunicand aceasta beneficiarului. In termen de 2 zile se va forma o comisie de analiza pentru constatarea temeiniciei masurilor luate de diriginte sau proiectant , stabilind responsabilitatile. 8.2. Verificarea si receptia lucrarilor 8.2.1. Prevederi cu caracter general 82.1. Instalatile electrice se dau in exploatare numai dupa ce s-au executat lucrarile principale de organizare s! exploatare si anume: a. incadrarea cu personal tehnic corespunzator , instruit asupra atributillor ce-i revin si dotat cu echipamentul si aparatura necesara exploatarii, b. intocmirea si distribuirea sau afisarea instructiunilor de exploatare la locul de munca unde complexitatea operatiilor de executat o pretind; c. asigurarea documentatiei tehnice a instalatiilor (desenele utilajelor , schemele electrice de principiu si de montaj , jumalele de cabluri) care sa contina realitatea executiei; d. asigurarea unui stoc de rezerva minimal de de aparataj , corespunzator specificului sl importanta instalatillor respective. 8.2.2. punerea in functiune si darea in exploatare a instalatillor electroenergetice se face in conformitate cu precizarile din requlamentul de exploatare tehnica a instalatiilor din intreprinderile industriale si similare(MEE prescriptia E42). 8.2.3. Verificarile , incercarile si probele premergatoare darii in exploatare se fac dupa cum urmeaza: a. la inceput , in timpul si la terminarea montajului se fac , dupa caz , probe mecanice sl electrice , inclusiv rodajul individual si al subansamblurilor , aceste probe intra in volumul lucrarilor de constructii montaj; b. in timpul perioadelor de punere in functiune si de exploatare de proba se face rodajul in ansamblu si probele tehnologice; c. la inceputul perioadei de punere in functiune si de exploatare continua (dupa trecerea instalatilor in exploatare planificata) se verifica principal indicatori tehnico- economici la nivelul proiectului , prin probe de garantie. 8.2.4. Inainte de inceperea fiecarei probe se vor verifica cu minutiozitate conditille tehnice si organizatorice in care urmeaza sa se desfasoare proba , astfel incat sa fie ‘exclusa posibilitatea defectarii si avarierii instalatillor sau a accidentarii personalului de deservire. } 7 | Attila Alexandru: | hee |CAIET DE SARCINI PENTRU CONDUCTE DIN POLIPROPILENA RETICULATA |. Parametrii de exploatare a conductelor din PPR — conducte de apa Prin parametri de exploatare se intelege presiunea maxima de exploatare, temperatura si durata de viata, cat si corelatia intre ele. (Obs. In mod general este valabil faptul ca, un numar superior din seria de presiuni faciliteaza la aceleasi temperaturi, presiuni de explotare mai mari si ca, odata cu cresterea ‘temperaturii, scade presiunea de exploatare maxim permisa a apei din seria de presiuni data). Il Parametrii de exploatare a conductelor din PPR — conducte de ii ire Conceptia de solutionare a sistemului de incilzire Pentru conductele sistemului de incalzire sunt destinate conductele PPR PN 20.Alegerea materialului conductelor este o decizie, care conditioneaza pe mai departe conceptia de solutionare a sistemului de incaizire. Principiul de calcul al sistemului de incatzire ramane acelasi ca la conductele metalice traditionale. La compararea conductelor metalice si a celor din material plastic, diferenta de baza din punct de vedere al proiectului, consta in faptul a, cele din material plastic nu pot fi trase liber, cu exceptia platformelor tehnice si a altor spatii de instalare asemanatoare, Daca se tine cont de acest lucru, inca de la proiectarea traseeior de conducte ale sistemului de incalzire, aceasta va fi o conditie a solutiei economice si de siguranta. Prin respectarea proprietatilor diferite ale materialelor plastice poate fi sporita calitatea intregului sistem.Un exemplu tipic de aplicare corespunzatoare a conductelor de Plastic este asa numitul sistem in forma de stea. in principiu este vorba de un sistem de incalzire vertical cu doua tevi, cu un numar limitat de conducte coboratoare si cu racorduri foarte Jungi ale corpurior, care sunt trase in stratul de beton al pardoselei. Acest sistem este special construit pentru utiizarea sistemelor de distributie din plastic, unde inaintea cerintei de lungime minima a conductei este prioritara cerinta numarului minim de legaturi ale conductei de plastic. In acest scop este ideala utilizarea conductei PPR infasurata colac. © alta varianta corespunzatoare pentru conducta de plastic il constituie sistemul clasic orizontal, unde conducta este trasa in canal sau de-a lungul constructiel intr-o manta de protectie, care asigura protectia mecanica a conductei, eventual faciliteaza solutionarea dilatatiei si imbunatateste estetica distributiei. Conducta proiectata trebuie sa fie apreciata din punct de vedere al duratei de viata. Pentru apreciere este necesar de stiut: - temperatura maxima a apei de incalzire [°C] - presiunea maxima de exploatare [MPa] - diametrul exterior al tevii utilizate [mm] - grosimea peretelui teviiutiizate mm} - coeficientul de siguranta pentru incalzire - durata perioadei de incalzire pe an {luni} u licatii de montaiIndicatii de montaj 4. Generalitati Pentru montaj se pot utiliza numai elemente, care in timpul transportului si depozitarii nu au fost deteriorate sau murdarite. ‘Temperatura minima pentru montajul distributiilor din material plastic este de+5 tinand cont de sudare. La temperaturi mai scazute se asigura destul de greu condi pentru efectuarea unor imbinari de calitate. Pe intreaga perioada a montajului si transportului trebuie ca elementele sistemului din material plastic sa fie ferite de socuri, lovituri de material in cadere si de alte modalitati de deteriorare mecanica. Incovoierea conductelor fara incalzire se efectueaza la o temperatura de min. +18°C, Pentru tevile cu diametru de 16 - 32 mm este valabil, ca raza minima de indoire este de 8 x diametrul conductei (0). Nu este permis ca elementele sa intre in contact cu flacara deschisa. Tncrucisarea conductelor se efectueaza prin elemente speciale pentru acest scop. Imbinarea partilor din material plastic se efectueaza prin sudare polifuzionara, apoi prin sudare cu ajutorul electroformelor, sau prin sudarea cap la cap. In timpul sudurii apare o imbinare omogena, de inalta calitate. Pentru realizarea imbinarii este necesar sa se respecte procedeui exact si sa se utilizeze aparatele corespunzatoare, Pentru imbinarile cu filet este necesar sa se utilizeze fitinguni cu filet. Taierea fileturior la elmentele din material plastic este interzisa. Fileturile se etanseaza cu banda din teflon ‘sau cu chituri speciale de etansare. Daca dupa un fifing combinat urmeaza 0 conducta metalica, nu se poate ca in apropierea fitingului sa se realizeze o imbinare prin lipire sau sudare, din cauza unui posibil transfer de caldura asupra lui. Pentru inchiderea coturilor de perete, eventual a unui ansambiu universal de perete, inainte de montarea armaturilor de evacuare (de exemplu in cursul probel de presiune), recomandam sa se utilizeze dopuri (obturatoare) din material plastic. 2, Fixarea conductelor Efectuarea traseului de conducte trebuie sa respecte materialul sistemului de distributie, adica mai ales dilatatia termica de lungime, necesitatea compensatiei, conditile de exploatare date (combinatia presiunii si a temperaturii) si modalitatea de imbinare. Fixarea sistemelor de distributie se efectueaza in asa fel, incat sa fie diferentiate punctele fixe si contactele cu alunecare pentru presupusa schimbare de lungime a conductei,Modalitati de fixare ale conductelor Din punct de vedere al fixarii conductei, distingem 2 tipuri de suport: Punctul fix: Este un mod de fixare in care conducta nu are posibilitatea de a se dilata, adica in locul de sprijin nu se poate misca in axa conductei (nu poate aluneca). - in cotul conductei + in locul asezarii armaturii pe conducta - printr-o bratara intre fitinguri - in focul derivatiei - cu ajutorul unor mansoane stranse fix - printr-un dispozitiv de fixare la fting Contactul cu alunecare Este 0 modalitate de fixare la care se impiedica devierea conductei din axa traseului, insa nu este impiedicata miscarea de dilatatie (alungirea, contractarea). Contactul cu alunecare poate sa fie realizat de exemplu: - printr-un manson liber ~ prin asezarea conductei intr-un jgheab liber - printr-un manson cu cartig ~ prin tragerea conductei in izolatie 3. Tragerea conductelor Conducta este montata cu 0 inciinare de minimum 0,5% fata de locurile cele mai joase, unde este posibila evacuarea prin robineti de evacuare separati sau prin ventilo de inchidere cu evacuare. Conducta trebuie sa fie impartita in portiuni, care in caz de necesitate se pot inchide. Pentru inchidere se utilizeaza ventile directe sau robineti din material plastic. Pentru instalarea in tencuiala se utilizeaza ventile speciale sub tencuiala, sau robinete. Inaintea elementului recomandam sa se probeze capacitatea lui de inchidere. Pentru finalizarea conductei la locul de montaj al unei armaturi combinate de evacuare, se recomanda utilizarea unui ansamblu universal de perete. Pasul fileturilor pentru montajul armaturii se poate regia la 150, 135 sau 100 mm. Ufilizarea acestui element garanteaza un ‘montaj de calitate si rapid, cu excluderea unor eventuale impreciziuni. La finalizarea sistemul de distributie cu coturi de perete, este necesar sa se asigure pozitia lor exacta si fixa. Mai ales fa montajul a doua coturi de perete pentru armaturi combinate de evacuare (pentru cada, dus, baterie de chiuveta), trebuie sa fie asigurata inaltimea lor corespunzatoare si axele paralele ale fitingurilor. In timpul montarii armaturilor de evacuare nu este permis sa se ajunga la efortul de torsionare al coturilor de perete.De aceea, se recomanda montajul acastor piese de perete pe suporti de material plastic, care asigura 0 pozitie exacta. Suportii au gauri de montaj pentru piesele de perete in conformitate cu pasii obisnuiti ai armaturilor de evacuare. ‘Tragerea conductei de legatura PPR Conducta de legatura se executa mai ales din conductele cu diametrele de 16-20 mm. in general, conducta este trasa prin canal. Canalul pentru tragerea conductei izolate trebuie sa fie liber si trebuie sa faciliteze dilatarea conductei. Izolatia de pe conducta este necesara, in afara de considerente termice si ca protectie a conductei impotriva deteriorarilor mecanice si, in acelasi timp, ca strat care ajuta Ja compensatia dilatatiei de lungime. Se recomanda prin spuma de polietilena (potietilena expandata) sau spuma de poliuretan (poliuretan expandat). Inainte de inzidire este necesar sa fie fixata conducta in canal (prin dispozitive de prindere - mansoane din plastic sau din metal, prin acoperire cu ipsos, etc) La tragerea conductelor de apa prin traversele de instalare este necesar sa se asigure pozitia conductei printr-un dispozitiv de fixare corespunzator, de exemplu printr-un sistem de mansoane metalice cu elemente de sprijin. Conducta trebuie sa fie trasa cu posibilitatea de a se dilata, dupa aceea trebuie sa fie izolata, La tragerea conductelor de apa in constructile din podele sau in tavane pe conducta se utilizeaza mantale de protectie, modelate din material plastic (din polietilena), care asigura protectia mecanica. in acelasi timp, spatiul de aerisire dintre conducta si mantaua de protectie formeaza o izolatie termica. Conducte din material plastic trase liber se utilizeaza foarte rar si anume pentru distante scurte si pentru spatii mai putin exigente (spalatori, spatille tehnice ale unui obiectiv, etc.). Este necesar sa se amplaseze cu 0 grija deosebita suport pentru asigurarea traseului de conducte, ‘compensatia dilatatiei de lungime se va solutiona in dependenta de sectille de conducta, care sunt acoperite, iar conducta va fi prevazuta cu 0 izolatie de calitate (daca va fi de exemplu o conducta de apa rece trasa liber pe perete intr-o incapere incalzita, exista marele pericol de condensare a umiditatii pe peretele conductei). Conducta poate fi trasa liber pe perete numai in ‘spatiile unde nu exista pericolul unei deteriorari mecanice la exploatarea conductei ‘Tragerea conductelor verticale PPR La conductele verticale este necesar sa se acorde o mare atentie la amplasarea punctelor fixe, a contactelor cu alunecare si la crearea unui mod corespunzator de dilatare. ‘Compensatia la conductele verticale se asigura: - la baza conductei verticale, printr-un contact cu alunecare - in varful conductei verticale, printr-un contact cu alunecare In cazul ca este necesar sa se imparta conducta verticala in mai multe sectoare de dilatare, aceasta se realizeaza prin ampiasarea unor puncte fixe. Punctul fix de pe conducta verticala se instaleaza dedesubtul si deasupra piesei T de la derivatie sau la stuf, in locul de imbinare a conductei, prin care se impiedica in acelasi timp caderea conductei verticale. Intre punctele fixe trebuie sa fie facilitata dilatatia conductei: ~ prin schimbarea traseului conductei ~ printr-un compensator cu bucla - printr-un compensator in forma de ULa derivarea unei conducte de racord este necesar sa se tina cont de dilatarea conduetei verticale: - printr-o distanta suficienta a conductei verticale fata de trecerea prin perato - prin posibiltatea de depiasare a conductei de racord in locul de trecere prin perete - prin crearea unei lungimi de compensare pentru dilatarea conductei verticale pe verticala ‘Tragerea unei conducte culcate PPR La conductele culcate este necesar sa se respecte cu grija dilatatille si sa se solutioneze compensatia si modul de asezare a conductelor. Asezarea cea mai frecventa este in jgheaburi zincate sau din material plastic, in mansoane, eventual in canal, care trebuie sa fie liber. Compensarea dilatatiei de lungime se face adesea prin schimbarea traseului conductei sau prin utiizarea compensatorilor in forma de U. Pot fi utilizate si buclele de compensare. Compensatia poate fi solutionata Ia nivel vertical sau la nivel perpendicular cu constructia tavanului., ‘Tragerea conductei de legatura STAB! Sub influenta stratului de aluminiu imbracat conducta STABI are o dilatatie de 3x mai mica, 0 rigiditate mai mare si o rezistanta mecanica mai mare decat conducta PPR. Conducta STABI se poate monta pe baza aceluiasi principiu ca si conducta complet din material plastic, asadar prin procedeul clasic de solutionare a compensattei, unde se vor utiliza distantele posibil ‘mai mari dintre ‘suporti, iar lungimile de compensare vor fi categoric, mai mici. De asemenea, la tragerea in canal se poate utiiza asa numitul montaj rigid. Asta inseamna ca la conducta se monteaza punctele fixe asa fel, incat dilatatia termica se transfera in materialul conductei si nu se manifesta. Conditia unui astfe! de montaj 0 constituie mansoanele, care vor fi capabile sa sustina in mod real conducta si vor fi suficient de bine ancorate. Conducta de legatura STABI este adecvata la tragerea tevii la diferitele armaturi de evacuare, de-a lungul unei constructil. In felul acesta se utilizeaza rigiditatea mai mare a conductei. Avantajoasa este de asemenea tragerea conductei intr-o constructie prin podea, deoarece se foloseste stabilitatea de forma si rezistenta mecanica ridicata a conductei, 4. Racordarea la sistem Conducta se poate racorda prin sudura sau printr-o legatura mecanica. Legarea tevii cu fiting se face in acelasi fel atat la conductele PPR ca si la STABI, fitingurile fiind aceleasi. Din teava STABI trebuie ca, inainte de sudare, sa fie inlaturata partea ‘superioara din PPR si stratul mediu din aluminiu, cu ajutorul unor dispozitive speciale de curatat si asta se va face pe toata lungimea partii introduse in stutul fitingului. Sudarea ‘Sudarea poate fi prin polifuzionare, cu ajutorul electroformei, sau cap la cap. Toate metodele trebuie sa fie facute exact dupa procedeele de lucru si cu aparate sigure destinate acestui scop, ai caror parametri sunt controlati.Taierea tevilor Tevile pot fi taiate (decupate) numai cu scule taioase, bine ascutite. Recomandam sa se utilizeze foarfeci speciale sau cutitul de taiat conducte din material plastic. Imbinarile insurubate, reductiile din material plastic - metal Pentru reductia material plastic — metal, la conducta de apa calda si la conducta de incalzire se utilizeaza in principiu reductii cu fileturi matritate interioare si exterioare, din cupru nichelat. Pentru etansarea imbinarilor prin surub cu fileturi matritate se utilizeaza chei de etansare cu banda, daca reductia nu este prevazuta cu insurubare cu mai multe laturi direct la partea metalica ATENTIUNE: Utilizarea reductillor cu fileturi din material plastic nu este admisa in tehnica sanitara din considerente termo ~ tehnice si fizico - mecanice! Reductiile cu fileturi din material plastic pot fi utilizate de exemplu, la efectuarea unor sisteme de distributie provizori. Pentru inchiderea coturilor de perete sau a ansamblurilor universale de perete, inainte de ‘montarea armaturilor de evacuare se utilizeaza obturatoare din material plastic. Etansarea imbinarilor Etansarea imbinarilor prin surub se efectueaza exclusiv cu banda de teflon, sau cu chit special pentru etansare. 5. izolatia Conducta de apa calda se izoleaza impotriva pierderilor termice, conducta de apa rece se izoleaza impotriva cumularilor termice si impotriva acoperinii cu roua a conductei. {zolatia conductei de apa rece este importanta pentru mentinerea temperaturii de maxim 20°C, avand in vedere mentinerea calitatilor igienice ale apei potabile. De asemenea, mentinerea temperaturii apei calde la limita superioara, stabilita de norma privind protectia impotriva oparir, este si o masura de limitare a influentelor bacteriiior. Mentinerea temperaturi apei calde si a unei circulatii functionale, sunt alaturi de solutiile tehnice ale incalzirii apei (de ‘exemplu steriizarea termica) si o componenta importanta a sistemului de protectie impotriva bacterilor, de exemplu de tipul Legionelle pneumophila. Grosimea izolatiei se stabileste pe baza rezistentei termice a izolatiei pe care dorim sao utiiizam, pe baza umiditatii aerului din spatiul de tragere a conductei, si a diferentei de temperatura a aerului din incapere si a temperaturil apei care curge. Conducta trebuie sa fie izolata pe intregul traseu, inclusiv fitingurile si armaturile. Este Necesar sa se asigure grosimea minima de proiectare pe intreg diametrul conductei si pe intregul traseu (asta inseamna ca izolatia care se imbraca deja talata pe conducta, dupa montaj trebuie sa fie nou refacuta sub forma profilului intreg, de exemplu prin lipire, prinsa cu agrafe sau cu banda de lipit.Grosimea minima a izolatiei termice la conducta de apa rece - exemplu. grosimea izolatiel la i Tragerea conductelor A= 0,040 Wimk ‘Conducta trasa liber in incaperi neincalzite (de exemplu in subsoluri) 4mm ‘Conducta trasa liber in incaperile incalzite omm Conducta din canaiul de instalare fara tragerea paralela a conductei de apa 4mm caida Conducta in canalul de instalare, trasa in paralel cu conducta de apa caida | 13 mm [ Conducta ingropata sub tencuila, Wasa separat amm ‘Conducta ingropata sub tencuiala, trasa impreuna cu conducta de apa caida | 73 mm Conducia ingropata in beton 4mm val iy alte caracieristici termice ale izolatiei este necesar ca grosimea izolatiei sa fie recalculata, La transportul de apa calda este bine sa tinem cont de faptul ca teava din material plastic are proprietati termoizolante mai bune decat teava metalica. Prin executarea unei conducte din material plastic este posibil sa se economiseasca foarte mult din chettuielile de exploatare! La consumurile mari (de exemplu bai, cazi, masini de spalat, etc.) la curgerea apei calde prin teava de material plastic neizolata, pierderea de caldura este cu pana la 20 % mai mica decat la teava metalica. Prin izolatie se pot economisi alte 15 % de caldura. La consumurile mici si de scurta durata, cand conducta nu are suficient timp sa se incalzeasca la temperatura de exploatare, pierderea de caldura din conducta de material plastic este cam cu 10 % mai mica decat la conducta metalica, iar ia consumurile de varf, economia este din nou de 20 %. Grosimea izolatiei conductei de apa calda variaza de regula intre 9 si 15 mm, la o rezistenta termica de A = 0,040 WimK. 8. Proba de presiune Umplerea sistemului de distributie cu apa este posibila la cel curand 0 ora dupa efectuarea ultimei suduri, Dupa terminarea montajului sistemului de distributie de tevi trebuie sa se efectueze proba de presiune in urmatoarele condi Presiune de proba: min, 4,5 MPa (15 bar) Inceputul probei: min. 1 ora dupa aerisirea si etansarea sisternului Durata probei 60 minute Scaderea max. de presiune: 0,02 MPa (0,2 bar)Conducta pregatita pentru proba trebuie sa fie asezata conform proiectului, sa fie curata si vizibila pe intregul traseu. Conducta se probeaza fara hidranti, debitmetre si armaturile lor, cu ‘exceptia echipamentului de aerisire a conductei. inchizatoarele montate trebuie sa fie deschise. Armaturile de evacuare pot fi montate numai in cazul in care corespund suprapresiunii de proba. In mod obisnuit, la efectuarea probei de presiune acestea sunt inlocuite cu obturatoare. Conducta se umple din locul cel mai jos in felu! urmator: se deschid toate locurile pentru aerisirea conductei si se inchid treptat, indata ce din ele curge apa fara bule de aer. Lungimea conductei testate se stabileste in functie de conditiile locale, insa lungimea maxima recomandata este de 100 m. Recomandam ca proba de presiune sa fie efectuata dupa 24 de ore de la umplerea conduetei cu apa. In conducta umpluta cu apa ridicam usor presiunea pana la valoarea de proba. Proba de presiune poate fi efectuata la minim o ora de la aersirea si etansarea sistemului. Proba de presiune dureaza 60 de minute si pe timpul efectuarii ei este permisa o scadere a presiunii de maxim 0,02 MPa. In cazul in care scaderea este mai mare, este necesar a gasim locul de pierdere a apei, sa inlaturam defectiunea si sa efectuam 0 noua proba de presiune. Se va intocmi un proces verbal referitor la desfasurarea probel de presiune, dupa exemplul din anexa |. (acest proces verbal este unul din documentele unei eventuale reclamatii. IV. Depozitarea si transportului materialului Elementele trebuie sa fie ferite de efectele intemperiilor, de radiatiile UV si de murdarie. Elementele trebuie depozitate la 0 temperatura de minim +5°C. Depozitele pentru materiale plastice trebuie sa fie separate de spatiile unde se depoziteaza dizolvanti, vopsele, adezivi si alte materiale asemanatoare. La asigurarea unei temperaturi minime de +5°C este necesar sa se mentina distanta minima de 1 m intre elementele din material plastic si radiatoare. Conducta din metal plastic se depoziteaza sprijinita pe intreaga lungime in asa fel, incat sa nu se ajunga la incovoierea ei. Fitingurile din material plastic se depoziteaza in saci si apoi pe paleti, sau liber in cutii, containere, cosuri, etc. La depozitarea tevilor in ambalaj de plastic sia fitingurilor in saci de plastic, inaltimea maxima de depozitare este de 1 m. Tevile si fitingurile din material plastic se depoziteaza separat, dupa felul lor. Elementele se scot din depozit in functie de vechime (intai se ia cele mai vechi) In timpul transportului este interzis sa se traga produsele pe jos sau pe platforma camionului. Este de asemenea interzis, ca produsele sa fie aruncate din platforma camionului pe jos. La transportarea materialului la locul de montaj, este necesar ca acesta sa fie protejat impotriva deteriorarilor mecanice, iar la santier sa fie asezat pe un suport, sa fie protejat impotriva murdarini, a efectelor dizolvantilor, a efectului direct al caldurii (contactul cu corpurile de incalzit, etc.) si impotriva deteriorarii mecanice. Elementele sunt livrate din fabrica in ambalaje de protectie (conductele sunt in saci de polietiiena, fitingurile de asemenea in saci, sau in cartoane), in care este bine sa fie lasate pana la folosirea lor la montaj, ca o protectie impotriva murdarici.CAIET DE SARCINI Avantajele tevilor PE-Xa + rezistenta deosebita si la temperaturi mari, de pana la 110 °C + NU Se fisureaza sub sarcina + are forma stabila « raport optim flexibilitate / solicitare prin presiune + rezistenta deosebitd la imbaitrénirea la cald + rezistenfé foarte bund pana sub -50°C + foarte bund rezistenta la uzura prin frecare gi lovire mecanic& + nici o deteriorare a materialului prin indoire + efeciul de memorie (teava tinde s& revind la forma sectiuniinitiale) + rezistenté foarte buné la agenti chimici + rezistenté ia temperatun inalte + rezistenté la imbatranire + zgomot de scurgere redus + pierderi de sarcind reduse + nu contine ioni de metale grele + rezistent’ la coroziune + nu se depun incrustafi nici dupa ani de exploatare Dimensiuni de tubulatura + 12x2,0mm + 16x22mm + 20x2.8mm + 25x3,5mm + 32x4.4mm Domenii de utilizare Tevile din polietilend tip PE-Xa sunt recomandate pentru temperaturé de tur de pandi la 75°C gi un regim de presiune de 3 bari. Pentru instalatii sanitare se recomanda utilizarea {evilor din polietilena reticulata pentru instalatii de apa potabila marcate cu insemnul de calitate. Materialul La baza dezvoltari sta feava din polietilend reticulata la presiuni inalte. Reticularea are loc la temperaturi inate cu ajutorul peroxizilor. Moleculele singulare de polietilend se cupleaza intre ele si formeazd o retea tridimensionalaTeava de inc&lzire PE-Xa (colac) Teava de incdlzire PE-Xa (structur’) Astfel se imbunatdtesc considerabil calitatile polietilenei, indeosebi in cea ce priveste rezistenta la temperatura si presiune, rezistenta la frig i fa fisurarea sub sarcind, Stratul coextrudat de protectie la difuzia oxigenului_ este din alcool etilen-vinilic (EVAL), polimerul cu cal mai putemic efect de protectie. Cerintele normativului 4726 privind etangeitatea la difuzia oxigenului sunt indeplinite cu marji mare de siguranta. Printr-un strat adeziv se obfine 0 aderenf& putemica intre tubul de baza si stratul de protectie. Stratul din EVAL este insolubil in apa si rezista foarte bine la uzura prin frecare sau la soliitari climatice, astfel cd face fata conditilor aspre de gantier. Valori caracteristice Densitate 0,93 g/em* Modul de elasticitate cca, 600 Nimm? Rezistenta fa +20°C ‘€r& rupere a -20°C Sr rupere Coeficient de dilatare longitudinala la 20°C 14x 107K" fa 100°C 2,0 x 10% Coeficient de conductivitate termic’ 0,35 Wimk Permeabilitate la 0, la 40°C <0 mg xd Rugozitatea tevii k 0,007 mm: Comportarea in timp La materialele polimerice solicitate la o sarcind mecanica trebuie avut in vedere fenomenul de relaxare (comportarea ia fluaj). Aceasta inseamna ca deformatia si rezistenta materialului depind de temperatura gi durata solicitarii. Pentru a obtiine valorile admise pentru solicitarile de durata este necesara verificarea Comportérii mecanice pe o perioada mai lungai si la temperaturi diferite Acest lucru este valabil sila conducte cu presiun interioare foarte mari. Pe baza experientei de laborator si practic de peste 25 de ani si a numeroaselor incercari si minutioaselor verific&ri s-au determinat parametrii necesari. Pentru predictia pe termen lung care depageste timpul efectiv de masurdtori s-a aplicat procedeul de extrapolare. Acest procedeu de extrapolare utilizat si la instalatile de aburi din ofel se bazeaz4 pe proiectarea temperaturilor de verificare inalte pe temperalurile de exploatare joase. Rezultatele nenumaratelor incercari de durabilitate la presiuni interioare se trec in aga-zisele diagrame de durabiltate-presiune interioara. Pentru ca diagrama sé fie valabilé pentru toate tipodimensiunile de teava, termenul de comparatie utiizat curent in diagrame nu este presiunea interioara ci tensiunea echivalenta, Relatia dintre tensiunea echivalenté si presiunea interioard este data in formula de mai jos: zaxe = tersunea octet Nin ‘= presinea interce ncer (0 ar «0,1 = diaresn otra a feta ren = proses pertou ew heenDeci si dupa ce exploatare la 70°C rezistenta tevii este inc& de 4,9 ori valoarea maxima de exploatare de 3 bari. Aceastd valoare este denumité coeficient de siguranji. Conditia prescrisé de normativul DIN 4726 ca valoarea coeficientului sa fie minim 2,5 pentru temperatura joasa indicata este cu mult depasita, Referitor la normativele intemationale (ISO) sau europene (CEN) Ia o presiune de exploatare de 3 bari se obfine un coeficient de siguranta de 3,5 pentru clasa 4 (70°/50°C) si de 2,8 pentru clasa 5 (90°770°C). Limite de presiune si temperatura + presiune max. de exploatare 6 bari la 90°C. + temperatura max. de tur 90°C, pe perioade sourte 110 °C. Transportul si depozitarea Tevile gi celelalte componente ale sistemului vor fi incarcate si descéircate sub supraveghere competenta i vor fi transportate $i depozitate conform prescriptiilor pentru acest tip de material. Tevile neprotejate nu vor fi tarate pe paimant sau beton si vor fi depozitate pe suprafetie plane care nu Prezint& canturi asculite. Tevile se vor feri de uleiuri, gr&simi, vopsele etc. precum si de acfiunea prelungita a razelor soarelui. Durata depozitairil neprotejate in aer liber nu trebuie s& depageasc’ 3 luni. Indoirea fevilor Tevile sunt flexibile si pot fi imbinate "la rece". Raza de curbura admisa este: la > 0°C: (5xD) la cca. 130°C: (3 xD) ,(D = diametrul exterior al tevii) Razele de curbura de minimum 3 x D se pot realiza prin formarea la cald fevilor, Acestea se incalzesc Ja temperatura de indoire de cca. 130°C cu ajutorul unei suflante cu aer fierbinte. Se recomanda evitarea supraincalzirii. Normative si prevederi legale La construirea unei instalajii de incdlzire se vor respecta urmatoarele norme DIN $i prevederi legale: + DIN 18380 VOB partea C; instalatiitermice si de incalzire a apei menajere DIN 4108 “Izolarea termica in constructille civile" DIN 4109 “Antifonarea constructillor civile" DIN 18560 "apele in constructii* Dispozifile privind termoizolarea Dispozitile privind instalatile de incalzire DIN 18165 Fibre izolante in construcit DIN 18164 Materiale sintetice expandate utilizate ca agenti de izolare in constructil DIN 18202 Tolerante in constructii DIN 4702, DIN 4750, DIN 4754 DIN 1053 Zidarie, versiunea actuala Indicatii pentru pozare a) La dispunerea registrului de fevi trebuie luat in considerare planul de rosturi, Este interzisa dispunerea registrului de fevi peste rosturile de separare ale constructiei. b) Tevile circuitului de incdlzire/récire care traverseaza inevitabil rosturile de separare ale cl&dirii sau rosturile de dilatalie trebuie prevazute cu tub de protectie, ©) Aceleagi masuri de proteciie sunt necesare pentru fevile care traverseaz pereti si plangee sau care ies din stratul de sapa, de ex. in zona de racordare la distribuitor.Tehnica imbinari. Mangenul alunecitorrea imbinarea prin mangon alunecdtor este nedemontabild, Conform DIN 18380 (VOB) ea poate fi aplicata sub tencuiala sau in stratul de gap, in absenta unei guri de vizitare. Elementul de baz al acestei tehnici de imbinare este aga numitul ,efect de memorie”, adic comportamentul de revenire la forma inifialé a tubulaturi. Fitingul se introduce in teava din PE-Xa calibrata la rece, care apoi se preseaza (sertizare) cu mangonul alunecdtor. Tehnica de imbinare cu mangon alunecdtor nu se poate aplica decat utiizand fitingurile adecvate. Mangon alunecétor Avantajele mansonului alunecator Mangonul alunecator prezintd urmatoarele avantaje: + realizeaza o imbinare nedemontabila pentru fevile PE-Xa + permite controlul optic al etangeitajii gi al starii finale a Imbit + sectiunea liberd este mai mare decat sectiunea la imbinarea prin ingurubare sau la imbinarea cu inel de strangere. Astfel in fing nu apar pierderi de sarcind suplimentare notabile + se pot folosi si resturile de tevi, eliminandu-se astfel pierderile + nueste necesara optimizarea lungimilor de teava. Unelte de montaj Exista 0 gama variata de unelte. Utilizatorul are astfel posibilitatea s& igi selecteze uneltele optime pentru domeniul in care urmeaza sa le foloseasc. Uneltele de montaj impreund cu seturile auxiliare isi gasesc utiitatea atat la sistemele de instalatii sanitare cat si la sistemele de incalzire.Toate uneltele de montaj sunt concepute pentru a corespunde in intregime exigenjelor de santier. Ulilizatorul este cel care decide care dintre unelte constituie solutia optima in situatia respectiva Trusa manuala cu bacuri duble Trusa electro-hidraulica cu bacuri dubleTrusa electro-hidraulica cu acumulator —Trusa manuala cu bacuri duble si bacunt duble Imbinarile conductelor jimbinarea cu inel de strangere: ingurubarile cu inel de strangere sunt imbinari demontabile. Conform VOB (DIN 18380), alin. 3.2.5.1 imbin&rile demontabile trebuie s& rman accesibile. in cadrul sistemului de incaiizire prin pardoseala aceste imbinari se folosesc numai pentru racordarea tevilor la distribuitor. amy = LEGENDA: oe (4 800 L ® 3. stutul fitingului -se trece inelul de strangere pe capatul tevii 4. inel de strangere ~se suprapune teava peste stutul ftingului 5. piulité olandezs ~se strange piulita 6. teava PE-Xa 8 4. piesa filetata Realizarea imbinari 2. gamitura inelara (O-RING) ~se aplica piulita pe teava @ Imbinarea cu manson alunecator Jin locurile inaccesibile (gapa) este permis numai realizarea de imbinari nedemontabile. in aceste cazuri utiiizatorul poate apela la aceast tehnica de imbinare. Mangoanele alunecdtoare care urmeaza a fi incluse in beton sau in sapa trebuie protejate (DIN 18560), de ex. cu banda din PVC. Realizarea imbinarii cu mangon alunecator Mansonul alunecator se trece de-a lungul tevii de PE-Xa, cu partea sanfrenata la interior inspre corpul fitingului‘Culisarea mansonului aluneceitor Capitul tevii din RE-Xa se l&rgeste la rece cu ajutorul dispozitivului de expandare. La largire se urmareste ca axul capului de expandare sé coincida cu axul tevii. Trebuie evitata formarea de canturi pe parcursul lérgiti, Se introduce fitingul in capatul largit al fevii (mufa) pana la piedica corpuluifitingului (ultima striatie/canelura inaitat) Presarea Cu ajutorul uneltei de montaj se impinge mangonul glisant pnd la marginea fitingului ATENTIE: in cazul in care lipseste unul din segmentele capului de largire al uneltei (de ex. din cauza unor deteriorari mecanice), nu este permisa utiiizarea in continuare a acestui cap: pot aparea neetanseitati datorate lérgirii unilaterale.LOR 05.2a CAIET DE SARCINI PENTRU EXECUTIA IZOL, Generalitati Acest capitol cuprinde specificatii care stabilesc calitatea materialelor si condifile de executie a lucrarilor de izolare a instalatjei sanitare, termice si de ventilare. izolarea cu ajutorul tuburilor izolante: Suprafetele pe care urmeaza sa se aplice adezivul trebuie foarte bine curatate si degresate ca si suprafala izolatiei altel lipirea nu se va executa bine. Daca suprafefele au fost vopsite anterior trebuie s& ne asiguram ca lipiciul va adera la vopsea Adezivul nu trebuie folosit pe suprafete care au fost tratate in prealabil cu bitum, asfalt sau uleiuri. Masurarea circumferinte Masura se poate obfine utiizand o banda de material izolant cu aceeasi grosime cu a izolatiei care urmeaza sa fie folosita. in acest fel se obfine dimensiunea circumferinfei inclusiv grosimea materialului izolant. Pentru lipirea marginilor unui tab care tn prealabil a fost taiat pe lungime, tubul se infasoara pe o feava cu diametrul mai mare decat cel a tevii care trebuie izolata astfel incat marginile s nu se atinga si se aplica adezivul. Apoi in tub se introduce feavai care trebuie izolata . Dacd tubul de izolafie nu este foarte lung $i izolatia nu este foarte groase se poate mula pe lungime $i apoi se poate aplica adezivul Pentru izolarea conductelor cu diametre mari saltelele izolante se taie la dimensiunile potrivite gi se aplicd pe margini un strat subtire de adeziv. inainte de pozitionarea saltelei se verifica dacd adezivul s-a uscat indeajuns (daca nu se lipeste de degete insemna cd este uscat destul). La lipirea a doua margini acestea se preseaza bine cu ambele maini, incepand cu marginea indepartata, inaintand spre centru evitand astfel lipirea neuniforma. Izolarea conductelor cu grosime de pana la 160mm cu tuburi:Utiizarea tuburitor potrivite. Teava se introduce in tubul de izolatie incepand cu un capat. Tubul nu trebuie fortat. Dupa ce a fost asezat la jocul lui, un capat se fixeaz cu adeziv, dupa care se aplicd adeziv gi pe marginea tubului fixat gi pe cea a tubului care urmeaza sa se fixeze. Se apropie marginile tuburilor si se preseazz. Oe es Daca instalatia a fost deja executaté, tuburile se taie in lung pentru a putea fi asezate la locul lor. ‘Se aseazé tubul astfel incat marginile sa fie separate, se aplica adeziv si dupa ce adezivul s-a uscat se preseazé. lzolarea coturilor la 90°: Se taie un tub care sa aiba lungimea cotului.La mijloc, tubul se taie in doua la un unghi de 45°, ‘Cele dou bucatie se rotesc pana se obtine unghiul de 90°apoi cele doud piese se lipesc. Piesa se taie pe lungime, in interior, se pozitioneazA pe teava gi se lipesc cele doud margini. Pe marginile cotului se aplic& adeziv gi se lipesc de marginile tuburilor asezate in lungul tevil Dacé tuburile izolante de pe tevi au fost asezate la locul lor ipite, coful la 90"va trebui masurat foarte bine sa incapa. izolarea coturilor cu diametru diferit de cel al fevil: ‘Se caut doud tuburi de izolatie astfel incat diametrul interior al unui tub s& fie egal cu diametrul exterior al celuilalt. Se formeaza cotul cum s-a artat anterior gi se aseaza astfel incat marginile cotului sa se suprapund peste izolatia tevilor.Se tale 0 bucat’ de tub izolant la lungimea necesara s& acopere cotul. Se calculeaza diametrul exterior al tubului de izolatie. Se traseazA doua linii paralele la mijlocul tubului. Distanta dintre linii este egala cu diametrul exterior al tubului.Cu o alta linie se marcheaza jumatatea distantei dintre primele doua, La un centimetru de o parte i de alta a liniei din mijloc se marcheaz& dou puncte $i $e traseazai doua linii oblice prin aceste puncte, Tubul se taie in lungul celor doua linii oblice, iar cele trei piese obtinute se rotesc pand se obfine un unghi de 90° apoi se lipesc. Cotul astfel obtinut se taie in lungime pe interior, se aseaza pe feava gi se lipesc marginile. Cotul se fixeazé cu adeziv de tubul de izolatie de pe teava es @ taie o treime din lungimea tubului de izolatie . Bucata mai mica se taie dintr-o parte la un unghi de 45° apoi se tale si din cealalta parte la acelasi unghi. Jn bucata mai lunga se fac doua taieturi la mijloc la 45° . Diametrul tdieturil trebuie séi fie egalé cu diametrul exterior al tubului.. Pe marginile tdiate se aplicd adeziv si se lipesc in forma de T. Se taie T-ul in lungime pe partea din interior, se aseaza pe feava si se lipeste, Daca teava are diametrul mai mic decat al T-ului atuci feava se va izola in prealabil, dupa care se realizeaz& un T care sé aiba diametrul interior egal cu cel al diametrulul exterior al fevii, apoi se izoleaza T-ul cum s-a aratat mai sus, Izolarea unui T cu taieturi rotunde: Folosind un tub cu diametrul egal cu cel al tevii care trebuie izolatd se face o gaura in tub in locul unde se formeaza T-ul. Se taie tubul in lungime. Se ageazd pe {eva astfel incat gaura s4 fie in dreptul celei de a treia teavl, apoi se lipesc marginile. A treie parte a teului se formeaza tind o ‘sectiune in forma de U dintr-un alt tub de izolatie. izolarea unei vane:Izolarea vanelor de diametre mici: se ia un tub de izolatie, se face © taietura in lungul lui astfel incdt sa incapa vana gi se face o gaura. Tubul se pune pe vana si se lipesc marginile. Izolarea vanelor de diametre mari: se izoleaza condueta in ambele parfi ale vanei. Se infgoar& in jurul vanei band& izolatoare autoadeziva. Se taie un tub de izolatie la lungimea egala cu circumferinta tuburilor cu care s-au izolat conductele si se taie pe iunime. Tubul se aplatizeazA gi se face o taietura longitudinala cu un gol fa capaitul ei. Acest tub se ageaz pe vand astfel inca marginile tubului sa se suprapund peste marginile izolatiei conductelor. Daca este necesar, tija vanei se poate izola aplicdnd un inel din material izolant. Se alege un tub izolator cu diametrul egat cu diametrul mai mare la tevii $i se taie lao lungime mai mare decat a spatiului pe care Tl ocupa reductia. La unul dintre capete se taie cate un triunghi pe fiecare parte astfel ‘incat circumferinta sa formeze o reductie ‘egala cu diametrul celei de a doua tevi si se lipesc marginile. Piesa se taie pana se obtine si la un capat ila celéilalt diametrul dorit si lungimea dorité pentru reductie. Piesa se taie in lung, se potriveste pe feava gi se lipeste. in dreptul Suporfilor de sustinere: Pentru a garanta 0 izolare constanta ‘n lungul fevi in speci cand ‘se utilizeaza elemente de suspendare se indica utilizarea unor piese speciale care se gasesc intr-o mare varietate de diametre pentru a permite instalate usoara. Aceste piese speciale se monteaza cum s-a ardtat mai sus. Acest tip de tuburi se foloseste pentru instalatile gata executate. Au avantajul unui montaj rapid. Inainte de izolare tuburile trebuie bine curdtate, degresatesi uscate. Tubul se ageazA pe teava . Folosind ambele maini se inlatura benzile aplicate pe margini avand grija ca marginile 8a se potriveasca, Usor se preseaz3 cele dou margin incepand cu capatu ‘indepartat si inaintand spre centru. lzolarea fevilor cu diametre mai mari de 160mm cu saltele izolante:Utiizand 0 bucata de saltea cu grosimes egala cu cea a izolatiei se infagoara in jurul fevii si se masoara diametrul. Lungimea respectiva se masoar& pe o saltea si se marcheaza cu o linie, Salteaua se taie in lungul liniei. Se aplic& adeziv pe margini, se infasoard salteaua in jurul tevii si se preseaza marginile cu adeziv ‘incepand cu capatul indepartat . lzolarea coturilor: Prima data se masoara raza de curburé a cotului. Se ia in deschiderea unui compas distanta masurata anterior si pe o saltea se traseaza un arc de cerc agezand compasul cu varful intr-un colt. Se masoara diametrul exterior exact al evil. Distanta masurata se imparte in duo’ gise marcheazA mijlocul. Distanta obtinuta se adauga la raza masurata anterior. Cu varful compasului {in acelagi loc gi cu suma obfinuta in deschiederea compasului se traseaza un alt arc de cerc. Cu QF se taie dupa cele doula arce rezultand o piesa, dupa care dintr-o altd saltea se mai croieste 0 bucata. Pe marginile razelor mari se aplica adeziv gi se lipesc. Se aplica adeziv pe marginile razelor mici dupa care se ageaza pe feavai gi se lipesc. Izolarea reductil Mai intai se masoard inaitimea reductie! inciuzand inbinarle. Se masoaré diametrul exterior maxim si minim gi se adauga de dowd yet ori grosimea izolatiei la fiecare masuri.Cu ajutorul acestor dimensiuni se formeaza un triunghi pe o saltea izolant unde diametrul mare reprezinté baza triunghiului iar diametrul mic, linia mijlocie. Cu ajutorul compasului se masoara distanta de fa varful ‘riunghiului fa unul dintre unghiurile de la baz gi se traseaz un prim arc de cerc. Al doilea arc de cerc se traseaza punand varful ‘compasului in varful triunghiului si avand in deschiderea lui unul dintre unghiurile triunghiului mic. Se masoard ciroumferinta conductei cu diametrul mai mare cu ajutorul unei benzi de material izolant, se marcheaz mijlocul ei iar apoi banda se aseaz pe circumferinfa cercului mai mare. Se traseaz doua li capetele benzii pana in varful triunghiului apoi se taie cu atentie.Se aplica adeziv pe margini, se ateazé la jocul ei si se lipeste. izolarea rezervoarelor: Inainte de izolare se curafé bine suprafata rezervorului, dupa care se masoara circumferinta si inalfimea lui. Pe o saltea de izolatie se traseazé un dreptunghi a cérui latime o reprezinta indltime rezervorului $i Jungimea, circumferinta lui, se aplic& adeziv pe saltea si pe rezervor si se lipeste izolatia. Pentru izolarea suprafetelor superioare $i infericare rotunjite alerezervorului se masoara diametrul total ca In figuré, Uitizand diametrul se calculeaz& raza cu ajutorul céreia se traseaz un cere. Se taie cercul, se aplicd adeziv si pe izolatie si pe rezervor, se aseazai discul pe rezervor gi se apasé tare din mijloc spre margini dupa care se lipesc marginile de cole ale izolatici laterale. g Tainte de inceperea izoiatiei vanei se izoleazi conductele. Se _ masoara diametrul izolatei $i apoi cel al flangelor. Pe doua saltele de material izolant se traseaz& cu ajutorul unui compas doud cercuri concentrice avand diametrele egale cu cele ale flansei si a izolatiei. Cu atentie se taie cale doua inele iar apoi se realizeaza cate o taietura in fiecare inel pentru a putea fi asezate pe partea exterioar a flanselor vanei. Cu ajutorul unei benzi de material izolant se mésoari diametrul flangelor apoi se masoard lungimea vanei incluzand grosimea flangelor. Pe o saltea de material se traseazi un dreptunghi a cérui lungime o reprezint Circumferinta fiangei, iar l&fimea dreptunghiului o reprezinta indiimea vanei, dupa care se traseaz4 mijlocul Se masoara diametrul corpului vanei. Cu varful compasului in capétul din mijloc si in deschiderea compasului raza corpului vanei se traseaz cate un arc de cerc in ambele capete ale liniei. Se taie piesa rezuitata. Se aplica adeziv pe margini, se aseaza pe vand si se preseaza pentru a se lipi Se masoara diametrul fiansei frontale si pe o saltea izolanta, si se # traseza un cere. Se taie cercul iar in mijlocul lui se realizeaz o gaura astefel incat s8 poata fi agezata pe flansa iar apoi se lipeste. data agezata la loc, i se masoara circumferinta si se traseaz& pe o saltea lungimea rezultata, lungime care apoi se inparte in patru parti egale. Se masoard apoi distanta cea mai mare si cea mai mic de la flanga frontal pana la izolatia corpului vane. Cele doud distante se marcheaza pe cele cinci linii existente altemativ incepand si terminand ce distanta mai mic. Uitizand raza diferenta intre cele doua distante se traseaz cereuri in jurul capetelor linilor gi cu ajutorul arcelor ce cerc se unesc cercurile ca in figura jar apoi se taie piesa. Se aseaza la locul ei, se lipesc marginile drepte de marginile izolatiei flangei frontale iar mai apoi se lipesc marginile curbe de izolatia corpului vanei si se verifica daca toate marginile au fost lipite bine.izolarea tevilor cu diametre mai mari de 160mm cu saltele izolante autoadezive: Alaturi de rolele cu saitele izolante, saltelele autoadezive formeaza baza unei izoléri rapide si simpe.Pentru utilzare se indeparteaza hartia de pe spatele saltelei. Rolele de material sunt folosite cu precddere pentru suprafetele foarte mari. Inainte de zolare trebuie curdate si degresate bine suprafejele. A nu se izola ‘suprafefe ruginite sau corodate Dintr-o saltea se taie forma dorité, se despride hartia incepand cu un capat, se aseaza izolatia gi se lipeste. Se dezlipeste treptat hartia apsand pentru a se lipi. Se recomanda mai intai izolarea parti inferioare a instalatiei , apo marginile si abia la sfarsit partea superioara pentru a_preintampina p&trunderea umiditati, Se tipesc apoi marginile saitelelor intre ele Similar, pentru a izola peretii unui rezervor rotund se masoara circumferinta gi indltimea acestuia, masurile se transfera pe o saltea si se taie forma doritd Se lipeste un capat pe peretele rezervorului dezlipind hartia treptat, pe masur ce se avanseazé, dup care se lipesc marginile saltelei cu adeziv, Partea superioard a rezervonului se izoleaz cum s-a aréitat la saltelele simple a cu deosebirea ca trebuie dezlipita hairtia de pe spatele saltelei.