MANUAL

DE

DRlPI 81~lRICf3C ORIODOI ORlfnlfll

CU PRIVIRE SPECIAL LA
- --
DHIPIUt PHRlItUlHR ~l BI~(RICH ORI ~OM~H[
{fNCLUSIV NOUA LEGE PENTRU ORGANIZAREA BISERICEASC
Dm ANUL 1925) ,

VOl. 1., PARTEA 1. si

, II.
DE
Dr. NICOLAE POPOVICI
profesor la ins!itului teologic ortodox romn din Arad.

TIPRIT eUBINECUVNTAREA p, S. SALE-EPISCOPULUI

Dr. GRIGORIE GH. COMA

. AL ARADULUI!

ARAD, 1925.
TIPARUL TIPOGRAFIEI DIECEZAN E ORT. ROM.

www.dacoromanica.ro
 MANUAL
DE

OBE BERM MOOR ERR

CU PRIVIRE SPECIALA LA

MPHIL PRITIC11[1111 HE 1118[111C11 On KOMORI

4INCLUSIV NGUA LEGE PENTRU OROANIZAREA BISERICEASCA
DIN ANUL 1925)

VOL. I., PARTEA I. si II.

DE

Dr. NICOLAE POPOVICI

profesor la institutul teologic ortodox roman din Arad.

TIPARIT CU BINECUVANTAREA P. S. SALE EPISCOPULLII

Dr. GRIGORIE GH. COMA

AL ARADULUI.

ARAD, 1925.
TIPARUL TIPOGRAFIEI DIECEZANE ORT. ROM.

www.dacoromanica.ro
 Prefa(a
Prea Sfintiei Sale Episcopului Grigorie al Aradului.
Dreptul este temperarea libertdfii prin justifie.
Aceastd definifie modernd a dreptului ne duce la ideea
cd in vieala bisericeascd Inca tiebue sd fie normatd
libertatea crestinului. Dela disciplina clerului si a cre-
dinciosilor si pand la totala lipsd de dogme $1 canoane
este o distanfa, o prdpastie, care desparte biserica
noastra ortodoxd de bisericile protestante.
Biserica noastra ortodoxd, constientel de pdstrarea
unitatii sale si de importanfa unei discipline bisericesti,
fine cu cea mai mare sfinfenie la dogme pentru pastra-
rea creddifii, dar tine $1 la canoane $1 alte legiuiri,
menite a reglementd atitudinea exterioard a crestinului.
Curcubeul are numai sapte culori, . dar Dumnezeu a
fdcut lumina cu dansele. Oamenii de azi fduresc din
rdsputeri la culori mai ales in vieafa bisericeascd pro-
testantd. Mii de denominatiuni religioase protestante se
pierd in pulberea unei existence dubioase, 11psitd de
unitatea credinfii $1 a d'sciplinei.
In fa fa atacurilor de tot soiul venite din pal tea
celor ce tenteazd la falsificarea constlinfii noastre reli-
gioase si avdnd in redere necesitatea unei severe dis-
cipline chiar tap de constant:a internd, numai bucurd
ne putem de aparifia unei contribufii reale la imbo-
gdrirea stiinfei Dreptului bisericesc. Biserica ortodoxd
romand e foarte modest provdzutd cu lucrdri originate
in domeniul dreptului bisericesc. In privinfa aceasta
stdm ca $1 cu colec fia canoanelor si interpretarea lor.
Precum se cere imperios a se face cu putinfd clerictlor
si laicilor deopotrivd ca sd aibe la dispozifie o colecfie
a canoanelor, a$ se cere si pe terenul editdrii de ma-
nuale de drept bisericesc, sd se iveascd autorl cdt mai

www.dacoromanica.ro
multi. Patent coed $1 somitdfi cu timpul, dacd trezim
o predilectie fafd de studiul dreptului bisericesc.
Manua lul de Drept Bisericesc Ortodox Oriental al
pdrintelui profesor de teologie Dr. Nicolae Popovici a
obtinut cu cea mai vie bucurie binecuvdntarea Noastrd
arlziereascd. Este scris de an bun cunoscdtor al acestei
discipline, ca until care propune Dreptul Bisericesc la
institutul nostru teologic din Arad. Claritatea expunerii
metodice a materialului, meritd deosebitd accentuare.
Dar meritd laudd i rOvna autorului de a aped in ve-
dere legea de untficare bisericeascd. Astfel Manualul
poate ft utilizat in toate categoriile de qcoli teologice
dela not din fard.
,Si mai este ceva, ceeace trebue accentuat. Lipsa
de marinate este o mare pacoste in invdramantul nostru
teologic. Prin lucrarea de MN toff profesorii no.Ftri de
teologie au cel mai carat i mai luminos indemn de a
se preocupd de pregdtirea manualelor specialitdtii lor.
Astfel 41 pregatqte cartea aceasta intrarea ei in
vieafa noastrd bisericeascd. Ii dorim din inimd izbdnda
spre binele sufletesc al celor ce doresc sd fie in toate
privinfele vrednici fii ai bisericii noastre ortodoxe romane.
Arad, 10 lanuarie 1926.
DR. GRIGORIE GII. COMA,
Episcopal Aradului.

www.dacoromanica.ro
 Prefafa autorului.
Greutatile, pe car! le intampind elevii institutelor
noastre teologice din cauza lipsei manualelor de drept
bisericesc ortodox rdsdritean, m'au determinat sd public
acurn o parte din leetille [acute din acest studiu la
institutul teologic ort. rom. din Arad. Departe de mine
gandul de a da un manual perfect. Totu$i in lipsa
altei lucrciri ndddjduesc cd aceastd carte va fi de
fobs nu numai elevilor institutelor teologice, ci si preoti-
mei noastre; precum ci tuturor celorce doresc sd se
initieze in cunoVintele de drept bisericesc ortodox uni-
versal qi particular roman. Deci in consonantd cu acest
scop, pe care 1-am urmdrit, am cdutat sd dau nu un
curs complet in toate amdnuntele, ci mai ales sd scot
in relief momentele esentiale din dreptul universal $i
apoi sd evidentiez armonia acestora cu normele dreptului
particular in ingoare din Biserica noastrd.
La compunerea volumului prim din manual am con-
sultat lucrdrile aparute in limba romdnd $1 in cea ger-
mand ardtate la 7, in care se trateazd despre literatura
dreptului bisericesc ort. oriental. Afard de acestea de
mare fobs mi-au lost indeosebi lettiile litografiat
(ed 1902) ale distinsulul canonist Dr. CONSTANTIN
POPO VICI, lost profesor de drept bisericesc la facul-
tatea de teologie din Cernduti.
In fine multumesc $i la local acesta Prea Sfintiel
Sale Parintelui Episcop GRIGORIE al Aradului, care
a gdsit aceastd modestd lucrare vredrucd de binecuvdn-
tarea arhiereascd, apoi Domnului Ministru al Cultelor
$i Artelor, Alexandra LAPEDATU, precum $i onoratei
Primdrii a Aradului (Domnului Primar Dr. loan ROBU)
pentru ajutoarele materiale acordate.
Arad, Decemvrle 1925.
NICOL AE POPOVICI.

www.dacoromanica.ro
 Introducere.
1. Dreptul.
Dreptul in ultima analiza emaneaza din vointa
lui Dumnezeu. Anume Dumnezeu a creat pe om ca
fiinta sociala, deoarece a sada intr'insul nkuinta de
asociare, sau de a ti51 laolalta cu semenii sai. in urma
acestui instinct social oamenii nu traesc izolati, ci chiar
dela 'nceput au aldtuit grupuri, societati sau organisme
sociale mai mici sau mai marl. Din aceasfa cauza fie-
care individ sta In contact cu semenii sai din societatea
sa pi toate actiunile sale, viata sa intreaga se desfawra
its raport si in dependents de viata celorlalti indivizi.
In actiunile, pe cari le desf5sura omul spre realizarea
scopurilor sale, se loveste insa neincetat de actiunile $i
interesele semenilor sai. Deci, pentru asigurarea bunului
mers at societalli $i at ordinei dintr'insa, se cere, ca
actiunile sociale ale oamenilor sa se reglementeze prin
anurnite norme, cari s5 Inlesneasd contactul social, s
Inlature eventualele conflicte $i sa asigure mentinerea
bunei ordine din societatea omeneasca. Aceste norme
se numesc norme de drept. Ele arata individului, cari
fapte sunt permise pi cari sunt oprite, arata, cari sunt
drepturile cuvenite cuiva pi cari sunt obligatiunile im-
puse. Totalitatea normelor, cari determind raporturile
sociale ale oamenilor, aded actiunile singuraticelor per-
soane in raport cu actiunile celorlalti oameni $i cu
societatea Intreag5, norme izvorite din vointa colectivitatii,
formeaza dreptul to senz obiectiv, (norma agendi). tar
sub drept in senz subiectiv Intelegem toate Indreptatirile
individului de a face ceva sau de a cere dela altii si
dela societatea intreaga sa i-se respecteze, respective

www.dacoromanica.ro
 -8
sa i-se garanteze interesele, drepturile lui in cadrul
normelor dreptului obiectiv (facultas agenda
Normele de drept sunt mai ales de cloud feluri:
imperative i proibitive ; cele dintai poruncesc vre-o
actiune folositoare interesului comun, iar celelalte interzic
faptele pagubitoare. Pentruca respectarea i esecutarea
ambelor feluri de norme sa fie asigurata, se aplica
anumite norme de constrdngere, coercitive sau de sane-
tiune. Daca normelor de drept li-se da de catre oameni
o formulare, adeca daca o autoritate omeneasca guver-
natoare fixeaza sau stabilete anumite norme pentru
binele societatii In conformitate cu trebuintele $i mora-
vurile locale $i temporale, atunci aceste norme se numesc
legi In senz restrans.
Actiunile omeneti *i raporturile dintre oameni se
pot class dupa natura for in mai multe categorii, dupa
cari apoi si dreptul se divide In mai multe ramuri.
Astfel avem dreptul international, care cuprinde normele,
ce reguleaza raporturile dintre state sau acele dintre
supusii unui stat $i altui stat. Apoi dreptul public regle-
menteazA raportul persoanelor fata de stat, dreptul privat
se refers la raporturile persoanelor fata de particulari,
dreptul constitutional tontine regulele pentru raporturile
politice din stat, dreptul penal sau criminal cuprinde
normele de drept pentru reprimarea infractiunilor la
anumite legi cu caracter penal, etc.

2. Raportul dintre drept i morara.

Desl dreptul si morala nu sunt notiuni identice,
totui stau in legatura stransa, fiindca ambele reglemen-
teaza actiunile omeneVi. Morala ne arata legile, pe cari
omul trebue sa le observe pentru realizarea binelui
suprem, conform vointei lui Dumnezeu. Aceste legi se
refers atat la faptele exterioare ale omului, cat i la
viata lui sufleteasca, la nazuintele i intentiunile lui, deci
la Intreaga activitate a omului. Legile ordinei de drept
'MA se refera numai la activitatea externs a omului, iar
nazuintele $i intentiunile omenesti sunt supuse ordinei

www.dacoromanica.ro
 9

de drept numai In cazul, daca se manifests $i Inter)

forma exterioara. De internis non iudicat praetor. Vedem
deci, ca, privind chestiunea din acest punct de vedere,
caprinsul moralei este mai vast, decat acel al dreptului
i morala apare ca baza cea mai sigura pentru drept.
In al doilea rand scopul moralei este Imbunatatirea
i perfectionarea morala a omului, pe cand dreptul se
multumete i numai cu reducerea sau eliminarea con -
flictelor externe dintre oameni i cu armonizarea intere-
reselor membrilor unei societati.
In fine dreptul pentru garantarea rezaltatultzi se
-folosete de sanctiune $i chiar de mijloace i forts de
constrangere exterioara, adeca cel ce nu observa de
buns vole normele de drept, este constrans la aceasta
chiar i prin forts fizica. Plin urmare observarea nor-
melor de drept este asigurata sub toate Imprejurarile.
DimpotrivA sanctiunea morala este pur interns, avand
omul s5-9i des seama de faptele sale Inaintea forului
conOintei sale precum si Inaintea lui .Dumnezeu. Igno-
rarea i neobservarea unei legi morale nu este urmata
de constrangere exterioara, cu foTta fizica, deoarece
morala, lipsindu-i sanctiunea materials pozitiva, sfatue*te
numai pe ow i cauta sa-1 Indemne prin convingere la
implinirea legilor sale.

3. Dreptul bisericesc.
I. Cuvantul Biserica") se is In mai multe trite-
iesuri. In eel mai larg senz sub Biserica lui Hristos
Intelegem adunarea sau societatea tuturor fiintelor ra-

3. 1) Se deriva dela cuvantul grecesc i(zac'Acx(r.,"=palat domnese

si in limba romans s'a format prin veacul at IV-lea din cuvantul limbci
latine vulgare basilica". (Vezi Vasile Parvan : Contributii epigrafice la
istoria crestinismului daco-roman, Bucuresti; 1911 pag. 86 si urm.) In
sf. Scriptura Biserica se numeste de lisus Hristos izz2)2alu (Mt. XVI,
; Mc. X, 15 ; Mt. XVIII, 16-17; I. Cor. XII, 28 ; XIV, 23 ; XVI,
19; Rom. XVI, 4 si 26; Gal. I, 13; Efez. 1,22-23 ; V, 23; Col. I, 18;)
dela xxa2im, a chema, deci Biserica este comunitatea celor chemati.

www.dacoromanica.ro
 10

fionale i libere, adeca a Ingerilor i tuturor oamenilor,

cari cred In Hristos.1)
In Inteles mai restrans Biserica lui Hristos cuprinde
numai fae oamenii, cari au marturisit i marturisesc
credinta cretina, fara considerare la locul, uncle se
afla i la timpul, cand au vietuit, atat pe acei ce stint
Inca in viata, cat i pe acei ce au parasit viata pAtnan-
teasca in credinta, atat pe acei ce an trait Inainte cat
i dupa venirea Fiului lui Dumnezeu pe pAmant. Cei
dmtai formeaza Biserica Testamentului vechi sau aceea
de dinainte de Hristos, iar cei din urmA Biserica Testa
mentulul nou sau cea cre$tina. Biserica miiitanta sau
suferinda conduce pe credincioi pe pamant catre patria
cereasca t sustine fazboi permanent cu inamicii man-
tuirii lor.2) Biserica triumfatoare este Biserica cea
cereasca, care cuprinde pe toti creOnii, cari au termi-
nat calatoria pamanteasca i serbeaza victoria for im-
preund cu Hristos i cu sfintii ingeri.
in senz Intrebuintat mai des, sub Biserica Intelegem-
De cea militanta a Test. nou, imparatia barului lui lisus
Hristos. Atat sf. ScripturA3) cat i sf. Tradifie4) ne arata
cA lisus Hristos a Intemeiat numai o singura Biserica,
care este cea ortodoxd universala sau catoijcd. Obser-
vam ca din Biserica ortodoxa s'au desfacut In cursul
timpului uncle parti, cari au adoptat Invataturt sau prac-
tice ratacite. Pentru acestea deasemenea a fost adoptata
i a intrat in uz general numirea de Biserica. Astfel se
poate vorbl despre Biserica rornano-apuseana, care se
mai nume0e pe sine i Biserica romano-catolica, cea
protestanta, etc. Totu-0 numirea proprie pentru aceste
parti despArtite de Biserica ortodoxa universala, din punct
de vedere dogmatic ortodox, poate fi numai aceea de
societdti religioase crectine eretice sau schizrnatice.

i) Efez. I, 10 ; I, 20-23 ; Col. I, 18-20.

2) Ioan V, 4 ; Ef. VI, 11 12 ; I. Petru V, 8-9.
3) Mt. VI, 13 ; Joan X, 1 ; Rom. XII, 3-8 ; I Cor. XII, 12, 27,
Efez. I, 22 ; IV, 1-4, 5, 7-10, 14-16.
4) Ciprian : De cath. Eccles. unitate.

www.dacoromanica.ro
 11

Biserica universald cuprinde pe toti cre$tinit orto-

doc$i spre deosebire de Bisericile particulare sau locale,
sub cari Intelegem partite Bisericii universale formate
din cre$tinii ortodoc$i ai unel natiuni sau Oft Bisericile
particulare sunt deci membre ale Bisericii universale.
in fine cu cuvantul Biserica numim $i ethficiul, in
care se savarpsc serviciile dumnezee$ti publice ale
cre$tini I or.
In dreptul bisericesc sub Biserica intelegem insti-
tutiunea tntemeiatd direct de Melntuitorul hsus liristos
ca o societate omeneascd cu scopul, ca in $i prin ea
sa se matuiasca oameni 1, readucandu-se la comuniunea
cu Dumnezeu, de care s'au departat prin pacatul stra-
mopsc sau scurt Biserica este societatea religioasa
intemeiata de lisus Hristos.
2. in activitatea Bisericii, pe care ea o desfa'sura
spre a-si realiza scopul, distingem doted domenii. Until
cuprinde raportul nemijlocit al omului cu Dumnezeu i
se refers la invatarea $1 primirea Invataturilor de cre-
dinta, la administrarea tainelor pentru ca$tigarea harului
dumnezeeSc $i la esercitarea puterii de a legs $i a
deslega pacatele oamenilor, deci la ca$tigarea bunurilor,
ce duc imediat la mantuirea vecinica. Acest domeniu
este cel propriu credintei $i moralei cre$tine, acel al
congiintei, din care cauza se $i nume$te forum inter -
num sau forum poll. Celalalt se refers la raportul sin-
guraticilor membrii ai Bisericii dintre olalta precum $i
fata cu totalitatea tor, ca organism social, deci acesta
se refers la viata externs a Bisericii $i a membrilor ei,
mai ales la organizatia, la administratia $i la disciplina
bisericeasca, dar $i la unele acte externe ale invataturii
de credinta, morals $i ale cultului divin. Acest domeniu
se nume$te $i forum externum sau forum for'. Toate normele,
earl reglementeazd acpunile din acest domeniu din urma al
vietii biserice$ti, adecd acele, dupd cari membrii Bisericii se
conduc in actiunile for exterioare in raport cu totalita-
tea membrilor precum $1 cu particularii formeazd obiectul
dreptului bisericesc sau dreptul In sent obiectiv. Cu
alte cuvinte $1 Biserica, ca oricare organism social cu

www.dacoromanica.ro
 - 12 -
organizatie proprie, deosebita de aceea a altor orga-
nisme sociale i care dispune de mijloacele ei speciale,
prin care t i realizeazA scopul sau special, trebue
aibe normele sale speciale. Toti membrii Bisericii tre-
bue sA observe aceste norme, ca In felul acesta sA se
mentinA ordinea bunA i sA se garanteze pi prin aceasta
realizarea scopului principal, pentru care s'a Intemeiat
Biserica.
Observant cA ci normele de credinta i de morals
sunt obiect al dreptului bisericesc, dar numai Intrucat
observarea sau neobservarea for de cAtre membrii Bi-
sericii poate fi supusa judecatii forului extern bisericesc.
Spre pita, dacA un membru al Bisericii raspinge In
internul sau o dogma de credinta, nu se va mantul,
dar Imprejurarea aceasta nu se poate supune i norme-
lor de drept. Dad Insa necredinta i-o manifests i
In afara, In acte externe, atunci va fi condamnat i
formal de catre autoritatea bisericeascA dupa normele
dreptului bisericesc.
ObservAm, mai departe, cA legile sau adevArurile
credintei i moralei sunt pururea obligatoare i nu pot
fi desfiintate sau modificate niciodatA. DimpotrivA cele
privitoare la organizatie, administratie, discipline i in
general cele relative la viata din afara a Bisericii, Intru-
cat nu sunt de origine diving, se pot modified dupa
diferite imprejurari i necesitati biserice0i, cum de fapt
unele au i fost schimbate.
In fine la cele espuse la finea -lui precedent ob-
servant, cA pentru garantarea rezultatului sau, dreptul
bisericesc nu se folosege de forta constrangitoare fizica,
ci numai de forta constrangatoare spiritualA, de sfatuire
i conducere cu blandete, iar In cazuri extreme de
escluderea culpabilului din societatea membrilor Bisericii.
In privinta aceasta prin urmare dreptul bisericesc se
deosebe0e de cel lumesc. Totu0 i eficacitatea norme-
tor de drept bisericesc este asigurata, intrucat Biserica
are la dispozitie spre acest scop mijloacele sale de
constrangere spirituale 0 morale. Biserica aplica dreptul
pe.tal propriu fats de membrii sAi renitenti.

www.dacoromanica.ro
 - -13

In senz subiectiv drept bisericesc numim totalitatea

acelor indreptatiri, cari se cuvin membrilor Bisericii ca
atari, sau persoanelor jurldice din Bisericd, dupa locul,
pozitia I calitatea, pe care o au in cadrele organismului
bisericesc.
Pentru dreptul bisericesc se intrebuinteaza i numirea
drept canonic (xavovex7rd Sixacov), derivat dela cuvantul
grecesc:_ xava'w. In timpurile cele mai vechi numirea de
canon se intrebuinta pentru singuraticele sau totalitatea
normelor referitoare la credinta in opozitie cu invata-
turile eretice. Apoi s'a dat cArtilor, cari formeaza sf.
Scripture, numindu-se acestea Wilt canonice. De prin
veacul al IV-lea sub canoane s'au inteles hotaririle si-
noadelor i legile bisericeti in opozitie cu legile date
de imparati numite vdpoe". Astdzi numirea de canoane
in Biserica ortodoxd orientald o poarta legile biseri-
ce0, cari sunt date de autoritaft bisericesti, cu putere
obligatoare in Biserica Thtreaga fi cari sunt cuprinse
in colectiunea incheiatd la finea secolului al IX-lea,
numita nomocanonul in XIV titluri", iar in Biserica
apuseana legile cuprinse In corpus furls canonici.
Dace avem in vedere senzul restrans al numirilor:
drept bisericesc i drept canonic i dna consideram
cele espuse, vedem, ca dreptul bisericesc are cuprins
mai vast cleat dreptul canonic. Cel dintai Ii scoate
materialul nu numai din canoane, ci $i din toate cele-
lalte norme bisericeti de drept date fie de autoritati
bisericesti, fie de cele civile cu privire la chestiuni bi-
sericeti, pe and dreptul canonic cuprinde numai
materialul scos din canoane, care fare indoiala este
partea de capetenie i alcatuete baza dreptului bisericesc.
Aadar pentru materialul, ce se va espune In cartea
aceasta, este mai corecta numirea de drept bisericesc,
totui in uzul general cele doua numiri se intrebuinteaza
In mod reciproc.
4. impArtirea dreptului bisericesc.
Normele dreptului bisericesc se pot grupa In mai
multe feluri i anume dupd autoritatea de legiferare,

www.dacoromanica.ro
 --- 14

dung forma in care s'au dat, dupA subiectul la care se

refers, dupa domeniul In care se aplica si dupl. materia
la care se refers.
1. Dupa autoritatea, care a dat normele de drept,
se poate impart1 In drept divin (jus divinum), care-si
are originea In voia lui Dumnezeu descoperita in mod
direct oamenilor si In drept omenesc (jus humanum) dat
de autoritati omenesti. Acest din urma iarasi poate fi
carat bisericesc si politico- sau civilo-bisericesc, dupa-
cum s'a dat de autoritati bisericesti sau de autoritati
civile pentru chestiuni bisericesti.
2. DupA forma, in care s'a at avem drept scris
(r%/aeou 1').7-prAcrov, jus scriptum) i nescris (v. j.
nonscriptum). Cel dintai s'a adus de autoritati legisla-
tive In forma fixata In -scris, iar eel din urma s'a pa-
strat prin traditie, obicei sau uz. Acesta din urma se
numeste si dreptul uzului.
3. Dupa subiect sau dupa domeniul, in care se
aplica avem drept universal, general sau comurz (zocw'iti,
comune) si drept particular sau special
part:culare). Cel dintai e valabil pentru
Biserica cresting Intreaga, cel din urma numai pentru
o parte a Bisericii sau pentru o Biserica particulars.
Dreptul intern (crtorzpex6., internum) se refers la
viata bisericeasca interns, iar dreptul extern (.:z.-.0n-zpwiv,
externum) trateaza despre normele, can reglementeaza
raporturile Bisericii si ale membrilor ei fata de stat sau
fata de persoarele, can cunt In afara de Biserica, d. e.
fata de membrii altor societati religioase.
4. Se mai obicinueste a se deosebl dreptul si dupd
materie In public si privat. Cel dintai reglementeaza
raporturile Bisericii ca colectivitate atat in viata biseri-
ceasca: interns cat si in afarA fata de alte organisme
sociale (statul, societati religioase). Al doilea cuprinde
normele, can reglementeaza raporturile membrilor Bise-
ricii intre olalta (dreptul matrimonial etc.) sau si drep-
turile Bisericii in domeniul dreptului privat lumesc. Dar
aceasta Impartire nu este cu totul Indreptatita, deoarece
toate normele dreptului bisericesc poarta caracterul pu-

www.dacoromanica.ro
 -- 15 -
blicitatii i aplicarea for nu depinde de vointa arbitrary
a indivizilor caracteristica principals a dreptului
privat.
in fine se mai Imparte dreptul bisericesc in drept
constitutional, care cuprinde normele de organizatie bi-
sericeasca, In cel administrativ, judecdtoresc, penal etc.,
iar dupd diferitele Biserici se mai distinge: dreptul Bi-
sericii ortodoxe orientale, acel al Bisericii rornano-apusene,
protestante etc.
Noi ne vom ()cupid cu studiul dreptului bisericesc
valabil in Biserica ortodnxd orientald cu privire special'
la cel particular din Biserica ortodoxd romand, atingand
pe acel at altor societati religioase numai In punctele
principale, in cari cel din urma difera de cel dintai.
5. Stiinta dreptului bisericesc, scopul si metoda ei.
1. Normele dreptului bisericesc nu be g5sim dela
inceput aranjate intr'un sistem, fiindca nici nu s'au dat
toate deodatA. Cele ce servesc ca baza pentru dreptul
bisericesc sunt de origine .diving, iar celelaite s'au adus
atunci cand s'a ivit necesitatea de a se reglementa vre-o
chestiune oarecare. Apoi normele relative la o chestiune
nu se gasesc toate grupate la un loc, ci trebue s se
came in diferite parti, aka d. e. normele privitoare la
calitatile candidatilor de hirotonie, la drepturile i dato-
riile clericilor sunt imprastiate in diferite carp ale sf.
Scripturi, in sf. Traditie 1 in hotaririle aduse mai tarziu
de autoritati bisericeVi. Prin urmare daca voim sa avem
o supraprivire mai usoara asupra diferitelor norme, toate
cele relative la cate o chestiune sunt a se scoate $i
culege din izvoarele originale si apoi trebuesc puse intro
ordine sistematica. Acest motiv a fost indemnul pentru
gruparea, prelucrarea i pentru espunerea materialului
de drept bisericesc dupa anumite metode, Meat s se
faca evidenta legatura organics i armonica dintre ele-
mentele diferite i sa se scoatA la iveara spiritul drep
tului bisericesc precum si principiile conducatoare, care
stau la baza tuturor normelor lui. Espunerea aceasta

www.dacoromanica.ro
 - 16 -
sistematicd a tuturor normelor dreptului bisericesc, a
Intreg materialulul sdu, se numefte ftiinfa sau discipline
dreptului bisericesc.
2. Din cele premergatoare putem vedea, ca scopul
tiintei dreptului bisericesc este intreit: practic, istoric
si filosofic. Scopul practic urmarete problema de a
stabili normele de drept valabile in prezent i de a ne
infatia felul cum sa se aplice acestea in practica bise-
riceasca in consonants cu fiinta, spiritul i scopul Bise-
ricii. Dar, panace normele de drept an evoluat la faza
for actuala, au trecut prin desvoltare continua. Deci spre
a intelege mai bine institutiile juridice de astazi, va trebui
sa cercetam evolufia istoricd a formelor de drept i sa
ne dam seama de felul, cum s'au aplicat in cursul
epocelor istorice. in fine tiinta dreptului bisericesc are
scopul de a evidentia legatura organics dintre normele
diferite, de a deduce in mod logic pe cele speciale din
cele generate, de a le analiza i de a arata cum servesc
fiintei i scopului Bisericii.
3. Cu acest scop intreit al tiintei dreptului bisericesc
va trebul sa fie in consonants i metoda folosita. Adeca
Intai se va cerceta desvoltarea istorice a normelor de
drept i a institutiunilor juridice i apoi se va espune
starea for de astazi, lamurindu-se cum au sa se aplice
in practica i In viata de astazi a Bisericii pi stabilindu-se
raportul intern, care exists intre elementele diferite. Apdar
metoda va fi cea istoricd, practial $i filosoficd. Obser-
vim ca la tratarea filosofica ne. vom marginl sa aratam
legatura organics i logics, ferindu-ne de inventarea nor-
melor de drept prin ratiune. Toate formele de drept le
vom primi In senzul for propriu, aa cum be gasim fixate
in izvoarele lor, adeca vom lua in considerare numai
senzul positiv-dogmatic.
6. Locul tiintei dreptului bisericesc intre cele-
lalte tiinte 1 titntele lui auxiliare.
Dna desfacem notiunea dreptului bisericesc in com-
ponentele sale: drept i Biserica, se invedereaza, ea
discipline dreptului bisericesc apartine atilt .Ftiinfelor teo-

www.dacoromanica.ro
 17

logice cdt qi jurisprudent:el. In prima linie face parte

integranta din disciplinele teologice, fiindca espune o
parte Insemnata din invatatura Bisericii. far intrucat aceasta
invdtaturd se refers la activitatea externs bisericeasca,
la viata practica, tiinta dreptului bisericesc se numard
intre Stiinfele teologiei practice. Dar ea face parte i din
jurisprudenta, fancied materialul sau este asemanator i
s'a desvoltat In legaturd cu acel at stiintelor de drept,
influintandu-se reciproc, iar metoda este aproape aceeai.
Prin urmare atat tiintele teologice, cat i cele ju-
ridice stau In legAturd cu dreptul bisericesc i alcatuesc
disciplinele lui auxiliare. In 2 am aratat, care este
raportul intre normele dreptului i intre preceptele mu-
ralei. Acelasi contact, dar mai strans it gasim si intre
continutul dreptului bisericesc si al moralei creOne.
Dintre celelalte stiinte teologice dreptul bisericesc mai
sta in legatura stransa i cu dogmatica creVind, intrucat
multe din invataturile dogmatice formeaza si obiect al
dreptului. Bine'nteles acesta le privete din punctul sau
de vedere, adeca numai intrucat au influinta asupra vietii
exterioare. Asa de ex. pe and dogmatica cerceteazd
Invdtdtura despre sf. taine mai ales cu privire la carac-
terul for mantuitor, la efectul ce- I au asupra mantuirii
omului, pe atunci dreptul bisericesc le examineaza rela-
tiv la efectul, ce-1 are admirtistrarea for asupra rapor-
turilor exterioare ale membrilor Bisericii. Tot aa sta
dreptul bisericesc in legatura si cu celelalte discipline
teologice si mai ales cu istoria bisericeascd, teologia
pastorald, exegeza, liturgica, etc.
Dintre tiintele juridice dreptul bisericesc are contact
Indeosebi cu dreptul roman $i cu acel al statelor, in
care s'a desvoltat Biserica ortodoxd, apoi cu filosofia
dreptului. Mai ales cu dreptul roman, intelegand aici In
prima linie pe cel greo-roman sau bizantin din timpul
incepand cu Constantin cel Mare, sta in legaturd stransa,
deoarece desvoltarea dreptului bisericesc s'a acomodat
in multe privinte dreptului bizantin i apoi In acesta
gasim o multime de norrne de drept referitoare la ches-
tiuni bisericeti. Tot aa la Romani normele cuprinse in
Dr. N. Popovici: Drept bisericesc... 2

www.dacoromanica.ro
 18

Indreptarea legfi sau Pravila cea mare precum Yi In

Pravila cea mica, mai ales acele privitoare la regularea
drepturilor familiare, s'au folosit atat In vista bisericeasca,
cat si In cea civila. Alts stiinte laice, cari se cer la
studiul dreptului bisericesc, sunt: dfplomatica, arheo-'
logia, cronologia, geografia, statistics, filologia, epig-
rafica, etc.
Cunoasterea tuturor disciplinelor amintite este de
mare folos pentru studiul dreptului bisericesc, ajuta si
usureaza Intelegerea lui.

7. Literatura dreptului bisericesc ortodox oriental.

Dintre lucrarile autorilor rasariteni, cari trateaza
Intreg materialul dreptului bisericesc, cele mai Insemnate
stint urmatoarete:
1. Euthymius loanovic': Principia juris ecclesiastici
veteris ortodoxae orientalis ecclesiae. Lucrarea aceasta
a aparut in 3 vol. (a. 1841, 1844 si 1847) la Neoplanta
(Neusatz) in limba sa beasts cu traducere latina.
2. Prof. Skworcew. Prelegeri asupra dreptului bise-
ricesc. Kiev. 1848.
3. Arhimaylrittil (mai tarziu episcopul de SmolenEk)
loan a scris: LicercLrea unu1 curs d 1 gislatie bise-
riceasca. Vol. I. S. Petersburg. 1851. Acest autor se con-
siders ca parintde d eotului bistricesc ortodox oriental.
4. N K. Sokolow. Din prelegerile asupra dreptului
bisericesc. Moscova. 1875.
5. A. Allow. Curs scurt de prelegeri asupra drep-
tului bisericesc. S. Petersburg. 1882.
6. M. I. Bogoslowski. Curs de drept bisericesc
oriental. Moscova. 1885.
7. P. Laskaiew. Dreptul bisericesc In principiile
fundamentals, formele si isvoarele lui. Kiew. 1886.
8. 1. S. Berdnikow. Seurt curs de drept bisericesc
al Bisericii ortodoxe greco-ruse. Kazan, 1888. Comple-
tarea acestula: Kazan, 1889. A fort trades si in romaneste
de episcopul Husilor, Silvestru Balanescu sub titlul:
Curs de drept bisericesc, Bucurqti, 1892.

www.dacoromanica.ro
 - 19 -
9. N. S. Suworow. Curs de drept bisericesc. 2 vol.
laroslav, 1889-1890.
10. Dr. Nicodim Milas', fost episcop al Zarei (Dal-
matia): Dreptul bisericesc oriental, Zara, 1890. 0 lucrare
escelenta, care cuprinde atat dreptul bisericesc ortodox
universal, cat i pe cel al Bisericilor particulare. In limba
romans a fost tradus de Dim. 1. Cornilescu i Vasile
S. Radii 1 revazut de I. Mihalcescu, profesor la facul-
tatea de teologie, Bucure.5ti, 1915.
11. V. G. Pjewzow. Drept bisericesc. S. Peters-
burg, 1892.
12. A. S. Pawlov. Curs de drept bisericesc Mos-
cova, 1902.
13 Apost. Christodulos. Incercare de drept bisericesc.
Constantinopol, 1896.
14. Melet. Sakellaroprilos. Dreptul bisericesc al
Bisericii ortodox orientale. Atena, 1898.
Autori apuseni: "
15. Ferd. Walter. Lehrbuch des Kirchenrechts aller
christlichen Konfessionen. Ed. a XIV-a Ingrijita de H.
Gerlach. Bonn, 1871.
16. Dr.- Fried. Vering. Lehrbuch des katholischen,
orientalischen und protestantischen Kirchenrechts. Ed. III.
Freiburg in Breisgau, 1893.
17. Fr. Kunstmann Grundage eines vergleichenden
Kirchenrechts der christlichen Konfessionen. Mun-
chen, 1867.
18. Dr. Isidor Silbernagel. Verfassung und gegen-
wartiger Bestand sdmtlicher Kirchen des Orients. Lan -
duhut, 1865.
Autori romdni:
19. Andrei ,5'aguna. Elementele dreptului canonic
ale Bisericii drept credincioase rasaritene. Sibiiu, 1854.
20. Andrei Saguna Compendiu de drept canonic
al Bisericii, una, sfanta, soborniceasca i apostoleasca.
Sibiiu, 1868. Lucrarea aceasta a fost tradusa In limba
germand de Dr. A. Sentz, Sibiiu, 1868.
21. Dr. D. G. Boroianu, profesor. Dreptul bisericesc.
Iasi, 1899. 2 vol.
2*

www.dacoromanica.ro
 - 20 -
22. Vasile Pocitan, preot, licentiat in teologie $l
drept. Compendiu de drept bisericesc al Bisericii ortodoxe.
Bucuresti, 1898.
Dintre lucrarile, cari trateaza numai pArti separate
ale dreptului bisericesc, amintim urmAtoarele:
1. Dr. los. Zhishman. Das Eherecht der orienta-
lischen Kirche. Wien, 1864.
2. Dr. los. Zhishman. Das Stiftrecht (n) x7,770,0:x6v
liticatov) in der morgenlandischen Kirche. Wien, 1888.
3. Dr. los. Zhishman. Die Synoden and die Epi-
scopal-Amter in der morgenlandischen Kirche. Wien,
1867.
4. Dr. Is Silbernagl. Das Eherecht nach den Ge-
setzen der griechischen Kirche. Habil.-Schr. Miinchen.
1862.
5. C. I. ilefele. Conciliengeschichte, fortgesetzt von
I. HergenrOther. 11. Auflage. 9 vol. Freiburg in Breig-
sau 1873-90.
6. Andrei Saguna. Cunostinte folositoare despre
trebile casatoriilor. Sibiiu, 1854.
7. Andrei Saguna. Antorismos. Sibiiu, 1861.
8. Episcopal Melchisedek al Romanului. Studiu des
pre ierarhia si institutiunea sinodall Bucuresti, 1883:
9. Prof. Const. Popovici jun. FontAnele si Codicil
dreptului bisericesc ortodox. CernAuti, 1886. .
10. Grama Al. Chestiuni din dreptul Si istoria bi-
sericii rom. unite. Blaj, 1893.
11. Grama Al. Institutlile calvinesti In Biserica rom.
din Ardeal. Blaj, 1895.
12. Dobrescu N. Lamuriri canonide-istorice asupra
sinodului si asupra organizatiei bisericesti din Biserica
ortodoxa. Bucuresti 1909.
13. I. Preda, advocat si fiscal consistorial. Consti-
tutia Bisericii gr. ort. romane din Ungaria si Transilvania
sau Statutul organic comentat si cu concluzele $i nor-
mele referitoare Intregit. Sibiu, 1914.
14. Lupa,F I., protopop. Interpretarea -ilor 18,
40, 80, 88 si 150 din Statutul organic. Sibiu, 1914.
15. Dr. Gheorghe Ciuhandu, protoiereu, asesor

www.dacoromanica.ro
 - 21 -
consistorial. Impreunarea Bisericilor ortodoxe romane
de pe teritorul Romaniei-Mari lntr'o singura Biserica gi
raportul acestei Biserici fain cu statul. Arad, 1919.
16. Dr. Gheorghe Coma, astazi Episcopul Aradu-
lui. Unificarea organizatiei noastre bisericeti. Sibiu, 1919.
17. Mitropolitul Dr. Miron Cristea. Principii fun-
damentale pentru organizarea unitary a Bisericii ortodoxe
romane din Regatul roman.. Bucuresti, 1920.
18. Dr. Gheorghe Ciuhandu. Reorganizarea mitro-
poliei transilvane. Arad, 1920.
19. Protosinghelul Agafton Otmenedec. Unificarea
Bisericii, organizatie autonomy si canonica. Bucuresti,
1920.
20. Arhimandritul Dionisie Sirnionescu. Unificarea
Bisericii. Bucuresti.
21. Prof. I. Mateiu. Contributiuni la istoria dreptu-
lui bisericesc. Vol. I. epOca dela 1848-1868. Bucu-
resti, 1922.
22. Prof. I. Mateiu. Cercetari privitoare la consti-
Julia Bisericii ortodoxe din Ardeal. Cluj, 1922.
23. Dr. Valer Moldovan. Biserica ortodoxa romans
i problema unificarii. Cluj, 1922.
24. Dr. Valerian Soap, profesor. Reflekiuni asupra
unificarii organizatiei Bisericii ortodoxe din Romania In-
tregita. Cernauti, 1923.
25. Protoiereul Dr. Gh. Ciuhandu. Reorganizarea
centrelor noastre icrarhice pi unificarea bisericeasca.
Bucureti, 1923.
26. Dr. Gh. Ciuhandu, asesor consistorial. tnapoi,
la apostolie sau portitele canonice ale Statutului organic.
Arad. 1924.
27. Loan Gh. Savin, inspector general In Ministe-
rul Cultelor pi Artelor. invatamantul religios In scoalele
secundare, seminarii gi licee. Contributie la problema
reorganizarii invatamantului religios. Bucuresti, 1923.
28. loan Gh. Savin, inspector general In Ministe-
rul Cultelor si Artelor. Biserica romans pi noua ei
organizare. Bucuresti, 1925.

www.dacoromanica.ro
 - 22 -
29. Alexandru Lapedatu, ministrul cultelor i arte-
lor. Expunerea de motive la legea pentru organizarea
Bisericii ortodoxe romane. Bucureti, 1925.
30. P. S. Episcopul de Roman Lucian Triteanu.
Raportul la legea pentru organizarea Bisericii ortodoxe
romane, prezentat la Senat. Bucureti, 1925.
31. P. Garboviceanu, deputat. Raportul asupra lea
pentru organizarea Bisericii ortodoxe romane, prezentat
la Camera dedutatilor. Bucuresti, 1925.
Lucrarile de sub No. 15-31 au fost compuse, In
mare parte, In vederea unificarii organizatiei bisericeti
din Biserica ortodoxa romans, dupd Impreunarea Bise-
ricilor ort. rom. din provinciile unite cu Regatul roman
la a. 1918 Intr'o Biserica unitary i care unificare s'a
legiferat in a. 1925.
. 8. Sistemul dreptului bisericesc.
In lucrarile de drept bisericesc aparute pans acum
gasim diferite sisteme pentru oranduirea materialului,
deoarece Inca nu s'a adoptat un sistem recunoscut de
dire tcti. In cartea de fata materialul dreptului bisericesc
se va Imparti In patru parti principale. In partea prima,
care se poate considera i ca introducere, se va trata
despre isvoarele i intrebuintarea for precum pi despre
colectiunile dreptului bisericesc. Espunerea propriu zisa
a dreptului bisericesc cuprinde celelalte trei parti i
anume doua parti dreptul bisericesc intern, iar a patra
pe cel extern. Partea a doua trateaza despre organizatia
sau constitutia Bisericii, adeca despre diferitele elemente,
din care se conpune Biserica, iar in a treia despre admi-
nistratia sau activitatea bisericeasca adeca despre func-
tionarea elementelor, din cari este format organismul
bisericesc pentruca sa se mentina ordinea exterioara
bisericeasca sau aici se va arata cum i pe ce baza Igi
exercita Biserica puterea i cum se realizeaza drepturile
sl datoriile membrilor ei. In fine partea a patra, ca
Incheiere, espune raporturile Bisericii i ale membrilor
el fati de stat i fata de alte societati religioase precum
i fata de membrii acestora.

www.dacoromanica.ro
 PARTEA 1.
lzvoarele si colectiunile dreptului
bisericesc.
9. Privire generals.
Izvor al dreptului rzumirn organul, care dd dreptului
o form vazutit ci din care se nasc toate formele drep-
tului.') intreg materialul dreptului bisericesc este cuprins
In forma vazute de felul acesta, numite izvoare. Pentruca
sA putem studia dreptul bisericesc deci in prima linie
trebtie s5 eunoastem izvoarele lui.
Izvorul principal al dreptului bisericesc este voia
Intemeietorului Bisericii, Iisus Hristos, din care-si trag
originea si pe care se bazeaza toate celelalte izvoare.
Iisus Hristos a pus baza organizatiei bisericesti si a
aratat principiile, dupa cari are sa fiinteze Biserica spre
a-si realiza scopul sublim, pentru care a fost Intemeiata.
Pe baza principiiior fundamentale date de Iisus Hristos
s'a adus in cursul timpului de cAtre cei In drept din
caz in caz o multime de norme speciale in conformitate
cu trebuintele multiple ale Bisericii.
Problema acestei patti este, ca intai sa se espuna
izvoarele dupd cuprinsul si impottanta lor. Apoi se vor
discuta normele, cari arata felul cum sa se intrebuinteze
aceste izvoare si In fine se va trata despre colectiunile,
in cari s'au adunat izvoarele in cursul timpului spre a
putea fi folosite mai usor in practica bisericeasa Prin
urmare partea aceasta va cuprinde trei sectitmi: 1. iz-
voarele dreptului bisericesc, 2. Intrebuintarea izvoarelor
dreptului si 3. colectiunile de drept bisericesc.
9. 1) Comp. Nic. Milas : Dreptul bis. oriental, trad. rom, de Dim.
L Cornilescu etc. 13. 31.

www.dacoromanica.ro
 SECTIUNEA I.
Izvoarele dreptului bisericesc.
10. irnpArtire.
Spre a avea o privire mai usoarA asupra izvoarelor
dreptului bisericesc, le vom Impartl dupa importanta for
In mai multe categorii. Dupd domeniul, la care se re-
fers, vom deosebi: izvoare universale sau generale i
particulare sau speciale. Cele dintai aunt obltgatoare in
Biserica Intreaga, iar celelalte numai In Bisericile parti-
culare, bine'nteles, pe langA cele universale.
Diva importanta si originea lot, izvoarele universale
sau generale se Impart In
a) fundamentale,
b) intregitoare i
c) auxiliare.
Din izvoarele fundamentale fac parte: Sfanta Scrip-
tura, Sf. Traditie si canoanele; din cele Intregitoare:
hotaririle si epistolele sinoadelor precum si epistolele
conducatorilor Bisericii ort. or., date dupd Incheierea
colectiunii fundamentale a canoanelor. Izvoare auxiliare
sent parerile, tratatele si comentariile canonitilor renu-
miti, precum si legile civilo-bisericesti, date de impAralii
bizantini In chestiuni bisericesti.
Intre izvoarele dreptului bisericesc se numar5 i
uzul sau datina bisericeasca. Aceasta poate face parte
atat din izvoarele universale cat Si din cele particulate.
Prin urmare sectiunea aceasta cuprinde doted capitole:
1. izvoarele universale i 2. izvoarele particulare.

www.dacoromanica.ro
 25

CAP. I.

Izvoarele universale ale dreptului

bisericesc.
11. Izvoarele fundamentale.
a) Sfiinta Scriptura.
Sf. Scriptura, ca unul dintre izvoarele principale ale
descoperirii dumnezeesti, este totodata pi izvor funda-
mental si primordial al dreptului bisericesc scris. In ce
priveste Testamentul vechi observam ca multe din pre-
scriptiunile legii mosaice, pe cari le cuprinde, nu mai
au valoare In Biserica crestina, asa legile sociale si
ceremoniale au fost abrogate prin Testamentul nou. Cele
morale au Camas Insa In vigoare $i In Test. n. danduli-se
putere asupra tuturor membrilor Bisericii crestine. Din
acest punct de vedere precum si din considerare Ca
multe din institutiunile Testamentului nou Isi au originea
In cel vechi, acesta din urma Inca se numara la izvoarele
fundamentale ale dreptului bisericesc.
Mult mai important izvor al dreptului bisericesc este
Testamentul nou, deoarece In acesta sunt depuse toate
principiile pi legile fundamentale ale dreptului bisericesc.
Unele dintre acestea au fost date direct de list's Hristos,
altele au lost date de apostoli in numele $i din porunca
lui lisus Hristos pi iarasi altele le-au dat apostolii insist
In urma puterii primite dela lisus Hristos. Evident a
cele din urea nu au valoarea celor dintai, can formeaza
legile fundamentale ale Bisericii crestine, nu se pot
schimba pi sunt obligatoare pentru toate timpurile pi
pentru Intreaga Biserica. Numai aceste se considers ea
leg! de origine divind, de drept divin, pe sand toate
celelalte aparlin dreptului omenesc.
Caracterul divin (juris divini) sau omenesc (juris
humani) al legilor din Sf. Scriptura se poate cunoaste
dupa text sau din obiectul Ion. Astfel din text se poate

www.dacoromanica.ro
 26

cunoaste caracterul legii la I Cor. VII, 10 unde cetim:

Nu eu poruncesc, ci Domnul", iar la I Cor. VII, 12:
Asta eu VA sfatuesc, nu Domnul". Dace din text nu
este evident caracterul legii, se va judeca dupa obiect
pi anume norma generals este, ca prescriptiunile de cre-
dinta si morals sent de origine diving, tar cele discipli-
nare de origine apostolica sate omeneasca. Deaitfel Sf.
Scripture se va esplica numai in felul stabilit de Ilse-
rica si prin urmare in cazurile dubii, daca o prescrip-
tiune este a se considers ca fiind de origine diving sau
omeneasca, se va hotari dupa normele stabilite de Bi-
sericA. Canonul at XIX-lea al sinodului trullan zice in
privinta aceasta: ,,Daca se isca vre-o cearta cu privire
la Sf. Scripture, ea trebue rezolvata de conducatorii Bi-
sericii, numai dupa scrierile luminatorilor st Invatatorilor
Bisericii", iar sinodul din lerusalim, tinut la a. 1672 a
stabilit urmatoarele: Credem ca dumnezeeasca si Sf.
Scripture este vestita de Durimezeu, din care pricing,
trebue s credetn in ea, fail contrazicere, ins5, nu asa
cum i-se pare fiecaruia, ci dupa explicarile si traditiunea
Bisericii universale."
b) .junta Traditie.
Al doilea izvor principal si fundamental at dreptului
bisencesc, de valoare egala cu sf. Scripture este sf.
Tradifie. Anume lisus Hristos a propovedtut invataturile
sale numai verbal WA sa fie scris ceva, asemenea si
sfintii apostoli si-au desfasurat activitatea mai mult verbal
deck scripturistic. Prin urmare sf. Scripture nu cuprinde
toate prescriptiunile date de lisus Hristos si de sf. apos-
toll, ci numai pe cele generale si fundamentale, iar cele
mai speciale si intregitoare au fost predate verbal de
cAtre apostoli conducAtorilor pusi de ei In fruntea comu-
nitatilor bisericesti, pe care le-au intemeiat. Dela acestia
s'au transmis apoi succesorilor ior, predandu-se astfel
din generatie In generatie, dela un conducator bisericesc
la aitul, pace apoi mai tArziu au fast fixate in scris.
Toate aceste prescriptiuni, cari s'au transmis verbal,
alcatuesc stanta Traditie.

www.dacoromanica.ro
 27

Traditiunea cuprinde Invataturile lui Iisus Hrlstos

sau numai de cele date de apostoli sau de parinti bi-
sericesti. Astfel vom face deosebire !titre traditiune
dumnezeeascd, apostolicd sau simpld bisericeascd. Cea
dintai este izvor al dreptului divin, iar celelalte sunt
izvoare de drept omenesc sau bisericesc.
Sfanta Traditiune o gasim in simboalele de credinta
vechi, In canoanele apostolice $i cele ale sinoadelor din
timpurile primare crestine, precum $i In scrierile parin-
tilor Bisericii.
Tradituinea adevarata trebue bine distinsa de cea
falsa. In privinta aceasta Biserica a adoptat criteriile
fixate de parintele bisericesc Vicentiu Lirineanul (-1- 450)
(Lerinum sau Lirinum este o insula aproape de coastele
Provensel de azi $i de Nissa), carele zice cd traditiune
adevciratd este numai, ceiace a lost finut cu credinfd
pretutindenea, intotdeuna si de cdtre toll" (id teneamus,
quod ubique, quod semper, quod ab omnibus creditum
est hoc est enim vere, proprieque catholicum).'
c) Canoanele.
In timpurile primare Biserica se conducea dupa
prescriptiunile pi legile fundamentale depuse In sf. Scrip-
tura $i sf. Traditiune. Dupace Insa aderentii crestinismu
lui s'au Imultit $i viata crestina s'a intensificat $i.
complicat, s'a ivit necontenit trebuinta reglementarii
relatiunilor multiple din Biserica, ale credinciosilor unii
fata de altii, cat $i In raport cu Biserica si cu Statul etc.
Atunci conducatorii bisericesti, bazandu-se pe puterea
for mostenita dela apostoli, s'au adunat In sinoade si,
tinand seams de principiile fundamentale ale Bisericii,
au facut legi speciale, pentru administratia $i disciplina
bisericeasca precum si pentru toate celelalte trebuinte
bisericesti, ce s'au ivit. Daca conducatorii bisericesti
adunati representau biserica Intreaga sinodul se numeste
eumenic, iar legile aduse i numite canoane (01 Raydvo
11. I) Vicentii Lirinensis Commonitorium adversus haereses. Cap.
1, 3, 33.

www.dacoromanica.ro
 28

au valoare pentru Biserica Intreaga. Intrucat conducatorii

representau numai o parte a Bisericii sau o Bisetica
particulail sinodul se numeste particular sau local i
legile aduse aveau putere numai in respectiva Biserica
particularA. Pentru eparhia sa si in limitele prescrise de
autoritatea superioara si episcopul eparhial putea sA dea
legi. Dar i unele dintre legile date de sinoadele parti-
culare sau de episcopi au devenit canoane, cu putere
obligatoare pentru Biserica Intreaga si anume in cant
daca au fost confirmate si primite ca obligatoare pentru
Biserica intreaga de un sinod ecumenic sau dacA au
fost recunoscute i primite de toate Bisericile particulare
pe alts cale.
Legile bisericesti, cari au putere, pentru Biserica
IntreagA, numite canoane, se cuprind in colectiunea
fundamentala de canoane incheiatd Ia anul 883, apd-
rutc1 in forma nomocanonului in 14 titluri si confirmata
de sinodul tinut in Constantinopol in anul 920, la care
au participat representantii Bisericii Intregi. Aceste
canoane sunt urmatoarele :
1. Canoanele sfinglor apostoli
(xavdvEs 7N11 iiiiwv ' Anoar-6,1(w')
in numAr de 85, cad, deli nu deriva direct dela apostoli,
ceeace se vede mai ales din chestiumle tratate In de,
totui avandu-si originea in traditiunea aplostolicA, au
fost primite si intarite ca universal obligatoare prin
canonul al 2-lea al sinodului trullan tinut la a. 692.
2. Canoanele sinoadelor ecumenice:
(xav6yEs riZpi i.san(7iv obrovisve2t4 auliffOoPi)
a) 20 canoane ale sinodului I ecumenic sau ale
primului sinod dela Niceia din a. 325,
8) 7 canoane ale sinodului al II-lea ecumenic sau
primul sinod tinut la Constantinopol In a. 381,
c) 8 canoane ale sinodului ale III-lea ecumenic
tinut la Efes in a. 431,
d) 30 canoane ale sinodului al IV lea ecumenic
Bela Calcedon din a. 451,

www.dacoromanica.ro
 - 29 -
e) 102 canoane ale sinodului trullan tinut la Con-
stantinopol in a. 692 numite $i canoanele sinodului at
VI-lea ecumenic sau i canoanele sinodului al cinci-
aselea (quinisext) ecumenic. Numirile din urea s'au
dat din cauza ca acest sinod se considers $i ca con-
tinuarea sinodului al VI-lea din a. 680 i pentruca avea
sA intregeasca in privinfa canoanelor pe cel al V-lea
din a. 553 i pe acel al VI-lea din a. 680, fiindca la
aceste sinoade din urea s'au desbatut numai chestiuni
de credinta i nu s'a adus nici o lege privitoare la
disciplina bisericeasca,
f) 22 canoane ale sitzodulul a! VII -lea ecumenic
sau al doilea finut la Niceia In a. 787.
3. Canoanele a 11 sinoade particulare :
(xati4v=g rcb) ron-exoiv '7;70: ItEpfX.(61.1 0,JVC;(1(01/)

a) 1 canon al sinodului din Cartagina finut la a. 255

sau 256 sub Ciprian,
b) 25 canoane ale sinodului dela Ancira Ili Galatia
din a. 314,
c) 15 canoane ale sinodului dela Neocezarea in
Capadochia intre anii 314--325.
d) 21 canoane ale sinodului dela Gangra din a. 340
sau intre anii 362-370,
e) 25 canoane ale sinodului dela Antiohia din a. 341,
f) 60 canoane ale sinodului dela Laodicea Intre a.
343-381,
g) 21 canoane ale sinodului dela Sardica din a. 343,
h) 2 canoane ale sinodului dela Constantinopol
din a. 394 tinut sub presidiul patriarhului Nectarie,
i) 141 canoane ale sinodului dela Cartagina din
a. 419. NumArul canoanelor acestui sinod In unele co-
lecfiuni este and mai mare and mai mic de 141,
j) 17 canoane ale sinodului din Constantinopol, tinut
in Biserica sf. Apostoli la a. 861 sub presidiul patri-
arhului Fotie. Acest sinod se mai numete i sinodul
Intdi al doilea constantinopolitan din cauzg, ca
*edintele lui s'a tinut in doua randuri,

www.dacoromanica.ro
 -= 30 -
1) 3 canoane ale sinodului din Constantinopol tinut
in Biserica sf. Sofia, deasemenea sub presidiul patri-
arhului Fotie la a. 879, numit de catre orientali i
sinodul al V111-lea ecumenic, dar nerecunoscut ca atare
i de catre apuseni.
4. Canoanele a 13 sfinti Pdrinfi :
(zw.jursg Irtin) ifrioyi ;7(11*(00
a) 4 canoane ale lui Dionisie al Alexandriei (t 265),
c) 12 canoane ale lui Grigorie al Neocezareei fa-
catorul de minuni sau Taumaturgul (t 270),
c) 15 canoane ale lui Petra al Alexandriei (t 311),
d) 3 canoane ale lui Atanasie cel mare at Ale-
xandriei (t 373).
e) 92 canoane ale lui Vasile cel mare din Ceza-
rea (t 379),
1) 18 canoane ale lui Timotei al Alexandriei (t 385),
g) 1 canon al lui Grigorie Teologul sau Nazian-
zeanul (t 389),
h) 1 canon at lui Amfilochie din koala (t 395),
1) 8 canoane ale lui Grigorie al Nisei fratele lui
Vasile eel mare if 395),
D 14 canoane ale lui Teotil al Alexandriei (-1- 412),
1) 5 canoane ale lui Ciril cel mare al Alexandriei
(t 444),
m) 1 canon al lui Ghenadie al Constantinopolului
(t 471),
n) epistola lui Tarasie al Constantinopolului if 809)
catre papa Adrian, in care condainna simonia.
Aceste sunt canoanelc fundamentale ale Bisericii
ortodoxe orientale. Pe langa aceste canoane, Sintagma
ateniand, o colectiune de canoane compusa In Atena
de Ralli si Potli la a. 1852-1859, mai confine i
cateva prescriptiuni canonice ale lui Vasile_ cel mare,
Joan Gard de our sau Hrisostomul *i ale sf-lui Atanasie
cel mare, apoi raspunsurile sinodale ale patriarhului
Nicolae al III-lea al Constantinopolului (1086-1111)
catre calugarii din muntele Atos privitoare la serviciul
divin, canoanele lui Nichifor marturisitorul (t 828),

www.dacoromanica.ro
 - 31 -
patriarhul Constantinopolului intre anii 806-815, si
Canoniconal (Pc.oy,x6,) lui loan Pastnicul (Ylarzun 4, je-
juniator), patriarh al Constantinopolului intre anii 5822-595
mort la a. 595, care cuprinde instructiuni pentru duhov-
nici- cu privire la procedarea In scaunul mArturistrii i
la aplicarea canoanelor pentru pacatele diferite. Fiind
Sintagma atenianA IntaritA de sinoadele celor mai Insem-
nate Biserici particulare si canoanele celor 6 Parinti din
urma trebuesc recunoscute ca obligatoare pentru Bise-
rica intreagd.

12. Izvoarele intregitoare.

Hotartrik canonice sinodale, epistolele sinodale ft epi-
stolele canonice ale patriarhilor.
Seria sinoadelor ecumenice s'a Incheiat cu sinodul
ecumenic aI VIE-lea din a. 787 si de acum Inainte orga-
nele legislative cele mai Inalte au rAmas sinoadele Bi-
sericilor particulare. intre Bisericile particulare timp
Indelungat Biserica patriarhatului constantinopolitan a
ocupat locul cel mai insemnat. Aceasta deoparte In urma
imprejurarii, ca Incepand cu secolul al VII-lea i pand
is a. 1453 numai scaunul patriarhal din Constantinopol
a ramas independent politiceste, pe and celelalte pa-
triarhate au fost subjugate de mohamedani, de alta parte
Biserica din Constantinopol era privity ca Biserica _mama
a celorlalte Biserici, deoarece credinciosii acestora au
fost convert* la crestinism prin activitatea misionara a
Bisericii constantinopolitane. Din aceasta considerare
hotarlrile Bisericii din Constantinopol serveau ca norme
universal obligatoare hind privite de celelalte Biserici ca
avand putere obligatoare si pentru dansele.
Hotarlrile aceste sinodale dupa Insemnatatea si pa-
ierea for obligatoare se claseazA In a) hotArIri canonice
sinodale, b} epistole sinodale si c) epistole canonice ale
capului sinodului.
Dintre aceste amintim aici urmatoarele:

www.dacoromanica.ro
 - 32
1. Nicolae I Misticul, patriarh al Constantinopolului
(895-906, 912-925) cu sinodul sau a dat la 920 to-
mul unirii" (76/20,3 ilioJavag, tomus unionis), prin care s'a
restabilit pacea turburata din Biserica i s'a declarat
nepermisa casatoria a patra.
2. Sinodul patriarhal sub Mihail I Cerularie
(1043-1058) a dat un decret sinodal, prin care se op-
re0e casatoria in gradul at 7-lea at inrudirii de sange.
3. Decretele sinodale din timpul patriarhului Luca
Crisoverges (1156-1169) :
a) ca preotii sa nu se ocupe cu afaceri incompa-
tibile cu demnitatea lor,
b) se declara nevalabila depunerea unui episcop
hotarita de mai putin de 12 episcopi, ca contrail cano-
nului at 12-lea cartaginean.
4. Decretul sinodal de sub patr. Mihail al III
Anchialul (1169-1177), prin care se desfiinteaza uzul,
ca monahii s faca servicii afara de manastire i prin
carele sa norm eaza, ca numai preotii de mir sa ingri-
jeasca de sufletele credineio0or i sa savarasca ser-
viciile bisericeti, iar monahii sa ramana in manastirile lor.
5. Decretul de sub patr. Teodosie I. Borradiotes
(1178-1183), ca sa nu poata fi superiori de manastiri
aceia, cari n'au fost hirotoniti preoti.
6. Decretul sinodal din 1186 de sub patr. Vasilie
II (1183-1187), care hotarete, ca sotia celui sfintit
episcop sa se duca neaparat la o manastire i sa se
faca calugarita.
7. Decretul sinodal din a. 1588 at patriarhilor:
Ieremia al II-lea al Constantinopolului (1572-1579,
1580-1584, 1586-1594), Meletie al Alexandriei, boa-
chim al Antiohiei $1 Sofronie al lerusalinului despre
ridicarea Bisericii ruseti la rangul de patriarhat i pri-
vitor la calendarul gregorian.
8. Scrisoarea siuodala din 23 Sept. 1723 de sub
patriarhul Ieremia al III-lea (1715-1726), prin care se
recunoate sinodul permanent rusesc Infiintat de tarul
Petru cel mare.

www.dacoromanica.ro
 33

9. Patr. Gavriil IV (1780-1785). Recunoasterea

independentei Arhiepiscopiei din muntele Sinai.
10. Sub Patr. Antim al IV (1840-41, 1848-52)
s'a dat tomul sinodal din 29 lunie 1850 despre recu-
noasterea autocefaliei Bisericii ortodoxe din regatul
Greciei.
11. Sub Patr. Joachim al III-lea (1878--84) s'a
dat scrisoarea sinodalA din 20 Oct. 1879 cAtre arhi-
episcopul 13.:Igradului pi mitropolitul Serbia], Mihail,
prin _care se recunoaste autocefalia BIsericii ort. skbesti.
12. Patr. loachim al IV-lea (1884-1887) a dat
torrid sinodal din Apr. 1885, ruin care s'a recunoscut
autocefalia Bisericii ortodoxe din regatul Romdniei.1)
13. Patr. Vast le III la 30 lulie 1925 a dat tomul No.
1579, prin care se recurtoaste ridicarea la rangul de
patriarhat a Bisericii ortodoxe rornane.2)

13. Izvoarele auxiliare.

a) Ltecrarile canoniftilor.
Izvor numai ajutAtor, dar foarte pretios pentru In-
telegerea dreptuiui bisericesc, stint lucrkile de drept
bisericesc ale unor scriitoti bisericesii recunoscuti ca
canonisti de seams ai Bisericii. Aceste lucrAri nu an
fost confirmate de vre-o autoritate legislativ5 bisericea-
scA pi prin urmare nu au primit caracterul de legi,
totusi an castigat autoritate aproape egala cu acea a
legilor si an fost primite in multe colectiuni de drept
bisericesc.
Forma acestor fel de lucrari este cea de IntrebAri
si rAspunsuri, hotariri canonice, tratate pi comentarii.
Deosebit de impdrtante cunt mai ales comentariile ca-
nonistilor renumiti din sec. al XII- lea: Alexia Aristen,
loan Zonara, Teodor Balsamon i din sec. XIV. Matei
Vlastare.

12. 1) v. la anexe textul intreg al tomului acestuia.

2) vezi la anexe textul 'ntrcg al tomului.
Dr. N. Popovici: Drept tharicesc.

www.dacoromanica.ro
 34

b) Legile politico-bisericefti.
Legi politico-bisericesti sau civilo-bisericesti sunt
legile date de puterea politica In chestiuni bisericesti.
incepand cu Constantin cel mare, fiind Biserica
cresting In stransa legatura cu statul, impAratii greco-
romani au dat legi privitoare la BisericA, fie singuri,
independent, fie In Intelegere cu autoritAtile bisericesti.
Aceste legi, Intrucat erau date In spiritul canoanelor,
si in limitele dogmelor pi moralei, au fost recunoscute
de Biserica ca deplin valabile pentru ea si au fost apoi
primite si In colectiunile de drept bisericesc, dupAcum
Imparatul lustinian (527-565) a hotArlt ca pi canoanele
sa aibA In stat aceeasi valoare ca si legile statului, iar
acele legi, cari ar fi in contrazicere cu canoanele sA
n'aiba valoare. Chiar pi unele dintre legile statului date
Inainte de Constantin cel mare au ajuns in colectiunile
de drept bisericesc.
Deoarece Biserica orientala pans In sec. al VII-lea
se estindeb. aproape Intreaga numai pe teritorul impe-
riului bizantin, legile politico- bisericesti bizantine aveau
putere obligatoare pentru Biserica intreaga. Tot ass si
.mai tarziu, cand pe Tanga si din teritoriile ImparAtiei
bizantine s'au organizat gi alte state crestine, fiind Bi-
sericile din acele state in stransa legaturA cu Biserica
din Constantinopol, legile politico-bisericesti bizantine
au primit putere universal obligatoare si in aceste Bise-
rici, dupacum $i In viata civila a statelor acestora s'au
primit multe dintre legile lumesti- bizantine.
Dar si celelalte .state, pe teritoriul cArora fiinteazA
Biserica ortodoxa, au dat dau pi astazi legi privi-
toare la chestiuni bisericesti, cari Insa sunt obligatoare
numai pentru Bisericile particulare respective, pe cand
legile politico-bisericesti bizantine sunt pi astazi universal
obligatoare pentru Biserica IntreagA.
Cele dintai sunt isvoare auxiliare numai pentru
dreptul bisericesc particular, iar cele din urma sunt
isvoare ale dreptului bisericesc universal.
Dintre aceste din urea cele mai insemnate se gAsesc
adunate in urmAtorii codici:

www.dacoromanica.ro
 35

1. Codex Theodosiarzus , o colectiune IntocmitA

Ia ordinul lui Theodosie II (408-450) Impgratul greco
roman din orient si publican' Ia anu1438. ImpAratul din
apus Valentinian III (425-455) i-a dat putere obliga-
toare de lege si in partea apuseang a imperiului. Cu-
prinde legi In 16 cacti, dintre cari ultima confine numal
legi referitoare la afaceri bisericesti.
2. Ligiuirea lui Iustinian (527-565), care se corn-
pune din 4 parti: Codex, Digestae sen Pandecta, Insti-
tutiones i Novellae. La compunerea acestor opere
Iustinian s'a servit de ministrul sau de justifie: Tribonian.
Cea dintgi colectiune: Codex Constitutionum confine
legile impgratesti numite constittuyuni 1 a fost publi-
cata In a. 529.
A doua colecfiune numita: Digestae sett Pandecta
s'a publicat tot sub supravegherea lui Triboniu la a.
533. Confine preseripliunile veLhiului drept roman primite
de jurisconsulfii romani i se Imparte in 50 carfi.
Odatg cu digestele sau pandectele au intrat In
vigoare si a capatat putere de lege cartea didacticg,
numita Institutiones, care este o espunere sumarg a
dreptului roman, Imparfita In 4 carfi si prelucratg de
profesorii de drept Teofil cl Doroiheus.
La a. 534 s'a edat codicele In o edifie noug pre-
lucrata i Intregita cu legile not date Intre anii 529
i 534 sub titlul: Codex repetitae praelectionisa E
ImpArfit in 12 carfi.
Legile date sub Iustinian dupg aparifig acestui co-
dice, adecg dupg a. 534 s'au numit Novellae contitu-
fiones* adecg legi not." Cele mai multe din aceste
sunt scrise in greceste, iar cateva In latineste. Condi&
carea novelelor s'a facut dupa moartea lui Iustinian In
mai multe colectiuni.
Deoarece toate calectiunile facute sub Iustinian
contin si norme referitoare la chestiuni bisericesti, Bi-
serica s'a servit mult de ele.
Cea mai Insemnata colecfiune de legiuiri greco romane
pentru dreptul bis. sunt: Vasilicalele (77/ llavAGea adecg
vdpepa legi impgratesti). Intocmirea ei s'a inceput sub 1m-
3,

www.dacoromanica.ro
 - 36 -
pAratul Vasilie Macedon (867-886) i s'a terminat sub
fiul sau Leon Filosoful (886-912). Este impartita in
60 carp i cuprinde dreptul roman aa cum a evoluat
dela lastinian Incoace.
Ca o prescurtase a Vasilicalelor a alcatuit Constan-
tin Harmenopulos, judecAtor In Salonic, pe la a. 1345
o colectiune In 6 carts numita exabiblos C 4-49,13a00.
Mara de legile cuprinse In aceste colectiuni, ImpA-
rap' de dupa lustinian au dat i alte multe legi sau
novele referitoare la chestiuni de drept bisericesc.

14. Dreptul uzulul.

Uzul sau datina bisericeascd Inca face parte din
izvoarele dreptului bisericesc. Uzul se bazeaza pe con-
vingerea unanima a membrilor, a obtei unei societati,
cif ceva, socotit ca absolut necesar pentm societate,
trebue pastrat i esercitat permanent, cu toate ca nu a
lost confirmat prin o lege datA formal, sol-fa Atat uzul
bisericesc cat i sf. Traditie sunt izvoare ale dreptului
bisericesc nescris, /ntrucat ambele ni s'au pAstrat prin
transmisiune verbala din generatie In generatie. Se deo-
sebesc !ma deolaltA In privinta originei 1 a modulul
de formare, cAci pecand traditia i i trage originea direct
dela o autoritate bisericeascA (lisus Hristos, apostoli,
pArinti bisericeti), uzul are isvorul sau In parerea co-
munA a obtei societate.
Totu0 calitatea de drept cu putere obligatoare a
uzului bisericesc nu izvorqte din vointa poporului, sau
a colectivitatii membrilor Bisericii, ci mai vartos din
Imprejurarea, ca autoritatea bisericeasca In drept 1-a
recunoscut on tacit on In mod espres. Apoi pecand
traditia nu creiazA norme noui, ci transmite verbal numai
pe acele ce-i an originea in vointa unei autoritati bise-
riceti, pe atunci prin uz se desvoltA norme noui.
Nu toate normele scoase din uz pot fi intrebuintate
ca isvoare ale dreptului bisericesc, ci numai acele, cars
Intrunesc conditiunile fixate de Biserica i can In
general sunt cele adoptate de dreptul roman i esprl-

www.dacoromanica.ro
 -37-
mate In urmatoarele: Sit consuetudo longaeva, tenacitet
servata opinione furls sive necessitatis, rationabilis, non
contraria leg!, nota legislatori atque non prohibiter",
adeca faptele, In cars se manifests uzul, trebue s se fi
etercitat timp mai Indelungat In urma unei necesitati,
repetindu-se In numar mai mare, sA fie In consonants
cu principiile fundamentale ale dreptului bisericesc, sA
nu fie In contrazicere cu principiile de drept sau cu
vre-o lege scrisk sa se fie nascut din o necesitate de
drept, sa nu fie Impotriva dreptului divin, a credintei
-ortodoxe, a organizatiei, constitutiei i disciplinei bise-
riceti i In fine sa fie cunoscute i recunoscute In mod
tacit de catre autoritAtile bisericeti. Un obicei, can nu
ar Intruni toate aceste conditiuni este abtd. in caz de
Indoiala asupra adrnisibilitatii unui obicei, decide auto-
ritatea bisericeascA in drept, care sau fl respinge sau II
adoptg, dandu-i prin aceasta caracterul de lege scrisa.

CAP. II.

lzvoarele particulare sau speciale ale

dreptului bisericesc.
15. Privire generals.
Izvoarele particulare sau speciale au valoare obli-
gatoare numai In Bisericile particulare, bine'nteles pe
Tanga izvoarele universale. Cuprinsul for se referd mai
ales la raportul Bisericii fats de stat i la organizatia
externs bisericeasca. Legile, cars formeaza izvoare par-
ticulare, sunt date sau numai de Biserick sau de stat
Yn Intelegere cu autoritatile bisericeti in drept, sau ci
numai de stat, fiind apoi recunoscute i primite de
Biserick
Izvoare particulare exists in toate Bisericile parti-
culare, dar not ne vom marginl sa espunem In cele
urmatoare numai pe cele mai de capetenie din Biserica
.ortodoxa romans.

www.dacoromanica.ro
 - 38 -
16. lzvoarele particulare ale Bisericli ortodoxe
romAne.
1. In Biserica ortodoxa romans Inainte de unificarea
organizatiei bisericesti, facuta In anul 1925, gasim isvoare
particulare deosebite In cele patru pArti ale Bisericii:
In Regatul vechi al Romaniei, In mitropolla Ardealului,
Banatului, Crisanei gi Maramuresului, In Basarabia 1.1
In Bucovina. Dintre aceste isvoare acelea, cari nu an
fost abrogate, sunt gi astAzi In vigoare.
1. Pentru Biserica din Regatul vechi, dupa un In-
ceput de organizare data sub domnitorul Cuza VodA
prin decretul din 3 Dec. 1864 $i care organizare a fost
numai provizorie, la anul 1872 (14 Dec.) s'a adus:
Legea privitoare la alegerea episcopilor $i la organi-
zarea sf. Sinod numita pi legea sinodald. A primit unele
modificari la a. 1895, 1909 si 1911. Se Imparte In cinci
parti. Partea 1-a trateazA despre alegerea mitropolitilor
$i a episcopilor eparhiali. Partea a II-a si a III-a despre
alcatuirea sf-lui Sinod, timpul adunarii p1 cercul sau de
competinta. Partea a 1V-a se ocupa de Consistorul
superior bisericesc, de atributiile, compunerea lui, pre-
cum si de alegerea membrilor, cari Il alcatuesc. Partea
a V-a se ocupa cu eparhii, numarul gi delimitarea lor,
datoriile episcopilgr eparhiali, cu consistoriile spirituale
eparhiale, arhiereli titulari, seminarii, manastiri, numirea
protoiereilor si a starelilor.
La 30 Mai 1893 s'a adus legea clerului mirean gt
seminariilor, modificatA la a. 1896, 1900, 1907, 1909 si
1910. Prin aceasta s'au dat normele pentru organizarea gi
functionarea clerului $i seminariilor adecA a scoalelor
pentru formarea clerului. Legea se Imparte In cinci pArti.
Partea I-a se ocupA de parohii, de clerul superior gl
inferior si de epitropiile parohiale, partea a II -a de
numirea gi datoriile clerului parohial, a III-a de judecarea
preotilor, diaconilor si a celorlalti slujitori bisericesti,
a 1V-a se referA la seminarii, iar a V-a la intretinerea
clerului.
In a 1902 s'a votat legea Administratiunii Caset

www.dacoromanica.ro
 - 39 -
Bisericii, care s'a madificat in a. 1904, iar la a. 1906
s'a incorporat In legea de organizare a Ministerului
1nstructiunii 1 at Cultelor. Legea aceasta cuprinde nor -
mele despre administrarea si controlul fondurilor si
averilor bisericesti, man5stiresti si ale tuturor aseze-
mintelor bisericeti prin organele statului.
Prin Regulamentul privitor la organizarea Si furze-
lionarea Ministerului Cultelor si Artelor publicat la
a. 1920, executarea tuturor dispozitiilor legii organice
ale Administratiei Casei Bisericii precum si ale legii
clerului mirean si seminariilor a trecut asupra acestuf
Minister, ca autoritatea supremA de stat, ce se ocupa
cu toate chestiunile privitor la pastrarea i precizarea
raporturilor dintre stat si diferite chestiuni religioase.
Mara de aceste legi si de regalamentul mentionat,
cari cuprind normele principale de organizatie, condu-
cere $i administrafie bisericeasca, s'au mai dat si alte
legi i regulamente speciale, cari toate sunt isvoare par-
ticulare pentru dreptul bisericesc al Bisericii ort. ram.
din vechiul Regat.
2. Pentru partea din Transilvania a Bisericii ort.
rom., oupa reactivarea mitropoliei Si dupa recunoasterea
independentei acestei mitropolii faf a de cea sarbeascA,
ambele lucruri hotarite legal prin rescriptul din a. 1864
al impdratului Austriei, s'a adus articolul de lege un-
gar IX din a. 1868. Prin acesta s'a inarticulat in legile
Ungariei restabilirea -mitropoliei fort. rom. si separarea
ei de catre cea sarbeasca ca egal Indreptatita precum
$i dreptul de a -ui reglementa si administra afacerile sale
bisericesti In mod autonom prin organele sale proprii.
Pe baza acestei legi apoi Congresul national bisericesc
intrunit la Sibiu in anul 1868 la propunerea mitropo-
litului Andrei $aguna a alcatuit Statutul organic" al
Bisericii greco-onentale romeine din Ungaria fi Transilva-
nia, care la 28 Mai 1869 a primit sanctiunea regala. Statu-
tul acesta confine normele de organizare ale Bisericii
din mitropolia Transilvaniei precum $i dispozititle, dupa
cari aceasta BisericA isi reguleaza (reglementeaza), ad-
ministreaza si conduce independent, prin organele sale

www.dacoromanica.ro
 40

proprii, toate afacerile sale biserice$ti, $colare si funda-

tionale (economice). In cadrele statutului organic apoi
s'au adus de catre organele In drept (congresul natio-
nal bis., sinoadele eparhiale) mai multe regulamente pi
decisiuni privitoare la diferite chestiuni bisericesti, sari
Inca formeaza izvoare pelitru 'dreptul bisericesc din
mitropolia ort. rom. a Transilvaniei.
3. In partea Btsericii ort rom. din Basarabia su,
lost valabile normele fostului imperiu rusesc, Baza for
este Regulamentul spiritual al lui Petra cel mares dirt
a. 1721, cand In locul patriarhului s'a instituit sf. Sinod
din Petersburg (Petrograd) ca cea mai InaltA autoritate
bisericeasca. Acest regulamenf trateaza despre organi-
zatia $1 compete* sf. Sinod precum_ $i despre organi-
zarea eparbiror $1 despre cler. Sf. Sinod apoi, hand de
bald acest reguiament, a adus In timpul dela a. 1721
Oina la a. 1917, cu aprobare impArAteascA diferite norme,
desvoltand mai departe legislatia bisericeasca ntsa.
Dintre aceste norme face parte $i &Odra Consistorillor
spirituale" dat la 9 April 1883 $i care trateazA despre
administrarea eparliiilor, In special despre consistoriile
spirituale eparhiale precum $i alte chestiuni,
Se observA, cA dupa fevolutia ruseasca din a. 1917,
grin care s'a desfiintat imperiul qi dupace Basarabia s'a
desfacut de Rusia $i s'a unit cu Regatul Romania' la a.
1918, Biserica basarabeanA pi-a modificat In parte orga-
nizatia pl administratia. Astfel congresele eparhiale preo-
te5ti, cars panA atunci erau corporatiuni mai ales cu
taracter economic, $i-au luat $i atributii de administratie
bisericeascA.1)
4. Pentru partea din Bucovina a Bisericii ort. rom.
avem ca izvoare de drept;
a) Regulament pentru regularea afacerilor spirituale,
bisericecti $i,ccolare din Bucov0a, alcAtult In August 1781
pi sanctionat de impAratul Austria' la 29 April 1786.

15. 1) Vezi: Expunerea de motive a ministrului de culte Alexandru

Lapedatu la proiectul legii 21e unificare a organizatiei bisericeqt1 in Des-
Jiatetle Senatului" din a. 1925, p. 1102.

www.dacoromanica.ro
 --- 4t -
b) Regulamentul "pentru consistorul din Bucovina,
sanctionat la 2 Feb. 1869, precum i alte nome diferite.
II. La a. 1918, odata cu unirea politica a tuturor
provinciilor romaneVi cu patria mums, *i cele patru
pill ale Bisericii ort. rom. s'au Impreunat inteo Biserica
autocefala uuitara. De atunci au Inceput sa se introduce
norme comune, adeca izvoare de drept bisericesc parti-
culare valabile .pentru Intreaga Biserica ort. rom. Astfel
1. In a. 1921 s'a adus legea pentru organizarea
cleralut militar al armatei romane), pe baza careia s'a
dat apoi regiilamentul pentru punerea ei In aplicare.
2. In Martie 1923 s'a votat i promulgat Constitufia,
'adeca legea, care cuprinde principiile fundamentale de
organizare, administratie i . justitie ale statului roman,
Intre can l dispozitii generale privitoare la organizarea
i administratia Bisericii ort, romane i la raportul el
fall de stat i celelalte culte. Art. 22 at Constitutiei 2)
dupace enunta, Intre altele, autocefalia, hotarete, ca
Biserica ort. rom. va avea organizatie unitara, in tot
regatul Romaniei, cu participarea elementelor ei consti-
tutive, cleric! i mireul, conform unei tegi speciale.
Aceasta lege va statornici principiile organizatiei unitare
ale Bisericii, precum I modalitatea dupe care ea Ii va
regulamenta conduce 1 administra, prin organele sale
proprii i sub controlul Statului, chestiunile sale religioase,
culturale, fuddationale i epitropeti.
3. Legea aceasta numita legea pentru organizarea
Bisericii ortodoxe romdne" s'a votat i promulgat In a.
1925 8), Prin ea s'au abrogat toate dispozitiile legilor i
regulamentelor can sunt contrarii atat acestei legi cat i
statutului alaturat ei. In general, legea aceasta cuprinde
principiile organizatiunii unitare ale Bisericii ortodoxe
romane. Altcum cuprinsul el detailat este urmatorul :
Dupace se determine pozitia Bisericii ort. tom. Inlauntrul
statului fats de celelalte culte ca Biserica dominants l,
In afara, fats de celelalte Biserici ortodoxe surori, ca
1) Publicata in Monitorul oficial5 No. 99 din 6 Aug, 1921.
2) Vezi textul complet la anexe.
9) S'a publioat in ,Monitorul. official" No. 97 din 8 Mai 1925.

www.dacoromanica.ro
 42

autocefali $i dupAce se stabileste compozitia ei sub ra-

portul oranduirii canonice i administrative, se trateazA
despre organale carmuirii centrale, prin cars se asigurA
unitatea de conducere si de organizare a Bisericii,
adeca despre sf. Sinod, congresul national bisericesc si
consiliul central bisericesc. Urmeaa organele reprezen-
tative $i executive ale diferitelor parti constitutive ale
B serfcii, ale parohiei (adunarea parohial/ sl consiliul
parohial), ale protopoplatului (adunarea protopopiatului
si consilful protopopesc) $i ale eparhiei (adunarea epar-
hial/ $i consiliul eparhial) precum si modalitatea alegerli
episcopilor si arhiepiscopilor mitropoliti. Apoi se tra-
teaza despre instantele disciplinare: judecAtoria proto-
popeascg, consistorul spiritual eparhial, mitropolitan si
central. Apoi mai cuprinde o scrie IntreagA de dispozitii
cu privire la averea mitropolitilor, episcopilor, arhiereilor
si a cAlugArilor, la cheltuelile pentru intretinerea Biseri-
cii, la ajutorul, pe care statul II acordA pentru comple-
tarea trebuintelor materiale ale Bisericii, la crearea unui
fond general bisericesc si la instituirea unei Eforii a
Bisericii pentru administrarea acestui fond comun si
pentru conducerea afacerilor economice financiare ale
Bisericii Intregi, In fine cuprinde dispozitii relative la
averi, bunuri, beneficii, impozite, patronat, Invatamant
religios, cler militar si la administrarea Fondului biseri-
cesc ort. rom. al Bucovinei etc.
4. La legea aceasta s'a alAturat un statat, intocmit
de Biserica $i obligator cu putere de lege de stat, de-
oarece a fost votat si aprobat ()data cu legea de dtre
organele legislative ale statului. Statutul acesta cuprinde
modalitAtile dupa cari Biserica 4i exercia dreptul de
a-si reglementa, conduce si administra, prin organele
sale proprii, afacerile religioase, culturale, fundationale
si epitropesti. Se imparte In doua pArti: a) cea dintAi
se refer/ la constituirea, functionarea $i atributiunile or-
ganelor carmuirii centrale: sf. Sinod, congresul national
bisericesc, consiliul central bisericesc, consistorul spi-
ritual central $i eforia Bisericii. b) Partea a doua se
refer/ la pArtile constitutive ale Bisericii, la constituirea,

www.dacoromanica.ro
 - 43 -
functlonarea pi atributiile organelor acestor parti con-.
stitutive si anume: parohia cu adunarea parohialA, con-
siliul parohial, comitetele parohiale Si epitropii parohiali,
protopopiatul cu adunarea protopopeascA, consiliul pro-
topopesc, epitropii protopopesti, judecatoria protopopeascA
si conferintele protopopesti, episcopiile cu adunarea
eparhialA, consiliul eparhial Si consistorul spiritual epar-
hial, mitropoliile ca institutiuni istorice $i canonice pi
manAstirile, ca institutiuni religioase speciale, cu . orga-
nizatia for canonica. In fine mai cuprinde dispozitiuni
speciale cu privire la edificiile bisericesti, la cimitirile ru-
rale si la incompatibilitatile din organismul bisericesc.
5. Tot In a. 1925 s'a votat pi s'a promulgat si
legea pentru ridicarea Bisericil ortodoxe romdne auto-
.cetale la rangul de patriarhat.)

1) S'a publicat in Monitorul oflcial No. 44 din 25 Febr. 19256.

Veld textul legit la anexe.

www.dacoromanica.ro
 SECTIUNEA IL
Intrebuintarea izvoarelor dreptulul
bisericesc.
17. Conditiunlle obligativitall1 legilor.
Pentruca o lege sa fie obligatoare, se cer anumite
tonditii formale si materiale sau externe $1 interne.
Cele formale sau externe sunt ca: legea sd fie dad de
autoritatea legtslativd in drept Sl in marginile sferei
sale de competentat ass d. e. sinodul ecumenic poate
da legi pentru Siserica universals, cel particular Insa
numai pentru o Biserid particulars. Apoi pentruca per-
soanele, la cari se referA legea, sA o poatA observe,
trebue ca mai Intai sA is cunostintA de cuprinsut ei.
Asadar se cere ca legea sd fie promulgatd in _chip legal.
Autoritatea legislative trebue sA fad posibilA cunoasterea
legii tuturor acelora, pe cari Yi priveste, deoarece o lege,
care nu a fost promulgata, nu obligA pe nimeni. Lex
non promulgata non Oligat. Obligativitatea legii tncepe
numai dupA promulgarea ei reglementara, ceeace se face
prin publicare, aded -prin aducerea legii la cunostinti
obsteascA dupA modalitatea stability de puterea legisla-
tivA In drept. Dupace InsA o lege a lost promulgata In
chip legal, ea este ubligatoare. pentru toti, pe can ti
priveste si nimeni nu se poate scuza cu necunoasterea
legii (ignorantia legis non excusat). Datorinta legislato-
rului nu este de a comunica legea fieeAruia In parte, ci
numai de a usury cunoasterea ei cat mai mutt posibil
pentru toti.
Se observA apoi ca orice lege, In general, nu are
putere retroactive, ci se referA numai la viitor. Pentru

www.dacoromanica.ro
 - 45 -
trecut poate avea putere numai In cazul, dad aceasta
se prevede In mod special si expres prin textul legii.
In privinta materials sau conditiile interne ale obli-
gativitatii legii sunt: ca cuprinsul ei sd_fie_rational, moral
si in consonantd cu principiile fi legile fundamentals
ale &midi ;mecum .Fi cu dispozittile autoritdtilor supe-
rioate date In aceiast materie. Apoi se cere ca sd fie
data posibilitatea de a implini toate prescriptiile legii
adeca ca legea sa nu ceara dela cineva tmplinirea unor
lucruri, care-i Intrec puterile naturale.
Biserica face esceptie cu unii dintre membrii ei cu
privire la obligamentul de a se supune legilor, .dar numal
dad nu din vina for stint In imposibilitate de a Implini
legea, .cum stint nebunii, bolnavii, infirmii, -copii mici etc.

18, Interpretarea legilor.

Pentruca o lege sa poata fi aplicata dupa cum se
cuvine, trebue sa se lamureasca, sa se descopere care
este Intelesul adevarat al cuprinsului ei conform cu
intentiunea i scopul legislatorului, adeca orige lege are
lipsa de interpretare (iionveia, interpretatio). Ori cat de
clara este o lege, totusi are trebuinta de esplicare:
quamvis manifestissima sit lex, tames non negligenda
est interpretatio. lnterpretarea legilor este de mai multe
feluri, dintre cari amintim urmatoarele:
Dad legea se interpreteaza de autoritatea legisla-
tive, care a dat-o ci pnume sau direct de insuci legisla-
tom!' sau de succesorul sau de drept, sau de organele
sale autorizate spre aceasta, se numecte interpretare
legald sau autenticd. Esplicarea facuta de alti specialisti
sau de o autoritate stientifica se numeste doctrinald.
Cea din urea poate fi gramaticald, dad scoate Intele-
sul prin esplicarea cuvintelor si espresiunilor din textut
legii, jar daca scoate Intelesul din raportul logic at
singaraticelor elemente ale legii, sau din raportul cuprin-
sului legii fats de Imprejurarile istorice, de drept, sociale,
locale, din uzul de vorbire al timpului, In care s'a dat
legea, se numecte !ogled. Usuald se numecte interpre-

www.dacoromanica.ro
 - 46 --
/area, dad se are In vedere practica urmat de autori-
011ie In drept la aplicarea legii dupa principiul: con-
suetudo est optima legum interpres.
Pentru cazurile cand, pentru ehestiunile cart .nu
se pot rezold cu nici o lege scrisa i nici uzul nu ne
dA norme suflciente, vom aplica interpretarea analogd
adeca vom judeca cars prescriptiuni legate se pot aplicA
la cazurile asemAnAtoare sau Inrudite dupa principiul:
abi eadem furls ratio, ibi eadem iuris dispositio. Daca
-nu se gAseste nici o lege potrivita, atunci se vor aplica
principiile de drept generale. Procedura aceasta se nu-
meste analogia de lege sau juridica.
Stiinta, care se ocupa de interpretarea legilor, se
nameste ermineutica fuddled.
19. Antinotnia sau colisiunea de legi.
Antinomie sau colislune de legi numim tmprejurarea,
cdnd Mire dispozi(iunile diferitelor legi existd contra-
zicere. In astfel de cazuri avem sA judecAm dispozitiile
caret legi sunt a se obserd. Aceasta, se face tinand
seama de urmatoarele norme:
1. 0 lege datA sau confirmata de o autoritate mai
Ina ltA se va preferl unei legi aduse sau confirmate de
o autoritate inferioarA; asa canoanele sinoadelor ecu-
menice se vor preferl fatA de hotaririle sinoadelor par-
ticulare. In caz de colislune 1ntre canoane si legile de
stat ale imperiulut bizantin, vor fi preferite canoanele,
fiindca aceste au fost Mute de autoritatea bisericeascA
supreme, fiind recunoscute i confirmate si de Imparati,
pe cAnd legile statului au fost date numal de Imparati.
AceastA norms este sustinutA foarte clar de renumitul
canonist Balsamon i trebue sa aibA valoare si astazi
in Bisericile purticulare, dad este vorba de canoane pi
de legile statului)
2. !litre douA legi date sau IntArite de autoritati
egale va invinge legea mai noun. Lex posterior derogat
fobrogat)
18. 1) Vezi N. Milac, op cit. p. 44.

www.dacoromanica.ro
 - -47

3. Legea indigena Invinge pe cea strains adoptata.

4. Legea specials Invinge pe cea generals, dar nu
gil cea particulars pe cea universals.

20. Incetarea obligativitatii legilor.

Legea nu tnceteaza cu disparitia cauzel, 'care a dat
auzi pentru aducerea el. Cessante ratione legis non
cessat lex ipsa. .

Ea -este obligatoare atata Limp cat nu sufere o

schimbare integrald sau partials. Cea dintai modalitate
se intampla atunci cand legea se desfiintOza fa Intre-
gime (abrogatio) fie pan iesirea din uz Si neaplicarea
ei de nimeni, fie prin o hotarire express o autoritatii
In drept.
In parte se modifica legea sau sprin desfiintarea
unor dispozitii ale ei (derogatio) sau ca i-se adauga
norme not (subrogatio) sau o parte din lege se In-
locueste cu alte norme noi, contrare (obrogatio). 0
lege poate fi modificata sau desfiintata numai de auto-
ritatea, care a dat legea sau de o putere egala sau mai
mare.
Prin Wirea din uz legea se desfiinteaza atunci cand
a espirat timpul, pentru care a fost data, cand nu mai
exists subiectul sau obiectul adeca persoanele, lucrurile
vi relatiunile, Oa care se refers sau cand scopul,
pentru care s'a_dat, a fost atins.
Cele espuse area cazurile cand obligativitatea legii
Inceteaza In general pentru toate persoanele societatli,
pentru care a fost data. Avem insa $i astfel de cazuri
cand o lege pentru membrii societatil, In general, ramane
In vigoare, dar se face esceptie cu unele persoane,
carora li-se da dreptul de a fi scutite de obligatiunile
legii. Scutirea unor persoane dela Thdeplinirea disoo-
zifiUnilor unel legi in general obligatoare se nunze$te
dispensd. Tot o esceptie dela o lege In general obli-
gatoare este si privilegiul, sub care Intelegem un drept
special, pe care legiuitorul it dd cuiva,.ca esceptie dela
legea generald. Daca privilegiul se da persoanelor fisice

www.dacoromanica.ro
 -- 48 -
sau juridice 11 numim personal ; daca este legat de un
obiect material, de un bun, si trece ca acesta la oricare
castigator legal at bunului, se numeste real; dad se
refers la un loc anumit avem privilegiul local.
Dispenza este a sd distinge bine de privilegiu.
Dispenza In esenta sa este numai negativa, adeca ridica
puterea obligatoare a prescriptiilor legit pentru cazuri.
speciale, privilegiul Irma este positiv, adeca prin el se
di un drept special, afata de prescriptiile generale ale
legit. Totusi ambele sunt esceptii si, . ea atari, se con-
siders de nine ale legli (vulnera lees). 0 lege va fi cu
atat mai perfecta, cu cat legislatorui va uza --de cat mai
puhine dispenze si privilegii.
Dreptul de a da dispenze si privilegii ii are nutria'
aceea autoritatt, care a dat legea si numai in cercul
sau de competinta, dar i. o autoritate superioara. Auto-
ritatile subordonate pot da dispenze numai in virtutea
autorizatiei primite dela autoritatea superioara In drept.
In mod esceptional, in Imprejurari extraordtnare si In
anumite cazuri de necesitate urgentk neprevazute de
lege si daca prin acordarea de dispenza nu ajunge in
pericol binele Bisericii, autoritatea subordonata Inca.
poate da dispenze,

www.dacoromanica.ro
 SECTIUNEA III.
Codicil sau colectiunile dreptului
bisericesc.
21. Notiunea codicilor de drept bisericesc. Pri-
vire istoricA asupra codicilor i clasificarea lor.
1. Pentru Inlesnirea cunoa0erii i IntrebuintArii
legilor referitoare la BisericA, Inca din cele mai vechi
timpuri ale creOnismului legiie bisericesti au inceput
a se adund in colecfiuni numite $1 codici. Aceasta adunare
a legilor bisericeti In colecfiuni sau codificarea a urmat
apoi necontenit pita astAzi, adAugandu se succesiv la
colectiunile existente legile aduse din nou.
2. Istoria codificdrii dreptului bisericesc, Idandu-se
ca bozo perioadele istoriei bisericesti, se poate impart,
in trei perioade. Periodul prim cuprinde timpul panA la
a. 313. In cursul acestula, din cauza simplicitAtii vietii
cre*tine i a curateniei moravurilor cretinilor celor
dintai, nu a fost trebuinta de o activitate legislative
deosebita. Viata bisericeascA se desfkura nutrai dupe
normele cuprinse In sf. Scripture *i In sf. Traditie, cu-
noscutA nemijiocit aproape de cAtre tofi cretinii precum
i dupe obiceiurile i praxa primitA dela sfintii apostoli.
Alte legi scrise gasim foarte putine. Incepand cu a. 313,
Biserica din persecutata devine libera i astfel 1-se dA
posibilitatea de a se rAspfindl i de a se organize In
deplina hbertate. De acum Inainte, Inmultindu-se tot
mai mult numarul cretinilor, data cu intensificarea i
amplifica(a vietii bisericeti, au inceput s se inmultasca
i legile bisericesti aduse pentru reglementarea raportu-
rilor diferite i a organizatiei tot mai complicate. Acest
period, at doilea, se intinde 'Ana la a. 883, data apa-
. N. Popovici: Drept bisericesc... 4

www.dacoromanica.ro
 -50-
ritiei colectiunii numite nomocanonul in XIV titluri.
In acest timp canoanele sinoadelor ecumenice precual
si ale unor sinoade particulare si ale catorva sf. PArintl
sunt primite de Biserica intreaga, pe atunci IncA nedi-
vizata, deci activitatea legislative este Ind unitar5. Dia
cauza aceasta periodul al doilea se considerA ca timpul
clasic at legiferarii bisericesti. Periodul al III-lea cuprinde
timpul dela a. 883 Ora astAzi. Acum se aocentalazi
tot mai mutt deasebirea Intre cele doul parti ale Bi-
sericii universale, Intre aceea din rAsarit si aceea din
apus, panA ce la a, 1054 se despart cu totul. Dreptal
bisericesc, In apus, IncA de pela finea periodului at
II-lea, prin acceptarea generall a izvoarelor de drept
din colectia pseudoisidoriand, necunoscute In orient,
incepe sa is o directie nouA si activitatea legislativA a
celor doua Biserici, din rasarit si din apus, se separa
total, urmand fiecare calea sa proprie pans In ziva
de astAzi.
3. Clasificarea codicilor de drept bisericesc- se poate
face In mai multe feluri si anume dupA cuprins, dupi
subiectul for de drept, dnpa autoritatea, care 1-a edat,
dupA ordinea for interns si dupe felul cum se citeazi
Inteansii feTtc ul legilor.
Dupe cuprins codicil se Impart In codici curat bi-
sericesti, politico-biserice$ti fi mixti. Cei dintai contin
numai legi curat bisericesti, mai ales canoane, acei de
felul al doilea numai norme politico-bisericesti, si acei
de felul al treilea cuprind norme de amandoua catego-
rifle. Colectiunile din urmA se numesc si nomocanoane
(vo,aoyezvove;', dela vottog, lege civila $i xavov, lege biseri-
ceasca). DupA subiect se numesc general! sau univer-
sal!, dad cuprind norme pentru Biserica Intreaga si
particular! sau special!, data se referA numai la o
Biserica particulara sau la o institutie deosebita In Bi-
serica. DupA editorii for se Impart In codici public! fi
privati, dupacum au fost edati sau si numai confirmati
de atre o autoritate public4 sau de persoane private.
Dupe ordinea for inter0 distingem colectiuni cronolo-
gice si sistematice. In cele dintai legile sunt citate _fa

www.dacoromanica.ro
 51

ordine cronologica, iar in cele din urma sunt randuite

Inteun sistem Impartite In carti, capitole etc., dupi im-
porta* oblectului lor. In fine dupe felul citarii textului
legilor se Impart In codicl ..cu text autentic sau doctri-
nal, In cari textul e citat dupe cel original, .fixat de
legiuitor, In codici, cari contin numai Intelesul legi-
lor In forma prescurtata numiti sinopse saa epitome
(ertropac., attidOe) $i In parafrase (zrapa-,,oderees) sau codici
cari cuprind textul In unul din felurile din urma cu
interpretari sau comentarii mai scurte sau mai lungi.

Cap. I.
Periodul prim al colecfiunilor de drept
bisericesc.
22. Colectiunile de drept bisericesc numite
apostolice.
In urma Imprejurarilor at-Mate In -al precedent,
periodul acesta a dat puline colectiuni de drept bise-
Iicesc. Cele mai Insemnate sunt urmatoarele trei: 1.
rnvatatura celor 12 apostoli; 2. Colectiunea canoanelor
apostolice $1 3. Constitutiunile sfintintilor apostoli. De$1
toate trei poarta. numirea de apostolice, totoi In forma
textului for cum ni s'au pastrat, nu derive dela apos-
toli, ci autorii for sunt a se- cauta Intre urma$11- apos-
tolilor $1 numai samburele cuprinsului for este de ori-
gine apostolice.
1. Invdfdtara celor 12 apostoli. (4t8tid /1"(ii oa;tizxu
leroar6Aw:). Colectiunea aceasta a fost descoperita de
mitropolitul Nicomidiei, Filotei Bryenniu, In biblioteca
manastirii Ierusalim din Constantinopol Inteun manuscris
din a. 1056- $i s'a publicat de catre dansul la anul
1883. A Jost alcatuita cel mai tarziu In prima jurnatate
a secolului al II-lei probabil In Egipet de catre un autor
necunoscut, dar discipol al apostolilor. Cuprinsul se
4.

www.dacoromanica.ro
 - - 52

Imparte in doua parti. Cea dintai confine descrierea

celor doug cal, cea a viefli 5i a morfii, Si o instruire a
catehumenilor In morala cre5tina. Partea a doua este mai
ales importanta pentru dreptul bisericesc, fiindca trateaza
despre randuiala Biserlcli In privinfa liturgics, disciplinary
5i ierarhica, despre organizafia bisericeasca, apostoli,
profefi, Invatatori, episcopi 5i diaconi. Vechimea mare
a acestei colecfiuni se constata mai ales din faptul ca
atat pentru episcopi, cat 5i pentru presbiteri, se Intre-
buinfeaza numai numirea de episcop Intocmai ca 51 In
epistola lui Climent Romanul catre corinteni, scrisa la
a. 96, pe dud pe tlmpul lui Ignatie al Antiohiei (104-116)
Incepuse a se face distincfie lute numiri, folosindu-se
pentru treapta mai inalta aceea de episcop, iar pentru
cea inferioara numirea de presbiter.
2. Colecfiunea canoanelor apostolice. (xavdy.--...3 rciiv
a.ricov A;roo-r42cov, Canones sanctorum apostolorum) confine
85 canoane, cari prin canonul al 2-lea al sinodului tru-
Han an primit putere obligatoare pentru Biserica intreaga,
de51 In apus au fost recunoscute numai primele 50. In
privinfa originei acestor canoane mai nainte parerea
general& era, ca au fost date de apostoli In comun 5i
5i au fost scrise sau adunate- de Invatacelul apostolilor,
Climent Romanul. Dar in urma cercetarilor facute de
mai multi invalafi 1), s'a dovedit ca In formularea, In
care ni s'au pastrat, nu pot sa vine dela apostoli 51 ca
pans la primul sinod ecumenic nici nu sunt menfionate
In mod espres. Multe din canoane au Ind un confinut,
care trebue sa fie mai vechi deck primul sinod ecu-
menic 51 trebue sa proving din tradifia apostolica, din
care cauza li s'a dat 51 numirea de canoane aposto-
lice'. Este foarte probabil ca an fost adunate Intro
colecfiune Inca Inainte de sinodul prim ecumenic de
citre o persoana necunoscuta. Confinutul for se refers
mai ales la alegerea 5i hirotonirea clericilor, conduita
for morala 51 funcfiunile preote5t1, apoi la teritoriile
biserice5ti, sinoade etc.

21. ') Dr. Drey, 1. W. Bickell, Hefele etc.

www.dacoromanica.ro
 53

3. Constitutianile sfintilor apostoli. (Jeararai 71711, urtcuv

izzoard,Zow sou zlearUezeg zwv br' axoardiaold ilta KZrpwros,
Constitutiones sanctorum apostolorum). Se compune din
8 carp, cuprinzand invataturi religioase morale $i oran-
dueli privitoare la disciplina bisericeasca $i serviciul
dumnezeesc, iar cartea din urea confine o randuiala
completa a sfintei liturgii. Mai 'nainte se credea ca
autorii acestei lucrari sunt apostolii si -ca a fost redac-
tata de Climent Romanul. De fapt e de origine mutt
mai tarzie, hind compilata In sec. at IV-lea din trei
scrieri diferite ale unor autori necunoscuti. Prima se
compune din primele 6 all, a doua din cartea VII-a
$i a treia din cartea VIII-a. La cea din urma carte sunt
puse, ca adaus la colectiunea Intreaga, canoanele apo-
stolice. Partea prima, numita In forma sa originala $i
didascaliile apostolilor, Iii are originea in sec. at III-lea
$i este mai veche deck celelalte doua parti din urma,
cari vor fi fost compuse, din material mai vechi, In se-
colul at IV-lea, data cu compilarea tuturor partilor In-
tr'un singur op de un autor necunoscut.
Colectiunea aceasta ne da o icoana completa despre
organizarea $i vieata bisericeasca din primele trei yea-
curi, din care cauza este foarte pretioasa pentru studiul
dreptului bisericesc, cu toate ca sinodul trullan prin
canonul al doilea a respins-o si a exclus- o din Intre-
buintarea bisericeasca. Aceasta s'a facut, fiindca ereticii
au introdus In ea cateva eterodoxli. Sinodul Insa nu
s'a exprimat ca ar trebul condamnata pi dupa eliminarea
partilor eterodoxe. De fapt a $i fost Intrebuintata In practica
Bisericii ortodoxe orientale. Apusul nu a primit-o de loc.
CAP u.
Periodul al doilea al colecfiunilor
dreptului bisericesc.
23. Privire generalA I impArtire.
Orientul ramane $i In periodul al doilea central
vie ii bisericesti. Aici fiinteaza cele mai Insemnate Bi-
serici apostolige, aid traesc cei mai renumiti Invatatori

www.dacoromanica.ro
 54

i parinti bisericesti, aici functioneazA cele mai Insem-

nate scoale teologice $i centre culturale, aici se tin cele
mai multe sinoade, cars desvolti o fecundA activitate
legislative. Avandu-se aceste In vedere, este natural ca
In orient gAsim In acest timp si cele mai multe colec-
tiuni de drept bisericesc originale, cari in traducere la-
tinA, se folosesc si In apus.
Dela un timp al acestui period InsA, In apus, pe
langA izvoarele de drept mentionate panA acum, incep
sA se accepte In colectiunile de drept si epistole sau
enciclice sinodale ale episcopilor Romei numite decre-
tali! romane. Acestora in apus li-se dA importanta
mare, hind considerate ca norme cu putere universal
obligatoare si erau puce In aceeasi categorie cu hotA-
riffle sinoadelor ecumenice,
Colectiunile de drept bisericesc ale acestui period
le pntem ImpArt1 In A) cele apdrute fn Orient i B) cele
din Apus_ Cele din Orient le ImpArtim In trei categorii:
a) colectiuni pur canonice sau de legi curat bi-
sericoti,
b) tolectiuni de legi politico-bisericefti, adeca de
legi date de autoritatea politica in chestfuni bisericesti si
c) nomocanoane, adecl colectiuni, cari cuprind atat
canoane cat si legi politico-bisericesti.
. 24. Colectiunile de drept bisericesc orientale
din periodul II,
a) Colecfiuni curat canonice.
1. Prima colectiune de canoane a 'lost alcAtuitA
din canoanele sinodului din Ancira In Galatia, tinut la
a. 315 si din ale sinodului din Neocezarea (In Capa-
dochia) tinut la a. 325. AceastA colectiune s'a completat
apoi succesiv cu canoanele altor sinoade, asa, ca pe
timpul sinodului ecumenic din Calcedon. (a. 451) exists
o colectiune, care cuprindea toate canoanele sinoadelor
tinute pans atunci fail canoanele apostolice. Aceste
colectiuni nu ni s'au pAstrat panA astAzi In forma for
originals, car autoril si timpul exact al alcAtuirii for stint
necunoscuti.

www.dacoromanica.ro
 - 55 --
2. Aseinenea nu e cunoscut timpul exact al com-
tunerii nici autorul colecfiunii facute In secolul al
VI-lea si atribuita lui Stefan Efeseanul, necunoscut mai
deap roape. Aceasta confine canoanele apostolilor si ale
sinoadelor din Ancira, Neocezarea, Gangra, Antiohia,
Landicea, Constantinopol si Efes, toate In forma prescur-
tata, din care cauza se numeste $i sinopsa sau epitoma
anoanelor (zrzwpi:x ivo0eq. epitome canonum) alui Stefan
Efeseanul. Aceasta colecfiune s'a intregit succ.siv en
estrasul canoanelor date in urma, iar in sec.al Xll-lea
Alexia Aristen a inzestrat-o cu esolicari scurte sau scholii.
Colecfiunea atribuita lui Stefan Efeseanul o gasim si sub
numele nzagistrului qi logotetului Simeon, find modifi-
cata numai ordinea canoanelor in senzul, ca acestea se
eiteazA dupa autoritatea izvoarelor: canoanele apostolice,
canoanele sinoadelor ecumenice, ale sinoadelor particu-
lare pi in fine ale sf. Parinfi.
3. Prima colecfiune sistematicA, hi care canoanele
sunt clasificate in 60 titluri, dupA asemAnarea cuprinsu-
lui lor, dateaza din prima jumatate a secolului al VI lea.
Colectiutiea nu ni s'a pAstrat, nici autorul nu e cunoscut,
o earn insa mentionata in prefafa colecfiunii lui loan
Scolasticul. Cuprinde canoanele apostolice, ale primelor
4 sinoade ecumenice precum si ale sinoadelor particu-
ldre pans la sinodul din Sardica inclusiv.
4 Tot din jumatatea prima a secolului al VI-lea
(550) dateaza colectiunea sistematicd compusa de fostul
advocat, apoi preot pi apocrisiarh at Bisericii din Antiohia
la Constantinopol, loan Scolasticul numit pi Antioheanul,
mai tarziu patriarh al Constantinopolului (566-577) si
care se considers ca intemeietorut dreptului bisericesc
oriental. Colecfiunea aceasta a avut autoritdte mare, e
itnparfitA in 50 Whirl i cuprinde, afara de canoanele
din coleclikmea in 60 de titlari, si 68 canoane ale lui
Vasile eel mare.
b) Colectimil politico-bisericefti.
Am vazut, ca si imparafii greco-romani au dat legi
in chestiuni bisericesti, cari legi se numesc politico

www.dacoromanica.ro
 56 -
sau civilo-bisericesti. Aceste legi erau Imprastiate In
colectiunile vaste ale dreptulur-bizantin lumesc gasi-
rea for era destul de dificila. Deci spre a Inlesni aflaren
si Intrebuintarea for au laceput a-se aduna In colectiudi
cari cuprindeau numai legi politico-bisericesti, fara de
cele lumesti. Cele mai Insemnate sunt urmatoarele trei:
17- Colectinnea in 87 capitole (Collectio 87 Capi-
tulorum), care a fost alcatuita din rezumate ale nove-
lelor lui lustinian, de catre loan Scolasticul, ca adaus
la opul sau canonic In 50 titluri.
2. Colectiunea in 25 capitole (Collectio 25 Capi-
tulorum), alcatuita la finea secolului al VI -lea sau la
Inceputul secolului at VII lea de un autor necunoscut,
din textul autentic at catorva constitutiuni si novele ale
colectiunilor lui Justinian.
3. Colectiunea constitutiunllor bisericefti (Collectio
constitutionum ecclesiasticarum), sau collectio tripartita
sau Paratitla, compusa d.e un autor necunoscut In prima
jumatate a secolului al VII-lea din colectiunite de drept
ale lui Justinian. Se irnparte In 3 part', cari jails' se
compun din titluri, avand unele dintre acestea $i adause
numite paratitle frap1irer2a) adeca locuri.paralele la locu-
rile din codicele si novelele lui Justinian, ce sunt puse
In titlurile respective. In Biserica ort. orientala aceasta
a fost colectiunea de legi politico-bisericesti, care s'a
Intrebuintat mai mult si s'a folosit si la alcatuirea nomo-
canonului In 14 titluri In prima sa redactare, ca una
ce cuprindea toate legile civilo-bisericesti din colectiu-
nile lui Justinian, deci cea mai completa colectiune de
legi politico-bisericesti de pans atunci.

c) Nomocanoane.
Dintre colectiunile mixte, numite nomocanoane,
tari cuprind atat canoane cat si legi civilo-bisericesti,
cele mai Insemnate sunt urmatoarele claua:
1. Nomocanonul in 50 titluri numit $i nomocano-
nui lui Than Scolasticul, care are de baza colectiunea

www.dacoromanica.ro
 - 57 -
sistematica in 50 titluri st colectiunea celor 87 capitole
ale lui loan Scolasticul. S'a alcatuit in a 2-a jumAtate
a secolului sl VI-lea de un autor necunoscut.
2. Nomocanonul in XIV titluri (Nomocanon qua-
luordecina titulorum) numit $i nomocanonul lui Fotie.
Balsamon 11 numeste Sintagma (E9rarpo) $i-1 atribue lui
Fotie ca autor. Colectiunea aceasta a fost redactata in
douA randuri. Prima redactare s'a fAcut In prima juma-
'tate a secolului al VII.lea sau de Sergius, patriarhul
Constantinopolului (610-638) sau la Indemnul lui de
un cleric al Bisericii din Constantinopol. Opul este corn-
pus din data pArti. Prima are de baza o colectiune de
canoane mai bogan decat-cea a lui loan Scolasticul,
cleoarece cuprinde si canoanele sinodului cartaginean
din a. 419 si afarA de canoanele lui Vasilie cel mare
si pc cele ale altor pArinti bisericesti, precum si o colec-
tiune de legi politico-bisericesti, cari sunt Imprumutate
din collectio tripartita. Canoanele erau induce numai cu
nutnarul pi cu aratarea provenientei, nu insA pi cu textul
tor, dCci aici avem numai un repertoriu sistematic, carele
presupunea, dar nu putea sa InlocuiascA o culegere de
canoane cu text. La partea aceasta dintai, sistematica,
a nomocanonului s'a adaus apoi o colectiune de canoane
Cu text complet, Insirate In ordine cronologicA.
Redactarea a II-a, atribuita p_enedrept patriarhului
Fotie, dateaza din a. 883 si este o complectare si pre-
lucrare a nomocanonului in XIV titluri din prima sa
redactare. Cuprinde toate canoanele, cari aveau valoare
pretutindeni In Biserica ortodoxa orientate pi cari sunt
In vigoare azi, precum $i legile civilo-bisericesti dupA
collectio tripartita.
Colectiunea aceasta a scos din uz In decursul tim-
pului pe toate celelalte, a fost confirmatA si declaratA
ca obligatorie pentru Intreaga_Biserica crestinA de ma-
rele sinod tinut la Constantinopol in a. 920, la care au
participat reptezentantii Bisericii Intregi art. orientate.
Se considerA ca colectiunea fundamentaM -de canoane
a Biser:cil ortodoxe rdsarttene.

www.dacoromanica.ro
 - - 58

25. Colectiunile de drept bisericesc apusene din

periodul H.
Cele mai multe colectiuni de drept bisericesc, pe
earl le gasim In apus In periodul at doilea, aunt tradu-
ceri In latineste de pe colectiunile rasaritene. Mai insem-
nate sunt urmatoarele:
I. Cea dintai este versio hispanica aparuta In Spania..
Din cauza ca se &este Inteuna dintre colectiunile
atribuite arhiepiscopului Sevilei din sec. al VII-lea,
Isidor (t 636), i s'a dal gresit si numele de versio
isidoriana. In prima redactare a aparut la finea veacu-
WI al IV-lea, apoi si in altele In cursul veacului al
V-lea. La 'nceput continea numai canoanele sinodului
din Niceia, carora li s'au adaus apoi si acele ale sinoa-
delor din Sardica, Ancira, Neocezarea, Gangra, Antiohia,
Laodicea, Costantinopol .1 Calcedon.
2. Alta traducere a aceleai colectiuni a fost facuta
In Italia In prima jumatate a secolului at cincilea. Poarra
numele de versio sau transtatio prisea, fiindca se nu-
mete astfel de Dionisie Exiguul In prefata colee-
tiunii sale.
3. La finea secolului al V-lea si la Inceputul se-
colului at VI-lea apar o serie de colectiuni, cart contin
nu numai canoane, ci i decretalif romane. Dintre co-
lectiunile de felul acesta amintini pe cea munita de
Paschasius Quesnel (sec. al XVII-lea) codex "canonum-
ecclesiae romance, din cauza ca a considerat-o de cea_
mai veche colectiune oficiala a Bisericii romane:
4._ Importanta cu mutt mai mare deck cele men-
tionate au avut colectiunile compose de Dionisie Exi--
gaul (+526-555), un Ohl& nascut in Scitia, care pe-
la a. 500 a venit in Roma unde a ajuns superiorul unet
manastiri. Cea dintai lucrare a !al este o colectie de
canoane numita codex canonum ecclesiasticorurn Dio-
nysii exigui. A doua este o colectie, care confine de-
cretaliile papilor, dela Siriclu (t 385) Oa la Anastasiu
II (t 498), cunoscuta sub numele colleen decreforum
pontificum romanorum. Aceste doua colectii au fost

www.dacoromanica.ro
 59 -
laapreunate apoi de catre Dionisie Intr'una singura, care
dupAce mai tarziu a primit unele modificAri gI complec-
tAri, s'a rAspAndit nu 'num' In Italia, ci $i In Gallia,
Spania, Africa si Anglia. Un exemplar complectat din
aceasta colectie a fost daruit In a. 774 de cAtre papa
Adrian I lui Caro' cel mare. Din cauza aceasta colectia
din urmA, sub numele collectio dionysio-hadriana, a
fost recunoscuta ca oficiala pentru imperiul franc.
Pentru lucrArile sale Dionisie Exiguul este consi-
derat ca pdrintele dreptutui bisericesc latin sau apusean.
5. La finea secolului al VI-lea sau eeva mai tarziu
s'a alcAtuif colectia numit5 hispana collectio. $i aceasta
a fost atribuita, gresit, tot arhiepiscopului Isidor al Se-
vilei. Se Imparte In doted pArfi, cea dintai confine ea-
aoanele Bisericii orientate din colecfiunea lui Dionisie,
precum pi canoanele catorva sinoade din apus, jar partea
a doua, avand de bazA deasemenea colectia dionisiana,
cuprinde decretallile papilor dela Damasus I (366 -384)
pana la Grigorie eel mare (590-604).
6. La finea sec. al VII-lea gAsim $i In Wanda a
colectie, la compunerea eareia s'a folosit mutt aceia a
lui Dionisie Exiguul, dar confine si material de drept
particular al Bisericii irlandeze.
7. Collectio pseudo-istdoriana4 Autorul acestei co-
lecfii este necunoscut p1 fiindca el Insusi se numeste pe-
sine Isidor Mercator sau Peccator, s'a atribuit lui Isidor,
arhiepiscopul din Sevilla. Dar dovedindu-se cu siguranfa
el acesta nu poate fi autorul, a primit numirea de
psudoisidoriana. CercetArile de panA astAzi n'au putut
scoate la ivealA persoana autorului. Atat se tie pozitiv
c colectia a fost alcAtuitA in veacul at IX-lea, Intre
anii 847-853, pe teritoriul imperiului franc, prob ,pbil In
arhiepiscopia Mainz sau In cea din Rheims. Se compune
din 3- parfi. Partea IntAi confine 50 canoane apostolice
si 60 de decretalii papale falsificate, dela episcoput
Romei, Climent 1 (t 101) panA is Melchiades if 314).
Partea a doua cuprinde total patru articole deosebite,
lute cad si scrisoarea despre afirmativa donafie a luk
Constantin cel mare fAcuta papii Silvestri I (t 335),

www.dacoromanica.ro
 - 60 -
drept recunostinta pentruca 1-ar fi botezat si 1-ar fi
tAmAduit de lepra. Apoi partea aceasta mai confine pi
-canoanele mai multor sinoade orientate gi apusene dui:4
colectio hispana. Partea a treia are iarasi decretalii
papale, incepAnd dela Silvestru I (j- 335) panA la Gni-
.gorie II et 731), Intre cari multe false si in fine 72-80
propozitii scurte, asemenea falsificate, nurnite- Capitula
Angilramni, pe cari papa Adrian (785) le-ar fi adresat
arhiepiscopului Angilram din Metz.
Mara de cuprinsul partii- a doua, celalalt material
al acestei colectiuni, adeca decretaliile, in Intregime este
falsificat. Aceasta insa s'a dovedit deplin abia de catre
teologii protestanti numiti centuriatorli magdeburgensi
in sec. al XVI -lea si de catre !rata Ballerint din Verona
In sec. al XVII-lea, dupAce chiar In sec. al XV-lea s'au
ivit indoieli serioase asupra autenticitatii materialului din
aceastA colectiune.
Scopul falsificatorului, la compunerea acestei .co-
lectiuni, a fost de a restabili autoritatea papilor fall de
pretentiile stapanitorilor lumesti, precum si de a da epi-
-scopilor o pozitie mai libera fatA cu mitropolitii lor,
subordinandu-1 pe cei dintai direct papei, in mana ca-
ruia sa se concentreze toatA puterea, ceeace de fapt s'a
i realizat prin accepta.rea principiilor cuprinse In izvoa-
rele de drept ale acestei colectii. Chiar dacA papii in
apus ar fi avut in parte si de mai nainte putere juris-
dictionall asupra Bisericii Intregi, totusi falsul acesta,
prin afirmatia c5 papii ar fi avut dela 'nceput aceastA
putere, a contribuit In cea mai mare masurA la intarirea
autoritatii lor. Dar ajungAnd acum in apus decretaliile,
mai ales prin autoritatea acestei colectii, izvoare de drept
In valoare egalA. cu acele ale sinoadelor ecumenice,
pe cand cei din rasArit au refuzat sl le recunoascA de
atari, $i dezvoltarea dreptului bisericesc din apus is o
,directie cu totul deosebita fats de cea din orient.

www.dacoromanica.ro
 - 61
CAP. HI.
Periodul al treilea al colectiunilor de
drept bisericesc.
26. Prlvire generalA i Imp Attire.
In cursul acestui period la Bisericile popoarelor
slave i in cea romana s'a introdus ca limn liturgics
limba slava i apoi mai tarzitt In Biserica romana s'a
introdus limba romana. Din cauza aceasta i colectiu-
nile de drept bisericesc s'au compus i In limba slavona
Si romaneasca, Intrebuintandu-se Insa i cele aparute In
limba greceasca. Astfel .colectiunile acestui period le
putem imparti dupa' limba, in care au apgrut, in trei
grape: colectlyni greccfti,slavone fi romdne. Tot aici vom
aininti apoi Si cateva dintre cele mai Insemnate lucrari
tientUice, compuse de autori straini de Biserica orto-
doxa, din apus, cari contin izvoarele dreptului biseri-
cesc oriental.
27. Colecliunile de drept bisericesc greceti.
1 i 2. In sec. al XI-lea a compus Mihail Psell a
sinopsd canonicd scurta pentru uzul practic, apoi In
sec. at XII-lea a facut Grigorie Doxapater un nomoca-
non, care. nu este un nomocanon In inteles pr6priu, ci
numai un estras de canoane cu comentar.
3. Alexia Aristen, diacon i nomofilax al marei
Biserici din Constantinopol, a Mut pe timpul impara-
tului Manuil I Comnen (1143-1171) la a. 1160 an
comentar. Se compune din sinopsa lui Stefan Efeseanul,..
completata mai tarziu, i din sholii sau comentarii la
flecare canon, cari constau In aceea ca sub textul pre-
scurtat al canoanelor e citat textul corn plet In forma de
parafraza.
4. loan Zonara a compus la 'nceputul secolulut
XII un- op canonic, care t uprinde un comentar la textul
complet al canoanelor din colectiunea de canoane units..

www.dacoromanica.ro
 62

.cu nomocanonul In XIV titluri. Zonara a cautat sa II-

mureasca terminil tehnicl din canlane. Lucrarea aceasta
este de mare impottanfa pentru stiinfa dreptului bisert-
cesc pi autorul ei este unul dintre cei mai ca van&
canonisti ai Bisericii ort, or.
5. Colecflunea lui Teodor Balsamon este an co-
mentar la nomocanonul in XIV. tttluri. Balsamon a fost
mai intai hartofilax al Bisericii din Constantinopol si
apoi patriarh al Antiohiei. Primind ordin dela Imparatul
Mangil I. Comnen (1143-1171) i dela patriarhul Con-
stantinopolului sa compuna un comentar la nomocanonul
in XIV. titluri, Balsamon a facut Intre anii 1169-1177
n comentar la ambele DArti ale nomocanonului. In co-
mentarul dela partea prima a nomocanonului el are ca
scop principal sa comenteze fiecare canon *I sA mate
cari prescriptiuni ale dreptului civil aflate In nomoca-
nonul In XIV titluri sunt valabile i anume dupa Basin-
tale, cari au scos din vigoare o parte din legile codi-
celui Jul fustinian. Apoi a adaus i explicAri proprii,
prin cari cautA sA delature contrazicerile dintre canoane $i
legile civilo bisericeti. Mai Insemnat este comentarul
lui Balsamon la partea a doua a nomocanonului, care
comentar confine atat o parte gramaticala, urmand lui
Zonara, cat si o esplicare logics. Aceasta din urma,_
fiind deplin originals si foarte reusita, i-a adus lui\Bal-
samon renumele de mare canonist al Bisericii -orb or.
6. Arsenie, un cAlugAr dela sf. munte Atos, --
-si apoi patriarh al Constantinopolului a compus In sec.
al XIII-lea un op canonic cu- titlul Sinopsa dzee#11or
canoane (i6vo0i.; Tc7;_v T9 don/ xaidiTY0.01 care este un nomo-
canon In 141 capitole, cuprinzand toate canoanele in
vigoare pe atunci, cat si legile civilo-bisericesti dupi
colectia In 87 capitole lui loan Scolasticul..
7. Matei Vlastare, calugar, a compus la a. 1335
o lucrare canonicEnumitl sintagma alfabeticd (i64-arp4
xari 070erroo, care se Imparte In 24 parfl, dupa cele 24
litere ale alfabetului grecesc, si cuprinde 303 capitole.
Sintagma lui Vlastare este o lucrare practici reusiti, din
tare cauza a fost mult IntrebuintatA.

www.dacoromanica.ro
 -- 63 -
8. Constantin Harmenopulos, judecator In Tesalo-
nic, a lacut pe la jumatatea secolului al XIV -lea o co-
!eel:lune de canoane, ca Intregire la opul sau de drept
civil: exabiblosul oitrii90200
In urma supunerii imperiului bizantin sub turd,
viata 5i cultura clerului a decazut mult In secolele
XIVXVIII g astfel nici In domeniul dreptului biseri-
cesc, dupa opul lui Harmenopulos, nu mai avem de
Inregistrat vre-o lucrare de valoare. Cele aparute In
acest timp sunt numai ,compilatil slabe dupa colectiu-
nile de mai 'naite. Continutul for cuprinde material nu
numai din dreptul bisericesc, ci 51 din diferite alte do-
menii, iar limba for este cea vulgara. Abia cu finea
sec.-lui al XVIII-lea Incepe se is nou avant literatura
dreptului bis. In Biserica greaca. Fiind prin urmare
lucrarile din sec. XIVXVIII-lea de putina insemnatate,
vom amintl numai urmatoarele doua aparute In sec. al
XVI-lea, cari au fost folosite apoi la alcatuirea colec-
tiunilor de canoane romane5ti.
9. Manuil Malaxa a compus In Teba 'la a. 1561
o lucrare numita nomocanon, dar care nu este un nomo-
canon propriu zis, ci confine In cateva sute de capitole
pe langa material de drept bisericesc si alte chestiuni-
referitoare la meteorologie, geografie, filosofie etc. Ni
s'au pastrat mai multe manuscrise ale acestei lucrAri,
In cari numarul capitolelof variaza Intre 203-694. No-
mocanonul lui Malaxa a fost Intrebuintat ca isvor la
compunerea partii prime a Pravilei celel marl romdnefti.
10. Nomocanonul lui Cotelerie. lohanes Baptista
Cotelerius a edat la a. 1677-1686 In Paris In opul
sau: Ecclesiae graecae monumenta" ufc nomocanon,
care este o compilatiune Impartita In 30 parti si carac-
terizata astfel de Cotelerie: Aceasta nedeplina, nedi-
reasa, nesarata mestecatura mai mult decat culegere a
Greciei mai noun, compusa nedibaci nu 5tiu de ce autor,
acrid i mai nedibaci de cel mai ignorant scriitor, lip-
810 de cele mai multe orl de constructiune gramaticala
0 care In fine mai multe suprima decat exprima etc.'

www.dacoromanica.ro
 64

Aceasta lucrare a fost Intrebuintata la alcatuirea colec-

tiunii romane: Pravda mica.
11. Pidalionul. Doi calugAri din muntele Atos,
Nicodim i Agapie, fiind Indemnati de lucrarile cano-
nice de Ora atunci foarte slab reunite, au compus la
ordinul patriaihului Neofit VII *i al sinodului patriarhal
o colectiune potrivitA cu adevarul canonic, numita Pida-
lion (17042:m). 110d2w9 1nseamnA cdrma"_i s'a dat ca
titlu acestei colectiuni in intelesul, ca precum canna con-
duce corabia pe mare, asa si colectiunea aceasta a
canoanelor conduce Biserica pe marea acestei vieti' la
viata vecinicA. Redactarea Pidalionului s'a fAcut la a.
1793 de numitii cAlugAri din muntele Atos ?i dupA apro-
barea lui de catre sinodul constantinopolitan de sub
patr. Neofit al VII-lea, a fost tipArit In Lipsca la a. 1800
'sub Ingrijirea ieromonaliului Teodorit, dupace a fost
Indreptat de InvAtAtorul i predicatorul asericii celei
marl, Dorotei, de InvatAtorul Atanaslu dela- Paros pi
de fostul mitropolit al Corintului, Macarie. A doua edi-
tie, revAzutk din nou de catre Constantin Qfirpollas, a
aparut In a. 1841 la Atena. Mai tarziu s'au scos si alte editii.
Cuprinsul colectiunii e urmAtorul: Dupa o pre-
cuvantare urmeazA : canoanele apostolice, canoanele
sinoadelor ecumenice i particulare, canoanele sf. PArinti,
toate cele cuprinse in colectiunea fundamentals de ca-
noane, apoi i canoanele sinodului din Cartagena tinut
sub Ciprian, ale lui loan Pustnicul, Nichifor MArturisi-
torul i ale lui Nicolae al Constantinopolului, toate dupA
textul Sinodiconului lui Beveregiu, despre care va fi
vorba in cele urmatoare. La fiecare canon gasim citate
-canoanele corespunzatoare precum i comentarii dupa
acele ale lui Aristen, Zonara, Balsamon, Vlastare i ale
alter canoniti rAsariteni. Ca apendice urtheazA un tratat
despre gradele de Inrudire, apoi modele pentru diferite
acte oficiale. Pidalionul a fost i este i azi una din
colectiunile cele mai Intrebuinfate in Biserica ort. orien-
tall A fost .tradus i in limba romans.
12. Sintagma atenland. S'a edat de preedintele
curtil. de casatie din Atena, Georgia A. Rail!, i de

www.dacoromanica.ro
 65 --
profesorul universitAtii de acolo, Mihail Potli, to Indem-
nul sinodutui Bisericii din Grecia In Atena Intre a.
1852-1859 sub numirea : Sintagma dzee$tilor $1 sfin-
telor canoane (z6vrarpa riuv Mon. ;cal izptihr xcarOvtuy) In 6 Vo
lume. Continutul acestui op e foarte bogat, cuprinzand
In vol. I: nomocanonul In 14 titlui cu comentariile lui
Balsamon, vol. II, III $i IV-lea canoanele apostolice, ale
sinoadelor ecumenice i particulare precum si ale sflor
PArintt, cu comentariile lui Zonara, Balsamon si Aristen,
apoi mai multe tratate canonice, ale lui Balsamon,
Zonara etc. Vol. V cuprinde hotAririle canonice ale
sinoadelor patriarhale dela a. 911 pail la 1835, legile
Imparatilor bizantini dela lustinian pans la Andronic
(1226), diferite tratate canonice, un catalog al scaunelor
episcopate din Biserica ort. or. precum si alte materii
canonice. Vol. VI cuprinde sintagma lui Vlastare.
Sintagma atenianA are caracter strict stientific i
este cea mai bunA i cea mai cuprinzAtoare lucrare,
dintre cate an apArut pans acum. Bind apol aprobat5
de sinodul patriarhal din Constantinopol, precum si de
autoritatile cele mai Matte ale mai multor Biserici
autocefale, se bucurA de autoritate deplinA in viata Bise-
ricii ortodoxe orientate $i are cea mai mare consideratie
In lumea stientificA.
13. Gedeon a edat in Constantinopol la 1888-1890
colectia actelor patriarhatului din Constantinopol :
Kavovcxal atarkzeN, irtaroAal, Aimseg . . . al zarpeappihi Koverray
revourt; ewe.

28. Colectiunile de drept bisericese slave.

Popoarele slave ortodoxe orientate an fost incres-
tinate de mislonari ai Bisericii patriarhatului constanti-
nopolitan. E natural deci cA slavii, odatA cu crestinis-
Elul, au primit dela Biserica greceascA $i toate cAtile
bisericesti, In traducere slavona. Intre aceste cArti an
fost i colectiuni de canoane.
1. Dintre colectiunile primite de ruqi cea dintai este
nomocanonul hi 50 titlurt, atribuit lui loan Scolasticul,
care s'a tradus In sec. al 1X-lea de cfitre Metodiu to
Dr, Z4. Popovicl: Drept tasericesc. $

www.dacoromanica.ro
 - 66 --
Bulgaria $i de aici a trecut $i la nisi, ramanand In
Intrebuinfare pans In sec.. al XIII-lea Impreuna cu no-
mocanonul Iii XIV titluri tradus In Rusia pe timpul lui
larosiav (1019-1054), fiul principelui Vladimir cel mare
(980-1014), deci in sec. al XI-lea.
2. Cu sec. al XIII-lea a intrat in intrebuinfare la
sarbi $i apoi la bulgari $i la ru$i, colecfiunea Cormciaia"
(Cormciaia Kniga). Numirea de Cormciaia este identica
cu numirea greceasca Pidalion. Inca din sec. al XIII-lea
ajunge la autoritate generals atat In Biserica ruseasca
cat $i In celelalte Biserici slave. A fost tradusa din gre-
ceste In limba slava de arhiepiscopul sarbesc Sava
(1221=1237). Dela sarbi a trecut In Bulgaria, iar de
aici, la cererea mitropolitului din Chiev, Ciril al 11-lea
(1250-1280), In a. 1262 a fost trimisa acestuia de
despotul bulgarilor Jacob Sviatoslay. Ciril al II-lea- cu
sinodul sau finut in a. 1274 la Wladimir a declarat-o
de universal obligatorie pentru biserica ruseasca. In
edifie tiparita a aparut Cormciaia Intaia data la a. 1650
sub patriarhul din Moscova, Josif (1642-1652), apoi
In o alts edifie, libera de gre$eli, la a. 1653 sub patriar-
hul Nicon (1658-1606). Aceasta din urea edifie a ser-
vit ca baza la tiparirea celor de mai tarziu. Cuprinsul
Cormciaiei se imparte In 4 parti. Prima cuprinde: tra-
tate istorice despre schisma dintre Biserica rasariteana
si cea apuseana, despre 1ncre$tinarea ru$ilor, despre
Infiinfarea patriarhatului din Moscova $i despre sinoa-
dele ecumenice si particulare recunoscute de Biserica
ort. or. $i apoi partea canonica a nomocancinului In XIV
titluri In redactarea a II-a. Partea a II-a confine In 41
capitole sinopsa canonica comentata de Alexia Aristen.
Partea a III-a cuprinde legi civilo-biserice$ti gi anume:
colecfia In 87 capitole a lui loan Scolasticul, trei novele
ale Imparatului Alexiu Comneanul, partea nomocanonu-
lui In XIV titluri, care cuprinde legile civilo-bis., estrase
din ecogla Imparatului Leon Isaurul, prochironul Impa-
ratului Vasile Macedon, eclogla lul Leon Isaurul apoi
diferite tratate $i norme asupra casatoriei, !titre cari
tomul unirii si alte raspunsuri canonice. Partea a IV-a,

www.dacoromanica.ro
 - 67 -
ta epilog, cuprinde: 1. 0 rota asupra numelui Corm-
ciaia", 2. documentul itiventat de latini, prin care se
arata, ca imparatul Constantin ar fi daruit papei Silvestru
Intreaga Italie si 3, un tratat polemic contra latinilor
asupra despartirii Bisericii din apus de catre cea rasariteana.
3. Cormciaia nu cuprinde textul autentic al canoa-
nelor i nici traducerea nu este exacta In toate privin-
ele. Spre a satisface deci cerintelor bisericeti i tiin-
tifice,, In a. 1839 s'a edat din ordinul i cu aprobarea
sfantului Sinod al Bisericii ruseti o noua colectiune
canonica sub titlul: Cartea canoanelor sfintilor apos-
toll, sslor sinoade ecumenice $i locale .i ss-lor PdrInti"
(Kniga pravil"). In colectiunea aceasta canoanele au
textul autentic, Intai in originalul grecesc, apoi In tra-
ducere ruseasca. S'a edat si numai cu textul rusesc at
canoanelor.
4. La a. 1876,a aparut In Moscova In 1. slavo-rusa:
Canoanele sf. apostoli, ale sf. sinoade particulate $i
ecumenice $i ale ss-lor Pdrinti cu comentard" (Pravila
svjatih apostol, svjatih soborov, vselenskih i pomjestnih
i svjatih otec s tolkovanijami).
5. In Biserica sarbeasca, pe Tanga Comciaia, alc5-
tuitA, dupA cum am vAzut, de arhiepiscopul sarbesc
Sf. Sava, se Intrebuinta i o traducere In limba veche
sarbA a Sintagnel alfabetice a lui Matei Vlastase; care
dealtcum s'a folosit, In traducere slavonA, i In Biserica
ruseascA i bulgarA.
6. La sarbi In timpul mai nou (1884) a aparut la
Zara colectiunea numita Zbornic" (Colectiunea canoa-
nelor sslor apli, ale sinoadelor ecumenice i locale
ale ss-lor PArintli, cari sunt primite de bisericile orto-
doxe). A fost tradusl din grecete dupA Sintagna ate-
niana.
7. La 1895/6 a aparut in Neoplanta colectiunea:
Canoanele Bisericii ort. insolite de comentarr, (Pra-
vila pravoslavne crkve s tumacenjima) In 2 volume.
Ambele .opuri din urmi sunt alcAtuite de fostul
episcop at Zarei (In Dalmatia) i eruditul-canonist, Ni-
Lodem Mila$.
5'

www.dacoromanica.ro
 -65--
29. Colectiunile de drept bisericese, romAne01.
Romani!, stand atat cu Constantinopolul cat i cu
bulgarii In legAturi biserice0 stranse, an Intrebuintat
Ia'nceput atat colectiuni de drept bis. greceti cat 4i mai
ales slave. In veacul al XV-lea pe timpul lui Stefan c.
mare (1456-1504) au folosit Sintagma lui Matei Vlastare
In traducere slavonA. CAtre finea secolului al XVI-lea a
trebuit sl fie la Romani in intrebuintare nomocanoane
grece$1 1 slavone i anume de cele din clasa Im-
proprie.
1. In limba romans an inceput sA aparl colectiuni
de canoane abia dela prima jumAtate a sec.-lui al XVII-lea,
de pe timpul lui Vasile Lupu (1634-1653), domnitorul
Moldovei i a lui Matei Basarab (1633-1654), domni-
torul Tariff Romaneti. Prima colectiune romaneasca este
fAcuta In Moldova de fostul logofAt, Eustratie, la 1632
sub titlul: Pravila aleasd, scoasd $1 tocmita fi dintru
multe sfinte scripture cercatd $1 gasitd...", care e o tra-
ducere de pe unul dintre multele esemplare ale nomo-
canonului lui Manuil Malaxa.
2. La a. 1640 a apArut in tipografia din mAnAstirea
Govora Pravila mica", prima colectiune de drept bise-
ricesc tiparitA sub titlul: ,Pravila aceasta ieste direptd-
toriu de leage, tocmeale sfinfilor apatoli, tocmite de
7 saboate, cdtrd aceasta $t a preacuvio$11or parinti
invagtorilor lumii. TipAritu-s'au in tiparna prealumina-
tului domn lo Matei pasarab Voevod a toata tam Ungro-
vlahiei in manastirea, Govora, leatul 7149, iarA dela
naterea lui Cristos 1640." Este totodata i prima carte
romaneasca tiparitA In principatele romanei. A fost
tradusi de calugArul Mihail Moxalle dupA o traducere
slavonA a nomocanonului lui Cotelerie, !at tipArirea a
ingrijit-o Meletie Macedoneanul, egumenul manAstirii
Govora cu cheltuiala domnitorului Matei Basarab i
cu binecuvantarea mitropolitului Ungrovlahlei Teofil
(1637-1648). A apArut In doul felurl de exemplare :
nnele pentru Tara romaneasca si altele pentru Biserica
din Transilvania, cad din urmA poartA numele mitro-

www.dacoromanica.ro
 69

politului din Transilvania Ohenadle (1628-1640). A fost

edata din non de cAtre Academia romans is a. 1884.
Conjinutul este Imp Arjit In 159 capitole $l cuprinde
cateva din canoanele sfinjilor apostoli, canoanele sinoade-
lor si ale sfinjilor PArinti, hotAriri penitenjiale, liturgice,
simboale de credinja, legi civile, tratate matrimoniale etc.
3. La a. 1646 apare in Moldova In tipografia dela
manAstirea Trei lerarhi din Iasi o colectiune de legi
civile sub titlul Carte romaneasca de invaNtura dela
pravilele Impardte#1... cu cheltuiala lui Vasilie Voevodul
si domnul tarn Moldova" A fost tradusA in limba ro-
manA de fostut logofat Eustratie din un codice compus
In limba greceascA la ordinul domnitorului Vasi le Lupu
din normele de drept pe atunci In vigoare in principa-
tele romane $i cari aveau la baza Legiuirea lui Alexandru
c. bun. Pe timpul $i la ordinul acestui domnitor din
urmA au fost adunate si fixate in scris pentru prima
datA normele de drept, parte din dreptul uzual numit
obictiul pAmantului", pAstrat prin tradijie din institu-
jiunile juridice vechi romane ramase de pe timpul
formArii poporului romanesc, parte din legile impArajilor
greco-romani, mai ales din Basilica le.
4. La a. 1652 pe timpul domnitorului TArii roma-
nest', Maid Basarab (1633-54) s'a tiparit in Targo-
viste, cu aprobarea mitropolitului Ungro-Vlahiei, $tet an
(1648-68), colecjiunea numitA ,Indreptarea legli" sau
Pravila cea mare" sau ;1 Pravila tOrgovifteane.
Numirea indreptarea legiig este traducerea literall a
cuvantului grecesc: vci.t) =vol.). Titlul original at colecjiunii
este: jadreptarea legii cu Dzeu Pravila sflor
apostoli, a ceale 7 saboare sl toate cele nameastnice.
LOW aceasta ft ale s. dascali a lama.... acum de
Intai prepuse toate de pre elineasca cu nevointa 1
osardia si cu toata cheltuiala a prea sf. de Cristos chin
Stefan cu mila lui Dzeu mitropolitu Targovistei, exark
plaiului $i a toatA Ungrovlahia. In Targoviste in tipo-
grafia prea luminatului meu Domn lo Matei Basarab In
sf. mitr Martie 20 vleat 7160, a lui Cristos 1652..."
Din epistola cAlugArului. Dant!! Andrelanu Panoneanm

www.dacoromanica.ro
 - -70

cStre mitr. Stefan, puss la'nceputul colectiunii, se vede

ca a fost tradusa de slanstil la indemnul mitropolitului,
cu ajutorul a doi greci, ieromonahul Ignatie Petriti i
Pantelimon Llgaridi. In precuvAntarea mitr-lui Stefan se
zice cA a fost tradusa dupl un esemplar gasit la
Gheorghe Caridi dela Tirkis.
Codicele Intreg se imparte In 2 parti. Partea I, cu
titlul special de jadreptarea legit", e ImpArtita in 417
capitole $i este formatA din tnbinarea a doua colectiuni
si anume din nomocanonul lui Manuil Malaxa (314 cap.)
si din colectiunea de legi civile a lui Vasile Lupu (103
cap.), despre cars am vorbit mai sus.---Capitolele luate
din codicele lui Vasile Lupu sunt puse intre capitolele
nomocanonului lui Manuil Malaxa 1 unele poarta Titlul
de ,pravile "impdratoti". Bine 'nteles, de traducerea
codicelui lui Vas. Lupu nu mai era nevoie, fiindca
autorul 1-4 avut tradus In limba romans, dar a tradus
nomocanonul lui Manuil Malaxa dui:4 cel &it In co-
dicele, pe care mltr. Stefan 1-a capatat dela lostul
vistiernic Georgiu Caridi dela Tirkis. Partea a II-a a
Pravilei Celei marl, dupAcum se vede i din titlul special:
,Nomocanon cu Dzeu. alcdtuit de.... Alexia Aristen",
este o traducere facuta de Daniil de pe sinopsa cane-
nica cu comentarul lui Aristen, dar nu In forma asa de
completa ca in Sinodiconul lui Beveregiu sau In Sintagma
lui Ralli si Potli. Mai cuprinde apoi cAteva rAspunsuri
canonice ale unor ierarhi $i altele. Apendicele cuprinde
In 54 cap. un tratat compus din Intreb5rile si rgspunsu-
rile lui Atanasie Sinaitul, din sec. VII.
Deoarece aceasta colectiune a aparut cu aprobarea
autoritatii bisericesti competente, a servit ca colectiune
oficialA In Bis. ort. romanA. La a. 1722 a fost tradusi
In limba latinA de Petru Dobra din Transilvania, jar la
a. 1885 a fast edatA din nou In Bucuresti de I. M.
Bujoreanu.
5. 0 colectiune, care cuprindea legi valabile In
Biserica Transilvaniei si care dateazA dela anul 1680
este .Zaconic-ulg . Din aceasta Insa ni s'au 'Asti-at
numai cateva fragmente, publicate de T. Cipariu In

www.dacoromanica.ro
 71

Aide $1 Fragmente" 1 cuprinde legi de organizare

bikriceasca, tratand despre alegerea episcopilor, despre
adnlinistrarea averii bisericesti, despre protopresbiteri,
prep i, despre soborul cel mic, etc.')
11,

. La a. 1844 s'a tiparit In manastirea Neamfu

Pida ionul In traducerea facuta de pe editia greceasca
din 1800, de dire mitropolitul Moldovei Veniamin
Costachi i corectata de protosinghelul Neofit Scnban.
Editia Aceasta cdnfine afara de tupritt4u1 originalului
grecesc Inca cloud precuvantari, una a lui Neofit Seri-
ban 5i una a lui Veniamin Costachi. Deoarece Pidalionul
cuprinde textul autentic al canoanelor, pe cand Pravila
cea mica si mare nu, cel dintai a castigat autoritate ge-
nerals in Biserica ort. rom.
7. Din Pravila cea mare si din colecfiunea funda->
mentala de canoane mitropolitul Ungrovlahiei Won
(1850-75) a edat la Bucuresti In a." 1854 o colecfiune
de canoane sub titlul: ,Manual de pravild bisericeascd
sau culegere din .canoanele sfintilor apostoli si dintr'ale
sfintelor soboare, precum si din cele -cuprinse In pra-
vila bisericeasca veche de prea sfin(itul arhiepiscop si
mitropolit al Ungrovlahiei D. D. Nifon ... Bucuresti
1854."
8. Mitropolitul Transilvaniei Andrei Saguna a edat
In a. 1871 la Sibiu o colecfiune de canoane sub titlul
Enchiridion" ('F 7E:pm:fp.), adeca , Carte manuald de
eanoane... cu comentarii. Aceasta este o prelucrare
scurta a Pidalionului cu comentarii, unele estrase din
Pidalion si unele adause de Saguna.
9. Meletie Dreghiciu, protopop In Timisoara a edat
la Timisoara In a. 1873 Legile bisericesti in mod estra-
tivu fi splicativuE . Lucrarea aceasta cuprinde canoanele
luate din Pravila cea mare si din Pidalion cu talmaciri
scurte, facute pentru uzul preofilor Si at -mirenilor. Are
insa o greseala fundamentals, deoarece In multe inter-
pretari urmeaza pe canonistul Van Espen, ceeace face
cartea neutilizabila din punct de vedere ortodox.2)
28. 1) vezi la anexe.
Vezi I. Nlateiu: Contributiuni la istoria dreptulni bisericesc, p. 170.

www.dacoromanica.ro
 - 72

10. Vol. 1. din Dreptal bisericesc de Dr. D. O.

Borolanu cuprinde canoanele sf. Biserici ort. de rAsArit,
aezate dupa chestiuni i cu interpreari. A apArut,' la
Iasi In a. 1899.
11. Dreptal canonic oriental de Maria Theodoriau
In 3 volume, Bucureti, 1905-1907. Cuprinde itextui
canoanelor dupa traducerea romaneascA a Pidalonulul
fAcuta de Veniamia Costachi precum i comentarii, In
pfrte dupA PIO lion i in parte dupA pArerea prioprie a
autorului lucrArii, care mai tArziu a pArAsit Biserica orto-
doxA. La 'nceput este puss *I o scurtA introducere In
studiul dreptului canonic".
12. Chira C. Costescu a edat In Bucuresti, doug
colectiuni de drept bisericesc. Cea dintai a apArut la
1916 i cuprinde legi, regulamente, decisiuni etc. date
de autoritatile statului i de sf. Sinod, privitoare la
chestiunile bisericeti din Regatul vechiu al Romanies.
A doua a apArut a. 1925 i cuprinde legea i statutul
pentru organizarea Bisericii ortodoxe romane din 6 Mai
1925, adnotate cu desbaterile parlamentare i jurispru-
dentele referitoare.

30. Colectiuni de drept bisericesc ort. oriental

compuse de strAini.
Aid amintim cAteva lucrAri tiintifice compuse de
autori apuseni, cars contin izvoare de drept bisericesc
oriental.
1. SS. Apostolorum et, SS. Concilloram cane-
nes. Este o lucrare fAcutl de episcopul din St. Brieux,
loan de Tillet In Paris la a. 1540.
2. 0 colectiune dintre cele mai bune este opul
compus de Leunclavius (lohannes Lowenklau): furls
graeco-romani tam canonici quam civilis tomi duo, api-
rut In Frankfurt la a. 1596,
3. Biblioteca juris canonici veteris... opera et studio
Guilielmt Voelli et Henricl lustelli. Lutet. Paris 1661.
4. Ecclesiae graecae monumenta edidit lohannes
Baptista Cotelerius, Lutet. Paris. 1677-1686, In 3 vol.

www.dacoromanica.ro
 - 73 -
la care s'a adaugat de Maurinerni la a. 1692 volumul
al IV-lea sub titlul Analecta graeca".
5. Synodicon sive Pandectae canonum... ab ecclesia
graeca receptorum... de Guilielmus Beveregius, un teo-
log anglican. Opul a apArut In 2 volume la Oxford, 1672.
Textul grecesc este tradus al In limba latina. Este una
dintre cele mai bune, mai complecte $i mai critice lucrAri
aparute Ora la Sintagna ateniana. Dupa acest op s'au
fAcut multe din lucrarile ulterioare si chiar Sintagma
ateniang.
6. C. E Zahariae a Lingenthal: lus graeco-roma-
num... In 4 part', Lipsca, 1856-1877. Cuprinde pres-
criptiunile legale ale dreptului greco-roman In chestluni
bisericesti, adecA legile politice bisericesti.
7. Cardinaltil I. B. Pitra a edat la Roma in a.
1864-1868 un op bine reusit In 2 vol.: furls ecclesia-
sticii graecorum historia et monumenta.
8. Franc. Mildosich$i los. Mailer a edat la Viena
in 1860-62 vol. I si iar In 1871-87 vol IV si V
II,
din opul: Acta et diplomata graeca medii aevi sacra
et profana collecta".

www.dacoromanica.ro
 PARTEA A II-A.
Organizatia Bisericii.
31. Privire generals.
OdatA cu intemeierea Bisericii, Iisus Hristos a ho-
Orli si liniamentele fundamentale, dupd cari sa se conducA
sfinth apostoli si urmasii acestora la organizarea Bisericii.
De fapt apostold, avand ca baza aceste norme fundamen-
tale date de Iisus Hristos, chiar in ziva Pogoririi Du 'lulu'
sfant au organizat in Ierusalim prima commutate bise-
riceasca'). Acesteia i-au urmat apoi toate celelalte
Biserici, intemeiate dup5 acela model, In diferite parti
ale lumii.
Organizatia bisericeasca are la baz5 In prima linie
atributele, prin cari Biserica se deosebeste de aite societ5ti
religioase si omenesti precum si compozitia Bisericii
din anumite categorii de membrii.
Cu raspandirea tot mai mare a crestinismului si cu
imultirea comunitatilor bisericesti, formele primare simple
ale organizatiei s'au desvoltat mai departe. Mai ales In-
cepand cu timpul imparatului Constantin cel mare, cand
Biserica cresting a primit .libertate deplina, s'a dat po-
sibilitatea, ca organizatia exterioara bisericeascA sa
evolueze dupa cum corespunde mai bine scopului Bi-
sericii. Acum aceste forme de organizatie, avand la
baza fundamentele asezate de Iisus Hristos, ajung, in
general, la stabilitate. Anurne Iisus Hristos a hotailt si
modalitatea conducerii Bisericii prin anumite organe.
Pe baza acestor hotartri ale lui Iisus Hristos, puterea
de conducere bisericeasca se atribue In diferite paid
constitutive unor organe anumite. Dar atat *tile con-
31. 1) Fp. ap. H.

www.dacoromanica.ro
 75 -
stitutive ale Bisericii, cat si constituirea, atributiile si
modul de functionare ale organelor for au ajuns la
formele for stabile de astazi numai trecand printr'o
evolutie continua.
Avand In vedere cele zise, partea aceasta a drep-
tului bisericesc se va impart in trei sectiuni. Cea dintai
va trata despre intemeierea, caracteristica si compunerea
Bisericii din anumite categorii de membrii, precum si
despre puterea bisericeasca. In sectia a doua se va
vorbl despre acele persoane cari sunt randuite In special
la conducerea bisericeasca adeca despre ierarhie, apoi
In a treia despre organ ele puterii bisericesti pentru
Biserica universals si despre *tile constitutive ale
Bisericii cu deosebitele for organe.

www.dacoromanica.ro
 SECTIUNEA 1.
S1. Liniamentele generale ale organi-
zatlei bisericeti.
CAP. I.
Intemeierea Bisericii, caracteristica
compozifla ei In general.
32. lntemeierea Bisericii.
Am vazut 1) ca Biserica este o societate orneneascd
de origine diving, adecd intemeiata de Iisus Hristos cu
scopul ca in si prin ea sd se mantuiasca oamenii. Ea
este de origine diving, fiindcd insusi Fiul lui Dumnezeu
Isus Hristos, s'a pogorit pe pAmant si a luat corp ome-
nesc, pentruca sd mantuiasca lumea. Iar mantuirea a
sAvArsit-o prin aceea ca a propoveduit oamenilor inva-
tatura dumnezeiascd mantuitoare, a instituit sfintele Taine,
prin cari sub semne vdzute li-se dau credinciosilor daru-
rile nevdzute ale lui Dumnezeu spre a se conserva i
a se infari in viata cresting. Apoi pentruca s'd se men-
Vita ordinea dintre credinciosi si pentruca societatea
credinciosilor Biserica sd -$i ajunga scopul, pen-
tru care a fost infiintatd, a dat anumite legi, pe cari
trebue sd le observe toti cei ce doresc sa ramand in
sanul Bisericii. Totodata a ales anumite persoane pe
apostoli, carora le-a dat puterea de a conduce Bise-
rica cu impreund lucrarea celorlaltl credinclosi 2). In
fine prin moartea sa de pe cruce si prin Invierea sa,
lisus Hristos a consfintit si a desdvarsit opera sa ale
mantuire.
ti 31. 1) Vezi 3 la p. 9-11.
2) Mat. XXIII, 18 ; loan XX, 21 ; Fp. ap. XX, 28.

www.dacoromanica.ro
 7? -
33. Atributele caracteristice ale Sisericif.
Biserica este o societate omeneascA rea15, vAzutA,
dar se deosebeste de toate celelalte societati omenesti..
Atributele caracteristice, prin cari Biserica adevAratA se
deosebeste de toate celelalte societAti omenesti In ge-
neral $i de dire celetalte societAti religioase In special,
sunt cuprinse In art. 9 al simbolului niceo-constantino-
politan, in care se aratA, cA ea este una, sfdntd, sobor
nIceased fi apostoleascd".
Sub atributul unitdiii Intelegem cA Biserica este
unica societate religioas5 crestina, deoarece lisus Hristos
a Intemelat o singura BisericA si ea este unica institutie
existents de felul acesta. Apoi Biserica este una si in
senzul ca ea este unitary $i neiMpar(itd, fiindca are
numai un cap suprem nevAzut, pe lisus Hristos, care a
predicat numai un fel de doctrina. Toti membrii ei pot
si trebue sA cunoascA si sa marturisascA numai aceasta
credinta unicA si sa se conduca Inteun spirit unitar,
fAcand parte numai din aceastA unicA BisericA.
AdevArat cA Biserica universalA unica in cursul
timpului o vedem organizat5 in mai multe Biserici parti
culare independente. Dar diviziunea in Biserici particulare
ai independenta acestora nu Impiedica mentinerea uni-
OW, deoarece Bisericile particulare pAstreaza aceeasi
creding, acelas spirit unitar p1 viata bisericeasca de-
curge In toate dupA aceleasi principii fundamentale.
Din aceastA Biserica unitary, care este cea ortodox&
rdsdriteand, in cursul timpului s'au despArtit unele part!,
cari Inca se numesc pe sine Biserici. Numirea potrivitA
a acestora poate fi Insa numai aceea de socletdfi reli-
'ioase cre;tine.
Dintre PArintii bisericesti a apArat In mod clasic
ideia unitAtii Bisericii mai ales Ciprian din Cartagina,
carele zice Intre altele: Episcopatut este uu intreg
unitar, de care se Impdrtd;e;te fiecare In parte ;i to
tmpreund ; tot a;c1 ft Biserica este o unitate, deli se
Intinde prin tmulfire .i se tmparte In pdrlia 9') sl Hristos
.ff 33. ,) De unitate ecolesiae, c. .5;

www.dacoromanica.ro
 78

a intemetat o Biserica, deli ea se tmparte in toatd lumea

in multe pdrti".1)
Al doilea atribut al Bisericii este sfintenia. Biserica
este sfanta, pentruca si intemeietorul ei, lisus Hristos,
este sfant, tot asa i scopul ei precum si mijloacele,
de cari se foloseste Intru realizarea scopului, sunt sfinte.
Biserica este mai departe soborniceascd sau ant-
versald, dar nu in senzul ca in realitate toti oamenii ar
face parte din ea, ci fiindca are menirea de a cuprinde
In sanul sau pe toti oamenii de pe Intreaga suprafata
a pamantului, Vara privire la timpul i locul, In care au
trait sau vor tral:
In fine Biserica este apostofictl, deoarece Iisas
Hristos a predat apostolilor puterea de a conduce Bi-
serica, iar dela apostoli a trecut asupra urmasilor lot.
Astfel puterea bisericeasca, prin succesiunea neintrerupta,
s'a transmis dela apostoli pans astazi si se perpetueaza
pentru totdeuna i In viitor.

34. Compozitia Bisericii din membrii de

caracter deosebit.
Dupa invatatura ortodoxa rasariteana Biserica este
alcatuita din doua categorii de membrii, adeca membrii
Bisericii se impart in doud stdri sau clase. Una este
formats din acele persoane, cari prin un act sacramen-
tal deosebit, prin punerea manilor i prin chemarea
Duhului sfant asupra for o lucrare sfintita, numita
taina preotiei sau hirotoniel an fost inzestrati cu
Insusiri proprii de a conduce si de a servl Biserica,
adeca de a Invata pe credinciosi, de a administra lucra-
rile sfinte $i de a ;Astra ordinea externs In Biserica.
Aceasta stare incepand cu secolul al doilea a primit
numirea specials de der (x,b7,00,,), care cuvant in limba
greceasca insemneaza soarte. Deci clerul este o soarte,
1) Ep. ad Antonia!".

www.dacoromanica.ro
 79

stare aleasd, sfantd.1) Mai tarziu s'a numit si ierarhie

(iEpapz(u) sau $i stare spirituald sau duhovniceascd. Se
numete i Bisericd invdtatoare sau carmuitoare In
opunere cu cealalta stare, Cu poporul sau Biserica as-
cultdtoare sau supusd. Din starea aceasta a doua,
numita popor sau laici (dela 2a6q.popor) sau stare lu-
measca sau mireni, fac parte toti ceilalti membrii ai
Bisericii, cari prin botez au devenit membrii ai ei,
Indreptatiti de a lua parte la tot ceeace privqte viata
bisericeasca. Impartirea aceastP a membrilor Bisericii in
cloud clase are ternei chiar In Invatatura Mantuitoului,
fiindca cetim In .sf. Scripture: Si el insusi a dat pe
unii apostoli, pe altii evanghelisti, pe altii peistori si
dascdli spre sdvdrsirea sfintilor, spre lucrul slujbei,
spre zidirea trupului lui Hristos.") Prin urmare este
neindreptalita parerea protestantilor, dupa care toti
membrii Bisericli sunt la fel i formeaza o singura class
i dupa care toti au facultatea $i dreptul de a savar0
sfintele tame $i celelalte lucrari ale cu1tului i numai
pentru o mai buns ordine sunt pose persoane anumite
prin alegere de catre credincii4i sau prin o randuire
simply Insotita de rugaciune, dar nu prin o taina
pentruca s savarasca lucrarile sfinte $i sa carmuiasca
Biserica In locul tuturor celorlalti membrii *i din au-
torizatia lor.
M9nahii sau cdlugdrii; cari duc o viata dupa re-
gule speciale se deosebesc atat de clerici cat $i de
laici. AceVia pot deveni membrii ai clerului numal dad
primesc, ca gi laicii, vre-un grad ierarhic. Totu0 in
senz impropriu se numesc qi ei clerici i anume cleric!
regulari sau persoane canonice, fiindca vietuesc dupa
anumite regule. Numirea aceasta li se da monahilor in
34. 1) Sub clerici intelegem i persoanele, cari au primit hiro-
tesia treptelor ierarhice inferioare on numai tunderea clericals, ba chiar
qi pe cei ce au fost primiti in catalogul clerului. La greci sub clerici se
inteleg loate acele persoane, cari au o functiune bisericeasca, fie chiar gi
laici (v. Pidalionul, nota 3 ad can. 2 apost) Noi vom intelege sub clerici
numai persoanele sfintite dela ceteti in sus.
2) Efes. IV, I 1 12.

www.dacoromanica.ro
 -8 -
opozitie Cu clench propriu zisi, cart se numesc si der
secular sau !mese.
CAP. IL
Despre puterea bisericeasca.
35. lisus Hristos este capul suprem nevazut al
Bisericii.
Fiind Biserica o societate omeneasca, trebue say
aibe o autoritate, care sA o conduce, sA o guverneze
prin mijloacele sale proprii. Puterea ski conducerea su-
preme In Biserica, lisus Hristos, si-a rezervat-o pentru
totdeauna sie-si, asa 0 puterea bisericeasca In pleni-
tudinea ei este concentrate In El, ca cap suprem qi
nevdzut. Aceasta se vede din Insasi cuvintele lui lisus
Hristos: Datunzi-s'a toata puterea in cer $i pe pa-
manl..."1 lar apostolul Pavel zice: Dumnezeul Dom-
nului nostru lisus Hristos, Tatal mdririi, a supus toate
sub picioarele lui fi pe ddnsul I-a dat cap Bisericii
mai presus de toate, ca una ce este corpul Luia2) i
Bdrbatal este cap femeii, precum $i Hristos e capul
Bisericii, deci precum Biserica este supusd lui Hristos,
alci $i femeile sd fie infra toate supuse bdrbatilora .)
AceastA invataturA o gasim adeveritA si prin Parintii
bisericesti, asa Irineu (-1- 202) zice: Hristos este capul
$i conducatorul suprem al Bisericii, precum celel din
cer a$d fl celei vdzute de pie pdmdnt, care este unita
cu ddnsul prin Duhul sfdnt,"9 iar Grigorie de Nazianz:
Unul este Hristos $i unul cap a! Bisericii".5) Aseme-
nea vorbesc si alp sfinti Parinti. Apoi in art. 10 din
confesiunea patriarhului Ierusalimului, Dositei, confir-
mata de sinodul tinut In lerusalim la a. 1672, cetim:
35. 1) Mat. XXVIII, 18.
2) Efes. XVII, 22.
3) Efes. V, 23, 24.
4) Adversus haereses, lib. 3.
) Oratio 31.

www.dacoromanica.ro
 81 -
,,Deoarece omul este muritor fi ca atare nu poate
/I cdpetenie ve$nicd a Bisericii, numai Domnut nostru
Iisus Hristos conduce ca o capetenie supreme.
lisus Hrstos conduce Biserica prin Invatatura. sa,
prin normele $i poruncile date de El, cuprise In Sf.
ScripturA $1 Sf. Traditie $1 cari singure formeaza legile
fundamentale ale Bisericii. Nimeni nu poate pune altd
temelie, deceit cea rad, care este Is. Hr. ') lisus
Hristos conduce Biserica prin asistenta sa continua
5i
inteinsa, caci: Unde sunt doi sau trei adunafi in nu-
mele meu, acolo sunt $1 eu in mijlocul lor"2) i tato
eu sunt cu voi in toate zilele pelnd la sfdrsitul lumh".1
in fine conduce lisus Hristos Biserica prin asistenta $i
conlucrarea permanents a Duhului sfant, pe care a pro-
mis ca-I va trimite apostolilor sal spre a le fi pururea
intru ajutor. Anume lisus Hristos zice: Vol mad pe
Total $i Vd va trimite un alt ajutor, care va remdned
pururea la voi, adecd Duhul adevdrului, pe care lumea.
nu-1 primefte, funded nu-I vede $i nu-I cunoa$te. Voi
insd it vett cunoa$te, cad ramdne la vol fi va fi in vol.
Nu vd voi kisd orfani, ci voi veni la voi."4) lara mai
departe zice: ,Am vrut sd vd spun acestea Mid vreme
mai sunt cu voi. Mdnedetorul insd, Duhul sfdnt, pe
care -1 va trimite Tatal in numele meu, vd va invdfa
toate $1 vd va aminti de toate cote v'am spus,"5) 0 in
fine zice: Inca matte am set vd spun, dar nu le pate /i
pada acum, tar cdnd va vent acela, Duhul adevdrului,
vd va ardtd tot adevetrul.'")
36. Originea i perpetuitatea puterii bisericeti
vazute.
De$i lisus Hristos chiar 5i dupe Inallarea sa la cer
a ramas, pentru toate timpurile, capul suprem $i nevAzut

1) I. Cor. III, 11.

2) Mat. XVIII, 20.
3) Mat. XXVIII, 20.
4) loan XIV, 16-18.
b) loan XIV, 25-28.
6) loan XVI, 12-13.
L. ?4. Popovici: Drept btstricese...

www.dacoromanica.ro
 - 82
al Bisericii, care conduce Biserica prin mijloacele $i in
felul al-Mat In -ul precedent, totui, fiind Biserica o
societate compusa din oameni, a trebuit sa -i des $i o
organizatie corespunzatoare nu numai cu scopul i cu
caracterul supranatural al ei, ci Si cu natura oamenilor.
A trebuit sa institue deci In Biserica o autoritate de con-
ducere omeneasca, vazuta, care, tinand seams de Inva-
tAturile si poruncile date de El, sa conduca Biserica, cu .

ajutorul Duhuiui sfant, in mod nemijlocit, vAzut, ome-

nese, Intrebuintand mijloace proprii scopului Bisericii i
cari trebue 0' fie cele mai corespunzAtoare cu diferitele
imprejurari de timp 1 de loc. Iisus Hristos a realizat
postulatul acesta atunci, cand a instituit organe anumite,
pe cari" le-a inzestrat cu aptitudinea de a se putea folosl
de mijloacele corespunzatoare pentru ajungerea scopului
Bisericii. Anume Iisus Hristos a dat apostolilor sAi In-
susirea specials adeca puterea sau dreptul de a se folosl
de mijloacele conferite de El, atunci, and le-a zis:
Dacd-fi gre$efte fratele tau, mergi $i ceartd-I 'Mire
tine $1 el singur ; dacd te ascultd ai $tigat pe fratele
Ida. Jar dacd nu te ascultd, mai is cu tine Med until
sau doi, ca toatd chestiunea sa fie in gura a doi sau
trei martori, dacd nu-i ascultd nici pe ddnpii atunci
spune-I Bisericil fi dacd nu ascultd mid de Bisericd
sd -ti fie (sd-I consider!) ca un pagan fi vame$. Adevdr
zic voud, cafe yeti legd pe pdmdnt, vor fi legate $i in
cer $i on cdte yeti deslegd pe panzdnt, vor fi deslegate
$1 in cera Apoi dupa invierea sa Iisus Hristos le zice
apostolilor: Datum! -s'a toatd puterea in cer $1 pe
pdmant, mergefi $1 invalafi toate neamurile, botezandu-le
in numele Tatdlui fi al Fiului $i a! sfeintului Duh, in-
vdfdndu-le sd find toate cafe am poruncit voud".2) In
fine arAtandu-se Iisus Hristos InvAtaceilor la 8 zile dupa
invierea sa le-a zis: Precum m'a trimis Tatal pe mine,
fi eu vd trimit pe voi, p1 zicdnd aceasta a suflat asupra
for $i le-a zis : luali Duh slant $i cdrora vefi ierta
pdcatele, vor fi ertate, iar cdrora nu le yeti ierta, nu
36. 1) Mat. XVIII, 16-18.
2) Mat. XXVIII, 18-20,

www.dacoromanica.ro
 - 83 -
se vor ierta".1) Prin aceste cuvinte $i la aceste ocaziuni
Iisus Hristos a dat apostolilor sac puterea suprema
vazuta, adeca puterea de a predicri $1 invaid cuvantul
lui Dzeu, de a botezd $1 a administrd i celelalte sf.
Taine in fine de a pdstorl Biserica sau de a pAstra
ordinea esterna din Biserica, aded de a da ordine si
legi, a o guverna si de a legs si deslega, a judeca Si
pedepsi pe cei pacatosi, car pe cei ce nu se vor in-
drepta a-i esclude din cornunitatea Bisericii. Acestea sunt
mijloacele conferite de Iisus Hristos apostolilor $i de cari
apostolii s'au folosit intru conducerea Bisericii.
in espresia spune-1 Bisericii" cuvantul BiserIce,
dupA invatatura Bisericii ort. or., are senzul de forul
suprem al conducerii bisericegi", care in cazul de fata
este colegiul, adunarea sau soborul compus din apostoli.
ObservAm ca protestantii inteleg aici sub cuvantul
Biserica" adunarea tuturor credinciosilor sau comu-
nitatea bisericeasca.
Ca ajutoare la conducerea i pAstorirea Bisericii a
dat Iisus Hristos apostolilor 70 de invatacei, cari Insa
nu au primit puterea bisericeasca in plenitudinea ei,
dupa cum au primit-o apostolii, deoarece aceia nu au
fost inzestrati cu aptitudinea de a se folosi de totalitatea
mijloacelor aratate. Ei aveau salt indeplineasca misiunea
In dependents de apostoli si numai ca ajutatori ai
acestora, ca un grad de rang inferior demnitatii apo-
stolesti.
Apostolii, dupa inaltarea lui Iisus Htistos la ceriuri
i dupd pogorirea Duhului sfant, au esercitat de fapt
puterea bisericeasca si anume atat In comun, ca adu-
nare sau sinod at apostolilor, cat si numai cativa dintre
ei laolalta (mai is cu tine unul sau doi") 2) pi chiar
numai cate unul singur dupa importanta chestiunilor.
In afacerile mai importante pi cari priveau Biserica
intreagA, apostolii lucrau in comun, in sobor, sinodaliter,
cum a fost la alegerea lui Matia,3) la alegerea celor
1) loan XX, 21-23.
2) Mat. XVIII, 15-18.
') Fapt, ap. I, 15-26.
6

www.dacoromanica.ro
 84

7 diaconi,1) sau and, cu ocaziunea certei din Antiohia,

au adus hotArlre asupra necesitAtii circumcisiunii.2)
Petru i loan au esercitat puterea bisericeasca im-
preuna, cand au fost trimii in Samaria de care sino-
dul apostolesc sA intareasca in credinta pe cei botezati
acolo de diaconul Flip i sa le impartaasca Duhul
gait') lar din activitatea apostolilor Petru i Pavel
vedem foarte multe cazuri, cand acetia au esercitat
puterea bisericeasca singuri, in mod individual.
Avand In vedere 0 existenta Bisericii nu este mar-
ginitA de timp, apostolii \au trebuit sa se ingrijasca, ca
*i ctupA moartea for sA ramana cineva, care sA continue
opera lor, adecA sa exerciteze i mgi departe puterea
bisericeasca folosindu- se de aceleai mijloace. Ei au i
fAcut lucrul acesta prin faptul ca au conferit i altor
persoane puterea bisericeascA data for de lisus Hristos,
care la randul for iarAi au transmis-o mai departe
altora. Astfel nici data, In tot timpul exiztentii Bisericii
pe pamant, nu s'a intrerupt continaitatea in exercitarea
acelea*i puteri bisericeti. Transmiterea puterii au fAcut-o
apostolii aA ca au Inzestrat anumite persoane, prin
punerea mainilor i prin chemarea Duhului sfant, cu
capacitatea i indreptatirea de a se folosi de mijloacele
bisericeti primite dela lisus Hristos, adecA au instituit
In fiecare BisericA Intemeiata de ei anumite persoane
ca conducatori i pAstori. Aceste persoane led. Scrip-
tura se numesc episcopi (i7riazwroe, supraveghetori) sau
presbiteri (apzat94rspot, bAtrani). AO ap. Pavel a pus pe
Timotei episcop in Efez i pe Tit in Creta i tot aa.
au fost .instituiti ca episcopi Linus in Roma, Evodiu In
Antiohia, Anianus In Alexandria i Dionisie in Atena.
Clement Romanul Inca ne aratA lucrul acesta cand zice:
Cand apostolii predicau in sate i orae, au pus pe
discipolii for distin1 i credinci4 episcopi i diacont
pentru ceilalli credincioi.4)
1) Fapt. ap. VI, 1 6.
2) Fapt. ap. XV, 1 2 9.
8) Fapt. ap. VIII, 14.
4) Ep. c. Corinteni, cap. 4.

www.dacoromanica.ro
 85

In sf. Scripture se foloseste atat numirea de epi-

scop, cat $i cea de presbiter, pentru ambele trepte mai
Mahe ale puterii bisericesti, dar mai tarziu numirea de
episcop a ramas pentru treapta superioara, iar cea de
presbiter pentru cea inferioara.
Intr'o masura mai restransa au primit puterea bi-
sericeasca si cei 72 invatacei alesi si trimisi de Iisus
Hristos,') ai caror urmasi sunt presbiterii de mai tarziu
si cari esercita puterea bisericeasca numai In depen-
denta de episcopi fiind subordonati acestora. Tot astfel
participa la esercitarea puterii bisericesti, dar Inteo
masura si mai restransa, diaconii, urmasii celor 7 dia-
coni instituiti de apostoli In urma plenitudinii puterii
for primite dela Iisus Hristos.
37. Natura. puterii biserice0
Puterea bisericeasca, ce priveste natura ei, se deo-
sebeste de cea lumeasca, de puterea capilor statelor sau
de cea a altor autoritati lumesti sau poltice. Aceste din
urma, pentru ajungerea scopului lor, care este pamantesc
asigurarea ordinei Intre oameni se folosesc mai
ales de mijloace pamantesti si .in caz de trebuinta chiar
de constrangere prin forts externs, materials, brute.
Puterea bisericeasca, dim potriva, este de natura curat
spirituals, deoarece mijloacele, de cari se foloseste, sunt
curat spirituale: conferirea harului dumnezeesc, India-
rea, sfatuirea si povatuirea cu dragoste parinteasca a
credinciosilor, cu puterea cuvantulul si prin convingere,
prin darea de pilde de viata curate si exemplars. Nu-
mai in cazuri extreme, cand toate aceste nu an efectul
.dorit, se pot folosl autoritatile bisericesti $i de esclu-
derea celor neascultatori din comunitatea credinciosilor.
Natura aceasta a puterii bisericesti se vede atat
din activitatea lui Iisus Hristos, cat si din cea a Inva-
taceilor sal. Astfel Iisus Hristos, la Intrebarea lui Pilat,
dad dansul este Imparatul ludeilor, II raspunde: MI-
1) Luca, X, i I t.

www.dacoromanica.ro
 -- 86
pdrafia mea nu este din lumea aceasta, dacd impardtia
mea ar fi din lumea aceasta, slujitorii mei ar fi luptat,
ca sd nu fiu dat prins ludeilor, acum dar impdratia
mea nu este de aici." Deci Pilat ii zice : Astfel dar
nu e$ti to impdrat?" Rdspunse Iisus: Tu zici, fiincicd
stint impdrat. Eu pentru aceea m'am ndscut $i am venit
in lume, ca sd mdrturisesc adevdrul, oricine este din
adevdr, ascultd de glasul meu."1) Iisus Hristos prin
aceste cuvinte aratA lui Pilat, ca misiunea sa nu este
de ordin pAmantesc, material, cum e cea a imparatilor
pAmanteti, ci este curat spirituals i are de scop numai
mantuirea sufletelor. Chiar i apostolii credeau la 'nceput
ca Iisus Hristos are de Indeplinit o misiune Oman-
teasca: eliberarea Iudeilor de sub jugul roman i inf5p-
tuirea unei imparAtii lumeti, dar Iisus Hristos le-a arAtat
i lor natura misiunii sale zicand : $till cd dmnitorli
popoarelor le stdpdnesc $i cei marl intrebuinfeazet putere
asupra lor. lar intre voi nu va fi a$d, ci cel ce ar voi
sd fie mare intre voi, sd fie voud slugd, fi cel ce ar
vrea sd fie litre voi intcliul, sd fie voud slugd, dupdcum
fi Fiul omulul nu a venit sd i-se slujascd, ci ca ddnsul
sd slujascd $i sa-fi dea viata sa pentru rdscumpdrarea
multora."2) Apostolii s'au convins de natura spirituals
a misiunii lui Iisus Hristos i au i lucrat in acest senz,
conducand i pastorind Biserica numai cu mijloace
curat spirituale, impart4ind harul dumnezeesc, sfAtuind
pe credinciosi cu dragoste i bland* i andu-le prin
viata lor, exemple marete de modul, cum au sa trAiasca,
cei ce vreau s fie membrii adevArati ai Bisericii. Numai
in cazuri estreme se foloseau de escluderea mem-
brilor din comunitatea credincioilor, cum a fost cazul
cu desfranatul din Corint.') Chiar i cuvantul a pdstori" 1
pe care-I folosete Iisus Hristos i apostolii and vorbesc
despre esercitarea puterii bisericeti spirituale, ne indica
o conducere pArinteasca, cu blandete i dragoste, In con-
trast cu esercitarea puterii de cAtre stapanirile lume0.
1) Ioan, XVIII, 38 -37.
2) Mat. XX, 25-28; Mc, X, 42-45; Lc. XX, 25-27.
I) I. Cori V, 1-5.

www.dacoromanica.ro
 - 87 -
38. Subiectut puteril biserice0.
In -ul precedent am aratat cateva ocaziuni, and
Hsu% Hristos a conferit apostolilor puterea bisericeasca
vAzutA suprema. Prin urmare subiectul sau purtatorii
puteril bisericeti au fost apostolii, car dupa moartea
acestora urma0 lor: episcopii i anume In instants
suprema sau deplinAtatea puterii a dat-o lisus Hristos
apostolilor, ca unei corporatii sau colegiu campus din
totalitatea lor, car nu In parte fiecAruia sau numai unuia
singur dintre danii. Dar nu numai din locurile citate
In -ul precedent, ci i din alte pArti se dovedqte In
mod evident, ca. lisus Hristos a esclus orice putere
sumprema individuals a unui singur apostol asupra
celorlalti sau asupra Bisericii i ca dimpotriva pe toti
i-a Inzestrat cu Insusiri, drepturi i putere egalA. Astfel
iscandu-se intre apostoli cearta, care dintre ei va fi mai
mare in ImpAratia ceriurilor, lisus Hristos a pus In mij-
locul lor tin copil i a zis: ,Adevdr zic voud: de nu
va yeti intoarce $i nu veti f1 ca pruncii, nu veti infra
in impardtia cerlurilor. Deci cine se va smerl ca acest
copil, acela este mai mare In imparatia ceriurilora.1)
Rugand mama apostolilor lacob i loan pe lisus Hristos
ca fii ei sA stea In Imparatia lui unul de-a dreapta i
celalalt la stanga lui, lisus Hristos le-a zis: $titi ca
domnii popoarelor le stdpdnesc pe ele $1 cei marl le
conduc pe ele, tar intre voi nu va fi aka, ci care din
vol vrea sd tie mare, sd fie voud sluge,2) arAtand prin
aceste cuvinte, ca raportul intre apostoli va fi cu totul
altul decal intre domnitorii lume0. Tot aa arata lisus
Hristos egalitatea apostolilor, and a osandit purtarea
fariseilor zicancl CA: lubesc cele dinta locuri la ospete
$i cele (lintelf scaune in sinagogi, fi inchinciciunile in
tdrguri si sd fie numiti de cat, e oameni: Rah!. lar vol
sd nu va numiti Rabi, cad unul este invdtatorul vostru,
Hristos, car vol tot! sunteti frail. $1 sd nu numiti pe
nimenea pe pamdnt Parinte, cad unul este Pdrintele
38. 1) Mat. XVIII, 1-4.
2) Mat. XX, 21-27.

www.dacoromanica.ro
 88

vostru, eel din ceruiri, nicl sd va numiti invegOtori, tact

until este Invdfdtorul vostru, Hristos. Jar cel ce este mai
mare Intre voi, sd fie voud slugd, car celce se inaItd,
se va umili $i celce se umile$te, se va inalta".1) Din
aceste locuri se vede, ca. lisus Hristos nu a facut nici
o deosebire intre apostoli, ci i-a considerat pe tpti egali
Intreolalta. Tot asa si dupa Inaltarea lui lisus Hristos la
cer din intreaga activitate a apostolilor se vede ca
dansii se considerau ca bind de acelas rang si lnzestrati
cu capacitate $i putere egala latru conducerea B.sericii.
Asa ap. Pavel zice: antru nimic nu suet mai pufin
decdt apostolii cei mai marl, de$i stint nitnic" 2) i Jar
and a venit Petru la Antiohia m'am impotrivit lui pe
Iota, pentruca era invinuit".3) Pavel In aceste locuri se
considers pe sine egal cu ceilalti apostoli si in special
cu Petru. Asa dare toti aveau putere egala si fiecare
era supus numai colegiului apostolesc, ca for suprem al
Bisericii, caci la aranjarea chestiunilor importante se
adunau toti In sobor si luau hotarlri in comun. Asa In
chestiunea, dad crestinii, can au fost convertiti dintre
iudei, sa fie supusi sau nu si legilor mozaice, In sinod
comun s'a hotarit, si nu numai de catre vre-un apostol
singur, ca legea mozaica nu este obligatoare In creti-
nism In totalitatea ei. Alegerea lui Matia, a diaconilor
Inca dovedeste egalitatea puterli apostolilor.
Dupacum acesta era raportul Intre apostoli, tot
astfel a fost si este In Biserica ort. $i intre urmasii
apostolilor, !titre episcopi. Anume fiecare episcop define
o putere egala cu a fiecarui membru al episcopatului si
exercita puterea supreme bisericeasca In instanta prima,
In virtutea careia fiecare dispune de toate Insusirile, In
urma carora este lndreptatit a pastori pe credinciosii
Incredintati lui independent de oricare alt episcop. Un
episcop este supus numai unei adunari compusa din
mai multi episcopi, ca instanta superioara a puterli
supreme bisericesti, car- puterea supreme vazuta in in-
') Mat. XXIII, 6 12.
2) II Cor. XTI, 11.
3) Gal. II, t I,

www.dacoromanica.ro
 89 -
stanta cea mai Malta este adunarea sau sinodul episco-
pilor, cari represinta Biserica intreaga.
in adunarea mai multor episcopi Iii au originea
sinoadele particulare, iar adunarea representantilor Bi-
sericii Intregi s'a nutnit sinod ecumenic.
Aceasta este forma de exercitare a puterii bis.
shotarita de Iisus Hristos pentru Biserica gi recunoscuta
de Biserica ortodoxa, deoarece are temei sigur atat In
Invatatura lui Iisus Hristos, cat si in InvOtatura gi prac-
tica apostolilor, fiind tot in felul acesta exercitata Si de
urrnasii apostolilor, de episcopi, incepand cu cele mai
vechi tlmpuri ale Bisericii, ceeace se poate constata $i
din traditia cunoscuta a primelor secole ale cresti-
nismului.
Aceasta forma de guvernament se deosebeste de
cele lumesti, de cele ale statelor, cari pot fi clasificate
In urmatoarele trei categorii: monarhicd, aristocraticd
i democraticd.
Romano-apusenii $i protestantii se deosebesc de
Biserica ort. or. In privinta doctrinei despre subiectul
puterii bisericesti. Cei dintai au adoptat forma de gu-
vernament monarhicd absolutd, dupa care puterea
Intreaga este concentrate In persoana episcopului din
Roma, care ar fi urmasul apostolului Petru, si caruia
singur i-ar fi dat Iisus Hristos puterea suprema. Pro -
testantli sunt pentru forma democratica, dupa care pu-
terea Intreaga este definuta de catre comunitatea sau
adunarea tuturor membrilor Bisericii.
Forma de guvernare a Bisericii ort. or., spre deo-
sebire de formele lumesti, se numeste hristocratie.
Aceasta din considerare, ca Iisus Hristos este unicul
cap, nevazut, pastorul $i conducatorul suprem al Biseri-
cii. Iar fats de doctrinele romano-apusenilor $i pro-
testantilor, o numim colegiald- episcopald sau sinodaM-
-tpiscopald, deoarece puterea suprema vazuta se con-
centreaza In adunarea episcopilor.

www.dacoromanica.ro
 90

39. Combaterea doctrinei romano-apuse-

nilor si protestantilor In privinta sublectului
puterii bisericesti.
Romno-apusenii sustin, cA lisus Hristos a dat Bisericii o
organizare monarhica absolutA, adecA puterea supremA vazutA
nu ar fi dat-o coleglului apostolilor, ci numai apostolului Petru,
pe care 1-ar fi instituit de cap suprem vAzut al Bisericii, iar
ceialalti apostoli aveau sl fie supusi lui Petru. Deoarece apoi
apostolul Petru ar fi Intemeiat sl condus ca episcop 25 ani Bi-
serica din Roma, si deoarece di nsul ar fi transmis la randul sAu
puterea primitA dela lisus Hristos urmasilor sAl In scaunul
episcopesc din Roma numitl mai tArziu papl, acestia sin-
guri ar fi detinAtorii puteriii supreme vAzute in Biserica. Puterea
papilor de capi supremi ai Bisericii Intregi se numeste primat
si anume nu in sensul de primat sau Intaietate de onoare ci de
jurisdictie, de cap investit cu putere supremA asupra tuturora.
Pentru sustinerea acestei teorii romano-apusenii aduc mai ales
cuvintele Mtlui dela Mat. XVI, 13 19 si loan XXI, 15-17, pe
cars interpretandu-le in mod fortat sl mestm.igit, cearcA sA.
scoatA intelesul dorit de el. La locul prim cetim urmAtoarele :
Si venind lisus in pdrtile Cezareel lui Filip a intrebat pe in-
vdtdceii sat ziand: sine zic oamenii, cd este Fiul omulul? Ei
au rdspuns: Unii zic, cd oil loan Botezatorul, altii Ilse, altii
leremia sau until dintre proroci. $1 k-a zis lor: Dar voi, tine
ziceti ca sunt eu? Atunci a rdspuns Simon Petru $1 a zis: 7u e$ti
Hristos, Fiul lui Dumnezeu celui viu $1 lisus i-a rdspuns $1 i-a
zis: Fericit esti Simone, fiul lui Iona, cd trap $i sange nu ti-a
descoperit tie, ci Takil meu din ceriuri. $1 eu zic tie, cd to e$ti
Petru, $1 pe aceasta platia voi zidl Biserica mea $i portile iadului
nu o vor birul $1 voi dit tie cheile imparatiei ceriurilor, si once
vet legs pe pamtint va fi legat $1 in ceriuri $1 rice vei deslego-
pe pdmant, va ji deslegat $1 in ceriuti."1) Romano-apusenil afirmA
ca cuvintele: $i pe aceasta piatrd etc.' se refers la Petru, pe
care zidind lisus Hristos Biserica, se vede ca, precum durabili-
tatea unei zidiri se bazeaza pe piatra fundamentalA, ass lisus
Hristos a volt ca si existenta Bisericii sA depinda de Petru.
Prin cuvintele urmAtoare $i vol da tie cheile imparatiei ceriu-
rilor ci orice vet lege: etc...' i-a dat apoi in mod esclusiv lui
Petru puterea supremA vAzutA, deoarece a legs si a deslega, a
Inchide si a deschide si a aver cheile, dupa uzul de vorbire al
ludellor din timpul Mantuitorului sunt cuvinte sinonime pi in-
semneazA dreptul esclusiv al stApanului easel de a aver cheile
case!, de a dispune, de a da culva vole sau a-i oprl intrarea In-

1) 30. Mat. XVI, 13 19.

www.dacoromanica.ro
 91

cask in cazul nostru in BisericA. Dar locul, unde lisus Hristos

numete pe Petru cu numele de Petru (Ilerpu.), adeca om tare
ca piafra i zice cA pe aceastA piatra voi zidi...` de catre sfintli
PArinti se esplicA in diferite feluri. Unli inteleg sub piatrd pe
Petru, altil pe Hristos, iar Petru, fiindca recunoate aceasta
platrA, care este Hristos, a primit numele de Petru, adeca tare
in credintA ca piatra. Altii zic cA sub piatra avem sit intelegem
credinta in Hristos, pe care Petru a marturisit-o in numele tu-
turor apostolilor. Dar chiar i acel pArinti, cart recunosc in
piatrd" pe Petru, nu-1 considers pe acesta de superior celor-
lalti apostoli, ci egal intru toate cu ei. Asst Tertulian sl leronim,
care din urmA zice: Dar tu zici: pe Petru este ziditd Biserica,
dell aceasta in alte locuri se face pe tot! apostolii si tot! primesc
cheile impdratiei ceriurilor $1 taria Bisericii este a$ezata peste toff
intr'un asemenea mod. "') lisus Hristos se adreseaza numai lui
Petru, ca astfel prin unitatea unei persoane sa simbolizeze uni-
tatea Bisericii i a apostolilor. Tocmai lui Petru ii vorbete,
filndca acestuia a volt sA-i dea cinstea de a-1 face simbol al
unitatii apostolilor, ca unul, care era cel mai bAtran intre apo-
stoli i tare in credinta ca piatra. Apoi vedem ca puterea de a
lega 61 a deslega, pe care aici numai o promite voi da")
la aparentA lui Petru singur si numal pentru viitor, cu douA
capitole mai departe, la Mat. XVIII,. 18, a dat-o in realitate foarte
clar tuturor apostolilol deopotriva, cAci acolo le zice tuturora:
Adevar zic yowl: once yeti legs pe pamant va fi legat fi in
whirl $i once veil deslega pe pamant va ft deslegat $i in ceriuri".
Asemenea sl la loan XX, 22-23 Mantuitorul zice tuturor apo-
stolilor : Luati Duh slant, ccirora yeti iertd. pdcatele, 11-se vor
iertd, $i cdrora le yeti tined, vor ,fi tinute". Puterea suprema, pe
care mai 'nainte la aparenta o promisese lisus Hristos numal
lui Petru, in aceste doua locuri din urma o da de fapt tuturor
apostolilor i deoarece in cazurile acestea era i Petru intre
clanii, vedem CA nu face nici o deosebire intre ei.
Al doilea loc al Sfintei Scripturi, pe care se bazeaza ro-
mano-apusenil, este cel dela loan XXI, 15-17, unde, arAtandu-se
lisus Hristos dupA inviere la marea Tiberiadei, ii zise lui Petru:
Simone, iiul lui Iona, and iubegi tu mai mult dealt acegia?'
zis-a lui: Da, Doamne, tu ftl cd te lubesc, zis-a lui: page mie-
lqed mei. Zis-a lui iarag a doua ord: Simone a lui Iona, and
iube$ti? Raspuns-a lid: Da, Doamne, Tu $ti, ca te lubesc, zis-a
lui: page oile mele. Zis-a lui a treia ord: Simone a in! Iona,.
ma lubegl? $1 s'a intristat Petru, pentruca 1-a xis a treia ord:
and imbegi? pi i-a xis: Doamne, 7u toate le $tit, Tu gli cd te
lubesc. Zis-a lisus lui: Page oile mele." A page" dupA usul de
vorbire al ludeilor inseamnA a pAstorl, a conduce, a guvernk.
1) Hier. adv. lovinianum, lib. I.

www.dacoromanica.ro
 92

Este adevarat, zic rom.-apusenii, ca puterea de a pastori pe

credinciosi a dat-o lisus Hristos si celorlalti apostoli, dar is
locul acesta 1-a investit pe ap. Petru cu puterea supremd, cu
--dreptul de a dispune si asupra colegilor sal. Aceasta, flindcA-1
intreaba pe Petru si acesta deciara cA-1 lubeste mai malt deck
ceilatti, deci si puterea data lui Petru trebue sa fie mai mare
,decat cea data celorlalti apostoli. Apoi de treiorl II zlce: page....a
-voind lisus Hristos ca prin agrairea de trei on sa face cat mai
solemna investirea lui Petru. 5i In fine ii zice and paginziehwie,
-and oile", priu urmare ii da dreptul sa guverneze nu numai
mieluseli adeca pe credinciosi, ci Si oile adeca pe pastoril
sufietesti.
Dar locul acesta din S. Scripture are alt senz, dace nu-1
,privim izolat, el cum trebue in leglitura cu antecedentele.
Anume stim ca Petru inainte de prinderea lui lisus Hristos a
afirmat cu incredere prea mare in sine CA chiar dace toti se
vor lepada de lisus Hristos, dansul totusi va ramane credincios.1)
lisus Hristos insa. 1-a prezis ca chiar in noaptea aceea, inainte
de a cants cocosul, se va lepacia de 3 ori, ceeace s'a si intam-
plat si prin aceasta lepadare Petru a plerdut demnitatea aposto-
latulul. La locul citat lisus Hristos it mustra cu blandete pe
Petru, apoi it iarta $i-1 repune In demnitatea de apostol. $i
Iiindca de 3 ori s'a fost lepadat, list's Hristos Inca cere trei
marturisiri, dandu-i o lectie asupra prea marei increderi In sine,
ca altadata sa aibe conduits mai smerita. Apoi vedem ca Petra,
cand este intrebat a treia ore, se Intristeaa semn ca a inteles
sensul adevarat al cuvintelor lui Hsu% Dace lisus Hristos ar fi
-vrut sa des solemnitate mai mare prin agrairea de trei ori, Petra
nu ar fi avut molly de mahnire, ci ar fi trebuit mai vftrtos sa
ae bucure. Cate ceilalti apostoli lisus Hristos nu se adreseazil
cu cuvintele de mai sus, fiindca nici nu era trebuinta, deoarece
celalti nu au cazut din apostolat. Ian ,a pafte olle" gi .miela$eii"
sunt espresiuni sinonime si nu au Intelesul dat de romano-apu-
seni. Acest sens al cuvintelor lui lisus Hristos ii gdsim $i al sf.
Parinti, ass la Grigorie de Nazianz, loan Gura de aur, Augustin,
.Ambrosie etc,
Nici in activitatea apostolitor dupe inaltarea lui lisus Hristos
la cer, nu gasim vre-o dovada ca apostolul Petru ar ft esercitat
primat de putere asupra Bisericii intregi Si asupra celorlalti
apostoli, dimpotriva vedem ca este considerat egal celorlalti.
Asa, ivindu-se deosebire de vederi intre dansul si apostolul Pavel
in privinta primirii In cretinism 'a iudellor, nu Petru este cel
ce da o hotarire obligatoare pentru toti, ci Pavel chiar It mustra
pentru conduita lui din aceasta chestiune si afacerea intreaga
-este supusa spre deliberare adunarli tuturor apostolitor. Chiar
1) Mat, XXVI; Mc. XIV; Lc. XXII.

www.dacoromanica.ro
 93

ins* ap. Petru In prima sa epistolA se numeote presbiter im-

preund cu ceilalti presbiterel) Apoi cand apostolii au auzit cgs.
diaconul Filip a botezat pe multi in Samaria, au delegat pe
apostolii Petru oi loan, ca sA intAreasca In credintA pe cei nou-
botezati si sA le impartApascd Duhul sf, dovadA cA ap. Petru
a fost supus colegiului apostolesc. DacA nu ar fi fost aoa, apoi
el ar fi trimis pe alt aposto1.2)
Este adevArat cA ap. Petru ocupA primul loc In randut
apostolllor, dansul agraeote pe Mtul in numele celorlalti apostoll,
far dupe pogorarea Duhului sf, el vorbeote mai Intai in aduna-
rea apostolllor, far PArintii bisericeoti ii numesc cdpetenia, cort-
ical apostolllor. Dar lucrul acesta se esplicA prin faptul ca ap.
Petru era cel mai bAtran intre apostoli, el a fost mai Intal che-
mat la apostolat si era cel mai zelos intre apostoli si astfel,
dace l-s'ar si cuveni un primat, acesta a putut fi numai o in-
taietate, un primat de onoare, dar nu de jurisdicfie.
Istoria bisericeascA din primele patru veacuri ale creoti-
nismului Inca marturiseote pentru inexistenta primatului juris-
dictional al episcopului din Roma of teoria respective s'a inventat
numai prin sec. al V-lea, dupace mai 'nainte se rAspandi-se
traditia, ca ap. Petru ar fi intemelat Biserica din Roma of ar fi
pastorit-o ca prim episcop timp de 25 de ani. Traditiunea aceasta
lug nu are nici un punct de sprijin in Sf. Scripture, din care nu-
se poate constata nici dacA ap. Petru peste tot a petrecut sau
nu oarecare timp in Roma, deli teologli rom.-cat. afirma cA ap-
Petru ar fi fost in Roma, fiindcA epistola sa prImA este scrisA
din localitatea numita figurat Babilon" i sub care ar fi se-
intelegem Roma.
Din toate cele espuse rezulta ca teoria formei de guverna-
ment adoptatA de rom.-apuseni este greoita, deoarece nu poate.
fl sustinutA nici Cu sf. Scripture, nici cu sf. Traditie oi nici cu
practica Bisericii din primele secole ale creotinismului.
Protestantil afirmA ca forma de guvernament originals
Bisericil a fost cea democratica, conform cAreia puterea de a
conduce Biserica este depusA in mana adunArii sau comunitatii
credinciooilor. Aceasta din cauzA cA Biserica a fost intemelati
de lisus Hristos ca o societate compusA din membrii egall In
drepturi si datorinte. Parerea aceasta protestant!! Incearca sA o-
sustinA mai ales cu cuvintele din epistola intala a apostoluluf
Petra_ c. II, v. 9-10, unde toti credinciooll sunt numiti stare
siantd, preolle Impdrciteascd, neam slant, deci toti credinclooit
sunt preoti oi dreptul de a conduce Biserica trebue sA fie In
!Dana tuturora. Aoa a of fost la 'nceput, zic protestantil, dar mai
tarziu, prin veacul al doilea s'a inceput a se face deosebire
1) I. Petru V, 1.
2 ) Fp. VIII, 14.

www.dacoromanica.ro
 94

intre credinciosii de rand si preotii special', cari din urma au

acaparat esclusiv pentru sine conducerea si pastorirea Bisericii.
Este adevarat a la locul citat se arata ca top credinciosii
fac parte din o preotie. Dar aceasta preotie nu este a se inte-
lege in senzul dat de protestant', ci ca o preotie in senz mai
larg. Anume toti crestinii adecA aces dintre oameni, cari au pri-
mit crestinismul, formeaza o stare deosebita tat . de necrestini.
Asadar aid se evidentiaza ca crestinii stau Intr'un raport mai
intim cu Dumnezeu, decat necrestinii, formeaza deci in neamul
omenesc, intre toti oamenii, un neam deosebit, slant, o stare
sfanta sau o preotie generals. Prin urmare la locul acesta nu
este vorba de preotie in intelesul strans al cuvantului, de preotia
propriu ziza, care se prirneste prin o taina, la care Mantuitorui
lisus Hristos a chemat numal pe apostoli si pe ajutoarele lor,
dupa cum s'a aratat in cele precedente si prin care membrii
preotiei In senz restrans clerul se deosebesc de ceilalti
membril al Bisericii de laid.

40. Continutul puterii biserice0.

Puterea bisericeasca poate fi privity din punct de
vedere obiectiv i subiectiv, adeca intrucat consideram
continutul ei in sine sau in raport cu subiectul ei, cu
persoanele, cari o detin. in cele urmatoare vom vorbl
despre continutul puterii biserice*ti din ambele puncte
de vedere.
I. lisus Hristos a Inzestrat pe apostoli cu puterea
bisericeasca, intre alte prilejuri, atunci and le-a zis :
Datumi-s'a toata puterea in cer $i pe pamdnt, mergdnd
invatati Coate neamurile, botezandu-le in numele
Tatalui qi al Fiului $i al sfdntului Duh, Invatandu-le
sa pazeasca toate cafe v'am poruncit".1) Din aceste
cuvinte se vede ca puterea bisericeasca se refers la trei
feluri de actiuni: a) invafarea credinciofilor, b) botezarea
si in general savar$irea lucrarilor sfinte i c) pastorirea
sau conducerea credinciosilor. Deci, dupAcumactivitatea
pamanteasca sau opera de mantuire a lui lisus Hristos
s'a manifestat intr'o activitate Intreita, In conformitate
cu cele trei insuiri ale sale, de invafator sau profet,
de arhiereu sau preot i de rege sau pastor, tot astfel
40. 1) Mat. XXVIII, 18-20.

www.dacoromanica.ro
 95

i puterea bisericeasca In sine sau din punct de vedere

obiectiv se poate Imparti In trei ramuri:
1. Puterea invdfatoreasca (potestas magisterii,
ie-ouala auicare4), care se manifests In pastrarea pi rAspan-
direa Invataturii crestine, precum $i In pazirea credin-
ciosilor de Invataturi false.
2. Puterea sacramentaM, sfinfitoare sau preoteascd
( potestas ordinls,. a oUQ1a Ispare4), care conga in admi-
nistrarea lucrarilor sfinte, adeca in savarsirea sfintelor
taine si a celorlalte lucrari sfinte ale ritului biseri-
cesc $i
3. Puterea pdstoreascd, guvernatoare sau furls-
clictionald in senz restrdns (potestas jurisdictionis,
e;ousia 7roepavrexi2 ,8eoex?;rex0 adeca puterea de a dispune
tot ceeace este de trebuinta si salutar pentru binele
credinciosilor si a Bisericii sau de a mentine ordinea
externs din Biserica.
Puterea guvernatoare bisericeasca, Iritocmai ca ori-
care alts putere guvernatoare, cum este de exemplu
aceea a statului, se ramified In cea:
a) legislativd,
b) judecdtoreascd i
c) executivd sau administrativd.
In virtutea puterii legislative autoritatile bisericesti
in drep; dau hotaririle, normele, legile i reguiamentele
trebuincioase. Puterea judecatoreasca consists In dreptul
de a veghea sa nu se daice legile existente, aplicand
chiar pi forta coercitiva si in dreptul de a judeca si de
a pedepsi pe cei pacatosi. Cea, executive sau admi-
nistrative este puterea de a supraveghea administrarea
afacerilor bisericesti si de a ingriji, ca afacerile biseri-
cesti sa se desfasure astfel, incat SA se satisfaca interesele
-comune $i generale bisericesti.
II. Domeniul acestor ramuri ale puterii bisericesti
cuprinde toate mijloacele, de carl se foloseste Biserica
prin organele sale pentru promovarea i Tealizarea sco-
pului sau. Cu aceasta Insa nu s'a zis ca fiecare organ
bisericesc define In masura egala Intreg cvantumul
puterii bisericesti, ci mai vartos, fiecare organ bisericesc

www.dacoromanica.ro
 ----- 96 ---

posede din elementele puterii numai atatea, cate 1 se

atribue de catre autoritatile competinte. Din acest pullet
de vedere, adecLprivind puterea bisericeasca in raport
cu sublectul ei, precum si cu privire la caracterul de
drept divin .sau-omenesc ale elementelor puterii biseri-
ceti si la modalitatea de transmitere, puterea biseri-
ceased se obisnueste a se mai deosebl In
1. Putere sacramentald $i
2. Putere jurisdictionaM.
1. Puterea sacramentald sau sfinfitoare, numita if
puterea hirotoniei, este facultatea de a administra
lucrarile sfinte, adeca, atat de a sAvar1 sfintele taine
cat i celelalte lucrari sfinte ale ritualului bisericesc,
precum 1- de a exprima si formula adevarurile de cre-
dinta -i a propovedul In mod oficial Aceste adevAruri.,
Aceasta putere se conferA prin un act sacramental, prin
tarn hirotoniei, odata pentru totdeuna MA sA se mai
poatl repeta.
2. Puterea jurisettclionald donsta in indreptatirea
de a exercita un complex de actiuni bisericesti din
cele trei domenii ale puterii bisericesti In senz obiectiv,
pentru a caror esercitare cirieva posede deja facultatea
necesara, sat' ea este dreptul de a indeplinl i de a
dispune tot ceeace este de trebuinia- si salutar pentru
binele credinciosilor $i a Bisericii spre promovarea si-
realizarea scopului ei. Aceasla putere se atribue princi..
pial numai celor ce posed deja puterea hirotoniei E
In anumite Imprejurari se poate modifica ba chiat retrage.1,
Aadar in virtutea puterii jurisdictionale, celce este
Inzestrat ca ea, poate exercita, In cuprinsul inui cerc
de aCtiune, pentru un loc si timp hotArit, precum $i
pentru anumite persoane, adeca pentru o parte din or-
ganizmul Bisericii, uncle din elementele puterii bisericesti,,
luatA In senz tobiectiv. Prin_ urmare celce primeste
puterea lurlsdictionall, are Indreptalirea de a exercita,
Intrucat posede deja facultatea pentru aceasta:
a) -oficiul Invdtatoresc, adeci are dreptul de a
rAspandi adevArurile creOine in mod oficial, de a le pAstri
i de a ferl pe credinci4 de invAtAturi false,

www.dacoromanica.ro
 -97--
b) oficiul sacramental, adeca dreptul de a admi-
nistra lucrarile sfinte, adeca atat sfintele taine cat si
celalalt ritual bisericesc si
c) oficiul guvernator sau jurisdictional In senz
restrans.
Puterea sacramentala si jurisdictionala sunt a se
distinge bine intre olalta. Cea sacramentala se cla prin
hirotonie, In urma carui act sacramental candidatul
primeste darul supranatural de a putea savarsi lucrarile
sfinte. Cealalta se confers deosebit de hirotonie, prin
un act de jurisdictie si dupa necesitatile bunului mers
al afacerilor se poate modifica sau si retrage. Prin
hirotonie se capata numai facultatea de a administra
lucrarile sfinte, iar prin actul jurisdictional se da si
dreptul de a le si sdvdrfi in realitate Intr'un anumit
cerc de competinta. De ex. cel ,sfintit prin hirotonie
intru presbiter posede facultatea de a invata, a savarsi
lucrarile sfinte si de a pastor' pe credinciosi, dar Inca
nu poate pune in practica aceasta facultate, iar prin
misiunea canonica (missio canonica, xw1ty.,4 (170(7704)
sau prin actul jurisdictional al instituirii ca paroh inteo
parohie anumita primeste si Indreptatirea de a si exer-
cita facultatile sale. Tot asa nu fiecare persoana, care
are hirotonia de episcop, poate Indeplini actele episco-
peti, ci numai cei inzestrati cu jurisdictie peste o
eparhie. Episcopii vicari, desi an facultatea de a in-
deplini actele episcopesti, totu*i le pot de fapt savarsi
numai pe cele, can i-le Incredinteaza episcopul eparhial.

41. Raportul dintre cler si laid ca subiecte ale

puterii bisericesti.
Deoarece Biserica, in urma organizarii hotarita de
lisus Hristos, se compune din doua categorii de membrii
sau din doted start din clerici si laici, este de o deose-
bita Insemnatate sa cunoastem mat deaproape care este
raportul intre membrii celor doua stars, ca subiecte ale
puterii bisericesti. Trebue sa cunoastem In ce masura
posede fiecare categorie de membrii puterea bisericeasca,
Dr. N. Popovici: Drept bisericesc... 7

www.dacoromanica.ro
 - 98 -
earl sunt drepturile i datorintele unora i ale celor-
lalti i cum are sa conlucre fiecare stare i membrii lor,
potrivit pozitiei, ce o ocupA In organizmul bisericesc,
pentru realizarea scopului Bisericii.
*tim ca lisus Hristos a dat plenitudinea puterii
biserice0 apostolilor Si In masura mai redusk celor 70
de Invatacei, iar apostolii au mai instituit pentru unele
servicii i pe diaconi. Deci numai apostolii, iar in de-
pendenta de ei i ajutAtorii lor ceilalti, aveau dreptul
de a Invata, a administra sfintele taine i de a conduce
pe credincioi adeca de a poseda i de a esercita cele
trei ramuri ale puterii biserice0: puterea Invatatoreasca,
sacramentala i jurisdictionala. Dela apostoli i ajutatorii
lor puterea bisericeasca a trecut la urma0i lor, la
episcopi, preoli *i diaconi, transmitandu-se prin succe-
siune continua pans in ziva de azi. Prin aceasta Insa
nu am zis, ca laicii ar fi esclqi In mod absolut din
activitatea bisericeasca. Puterea bisericeasca nu este
data ierarhiei pentru folosul sau propriu, ci pentru BI-
serica i pentru toti membrii Bisericii i deoarece
i laicii sunt membrii vii i activi in Biserica, nici ei
nu pot fi inlaturati dela raspandirea adevarurilor cretine,
dela participarea cat mai activa la slujbele dumnezee0
i dela sustinerea ordinei externe din Biserica. AdecA $i
danii stint chemati, inteo masura oarecare, dad nu In
fruntea carmuirii, ca conducatori supremi, dar totui la
conlucrare cu clerul sau ierarhia, in Intreaga activitate
bisericeasca. Intocmai cum pentru prosperarea trupului,
Coate mAdularele trebue sa stea Intr'un raport precis i
In armonie IntreolaltA i fiecare sa-i Indeplineasca
functiunea Incredintata, aa *i membrii Bisericii fie
cleric!, fie laid au datoria de a conlucra In armonie
la realizarea scopulul Bisericii, care este trupul lui Hristos.
Aceasta ne-o aratA apostolul Pavel prin urmAtoarele
cuvinte: ,,Cdci dupdcum corpul este until fi are multe
membre, dar (cafe membrele corpulul, defi multe filnd,
an corp stint, agi $1 Hristos. Pentrucd fi Intr'un singur
spirit not toll am Post botezali spre a fi tin singur corp,
fie lade!, fie elinl, fie rob!, fie stdponi de sine, fi toff

www.dacoromanica.ro
 - 99 -
en U12 singur spirit am lost adapati. Cad $1 corpul nu
este un singur membru ci matte. Cd dacd ar zice pi-
ciorul,funded nu sunt mad, nu sunt din corp, an
doard pentru aceasta nu este din carp? Si dacd ar zice
urechea, /Ended nu sunt ochiu, nu sunt din corp, au
doard pentru aceea nu este din corp? Cd de ar fi tot
corpul ochiu, uncle ar fi auzul? 'Si dacd ar fi tot auz,
unde ar fi mirosul? Jar acum a pus Dumnezeu membrele,
pe fiecare dintr' insele precum a volt. Dacd insd toate
ar ft an singur membru, uncle ar fi corpul? lar acum
cu adevdrat multe membre sunt, dar un singur corp. ,51
nu poate ochiul sd zicd mine': n'am trebuintd de tine,
sau capul sd zicd iard$1 picioarelor: n'am trebuintd de
voi. Ci cu malt mai vdrtos membrele trupului, care par
a fi mai slabe, sunt mai trebuincioase. Si cele cari ni
se par a ft mai de necinste ale corpului, pe aceste le
imbracam cu mai multd cinste, $i cele nectiviincioase
ale noastre, an mai multd bunacuviintd. Jar cele cuviin-
cioase ale noastre n'au trebuintd. Ci Dumnezeu a in-
tocmit corpul, ddnd mai multd cinste celuia, cdruia '1
lipse$te. Ca sti nu fie neunire in corp, ci membrele sd
ingrijascd depotrivd unele pentru altele. Si dacd un
membru suferd, toate membrele impreund suferd, $1
dacd un membru este sldvit, toate membrele se bucurd
impreund. Voi dar sunteti corpul lui Hristos 1
membre In parte.')
Laicii au si participat de fapt din timpurile cele
mai vechi la exercitarea puterii bisericesti. Asa la
adunarea apostohlor, in care s'au ales doi candidati a
In locul lui luda Iscarioteanul, dintre cari soartea a
c5zut pe Matia, au participat $i laici, fiind de toti la
adunare cam In numar de 120.2) Apoi is alegerea celor
7 diaconi2) precum si la sinodul apostolesc tinut In che-
stiunea certei antiohene deasemenea au lost prezenti si
laid. Este adevarat ca nu cunoastem In amAnuntime
rolul poporului, ce I-a avut cu aceste prilejuri, ci numai
q 41. 1) I Cot. XII, 12-28.
2) Fapt, ap. I, 15-26;
Fapt. ap. VI, 4-7.
'11.1

1'

www.dacoromanica.ro
 100

pe ce al apostolilor, cari aveau rolul hotaritor la adu-

cerea decisiunilor. Si in primele secole ale crestinismu-
lui a participat poporul la esercitarea puterii bisericesti,
asa sf. Ciprian zice ca el In Biserica sa nu face nimic
fara consimtamantul.. poporului (sine consensu plebis),')
iar despre sinodul episcopesc african presidat de Ciprian,
la a. 256 se spune lamurit ca s'a tinut praesente plebe,
adeca fiind de MO poporul.
Dad facem o privire asupra vietii bisericesti din
istoria Bisericii ortodoxe i dad consideram traditia
bisericeasca pastrata din cele mai vechi timpuri crestine,
putem vedea ca poporul a participat la esercitarea celor
trel ramuri ale puterii bisericesti In masura, pe care o
vom arata In liniamente generale In urmatoarele:
1. La esercitarea puterii invatatoresti laicii participa,
intrucat au nu numai datorinfa de a se cultiva pe sine
in cunoasterea cat mai perfecta a Invataturii crestine,
ci si de a sta intru ajutorul ierarhiei la invatarea altora
si anume dupa pozitiunea, ce o au in Biserica
fie prin cultivarea stiintelor bisericesti, fie prin raspan-
direa directs a adevarurilor crestine in scoala sau in
familie. Vor avea insa sa Vita seama, ca in activitatea
for de acest fel, sa fie In cel mai deplin acord cu in-
vatatura Bisericii, fiind intru, toate supusi episcopului
eparhial precum si celorlalte autoritati bisericesti in drept.
2. Participarea laicilor la puterea sacra'mentala se
manifests atat in dreptul si datoria de a se folosl de
mijloacele sfintitoare, cari sunt asezate pentru sfintirea
tnturor membrilor Bisericii, cat .i In conlucrarea la toate
actiunile generale ale serviciului divin. Asa in timpul
liturghieii laicii se roaga impreuna cu preotul pentru
venirea Duhului sfant asupra darurilor aduse, sau cer cu
episcopul darul lui Dumnezeu asupra celui ce se hiro-
toneste etc.
3. Asemenea iau parte laicii, inteo anumita masura,
i la esercitarea puterii jurisdictionale i anume mal
ales la administrarea averilor bisericesti si la alegerea
1) S. Ciprian, ep. V ad. clef. Card,.

www.dacoromanica.ro
 101

fliterifilor slujitori bis. In cele precedente am amintit ca

poporul a participat la sinoade chiar din timpul aposto-
lilor, precum si la sinoadele tinute mai tarziu, ass la
sinoadele episcopilor africani de sub Ciprian si chiar si
la prirnul sinod ecumenic. AdevArat ca vot decisiv la
aducerea hotarlrilor In sinoade laicii nu aveau, erau InsA
indreptatiti de a participa ca ascultatori si Intrucat li- se
cerea, ceice erau bineinitiati luau parte si la desbaterea
chestiunilor puse la ordinea zilei spre a da lamuririle
cuvenite.
Tot ass aveau laicii dreptul de a participa la ale-
gerea pastorilor bisericesti, a episcopilor, a preotilor si
celorlalti cleric'. Anume In timpurile vechi poporul avea
dreptul sa-si dea pArerea asupa calitatilor candidatilor
*i sa marturiseasca, daca candidatul ales episcop este
de fapt vrednic sau nu pentru aceasta demnitate. Mai
tarziu rolul poporului s'a restrans, intrucat nutnai per-
soanele laice mai cu vazA si distinse aveau dreptul de
a lua parte la alegerea de episcop, iar mai tarziu drep-
tul poporului a trecut la autoritAtile politice. Aceste, ca
reprezentanti ai poporului, aveau dreptul de a confirms
pe cel ales sau chiar a numi direct pe candidatul de
episcop, care apoi era supus examinarii sinodului epi-
scopal.
Cu privire la adminiatrarea averii bisericesti, dreptul
laicilor a lost asemenea recunoscut din cele mai vechi.

timpuri prin practica bisericeasca. Ciar din timpurile

cele mai vechi erau puse persoane anurnite initreirdi
curl aveau. sa grijasca sub supravegherea
episcopului, de averile si veniturile bisericesti si de
intrebuintarea acestor venituri spre scowl bisericesti.
De aici s'a desvoltat cu timpul institutiunea epitropiilor
parohiale.
In prezent masura participarii laicilor la trebile bi-
sericesti este normata In fiecare Biserica particulars prin
legi speciale.
Asupra chestiunii, Intre cari limite trebue sa se .

margineasca drepturile laicilor in organismul si la con-

alacerea Bisericii, este normativ principiul, ca sa nu se

www.dacoromanica.ro
 102 -
dep4asca forma de. guvernament bisericeasca fixate de
legile canoanele fundamentale ale Bisericii ort.
or. Servindu-ne de o analogie din domeniul dreptului
lumesc se poate zice ca drepturile laicilor in conduce-
rea Bisericii i cu privire la esercitarea puterii jurisdic-
tionale pot merge, 'Ana' unde merg drepturile parlamen-
telor in monarhia constitutionalA.1)
Situatia laicilor din Biserica romano apuseana poate
fl asemanata cu aceea a cetatenilor din monarhia ab-
solute, iar cea din Biserica protestanta cu cea din forma
democraticA de guvernament.
Masura participarii laicilor Intru exercitarea puterii
bisericeti este determinate de pozitia, ce o ocupa el In
organismul Bisericii. Cu- totii an drepturi i datorii ema-
nate din calitatea for de membrii ai Bisericii. Dar unit
dintre laic', pe Tanga aceste drepturi i datorii comune
tuturora, mai au 41 altele speciale, legate de calitatea
for de membrii al diferitelor organe sau autorltati bise-
rice4ti. Despre aceste drepturi i datorii se va trata la
locurile, unde se vor espune constitnirea, atributiile i
functionarea organelor bisericeti din diferitele parti
constitutive ale organismului bisericesc.
1) Vezi Eus. Popovici: Socotinta mea neinsemnatfi privitoare la con-
stitutiunea. Bisericii Romaniei Mad si la adunarea constituantfi, ce este
previlzutfi de Consistorul superior. Cerauti, 1920.

www.dacoromanica.ro
 SECTIUNEA II.

Despre ierarhia bisericeasca.

CAP I.

Mei le fundamentale despre ierarhia

bisericeasca.
42. Nollunea i ImpArtirea ierarhiel biserice0.
Am vazut ca puterea bisericeasca au primit-o numai_
anumiti membrii ai Bisericii, dar nici acestia intro ma-
sura egala, ci unii intr'un grad mai mare, altii Intr'un
grad mai restrans, avand membrii fiecarui grad anumite
drepturi si datoril bine precizate prin legile bisericesti.
Totalitatea acestor membrii ai Bisericii, cari au primit
puterea bisericeasca In chip legal, prin succesiunea
apostolica $i cari persoane. formeaza In organismul bi-
sericesc un corp propriu format din membrii de grade
sau trepte diferite, avand membrii fiecarui grad drepturi
datoril propril, deosebite de cele ale altor grade, se
numeste ierarhle bisericeascd (iepappia, dela is.pc r:cp pu-
tere sau stapanire sfantA), stare spirituaM, catalog ie-
raticesc (xarciAoro4 i,,,ourex64.1)
Din cele premergatoare stim ea In timpul apostolic
ierarhia era formats din trei trepte: episcopatul, presbi-
teratul $1 diaconatal. Deoarece aceste trepte sau grade
au fost instituite direct de lisus Hristos (episcopatul $1
42. 1) in cuviintul ,crier" iese la icealii mai ales mornentul deo-
sebirii acestei clue fattt de popor, iar in nierarhie indeosebi momentul
deosebirii intro (gala a gradetor diferite din aceast4 categoric a membrilor
Bisericii,

www.dacoromanica.ro
 -- 104
presbiteratul) sau de sfintil apostoli in urma ordinuluf
direct al lui lisus. Hristos (diaconatul), se numesc trepte
de drept divin. In cursul timpului pe langa si din aceste
trepte fundamentale s'au desvoltat si alte trepte ierar-
hice deosebite conform cu ramurile si directiile diferite
ale puterii si vietil bisericesti. Acestea din urma se
numesc trepte de drept omenesc.
lerarhia bisericeasca se obisuneste a se mai Im-
parti $i in alte doua categorii de trepte ierarhice pi
anume In ierarhia sacramentalci (hierarhia ordinis,
i ierarhia jurisdicrionald (hierarhia
iEpap xs la is p are x-o)
jurisdiction's, ie pap pia 8 ioulre ;ea Categoria prima se re-
fers mai mult la esercitarea ramului sacramental, iar a
doua mai mult la esercitarea ramului jurisdictional at
puterii bisericesti.
Ramul Invatatoresc al puterii bisericesti este strans
legat deopotriva de caracterul ambelor categorii ale
ierarhiei, deoarece puterea, dreptul p1 datorinta de a
Invata, sunt strans Impreunate deoparte cu actele litur-
gice, sacramentale, pe cari le pot exercita numai ceice
au primit puterea sacramentala, iar de alts parte sunt
legate si de puterea jurisdictionala, avand cei investiti
cu aceasta $i dreptul $i datoria de a Indeplini $i oficiul
Invatatoresc.
Atat ierarhia sacramentala cat $i cea jurisdictionala
se Imparte in ierarhie de drept divin si In ierarhie de
drept omenesc. Baza Intregei ierarhii, atat pentru cea
sacramentala cat $i pentru cea jurisdictionala, o formeaza
cele trei trepte de origine dumnezeeasca: episcopatut,
presbiteratul $i diaconatul.
Din ierarhia sacramentala de drept divin fac parte
gradele episcopatului, presbiteratulul i diaconatulut,,
cari se numesc $i grade superioare ale ierarhiei sacra-
mentale (isp cultivo iar din cea de drept omenesc: ipo-
sau subdiaconii Oro edxo,,oe sau z`nr Er at) i anagno$111
(avail/alarm) sau ceteill (lectores) numiti si purtatorii gra-
-delor inferioare.
Cel mai Malt grad in ierarhia sacramentala de drept
.divin este cel de episcop (data xor 0,3; dela = r2 gi (north,

www.dacoromanica.ro
 105 -
a priveghea), al doilea este cel de presbiter (srpsag6repos,
mai batran) $i cel mai inferior este cel de diacon
(dfdxoyos, servitor).
Din ierarhia jurisdictionala de drept divin fac parte:-
episcopatul, presbiteratttl 0 diaconatul. Toate celelalte
stint de drept omenesc, deoarece s'au introdus si des-
voltat in cursul timpului, avand ca baza pe cele de drept
divin. Din episcopat s'au format, In sus : mitropolifii,
arhieptscopii, exarhii, primatii, patriarhil etc. iar In jos:
horepiscopii, episcopii ajtxtritari i episcopii vicari. Din-
presbiterat s'au desvoltat : protopresbiterii, arhipresbite-
rit, periodeutii etc., iar din diaconat: arhidiaconii, proto
diaconii etc.

43. Originea Si deosebirea esentiala a gradelor

lerarhice.
Aid vom trata numai despre originea $i deosebirea
fundamentals dintre treptele ierarhiei sacramentale, la-
sand ca. in special sa vorbim despre deosebirea dintre
acestea precum si despre treptele ierarhiei jurisdiclionale
la locul unde se va trata in detail despre organele pu-
terii bisericesti din diferitele partt constitutive ale orga-
nismului bisericesc. -
1. Se stie ca gradul cel mai Malt din ierarhia sa-
cramentala si care isi are originea In dreptul divin este.
episcopatul. Intaietatea episcopatutui fats de treptele-
presbiteratului $i diaconatului se bazeaza in primul rand
pe imprejurarea ca episcopii sunt urma$ii directi at
apostolltor, dela cari au primit puterea suprema In Bi-
serica, dupacum am aratat in cele precedente.
Se observa insa ca, desi episcopii sunt urmasif
apostolilor, totusi se deosebesc de acestea prin aceea
ca apostolii au fost instituiti In serviciul for direct de Iisus
Hristos, pe cand episcopii au fost instituiti numai de
apostoli, iar mai tarziu de catre alti episcopi. Apot
apostolii, pe langa aceea ca au primit dela Iisus Hri-
stos puterea ordinara de a pastor] Bisetica, au fost in-
vestiti de Duhul Sf. si cu darttri si puteri extraordinare,.

www.dacoromanica.ro
 - 108 -
de a face minuni, de a vindeca bolnavi, etc. srputerea
for se estindea asupra Bisericit Intregi, pe and epis-
copii nu sunt Inzestrati cu daruri si puteri extraordinare
si puterea singuritilor episcopi se margineste la epar-
bille In fruatea carora sunt pusi, fiind Inzestrati numai
,cu puterea ordinara de a pAstorl Biserica.
In al doilea rand Intaietatea episcopatului se bazeaza
pe faptul, ca in episcOp este concentrate puterea sacramen-
talain deplinatatea ei,fiindca numai el are dreptul de a savarsI
independent toate actele sfinte si Indeosebi episcopul are
dreptul esclusiv de a Impartasi taina preotiei, hirotonia,
dupacum zice pi sinodul din lerusalim tinut la a. 1672:
Este evident cd demnitatea episcopal?! se deosebecte
,de cea simpid preofeascd, cad presbiterul se sfinte$te
de episcop, episcopul insa nu se sfinfege de presbiter",
Apoi deli presbiterli Inca an facultatea de a savars1
toate lucrarile sfinte, afara de hirotonie, Insa aceasta o
-pot face numai In dependents de episcop si sub ordi-
nele lui. Ba, in urma puterii for sacramenta!e supreme,
episcopii mai tarziu si-au rezervat pe langa hirotonie pi
alte lucrari sfinte ca sfintirea sfantului mir, sfintirea an-
timiselor, bisericilor, calugaritelor, dupacum vom vedea,
and se va trata despre drepturile episcopilor In special.
Episcopul are mai departe puterea supreme In ad-
ministratia bisericeasca, Intrucat el are dreptul suprem
-de a Invata si a conduce Biserica, pe and presbisterli
gs diaconii si In privinta aceasta sunt subordonati Intru
toate episcopului dupacum zice can. 39 ap.: Presbi-
terul pi diaconul sa nu face nimic fare stirea 1 invoirea
-episcopului a.
In fine Intaietatea rangului eplscopesc se vede tl
din imprejurarea ca episcopul nu poate fi hirotonit si
asezat in dregatoria sa de tin singur episcop, ca pres-
biterii, ci numai de catre un sinod de episcopi 1).
2. A doua treapta In lerarhia sacramentalA de drept
dlvin este presbiteratul. Presbiterii stint urmasti celor.
-70 de Invatacei trimisi de lisus Hristos 11) sa raspan-
43. 1) Can. 1, 2 ap. 4.
I) Luca X, 4U ;

www.dacoromanica.ro
 107 -
deasca cuvantul evangheliei. Desi din sf. Scriptura nu
eunoastem in detail sfera de activitate a celor 70 de
invalacei, totusl este sigur ca au functionat numai ca
ajutatori ai celor 12 apostoli $i sub autoritatea acestora.
De un "rang cu cei 70 de Invatacei si ea urmasi ai for
sunt a se considers acei pastor' biserieesti, cars dupa
Inaltarea lui Iisus Hristos la cer, In timpul activitatii
apostolilor, erau asezati, condusi si supraveghiati de loc-
tiitorii directi al apostolilor In Bisericile, pe carl le-au
Intemeiat acestia In diferite localitati. Asa pentru Bi-
sericile din Efes si Creta numai Timotei si Tit au pri-
mit dela ap. Pavel dreptul de a institul pastori biseri-
-cesti, iar acestia aveau datoria de a se supune $i de a
observa regulele si ordinele date de cei dintai. De aici
vedem ca $i in timpul apostolilor existau dota felurl
de pastori bisericesti, de ranguri diferite, unii fiind pusi
In fruntea Bisericilor ca conducatori, avand s bloat-
lasca pe apostoli In timpul absentei lor, iar altii, de un
rang inferior, aveau sa-si Indeplineasca misiunea sub
ascultarea celor dintai. La inceput se numiau ambele
categorii and episcopi cand presbiteri, 4i numai pe la
inceputul veactilui at 2-lea s'a rezervat pentru rangul
superior numirea de episcop si pentru cei de rang infe-
rior cea de presblter.
Urmasii rangului inferior sunt deci presbiteril de
astazi.
3. Gradul at trellea al ierarhiei sacrarnentale de
drept divin este diaconatul. Originea acestui grad o
gasim la Fp. ap. c. VI, 1 7, unde se istoriseste insti-
tuirea celor 7 dlaconi. Din acest loc al Sf. Scripturi
precum $i din altete, se vede ca datoria for era de a
vests cuvantul dzeesc, de a functions ca ajutatori la ad-
ministrarea sfintelor taine precum $i la 'alte ramuri ale
administratiei bisericesti, filnd Ina Infra toate supugi
episcopilor si presbiterilor. Inferioritatea diaconilor fats
de episcopi si presbiteri rezulta, dad de locul mentio-
nat, si din epistolele apostolului Pavel, care, vorbind
despre el, ii aminteste totdenuna dupa ceilalti, iar sf.
ignatie zice : Dlaconut este subordonat episcopului ca

www.dacoromanica.ro
 108

karat lui Dzeu si presbiterilor ca legli lui lisus Hristos9,

apoi can. 18 al sinodului I ecumenic zice ca diaconii
stint servitorli episcopului si presbiterilor ; le este per-
mis a ceded cu preotii, 'insd mai jos decal ei, far can.
20 al sinoduiui din Laodicea : Nu se cuvitze ca diaco-
nal sd sadd inaintea presbiterului, ci cu porunca pres-
biterulai sd sadd".
4. Protestantii, afara de aoglicanii episcopal!, sustin ca
apostolii erau numai organe ale descoperirli dumnezeesti $i de-
pozitari extraordinari ai puterii din Biserica, iar depozitara or-
dinara a acestei puteri sa fie, fost adunarea credinciosilor, pe
cand persoanele pose de apostoli ca conducatori si siujitori ai
Bisericii ar fi fast instituite nu ca succesori ai apostolilor, ci
numai ca reprezentanti si imputerniciti ai adunArli credinciosilor.
Dar apostolii au fost organe ordinare ale puterii bisericesti,
fiindca lisus Hristos a predat apostolilor si urmasilor for puterea
de a inv.* etc... pand la sfilritul veacurilora.
Protestantii sustin mai departe ca In timpul apostolilor ar
fi existat numai o singura treapta de pastor's bisericestl, Mean-
du-se diferentiarea intre gradul de episcop sf cel de pre biter
abia mai tarziu prin secolul al doilea. Ca argument pentru aceasta
teorie aduc imprejurarea ca In Fapt. ap.2) Si in epistolele apo-
stolilor9 aceleasi persoane poarta ate odata numirea de episcop,
altadata cea de presbiter, iar in epistola lui Clement Romanul
catre Corinteni4) Si in Invatatura celor 12 apostoli" se vorbeste
numai de episcopi si diaconi. Abia in secolul al doilea sa se
fie diferentiat pastorii bisericesti in (loud trepte, acaparancl unit
dintre ei dreptul de a fi superiorii celorlalti $i rezervandu-$i
pentru el singuri numirea de episcopi.
Este adevarat ca in sf. Scriptura aceleasi persoane se nu-
mese cand episcopi, cand presbiteri, dar aceasta s'a facut din
cauza insemnarii numirilor de episcop si presbiter. Anume pres-
biter inseainna batran" i atat episcopii cat $i presbiterii erau
pusi dintre persoanele mai batrane, iar episcop insearnna supra-
veghetor" si atat episcopii cat si presbiteril erau supraveghetori
peste credinciosii, in fruntea carora erau pusi. Totusi chiar Si pe
timpul apostolilor existau, Mara de diaconi Inca doua trepte ierarhice,
ea- doua functiuni deosebite de pastor' bisericesti, ceeace se vede
clar din drepturile si datorintele for precum si din sfera for de
activitate. Asa stim din sf. ScripturA el Jacob fratele Domnulut
1) Ad. Magn 2;
`2) Fapt. ap. XX.
9) Tit I, 5-7.
4) Cap. 42 i 44,

www.dacoromanica.ro
 109

era conducatorul presbiterilor din lerusalim, iar ap. Pavel a pus

ca loctiitori ai sai in fruntea Bisericilor din Efes pi Creta pe
Timotei sl pe Tit, dandu-le acestora dreptul de a Institul pAstori
(episcopi si presbiteri), de a conduce, a supraveghea, a judech
si de a rAsplatl cu cinste indoitd pe ceice se vor purth bine,l) Prin
urmare lacob, Timotei si Tit erau de o treapta ierarhicA supe-
rioard celorlalti pastori, avand unele drepturi si prerogative spe-
ciale. Apoi, dell Clement Romanul vorbeste numai de diaconi
si episcopi, pe cari din urmd MO, ate odatA ii numeste si
presbiteri, totusi in ac-eeasi epistola a sa la cap. 40 pe episcopi
si presbiteri ii aseamAnd cu arhlereul si preotii, iar pe diaconi
cu levitii din Test. v., deci cunosteh si dansul toate trei trep-
tele ierarhice. Pe timpul lui Ignatie cel mare din Antiohia
(1- 104-116) se fAcuse deosebirea si in numiri, rezervandu-se
cea de episcop pentru treapta superioard, iar pentru cea inferi-
oard a rAmas numirea de presbiter, ceeace se vede din mai
multe locuri ale epistolelor lui.2) Ash in epistola sa cAtre Smir-
nenie) zice : Urmati cu tofu episcopului precum Hristos pe Pd-
rintele sciu si pe preoti ca pe apostoli, dar cinstifi si pe diaconi
ca pe porurica lui Dumnezeu".
Protestantii sustin mai departe ca diaconii nici nu apartin
ierarhiei, fiinda diaconii de pe timpul apostolilor nu au parti-
elpat deloc la lucrArile sfinte, la vestirea evangheliei sau la alt
ram al puterii bisericesti, ci erau pusi numai spre a imparti
sdracilor milosteniile, ash ca nu se deosebiau IL. nimic de
ceilalti credinciosi, deci treapta ierarhicA de azi a diaconatului
ar fi de origine mai thrzie, deci de drept omenesc si nu de
drept divin.
Este ad evArat ca diaconii an fost instituiti de catre apostoli
spre a imparti milosteniile si a setvl la agape, la ospetele de
dragoste, dar fiind aceste impreunate si cu sfta euharistie, aveau
de indeplinit servicii si la sf. altar. Apoi din Fapt. ap. vedem: ca.
diaconii Stefan si Filip predicau si evanghelia, iar Filip chiar
boteza.4) In fine si diaconii erau instituiti intocmai ca s1 episcopii,
prin punerea manilor adecA prin hirotonie si s'a cerut si dela ei
sd aibd aproape aceleasi calitati ca si episcopli.6) Vedem deci
ca si diaconii au facut parte, chiar pe timpul apostolesc, ca si in
ziva de ttstAzi, din ierarhie, prin urmare si treapta diaconatului
este institutie de drept divin.

1) I Tim. IV, 22 ; V, 9 ; V, 17; Tit I, 5.

Co..tre Efeseni c. 2 ; c. Magnesieni c. 6 ; c.. Tralieni c. 2, 3 ; c.
Filadelfieni c. 7 ; c. Smirneni c. 8 ; c. Policarp c. 6.
3) Cap. 8.
4) Fapt. ap. VI. 8 ; VIII, 5, 12, 38 ;
6) I Tim. III, 1-12 ; Fapt. ap. VI, 3.

www.dacoromanica.ro
 110

5. Din ierarhia sacramentala de drept omenesc fac

parte gradele inferioare : ipo- sau subdiaconul 1
anagnostul sau ceteful. Aceste doua trepte nu le gasim
amintite in sf. Scriptura si prin urmare nu sunt de ori-
gine diving, fiindca nu s'au instituit din lisus Hristos sau
de apostoli la ordinul lui lisus Hristos, ci au fost intro-
duse in cursul timpului conform cu trebuintele, ce s'au
ivit in Biserid. De anagnosti face amintire chiar lustin
Martirul pe la 'nceputul sec. II, iar ipodiaconii sunt amin-
titi in apus pe la jumAtatea sec. lui III iar in orient
in prima jumatate a sec. lui IV.
Datoriile for se referA la unele servicii mai inferioare
la sf. liturghie, ce au sa le Indeplineasca pe Tanga cele
trei trepte superioare. Asa ipodiaconii se Ingrijesc de sf.
vase, prazesc usile sfinte sA nu intre cineva dintre cei
nevrednici in sf. altar etc.,') iar anagnostii cetesc sf.
Scriptura, instruesc catehumenii, grijesc de curatenia
Bisericii etc.') Apusenii numara si ipodiaconatul intre
gradele superioare.
In timpurile vechi au mai existat si servitori biseri-
cegi, cari nu faceau parte din treptele ierarhice si cu
timpul au si disparut, trecand funcfiunile for parte asupra
purtAtorilor de grade ierarhice, parte asupra membrilor
laici ai Bisericii. Asa erau: 1) psaltil sau cdatdrefil
(062 t), Carl aveau sA conducA cantarea bisericeasca la
serviciul dlvin,8) 2) acolutii (17.xo2wiaoe dela (suo,100:7Fv,
a urma, a asculta), cari insotiau pe episcopi si pe preoti
la procesiuni i alte ocaziuni solemne, 3) exorc4tit
(i;opxiarr,o, cari aveau datoria de a ingriji pe cei cuprinsi
de spirite rele, pe energumeni si pe catehumeni, depar-
tand dela ei duhurile rele prin punerea manilor si prin
rugAciune, 4) 0st-tacit sau portarll (ulre4cot, Ihipeopo?,
zu2(opoi), cari paziau usile Bisericii, oprind intrarea ne-
credinciosilor.4)

3) Sitneon Tessatonicheanut : Despre sf. hirotonii, c. 184.

2) Sim. Tes. d. hirot. c. 160.
6) Can. 93. trull.; can. 15 Laod.
4) Can. 24 Laod.

www.dacoromanica.ro
 111

Toti acestia, ca unii cari nu faceau parte din gra-

dele ierarhice, erau asezati de catre episcopi in serviciile
for Fara sfintire specials, intocmai ca i cantorii ci ser-
vitorii (palamarii, crasnicii) de astazi.

44. Drepturile, privilegiile i imunitatile comune

tuturor clericilor.
Afars de drepturile speciale, pe cari le au clericit
de grade deosebite si despre cari vom trata mai tarziu,
toti membrii clerului, fara deosebire, mai au $i unele
drepturi, privilegii si imunitati comune tuturora, spre
deosebire de laid.
1. Dreptul de intretinere. Fiindca clench trebue sa-si
consacre tot timpul, intreaga for capacitate si putere,
pentru serviciul spiritual, este just ca sa aibe dela
Biserica intretinere In conformitate cu starea for socials.
lisus Hristos zice: , Vrednic este lucrdtorul de plata sa,1)'
far ap. Pavel Inca scrie catre Corinteni: slujitorii
altarului dela altar sd primeasc'd partea lor, cad a$a
a ordnduit DI, ca predicatorii evangheliei din evanghelie
sti traiascd" .2) De fapt Biserica totdeauna a recunoscut
dreptul clericilor la Intretinere, dandu-le o parte co-
respunzatoare din darurile aduse da catre credinciosi pi
din venitele averilor bisericesti. Dela Constantin cel
mare Incoace primiau mijloace de intretinere si din
vistieria statului, ceeace se intampla pi astazi acolo, uncle
?titre Biserica pi stat exists raporturi normale.$)
2. Privilegtul scutirii de datorti civile. Tot dela
Constantin cel mare inainte clericii erau scutiti de-
plata unor dari (privilegium imunitatis tributorum) $i de
unele servicii publice necompatibile cu serviciul spiritual
(priv. imun. servitiorum) cum este serviciul militar st
altele d. e. persoanele ierarhiei bis. se scuteau de jura-
mant Inaintea autoritatilor civile, de a Indeplini rolui de
. 44. 1) Mat. X, 10.
t) I Cor. IX, 7-14.
ff) Can. 4, 41 ai 59 ap; can. 25 Antioh; Cod. Theod. XIII. 1, 1 ed.
Haan k311 ; XVI. 2. 48. 9. 11 sqq. ed. Hoen. 1482 aq; VIII, 16, 4.

www.dacoromanica.ro
 112

jurat, de a se Infatisa la judecata sau tnaintea autoritatilor

politice in zile de Dumineca si sarbatori. Dar aceste
privilegii, bazate pe prescriptiunile canonice si ale dreptu-
lui greco-roman, in cele mai multe state au fost restranse
odata cu schimbarea conceptiei despre purtarea sarci-
nilor publice. Totusi si astazi clericii se bucura de unele
scutiri, asa in Romania toti clericii .sunt dispenzati dela
serviciul milltar, iar tinerilor seminaristi li-se da dispenza,
cu titlu conditional, daca se angajeaza fata de Ministerul
cultelor ca se vor preoti pans la etatea de 27 ani.')
Apof clerul Intreg este scutit de streaja si de zile de
.prestatii cum si de orice contribuire spre acest sfarsit,2)
In fine clericii nu pot fi obligati s primeasca a fi tutori.3)
3. imunitatea personals. Membrii clerului in urma
caracterului serviciului for se bucura de cinste deosebita
In societate. Ap. Pavel zice: Preolii can rdnduesc bine
.sd fie invredniciti de indoitd cinste, mai ales cei cari se
ostenesc in cuvdnt 'n invataturci",4) iar lisus Hristos:
fine Va prime* pe voi pe mine and primege".')
Porunca a 3-a bisericeasca dispune ca persoanele bise-
ricesti sa fie cinstite, iar dupa legile civile, cat si dupa
canoane eel ce raneste pe un preot isi atrage pedepse
grele.9 In Romania injuriile adresate contra membrilor
clerului sunt pedepsite cu pedepse mai aspre, -decat cele
adresate altor persoane, cu 300-3000 Lei in bani si cu
inchisoare de o lung pans la un an, jar acela, care va
lovi pe un preot, cand este In lucrarea functiunilor sale,
se pedepseste cu inchisoare dela un an pand la doi ani.
Tot asa acela, care prin gesturi sau. cuvinte va ultragia
pe un preot, cand este In exercitiul functiunii sale, se
va pedepsi cu inchisoare dela 15 zile pans la 3 luni si
cu amends dela 26 pans la 100 lei. Se observa ca
1) Legea p. recrutarea armatei, art. 22, 46 48 $i 59; Rg. legii el.
mfr. $i sem. art. 25.
2) Legea clerului art. 42.
9) Codul civil roman, art. 370.
4) I Tim. V, 17.
I) Mt. X, 40; Io. XIII, 20.
6) Can. 3 sin. din Bis. sf. Sofli din Cpol $i Pray, Tar& Glay. XLVII.

www.dacoromanica.ro
 113

aceste dispozitii se apnea asupra ultragillor, loviturilor

sau altor dezordine, a caror nature sau ImprejurAri nu
vor da ocasiune de a apnea pedepse si mai grele drape
alte dispozitii ale codicelui penal.)
4. Privilegiul forului judecatoresc (Privilegium fori),
care se derive dela Imparatii Constantin c. mare si lusti-
nian si conform caruia clericii nu numai in afacerile
bisericesti, ci si In cele civile si criminale, erau jude-
cati de forurile bisericesti, iar nu de cele lumesti.2)
Privilegiul acesta In cele mai multe taxi s'a sters pi
astAzi clericii sunt supusi forurilor bisericesti numai in
chestiunile bisericesti. in Turcia patriarhii si episcopii
Insa an si azi dreptul, recunoscut chiar de primii sul-
tani dupd cucerirea Constantinopolului, de a judeca pe
crestini si in afacerile civile. in Romania In caz de cer-
cetare si judecare a clericilor de catre autoritatile lurnesti,
aceste instiinteazA pe cele bisericesti spre a lua si din
partea for masurile cuvenite fats de cel pusi sub urmA-
rire sau judecati.3)
45. Datorllle generale ale clericilor.
Serviciul spiritual sublim le impune clericilor, afara
de datoriile speciale legate de fiecare grad ierarhic in
parte, si unele datorii generale, in urma cArora con-
duita for trebue sa fie potrivita demnitatii for si de asa
fel, Ink sa serveascA ca pilde vii pentru credinciosi,
sa eserciteze toate virtutile crestine, sa se abtina chiar
si dela cele mai neinsemnate abateri morale, precum si
dela uncle indeletniciri incompatibile cu slujba duhov-
niceascA si grin cari s'ar putea sustrage dela indepli-
nirea slujbei pastorale, apoi si exteriorul for sa fie po-
trivit slujbei spirituale. Insusi Iisus Hristos le zice lnvA-
taceilor sai: Voi sunteri lumina lumii... aka sa lumi-
neze lumina voasird Inaintea oamenilor, pentruca sd
vadd faptele voastre cele bune qi sd mareasca pe Tata!
1) Codul penal rom., art. 211, 212 $i 299.
2) S ozom en hist. eccl. I, 3 ; Iustin. Nov. 123, cap. 21. ed. Krieg.
III. 553 ; Can. 14/15 Cart.
3) Ordinul Min. de culte si de justitie.
Pr. N. Popovici : Drept bisericesc... 8

www.dacoromanica.ro
 114

vostru din ceriuri ",') iar apostolul Pavel cere dela can -
didatii de episcopi si de diaconi, ca s fie Impodobiti
cu toate virtutile crestine,2) ca astfel sa fie In stare sa
indemne pe credinciosi pe temeiul Invataturii sanatoase,
cat si sa rnustre pe cei ce vorbesc Impotriva.8)
1. Astfel sunt interzise clericilor sub pedeapsa de-
punerii: simonia, camata,4) cercetarea carciumilor, a
petrecerilor publice si ale celor din localurile publice,
a teatrelor, balurilor, cursele de cat, betia,5) a locui
Intr'o case cu femei, afara de rudele cele mai apropiate,
ca mama, sora si matusa,9 adulterul si desfrau17) si
jocul de noroc.8)
2. Sunt oprite apoi urmatoarele Indeletniciri si ocu-
patiuni: van4toarea,) serviciul rnilitar si de razboi, afara
de cazul cand ar fi chemat de domnitor,10) medicina si
chirurghia,11) garantarea pentru altii in afaceri judecato-
resti si advocatura,12) afara de cazul cand e vorba de
interesul Bisericii, al saracilor sau at vaduvelor, tinerea
de carciumi si altfel de comert,13) ocuparea cu lucruri
lumesti si participarea patimasa la chestiunile poiitice.'4)
45. 1) Mt. V, 14-16. ) I Tim. III. 1-13. 2) Tit I 5-9.
4) Can. 4 si 19 Nic. II ; can. 2 si 3 Calced ; can. 10, 15 ci 23
trul; can. 44 ap.; can. 17 Nic. I; can. 4 Laod.; can. 1 si 2 Sard.; can.
14 Vasile c. m. etc.
6) Can. 42, 43 ap.; can. 54 ap.; can. 47/43 Carth.; can. 24, 54,
55 Laod.; can. 9, 24, 51, 62 trul ; can. 22 sin. VII ec.
6) Can. 19 Ancira, can. 3 sin. I ec.; can. 5 trul.; can. 18 Carth.;
can. 18 sin, VII ec.; can. 88 Vas. c. mare.
7) Can. 25 ap ; can. 1 Neoc.; Canoniconul lui loan Pustnicul.
8) Can. 42 ap. 4) Can. 31 trul ; Pray. Targ. glay. LX V.
10) Can. 7 Cale.; Math. Vlast. Synt. alphab. Lit. K. cap. 32.
Observam ad sub comentariile c anonictilor Matei Vlastare, Aristen, Zonara
qi Balsamon, la cari ne ref erim in cartea aceasta, ittelegem pe cele cuprinse
in Beveregius: Synodikon sive Pandeclae canonum
11) Can. 162 al lui Nichif. Confes.; can. 102 din nomocanonul la
Evhologhiul cel mare ; Pray. Targ. glay. LXXI.
12) Can. 20 ap.; can. 3, 30 sin, IV ec.; can 7 Sard ; can. 75
Carth.; Math. Vlast. 1. c.
18) Can. 9 trul.; can. 16 Carth.; Mat. Vlast I. c.
14) Can, 6, 81 ap.; can. 3, 7 Cale.; can. 10 sin. VII ec.; can. 17
Carth. can. 11 sin. III ; cap. 13 Tit 8 al Nomocan. si sholiile res-
pective ale lui Balsamon; M. Vlas-tare, K. 32 etc.

www.dacoromanica.ro
 115

3. Clericii au datoria ca $i exteriorul for sa fie

potrivit caracterului slujbei spirituale, purtand Imbraca-
minte modestA, lipsita de lux si podoabe, pi care sa
fie cea prescrisa In eparhiile Iota')

CAP. H.

Condifille intrarii in ierarhie.

46. Instructiunea gi educatia candidatilor de cleric'.
Dela cei ce doresc sa intre In cler se cere, ca sa
primeasca o instructiune si educatie religioasa-morals,
potrivita cu viitoarea for chemare, de Invatatori si con-
ducatori ai poporului si de administratori ai sfintelor
tame.
Ce priveste instructiunea candidatilor, canoanele
dispun Indeosebi, ca sa fie versati in cunoasterea te-
meinica a sf. Scripturi si a canoanelor, !neat la randul
lor gt ei sa poata instrul poporul.2) Spre scopul acesta
aserica a Infiintat din cele mai vechi timpuri scoale
speciale, cum au fost cele din Alexandria, Efes, Antio-
hia etc., iar mai tarziu g5sim chiar pe langa fiecare
episcopie cate o scoalk in care se dadea candidatilor
cunostintele teologicegi laice necesare. lar pentruca $i
modul de vied at candidatilor sa se formeze In con-
forrnitate cu chemarea lor, s'au infiintat Inca din cele
mai vechi timpuri, mai Intai in apus, seminarii. In
acestea candidatii primiau pe langa instructia teoretica
i o educatie religioasa morals corespunzatoare, ducand
viata comuna sub conducerea ci supravegherea unor
clerici mai batrani si cu esperienta. Unde nu gasim
scoale teologice speciale Si seminarii, acolo manastirile
erau chemate sa des candidatilor stiinta, cultura pi edu-
catia ceruta. Asa se stie ca la Romani manastirile Inca
dela inceputurile for erau locurile, unde se pregatiau
viitori clerici.
1) Can. 27 trul.; can. 16 sin. VII ec.
46. 2) Can. 2 Nic. I.
St

www.dacoromanica.ro
 116

Astazi in Biserica ort. romans scoalele pentru pre-

gatirea clericilor sunt de trei feluri. La categoria dintai
apartin facultdfile de teologie de pe langa unversitatile
din Bucuresti si Cernauti, cari au menirea de a da
candidatilor o cultura teologica mai Malta', prin care
s se pregMeasca pentru cultivarea stiintelor teologice
precum si pentru posturile maijnalte din ierarhia bise-
ri ceased.
Invatamantul teologic dela facultatile teologice, din
punct de vedere dogmatic, este supraveghiat de Sf.
Sinod, care-si da asentimentul si la numirea profesori-
lor.1) De altfel instituirea profesorilor dela facultatile de
teologie se face dupe normele valabile pentru instituirea
profesorilor universitari dela celelalte facult5ti, deoarece
si facultatile de teologie formeaza parti integrante din
universitati, cari sunt institutiuni de stat.
Celelalte dotta feluri de scoale stint academiile gi
institutele teologice din mitropolia Transilvaniei si se-
minariile din vechiul Regat al Rom'aniei si din. Basarabia,
cari toate au menirea de a creste candidati pentru de-
mi pastoral din parohii. in academii si institutele teo-
logice, candidatii, pe langa disciplinele teologice teoretice,
isi insusesc si cunastintele practice, de cari au tebuinta
in viata pastorale. In seminarii, elevii, pe langa cuno-
stintele teologice teoretice si practice, mai primesc si
cunotinte de cultura generals.
Programele de studii si numirea profesorilor dela
scolile pentru formarea clerului se vor face potrivit unei
legi speciale, al carei proiect va fi intocmit de sf. Sinod
de acord cu Ministerul cultelor si cu Ministerul in-
structiunii. Altcum aceste scoli stau sub conducerea
Toate cele trei feluri de Scoale sunt Impreunate si
cu seminarii sau internate, In cari candidatii,se pregA-
tesc pentru o vietuire corespunzatoare cu cariera for
viitoare.

1) Statutul pentru organizarea Bisericii ort. rom. art. 3. p. j.

2) Legea pentru org. Bis. art. 34 of Statutul art. 3 p. i.

www.dacoromanica.ro
 - 117
47. Ca Maple candldatilor la intrarea In cler.
Avand In vedere rolul important, pe care-1 au
membrii clerului In viata Bisericii, dansii trebue sA aibe
unele lnsusiri $i calitati, care sa-i face apti pentru eser-
citarea functiunii for sublime. Asa chiar in timpurile
primate ale cretinismului s'a cerut dela clerici, ca sA
se distinga intre ceilaiti crestini prin calitati alese. Aposto-
lul Pavel zice: De pofteFte cineva episcopie, bun lucru
pofteFte. Deci trebue ca episcopal so fie faro nici un
fel de vino, barbat al unei singure femei, bergator de
seams, cuminte, cuviincios, primitor de oaspefi, lade-
manatee sd invele, nu dat vinului, nu deprins sd bald,
nu dat la cactig urdt, ci bland, nu gdkevitor, nu iu-
bitor de argint, randaindull bine casa sa, avand copii
to supunere cu toatd bona caviinfd. Dar dacd cineva
nu ,stie sod randuiascd casa sa, cum va pada grijd de
Biserica lui Dumnezeu? nu de curdnd sddit, ca nu
intunecat fiind de mdndrie sd cadd in osanda diavo-
lulu!. Dar trebue sd aibd dovadd band dela cei din
afara, ca sd nu cadd in mustrare si fn cursa diavolu-
fui. Asemenea diaconii sd fie cuviincioci, nu cu marital
in douel feluri, nu dafi la yin malt, nu dafi la cdgig
mat, avand taina credintel in $tiintd curate Y. Dar fi
aceftia sd fie mai tidal cereal', apoi sd slujascd, dacd
sent fdrd vinyl. Avdnd femei asemenea cliviincioase, nu
zavistuitoare, beigeltoare de seams', credincioase in lode.
Diaconil sd fie asemenea bOrbati ai unei singure femei,
randuind bine pe copiii for $i casele lor. Pentrucd cei
ce au shrill bine dobandesc pentru darqii treaptd band
fi mita indrcisnealei in credinfa, care este in Hrlstos
lisus.") Mai tarziu autoritatile bisericesti asemenea au
dat cea mai mare atentiune acestei chestiuni.
Din normele, ce le gAsim In sf. Scripture si din
legiuirea de mai tarziu a Bisericii, vedem cA cei ce
doresc sA intre in cler trebue sA aibe neaparat Lama-
toarele calitAti :

47. 1) 1 Tim, 114 1-13.

www.dacoromanica.ro
 118

I. Membrii ai cleruiui pot fi numai cei ce au fost

botezati dupa normele yalide In Biserica. Dar si dintre
cei botezati dupa randuiala, an fost opriti dela intrarea
In cler neofitii adeca cei de curand botezati. Ap. Pavel
arata ca motivul escluderti acestora este, ca sa nu se
mandreasca i sa cada. In cursa diavolului. Tot asa au
fost esclusi si cei botezati pe timpul unei boale, ca nu
cumva sa fie primit botezul numai de frica mortii. tar
din cuvintele ap-lui Pavel ca femeile sa taca In Bi-
sericail,1) vedem Ca sexul masculin Inca este o condi-
tiune esentiala pentru primirea In cler.2)
II. Mara de aceste conditii fundamentale se mai cer
si unele calitati fisice, psihice si morale, fiind hirotoniti
numai cei ce vor fi gAsiti fara de prihana.a)
1. a) Celce doreste sa intre its cler trebue sa aibe
toate membrele corpului st sa fie sa'natos trupeee, fiind
esclusi cei ce an astfel de morburi sau defecte corpo-
rate, prin - cart s'ar putea Impeded dela Indeplinirea
regulata a serviciilor blsericesti, precurn pi prin cart
s'ar da ansa la sminteala sau s'ar vatatna prea mutt
estetica serviciului divin. Astfel nu pot fi primiti In cler
schilozii,4) orbii, schiopii, epilepticii etc. Defecte cor-
porate neinsemnate nu formeaza piedeca pentru intrarea:
In cler.
b) Deoarecea primirea in cler se. face numai prin
vointa libera a candidatului, tar dealta parte fiindca
Biserica trebue sa aibe garantie ca candidatul este con-
stient de importanta serviciul sail, acesta trebue sa fie
ajuns o varsta anumita: vdrsta eanonica, care dupa
legiutrile lui lustinian pentru episcopat i presbiterat este
I) I Cor, XIV, 34.
2) In timpurile vechi ale Bisericli gasim si femei in serviciul bise-
ricese sub numirea de ,,diaconese" gi jresbitere" dar aceste nu aparti-
neau treptelor ierarhice, ci erau puse numai spre a indeplini unele servicii
potrivite pentru femei, cum este botezul femeilor, serviciul meselor $i
altele. Se pare c. presbiterele erau de un grad mai inalt, decal diaconesele.
Presbiterele dispar prin sec. al IV-lea, tar diaconesele s'au mentinut pank
in veacul al 11-lea. (v. Eus. Popovicl, Ist. bis. vol. I p. 222 qi N.
Milac, Dreptul bis. ort. p. 212).
8) Cyrilli Alex. can. 4. 4) v. 114iia$ op. cit. p. 214.

www.dacoromanica.ro
 119

30 ani Ympliniisi, pentru diaconat 25 ani, iar pentru sub-

diaconat 20 ani. In present -gasim pentru varsta candi-
datilor in Bisericile particulare norme mult putin diferite
de tele vechi. in Biserica ort. rom. pentru episcopi se
cere \numai in general varsta canonickl) iar pentru
preoti, ca sA fie majori adeca sa aibe 21 ani
2.'Calitatile psihice ci morale sunt: credinta tare si
neclintita in adevarurile crestine, cunoagerea a tot ce
se refers la slujba bisericeasc5, voia libera i pozitia
neatarnatd in societate precum si numele bun al candi-
datuitii.
a) Candidatii de clericii trebue sa aibe credinta
tare, neclintita $i dervoltatA in toate adevarurile crectine
i sa cunoasca bine tot ce se refers la slujba for viitoare,
iar candidatii de episcopi trebue s5 fie cunoscuti ca bar-
bati, can au escelat in curs de mai multi ani prin cre-
dints for ortodoxa i prin conduita for morals irepro-
pbilk ceeace s se constate de catre sinodul episcopesc
prin cercetare canonic5.8) Apoi pentruca Biserica sa se
conving5 CA candidatii alei de episcopi cunosc ca-
rioanele pi sf. ScripturA in mod temeinic, sunt supui
examinarii inaintea sinodului episcopal i trebue ca
Inainte de hirotonie salt mkturiseascA credinta i s5
depuna un juramAnt in public si in mod solemn cA va
p5z1 adevarurile credintei pi legile Bisericii ortodoxe.
Asemenea si candidatii la celelalte trepte ierarhice sunt
supui unui examen In fata unei comisiuni examin5toare
instituita pe langa episcopi i compusa din preoti mai
bAtrani $i esperimentati. Apoi acetia mai sunt supuci si
unei examinAri de constiintA de c5tre un duhovnic spe-
cial, care le elibereaza o marturisire (certificat) despre
vrednicia constatat5,4) Jar la hirotonie trebue s5 int5reasca
credinta $i p5strarea ei cu juramant.
b) Canoanele cer, ca intrarea in cler s5 se fad
)) Statutul p. org. Bis. ort. an 1 t 7.
Statutul p. org. Bis. Oft art. 35.
5) Can. 12. Laod.
4) Can. 89 Vas. c. mare.

www.dacoromanica.ro
 120

numai in urma vointi,. libere a candidatiloW) care sa

esprime vocatiunea interns pentru serviciul spiritual. tar
pentruca slujitorii bisericeti sa nu fie Impiedecati irr
indeplintrea serviciului for de catre alte indatoriri lumeti,
se cere ca candidatii sa se elibereze de acestea Inainte
de intrarea In cler.2) Astfel.In timpurile vechi In imperiul
greco-roman pentru sclavi, curiati sau functionarii de
stat i pentru soldati era oprita.' intrarea in den') Si
astazi serviciile lumefi sunt incOmpatibile cu serviciiie
bisericesti.
c) in line dela cei ce intra in cler se cere, ca con-
duita for In viata socials i familiars sa fie ireprqabila.
Canoanele prescriu, ca in aceasta privinta candidatii sa
fie exarninati riguros referitor la viata lor.4) Nu sunt
opriti de a priml hirotonia cei nascuti ca copii ilegitimi
sau din o casatorie ilegala, fiindca numai calitatile
candidatilor ii cvalifica sau descvalifica, iar nu i originea
Ion') Viata for familiars trebue sa fie exemplars, In care
privinta sa se gibe In vedere cu deosebire urinatoarele:
este oprita hirotonia pentru cei ce s'au casatorit sau
logodit de doua ori, pentru cei ce s'au casatorit cu o
femeie logodita en alt barbat sau pentru cei ce au trait
In concubinat.2) Asemenea sunt opriti de a intra In cler
cei casatoriti cu o vaduva, cu o femeie despartita de
barbatul dintai, cu o desfranata san actrita,7) cei ce au
contract vre-o casatorie Intr'un grad de rudenie oprit,2)
a carui sotie a devenit adulteral cad s'au casatorit cu
o femeie eterodoxA 10) san peste tot au contractat o casa-
torie ilegala.") Cei ce s'au facut vinovati cu tiinta de
1) Can. 10 Vas c. in.
s) Can. 6, 81 si 83 ap.
3) Can. 82 ap.; can. 4 Calc.; can. 10 Sard ; can. 3 Gangra.
4) Can. 4 Ciril d Alex.
6) Can. 8 Nichifor al Cplui
6) I Tim. 3, 2, 17 ; Tit. 4, ; can. 17 ap.
7) Can. 18 ap.
8) Can. ID ap.
3) Can. 8 Neocesarea.
10) Can. 14 trill; can. 10 Laod; can. 43/89 Cart ; can. 14 Calcsii.
11) Can 26 Out

www.dacoromanica.ro
 - 121 -
contractarea unei casatorii Impotriva normelor privitoare
la cdsatoria preotilor se pedepsesc cu depunere, iar ceice
s'au cAsAtorit din nestiintA se escliid dela administrarea
sf. Taine, dar stint lasati In cler si in rangul lor.1)
Altcum canoanele lasA preotilor libertate sa se
eAsatoreasca sau sa traiasca in celibat, dar trebue sa
se hotareasca inainte de hirotonie, dupat care nu se mai
poate casatori nici un cleric.2) In apus s'a introdus de
timpuriu (la sinodul din Iliberis sau Elvira tinut la a. 306)
norma, ca toti clericii sa trAiascA nedsAtoriti si apusenii
la sinodul I ec. au Incercat sa introduca acest obicei
i in orient, dar sinodul a rAspins aceastA Incercare
la propunerea episcopului din Egipet, Pafnutie, un ascet
bAtran renumit, care a aparat cinstea casatoriei clericilor
si a declarat obligamentul clericilor de a nu se casa-
tori, ca o sacrinA, pe care nu toti o vor putea purta.3)
La'nceput puteau hal In caskorie chiar si episcopii. Ap.
Pavel scrie catre Timotei: Episcopul trebue . . sd fie
bdrbatul unei femei",4) iar can. 5 apostolesc interzice
episcopilor sub pedeapsa escomunickii si chiar a de-
punerii lApadarea sotiilor sub pretextul evlaviei. Cu toate
aceste sinodul trulan a gasit de bine si potrivit, ca prin
can. 12 sa dispunk ca episcopii sa se desparta de
sotiile lor, iar can. 48 hotkeste ca sotia celui ales de
episcop, dupace s'au despktit prin invoire reciprock
sa se retraga intr'o manastire depktata de. resedinta
episcopului. iar acesta este dator s se Ingrijasca de
.sustinerea ei. Mai apoi s'a introdus si obiceiul, In ge-
neral obligator, ca episcopii s se aleaga numai dintre
monahi,5) iar dacA nu ar face parte dintre monaki,
trebue sa intre in monahism inainte de hirotonia Intru
episcop.6)

1) Can. 26 trul.
1) Can. 6 Vas, c. mare.
3) Eus. Popovici, Istoria bis. vol. I, p 462.
4) I Tim. III, 2-5.
61 A. aguna, Compendiu de drept canonic, 153; can. 2 al sine-
clului din Bia. sf. Sofii, qi coment. din Pidalion.
1) N. Mil-al op. c. p. 288.

www.dacoromanica.ro
 122

In privirta vietii sociale este opritA hirotonia ace-

lora, cari s'au fault vinovati de urmatoarele pacate:
desfranarea, adulterul, omorul cu sau fare intentie, furtul,
vrajitoria, apostasia, sprejuriul sau juramantul stramb,
castrarea de bung vole si In genere de toate pacatele
de moarte.1)
Examinarea candidatilor de clerici cu privire la
viata morale s'a Incredintat duhovnicului, dela care ob-
tin o tnarturie In scris (eavovezal o-uppupropiae). Duhovnicul
In aceasta tsrivinta trebue sa purceada cu cea -Thai mare
constientiozitate, din care cauza se obicinueste, ca du-
hovnicul sa ca*tige informatiuni si dela alte persoane
de incredere, cad Inca trebue 'sa semneze Impreuna cu
dansul certificatul ce se elibereaza candidatului.2)
III. Mara de calitAtile enumerate, legile civile mai
cer dela candidati, ca sa fie supusi ai statelor respective.
In Biserica romans mitropolitii si episcopii trebue
sa aibe nationalitate romans i varsta canonica precum
si titlul de licentiat sau doctor In teologia ortodoxa.2)
Pentru a fi preot sau diacon se cere dela candidat, ca
sa fie major, cetatean roman si sa aibe diploma de
studii teologice superioare (facultati, academii si insti-
tute teologice cu absolventi de seminarii sau de liceu),
din tail sau din strainatate, In acest caz din urrna sa
fie echivalata de autoritatile cu cadere. In lipsa unor
astfel de candidate pot fi instituiti preoti si absolventi
ai setninariilor. In cazuri de speciale necesitati, Sf. Sinod
va decide.4) Apoi se mai cere. dela candidati sa nu fi
fost condamnati pentru vre-o crime sau pentru vreunul
din delictele urmatoare: fal, fart, tuselaciune, abuz de
Incredere, marturisire mincinoasa, pentru atentat la bu-
nele moravuri, delapidare de bani publici, tnituire si
spargere de sigiliu, sau la o pedeapsa mai mare de 15

1) Pray. Targ. Glay. LVIII ; can. 1 Nic. I.

2) Pray. Targ. GL CDII ; Sirn. Thesal. De sacr. ord. c. CLXIEL
Migne CLV. 372.
9 Statntul p. org Pis. a-rt. 117.
4) Statut. art 35.

www.dacoromanica.ro
 123

zile inchisoare pentru once alt delict prevazut In codut

penal.1)
IV. Autoritatile bisericeti competente au datoria sa
cerceteze In mod riguros, daca cei ce doresc sa intre
in cler au calitatile cerute $i daca nu s'au facut vino-
vati de pacatele aratate, avand Insa i dreptul de a se
abate dela asprimea canoanelor, cand interesul Bisericii
cere o apreciere mai indulgenta d. e. cand o piedeca.
pentru hirotonie nu s'a observat din neOinta legilor $1
a fost apoi marturisita chiar de candidat pi cand nu se
ating legile fundamentale sau cand asprimea prescrip-
tiunilor canonice este conditionata.2) Este insa oprita
cu strictetea cea mai .mare hirotonia acelui candidat,
ale carui pacate sunt cunoscute 51 dovedite in public,
chiar dad ar fi at-Mat cainta $i ar fi suferit pedeapsa
meritata. Aceasta din cauza, Ca vaza respectivului Ina-.
intea poporului s'a zdruncinat prin amintirea de paca-
tele savarite i cunoscute de toti.9
48. Actele sacramentale necesare pentru
dobandirea treptelor ierarhice.
1. Tunderea clericala.
Tunderea clericals ();) xo.),();1_, irfxouio; ro5 ;d0o,.). 60,01211g
EZZCZO9p(803, character tonsurae) estesemnul vazut al
intrarii in cler i prin ea se deosebesc membrii clerulul
de catre laici.4) Originea ci o gasim Intaiadata prin sec.
IV $1 ca model a servit iunderea monahala. Tunderea
se face Inainte de impartalrea celui mai inferior grad
ierarhic, Inainte de lectorat. Se cla prin o ceremonie-
bisericeasca de catre episcop, care face semnul crucii
pe capul candidatului i tae catva peri din patru locuri
ale capului.5)
3) Legea clerulul rnir. art. 15-7-16; Reg. leg. cler. rnir. art 50 -97.
Reg. pentru discipline, bis. art 35-47.
2) Can. 3 trill.; can. 80 ap ; can. 12 Neocez; can. 1. Vas. c.
3) Can. 61 ap ; can. 2 sin. I. ec.
4,) Can. 14 sin. Nic. I; can. 33 trul; can. 1 Vas. c. m.
1`) v. Evbologhitil a. Attietatimnal.

www.dacoromanica.ro
 124

Astazi tunderea se face imediat Inainte de sfintirea

intru lector, in vremile vechi Insa existau clerici,
can primiau numai tunderea. Tunderea este neaparat
necesara pentru dobandirea treptelor ierarhice, tnsa prin
ea nu se da candidatului nisi un drept ierarhic, ci numai
cat se primete In starea preoteasca, in catalogul cle-
rului si i-se dau privilegiile, de earl se bucura toti
clericii, in opozitie cu laicii, avand si dreptul de a
Indeplinl unele servicii bisericesti date de episcop.
2. Hirotonia, hirotonia etc.
Dupa etimologie hirotonia (te,porovia) insemneaza
Intinderea sau punerea manilor. I11 canoane obvine sub
doted Intelesuri: 1. Insemneaza alegere ; fiindca ale-
gerea episcopilor se faced prin ridicarea manilor,1) In-
tocmai ca alegerfle funcfionarilor de stat is greci; 2.
Insemneaza chemarea Duhului sf. prin punerea manilcr
asupra candidatului. Astazi cuvantul hirotonie se intre-
buinteaza numai In sensul din urtna Intelegandu-se sf.
taind sdvdr$itd in interiorul altarului, prin care candi-
datul capdtd facultatea de a puted exercitd puterea
-bisericeascd $1 hand dumnezeesc de a administra sf.
taine. Prin hirotonie se dau gradele de diacon, presbiter
i episcop. Un alt act deosebit de hirotonie este him-
tesiaa) (X.4 .,0,y,s,710), care nu este o taina, ci numai o bi-
necuvddare bisericeasca sdvdrqitet at ard de altar i
prin care se dau gradele inferioare ierarhice (lectoratul
i ipodiaconatul), Sau celui ce are hirotonia i-se da un
serviciu bisericese deosebit sau o demnitate bisericeasca,
-dela episcopat in jos. Unii canonisti fac deosebire chiar
i Intre hirotonie pi hirotesie deoparte, prin cars cineva
prime0e un grad ierarhic si intre accpayis (pecetluire) pi
zpo,901. (promovare), prin cad cel ce are un grad le-
rarhic prirnete un serviciu sau se inainteaza In o dem-
1) Content. din Pid. gi Zonara ad. can. I ap.
2) Coment. din Pid., Zonara $i Balsamon is can. 2 Catced.; Ail-
curn canoanele nu fac (tenet& deosebire intro hirotonie @i hirotesie, ci
folosesc espresiunea de hirotonie atat pentru alegerea cat Si pentru snoti-
Tea gradelor, sl superioare si inferioare.

www.dacoromanica.ro
 - 125
nitate bisericeasca, cum este cea de arhimandrit, egumen,
econom, chartofilax, protopresbiter, arhidiacon etc.')
De toate acestea este a se deosebl apoi intronizarea,
(z,opowapiA prin care cel ce a primit hirotonia de episcop,
este asezat in scaunul episcopal sau prin care cel Ina-
intat ca mitropolit sau patriarh este pus in aceasta
demnitate pi i-se Incredinteaza Biserica respective epar-
hiala, mitropolitana sau patriarhala.
Observam, ca eficacitatea hirotoniei, Intoctnai ca
si la celelalte taine, nu depinde dela vrednicia sau sta-
rea de curatie a celui ce o Impartaseste, ci numai dela
Indeplinirea ei dupe prescriptiunile existente, fiindca
harul lui Dumnezeu lucreaza si prin cel nevrednic.1

49. Conditiile legalittit hirotoniei.

Pentruca hirotonia sa fie valida, trebue sa se fad
dupe prescriptiunile canonice in vigoare, cari se pot
resuma in urmatoarele:
1. Hirotonia nu se poate repeta pentru acelas grad
ierarhic,$) pi
2. trebue data de jos in sus, Incepand cu gradul.
cel mai de jos si pentru diferitele grade la asa intervale
de timp, Incat sa se poata cerceta vrednicia candida-
tului pentru gradul superior,')
3. Hirotonia sa se face in Biserica si in mod public,
ca poporul sa poata marturisi, dace candidatul e vred-
nic pi numai in timpul litttrghiei lui loan Gura-de-aur
sau a lui Vasile cel mare, iar nu la liturghia darurilor
Inainte sfintite. In aceeasi zi si la o liturghie se poate
hirotoni numai un episcop, un presbiter si un diacon,
dar pot fi hirotesiti mai multi ceteti si ipodiaconi. Intra

') can, 14 Nic. II; can. 2 Cate.; Zhishman, Die Sinoden, p. 203-208.
I S. loan Hrisost. in ep. I ad. Timoth, cap. I Homil. II si in ep._
ad. Coloss. cap I. Homil. III; Pray. Targ. Glay. LVI
8) Can. 64 ap.
4) Can. 10 Sard.; can. 17 sin. I. ec.

www.dacoromanica.ro
 126

lector si subdiacon poate fi hirotesita o persoana In

aceeasi zi inainte de liturghie.1)
4. Hirotonia nu poate fi Impartasita fare un loc de
servit sau fara o destinatie anume, funded can. 6 al
sinodului din Calcedon nice: ,,Nimeni, nici presbiterul,
nici diaconul nici alt cleric nu poate fi sfintit absolut
(i zoissibiainio;a absolute, fara destinatie), data nu a fost
destinat special (Eaexu-J;) pentru o Biserica dela oral sau
dela tail sau pentru o cape1a consacrata unui martir
sau pentru o manastire. Sinodul hotareste privitor la
cei sfintiti absolut, ca sfintirea aceea sa ramana fara
efect, si ca acestia sa nu poata functions nici unde,
spre rusinea celui ce a facut sfintirea". Aceasta norms
se apnea si pentru episcopi. Astfel se esplica cauza,
de ce se interzice presbiterului parasirea Bisericii sale
si mutarea la alta precum si instituirea la &nig Biserici,
fara motiv binecuvantat p1 fara itwoirea episcopului.2)
Astazi hirotoniile se fac pe titlul Bisericii catedrale, ca
mama celorlalte Biserici din eparhie, sau fara o desti-
natie specials pentru o Biserica anumit5.3)
5. Hirotonia pentru gradul de episcop, presbiter i
diacon se poate savars1 numai de episcopi si anume
presbiterul si diaconul se hirotoneste de un singur
episcop et' asistenta a eel putin doi presbiteri, iar pen-
tru hirotonirea episcopului se cere o adunare de trei
episcopi sau de cel putin doi.4) Nurnai pentru timpul
persecutiunilor sau In caz de alta extrema necesitate
poate fi hirotonit episcopul de un singur episcop, dar
avand imputernicirea dela mai multi episcopi.5)
Facultatea de a hirotesi gradele inferioare o an
i presbiterii, din autorizatia episcopului.6)

1) Can. Laod, Can. 10 Sard; can. 11 sin. III; Sym. Thessal.

- Respons. ad. Gabriel Pentapolit. quaest. XXXIX. Mign. CLV. 888; Nov.
43 Iustln. cap. I 6; Nov. 123 cap. I 2.
2), Can. 10 alc.; can. 15 Nic. II; Nov. 3 Iustin, cap. 2,
3) Coment. luiZonara la can. 10 Caked.
4) Tim. V, 22; Tit I. 5; cane 1 si 2 ap.; can. 4 sin. I ec. si can.
-68 %63 Cart.; can. 3 sin: VII ec,; can, 19 Ant ; can. 13 Cart.; Pray. Targ.
glay. V. 27 etc.
5) Const. ap. VIII. 27.
(3) Can. 14 Nic. II; can. 6 S. Nicefor. Mart.; can. 10 Antioh,

www.dacoromanica.ro
 127

6. Dar nici oricare episcop sau oricine are hiro-

tonia gradalui de episcop, are gi dreptul de a face
hirotonii daps placul sau, ci pentru aceasta se cere,
ca episcopal sa Intruneasch anumite conditiuni. Numai
acel episcop poate hirotonl, care i el a primit hiroto-
nia prin succesiunea neintrerupta dela apostoli, fiindca
aceasta este baza legalitatii ierarhiei.1) Apoi episcopal
trebue sa fie membru legal al ierarhiei i sa ocupe un
lac legal in ea, adeca s fie inzestrat ea jurisdictiune
legala din partea autoritatilor In drept, Prin urmare nu
sent legale hirotoniile savarite de 'acel epiccop, care
nu are jurisdictiune legala Iirteo eparhie, cam sunt cei
ce s'au dedicat vietii pastniceti, cei demisionati, cei
depqi sau cei ce sau parasit unitatea Bisericii gi au
devenit eretici.a) In fine episcopal are dreptul de a hi-
rotoni numai intre marginile eparhiei sale i numai
persoane, cart apartin jurisdictiunii sale eparhiale iar In
alte eparhii numai in mod esceptional gi cu Imputerni-
cirea episcopului eparhial legal al- eparhiei respective.
Persoane, cari stint supine jurisdictiunii altai episcop,
pot fi hirotonite numai cu permisiunea episcopului res-
pectiv data in scris (Mere dimisionale). Episcopal poate
da dreptul de a hirotoni preoti si diaconi gi a sfinti ce-
lelalte grade din eparhia sa i horepiscopilor, episco-
pilot ajatatori sau arhiereilor titularl, iar superiorii ma-
nastirilor prin imputernicirea episcopului pot sfintl ceteti
1 subdiaconi pentru manastirile lor.3)
7. Afars de acestea savarirea hirotoniei mai poate
fi depeniclenta pi de consirntarnaritul altar factori legali.
Astfel In Bisericatorn. hirotonia se poate Impartai
numai acelor persoane, .pentru a caror hirotonie au
1) Can. 4 sin, II ec.; can. 18 Sard.; can. 1 Vas. c, m.; Macarie:
Theol. dogm. 181.
2) Can. 2 din Cpol din a. 879; can. 28 si 39 ap.; can. 6 sin,
II ec.; can. 4, 15, 16, 17 i 18 Antioh.; can 62 ap.; can. 10 sin.
I ec ; can. 10 Petru al Alex.
8) Can. 3 si 10 Antioh ; can. 14 sin VII ec ; can. 89 Vas. c. m.;
can. 13 Anc; can. 6 Nichifor mart.; can. 15 si 16 Nic. I ; can. 15 si
16 Sard; can. 15 si 16 ap.; can. 5, 13 si 20 Calced ; can. 17 trul ;
can. Cart. 63/58 Si 98/94.

www.dacoromanica.ro
 128

cAzut de acord toate organele bisericesti, cari au dreptul

de a concurge la desemnarea ,candidatilor In confor-
mitate cu legea de organizare, cu statutul acesteia, pre-
cum si cu hotarlrile speciale a se vor aduce pe baza
acestora. Despre normele date pang In prezent se va
trata la locurile, unde va fi vorba despre instituirea
diferitelor persoane ierarhice.

50. Efectele generale ale hirotoniei.

Hirotonia, In urma caracterului sdu mistic, are
asupra celor ce au primit-o unele efecte speciale, cari
nu mai pot fi luate dela el, dar nici nu le poate lapada
dela sine.
I. Hirotonia sterge pacatele mai usoare ale candi-
datului.')
2. Hirotonia odata primita nu poate fi stearsd, dar
nici nu se mai poate repeta pentru acelas grad ierar-
hic.2) Repetarea hirotoniei pentru acelas grad se pe-
depseste cu depunere, atat pentru eel ce a primit-o cat
si pentru eel ce a dat-o.3)
3. Cel ce a primit hirotonia, nu poate rentmta la
slujba preoteasca ocupand o slujba profand, iar dacd
ar face-o, se pedepseste cu anatemd.4)
4. Nici un cleric hirotonit nu poate contracts o
casatorie iegala. Diaconii si presbiterii pot teai cdsAto-
riti, dar trebue sa Incheie casatoria inainte de a prirn1
gradul de subdiacon, cad mai tarziu nu o pot face, iar
episcopii, chiar data ar fi fost casatoriti Inainte de hiro-
tonia intru episcop, trebue sd se desparia de sotiile for
prin bund Intelegere.5)

1) Can. 9 Neoces.
2) Can. 29, 47, 48 ap,; can. 48 Caij; can. 2 Calced; can. 22 fruit.
3) Can, 68 ap.; can. 57/52 Cart.
4) Can. 17 sin. W ec ; can. 22, 81, 83 ap.; can. 9 sin. III ec :
can. 3 al lui Ciril al Alex.
') Can. 6 0 12 trul; Nov. 123 Iustin. cap. 14; Pray. Targ. glay. CXXIV.

www.dacoromanica.ro
 - 129 -
51. Condifille valabilita ii hirotoniei eterodoqilor.
In privinta aprecierii valabilitajii unei hirotonii
facuta de eterodocsi servesc ca cinosura urmatoarele
norme:
Se va considera ca validA hirotonia persoanelor
facuta intr'o astfel de societate religioasA,
a) care nu se abate dela punctele esentiale si fun-
damentale ale credintii si ale disciplinei din Biserica
ortodoxa,
b) In care hirotonia este consideratA ca tainA, ca
institutie diving si ierarhia este privia- asemenea ca o
institutie izvorita din dreptul divin, iar nu numai ca
vre-o slujba instituita de oameni, de drept omenesc,
c) $i In fine dad In societatea religioasa respective
s'a pAstrat panA astazi succesiunea netntrerupta a puterii
ierarhice dela apostoli.
Trecand la Biserica noastra persoane hirotonite In
conditiile acestea, nu se mai hirotonesc din nou. Dad
/ma s'ar constata inexistenta chiar si numai a unei
singure conditii din cele mentionate, atunci si hiroto-
nia se considera ca inexistenta.
Can. 68 apostolesc respinge pe langa botez si hiro-
tonia preotilor eretici and zice : . . . cei ce au fost
botezati sau sfintiti de unii ca acestia (adeca de eretici)
nu pot fi nici credinclosi nici clerici", iar can. 8 al
sin. 1 ec. recunoaste hirotonia novatienilor si can. 19 at
aceluias sinod o respinge pe cea a paulicienilor. Putem
deduce prin urmare si norma, ca dad botezul dintr'o
.societate eretica se considera ca nevalid, atunci si hi-
rotorita trebue respinsa, iar dacA botezul este primit
ca valid, atunci si hirotonia va fi primita ca valida.1)
Avandu-se aceste. In vedere hirotonia romano apu-
senilor trebue considerate ca valida2) iar cea a pro-
testantilor nu o vom priml, fiindca cei din urma nu
privesc hirotonia ca o tainA i nici ierarhia ca o insti-
tutiune de origine diving.
1) Can. 68 ap. i Pray. targ. glay. CXV.
2) Can. 1 sin. Cpol din a. 879.
Dr. N. Popovici: Drept bisericesc... 9

www.dacoromanica.ro
 SECTIUNEA III.
Organizafia bisericeasca i organele
puterii bisericeti.

CAP 1.

Autoritatea bisericeasca in Biserica

universal&
52. Sinoadele mime/lice.
Am vAzut ca persoanele, carora este atribuitA puterea
bisericeascA In gradul suprem, sunt episcopii, ca urma*i
ai apostolilor. Deci, precum in timpurile apostolice numai
adunarea tuturor apostolilor avea caderea de a hotart
In chestiunile, cari priveau Biserica intreaga, aa mai
tarziu subiectul puterii bisericeti pentru Biserica uni-
versall este adunarea episcopilor numitA: sinod ecumenic
(obto9pevex;2 advaos). kadar sub sinod ecumenic intelegem
adunarea pdstorilor $i invatatorilor sau a episcopilor
Bisericii, dacd e posibil din toate partite lumit creftine,
spre a decide in comun asupra afacerilor Bisericit
intregi.1)
Pentruca un sinod s .poata fi considerat ecumenic,
se cer urmAtoarele condifiuni caracteristice uttparrverart m-
4. 2)
1. FiindcA participarea tuturor episcopilor este im-
posibilA, se cere ca sa fie presenti cel put in atatia
episcopi, Incat numarul for s fie suficient pentru a
1) Milas, op. cit. p. 237; can. 2 sin. II ec.; can. 8 sin. III ec.
2) Comp. Pidal, (ed. rom. din 1844) nota 1 despre sinoadele ec. p. 74.

www.dacoromanica.ro
 -- 131
represents Biserica universals. Se cere apoi ca sa fie
representate Coate Bisericile particulate sau prin parti-
ciparea personals a conducatorilor, sau a representanti-
lor acestora, sau prin epistole,,An care sa se arate pa-
rerea Bisericilor respective asupra chestiunilor in discutie,
on prin declararea unor Biserici aflatoare intr'o stare
esceptionala ca recunosc hotartrile aduse de sinod.
2. Scopul adunarii sinodului si obiectele desbatute
sa fie chestiuni de credinta sau .de discipline de nature
generald, privitoare la Biserica intreaga.
3. Hotaririle sinodului sa fie primite de toti patri-
arhii i episcopii dreptcredinciosi precum si de Biserica
intreaga, adeca de demi si poporul Bisericii intregi.1)
4. Hotaririle sinodului s esprime ceeace in prin-
cipiu s'a tinut totdeauna i pretutindeni si s fie in
consonants cu sf. Scripture, cu sf. Traditie i cu ho-
taririle sinoadelor ecumenice anterioare.
5. In fine criteriul eel mai sigur este recunoasterea
sinodului ca ecumenic de Biserica intreaga, dovedita prin
rnarturii sigure ca fapt istoric.2)
Dupacum arata istoria celor 7 sinoade ecumenice,
in atributiunile sinodului ecumenic infra desbaterea Si
hotarirea asupra urmatoarelor chestiuni : 1. definirea
dogmelor sau adevarurilor de credinta pe baza sftei
Scripturi i a Traditiei si espunerea for in forma de
simboale sau definitii de credinta precum si judecarea
fiecarei invataturi, ce s'ar ivi in vre-o Biserica,3) 2. exa-
minarea si intaritea traditiei bisericesti si desp5rtirea
traditiei, adevarate de cea falsa,4) 3. revizuirea canoane-
lor tuturor sinoadelor anterioare,3) 4. hotariri privitoare
la organizarea, administratia Bisericii intregi si stabilirea

1) De ex, sinodul al II-lea ec. a fost la'nceput numai un sinod ge-

neral at Bisericii din partca orientala a imperiului roman, dar prin re-
cunoasterea hotartrilor lui de cAtre Biserica intreaga a devenit sinoc; ecumenic.
2) Const. Popovici, Dreptul bis. ort. or. (ed, din a. 1003) 74.
3) Can. 7 sin.- VII ec; can. 1 sin. II ec ; can. I sin. III ec, etc.
4) Can. 1 si 2 trul,
6) Can. 1 sin IV ec ; can. 8, 10, 25, 29 trul, etc.
9.

www.dacoromanica.ro
 - 132 -
gradelor si drepturilor ierarhiei bisericesti,') 5. esercitarea
puterii judecatoresti in instanta suprem5.2)
Apusenil sustin ca dreptul de a convoca sinodul
ecumenic it are numai episcopal din Roma, papa, dar
istoria arata ca toate sinoadele recunoscute ca ecume-
nice de Biserica intreaga au fost convocate de imparatii
greco- romani la initiativa conducatorilor celor mai In-
semnate Biserici particulare. Asadar trebue sa re-
cunoastem Ca la convocare are sa conlucre nu numai
autoritatea bisericeasca, ci si cea politica si anume pri-
cina convocarii, obiectele desbaterilor, desemnarea per-
sonalitatilor de invitat depindeau de autoritatea biseri-
ceased, iar stabilirea loculut sf timpului tinerii sinodului,
convocarea personalitatilor, can au sa participe la sinod,
Inlesnirea venirii lor la sinod, cadea In atributiunile
puterii politice.
Dreptul de a participe la sinod cu vot decisiv II au
toti episcopii dreptcredinciosi, iar alti clerici, preoti si
diaconi, pot lua parte numai cu vot consultati4z. intru-
cat Insa preotii sau diaconii represinta pe episcopii lor,
vor esercita votul decisiv In locul acestora. Laicii, teo-
logi, filosofi, pot participe numai spre a contribui la
larnurirea chestiunilor desbatute. Capii statului, Imparatii
sau representantii lor luau parte cu scopul de a sustine
ordinea $i linistea In sinod.
Presedintia interns, adeca conducerea desbaterilor,
o avea acel episcop prezent, al carui scaun are intaie-
tate fata de ceilalti, iar presedintia externs adeca men-
tinerea ordinei externe o aveau imparatii sau Imputernicitii
lor. Cei dint4i, daca erau prezenti, aveau si presedintia
de onoare, ca aparatori ai dreptei credinte.
Fiind sinodul ecumenic purtatorul suprem al puterii
bisericesti, hotaririle lui sunt obligatorii pentru toti
membrii Bisericii, daca s'au publicat In chip formal si
solemn. Hotaririle In chestiuni de credinta numite dogme
Opoe, gpa, (Or/W. r0 sunt si raman adevaruri vesnice si
1) Can. 4, 6 si 7 sin. 1 ec ; can. 2, 3 sin. II ec ; can. 8 sin. III ec ;
can. 12 si 28 sin. IV ec ; can. 36, 39 trul, etc.
2) Can: 12, 13, 32, 33, 55, 56, 81 trul.

www.dacoromanica.ro
 133

neschimbabile, iar cele referitoare la disciplina, cele cars

reglementeaza raporturile din afara ale Bisericii sau le-
gile bisericesti In senz mai strans (zwith,z,), sunt universal
obligatoare pentru toti membrii Bisericii, dar numai
pans cand eventual un alt sinod ecumenic nu le- ar
inlocul cu alte nortne.') imparatii greco-romani au re-
cunoscut si din partea for puterea obligatoare a hota-
ririlor sinoadelor ecumenice. Iustinian a dispus, ca
canoanele sa aibe aceiasi valoare ca legile statului, iar
acele legi ale statului, cari ar fi in contrazicere, cu ca-
noanele, sA n 'aiba valoare.2) Balsam on sustine ca canoanele
au putere mai mare decat legile statului, caci ele, fiind
facute si Intarite atat de sf. Parinti cat si de Imparati,
au aceiasi importanta ca sf. Scriptura, pe cand legile
Statului sunt date numai de imparati si prin urm are, nu
pot avea aceiasi putere, ca sf. Scriptura si canoanele.3)
53. Exercitarea puterii supreme bisericeti prin
consimtamAntul Bisericii ImpraOiate.
In cazul ivirii unei chestiuni, asupra careia trebue
sa se pronunte Biserica intreaga, dar adunarea unui
sinod ecumenic nu este posibila sau absolut necesara,
se pot aduce hotartri valabile pentru Biserica intreaga
$i prin consimtamdatul intregii Biserici Impraftiate
(consensus totius ecclesiae dispersae). Procedura, dupa
care se urmeaza in astfel de cazuri, este urmatoarea :
Inciatace se iveste o astfel de chestiune tile() eparhie
oarecare, episcopul o supune sinodului Bisericii parti-
culare respective, care sau aduce o hotarire, pe care o
comunica s1 celorlalte Biserici spre a lua cunostinta de
ea si a o priml, sau daca sinodul particular nu se crede
competent de a hotari singur, comunica - parerea sa
celorlalte Biserici particulare cerand si parerea lor. Dad
toate Bisericile se pronunta pentru parerea emisa, atunci
1) Can. 2 trul.; can. 1 sin, VII ec.
2) Codicis lib. I. tit. III. const. 45; Nov. 131; Basilic. lib. V, tit.
III. c. 2.
3) Nomoc. in XIV titluri, tit. I. cap. 3.

www.dacoromanica.ro
 134

aceasta este considerate ca hotarke a Bisericii intregi si

se publics ca atare In numele Bisericii intregi.
In felul acesta -se aduceau hotArtri mai ales In tim-
purile primare ale Bisericii, cand, din cauza presecutiu-
nilor, nu era posibila adunarea unui sinod ecumenic.
Dar si mai tarziu gasim multe cazuri de acestea, In-
deosebi cand se iveau astfel de erezii, cari reclamau
hotarlrea Bisericii intregi, cum a fost cea a lui Pelagiu.')
Tot In felul acesta s'a recunoscut de Biserica Intreaga
si Mcirturisirea ortodoxd" compusa de mitropolitul
Chievului, Petra Movila. Si astazi se poate proceda in
modul acesta in caz de necesitate.

CAP. II.
Organizafia bis. i organele puterii bis.
in Bisericile particulare.
54. Elementele constitutive ale organizmului
bisericesc.
Desi Biserica este una singura si unitark totusi,
dupacum pentru functionarea normala a oricarui orga-
nism compus din un numar mare de membre trebue ca
acesta s se organizeze in mai multe parti constitutive,
asa si pentru administrarea mai ward a Bisericii, tre-
bue ca ea sa se Imparts In diferite elemente constitutive.
Natural ca aceasta organizare nu s'a putut face Indata
la'nceput, deoarece Biserica primara a fost restransa la
un teritoriu mic si la putinl membrii. Indatace MO.
Biserica a Inceput s se raspandeasca pe un teritoriu
mai intins si dupace numarul aderentilor ei s'au sporit,
1) Augustini: ad Bonifac. contra duas epistolas pelagian., cap. 12.
unde cetim: Este oare nevoie de convocarea unui sinod (ecumenic)
pentru condamnarea unui asfel de rau public? Par'cit nu s'ar fi condam-
nat nici odata o erezie fare convocarea unui sinod, si totusi se stie ca
trebuinta aceasta s'a ivit numai din pricina putinor erezii $i ca multe din
ele, aproape rnajoritatea, au fost condamnate acolo, unde s'au ivit si
celelalte Biserici au luat doar cunostityta de condamnarea aceasta, ca sa se
fereasca de etc.

www.dacoromanica.ro
 135

s'a ivit i necesitatea organizarii ei In diferite elemente

constitutive. La aceasta organizare Biserica s'a acomo-
dat Impartiril teritoriale politice a imperiului roman 1)
mai ales celei facute de Imparatul Constantin cel mare.
Acesta a impArtit intreg imperiul in 4 prefecture in frunte
cu cate un prefect (praefectus praetorio) Si anume in: prefectura
Orientului, lliricului, Itallei Si Gana') Fiecare prefectura se im-
pArtia in mai multe dieceze (Otoixo-eg) in frunte cu cAte un vicar.
Astfel prefectura Orientul a fost impartitA In: dieceza Egiptului
cu capitala Alexandria, dieceza Orientului cu capitala Antiohia,
dieceza Pontului cu capitala Cezareea in Cappadochia, dieceza
Asiei cu capit11a Efes st dieceza Traciei cu capitala Eraclea far
mai tarziu Bizantul sau Constantinopolul sau $l Roma nota.
Prefectura Iliricului a fost impArtitA in dieceza Iliricului
propriu sau apusean cu capitala Sirmiu, dieceza Dacia cu capi-
tala Sardica (Sofia de azi) mai apoi Iustiniana prima si dieceza
Macedonia cu capitala Tesalonic. Mai tarziu (a. 379) dieceza
Iliricului apusean fu incorporatA la prefectura Hanel tar diece-
zele Macedoniei si Daciei formau singure prefectura lliricului
oriental.
Prefectura Italiel era ImpartitA in 3 dieceze: Italia de nord
sub numele de Italia cu capitala de Mediolan (Milanul de azi),
Italia de mijloc sub numele de Roma cu capitala Roma si Africa
cu capitala Cartgena. Mai tarziu (a. 379) 1-s'a dat si dieceza
Iliricului apusean.
Prefectura Galiel avea asemenea trei dieceze: Galia cu ca,
pitala Trier si apoi (dela a. 418) Arelate, dieceza Spaniel cu
capitala Hispaiis (Sevila de azi) si dieceza Britaniel cu capitala
Eboracum (York).
Fiecare diecezA se impartia iarAsi in mai multe provincii
sau eparhii i7caeziat in frunte cu cAte un pregdinte (praeses),
care 41 avea resedinta in orasul de frunte, in capitala provin-
clef, far provinciiie se compuneau din circumscriptii si mai mici
numite parohii (za,00ezia).3)
Conform cu aceasta Impartire s'au format si s'au
desvoltat elementele constitutive ale Bisericii In felul
urmator :
La'nceput crestinismul s'a predicat mai ales In orasele
mai mad ale imperiului roman, unde s'au Intemeiat cele
1) Can. 17 Calc., can. 28 sin. troll.; Coment. lui Zonara Si Bat-
samon la aceste canoane.
2) Bus, Popovici, Istoria bis. vol. I. p. 374.
3) Milas, op. c., nota 8 la p. 244.

www.dacoromanica.ro
 136

dintai comunitati bisericeti, puse sub pastorirea cate

unui episcop, ajutat de mai multi preoti i diaconi. Cand
cretinismul a inceput apoi sa se raspandeasca i la sate,
atunci 1 cretinii din satele de prin jurul oraelor parti-
cipau cu totii la serviciul divin, ce se savaria in Bise-
ricile din orae adeca erau ataati la comunitatile din
orate, formand Impreuna cate un teritoriu bisericesc, o
parohie (7rapoexcia). Mai tarziu, Imultindu-se numarul creti-
nilor, I la sate s'a ivit trebuinta, ca sa se Infiinleze
comunitati sau parohii filiale cu Biserici separate, la cari
episcopul timitea preoti din ora pentru Indeplinirea
serviciilor divine. Mai tarziu aceste comunitati filiale
primira preotii for stabili, formand astfel comunitati de
sine statatoare numite enorii (irpopiae) sau parohii dela
ford frapoethle arponcexo.O. Toate aceste comunitati, numite
enorii, depindeau de episcopul oraplui i formau Im-
preuna cu comunitatea din ora un teritoriu bisericesc:
parohie, numita astazi eparhie sau, mai ales in apus,
diecezd.
Fiecare eparhie sau parohie de sub pastorirea
episcopului din ora de regula era Impartita In tinuturi
mai mica compuse din mai multe enorii. Aceste tinuturi
astazi poarta numirea de protopresbiterate si la'nceput
erau supuse supravegherii cate unui episcop de tars,
numit horepiscop, iar mai tarziu cate unui proto-
presbiter.
Pentru pastrarea legaturii mai stranse dintre mai
multi episcopi i eparhiile sau parohiile lor, episcopii
unei provincii, numita eparhie, se adunau in sinoade,
cari se tineau In capitala provinciei politice sub prezi-
diul episcopului din capitala. Acesta avea i Insarcinarea
de a aduce la Indeplinire hotarlrile sinodului i astfel cu
timpul acest episcop a primit atributii de conducere 1
jurisdictie peste episcopii din provincia Intreaga. Acestui
episcop i-s'a dat apoi numirea de mitropolit, dela capi-
tala provinciei (f.v-pozo,leg = oraul mama), iar teritoriul
bisericesc se numia eparhie, astazi mitropolie.
In fine, Mudd' mai multe provincii sau eparhii po-
litice formau un tinut politic mai mare, o dieceza, cu

www.dacoromanica.ro
 - 137

timpul si eparhiile sau mitropoliile din cate o dieceza

formau cate un tinut bisericesc mai mare, in frunte cu
rnitropolitul din capitala diecezei numit exarh sau patriarh.
Tinuturile aceste bisericesti sunt diecezele, exarhatele
sau patriarhatele.
In felul acesta s'au desvoltat si s'au format, In
general, In cursul timpului, diferitele elemente si psrli
constitutive ale Bisericii universale, evoluand panA la
situatia de astAzi.

55. Privire sumara asupra istoriei Bisericilor

particulare autocefale.
Biserica universalA este unitara, dar chiar apostolii,
In urma ordinului primit dela Iisus Hristos, lucrau inde-
pendent unul de altul la Intemeierea Bisericilor noui.
Tot In felul acesta au lucrat si succesorii apostolilor.
Astfel vedem cA In cursul timpului s'au desvoltat mai
multe Biserici particulare independente, numite si auto -
cefale (o*ox.F.,c.ca20-0.
Cele dintai Biserici autocefale, dupAce Biserica pi a
putut perfections organizatia, In urma libertAtii acordate
de Constantin cel mare, au fost patriarhatele Romei,
Constantinopolului, Alexandriei, Antiohiei si Ierusalimului.
Dar si Bisericile acelor exarhate si mitropolii, cari nu
se cuprindeau In aceste 5 patriarhate, sau cari in cursul
timpului s'au desfAcut din ele, formau Biserici autocefale..
Din istoria bisericeasea,' afara de patriarhatele amintite,
mai cunoastem urmAtoarele Biserici autocefale: cea din
Cipru, Neojustiniana, cea din Persia cu resedinta In
Ctesifon sau Seleucia, cea din Armenia, cea din Iberia,
arhiepiscopia din Ohrida, patriarhatul romano-bulgar din
Tarnova si cel sarbesc din Ipec, cea din Rusia, mitro-
polia sarbeasca din Carlovit (fosta Ungarie), cea din
Cetine In Muntenegru, arhiepiscopia din muntele Sinai,
cea din regatul Greciei, mitropolia Transilvaniei, exar-
hatul bulgar, mitropolia Bucovinei si Dalmatiei, Biserica
din regatul Sarbiei si cea din Romania. in apus au fost
autocefale: Biserica din Africa cu resedinta in Carta--

www.dacoromanica.ro
 138

gena, cea din Mediolan, Aquileia i Ravena. Dintre aceste

Biserici multe au disparut sau 0-au pierdut independenta
In cursul timpului, fie despArtindu-se de Biserica orto-
doxa universals, fie incorporandu-se In alte Biserici, a$a
c astazi mai exists urmatoarele Biserici patriculare
autocefale: 1. Patriarhatul Constantinopolului, 2. cel al
Alexandriei, 3. Antiohiei qi 4. Ierusalimului, apoi Bise-
ricile din 5. Cipru, 6. Rusia, 7. arhiepiscopia din mun-
tele Sinai, 8. Biserica din Grecia, 9. exarhatul bulgar,
10. Biserica sarbeascd din regatul sdrbo-croato-sloven,
I I . cea din Romania i 12. dela a. 1925 cea din Polonia.
1-4. Dintre cele existente astazi cele mai vechi sunt
patriarhatele Constantinopolulul, Alexandriei, Antiohiei p1 lerusa-
((mutat Chiar primul sinod ecumenic a IntArit drepturile si pri-
vilegiile de independentA ale Bisericilor din Roma, Alexandria,
Antiohia si Cezareea.1) Sinodul al doilea ecumenic apoi coordona
cu arhiepiscopii acestor Biserici si pe cel din Constantinopol,
cAruia, din cauza importantei politice a acestei cetati, 'II dada
rangul imediat dui:A cel din Roma.2) In locul arhiepiscopului
din Cezareea a fost pus in cursul timpului cel din lerusalim.
Sinodul trullan apoi stabileste definitiv rangul arhiepiscopilor
mentionati si confirmA drepturile si privilegiile for de -indepen-
dentA 3) Dar Roma desbinandu-se la a. 1054 de catre Biserica
ortodoxa rAsAriteanA, dintre cele duct partriarhate numai patru
au rAmas membre ale Bisericii ortodoxe ecumenice: cel din Con-
stantinopol, Alexandria, Antiohia si lerusalim, cari toate exists
pans astazi.
5. Indepeadenta Bisericii arhiepiscoplei din Cipru a fost
recunoscutA de sinodul al 111-lea ecumenic') si confirmatA de
cel trullan.8)
6. Biserica ruseascd s'a tntemeiat in veacul al X-lea sub
marele duce Vladimir cel mare (980-1014) prin activitatea ml-
sionarA a patriarhiel Constantinopolului. Prin urmare Biserica
rusilor depindea de aceasta patriarhie. Dar Constantinopolul
ajungand in secolul al XV-lea (a. 1453) sub jugul turcilor, Bi-
serica ruseascA incepe sA se emancipeze tot mai mult, panAce
la a. 1589, Orin inaltarea scaunului mitropolitan din Moscova la
rangul de patriarhat, castigA independents deplinA, recunoscuta
55. 1) Can. 6 i 7 sin. I. ec.
2) can. 3 sin H ec.
3) Can. 36 sin. trull.
4) Can. 8 sin. III ec.
r') Can. 39 trullan.

www.dacoromanica.ro
 139

atAt de patriarhatul din Constantinopol, cat si de catre cellaiti

patriarhi din rAsArit. La a. 1721 patriarhatul s'a destiintat de
catre tarul Petra eel mare (1689-1725), instituindu-se In locul
lui un sinod dirigent permanent, recunoscut de patriarhii rAsa-
riteni la a. 1723. La a. 1917, pe timpul revolutiei rusesti patriar-
hatul s'a restabilit prin alegerea mitropolitului Moscovei ca pa-
triarh (28 Oct. 1917). Alegerea s'a efeptuit de catre un sobor
compus din peste 500 membrii, mireni gi clerlci, lute cars si 75
episcopi.
Asadar Biserica ruseascA si-a pastrat deplinA independentA
dela a. 1589 pana astAzi.
7. Biserica sarbeascd ortodoxci din regatul sarbo-croato-sloven.
Sarbil s'au Increstin at In veacul al IX-lea deasemenea sub au-
spiciile Constantinopolului, de care au si depins bisericeste Oita
in secolul at XIII-lea. Pe timpul arhiepiscopulul sl Sava Nema-
nici (1219 1237) Biserica sarbilor a fost recunoscuta de pa-
triarhia Constantinopolului ca autocefala, iar la a. 1340 sub
domnitorul Stefan Dusan (1331-1355) se proclama singura de
patriarhat. Patriarhul Constantinopolului insA nu recunoscit acea-
sta inAltare de sine, ba chiar lovi Biserica sarba cu anatema.
Abia pela a. 1375-1376 sub al trellea succesor al lui tefan
Dusan, sub tarul Lazar (1372 1389) fu recunoscut patriarhatul
sarbesc cu resedinta in Peci sau Ipek. In aceasta situatie a ra-
mas pana la a. 1766. Atunci patriarhul din Constantinopol,
Samull (1763-1768, 1773-74) desfiinta patriarhatul din Ipek
si spuse Biserica sarbeascA patriarhiei din Constantinopol. La
a. 1879, cu ocazia inaltarii principatului sarbesc la rangul de
regat, Biserica sarbeascA obtinit din nou autocefalie deplina.
Din Biserica patriarhatului sarbesc s'a desfacut, prin emi-
grarea la a. 1690 a unei parti a sarbilor in Austria, mitropolia
din Carlovit, recunoscutA de patriarhatul din Ipek ca indepen-
denta la a. 1710, iar, cu ocaziunea desfiintarli acestuia, la a.
1766 si de catre patriarhia din Constantinopol. Imparatul au-
striae Francisc Iosif (1848 1916) conferl la a. 1848 mitropo-
litului din Carlovit chiar titlul de patriarh sarbesc, ceeace insa
canoniceste n'a fost recunoscut. DupA unirea nationalA a tuturor
sarbilor in regatul sarbo-croato-sloven, mitropolia Carlovitulul
s'a reunit la a. 1918 cu Biserica sarbeascA din vechiul regat at
sarbilor.
De patriarhatul Ipekulni s'a tinut in timpurile vechi sl Bi-
serica din Muntenegru, cu resedinta mitropolitulul sau in Cetinle.
Aceasta dupa desfiintarea patriarhatului de Ipek a fiintat ca
Biserica independenta pAna la a. 1918. Atunci prin contopirea
Muntenegrului cu regatul sarbesc gi Biserica aceasta s'a reunit
cu cea a regatului. In fine tot la a. 1918 s'au impreunat cu
Biserica autocefall a sarbilor gi Biserica Qin Dalmatia sl cea
din Bosnia i Hertegovina.

www.dacoromanica.ro
 140

Astfel astazi Biserica ortodoxa sarbeasca din regatul sarbo-

croato-sloven se compune din Biserica vechiului regat, cea a
Muntenegrului, a Bosniei pi Hertegovinei, mitropolia Carlovitului
pi diecezele dalmatine.
In 30 August (12 Septemvrie) 1920 sf. Sinod sarbesc a
hotarit ridicarea Bisericii sarbesti la rangul de patriarhat. Pentru
aceasta restaurare a patriarhatului sarbesc si-a dat asentimentul
si patriarhia din Constantinopol. Resedinta patriarhatului va fi
to Belgrad, dar si Ipecut si Carlovitul vor pastry rangul de rese-
dinte patriarhale 1)
8. Exarhatal bulgar. Bulgarii au fost Increstinati tot prin
patriarhia Constantinopolului in secolul al IX-lea. Arhiepiscopia
bulgarilor, dela a. 982 cu resedinta In Ohrida, castigl auto-
cefalia Inca la a. 932 si se mentinit ca atare pana la a. 1767.
lar Intre anil 1234-1394 fiinta ca Biserica autocefala si ca patti-
arhat pi arhiepiscopia romano-bulgara din Tarnova. La a. 1394
aceasta din urma a fost supusa din nou jurisdictiunii patriarhului
din Constantinopol, ceeace s'a intamplat la a. 1767 si cu arhi-
episcopia din Ohrida. La a. 1870 sultanul, la cererea bulgarilor,
le aproba formarea unui exarhat independent de patriarhul din
Constantinopol, dar acesta nu numai ca nu-i recunoscir auto-
cefalia, ci la a. 1872 declara Biserica bulgara chiar ca schizma-
tica. Patriarhul din lerusalim pi alte Bisericl autocefale insa nu
aderara la condamnare.
9. Arhiepiscopia muntehd Sinai. Independenta acestei Bise-
rici a fost declarata la a. 1575 pl confirmata din nou la a. 1782
de catre sinodul din Constantinopol. Mai nainte depindea cand
de patriarhul din lerusalim, cand de cel din Alexandria.
10. Biserica din Grecia. Biserica din Elada pana la a. 732
depindea de Roma, iar de atunci pana la a. 1821 a facut parte
din patriarhia Constantinopolului. Dupa eliberarea politica a gre-
cilor de sub turd, intamplata In 1821, guvernul grecesc Inca la
1828 institul o conducere provizorie independents pentru Bise-
rica greceasca. in 1833 ea se declara autocefala, ceeace la 1850
s'a recunoscut pi de catre patriarhia Constantinopolului.
11. Biserica din regatul Ronzantei. Romanii inainte
de a-si avea Biserica for proprie au stat sub jurisdictia
episcopilor din sudul Dunarii. Este probabil ca pana la
a. 450 au depins de episcopul din Sirmiu in Panonia,
apoi de cel din Tesalonic pand la a. 535, iar de atunci
55. 1), V. epistola patriarhului sarbesc catre patriarhia din Con-
stantinopol pentru constituirea Bisericii sarbesti in patriarhat de data 20 Mai
(2 lunie) 1921, publicatA in traducere romaneasc5. de Arhim. Scriban in
revista ,,Biserica ort. rim." No. 12 din Sept. 1922.

www.dacoromanica.ro
 141

Incepand de arhiepiscopia lustinianei prime. Desfiintan-

du-se arhiepiscopia aceasta, romanii probabil ca au stat
sub jurisdictia altor episcopi din sudul Dunarii si in
special, dupA organizarea Bisericii bulgare, vor fi stat
In legaturi bisericesti cu arhiepiscopia Ohridei, apoi i
cu patriarhatul romano-bulgar din Tarnova. Avem mar-
turii istorice, si despre legaturile romanilor cu episcopul
din Vidin, ba probabil ca vor fi avut, prin secolul al
XI-XII, si un episcop propriu.
Organizatia Bisericilor romanesti s'a facut In depen-
dents de patriarhatul Constantinopolului. Anume mitro-
polii TAM romanesti cu resedinta in Arges s'a Intemeiat
la a. 1359 sub domnitorul Nicolae Alexandru Basarab
prin mutarea la Arge a mitropolitului lacint din Vicina,
iar cea a Moldovei la a. 1401 pe timpul domnitorului
Alexandru cel bun, fiind cel dintai mitropolit moldovean
losif, fost episcop in Cetatea alba. Dela timpul organi-
zarii celor doul mitropolii, romanii, panA la catigarea
independentei bisericesti, au stat In relafii de dependents
aproape in tot cursul timpului cu patriarhia Constanti-
nopolului. Numai de pela jumatatea secolului al XV-lea
au reluat romanii, pentru cateva decenii, legaturile cu
arhiepiscopia din Ohrida.
Pe timpul domnitorului Cuza Vodd (1859-1866)
cele doua mitropolii se Impreuna intro singura Biserica,
primind la a. 1864 prin legea decretal organic" i
organizatie unitara: sinodul central. Prin acest decret
s'a proclamat si independenta Bisericii romane. Patriarhia
din Constantinopol Insa nu consinti la proclamarea
autocefaliei, ba din motivul acesta, precum si fiindca tot
atunci guvernul roman secularize averile manastirilor
Inchinate, amenintA Biserica romans cu anatema. impa-
candu-se lucrurile sub domnitorul Carol I (1866-1914)
s'all reluat tratativele Intre Biserica romans si guvernul
roman deoparte si Intre patriarhie dealta parte, asa ca
la a. 1885 aceasta din urmA recunoscia prin un tomos
patriarhal autocefalia Bisericii romanesti.')
)) Vezi textul acestui tomos la anexe.

www.dacoromanica.ro
 - 142 -
Autocefalia Bisericii romane a fost hotarita si prin
legi de stat, mai pe urma prin art. 22 al Constitutiei
din a. 1923 i prin legea de unificare a organizatiei bi-
sericesti din a. 1925, In care se enuntg ca Biserica
ortodoxg romans este si ranigne autocefala adecPreatar-
nata de orice chiriarchie strains, pastrandu-si insg uni-
tatea cu Biserica ecumenica a Rgsgritului in privinta
dogmelor.
Cu romanii din principatele Tariff romanesti si Mol-
dovei au format o unitate bisericeasca si cei din Tran-
silvania, din timpurile cele mai vechi pang la a. 1700.
Atunci o parte a romanilor din Transilvania cu mitro-
politul Atanasie din 135. 'grad (Alba Julia) s'au unit cu
Biserica romano-apuseang, iar cei ramai credinciosi in
ortodoxie au ajuns sub jurisdictia mitropoliei sarbesti
din Carlovit. Cei din urea au rAmas in aceasta situatie
pang la a. 1864, and In urma straduintelor mitropoli-
tului Andrei Sagana, prin decretul impAratului austriac
Francisc losif 1 se reactiveaza mitropolia romanilor
ortodocsi din Transilvania, care s'a recunoscut totodata
si ca independentA si coordonata cu aceea a sarbilor.
La a. 1918 prin unirea politica a tuturor romanilor s'a
refacut si unitatea bisericeascA. Mitropolia transilvaneang
s'a impreunat cu Biserica regatului vechiu al Romanieit
precum si cu Biserica din Bucovina si cu cea din
Basarabia. Anume aceste din urma Inca au fost despartite
pentru o vreme dela Biserica mama. Cea din Bucovina,
ajungand la 1775 sub stapanire austriacg, intre anii
1781-1783 a format o episcopie neatarnatg, exempts",
dela 1783 pang la 1873 a fost supusa jurisdictiunii
mitropolitului sarb din Carlovit, iar din 1873 Ong la
1918 a format Impreung cu episcopiile sgrbesti din Zara
si Cataro o mitropolie independents. Biserica din Basarabia
pentru timpul Intre anii 1812-1918, cats vreme provincia
aceasta a fost rgpitg de Rusia, a facut parte din Bise-
rica ruseascg.
Unirea ierarhicg a B*ricilor din diferitele pro-
Vinci! romanesti cu Biserica din regatul Romaniei in o
singurg Biserica autocefala ort. romans s'a proclamat

www.dacoromanica.ro
 143

In mod formal In sedinta sfantului Sinod tinuta la 30

Nov. 1919, iar unirea Bisericii din Transilvania a fost
decretata si prin hotarirea congresului national biseri-
cesc at mitropoliei Transilvaniei In sedinta sa dela 25
Febr. 1920. Unificarea organizatiei bisericesti s'a real:-
zat, pe baza art. 22 din Constitutia votata In 1923, prin
legea de unificare a organizatiei bisericeti si prin sta-
tutul de organizare, ambele aduse In a. 1925. Tot In
acest an apoi prin actul sf.-lui Sinod din 4 Febr 1925
si prin legea de stat promulgate la 25 Febr. 1925')
Biserica romans a fost ridicata la rangul de patriarhat,
ceeace in acela an s'a recunoscut i de catre patriar-
hia Constantinopolului. Cel dintai patriarh al Bisericii
ortodoxe romane, I. P. S. S. D. D. Dr. Miron E. Cristea,
a fost investit in ziva de 1 Nov. 1925, asistand i dele-
gatii celorlalte Birerici autocefale.
Sub raportul oranduirii canonice i administrative,
Biserica) ort. row. cuprinde cinci mitropolii cu 18 eparhii:
a) mitropolia Ungro-Vlahiei, cu eparhiile: arhiepi-
scopia Bucurestilor, episcopia RamniculuiNoul Severin
cu reedinta in Ramnicul-Valcii, episcopia Buzeului,
episcopia Argesului i episcopia Constantei,
b) mitropolia Moldovei I Sucevei cu eparhiile:
arhiepiscopia Iasilor, episcopia Romanului, episcopia Hu-
ilor i episcopia Dunarii de jos cu resedinta In Galati,
c) mitropolia Ardealului, Banatului, Crisanei i Ma-
ramureplui, cu eparhiile: arhiepiscopia Albei Will si
Sibiiului cu resedinta In Sibiiu, episcopia Aradului,
lenopolei si Halmagiului, episcopia Caransebeului, epi-
scopia Oradiei cu reedinta In Oradea mare i episcopia
Vadului, Feleacului i Clujului cu reedinta in Club
d) mitropolia Bucovinei cu eparhiile: arhiepiscopia
Cernautilor i episcopia Hotinului cu reedinta In MO i
e) mitropolia Basarabiei cu eparhiile: arhiepiscopia
Chisinaului i episcopia Cetatii AlbeIsmailul cu rese-
dinta in Cetatea Alba.2)

1) Vezi textul acestui act si a legit la anexe.

2) Legea de org. art. 2.

www.dacoromanica.ro
 144

12. Biserica din Polonla. Recatigandu-$i Polonia indepen-

-denta politica la a. 1918, ortodocsii din aceasta tarn s'au rapt
dela Biserica ruseasca, formand Biserica ortodoxd autocefald po-
lona recunoscuta ca atare de patriarhia Constantinopolului i de
celelalte Bisericii hi a. 1925.

56. Criteriile autocefaliel Bisericilor particulare.

Pentruca o BisericA particularA sA devina autoce-
falA sau independents, este necesar, ca independenta sa
fie recunoscuta i confirmata de Biserica universals sau
prin hotArlrea unui sinod ecumenic,1) sau pe alts cale
sA se manifeste aderarea celorlalte Biserici particulare.
Apoi de regard se cere 1 invoirea autoritatii supreme
sinodale a acelei Biserici, din care Med parte !Ana
atunci respectiva Biserica particularA, care tinde la in-
-dependenta. in fine este necesarA i invoirea autoritAtii
politice In drept. Aceasta din cauza ca alcAtuirea tutu-
ror tinuturilor biserice0i cade atat In atributia forurilor
bisericeti, cat i a celor politice, fiindcA, dad existA
raporturi normale Intre Biserica sl stat, trebue sA fie
Intre dansele legAtura cea mai stransa $i prin ajutorul
statului se asigurA organizarea externA a Bisericii. Lucrul
acesta se observA i din faptul, ca administratia bise-
riceascA externs precum i organizarea Bisericilor parti-
culare ortodoxe din diferitele state s'a normat prin legi
aduse prin intelegerea reciproca dintre autoritatile su-
preme bisericeti i puterea de stat.2)
Independenta Bisericilor particulare se manifestA in
organizarea for locals deosebitA, in independenta admi-
nistrafiei i mai ales In urmAtoarele chestiuni :
1. lerarhia fiecArei Biserici particulare este indepen-
dentA de ierarhiile celorlalte Biserici particulare.
2. Fieeare BisericA autocefala are dreptul de legis-
latie proprie $i de putere judecatoreascd independentA

56. 1) Can. 6 sin, I. ec.; can. 2 sin. II. ec ; ,,Isarturisirea orto-

doxa", partea I, rasp. 85.
2) Mi1o4, op. c. p. 245;

www.dacoromanica.ro
 143

precum si unele drepturi si privilegii, obiceiuri locale

si rituri bisericeti speciale.1)
Dar pentruca independenta aceasta sa nu treaca
marginile cuvenite, ca sa se pastreze unitatea Bisericii
universale si Bisericile autocefale sa nu se desfaca din
cadrele Bisericii universale, se cere ca toate Bisericile
particulare sa pastreze unitatea credintei si unitatea spi-
ritului, sa tirta toate hotarfrile aduse de forurile legislative
ale Bisericii universale, obiceiurile si traditia, care-si
are originea din timpurile primare ale Bisericii. Apoi
episcopal suprem al fiecarei Biserici particulare la insta-
larea sa este dator sa trimita epistole (grarnate) sinodale
eatre toti capii celorlalte Biserici, pentruca 1 prin aceasta
sa se ciinenteze comuniunea spirituals, si ca semn al
obligamentuiui ca Biserica sa va apara Impreuna cu
celelalte marturisirea aceleasi credinte precum si princi-
piiie si legile fundamentale ale Bisericii. Mai departe are
datoria sa se inteleaga cu Patriarhii si cu capii celorlalte
Biserici particulare in toate chestiunile importante cano-
nice si dogmatise, sari au trebuinta de o chibzuire mai
generals si comuna, ca astfel sa se Impiedece formarea
de invatatuli de credinta si practice noui, deusebitoare,
precum pi ea sa nu se abata in administratia bisericeasca
dela leg;le fundamentale ale Bisericii universale. Apoi
capul fiecarei Biserici particulare are obligatia de a
pomeni In sfintele diptice, dupa traditia veche a sfintiior
Parinti, pe toti patriathii precum si pe toate Bisericile
ortodoxe.2) In fine nu se adrnite ca o Biserica particu-
lars sa se atinga de drepturile si obiceiurile locale ale
celorlalte Biserici.3)
57. Sinoadele particulare din timpurile vechi.
Am vazut ca organul suprem ordinar, care detine
puterea bis. poste Biserica intreaga, este sinodul ecume-
3) IMila, op c. p. 2-16 ;
V. tomosul p. recunoaterea autoceftl'c' Bisc, c i ort. "our.; can.
2)
7 sia. III ec ; can. 1; 2, 13, 28, 29, 32, o5, 712 ;4. 81 sin. fruit.
3) can. S sin. III ec.; can. 39 trull ; can. 70 Cart. c n ; 21 Gangra,
cur). 1 Vas, c. mare:
Dr. N. Popovici: Drept bisericesc.. 10

www.dacoromanica.ro
 146 -
nic, corn pus din episcopii, cari represinta Biserica Intreaga.
In Bisericile particulare puterea supremA potrivit cu prin-
cipiile fundamentale ale organizatiei bisericesti trebue
sa o aibe asemenea adunarea episcopilor respective'
Biserici sau sinodul particular (6,',,,oao; 707tyo. Asadar
sinodul particular este adunarea episcopilor unei Bise-
rici particulare, exercitdnd ca autoritate suprema puterea
in instanta cea mai 'Malta in Biserica respectivd.
to timpurile vechi gasim doua si chiar trei feluri
de astfel de sinoade.
Din istoria bisericeasca ale celor dintai veacuri stim
ca atunci, and se iviau afaceri mai importante, pentru
rezolvirea carora nu era deajuns un singur episcop, se
adunau mai multi episcopi invecinati sau chiar episcopii
tarn intregi spre a lua o hotarire, care apoi era respec-
tata de catre toti. Urme despre tinerea de sinoade extra-
ordinare de felul acesta gasim chiar pe la jumatatea
veacului al doilea, dar de prin veacul al treilea ggsim
i sinoade ordinare, periodice, la cari episcopii unei tar'
sau unei provincii se adunau odat5 sau de doua on pe
an spre a se sfatul asupra afacerilor comune.1) Practica
aceasta este apoi sanctionata prin dispozitii canonice.
Astfel in can. 34 apostolesc se prescrie ca episcopii
unei provinte sa recunoasca pe unul dinteinsii ca cap
Si sa nu Intreprinda nimic fara consimtAmantul acestuia,
dar nici acesta sA nu fad nimic farA ceilalti episcopi.
lar can. 37 apostolesc norineaza, ca sinodul episcopilor
sd se adune de cloud on pe an sa examinere dogmele
de credinta $i sa rezolve discutionile bisericegi." Aceste
sinoade se numiau sinoade eparhiale riiq iirant'lAq q';i0604)
dupa teritoriul bisericesc (eparhia, in"upy ea) supus juris-
dictiunii lor, sau si sinoade mitropolitane olxzia 705
11727,ozoilz-o9 erivoilog) dupa capul lor, care era mitropolitul.
Mai poartA apoi si numirea de sinod topic (cr6v000g To,- .rid),
sinod anual (0.61,0im5 izfrog iwauaalct) sau si sinod epis-
copesc (0.61,060,, Tuw iirec;:rhuov).2)

57. ,> Eus. Popovici op. c. vol. I p. 232 ;

2) Zhishman, Die Synoden and die Episcopal-Amter, p. 57 sq.

www.dacoromanica.ro
 147

Cercul de competinta al sinodului eparhial sau mi-

tropolitan se refers la toate afacerile mai importante ale
mitropoliei, cari tree peste puterea unui singer episcop
i pe cari sinodul trebue sa le rezolve tinand seams de
normele i hotarlrile forurilor superioare si fiind pre-
zenti mitropolitul si cel putin Inca doi episcopi.1)
Observam ca can 12. al sin.-lui cartaginean din a. 390
prescrie, ca pentru depunerea unui episcop sa fie pre-
zenti la sinod ceI putin 12 episcopi, desi prin unele
canoane anterioare (can. 4 Antioh) si prin hotatirea si-
nodului constantinopolitan din a. 394 precum i prin
aprobarea acestei hotartri de can. 2-lea trulan se cere
numai ca sinodul sa fie constituif In mod canonic.2)
Can. 6 al sinodului II ec. din Niceia Imparte afacerile,
ce cad in competinta sinodului eparhial, in canonice,
evanghelice i de judecata bisericeascd.
a) Cele canonice sunt urmatoarele:
1. supravegherea administratiei bis. din eparhie i
reglementarea afacerilor comune,3)
2. supravegherea conduitei morale i a Implinirii
datorintelor de catre clericii si monahii din eparhie
precum $i delaturarea abuzurilor i disordinilor, cari ar
turbura -ordinea din eparhie.4)
3. examinarea, data episcopii administreaza ave-
rile biserice0 dupa normele din vigoare,5)
4. examinarea, dad episcopii fac sfintirile clerici-
lor dupa prescriptiunile canonice si acordarea consim-
tamantului, ca un episcop strain sa 'math' Indeplini sfintiri
de clerici in cuprinsul mitropoliei,6)
5. alege si sfinteste pe episcopii mitropollei si da
consimtamantul pentru creearea de episcopii noui pre-
cum si luarea masurilor cuvenite, in cazul, dad popu-
1) Can. 16, 20 Antioh; Nomocan. IX. 1. 6; Nov. 123 cap. 22
(Basilic. III. 1. 38.)
2) Zhishman op. c. p. 72 sq.
3) Can. 34 ap.; Balsamon ad. can. 6 Sard.
4) Can. 9 Antioh; Nov. 137 cap. 4 (Basilic. III. 1. 17).
5) Can. 25 Antioh; can. 26 Cartag.
6) Balsam. ad. can. 6. Nic. II; can. 12 Antioh.
10

www.dacoromanica.ro
 - 148 -
latiunea refuza s primeasca pe episcopul ales dupe
rAnduialA sau dad episcopul este impedecat sa-pi ocupe
scaunul prin alte-imprejurari deosebite,1)
6. acordarea de concedii episcopilor pentru un timpr
oarecare, precum i transferarea episcopilor eparhiali,
cu consimtamantul sinodului national $i numai din in-
teres bisericesc.2)
b) Chestiuni evanghelice:
1. Discutarea normelor biserice$ti de catre membrii
versati ai sinodului, pentruca cei mai putin esperti sa
se lAmureasca mai bine asupra mijloacelor de invatatura
$i de intarire a Bisericii,8)
2. explicarea, intrebarilor dogmatice $i de drept
bisericesc, cari se ivesc In eparhie precum $i delatu-
rarea certelor, cari s'ar na$te din pricina lor.4)
c) Chestiuni judecdtore$ti:
1. judecarea certelor iscate intre episcopii eparhiali
privitor la chestiuni biserice$ti sau intre episcopi $i
preoti, precum i judecata asupra reclamatiunilor facute
de preoti sau laici contra episcopilor,9
2. hotArire asupra certelor dintre episcopi privitor
la apartinerea parohiilor,6)
3. hotArire asupra apelurilor contra sentintelor aduse
de episcopi.7)
Din timpul insa, and mai multe provincii bis.,
eparhii sau mitropolii formau o dieceza, un exarhat sau
patriarhat, pe langa sinoadele aparhiale au intrat in uz,
ca instante superioare, pentru afacerile cari treceau peste
1) Can. 4 si 98 Cart.; can. 4 Nic. 1; can 28 Calc,; can. 18
Antioh.
2) Can. 14 ap.; can. 16 Antioh.
3) Can. 40 Laod.
4) Can. 37 ap.; can. 20 Antioh; Aristen ad. can. 95 Carth,; Zo-
nara ad. can. 40 Laod.
') Nov. 123 cap. 22 (Basilic. III. 1. 38;) can. 74 ap.; can. 3
Sard.; can. 8, 12, 19 si 107 Cart.; can. 9. Calc.; can. 14 sl 15 Antioh.
6) Can. 120 Cart.; can 17 Calc ; can. 25 trul.
7) Can. 5 Nic. I; can. 6, 14, 15 $i 20 Antioh.; call. 4, 5 si 14
Sard.; can. 11, 14, 15 $i 125 Cart ; Zonara ad, can. 37 ap., ad. can
6 Nic. II $i ad. can, 40 Laod.

www.dacoromanica.ro
 149

competinta sinoadelor eparhiale, sinoade compuse din

anitropolitii $i episcopii sau cel putin din mitropolitii
tuturor eparhillor unei dieceze sub prepdintia exarhului
sau patriarhului. Aceste sinoade se numesc sinoade
diecezane ,* otoexoews frivo(30,-;) sau sinoade patriarhale
(7'2 ;rat pcapzexij crt")yodog).1)
Vedem deci ca in timpurile vechi sistemul sino-
dal era de 2 trepte: sinoade mitropolitane ca instante
inferioare sinoade diecezane, exarhale sau patriarhale ca,
instante superioare. In patriarhatul Constantinopolului Insa
sistemul sinodal a ajuns sa fie chiar $i de trei trepte.
Dupace adeca patriarhatul Constantinopolului $i-a In-
tins jurisdictia (confirmata de can. 28 din Chalcedon)
afara de dieceza Traciei si asupra diecezelor Asiei si
Pontului, exarhii Traciei, Asiei pi Pontului tineau si-
noade diecezane sau exarhale proprii, iar patriarhul
tinea sinoade patriarhale, cari reprezentau toate trei
diecezele. Cu timpul insa sinoadele exarhale an incetat
i an limas In filnta numai cele mitropolitane $1 pa-
triarhale, cum era $i in celelalte patriarhate si In restul
Bisericilor autocefale.2)
Afars de aceste sinoade, cari se adunau periodic,
s'au introdus mai ales In patriarhatul Constantinopolu-
lui sinoade permanente, cari se tineau cu episcopii
prezenti In Constantinopol In afaceri personale sau bi-
serice$ti, sub presidiul patriarhului. Aceste sinoade se
numiau asemenea sinoade diecezane sau patriarhale sau
si nationale sau endemice (0-iv000; iwkpoi;act) sau $1 tri-
bunal patriarhal (7rarpectozexini xper0eov) sau si sinodal
mai mare episcopesc pzezow roil) in- ea x ci7uov aciv000g).3)
Cercul de activitate al sinodului exarhal sau pa-
triarhal. ca organ ce detine puterea supremo bisericea-
sca dintr'o Biserica autocefala, se refers la toate che-
stiunile biserice$ti mai importante si mai ales legifereaza In
-chestiunile, pentru cari nu se gasesc norme precise In
dreptul (prescriptiunile) canonic. A$a privitor la casatorii,
') Zhishman, op. c. p. 3 $i 4.
2) Eus. Popovici, op. c. vol. I p. 433 si 434.
a) Zhishman, op. c. p. 3 sq.

www.dacoromanica.ro
 - 150 -
la administrarea averilor bisericesti, la disciplina ma-
nastirilor, la drepturile mitropolitilor si hotarasc In che-
stiunile dubioase ridicate ca atari de episcopi si mitropoliti.
Are datoria mai departe s vegheze asupra curateniei
invataturii crestine pi pa dispuna vizitatii in eparhii.
Apoi tot in competinta acestor sinoade cadeau urea-
toarele chestiuni:
1. alegerea patriarhului sau capului Bisericii autocefale,
2. recunoasterea validitatii alegerilor si hirotoniilor
de episcopi,
3. inaltarea episcopilor la un rang ierarhic mai Malt,
4. acordarea consimtarnantului pentru transferarea
episcopilor,
5. consimtamantul pentru Impreumarea de mai multe
episcopii Intr'una, pentru infiintarea episcopiilor noui si
mutarea celor vechi,
6. dreptul de a corecta hotaririle patriarhului luate
contra prescriptiunilor canonice,
7. esercitarea puterii judecatoresti In instanta supreme
In Biserica autocefala respective.')
58. Autoritatile supreme si organele centrale de
azi din Bisericile autocefale.
Autoritatile supreme si organele centrale de astazi
ale Bisericilor autocefale sunt corporatii alcatuite sau
numai din membrii clerici sau si din mireni. Participarea
celor din urea la exercitarea puterii bisericesti este
admisa de principiile canonice, dupd cum am aratat
lucrul acesta pi in 41. Drepturile laicilor se pot estinde
Insa numai asupra exercitarii unor parti anumite ale
ramului jurisdictional, mai ales In ce priveste alegerea
membrilor ierarhiei si administrarea afacerilor economice,
dar la nici un caz mirenii nu pot fi admisi la exercitarea
ramului InvAtatoresc si sacramentul at puterii bisericesti.
Prin urmare drepturile laicilor trebuesc limitate la ches-
tiunile aratate, deoarece peste aceste limite nu se poate
trece fare atingerea principiilor de drept bisericesc bazate
pe canoane.
Zhishman, op. c. p. 7 -25;.

www.dacoromanica.ro
 151

1. In patriarhatul Constantinopolu.V autoritatea supremA

este sinodul permanent, introdus de patriarhul Samuil I (1764-68)
si reformat apoi in a. 1858 60 in senzul Kati-humajum-ului din
1856 Se compune din patriarh ca presedinte si din 12 mitro-
politi, cari din urmA functioneaza ca membrii ai sinodului cate
doi ani, fiind in fiecare an jumatate dinteinsii inlocuiti cu altii
noui. Sinodul tine sedinte ordinare de 3 on pe sAptamatia, iar
extraordinare de ate on afla patriarhul de cuviinta. Sigilul si-
nodului se compune din 6 parti si fiecare din cei 6 mitropoliti,
care functioneaza in anul al doilea, pastreaza ate o parte, iar
cercul pecetii se MIA la patriarh. Astfel orice document oficial
al sinodului trebue sa se faca cu stirea acestor 7 membrii ai
sinodului. La sedintele sinodului participa si doi clerici ca secre-
tari. De competinta sinodului se tin toate chestiunile spirituale,
ingrijirea de institutele teologice, de educatie si de asistenta
socialA.
Pentru afacerile economice ale patriarhatului cat si pentru
esercitarea jurisdictiunii civile functioneazA consilivl mixt campus
din 4 episcopi, membrii al sf.-lui sinod, numiti sinodali (aut93(zol)
$i din 8 laici cu vaza numiti 6-4u19c,Aoe. Membrii episcopi sunt
alesi de sinod, iar cei laici de catre un colegiu electoral, corn-
pus din membrii sf.-lui sinod si alti 30 membrii. In fine grija,
ca toate sa se faca pentru marirea vazei Bisericii si in spiritul
credintei art., e data epitroplei bisericecti centrale din Constan-
tinopol formata dirt preoti.1)
11. In patriarhatele ort. ale Alexandriel, Antiohici ci lerusa-
limului sinodul se compune din patriarhul respectiv si din mitro-
politii patriarhatului. La cel din Ierusalim mai participa si repre-
sentantil manastirilor sf.-lui mormant.2)
III. Arhiepiscopia Cipru. Sinodul acestei mitropolii este
cotnpus din arhiepiscopul Ciprului cu resedinta in Nikosia ca
presedinte si 3 episcopi eparhiali. Se aduna odata pe an, dupa
sf. Pasti. Sfera sa de activitate se estinde asupra tuturor afa-
cerilor prescrise c hotaririle canoanelor pentru sinoadele parti-
culare.3)
IV. In Biserica ruseasca pans la a. 1917 organul suprem a
fost sf. sinod dirigent, infiintat la a.1721 de tarul Petru cel mare
si recunoscut in nurnele intregei Biserici ortodoxe rAsaritene de
catre patriarhul Constantinopolului in a. 1723. In forma lui din
timpul panA la desfiintarea taratului si reinfiintarea patriarhatului
1) Mifas, op. c. p. 276; '.Ipz. ' A7ocr. Xi0e0701i00,00 JOX41.!OU
Oexeziov, v KOP10-7, 1896, p. 331 sqq.; .YozERAapwrou2ou EzzA.
itzww). Ev Sip. 1898 p. 240 sqq. C. Popovici, op. c. p. 152.
2) Silbernagl, Verfassung and gegenw. Bestand samtlicher Kirchen
des Orients, p. 23 ; Milas op. c. p. 278 ; C. Popovici op. c. p. 153.
3) Milan, op. c. p. 281.

www.dacoromanica.ro
 152

(a. 1917) se compunea din 7 membrii, mitropoliti si episcopi

Tinea sedinte de trel on pe saptamana si se ocupa de toate
afacerile spirituale si administrative bisericesti. La sedintele sino-
dului mai participa si un representant al statului numit: ober-
procuror, care avea sa supravegheze esecutarea legilor statului in
chestiunile bisericesti, sa le interpreteze In sedintele sinodului,
Bind si seful cancelariei sinodului si intermediatorul intre capui
statului (govern) sl sinod. Pentru afacerile economice ale sino-
dului functions, in .dependenta de oberprocuror, o directiune
economics. Cu supravegherea supretha asupra instructiunii p1
disciplinii din institutele teologice era Incredintat comitetul di-
dactic, iar pentru Impedecarea raspandirii cArtilor contrare
credintii si moralei exists un comitet spiritual de censurd.1)
Dupe noua organiazatie bisericeasca data la a. 1917/1918
puterea supreme in Biserica ruseasca este In mana Sinodului
/ local a toata Rusia. Acesta este autoritatea supreme legiuitoare,
administrative, judecatoreasca si de control a Bisericii rusesti.
Se convoacd periodic la 3 ani si este compus din episcopi,
clerici si mireni.
Dar ocarmuirea sau administrarea afacerilor bisericesti
apartine patriarhului, sf. Sinod : Consiliului superior bisericesc,
ca corporafil permanente, responzabile inaintea Sinodului local
de a toatd Rusia. Atat in sf. Sinod cat si in Consiliul superior
bisericesc presedinte este patriarhul.
Sf. Sinod se compune din presedinte $1 din 12 membrii si
anume: mitropolitul Kievului ca membru permanent, 6 ierarhi"
ales' de Sinodul local pe 3 ani si 5 ierarhi chemati pe rand pe
cate un an. Pentru chemarea celor din urmA, toate eparhiile
Bisericii ruse se Impart in 5 grupe si la chemarea episcopilor,
sf. Sinod trebue sa se conduce de regula ca sa cheme totdeauna
representanti din toate grupele.
Consiliul superior bisericesc se compune din patriarh ca
presedinte sl din 15 membrii si anume: trei ivarhi din sf. Sinod
alesi de acesta, un monah din manastirile de calugari, 5 cleric'
si 6 mireni, ales' de Sinodul local de a toata Rusia.
Sf. Sinod se ocupd cu chestiuni de caracter ierarhico-
pastorale, referitoare, exclusiv, la viata launtrica a Bisericii din
sfera: doctrine', serviciului divin, instructiunii bisericesti sr ad-
ministratiei si disciplinei bisericesti.
In competinta Consiliului superior bisericesc cad chestiunile
de ordin general bisericesc, referitoare, exclusiv, la partea din
afara a vietii bisericesti si anume din domeniile administratiei
bisericesti, gospodariei bisericesti, scolar-instructiv, verificAril sI
controlului si pArtile juridlce.

1) Mila, op. c. p. 278 ; C. Popovici, op, c. p. 153 sq.

www.dacoromanica.ro
 153

Sf. Sinod si Consiliul superior bisericesc hotArAsc unite in

a facerile cu caracter mixt sau special importante.1
V. in Biserica ortodoxa din Grecia cea mai Ina ltA autoritate
bisericeascA este sfantul Sinod al Greciei, compus din toti
arhiereii, can au episcopii. Presedintele sf.-lui Sinod este arhi-
episcopul Atenei si a toata Grecia, care si convoacA sinodul, cu
aprcbare regale. In sesiune ordinarA sf. Sinod se intruneste odatA
pe an, iar in mod extraordinar se poate aduna de ate on cere
necesitatea. La sedinte asista si reprezentantul statului, numit
prin decret regal. Acesta nu are drept de vot, ci numai !pi cla
pArerea asupra fiecarei chestiuni, ce este la ordinea zilei, afar%
de chestiunile relative la credintA si cult. DacA reprezentantul
statului n'a fost chetnat in scris la sedintA, aceatsa se anuleaza.
Sf. Sinod poate lua dispozitiuni pentru intreaga Biserica
autocefalA a Greciei in chestiuni privitoare la credintA, cult,
discipline bisericeasca, la organizarea si administrarea interns
a Bisericii, in conformitate cu sfintele canoane si cu legile
statului .2) .

VI. In exarhatul bulgar autoritatea spiritualA supremA este

sf. Sinod, care se compune din exarh (el este si mitropolit de
Sofia) si din toll mitropolitii eparhioti. Presedintele sf.-lui Sinod
este totdeauna mitropolitul de Sofia si exarhul bulgar, iar in lipsa
lui ii tine locul de presedinte cel mai batran in slujba dintre
membrii Sinodului. Sf. Sinod in complectul sau ca adunare
a tuturor mitropolitilor eparhiall se aduna in cazurile pre-
vAzute in statut. Sedintele lui permanente se tin de cAtre patru
mitropoliti sub presedintia exarhului. Membrii sedintelor perma-
nente se convoaca de catre exarh pe timp de patru ani in
ordinea alfabetica a eparhiilor, schimbandu-se ate doi la fiecare
doi ani.
Puterea supremA legislativA o exercitA sf. Sinod cu ajutorul
soborului bisericesc, format din arhierei, clerici si mireni. Puterea
supreml administrative si judecatoreascA o exercitA sf. Sinod prin
ajutorul sfatului bisericesc, format din cleric' si mireni, impartit
in sectie administrativA ss judecatoreasca.3)

1) V. Statutul pentru administrarea Bisericii rusesti publicat in tra-

ducere romaneasca de Icon. C. Nazarie in revista ,Biserica ortodoxil.
romans" No. 1 din Octomvrle 1922.
2) Vezi noua lege organics a Bisericii Greciei din anul 1923 art. 1-10,
tradusa in romaneste de prof. Dr. Dragomft Demetrescu si publicata in
revista ,Biserlca ortodoxa romans No. 10-11 din a. 1924.
3) Vezi Statutul Bisericii bulgare ortodoxe publicat in traducere
romaneasca de St. Berechet in revista ,Biserica ortodoxa romans" Nrii 3
din Dec. 1922, 4 din Ian. si 6 din Martie 1923.

www.dacoromanica.ro
 154

VII. Iii Biserica ortodoxci scirbeasca din regatul sarbo-croato--

sloven autoritatea suprema este adunarea episcopilor, cotnpusa
din toti episcopii ortodocsi ai regatului, conducatori de dieceze.
Ca prezident are pe patriarh. La sedinte se pot chema, cu titlu
consultativ, si persoane straine de adunare, chiar si laid, dad.
competinta for in cele bisericesti este fapt recunoscut. Adunarea
se intruneste cel putin odata pe an. Patriarhul, dupace intai a
anuntat despre aceasta pe ministrul de culte, convoaca membrii
adunarii cu cel putin treizeci de zile Inainte. Episcopii sunt datori
sa asiste la sedinte, afara nurnai de cazul cand sunt impiedicati
de motive destul de serioase. Decisiunile, ca sa fie valabile, nu
pot fi luate, decat in prezenta a cloud treimi din membrii. In caz
de balotaj hotaraste presedintele.
Adunarea episcopilor este autoritatea suprema in materie
de credinta, cult si disciplina bisericeasca. Ea hotaraste in ultima
instanta toate afacerile de ordin interior si exterior ale Bisericii.
Alege pe episcopi, numeste pe membrii tribunalului suprem bise-
ricesc si supravegheaza lucrarile sfantului Sinod, judeca in prima
5i ultima instanta conflictele dintre episcopi si sf. Sinod sau
patriarh, greselile canonice grave ale conducatorilor Bisericii si
conflictele dintre episcopi.
Un cancelar, ca reprezentant permanent al guvernului pe
langa Biserica ortodoxa, Inca asista la sedinte cu vot consulta-
tiv. Acesta dirige sl toate afacerile de birou ale Bisericii, adeca
ale adundrit episcopilor, ale patriarhului si ale sf.-lui Sinod. El
este ales de adunarea episcopilor, dar nu poate fi numit, decat
prin decret regal, la proptmerea ministrulul de culte si nu poate
fi destituit, decat prin condamnarea tribunalelor civile, sau a adu-
nArii episcopilor.
Pe Tanga adunarea episcopilor functioneaza sf. Sinod ca
organ permanent. Acesta este organul suprem executiv si admi-
nistrativ. Se compune din 4 episcopi, numiti de adunarea episco-
pilor pe timp de doi ani si in fiecare an jumatate din ei sunt
reinoiti. Presedinte este patriarhul. Rolul sfantului Sinod este de
a veghea asupra vietii interioare a Bisericii, de a propaga cre-
dinta ortodoxa, a purta grija de instructia din seminarii si de
invatamantul religios din scoli. Apoi controleaza tinerea registre-
lor din parohii, manastiri, dieceze si patriarhat; se ocupa de
desvoltarea publicatiunilor religioase, cenzureaza traducerile sf.
Scripturi si ale scrierilor sf. Parinti, aproba scrierile teologice,
conduce zidirea bisericilor, inspird pictura religioasa, supra-
vegheaza locurile de cult si cimitirile, controleaza pe episcopi in
actIunile si conduita Tor. In sfarsit prin mijlocul unui organ tnixt,
compus din persoane bisericesti si laice, prin onarele consiliu
admintstrativ", supravegheaza si centralizeaza gestiunea tuturor
averilor bisericesti.
Ca-organ central mai functioneaza tribunalul suprem ecle-

www.dacoromanica.ro
 155

siastic, ce se tine data pe an. Acesta judeca in instanta ultimA

procesele matrimoniale ale credinciosilor si abaterile disciplinare
comise de membrii clerului inferior. Prepdintele si vicepresedin-
tele acestui tribunal trebue sA fie alesi dintre episcopi.1)
VIII. Biserica ortodoxd rorndnd.
1. Sf. Sinod este autoritateasuprerna pentru chestiunile
spirituale si canonice, precum si font! suprem pentru chestiu-
nile bisericesti de orice riatura, cari, dupa legi si regula-
mente, infra in competinta lui. Se cornpune din top
mitropolitii, episcopii si arhiereii vicari in functiune si e
prezidat de mitropolitul Ungro Viahiei, ca patriarh al &se-
ricii ort. rom.2) in lipsa patriarhulni presedinte este tnitro-
polity! Moldovei , iar in acestuia mitropolitul
lipsa
Transilvaniei, urmand apoi al Bucovinei, al Basarabiei
sat eel mai vechi episcop in hirotonie.3) Ministrul Cul-
telor Inca poate asista de deliberarile sf. -Iui Sinod, dar
nurnai eel vot consultativ. Daca ministrul cultelor e de
alta confesiune, decat cea ortodoxa, el va fi inlocuit
prin until din colegii sai ortodocsi.4)
Sf. Sinod mai poate cherna la consfatuire:
a) pe reprezentantii clerului mirean pentru chestiunile,
cari privesc acest cler,
b) pe staretii manastirilor pentru chestiunile mana-
stiresti,
c) pe reprezentantii scoalelor de teologie pentru
examinarea si stabilirea programelor de Invatarnant reli-
gios si a regulamentelor acestor scoale,
d) pe reprezentantii profesorilor de religie pentru
chestiunile Invatamantului religios din scoalele prirnare,
secundare, profesionale etc.5)
Sf. Sinod se intruneste in sedinte ordinare odata
pe an; In cazuri de trebuinta se poate intruni si in
sesiuni extraordinare. Convocarea o face presedintele,
1) Vezi studiul : Biserica ort. In Iugoslavia de Pierre Tureille in revista
_franeeza Foi et Vie", tradus in romanete de D. D. Achimescu Si publicat
in ziarul Telegraful roman" din Sibiiu No. 10-17 anul 1924.
2) Leg. p. org. Bis. ort. torn. art. 5.
3) Statutul p. org. Bis. ort. roll. art. 2.
4) Statutul p. org. Bis, ort. roll. art. 5.
5) Statutul p. org, Bis. ort. ram. art. 6.

www.dacoromanica.ro
 156

dupe incunotintarea, prin ministrul cultelor, a Majestatil

Sale Regelui. Deschiderea sesiunii se face prin mesaj regal.')
Atribuffile sfuntului Sinod sunt:
a) a pasha ca organ al autocefallei, unitatea dogmatics si
canonica cu celelalte Biserici ortodoxe,
b) a 'Astra unitatea credintei, cultului pi apezemintelor
canonice in intreaga Biserica ortodoxa romans,
c) a trata orice chestiune dogmatics, sacramentala si rituals
si a le rezolvl in conformitate cu Invatatura i interesele Bisericii,
d) a lua masuri pentru promovarea vietii religloase si mo-
ralitatii clerului pi credinclopilor pi a supraveghea la bunul niers
al afacerilor bisericesti din Intreaga Cara,
e) a supraveghea, din punct de vedere dogmatic, moral si
artistic, operele de literature Si arta bisericeasca,
f) a infiinta, conduce pi sustine, cu ajutorul tuturor orga-
nelor Bisericii, un Institut biblic pi de misiune a pentru tradu-
cerea, editarea si raspandirea sf. Scripturi, atat pentru uzul cle-
rului, cat pi al credinciopilor; deasemenea a initia pi supraveghea
redactarea si raspandirea a tot felul de carti pentru Intarirea
religiozitatii si moraliiatii credinciopilor,
g) a-si da avizul asupra proiectelor de legi referitoare la
Biserica ort.,
h) a judeca pe membrii sal pentru abaterile bisericepti,
1) a stabili sau aproba programele invatamantului religios
din pcoalele teologice pi a indica mijloacele de educatie, sub
raport moral pi religios, a elevilor ortodocpi din celelalte pcoale,
j) a-si da asentimentul la numirea profesorilor dela facul-
Mile de teologie i a.supraveghea Invatamantul teologic superior
din punct de vedere dogmatic,
I) a autoriza tiparirea de carp bisericepti pi de icoane reit-
gioase pentru trebuintele cultului ortodox,
m) a hotart ca for suprem In toate chestiunile de orice
nature, cari infra in competinta lui, conform sfintelor canoane si
a regulamentelor speciale,
n) a emite gramate pentru instalarea mitropolitilor non!,
o) a propune, Impreuna cu guvernul, pe cel ales de patriarh,
spre confirmare Regelui,
p) a examine din punct de vedere canonic pe candidatii de
arhiepiscopi, mitropoliti pi de episcopl, alepi de colegiul electoral,
sl a-i prezinta, prin ministerul cultelor, Regeiul spre confirmare,
r) a acordi concedii mitropolitilor,
s) a numi vicarli arhierei pe lingl episcopil bolnavi sau
inaintati in varsta pi a decerne gradul ierarhic vicarilor arhierei
de pe langa mitropoliti, numiti de aceptia,
1) Statutul p. org. Bis. ort. rom. art, 4 si 5.

www.dacoromanica.ro
 157

t) ail da tnvoirea si binecuvantarea pentru 1ntemeierea

manastlrilor noui, la propunerea episcopilor respectivi, precum si
a Incuviinta desfiintarea manastirilor,
u) a aproba conferirea rangului de arhimandrit pentru
stamp,
v) a desemna mAnastirile, uncle au sa locuiasca episcopii
sl arhiereil retrasi sau demisionati.1)
Sf. Sinod are si o cancelarie speciald, care sta la
dispozitia presedintelui.2)
2. Corporatiunea centrals reprezentativa In afacerile
administrative, culturale, fundationale vi epitropevti, este
congresul national bisericesc. Se compune din membrii
sfAntului Sinod vi din ate vase reprezentanti ai fiecarei
eparhii doi clerici si patru mireni delegati pe ter,
men de 6 ani de adunarile eparhiale dintre membrii for
sau dintre alti credinciovi ai eparhiilor respective. Con-
gresul este forul legislativ suprem pentru toate chestiunile
de mai sus, avand cAderea de a stabili, in cadrele legii
organice vi a statutului de organizare, norme obligatorii
pentru intreaga Biserica ort. rom., dar regulamentele
intocmite si votate vor trebul supuse, prin ministerul de
culte, Regelui spre aprobare vi Intarire.3) Prevedinte al
congresului este patriarhul sau In lipsa lui altul dintre
ierarhi, In ordinea fixata pentru prevedintia sf.-lui Sinod.
In sedinte ordinare congresul se Intrunevte din 3 in 3 ani
la 14 Octomvrie in Bucurevti, iar in sesiunl extraordi-
nare de cate on va cere trebuinta. Convocarea se face
de prevedinte dupa Incunovtintarea Regelui, prin mini-
sterul de culte, iar deschiderea gesiunii se face prin mesaj
regal.4)
Atributille congresului sunt:
a) a sustine si apara toate interesele si drepturile Bisericii,,
b) a conduce si reglementa afacerile admit istrative bi-
sericesti, culturale, fundationale si epitropesti ale Intregei
Biserici,
1) Legea p. org. Bis. ort. rom. art. 12; Stat. p. ,rg. Bis. ort. iom. art.
3, 86, 111, 113, 122, 123, 153 si 157 ; Leg, a p. intliniama patriarhatului
rom. =n. 4.
21 Stat. p. org. Bis. ort. rom. art. 7.
8) Legea p. org. Bis, art. 6; 3t. p. org. Bit'. art. 8.
4) St. p. org. Bis. art. 10, 12.

www.dacoromanica.ro
 158

c) poate modifica statutul organic in cadrele dispozitiilor

legit de organizare, dar numai cu majoritate de 2/3 voturi $i
modificArile Mute vor trebui s fie aprobate de eonsiliul de
mini$trii,
d) a sustine aezemintele culturale, filantropice 1 econo-
mice ale Bisericli, Intrucat ele nu sunt in proprietatea parohiilor,
protopopiatelor, episcopiilor sau arhiepiscopiilor,
e) a thgriji, sport Si cogtrolA averile, mobile i imobile
(clAdirile $i fondurile), cart formeaza proprietatea generals a
Bisericii,
f) a procura mijloacele necesare pentru subventlonarea
bisericilor sarace i 4ezemintelor de cultura religioasA, precum
1 pentru Tipografia cArtilor bisericeti" Si pentru Institutul
biblic i de misiune",
2) a hotAri colecte (pantahuze) pentru scopuri generale
biserice0, culturale pi filantropice, iar in cazuri de trebuinta
a statori cantribuiri bisericeti, taxe de cult, in intelegere cu
autoritAtile In drept,
h) a decide asupra delimitArii eparhiilor $i asupra infiin-
Orli de noui eparhii, dupA prealabila intelegere cu eparhiile
interesate i cu organele statului,
0 a examina socotelile Incheiate i a stabili bugetul pentru
trebuinfele centrale,
D a alege pe membrii consiliului central bisericesc i dot
membrii in eforia Bisericii,
1) a alege, Impreuna cu adunarea eparhialA a eparhiei va-
cante i cu alti membrii de drept, pe episcopi $i pe mitropoliti,
iar la alegerea patriarhului vor participa i membrii de religiune
ortodoxa al corpurilor legiultoare,
m) decide definitiv asupra hotArtrilor adunArilor eparhiale
trimise de episcopi, fie aprobandu-le, fie anulandu-le.1)
3. Organul executiv al congresului national biseri-
cesc $i al sfantului Sinod i totodata autoritatea suprema
administrative pentru afacerile centrale_ale intregei Bi-
serici este consiliul central bisericesc. Se compune din
15 membrii, alei de congresul national bisericesc,
1/3 clerici $i 2/3 mireni i anume cite un cleric i doi
mireni din fiecare mitropolie. Cei cinci membrii clerici
vor fi salariati i vor forma delegatianea permanentts a
consiliului pi dupa un an de probe vor fl declarati
stabili. Mirenii vor fi onorifici, ale$i pe un period de

1) Leg. p. org. Bis, art. 7, 12, 25 ; Stat, p. org. Bis. art. 9 i 135 ;
Leg, p. infiintarea patriarhatului rom. art. 4.

www.dacoromanica.ro
 159

6 ani, dar vor putea fi realesi. Mitropolitii i episcopii

Inca pot participa is lucrarile consiliului cu vot de-
liberativ.)
Presedintele consiliului este patriarhul, can& este
de fats, In lipsa tut prezideaza mitropolitii in ordinea
presedintiei dela sf. Sinod, iar in lipsa pi acestora un
delegat al patriarhului. La sedinte se invita toti membrii,
dar pentru a se lua hotar/ri valabile trebue sa fie pre-
.zenti cel putin opt membrii, afara de presedinte. Con-
siliul iii are cancelaria sa, care va functiona conform
unui reguFament intocmit de congresul national bise-
ricesc.2)
4. Pentru afacerile disciplinare si judecatoresti,
venite dela consistoriile spirituale mitropolitane, func-
tloneaza, ca instants de iecurs, deci ca for judecatoresc
de a treia instants si pentru asigurarea unitatii de
jurisprudenta, Consistorul spiritual central. El este coin-
pus din 5 spreoti cu pregatire superioara teologica 51
eventual juridica 5i anume cate unul de fiecare mitro-
polie. Membrii se vor num], dupa propunerea mitro-
poliilor respective, de catre sf. Sinod, pe termen de
6 ani. Ei pot fi numiti din nou. Pe langa cei 5 membrii
ordinari, vor fi numiti si 5 membrii supleanti.3)
Constituirea, competinta precum si procedura de
judecata se vor stabill prin un regulament special, ce
se va intocmi de sf. Sinod si va fi intarit de Rege.4)
Observam ca recursurile privitoare la chestiuni dogma-
tice nu stint de competinta consistorului spiritual central,
ci exclusiv de a sfantulut Sinod. Asemenea si mitropo-
litii, episcopii Si arhiereii, pentru abaterile bisericesti,
Nor fi judecati de catre sf Sinod, ca prima 5i ultima
instanta.5)
1) Leg. p. org. Bis. art. 7 ; Stat. p. org. Bis. art. 14, 15.
2) St. p. org. Bis. art. 16-18.
3) La toate organele bisericesti constituite prin alegere se va design&
vi un nurniir de supleanti pans la jurnatatea nurnarului celor alesi. (St. p.
org. Bis. art. 175).
4) Leg. p. org. Bis. art. 16 si St. p. org. Bis. art. 19-21.
6) Leg. p. org. Bis. art. 16 $i 18.

www.dacoromanica.ro
 160

5. Organul executiv al consiliului central bisericesc

In privinta afacerilor economice financiare este eforia
Bisericii ortodoxe romane. Se compune din 3 membrii
instituiti pe limp de 6 ani, unul, cleric sau mirean,
numit de calre ministerul cultelor de acord cu ministe-
rul finantelor, iar ceilalfi doi, un cleric si un mirean,
alesi de congresul national bisericesc. In caz de vacanta
pang la expirarea periodului, cei doi membrii din mina
vor fi instituiti de consiliului cetral bisericesc, sub re-
zerva ratificarii ulterioare a congresului national biseri-
cesc. Eforia iii alege dintre membrii sai un presedinte.
Ea va administra fondul general bisericesc, taste
averile comune ale Bisericii, sumele acordate de stat
precum si acele averi si fonduri, cari pans la intrarea
In vigoare a legii de unificare au fort administrate de
ministerul cultelor si cari din cauza dispozituniior te-
stamentare sau de fundatie, nu pot fi atribuite altor
organe ale partilor constitutive ale Bisericii.i)
In special sfera de activitate a eforiei Bisericii este urma-
toarea :
a) a administra fondul general bisericesc ;
b) a administra averile, bunurile, legatele si fundatiunile
Bisericii, cu destinatie generals, ingrijind ca averile sd se admi-
nistreze corect sl rational, iar clAdirile, pAmAnturile, etc. sA se
arendeze SI IsA se des in exploatare prin licitatiuni publice,
aproband hotAriri referitoare la investirl de capitluri in con-
structiuni, pamanturi, actiuni si alte efecte Si priveghind ca fun-
datiunile sA se administreze in conformitate cu actele de funda-
tiune Si cu dispozitiile testamentare ;
c) a priml dela consilille eparhiale bugetele, car! reclam'A
ajutor dela stat;
d) a alcAitil proiectul de buget general pentru intreaga
Biserica, spre a fi avut an vedere de ministerul cultelor la intoc-
mirea bugetului sau;
e) a priml dela ministerul de culte, dupA trebuintA, sumele
acordate pe seama mitropoliilor, arhiepiscopiilor pi episcopiilor
si a le transpune acestora pentru intrebuintare, in conformitate
cu dispozitiile bugetare si cu legea contabilitAtii publice;
f) a ingriji pi controls ca la fiecare eparhie sa functioneze
un serviciu de cassA si contabilitate in regulA ;

3) Leg. p. org. 13is. art. 24; St. p. org. Bis art. 22, 23.

www.dacoromanica.ro
 161

g) a observa ca fiecare eparhie sa-i prezinte la finele anului

socotelile despre intrebuintarea sumelor primite dela sau prin
eforie ;
10 a indeplini, la cererea consiliilor eparhiale, functia de
revizor expert ;
0 a creia un fond propriu pentru asigurarea in contra focului
a tuturor edificiilor, sari sunt proprietatea Bisericii,
j) a intretine pi administra, in intelegere cu sf. Sinod, o
tipografie a cartilor bisericesti;
1) a infiinta un fond de imprumut pentru inlesnirea cladirii
de biserici si de case parohiale si pentru repararea lor;
m) a infiinta o Casa de credit, economie gi ajutor a per-
sonalului bisericesc, care CasA va avea o administratie proprie.1)
Amanuntele referitoare la instituirea personalului si
in general la functionarea regulata a eforiei se stabilesc
prin regulamente speciale, intocmite de congrestal national
bisericesc. 2)

59. Organizatia mitropolitana, in special cea din

Biserica ort. rom.
Se stie din cele precedente ca organizatia mitro-
politana dateaza din timpuri foarte vechi, flindca in
tirnpul sinodului I ecumenic gasim si numirea de mitro-
polit. La 'nceput toate mitropoliile, numite pe atunci
eparhii erau independente. In fiecare mitropolie autori-
tatea suprerna era sinodal mitropolitan sau eparhial,
campus fiind din toti episcopii mitropoliei respective.
Dar dupace organizatia bisericeasca a evoluat, for-.
mandu-se unitati bisericesti mai marl, intai exarhatele,
sari cuprindeau mai multe mitropolii si apoi patriarhatele,
constatatoare chiat din mai multe exarhate, atunci
sinoadele mitropolitane au pierdut din importanta lor, pe
care au avut-o in timpurile, cand toate mitropoliile erau
autocefale. Indeosebi chestiunile mai importante, earl
interesau pe toate mitropoliile din cuprinsul unui exarhat
sau patriarhat, chestiunile de conducere centrals, erau
tratate la sinoadele exarhale sau patriarhale.3) Astfel Si
1) Stat. p. org. Bis. art. 24.
2) Stat. p. org. Bis. art. 25.
8) 59, Maas, op. c. p. 262.
Dr. N. Popovici: Drept bisericesc... II

www.dacoromanica.ro
 - 162
astAzi In acele Biserici, In cari fiinteaza organizatie
superioara celei mitropolitane, atributiile organelor mitro-
politane sunt reduse In favorul conducerii centrale a
Bisericii autocefale respective.
De aceste consideratii s'a tinut seama i la alcAtuirea
legii de unificare a organizatiei bisericeti din Biserica
ort. rom. din a. 1925. Deoparte s'au introdus unele ele-
mente ale organizatiei mitropolitane, cari mai nainte
lipsiau in Biserica vechiului Regat al Romaniei, iar de
alts parte; mitropolia Transilvaniei, ajungAnd din auto-
cefala parte components a Bisericii ort. rom., a trebuit
sA renunte la unele dintre organele centrale de mai
nainte i atributiile acelor organe centrale, cari s'au
mentinut, au fost reduse.1)
Anume prin legea de unificare s'au introdus pentru
Intreaga BisericA ort. rom. sinoadele mitropolitane sau
episcope#1. Fiecare mitropolit are adeca dreptul s con-
voace, de ate on va gasi cu cale, pe episcopii pi
arhiereii mitripoliei sale la consfatuiri pentru chestiunile,
ce privesc Biserica din mitropolia respective i cari nu
infra In atributiile sfantului Sinod.2)
Apoi pe Tanga fiecare dintre cele trei mitropolii
istprice (a Ungro -Vlahiei, Moldovei i Transilvaniei)
functioneazA ate un consistotiu spiritual mitropolitan,
ca instanta de apel, deci ca for jndecAtoresc de a doua
instanta, i anume: la Bucure0 pentru mitropolia Ungro-
Vlahiei, la lai pentru mitropoliile: Moldovei, Bucovinei
i Basarabiei i la Sibiiu pentru mitropolia Transilvaniei.
Aceste consistorii se compun din membrii delegati de
eparhii, avand fiecare eparhie Cate un delegat ales de
adunarea eparhiala, cu aprobarea episcopului, pe timp de
6 ani. Apdar consistorul spiritual mitropolitan din Bu-
eureti pi cel din Sibiiu se compun din Cate 5 membrii,
-iar cel din I4 din 8 membrii. Procedura de judecata
va fi cea stability prin regulamentul special pentru
instantele judecatoreti bisericoti intocmit de sf. Sinod.
1) Al. Lapedatu, Expunerea de motive la legea p. organizarea Bise-
-Rich ort. rOm. 1925.
2) Stat. p. org. Bis. art. 156.

www.dacoromanica.ro
 - 163
Tot prin legea de unificare a organizatiei bisericesti
eau mentinut In fling congresul bisericesc al mitropoliei
din Transilvania impreuna cu organul salt executiv,
consistorul mitropolitan.1) Aceste organe au fost insti-
tuite prin statului organic at acestei mitropolii, votat la
a. 1868. Ele continua s functioneze si dupA unificarea
organizatiei bisericesti din 1925 pentru si panA la re-
zolvarea afacerilor pendente, comune eparhiilor din
mitropolia Transilvaniei, cu acelas mod de constituire
si de functionare,. precum si cu aceleasi atributiuni,
afar de aceea a alegerii arhiepiscopului si. mitropoli-
tului.
Dupa statutul organic din a. 1868 autoritati centrale,
supreme si coordonate ale mitropoliei Transilvaniei au fost
sinodul episcopesc i congresul national bisericesc. Cel
dintai a fost autoritatea suprema In chestiunile curat
spirituale. Rolul lui a fost redus la cel aratat in cele
precedente. Celalalt a fost organul suprem legislativ si
de conducere at mitropoliei pentru toate celelalte che-
stiuni. Congresul se compune din mitropolit, episcopii
eparhiali si 90 membrii, numiti deputati, 30 clerici si
60 mireni. Cei 90 de deputati sunt alesi pe cate un
period de trei ani, clericii In colegii preotesti, iar laicii
de catre sinoadele parohiale constituite in cercuri elec-
torate. Congresul se convoaca de mitropolit, sau In caz
de vacanta a scaunului mitropolitan de consistorul mitro-
politan, dupace s'a anuntat In prealabil Regele despre
convocare. in sesiune ordinary se adunA ()data la
3 ani, la 14 Oct., sub presedintia mitropolitului, iar
In lipsa acestuia presedinte este cel mai vechi episcop
In hirotonie. In cercul de activitate al congresului
infra:
a) Ingrijirea pentru sustinerea libertatii religionare si
a autonomies Bisencii ort. rom.,
b) reglementarea si conducerea tuturor afacerilor
bisericesti, scolare ss economice pentru mitropolia in-
treaga ss
1) Leg. p. org. Bis. art. 38,
11

www.dacoromanica.ro
 164

c) alegerea asesorilor consistorului mitropolitan.)

Organul executiv al congresului *i totodata autori-
tatea cea mai Ina Ita administrative a mitropoliei Tran-
silvaniei este consistorul mitropolitan.2) Se compune
-din mitropolit ca pre*edinte, din episcopii sufragani *I
alti 18 membrii ale$i, numiti asesori otdinari. Pentru
Inlocuirea celor din urea, In caz de absenta, mai stint
*i 18 membrii suplinitori. Consistorul se Imparte In 3
sectii numite senate: strans bisericesc, *colar *i epitro-
pesc. Asesorii ale*i ai senatului strans bis. stint toti
clerici, in celelalte senate o tertialitate clerici *i doua
tertialitati laici. Consistorul functioneaza sau ca consi-
stor plenar, la *edintele caruia participa membrii tuturor
senatelor, sau si fiecare senat independent de celelalte
*i anume fiecare senat pentru acele chestiuni, cari se
tin de cercul for de competinta. Atat singuraticele se-
nate cat *i consistorul plenar functioneaza sub acela$
titlu: consistorul mitropolitan. Alegerea asesorilor se
face de congresul national bis. *i anume asesorii sena-
tului bis. stint ale*i pe viata, iar ceilalti pe cate 3 ani.
Cei ale*i in senatul bis. mai trebue sa fie confirmati
*i de mitropolit, iar la 'caz de neconfirmare congresul
poate Inainta chestiunea la sinodul episcopesc spre
decidere. Pentru toate senatele e un secretar $i tin
fiscal (avocat) $i un personal corespunzator pentru
agendele cancelariei. Secretarul $i fiscalul sunt alesi de
consistorul plenar; ceilalti se numesc de mitropolit.
Agendele senatului strans bis. sunt: a decide definitiv cau-
zele apelabile si apelate, administrative bisericesti $i a suprave-
ghea ca autoritate supremA, religiozliatea clerului si poporului,
toate institutiunile bisericesti si slujitoril for din mitropolia In-
treagA. Senatul scolar are conducerea supremA a scoalelor, Jar
1) Milas in op. c. p. 283 arata, ca in aceast5, corporatie s'ar fi calcat
marginile stabilite de canoane cu privire la raporturile dintre der gi mi-
reni, deoarece i s'au dat laicilor astfel de depturi, pe cari dupli organi
zatia Bir,ricii ci dupit invatlitura fundamentals a drzptului bis. ort. or. nu
le-ar rutea avea. Despre organizarea congresului vezi statutul organic din
t868 -ii 145-154.
1) papa la unificarea organizatiei bisericesti consistorul mitropolitani
a fost si cel mai inalt for judecatoresc al mitropoliei Transilvaniei.

www.dacoromanica.ro
 165

gel epitropesc ingrijote de administrarea averii mitropoliei, con-

duce I supravegheaza administrarea averilor tuturor partilor
constitutive ale mitropoliei. Consistorurplenar dispune cele de
lipsA pentru alegerea deputatilor congresuali 1 pentru convo-
carea congresului; tot de competing plenului se tin luarea de
hotAriri in chestiunile principiale precum si a celor de natura.
generals sau cari nu cad in sfera de competing a nici unula din
,cele trel senate.')
Deoarece aceste organe (congresul bisericesc si
consistorul mitropolitan) fiinteazd numai pentru rezol-
varea chestiunilor comune pendente ale eparhillor din.
mitropolia Transilvaniei, nu vor putea sa se ocupe sl
de alte chestiuni, la cari nu sunt interesate toate epar-
hiile si cari inainte de unificarea organizatiei bisericesti
cadeau In cercul for de competinta dar acum sunt de
atributia organelor centrale ale Bisericii intregi. Apoi
-dispozitia legii de unificare a organizatiei bisericesti
prin cari se mentin aceste organe, nu atinge obligatiunea
partilor constitutive ale mitropoliei Transilvaniei pa-
rohii, protopopiate, eparhii si .mitropolie de a se
conforms tuturor dispozitiilor legii mentionate si statu-
tului ei.2)
60. Episcopii autocefali. Arhiepiscopii.
Organele puterii supreme in Bisericile palliculare
sunt sinoadele din fruntea lor. Dar pentru functionarea
normala a sinoadelor trebue sa he si o capetenie de
conducere In persoana unuia dintre episcopi. Acesta le
convoaca, conduce desbaterile for in calitate de prese-
dinte, executa hotAririle aduse p1 is unele masuri nece-
sate In timpul, ce cade Intre sesiunile sinodale. Episcopul,
care Indeplineste rolul acesta, In urma pozitiei sale din
fruntea sinodului si a Bisericii particulare, precum i ca
reprezentant al unei Biserici particulare fats de celelalte
Biserici surori, se numeste episcop autocefal. In cursul
istoriei acesti episcopi autocefali ai diferitelor Biserici
particulare au purtat titluri deosebite ca: mitropolifi,
1) Statutul org. din 1868 -ii 158 170.
2) Leg. p. org. Bis. art. 38.

www.dacoromanica.ro
 - - 166

_exarhi, primafi, patriarhi, papi, dar numirea proprie a

tuturora este cea de arhiepiscop VAppaireirzoros),1) care
pentru Intaia data, in veacul al IV-lea, s'a dat de catre
Atanasie cel mare episcopului sau, Alexandru al Ale-
xandriei.
Abstragand dela numirile de mai sus, prin cari se
remarca numai o deosebire de rang, onorificA, toti
episcopii supremi ai Bisericilor autocefale, oricare titlu
ar purta ei, sunt coordonati In privinfa jurisdictiunii,
ce o exercia asupra Bisericii for proprii. Numai feta
de episcopii din Biserica autocefala respective, In -urma
pozitiunii for superioare, au unele drepturi speciale. Dar,
fiindcA in cuprinsul unei Biserici autocefale atat episcopul
suprem cat i ceilalfi episcopi eparhiali stint capetenii
ai cate unei eparhii, In cuprinsul eparhiilor for cu tofii
au aceleasi drepturi, despre cari vom vorbi, cand se va
trata despre episcopii eparhiali.
Titlul de arhiepiscop s'a dat ca titlu de onoare i
unor episcopi din orasele de cApetenie. Acestia la 'nce-
put erau supusi mitropolifilor eparhiali, mai tarziu Ins&
au fost scosi de sub jurisdicfiunea mitropolitilor, fiind
supusi direct patriarhilor. Deci acesti arhiepiscopi nu
aveau drepturile episcopilor autocefali, ci erau numai
arhiepiscopi titulari sau onorifici.2)
Spre deosebire de episcopii ordinari eparhiali, cart
depindeau de mitropolifi, in patriarhatul Constantino-
polului, se numeau i autocefali, dar numai in Intelesul
el erau independenfi, in raport, nu cu patriarhul, ci cu
mitropolitul, de care depindeau mai nainte.
61. Mitropolitii.
Din 54 tim ca episcopii din capitalele provin-
cillor politice sau ale eparhiilor au castigat de timptulu
Intaietate feta de ceilalfi episcopi. La 'nceput purtaa
1) izpvEriaxozot-z, episcop suprem, deci in sens mai larg: episcopul,
care sta pe o treapta ierarhica mai inalta decat ceilalti episcopi.
2) In Romania titlul onorific de arhiepiscop il are episcopul Chisi-
naului Oita la organizarea mitropoliei Basarabiei, decretata prin legea.
tmificarti organizatiei bisericesti din a. 1925.

www.dacoromanica.ro
 167

numirea de primal episcop (zparoq) iar de pe la 'nceputul

secolulia at IV-lea cea de mitropolit (p..17.-,007021r)23) dela
oraal mama, capitala (ps-z-,odzoAci;), numire intrebuintata
pentru primadatA la sinodul I ecumenic.)
La atribuirea rolului de conducator bisericesc pe
seama episcopului din capitala provinciei a contribuit
Imprejurarea ca de regard toate Bisericile din o pro-
vincie iii datorau Intemeierea lor Bisericii din capitala,
din care cauza aceasta era tinuta de celelalte in cinste
mare, ca Biserica mama. De matte on era chiar i de
origine apostolica i ca atare Inca avea vaza deosebita
intre celelalte. Apoi, fiind in capitala provinciei central
administratiei politice, tot aid trebuia sa se aeze i
central administratiei biserice0, aid se puteau aduna
mai urr la sinoade episcopii din provincie sub prezi-
diul episcopului din capitala, la care se adresau i
pentru aranjarea altor chestiuni bisericet1.2) Toate aceste
Imprejurari au Malt ca episcopal din capitala, mitropo-
litul, sa catige intrerneeilalti episcopi o intaietate, un
primat de jurisdicifune, nu numai de onoare, dar totui
nu o jurisdictiune de drept divin, care s'ar fi derivat
dela Mt. ul lisus Hristos, ci numai de drept omenesc,
dat for de Biserica, duPa timpurile apostolice. La'nceput
toti mitropolitii Lap de ceilalti mitropoliti colegi, erau
independent' in conducerea Bisericilor particulare ale
eparhiilor lor, numite mai tarziu mitropolii. Cu timpul
Insa, cand mitropolitii din capitalele diecezelor an de-
venit exarhi sau patriarhi, toti mitropolitii dintr'un exar-
hat sau patriarhat an lost supui jurisdictunii exarhului
sau patriarhului, ramanand independent' sau autocefali
numai vre-o cativa, ale caror tinuturi bisericesti cadeau
afara de exarhate sau patriarhate.8)

1) Can. 4 si 5 sin. I ec,

2) Eus. Popovici op. c. vol. I. p. 234-7.
A) Can. 14, 34, 37 ap.; can. 4, 5 sin. I ec.; can. 9, 17, 19, 28,
sin, IV ec.; can. 8, 25 troll.; can. 3, 6 sin. VII ec.; can. 9, 16, 18,
19, 20, 23 Antioh.; can. 40 Laod.; can. 3 Sard.; can. 11, 13, 20, 34,
70, 95, 98, 120 Carth.; can. 14 sin, III.

www.dacoromanica.ro
 168 -
AfarA de acesti mitropoliti propriu zi$i, Iniestrati
cu drepturi jurisdictionale asupra Cate unei eparhii sau
mitropolii, gasim pi mitropoliti gra vre-o jurisdictiune
peste alti episcopi. Acestia deci purtau numai titlul
onorific de mitropolit, erau mitropoliti onorifici., Impa-
ratii adea adeseori dAdeau cate unei provincii Inca o
a doua sau Si a treia capitals, din care cauzA apoi pi
episcopii acestor capitale noui primeau titlul de mitro-
politi. Tot asa unii episcopi au fost ridicati la rangul
de mitropoliti onorifici In urma meritelor lor. Toti mi-
tropolitii onorifici sau titulari erau subordonati vechiului
mitropolit al lor, iar mai tarziu au fost supusi direct
primului mitropolit sau arhiepiscopului Bisericii par-
ticulare.1)
Drepturile mitropolitilor propriu zisi adecA a celor
cu drept de jurisdictiune peste o mitropolie Cu mai
multi episcopi sunt urmAtoarele:
1. a convoca eel putin data pe an si a prezida
sinodul eparhial,2)
2. a conduce alegerea episcopilor, a confirms si
hirotoni pe cei alesi de episcopi si a transfers pe episcopi
cu consimtamantul sinodului,8)
3. a Ingriji de administrarea episcopiilor vacante,4)
4. a primi plangerile facute impotriva episcopilor
precum i apelatiunile contra sentintelor date de ace-
stia $i a lua. ImpreunA cu sinodul eparhial hotAririle de
cuviin ta, 5)
5. a da concedii episcopilor, cari pleaca dela-scau-
nele episcopale pentru un timp oarecare,9

1) Zhishman, Die Synoden, p. 61.62; Zonara si Balsamon ad

can. 12 sin. IV ec.; Balsamon ad can. 2 sin II cc.
2) Can. 37 ap.; can. 16, 19, 20 sin. Antioh ; can. 5, 6 sin. I
ec can. 19 Cale.; can. 8 trull.; can. 6 sin. VII cc.; can. 40 Laod.
3) Can. 3, 6 sin. It cc.; can. 25, 28 Cale .; can. 14, 34 ap.; can.
9, 16, 13, 19 Antioh.; can. 6 Sard.; can. 13 Cart.; can. 3 Ciril Alex.
4) can. 25 Calc , can. 35 trull.; can. 4, 6 sin, I ec.; can. 19 Antioh,
5) Can. 5 sin. I ec ; can. 19, 20 Antioh.; can. 6 sin. II ec.; can.
9, 17 Calc.; can. 19 Cart.
6) Can. 11 Antioh.; can. 11 Caic.; can. 6, 9 Sard.

www.dacoromanica.ro
 169

6. a publics canoanele i dispozitiile politico-bise-

Ticeti in eparhiile lor,)
7. a fi pomenit de episcopii eparhiei la serviciile
dumnezeesti,2)
8. a se Ingriji de Intregirea functiunilor diferite ale
-episcopiilor prin dreptul de devolufiune, data episcopii
negliga de a o face,
9. a supraveghea toate afacerile bisericeti din epar-
hia intreaga, ca sa se pastreze curAtenia Invataturiii
cretine i canoanele.4)
Observam ca in timpul prezent In cele mai multe
Biserici autocefale, cari se compun din mai multe mi-
tropolii, drepturile mitropolitane de regula nu se mai
esercitA in totalitatea for de catre mitropoliti si sinoa-
dele lor, ci in parte, mai ales atributiile conducerii
centrale, au trecut asupra autoritAtii centrale bisericesti.5)
In Biserica ort. rom. prin legea de unificare a
organizatiei din a. 1925 s'au introdus unele dintre or-
ganele organizatiei mitropolitane si s'au pAstrat, In parte,
si cele existente in mitropolia .Transilvaniei dupa sta-
tutul organic din 1868.
Biserica ort. rom. caprinde mitropoliile: 1. Ungro-
Vlahiei cu resedinta in Bucuresti, 2. Moldovei si Sucevel
cu resedinta in Iasi, 3. Ardealului, Banatului, Crisanei
si Maramuresului cu resedinta in Sibiu, 4. Bucovinei
cu resedinta In Cernauti si 5. Basarabiei cu resedinta
In Chisidu. Schimbarea titulaturii actuate a mitropo-
liilor si a Intinderii for teritoriale se face numai prin lege.)
Conform art. 72 din Constitutie mitropolitii Bisericii
ort. rom. sunt membrii naturali ai senatului. Apoi mitro-
politul Ta'rii romanesti sau Ungro-Valahiei este totodata.
i Patriarh al Intregli Roma:nil avand rangul de precadere

1) Nov. (i Iustin.
`2) Can. 14 sin. III.
') Can. 11 sin. II ec. ; can. 11 sin. VII.
4) Can. 34 ap ; can. 9 Antioh.; can. 52 61 Carth.
9 Coast. Popovici op. c, p. 57; v. si 59 din cartea aceasta.
6) Legea p. org. nis. art. 3.

www.dacoromanica.ro
 - 170 -
Inaintea celorlalti.1) Tit lul mitropolitului Moldovei este::
.1. P. Sf. Arhiepiscop i Mitropolit al Moldova $i Su-
cevei fi Exarh al plaiurilor", acel at Transilvaniei:
,1. P. Sf. Arhiepiscop $i Mitropolit al Ardealului, Ba-
natului, Cripnei fi Maramurefului", acel al Bucovinei:-
./. P. Sf. Arhiepiscop si Mitropolit al Bucovinei" i acel
alBasarabiei: I. P. Sf. Arhiepiscop si Mitropolit al
Basarabier.
Dupa prescriptimile canonice, alegerea mitropolitilor
se faces. de cAtre sinodul for eparhial si cel ales se con-
firma de patriarh.2) AstAzi In cele mai multe Biserici
particulate se face Intocmai ca alegerea episcopilor pi
eel ales se confirms de .catre capul statului.
to Biserica-ort. rom. mitropolitii se aleg deasemenea
ca episcopii, deci aceasta se va espune la locul, uncle
se va trata. despre alegerea episcopilor. Deosebirea consta
numai In aceea c5, pe cand alegerea episcopilor este
condu-sa de mitropolitul, de care atarnA eparhia vacantA,
pe atunci aceea de arhiepiscop pi mitropolit se conduce
de presedintele congresului national bisericesc. Apoi,
gramata de introducere In sent] se dA din partea sfAn-
tului Sinod, jar nu de catre un mitropolit.3)
62. Patriarhii i exarhii.
Stim ca dupace Constantin cel mare a dat cresti-
nismului deplind libertate $i Biserica cresting a devenit-
Biserica de stat a imperiului roman, in organizatia sa
exterioarA-teritoriala s'a acomodat organizatiei politice,
Precum mai 'nainte, prin Imprejurarea ca episcopul din.
capitala ate unei provincii politice devenise capul celor
lalti episcopi ai provinciei respective cu titlul de mitro-
polit, astfel ceva mai tarziu, fiindca mai multe provincii
politice alcatuiau o diecezA In frunte cu un vicar sau
exarh, i mitropolitii din capitalele diecezelor an primit,
1) Reg. p. atributiunile de precadere ale mitropolitului Prlinat in
ch. Costescu, Colectiunea de legiuiri bis. Vol. I. p. 57.
2) C. Popovici, op. c. p. 366 ; Milas, op. c. p. 270.
3) Legea p. org, Bis. art. 12; Stat. p. org. Bis, art. 118 i 155..

www.dacoromanica.ro
 --171
de prin veacul al 1V -lea, o Intaietate de onoare fata de-
ceilalti precum si titlul de exarh (4apzo;, primas).) Mai
apoi au castigat i drepturi jurisdictionale asupra episco-
4pilor din diecezele lor. Dintre acesti mitropolifi de frunte,
cei din Roma, Constantinopol, Alexandria, Antiohia i
Ierusalim au luat titlul special de patriarh (tra.rpef/pn(),1
fiindca erau cei mai importanti episcopi in Intreaga
Biserica universals. Atat exarhii cat si patriarhii aveau
jurisdictiune asupra cate unei dieceze jar cel din Con-
stantinopol, Roma noua, capitala imperiului, chiar asupra
a trei dieceze: Tracia, Asia si Pont. Prin can. 6 si 7
at sinodului I ecumenic si prin can. 3 al sin. II ec. se
hotari pi rangul de `onoare at patriarhilor, punandu-se
eel din Roma In locul intai, apoi urma cel din Con-
stantinopol, Alexandria, Antiohia i Ierusalim iar prin
can. 28 al sin. IV ec. s'a confirinat jurisdictia patriarhi-
lor precum i rangul lor, ceeace s'a repetat apoi i la
sinodul trulan prin can. 36 $i la cel tinut In Biserica
sf. Sofii (a. 861) prin can. 1. Altcum toti patriarhii sunt
coordonati, neavand nici until vre-un drept jurisdictidnal
asupra celorlalti. Astazi in Biserica ortodoxa titlul de
patriarh 11 au episcopii din Constantinopol, Alexandria,.
Antiohia (cu resedinta in Damasc), Ierusalim, apoi dela
a. 1917 eel din Moscova Ca capetenie a Bisericii rusesti,
din 1920 capul Bisericii sarbesti si In fine la a. 1925,
mitropolitul primat al Bisericii ort. romane asemenea a
fost ridicat la rangul de patriarh.
1) 4upxoc, cel ce face inceputul, primul, supretnul, inaintestafatorul.
Se numeau astfel cate data functionarii imperiului greco-roman pusi in
fruntea unei dieceze (v. Eus. Popovici, op. c. vol. I. p. 426), dar mai ales
cei pusi in fruntea provinciilor indepArtate de centru, numite exarhate. Asa
de ex. Italia, dupe* invingerea gotilor, a fost ala.turata imperiului roman de
ca un exarhat in frunte cu tut exarh in Pavena (v. C. Popovici,
ritsArit,
op. c. p. 169).
s) 71-ccpeflpe,i; vine dela zarp:a (neam, familie, semintie) Si dp,-th
(inceput, conducere) deci insemneaza parintele unui neam, unei semintii,
strabunui. Numirea de patriarh o gasim intai in T. V. Bind data proto-
pArintilor celor 12 semintii ale lui Israil. Dela iudei au luat montanistii
numirea aceasta pentru cApeteniile lor bisericesti. A trecut apoi si in usul
Bisericii ortodoxe dandu-se la 'nceput unor episcopi venerabili, inaintati in
varsta .si cari duceati viatA &tarifa, firA considerare Ia scaunul ocupat.

www.dacoromanica.ro
 172 -
Titlul de exarh s'a dat mai tarziu pi unora dintre
-mitropolitii mai Insemnati, iar patriarhii dedeau acest
titlu representantilor lor, pusi peste unele tinuturi ale
patriarhatului.1) Astfel de exarhi, numiti pi exarhi patri-
arhali (rarptappxo: 4c,,ozo.f), erau pusi de regula unii dintre
mitropoliti, cum a fost mitropolitul Tarii rom. pi cel al
Moldovei, cari au primit titlul de ,exarhi ai plaiarilor"
din cauza ca representau pe patriarhul Constantinopolului
In tarile romanesti. Toti acesti exarhi au numai dreptu-
rile $i privilegiile mitropolitilor, de cari se deosebesc
prin un rang de onoare mai malt. Acei exarhi insA,
can sunt capetenii ale unor Biserici autocefale, an ace-
leasi drepturi de jurisdictie in raport cu Bisericile lor
-ca si patriarhii, deosebindu-se de ei numai prin un rang
-de onoare mai inferior.2)
Drepturile patriarhale In raport cu patriarhatul gl cu
mitropolitii subordonati sunt identice cu drepturile mitro-
politilor fata de episcopii eparhiali si de mitropoliile lor,
iar afara de acestea mat-au si urmatoarele drepturi spe-
-dale:
1. a canoniza, adeca a trece intre sfinti pe unii
dintre raposati, pe langa observarea prescriptiunilor Ca-
nonice, 3)
2. au privilegiul de stavropighll (araupo7rOtoid), dupd
care patriarhul poate scoate o manastire sau o BisericA,
ce se gaseste pe teritoriul oricarei eparhii sufragane4)
din patriarhat, de sub jurisdictiunea episcopului eparhial
si a o supune sie-si direct, prin trimiterea unei cruci
patriarhale la Intemeierea manastirii sau Bisericii, precum
si de a-si lua in serviciul sau clerici de ai episcopilor
sufragani.5) Se observa ca unii dintre canonisti contests
-dreptul de stavropighie al patriarhilor, deoarece se ba-
zeaza numai pe uz, iar nu pe vre-o prescriptiune cano-
nica. Ba, fancied canoanele normeaza ca toate Bisericile
1) Zhishman, Die Synoden op. c. p. 158, 159.
2) Const. Popovici, op. c. p. 169-170.
3) Const, Popovici, op. c. p. 160.
4) Supuse jurisdictiunii patriarhului.
5) Convent. lui Balsamon la can, 16 i 31 ap,; can. 55/64 Cart.

www.dacoromanica.ro
 7 173
manastirile din eparhii sunt subordonate episcopilor
eparhiali, uzul de stavropighie nu ar putea fi justificat sub,
nici o conditie, ci mai vartos ar trebul considerat ca abuz,1),
3. a stint! mirul pentru Intreg patriarhatul,2)
4. de a fi pomenit la serviciul divin de catre mitro-
politii subordonati,$)
5. dreptul de a confirma si a sfinti pe mitropolitii
si arhiepiscopii patriarhatului.4)
Patriarhii, afarA de titlul de arhiepiscop si patriarh_
se Intituleaza de cei inferiori cu Prea Sfte Stapdne"
(deu :ram 7cavarra;raz-e), Prea Fericite", Prea Fericirea
Voastrd", Sanctitatea Voastrd" iar fiecare In parte mai
poarta i urmatoarele titluri:
din Constantinopol: Cu mila lui Dzeu
1. cel
arhiepiscop al Constantinopolului, al Romei noud',
patriarh a toatd lumea" (' Eilz(1) 19E05 Apzesnlaxozog Kow
aravrevoon.d2ews, Na ig Poi,t2725 xai o'broopevex6; Ilarplap70,
2. cel din Alexandria : Papd ci patriarh at
Alexandriei fi judecator a toatd lumea, al XIII din
Apostoli, al Etioptei, Libiei, Pentapolei $i a intregei
Africe etc.",
3. cel al Antiohiei: Patriarh al cetdtii lui Dzeu,.
al Marii Antiohii $i a tot rdseiritul"
4. cel at Ierusalimului: Patrial,h al Ierusalimului,
al Sf. Sion, al Traliei, al Cana-Galileei $i a toatd
Palestina",
5. cel al Bisericii rusesti: Prea Sfintitul Patriarh
al Moscovei $1 a toatJ Rusiag ,5)
6. cel al Bisericii sarbesti poarta titlul de arhi-
episcop at Belgradului $1 Patriarh al Sdrbilor.",
1) A. Saguna, Compendiu de drept. can. p. 198 sqq. (in ed. din a 1885)..
2) Nota din Ped. la can. 6 Carth.
3) Can. 14, 15 al sin. III.
4) Can. 28 Cale.; Balsam ad. can. 38 trul.
5) Vezi statutul p. administrart. a Bisericii ruseti, publicat in traducere
rom. de Icon. C. Nazarie in revista Biserica ort. rom." No. 1 din Oct. 1922.
6) Vezi epistola patriarhului sarbesc cite patriarhia din Constantino-
pol pentru constituirea Bisericii sarbesti in patriarhat, de data 20 Mai
(2 rune) 1921, publicata in trad. rom. in rev. Biserica ort, rom." No..
12 din Sept. 1922 de Arhim. Scriban.

www.dacoromanica.ro
 174

Titlul patriarhului Bisericii ort. ram. pans acum nu

a fost fixat In mod oficial, dar fara indoiala i-se cuvine
titlul urmator: Inuit Prea Sfintitul Arhiepiscop Sl
Mitropolit at Ungro-Vlahiei, Preafericitul Patriarh al
.Romdniei.")
Patriarhul Constantinopolului nu Intituleaza pe cei-
lalti patriarhi cu: 17avaped,rare", ci numai cu Aran-are,
brdryjg o!)"
Instiluirea patriarhllor, pe timpul Imparatiei bizan-
tine, se faces prin alegere de catre mitropolitii si epis-
copii Invecinati, adeca de catre sinodul patriarhal, iar
cel ales era confirmat si investit de catre Imparat cu
carja patriarhala, mantia si encolpionul.a)
Si dupa caderea Constantinopolului sub stapanirea
turcilor procedura aceasta s'a pastrat pans la a. 1860,
and s'a aprobat de sultan un regulament (canonism)
nou pentru alegerea patriarhului constantinopolitan.3)
Dxpa acesta alegerea se face de catre o adunare nationald
si de sinod. Adunarea nationalA se compune din: trei functionari
superiori ai patriarhatului, membrii ai consillului mixt, trei dem-
nitari mai batrani si trei functionari mai bAtrani, alesi (cei 6
din urmA) de sinod si de consiliul mixt, guvernorul din Samos,
un reprezentant al bancherilor, cinci reprezentanti ai capitalei,
patru reprezentanti ai stiintelor, zece reprezentanti ai industria-
silor, doi reprezentanti al parohlilor din Constantinopol si 28
delegati ai eparhiilor subordonate. Adunarea nationals alege sub
prezidiul vicarului patriarhal trei dintre candidatii acceptati de
guvern, dintre cari apoi sinodul episcopilor alege pe unul, care
este confirmat de guvern i introdus in demnitatea sa prin
intronizare.
Alegerea patriarhului Bisericii ort. rom. se face
de un colegiu electoral, compus din membrii adunarii,
care alege pe arhiepiscopul si mitropolitul Ungro-V1a-
hiei, adeca de adunarea, care este alcatuita intocmai ca
aceea pentru alegerea episcopilor si mitropolitilor, pre-
cum si din membrii de religiune ortodoxa ai corpurilor
legiuitoare. Modul, dupa care se savareste actul ale-
1) Vezi revista Apostolul No. 11-12 din 15-30 "Lillie 1925.
2) Sym. Thessal. de sacr. ordinat. cap. CLV, CLXXXVIII, CCXXIV,
CCXXVIII et CCXXIX. Migne. CLV p. 437, 397 si 441.
sj KuvoYeafthg ;rep? exdorijs ;co.? e !of r)opo5 roL zarpulppt).

www.dacoromanica.ro
 - 175
genii, se va determina prin un regulament Intocmit de
ministerul cultelor de acord cu sf. Sinod i aprobat de
consiliul de ministrii. Confirmarea alegerii o face, la
propunerea sf. Sinod i a guvernului, Majestatea Sa
Regele, care va da apoi investitura potrivit datinilor
tArii pentru capli Bisericii ortodoxe romane. In demni-
tatea de patriarh at Bisericii ort. rom. pot fi a1e0 numai
mitropolitii $i episcopii In functiune ai acestei Biserici.1

CAP. HI.

Organizafia eparhiala.
A) Organele eparhiale centrale.
63. Eparhille.
Se tie ca apostolii au propoveduit cretinismul mai
ales in orae, In centrele mai marl. Prin urmare In orate
s'au Intemeiat $i cele dintai comunitati biserice0, In
fruntea cArora apostolii apzau ate un episcop. Acesta
savarOa serviciul divin pentru tot' credincio0, predica
InvAtatura cretina i conducea totul personal, fiind aju-
tat de mai multi preoti i diaconi. Ace0 preoti $i diaconi
din jurul episcopului formau un consiliu numit presbiteriu
.(rtozo-,9uni,,,e00, 0.6rxbrog, 480V4 SaU ispareFou, curia, consilium
.sacerdotum). Dupace cretinismul s'a raspandit $i la sate,
cretinii din provinta IncA veniau la Biserica episcopall
-din ora5 pentru toate trebuintele for religioase. Numal
cand credincioii satelor s'au imultit, au Inceput episcopii
sA trimita preoti la sate, ca sA savarpsca serviciul divin
in Bisericile Mute acolo. Ace$i preoti an devenit In
curand conducAtori stabili ai comunitatilor filiale dela
sate, cari toate depindeau, de episcopul din ora, central
politico-administrativ at satelor din jurul sau. Comunitatea
.centrall din ora, ImpreunA cu cele filiale de pe sate,
formau o comunitate bisericeascA mai mare unitary
1) Legea pentru inffinlarea patriarhatului art. 4 gi 5.

www.dacoromanica.ro
 176

numitA in timpurile dintai parohie (Tapoxia dela zczpotniv,

a locul intr'un loc anumit), iar mai tarziu si in present,.
In orient, eparhie, far in apus diecezd. Asadar se poate
zice ca eparhia este o comunitate bisericeascd, care se,
compune din mai multe comunitali biserice0 mai mkt
$1 in fruntea cdreia sta un episcop ca pastor $i con-
ducdtor suprem, a jutat pentru indeplinirea agendelor
religioase de mai- multi clerici dependenti de episcop $1-
supqi ordinelor lui.
Dupa legea de organizare a Bisericii ort. tom. epi-
scopia este reunirea mai multor protopopiate gi manAstiri,
In frunte Cu un episcop sau arhiepiscop, care, fiind con-
ducAtorul canonic si legal, este in drept si dator a lucra,
direct si indirect, pentru conducerea preotimei si pro-
movarea vietii crestine a credinciosilor si a manastirilor.1)
Biserica ortodoxa romans se compune din 18 epi-
scopii.2) Schimbarea titulaturii actuale a episcopiilor si
a Intinderii for teritoriale, ca gi creiarea de noui eparhii
se va face numai prin lege, la propunerea sf.-lui Sinod.3).

64. Instituirea episcopilor.

Mantuitorul 1isus Hristos nu a lasat norme pentru
felul, cum sa se institue episcopii si nici apostolii nu
au procedat uniform in chestiunea aceasta, fiindea dansii
fAceau instituirile de episcopi and prin alegere, cant
prin numire. Asa se stie ca Matia a fost primit intre
apostoli prin alegere, facuta de sinodul apostolilor, la
care a participat si intreaga comunitate bisericeasca.
Sinodul acesta a desemnat doi candidati, dintre can
s'a ales prin soarte Matia.4) Din Fapt. ap. si din epi-
stolele apostolului Pavel vedem ca ansul numia singur
episcopi pentru Bisericile, pe carl le-a Intemeiat. La fel
faceau ci ceilalti aposto10 Din timpul postapostolese
63. 1) Legea p. org. Bis, art. 115.
2) Vezi p. 143 din cartea aceasta.
3) Leg. p. org. Big. art. 3; Stat. p. org. Bis. art. 116.
4) Fapt. ap. c. I. 15-26.
5) I Tim. IV, 14; Tit. I, 5, etc.

www.dacoromanica.ro
 177

stim ca episcopii se instituiau prin alegere facuth de

episcopii invecinati precurn si de clerul si poporul respec-
tivei cornunitati bisericesti.1) Ace las lucru se marturi-
seste si despre veacurile urmatoare.2) Canoanele interzie,
ca episcopul singer sa -si desemneze pe urmasul sau,
sau sa lase episcopia sa ca mostenire rudelor 8015.'1,
Sinodul I ec, din Niceia stabileste norma ca ale-
gerea episcopilor sa se fad* de catre episcopii tinutului
sau eparhiei respective sub presediptia mitropolitului,
care are si dreptul ce confirrnare. Dach nu pot parti-
cipe toti episcopii, se cere, ca eel putin trei sa-- fie
prezenti, iar ceilaiti sa -si dea phrerea in scris. Dac5 nu
se pot uni toti episcopii asupra unui candidat, decide
majoritatea.4) Acest fel de alegere 11 ghsim confirmat si
de alte sinoade din veacurile primare ale Bisericii.5)
Vedem deci ca la alegerea episcopilor In veacurile
dintai aveau drept de a patticipa, deoparte mitropolitul
si episcopii eparhiali, adeca cei din mitropolia respec-
tivh, dealta parte clerul si poporul eparhiei vacante.
Dreptul propriu de alegere it aveau episcopii, pe and
poporul avea sa adevereasa calit5tile candidatului si
sa consituta la alegere, asa ca Fara consimt5mantul po-
porului, nimeni nu putea fi ales episcop. Deci partea,
eta care participe poporul, era tot asa de Insernnat5 ca
si cea a episcopilor. Mitropolitul avea dreptul de con-
firmare.
In tirnpurile de mai tarziu dreptul poporului s'a
restrans. Chiar sinodul din Laodicea, prin can. 13, pen-
tru impiedecarea producer!: de tulburari, opreste ca
alegerea sa se fach de catre plebe, adeca ca la alegere
sa participe si toate straturile de jos ale poporului.
Apoi Iustinian hotareste ca la alegere sa participe din
1) Clem. Rom. ep. c. Corinteni, cap. 44.
2) Ciprian ep. 68 ad clerum et. plebes in Hispania consistentes.
cap. :3 .i ConstituVunile aplice lib. VIII. cap. 4.
3) Can. 76 ap.; can 23 Antioh.
4) Can. 4, 6 Nic.
5) Can. 18, 19 Antioh.; can. 12 Laod.; can. 13, 50 Cart.; Can.
3 Nic. II; can. 36, 74 ap.
Dr. N. Popovici: Drept bisericesc.. 12

www.dacoromanica.ro
 178

popor numai personalitgtile distinse si cu vaza, cari

Impreung cu clerul cetatii respective sA desemneze trei
candidati, dintre cari mitropolitul cu episcopii alegeau
unu1.1) Sinodul VII ec. interzice celor ce detin puterea
lumeascd sa pung episcopi, presbiteri si diaconi, decla-
rant astfel de alegeri ca nevalabile.2) lar si mai tarziu
dreptul poporului a dispgrut cu totul, asa ca alegerea
episcopilor sa faces numai de cAtre sinodul episcopilors)
Mai gAsim apoi cazuri, cand episcopii alesi de
sinoade erau confirmati, sau erau chiar numiti deadrep-
tul de catre imparatii greco-romani, In baza calitatii for
de ocrotitori ai Bisericii, un drept al impAratilor, care a
fost recunoscut si de BisericA.4) Cei numiti de autori-
tAtile lumesti insa trebuiau sA fie supusi examingrii si-
nodului episcopal, un lucru, ce dealtfel trebuia s aibe
loc la toate felurile de instituiri ale episcopilor.
Sinodul din Ierusalim tinut la a. 1672 reinoeste
norma, ca episcopii sa se aleagg de dtre sinodul mi-
tropolitan, iar daca undeva cetatea ar alege pe episcop,
atunci alegerea se va supune sinodului (episcopesc) si
daca o va gas1 canonid, eel ales se va sfintl de episcop".5)
In prineipatele romane pang la a. 1859 episcopii
erau alesi de adanarea obsgeascd, compusa din boeri 5i
clerul superior at tariff, iar cei alesi se confirmau de cAtre
domnitor. In Transilvania pang la introducerea normelor
Statutului org. din a. 1868 episcopii erau alesi de dtre
un sinod compus din protopopi, in presenta unui comi-
sar Imparatesc, si apoi confirmati de impgrat.
In present, in diferitele Biserici particulare gAsim
toate trei felurile de instituire de episcopi, adeca sau
prin alegere din partea episcopilor, clerului si poporului,
sau prin alegere numai de sinodul episcopesc sau si
prin numire de catre stApanitorii lumesti.
1) Inst. Nov. 123 cap. 1; Nov. 137 cap. 2.
2) Can. 3 sin. VII ec.
3) Simeon Tesalonic: Despre actiunile sfinte" cap. 189.
4) Codex Theodos. XVI, 2; Acta patr. Cpol. I, 69.
3) Syn, Hierosol. Dosith. Confes. Deer. X in Kimmel Libr. symbol.
eccl. orient. Jen. 1843. p. 440.

www.dacoromanica.ro
 179

Astazi in Biserica ort. rom. alegerea episcopilor se

face de catre un colegia electoral compus din membrii
congresului national bisericesc *1 din acei at adunarii
eparhiale din eparhia vacanta. Apoi mai participa la ale-
gere ca membrii de drept intrucat vor fi ortodmi,
i urmatorii demnitari civili: prepdintele consiliului de.
ministrii, ministrul de culte, pre5edintele senatului i
acel al adunarii deputatilor, primpreedintele inaltei curti
de casatie, preedintele Academiei romane, rectorii uni-
versitatilor pi decanii facultatilor de teologie.1) Alegerea
este eondusa de mitropolitul, de care atarna eparhia va-
eanta. Constituindu-se adunarea electorala si desem-
nandu-se secretarii i doi barbati de incredere, alei de
adunare din sanul sau, se procedeaza la actul alegerii,
prin vat secret. Candidatul, care a intrunit rnajoritatea
absoluta a voturilor pronuntate, este ales. In caz de
paritate decid sortii. Procesul verbal, semnat de pree-
dinte, secretari i cei doi barbati de incredere, se Main-
-teaza sf.-lui Sinod pentru examinarea alegerii, cercetare
canonica, aprobare i prezentare, prin ministerul cultelor,
M. S. Regelui spre confirrnare.2)
Episcopii se aleg dintre barbatii titrati i bineprega-
titi pentru aceasta treapta ai clerului ort. roman. Apoi
se cere ca cel ales s aibe varsta canonica, titlul de
licentiat sau doctor in teologie si nationalitatea romana.3)
In caz ca alegerea facuta de colegiul electoral nu
este aprobata de sf. Sinod on de Rege, se face alegere
mug', care neapgrat trebue facuta in termenul fixat de
sf. Sinod in acest scop.4)
Dupa intarire nou alesul, daca nu este arhiereu, se
sfinteste de mitropolitul locului, asistat de eel putin doi
episcopi sau arhierei.
Cu ocasiunea hirotoniei cel ales cete0e marturisirea
pi juramantul episcopal, anume reciteaza pi marturisete
simbolul credintei asa dupacum a fost stabilit de sfintii
3) Leg. p. org. Bis. art. 12
2) Stat. p. org. Bis, art. 118.
3) Stat. p. org. Bis. art. 117.
4) Stat. p. org. Bis. art. 120.
124

www.dacoromanica.ro
 180

Parinti precum si toate dogmele credintei ortodoxe, apoi

marttiriseste ea n'a platit nimic pentru alegerea sa, ca
va pastori turma sa cu curatenie si fare prihanA si In
fine confirma cele spuse prin subscriere cu mAna pro-
prie, si jura ca va propovedul poporului numai InvAta-
tura ortodox5, pe care o va pazi 'Ana la sfarsit, cu
un ctivant, ca va lucre din toate puterile sale pentru
binele Biseticii.')
Dupe hirotonire noul episcop se prezintA inaintea
Maiestatii Sale Regelui pentru a priml investiture dupd
vechile traditii ale tarii.2) Apoi se da episcopului de
catre mitropolit un decret, gramata mitropolita net (avij,a,'IYi
prin care se dove-
ivi9powo-reyi2, 6w03:z6v, rplipita (79a
deste CA a fort ales legal ca episcop si a fast sfintit,3)
In fine se instaleaza in scaunul episcopesc din partea
mitropolitului local sau a delegatului sau, in prezenta
reprezentantului ministerului de culte.4)

65. Drepturile episcopilor eparhIali.

a) In general.
1. Episcopii ca urmasi ai apostolilor, cari au primit
puterea bis. direct dela Iisus Hristos, au aceeasi putere
derived nemijlocit dela lisus Hristos, cad Duhul dant
i-a pus pe ei episcopi peste turtna lor, ca sa conduce_
3) Sym. Thessal. Dc sacr. ordinat. cap. CXCVIII sqq.
2) Investitura se face dupe ceremonialul urmator : Noul episcop este-
insotit dela curtea mitropolitana, acum patriarhala, de ministrul Cultelor
intr'un echipaj de curte (trasura regard) la palatul regal, unde sunt adunati
demnitarii statului Si clerul superior. Regele intra in sala tronului si se
aseaza pe tron, Band ordin, ca noul episcop s fie introdus, imbracat in
mantie, apoi ii da in mane carja episcopeasca i prin o cuvantare ii da
in grije Biserica, la care raspunde noul episcop prin o cuvantare potrivita.
Apoi iarasif insotit de Ministrul Cultelor, este dus ca si la venire in tra-
sura regale cu pompa mare la Mitropolie, atat inaintea cat si in urma
trasurii Bind insotit de garda regale precum si de arhidiacon cu crucea,
de protopresbiteri presbiteri, in sunetul clopotelor.
8) Acta Patr. Constantinop. I. 494; II, 64. 276.
4) Stat. p. org, Bis. art. 119.

www.dacoromanica.ro
 181

Biserica lui Dumnezeu.1) Din cauza aceasta episcopul

nici nu poate fi degradat la rangul de presbiter, iar
daca s'ar Intampla un asernenea lucru, acesta se con-
sider' ca sacrilegiu.2) Daca un episcop s'ar face vinovat
ale un astfel de Out, in urma caruia pierde dreptul de
a sluji ca episcop, atunci pierde in genere orice dem-
nitate spirituals Si nu mai poate servi nici ca presbiter.
Aceasta din cauza, ca sf. euharistie este aceeai, on e
savarita de episcop, on de catre presbiter, prin urmare
dna cineva nu este demn sa o savarasca ca episcop,
.

nici ca preot nu mai poate sa o faca.a)

2. Episcopul conduce eparhia incredintata lui i
Indeplinete toate lucrarile episcopeti din eparhia sa In
baza dreptultzi situ propria, iar nu ca repre-zentant at
mitropolitului sau at patriarhului, deoarece top episcopii,
intocmai ca i apostolii sunt egali intre ei i fiecare are
aceeai putere intru pastorirea eparhiei sale. Chiar i
mitropolitii i patriarhii, In ce privete drepturile episco-
pale, ca pastori supremi in cate o eparhie, sunt egali
intre olalta, avand aceleai drepturi, pe cari le are ori-
care episcop eparhial. Mitropolitul sau patriarhul for-
meaza numai centrul de unitate intre episcopii din aceeai
Biserica particulara.4) leronim zice: Ori uncle ar fi an
episcop, in Roma sau in Eugabiam, in Constantinopol
sau Rhegium, in Alexandria sau in Tanis, are aceea#
idemnitate si aceea# preotie: tofi sent arma$1 ai apo-
stolilor.") Din cauza aceasta episcopul este detinatorul
esclusiv al puterii bisericeti in eparhia. sa, far' sa de-
pinda de alt episcop, astfel, ca in acela ora nici nu
pot rezicia doi episcopi i nici un episcop, fie chiar
initropolit sau patriarh, nu se poate arnesteca in aface-
rile altei eparhii i nu poate esercita nici un fel de drept

05. 1) Fapt. ap. XX, 23.

2) Can. 29 sin. IV cc.
3) V. Milan op. c. p. 301.
4) Can. 34 ap.
,)) Ilieron. Ep. ciitre Euargius.

www.dacoromanica.ro
 182

episcopal in alts eparhie.1) Esceptiune dela principlul

acesta formeaza nurnai cazul, cand un episcop din
rtegligenta nu ocupa functiunile din eparhia sa. Atunci
episcopul autocefal se poate folosi de dreptul de devo-
Winne ingrijindu-se insusi de ocuparea functiunilor.2),
b) In special.
In conformitate cu cele trei ramuri ale puterii bi-
serice0, drepturile episcopilor se impart in trei cate-
gorii: in cele cuvenite for ca invd(cItori, ca arhierei i
ca pastori supremi. Toate aceste drepturi formeaza si
tot atatea datorii ale episcopilor in raport cu eparhiiie
tor. Afara de aceste, episcopii, din cauza demnifatii si
pozitittnii ierarhice Matte, mai au si unele drepturi de
onoare.
1. Drepturile episcopilor cat inva feitori supremi.
Aceste se refera la raspandirea si pastrarea inva
taturii crestine, precum si la ferirea credinciosilor de
InVataturi false.
1. Raspandirea invgtaturii crestine se face mai ales
prin predica. Insusi Iisus Hristos a propoveduit oarne-
nilor InvatAtura sa prin cuvant, dand ordin si apostolilor
sal sa faca la fel.8) Apostolii au transmis apoi la ran-
dul for episcopilor dreptul si datoria de a predica,4)
astfel ca in fiecare eparhie dreptul acesta II are nuntai
episcopul, care it exerciaza atat personal, cat si impu-
terniceste la aceasta pe preotii sau si pe diaconli din
eparhia sa.') Fara stirea si invoirea episcopului eparhial
nimeni nu are dreptul de a predica in Biserical
1) Can. 8, 15, 16 sin. I ec.; can. 14, 16, 32, 34, 35 ap ; can
3, 11, 12, 15, 16 Sard.; can. 17, 20 trul ; can. 8 sin. III ec.; can. 5,
20 sin. IV ec.; can. 3, 6, 9, 13, 21, 22 Antioh.
2) Can. 11 sin. II Niceia.
3) Mat. XXVIII, 19-20; Ioan, XV, 16.
4) Rom. X, 14 ; Fp, ap. VI, 4 ; XX, 20, 31 ; II. Tim. II, 15 ;
IV, 2-3 ; I. Cot., I, 17 etc.
5) Can. 58 ap.; can. 19, 20, 64 trul.; Fp. ap. VII, 2-53; VIII, 5 ;
san. 19 Laod.; can, 1 Ancira ; can. 2, 16 sin. I ec,
0) Can. 15, 16 Laod.; can. 6 Gangra ; can. 10 Cart.; can. 33, 64 trul_

www.dacoromanica.ro
 183

2. Tot episcopului i -s'a incredintat si dreptul de a

catehiza, adeck in vechime, de a instrui pe cei ce se
preggtiau se primeasca botezul, iar astgzi in general pe
toti credinciosii in adungrile crestine. Episcopul are sa
se ingrijascg de educatiunea religioasg a copiilor, In si
afarg de scoale, de cultura religioasa a tinerimii si a
adultilor precum si de preggtirea, instructiunea si edu-
catiunea candidatilor de clerici in seniinarii. Aceasta
misiune importantg o indeplineste sau personal sau prin
imp uterniciti speciali, prin cateheti, profesori de religiune
sau si prin alti preoti. Nici acest serviciu nu poate sal
exercieze cineva fera stirea episcopului.1)
3. Episcopal are dreptul si datoria sa vegheze atat
personal cat- si prin clericii subordonati lui, ca in eparhia
sa sa se pgstreze numai invatgtura cresting ortodoxg, in
felul In care a fost propoveduitg de Iisus Hristos si de
Invatkeii sgi si dupAcum a fost formulate de autoritgtile
bisericesti in drept, deci in felul, in care o ggsim in sf.
Scripture si In sf. Traditiune.2) Episcopul este dator apoi
sa fereascg pe credinciosii sgi de invAtAturi false, con-
trare Invataturii ortodoxe, prin InlAturarea publicatiunilor
cu continut ratacit, prin interzicerea de a se cetI astfel
de publicatii si prin impiedecarea furisgrii neadevarurilor
prin on care alt niijloc.3)
II. Drepturile sacrainentale episcopefti.
Ca arhiereu sau preot suprem, episcopal are dreptul
de a sgvArsi in eparhia sa toate lucrgrile sfinte si afarg
de aceasta ii sunt rezervate singur lui urmgtoarele lucrgri
sfinte:
1. Hirotonia preotilor si diaconilor (z.s,p0e0,,t'a iv-M4
roe Y2p.arog), hirotesia subdiaconilor si lectorilor (zzeporovia
iz7o.; ro5 /97:icaro4, zErpo( iEm'a) precum si hirotesia egume-
1) Can. 14 tail.
2) Can. S5 ap.; can. GO Laod.; can. 37 27 Cart,; can. 19 trul ;
simboalele si nOrturisile de credIn(a ortodoxe.
can. 91 Vas. c. m.;
3) Tit. I, 11 ; II, 15 ; can. 2, 19, 63 trul.;
can. 7 sin. III dc.; II Tim. IV, 2-5 ; can. 45, 60, 65 ap.; can. 0, 9,
32-34, 37-39 Laod.; can, 9 Timoth ; can. 9 Nic. II etc.

www.dacoromanica.ro
 184

nilor, protopresbiterilor, protodiaconilor si a altor dem-

nitari bisericesti (zsepOzale., arc par.i. z.z0 din eparhia sa
este un drept esclusiv al episcopului, iar prin Incredintarea
episcopului in drept poate sfinti si clerici din alta eparhie.
In timpurile vechi horepiscopil, iar astazi episcopii aju-
tatori sau arhiereii titulari sau vicar', Inca pot savarsi
hirotonia si hirotesia clericilor, dar nurnai din autori-
zatia episcopului eparhial. Cu aceasta conditie si
egurnenii,' cari au sfintirea de presbiter, pot sfinti lec-
tori si subdiaconi pentru manastirile puse sub condu-
cerea lona)
2. Sfintirea sf. mir upt,71,0,04 7:017117!4 . 7.-O5 td,po9 ry
e xsto 7.-o5 ripm, 2.-a-70 Pregatirea si sfintirea mi-
ario.:.)

rului este un drept exclusiv episcopesc, care la 'nceput

se exercita de catre toti episcopii eparhiali. Mai tarziu
Insa a trecut in seama capeteniilor Bisericilor auto-
cefale, cari distribue sf. mir tuturor Bisericilor sub-
ord onate. 2)
3. Sfintirea antimiselor fi0Wat2, 7(7i1, er.)eotiverhev),
Bisericilor (x. 7,71% :',7(7)1,) 5i cimitirelor (z, (ip, zo p
Inca este un drept exclusiv episcopesc, dar sfintirea
Bisericilor si cimitirelor o poate savarsi si un presbiter
din autorizatia episcopului.2)
4. Sfintirea editzgaritelor tsi a ecilugdrilor
Tortipe70 asemenea este un drept episcopesc, dar In
manastirile de calug5.ri, cari au stareti cu hirotonia de
presbiter, sfintirea calugarilor se face de catre staret si
/gra Imputernk:ire speciala dela episcop.4)
5. Administrarea tainei pocdintii in timpurile vechi
era un drept exclusiv al episcopului, care-I putea da
prin un decret si unor preoti speciaii, duhovnicilor;

1) I Tim. V, 22 ; Tit. I, 5; can. 2 ap. ; cart. 0, 10 Antioh. ;

can. 33 trul.; can. 14 sin. VII ec.; can. 2E) Lard.; Sintag. 1. Vlastare X,
10, 17; can. 89 Vas. c. in.; can 2 Cale.; can. 13 Ancira.
2) Can. C Cart., v. nota Ped. la ac. can.; Mart. ort. P. I. q. CV.
3) Can. 0 Carth.; can. 31 Nictfor mart.: can. 31 trul.; Ped. Nota 2
Ta can. 7 sin. VII ec.; Math. Vlast lit. e. cap. 12.
4) Can 6 Cart.; Zonara ad. can. 44 $i 126 Cart.; Balsam. ad can.
18 Vas. c. m. si ad can. 14 sin. VII cc.; can. 82 in Evhologhiul c. mare

www.dacoromanica.ro
 185

astazi acest drept se da in general tuturor preotilor, dar

episcopul poate sa usureze sau sa aspreasca pedepsele
date pacatosilor de oricare preotal)
III. Drepturile jurisdictionale episeopeti.
Episcopul ca pastor suprem are In eparhia sa putere
jurisdictionala asupra tuturor persoanelor si instutiunilor
bisericesti. Aceste drepturi jurisdictionale ale episcopului,
derivate din positia sa de conducator sau pastor suprem,
se Impart in drepturi relative la exercitarea puterii
legislative, judeceitore.Fti si administrative.
1. Puterea legislative, a episcopilor.
a) Afars de dreptul episcopilor de a participa la
aducerea legilor bisericesti de catreorganele superioare,
sinoadele episcopesti, particulare si ecumenice, fiecare
episcop, in urma rangului ierarhic suprem din eparhia sa,
are si dreptul de a da pentru eparhia sa legi si hotariri
obligatoare pentru toti. Aceste norme trebue sa fie date
Insa in marginile prescriptiunilor canonice si a normelor
legate, can sunt in vigoare in respectiva Biserica parti-
culars autocefala si sa fie numai o aplicare a normelor
generale la deosebiteie imprejurari de toe si timp, adeca
o aplicare specials in eparhia incredintata conducerli
respectivului episcop.2)
b) In legatura cu dreptul de legiferare episcopul
mai are si dreptul de a dispenza in anumite -Imprejurari
dela observarea hotarlrilor uuei legi In vigoare. Se stie
ea dreptul de a da dispenze In general revine autoritatii,
care a dat legea, iar o autoritate inferioara poate avea
acest drept numai in urma autorizatiei primite in mod
expres dela legiuitor. Asadar episcopul in primal rand
are dreptul de a scuts dela Indeplinirea legilor date de
el, iar dela cele date de autoritati superioare, numai
-
1) Can. 6, 7 Cart.; can. 43 (d. Pcd. 50) Cart.; Sint. Vlast. M. 7 Si 9.
2) Can. 34, 35 ap.; can. 9, 13, 22 Antioh.; can. 15 sin. I ec.;
Scan. 2 sin. 11 ec.; can. S sin. III ec.; can, 5 sin. IV ec,; can, 13 Andra.;
can. .3 Sard.; can. 48 Carth..

www.dacoromanica.ro
 - 186 -
data este indreptatit la aceasta grin o hotarire legala
sau data a primit o imputernicire data In chip expres
de forul superior in drept. Dar in cazuri esceptionale
sau neprevazute de autoritatea legislativa superioara,
and nu e nici un pericol pentru Biserica si pentru mo-
ralitate, conform cu imprejurarile de Limp si .de loc, din
motive puternice si pentru scopuri mai inalte, episcopul
poate scuti unele persoane, dernne de asemenea indul-
genta, dela indeplinirea scrupuloasa a unel legi date de
o autoritate superioara, rnentinand insa in intregime
pentru imprejurarile normale obligativitatea de a indeplini
legea. Astfel episcopul poate da dispenze cu privire la
casatorii,7) ca sa se poata binecuvanta in o casa afara
de biserica, pe timpul postuiui sau intr'un grad de in-
rudire mai indepartat5,2) in chestiuni de oarecare raga-
duinfi afara de fagaduinta monahala,3) etc.

2. Pllierea /udecdtareascd a episcopilor.

Episcopul, in urrna dreptuini primit dela list's
Hristos, este judecatorul suprem in eparhia sa4) si In
baza acestui drept poate judeca si pedepsi atat pe cle-
ricii cat si pe laicii din eparhia sa chiar si cu pedepsele
bis. cele mai grele.5) Dar pentruca episcopul sa poata
judeca drept si sa poata da sentinte dupa dreptate, in
cele mai multe chestiuni de judecata este sprijinit de
tribunalele bisericesti, cornpuse din clerici (presbiteriu,
sfat presbiterial sau consistoriu), cari insa sunt cu totul
depeudente de episcop, fiindca acesta, dupa prescrip-
tiunile carionice, poate judeca pe oricine independent
de aceste tribunale.)
In Biserica art. torn in virtutea puterii judecatoresti,
episcopul are, Intre allele, si dreptul de a desface ca-
1) Stat. p. org. Ms. art. 122, p. b).
2) op. c. p. 307.
Milan,
3) Can. 19 Ancira; can. 16 sin. IV ec.;
4) Mat. XVIII, 15--17.
1 Can. 32 ap.; . can. 5 sin. I cc.
6) Can. 8, 9 sin. IV ec ; can. 85 Carth; can. 14 sin. 1 II.

www.dacoromanica.ro
 187

satoria bisericeasca, dupace s'a pronuntat divortul de

judecatoria civila.1)
3. Puterea adaznisfrativd, in baza careia episcopal
are urmatoarele drepturi:
a) de a decide asupra primirii in cler a persoanefor
apte din eparhia sa, precum si de a priml clerici din
alts eparhie si de a elibera clericilor din eparhia sa
cdrti canonice spre a trece in alte eparhii,2)
b) de a se ingrill pentru pregatirea candidatilor de
clerici, de a institui clerici apti in toate posturile bise-
ricesti din eparhia sa3) i de a se ingriji de inaintarea
clericilor is trepte mai inalte, precum si de a acorn
distinctiuni bisericesti,4)
c) a supraveghes personal sau prin organele sale,
ca toti clericii si intreg personalul bisericesc sa-si in-
deplineasca serviciul in mod constientios, ca atat dansii
cat si calugarii si laicii sa pazeasca credinta cresting,
morala si ordinea bona.')
In Biserica ort. rom. episcopal institue dintre preotii
titrati, cu cel putin 5 ani de activitate pastorala, pentru
intreaga eparhie, tln revizor bisericesc, pentru a con-
trolk la ordinal sail, oficiile protopopesti si toate organele
bisericesti din eparhiel In cazuri grave, cari reclaina
o interventie urgenta, poate suspends in mod preventiv,
pe un vinovat dela oficiu, inainte de a se incepe cer-
cetarea cazului lui, care cercetare trebue facuta in
cel mutt 30 de zile,7)
d) apoi episcopal permite intemeierea de manastiri
si le supravegheaza atat pe acestea,8) cat si price in-
stitutfune bisericeasca culturala,
1) Stat. p. org. Bis. art. 122, p. 1.3).

) Can. 12 ap.; can. 17 troll.

3) Can. 9 Antioh.; can. 6, 7, 8 Gangra; can. 2 Cale; can. 29/40
Cart.; can. 89, 90 Vas. c. m.
4) Balsamon ad can. 31 Cart.
5) Fapt. ap. XX, 28; can. 34, 41, 58 ap.; can. 9, 10 Antioh.;
can. 4, 8 Cale.; can, 89 Vas. c. m.
6) Stat. p, org. Bis. art. 122, p. e).
7) Stat. p. org. Bis. art. 122, g).
9) Can. 4 Cale.; can. 12 sin. VII ec.

www.dacoromanica.ro
 188

e) in fine se ina6rijeste ea averile bisericesti si fun-

-datiunile sa se Intrebuinteze conform scopului for si
supravegheaza ca adrninistrarea for de catre econorni,
sau de catre alte organe puse anunie, sa se face In mod
Tegulat.1)
Se observe ca deli episcopul este detinatorul iu-
dependent i exclusiv at puterii bisericesti din eparhia
sa, totusi el nu exerciaza drepturile enumerate In mod
suveran, ca un monarh absolutistic on chiar ea un despot,
ci fiecare episcop trebue sa fine seams de dogmele $i
canoanele Bisericii ort.,2) sa observe hotaririle si nor-
mete date de autoritatile superioare3) pi legile in vi-
goare din Biserica particulars, in care se afla, precum
i sa Una' seams de sfatul si de conlucrarea clerului
-eparhial4) si a organelor legate din eparhia sa.
In Biserica ort. rom., in urma introducerii consti-
tutionalismului prin legea de unificare a organizatlei
bisericesti din a. 1925, episcopul numai In privinta
chestiunilor, cari apartin ramului Invatatoresc si preotesc,
poate s decide singer, pe cand exercitarea puterii ,iu-
risdictionale o Imparte Cu organele legate constitutionale
(adunarea eparhia15,- consiliul eparhial etc.). Cele mai
importante drepturi din categoria aceasta, episcopul be
exercita cu ajutorul acestor organe, at caror presedinte
natural este, fare sA poatA dispune contra votului' tor.
IV. Drepturile de onoare ale episcopilor sunt urma-
toarele:
1. La serviciul divin atat in naia cat si in altarul
Bisericii episcopul lade pe un trop pus pe un loc mai Malt
op6vo.; 6006z-Epoc. zu.OZOdoa ii0o45)
,s1_,a_

3) Can. 38, 41 ap.; can. 2, 26 sin, IV ec.; can. 11, 12 sin. VII
ec ;can. 24, 26 Antioh.; can. 26 Cart.; can. 10 Teofil din Alex.
2) Can. 1, 2 trull.; can. 1 sin. VII ec.
) Can. 34, 74 ap.; can. 5 sin I ec.; can. 6 sin. 11 ec.; can.
17 Calc.; can. 6 sin. VII ec.
1) Can. 41 ap.; can. 26 Cale.; can. 24, 25 Antioli.; can. 41 Cart.;
can. 7 Teotil d. Alex.
0) Can. 58 ap.; Convent. lui Zonara la ac. canon i nota 1. din
Pidalion la can. 13 Antioh.

www.dacoromanica.ro
 189

2. Toti clericii pi laicii suet obligati sa se piece

adanc Inaintea episcopului, sa-i sarute mana i sa i-se
adreseze cu cuvintele: ,Prea Sfinfite Stdpane" (i.spa51-0co,
viers JO Si sa-i dea titiul de arhiereu" ( ' ) sau
e

arizipastor" (oPi..,7rw,u0 iar in Biserica cantaretii ii saluta

cu cuvintele Infra multi ani Stapeine" (e%r; 70AAiz , Z. 77;

drrnoro) si cants la timpuri anumite polichroniul (7.-0;t/J-

z,04,01/).
3. Episcopul are dreptul de a fi pomenit de catre
clerici is toate serviciile divine.
4. Episcopul are dreptul. de a purta la serviciul
divin anumite vestminte i insignii: a) mantia episcopala
(firiv8 6a..4; p avi 4,i) Cu Muni (zorapo%) Sl Cu potire (7(1),Itara),
b) carja episcopeasca cH'zi9a0g, eXCIW'ZCOV , az p sau rare
o c) omoforul (0')/i.oc(opto,i) un vestment, care se pune
pe amandoi umerii mai de mute on In cursul liturghiei,
d) mitra oe'7,00, encolpionul sau panaghiul (irolmov
sau zri.:,arfro.) care are forma unei icoane mici rotunde,
facuta pe email sau pe argint si care Infatiseaza cluput
Mantuitorului sau at Maicii Domnului cu pruncul in
orate, f) epigonatul (irtyowirwo o bucata de materie pre-
tioasa in 4 unghiuri, care se leaga de bran la coapsa
dreapta 5i care se da i presbiterilor de treapta Malta,
g) saccosul (ad-xxoq) un supravestmant, pe care episcopul
jl imbraca deasupra stiharului, ca preotul felonul, cru-
ces, care se pune pe piept si i) sfesnicul cu doua 5i cut
trei orate (7,0 ex p cov xai 64,o eov).1)
Episcopii mai au apoi in toate statele pi onoruri
deosebite cetatenesti, date prin legile de stat, a5a in
Romania toti episcopii eparhioti ortodocsi sent membrii
de drept ai senatului.2)
66. Datorille episcopilor eparhiali.
Afaii de datorlile, cad rezulta din cele espuse in
-ul precedent, episcopii eparhiali mai au si urmatoareje_
datorii:
1) Sim. Tesalonic. Despre lucrarile sfinte cap. 176 (al. 208).
2) Constitulia din a. 1923 art. 72.

www.dacoromanica.ro
 - 190

1. Episcopal, care a fost hirotonit pentru o eparhie

anurnitg, nu poate refuza pastorirea ei, ci este obligat,
sub pedeapsa escluderii din Biserica, sa -50 ocupe nea-
parat scaunul i sa-1 tine pang la sfalVtul vietii sale,
chiar data s'ar cere dela el sacrificii marl. Dela aceasta
Indatorire episcopal este deslegat numai data nu este
primit sau dad e alungat de poporul eparhiei, sau dace
este impiedecat prin forts majorg, cum sant navalirile
dusmane, on din motive politice.') In aceste cazuri din
urma Insa el ramane episcopal legal al eparhiei, ce i-s'a
incredintat, si pgstreaza toate drepturile episcopesti In
raport cu eparhia sa,2) iar poporul, care a refuzat pri-
mirea episcopului se supune unor pedepse canonice.3)
Episcopal nu are voe nici sa fie transferat la alt scam
episcopesc, decat numai in caz de neaparata necesitate
pentru binele spiritual, in urma constatarii i hotaririi
forului legal, iar nici decum pentru orthare sau castig
material mai mare.4) In fine episcopal nu poate nici sa
demisioneze din scaunul sau, decat numai In caz de
nedemnitate.5)
2. Episcopal este indatorat s rezide in oraul de
reedinta at eparhiei sale, pe care nu-1 poate parasi
cleat din motive justificate.6) Afars de eparhia sa poate
sa petreaca din necesitate urgenta cel malt trei sapta'-
mani, iar mai malt numai dace are motiv indestulitor,
d. e. cand este chemat la sinodul episcopesc sau la
curtea domnitorului tariff.') Dad' absentarea din eparhie
trece peste 6 luni, episcopal sa pedepseste cu depu-
nerea, esceptionand cazul, cand s'a bolna'vlt greu sau
cand are vre-o misiune din partea capului statului sau
a sefului sau bisericesc.3)
69. ') Can. 36 ap.; can. 17, 18 Antioh,; can. 9 sin, VII ec.;
can. 10 Vas. c. m.; can. 17 Sard.; can. 37 trull.
2) Can. 37, 39 trull.
3) Can. 36 ap.; can. 18 Antioh.; can. 18 Ancira.
4) can. 14 ap.; can. 15 sin. I ec.; can. 21 Antioh.; can. 1 Sard.;
can. 5 Ca1c.
6) Can. 3 Ciril din Alex.; can. 16 sin. III.
6) Can. 79/75 Cart.
7) Can. 11, 12 Sard. 8) Can. 16 sin.

www.dacoromanica.ro
 191

In Biserica ort. rot. episcopii pentru a iesi din

cuprinsul regatului, trebue sa Incunostinteze pe Rege
prin ministrul cultelor. In tall pot lipsl din eparhie numai
In cazurile, cand Ian parte la sedintele sfantului Sinod
si ale Senatului sau la alte Intruniri oficioase, iar pentru
timp mai lung trebue sa obtind concediul mitropolitului.2)
3. Episcopul este obligat sa se Ingrijasca de instrui-
rea In credinta cea adevarata a clerului si poporului,
ce i-s'a incredintat precum si de ImbunAtatirea morale
prin povAtuire la viata onesta',2) si sa poarte grija de
buna ordine din manastiri.8)
Spre acest scop epiScopul este obligat sa predice
atat dansul cat si sa se Ingrijasca ca preotii mai ales
In Durnineci sa propoveduiasca evarighelia dupA espli-
cArile sflor PArinti,4) sa trimita ccirtl pastorale clerului
si poporului din eparhia sa,8) sa face visitafiuni canonice,
spre a lumina si mangAia direct pe eparhioti, en cari
ocasiuni se va convinge i despre starea morald-reli-
gioasd a eparhiei, cum iii Indeplineste clerul datoriile
sale, cum se pAzeste buna ordine in manAstiri, dace
calugArii traesc dupe regulele monahalep6) etc.
In Biserica ort. roar. episcopul trebue 'sa intoc-
meascA pe searna sfantului Sinod i adunarii eparhiale
rapoarte despre visitatiile canonice facute.1)
4. Episcopul este obligat sa se poarte cu blandete
si sa fie mllostiv fate de clerici. SA se IngrijascA, ca
clericii sa nu duce lipsuri materiale pentru intretinerea
for si sa nu stoarca bani dela dansii.8) La judecarea
clericiilor sa procedeze cu iubire pArinteasca si cu

3) Stat, p. org. Bis. art. 122, p. d.

2) Can. 39, 41, 58 ap.; can. 16 sin. I ---II.
3) Can. 4. Cale.
4) Can. 19 trull.
5) II Tim. IV, 2-51.
6) Can. 61/56 Cart ; nov. lui Atexie Comnenui din 1107; can. 10
Antioh.; can. 57 Laod.
7) Stat. p. org. Bis. art. 122, p. f.
s) Can. 14 Sard ; can. 4 sin. VII ec.

www.dacoromanica.ro
 192

dreptate, Para patim6,1) sa nu aduca sentinte fArA dovezi

sigure si sA dea numai pedepse 'spirituale.a)
5. Este interzis episcopului, ca sA puns pe clerici
in posturile bisericesti pentru bani sau pentru alte
daruri,3) fara a examina, daca candidatii au calitAtile
cerute de normele in vigoare,4) Vara consimtamantul
presbiteriului sau fara ca poporul sA adevereascA dem-
nitatea lor,9 sau sa institue clerici peste trebuinta, sau
fAra existenta de locuri vacante.9
6. Episcopul are datoria sa supravegheze, ca averile
bisericesti i manastiresti s5 se adrninistreze conform cu
scopul lor,7) sa impiedice instrainarea for de Care rudele
sale, de c5tre cunoscutii si prietenii sal, sau de catre
puterea lumeasea,$) apoi ca sa nu se schirnbe destina-
tiunea cladirilor p1 luerurilor Bisericilor si manAstirilor
si sA li-se dea destinatiune lumeasc5.9) Ce priveste
averea particulars a episcopului, pe care a avut-o
inainte de inaintarea sa la scaunul episcopal sau a
castigat-o dupa aceea afara de serviciul sau in Biserica,
prin rnostenire sau donatiuni, poate sa o intrebuinteze
dupa plac, dar nici aceasta nu o poate dons sau rasa
mostenire la necredinciosi sau eretici, chiar dad acestia
ar fi rudenii ale sale.10) Veniturile castigate prin serviciul
sau bisericesc insa trebue s be intrebuinteze numai
pentru scopuri bisericesti si de binefacere.11)
In Biserica ort. rom. averea casei episcopale (fondul
instruct), pe care episcopul a prirnit-o ca beneficiu, se

3) Can. 5 sin. I ec.; can. 9 Antioh., can. 14 Sard.; can. 4 sin. VII ec,
2) Can. 141/136 cart.; can. 27 ap.; can. 9 sin. I-41; can. 14 Carth.
:3) Can. 2 Calc.; can. 19 sin. VII ec.
4) Can. 9 sin. 5 ec.; can. 89 Vas. c. in.; can. 4 Ciril d. Alex.
') Can. 7 Theopil.
6) Can. 6 Cale.
7) Can. 38 ap.; can. 24 Antioh.; can. 7, 8 Gangra ; can. 1 sin. III
can. 26 Calc.; can. 11, 12 sin. VII ec.
5) Can. 25 sin. IV ec.; can. 49 tun.
9) Can. 24 Calc.; can. 13 sin. VII ec.
1) Can. 40 ap.; can. 24 Antioh.; can. "/85 Cart.
11) Can. 40/35 Cart.

www.dacoromanica.ro
 193

administreaza de catre un econom sau de catre o

coniisiune specials sau supravegherea episcopului. Eco-
nomul va fi rgspunzator episcopului pentru toate. El
este dator a Ostia nestirbita averea casei episcopale si
pe timpul vacantei scaunului episcopesc.1) Apoi prin
derogarea dela codul civil, intreaga avere lasatA de
mitropoliti, episcopi si arhierei la moartea lor, dad nu
au mostenitori rezervatari (parinti sau copii) sau nu
lasA testament, trece ca succesiune de drept episcopiei
sau mitropoliei, unde ei functionau. Daca sunt In acelas
timp ascendenti si descendenti, jumAtatea de mai sus
se va ImpArti Intre ei In doua pArti, din care o parte
intrA In ramura ascendents si a doua infra in cea descen-
dentd. Daca sunt rezervatari numai dintr'o linie, acestia
mostenesc intreaga rezerva de jumatate. Daca lass testa-
ment si are mostenitori rezervatari, trebue s lase prin
testament jumAtate dinavere rezervatarilor. In lipsa de
rezervatari, poate legs" aceasta jumAtate oricui ar vol.
Pentru cealalta jumatate, la care succede de drept
episcopia sau eparhia, pot prin testament sa indice
scopurile bisericesti, culturale, filantropice si obstesti,
In folosul carora se va Intrebuinta aceasta jumAtate.
,Biblioteca intreaga ramane proprietatea eparhiei si se
adauga la biblioteca eparhia15, in caz, cand ei, in viata
fiind, n'ar fi testat-o vreunui anume asezAmant cultural
bisericesc. Odajdlile for si toate obiectele de cult ce le-au
apartinut sau folosit raman eparhiei la cari an pAstorit
mai in urma.2)
7. FatA de colegi, episcopul are datoria sa nu calce
drepturile for si In special:
a) privitor la clericii si laicii veniti din alte eparhii
sa luta seams de sentintele tribunalelor bisericesti de
acolo si sa nu-i absolve dela acestea;
b) pe clericii si laicii, earl au fost escomunicati in.
1) Stat. p. org. Bis. art. 15.
a) Legea p. org. Bis. art. 13 1 14.
a) Can. 32, 35 ap.; can. 16 sin. I ec.; can. 20 sin. IV ec.; can. 22
Antioh.; can. 15 Sard.; can. 54, 80 Cart.
Dr. N. Popovici; Drept bisericesc., 13

www.dacoromanica.ro
 194

alto eparhii, sa-i primeasca numai daca au carte cano-

nica dela episcopul competent; 9
c) daca episcopul are clerici prea multi, iar altul
are lipsa, cel dintai este obligat sa cedeze celui din
urea atatia clerici, de cati se poate dispensa, 2)
d) sa nu incorporeze la eparhia sa teritorii straine
fara hotarlrea autoritatii sinodale superioare, deck numai
pe acelea, cari au fost convertite la ortodoxie de el.
Daca In privinta unul tinut ar fl neintelegere Intre doi
episcopi, va servl ca norma hotarltoare daca until sau
altul, a avut jurisdictiune asupra tinutului respectiv in
curs de 30 ani fara vre-o reclamatiune,$)
e) este oprit ca un episcop sa oficieze slujbe dumne-
zeesti In eparhie strains fara Incuviintarea episcopului
local.4)
8. Fats de autoritatile superioare episcopul are
datoria:
a) de a participa Ia sinodul episcopal si de a se
supine hotaririlor acestuia,5)
b) de a informs sinodul episcopal despre vizitele
canonise, despre evenimentele mai importante din epar-
hia sa Si de a propune masuri pentru regularea mai
bung a unor chestiuni de Insernnatate generals biseri-
ceasc5,9
c) s nu faca nimic mai important fara stirea
autoritatii bisericesti superioare,')
d) de a pornen1 Ia servuciile divine pe episcopul
autncefal at Bisericii particulare, la care apattir:e
eparhia sa.5)
9. In fine episcopul are datoria de a se pitta cut
devotament fata de capul statului, de a-si Indeplini
') Can, 12, 16 ap.; can. 16 sin. I ec.; can. 11 sin. IV ec.; can. 17 trul.
5) Can. 55 Cart.
3) Can. 17 sin. IV ec,, can. 25 trul.
4) Can. 14, 35 ap.; can, 15 sin. I ec.; can. 5 sin. IV ec.; can. 13,
21 Antioh.; can. 16 sin. III; Stat. p. org. Bis. art. 127.
.6)Can. 19 sin. IV ec.; can. 18 trull.
c) Can. 34 ap.
7) Can. 34 op.; can. 9 Antioh.
6) Can. 14 sin. III.

www.dacoromanica.ro
 195

datorintele cetatenesti intocmai ca toti supuii sta-

tului si de a observe legile statului, fiindu-i oprit de
a se atinge In epistolele pastorale de legile dyne si
politice.')

* 67. Adrninistrarea Bisericii In timpul vacantei

scaunului episcopesc.
Normele In vigoare din Biserica ort. row. prevAd,
ca la moartea episcopului legal fiecare dintre cele trei
sectii ale consiliului eparhial sa desemneze ate dol
membrii din sanul for spre a sign imediat dulapurile
si carnerele i spre a dispune cele necesare pentru
Ingloparea episcopului. in ziva urmatoare, delegatii
sectiei economise, in prezenta celorlalti patru membrii
ai comisiunei, fac inventarul averii si al hartiilor rapo-
satului, separand cele ce sunt proprietatea lui, spre a
se urtnA In conformitate cu cele dispuse In testament')
Apoi, clopa prescriptinnile dreptului valabil in Bise-
rica intreaga, mitropolitul, pentru timpul vacantei scan-
nului episcopesc, are sa pun' dintre episcopii Invecinati
sau dintre cei ce nu art putut sa-si ocupe scaunul din
cauza vreunui evenirnent exterior, an administrator pro-
vizor sau episcop loctiitor (intercessor, interventor,
Consiliul eparhial In Intelegere cu episco-
i.S6-1,y).3)
pul loctiitor 1 cu witropolitul, va avea datoria s is
wasurile cuvenite, ca alegerea noului episcop sa se fac'
neaparat In interval de 3 luni.4)
In Biserica ort. row. episcopul loctiitor indeplineste
afacerile duhovnicesti rezervate episcopului, iar cele
administrative curente se indeptinesc de catre consiliul
eparhial (sectia administrativa. bisericeasca) In frunte cu
eptscopul loctiitor, ferindu-se de orice moire sau schim-
bare.') Pe timpul vacantei se pot rezolvi numai che-
3) Rom. XIII, 1-3; can. 84 ap ; Legea sinodala din Romania, art. 27.
') Stat. p. org. Bis. att. 121.
3) Can. 82/78 Cart.; can. 16 Antioh.; Stat. p. org. Bis. art. 121.
4) Can. 25 sin. IV ec.; Stat. p. org. Bis. art 121.
1)) Stat. p. org. Bis, art. 121.

13

www.dacoromanica.ro
 1

stiunile curente, deoarece canoanele interzic once fel

de inovatiuni privitoare la organizatia lei administratia
eparhiei.')
Puterea administratorului provizor si a clerului sau
sfatului presbiterial Inceteaza cu intronizarea noului
episcop, iar mai nainte numai in cazul, data introni-
zarea noului episcop ales si sfintit nu s'ar putea efeptul
din cauza unor motive externe, cum este navAlirea dus-
manilor.2) In acest caz episcopal poate sA exerciteze-
drepturile episcopesti din afarA de hotarele eparhiei si
inainte de intronizare. DacA cumva poporul eparhiei nu
din vre-o villa a episcopului nou, ci numai din neascul-
tare vinovata, nu 1-ar prim!, atunci clerul eparhiei se
pedepseste cu excomunicare ca un invatAtor rau al po-
porului. 3)
Dupa ocuparea scaunului "episcopesc, sectia eco-
nomica a consiliului eparhial predA noului episcop, cu
inventar, toata averea mobila $i imobila, odoarele ci
obiectele pretioase bisericesti $i biblioteca.4)

68. Episcopii ajutatori sau vicari.

In timpurile primare, dupace crestinismul s'a ras-
pandit dela orae la sate In sfere tot mai largi $i
dupAce numArul parohiilor dela tail s'au Inmultit, epis-
copul nu mai putea sa supravegheze pe toti preotii dela
tarn. Atunci episcopii puneau reprezentanti de ai tor,.
cari aveau datoria sA supravegheze pe preotii dela pa-
rohiile de pe sate. Acesti reprezentanti ai episcopilor se
numiau episcopi de lard sau horepiscopi (ireaxorof Tifiv
itrp CZrd sau i:coperiaxpror). Daca acestia aveau hirotonia de
episcop sau numai de presbiter, este panA acum o che-
stiune controversata. Datoria for era afi supravegheze
i s inspecteze clerul din parohiile dela tars $i Intrucat
aveau hirotonia de episcop, s Indeplineasci In locul
3) Can. 25 sin IV ec.; can. 35 trull.
2) Can. 87 hull.
3) Can. 36 ap.
4) Stat. p. arg. Bis. art. 149.

www.dacoromanica.ro
 197

episcopului toate acele afaceri, can erau legate de hi-

rotonia gradului de episcop si in special sa sfintasca
.gradele inferioare de clerici si cu imputernicirea epfs-
copului s sfintasca si diaconi si preoti.
Dupace Insa legiuirea bisericeasca a oprit Inmul-
tirea prea mare a numarului de episcopi prin asezarea
for si prin orasele mai mid si la tara,1) horepiscopfl
au inceput sa dispara si locul for a fost luat Intai de
asa numitli periodeuti "iar mai tarziu de arhipresbiteri.2)
Prin veacul al X hoepiscopii au incetat cu totul.3) Cand
institutia horepiscopilor a inceput sa dispara, pentru
eparhiile Intinse s'a instituit cate un episcop ajutator,
mai ales In cazurile cand episcopul eparhial din cauza
batranetelor nu mai putealndeplini toate afacerile epis-
copesti. Acesti episcopi ajutatori aveau sa Indeplineasca,
cand trebuia, in local si cu imputernicirea episcopulul
eparhial, actele episcopesti. Ei erau sfintiti nu pe titlul
eparhiei, In care functionau, ci li-se da titlul unor eparhii
desfiintate din vre-un motiv oarecare, dar al aror te-
ritoriu trebue neconditionat, sa fie supus Bisericii or-
todoxe.4)
Astfel de episcopi *Mori, numiti si episcopi
vicari, exists si astazi In patriarhatul Constantinopolului,
In Biserica .Rusiei, Bulgariei si cea romans. In cea din
urma se numesc arhierei vicari i sunt hirotoniti pe
numele unor orase din Romania.5)
Mitropolia Ungro-Vlahiei ate doi vicari arhierei,
iar celelalte mitropolii ate unul. Numirea for apartine
1) Can. 14 sin. VII cc.; can. 13 Ancira.; can. 57 Laod ; can. 10
Antioh ; can. 13 Neocesareea.; can. 6 Sard ; can. 89 Vas. c. m.; Hefele.
Conciliengeschichte, II. Aufl. Bd. I pp. 773, 7.74.
2) Can. 57 Laod.
13) C. Popovici, op. c. p. 108.
4) In privinta aceasta episcopii ajutiltori din Biserica ortodoxg se
deosebesc de episcopi in partibus infidelium din Biserica romanoapus.-.eana,
can stint sfintiti pe numele unor eparhii, al cgror teritoriu a ajuns sub
starignirea necredincioilor sau a "ereticilor",
6) In timpurile mai vechi erau sfintiti pe titlul unor eparhii dispa-
rate din patriarhia Constantinopolului (v. Eus. Popovici, op. c, vol. U p.
450 1 457).

www.dacoromanica.ro
 198 --

mitropolitilor respectivi, is decernarea gradului ierarhic

sfantului Sinod. Confirmarea for in posturi se face prin
decret regal.) Episcopilor' eparhioti, numai In cazuri
de boala sau de batranete, sf. Sinod, cu aprobarea M.
S. Regelui, poate s5 le des cate can vicar arhiereu. Alt-
cum episcopii eparhioti /si nurnesc ei cate un vicar
episcopesc dintre clericii din cinul c5lugaresc sau mire
nesc cu Mind academice sau asimilate.2)
Cercul de activitate al vicarului II desemneaza
episcopul respective mitropolitul; el poate Indeplini deCi
numai slujbele religioase si afacerilei pe can i-le In-
credinteaza episcopul sau mitropolitul.3)

. 69. Organele colegiale centrale ale administra-

tiei eparhiale din trecut.
I. Presbiteriul, curtea patriarhalii i consiliul episco-
pesc sau consistorul spiritual eparhial.
In cele dintai timpuri ale Bisericii crestine episcopul
conduces si supraveghea personal toate afacerile paro-
hiei sau eparhiei sale, dar flindca numarul crestinilor
Incurand. s'a Inmuitit pi parohiile s'au extins peste tot
mai multe localitati, episcopul a trebuit sa se serveasca.
si de *tom' si de sfatul clericilor, preoti si diaconi,
din jurul sau nemijlocit. Grupul acesta de cleric' se
nurnia slat presbiteriar, presbiteriu sau sfatul preofilor
(q 607x4-17.05, QOOA j. 1cparsFov, coviapuri, Pou;t hx2vaia?,, i6paroci?
repowila, miryAro4, curia, consilium sacerdotum, senatus). Urine
istorice despre acest consiliu gasim chiar In timpurile
apostolice4) si pentru organizarea lui a- servit ca model
sinedriul de pe Tanga arhiereu, in Test. vechiu.5)
Del la 'nceput sfatul presbiterial nu forma o con-
poratiune -permanent5, totusi episcopul nu faced nimic.
1 Stat. p. org. Bis. art 157.
2) Stat. p. org. Bis. art. 123.
I) Stat. p. org. Bis art. 124.
4) Ignat. ad Magnes. cap. 2; ad Philadeiph. cap. 4.
e`) Constit, ap. VIII. cap, 13.

www.dacoromanica.ro
 - 199

mai important in conducerea Bisericii fara sfatul si con-

lucrarea tut)) De prin sec. IV Insa a devenit un organ
permanent pe langa fiecare episcop pi in toate eparhiite,
hotarindu-se apoi chiar si serviciul, pe care avea sa-1
fad fiecare membru at sau.2)
Dintre sfaturite sau consiliile episcopate ale epar-
iililor din B'serica ort., cel de pe tangs scaunul patriarhal
din Constantinopol s'a desvoitat mai mutt si acesta a
servit apoi ca model pentru organizarea sfaturilor pres-
biteriale de pe langa celelalte eparhii din orient. Iar la
organizarea diferitelor demnitati Fet;paru) sau oficii,
(dcpixtri) sau servicii opzol,theo, ale clerului patriarhal
din Constantinopol, adeca pentru organizarea curtii pa-
triarhale, s'a lust de model curtea imperials bizantina.
Numarul membrilor sfatului presbiterial de pe langa
diferitele scaune episcopate, sau at clerului catedral, a
lost cand mai role, and mai mare, In conformitate cu
trebuintele si Imprejurarile
Curtea patriathaia din Constantinopol era impartita.
Intro carte interne/ pi una externs. In cea dintcri patrie
arhul train o vista manastireasca Impreuna cu calugarii,
cari forrnau auturajul sau cel mai apropiat. Deoarece
calugarii acestia aveau chiliile for (xi.).2eov , cella) langa
chilia patriarhului se numiau singheli synceiti)
i fitncica dansii nu nuniai ca duceau vista ascetics
comuna cu patriaihul pi erau marterii vietil sale si con-
silierii sal eel mai intimi, dar fiindca totodata supra-
vegheau pi conduita morals a celorlalti clerici, se numian
gl ()chit patriarhuhd. Cel dintai intre sinceli era proto-
singhelui (7rpoirec?irxo,127,-;), care avea ca semne distinctive
carja si epigonatiul,
Cariea exteritoora se compunea din dotal cete sau
coruri (20p01), corn! din dreapta (zoap; az.,,.;g) si corul din
stanga (zop(); ipoivbpoo. Deninitarii Gpioyee-.0 r oficialii
(vctiouto.koe) ambelor cete erau Impartiti In 9 sectii mai
mici, dupa cele 9 cete lngeresti, numite penVde
1) Cyprian cp. quinta ad Clan= Cartag.
2) Can 2, 3, 23, 25, 26 sin. IV cc.; can. 7 truil ; can. 11. 19
sin. VII cc; can. 7, 8 Gangra_

www.dacoromanica.ro
 --- 200

(irEvrtAils.3), fiind fiecare pentads compusa ordinar din cate

5 trepte (13(zapo) de demnitari, astfel Ca toti demnitarii
dela cel mai inferior si pana la patriarh formau 45 de
trepte.') Dupa hirotonie demnitarii erau presbiteri,
diaconi sau si clerici inferior gi cercul for de activitate
se referea sau la serviciul divin sl administrarea tainelor,
sau la serviciul invatatoresc, sau la jurisdictia externa.
Serviciile de invatatura erau date de regula presbiterilor
iar cele de jurisdictie diaconilor.
Cele mai insemnate dregatorii, dupa rangul tor,
erau urmatoarele :
A) Ceuta din dreapta.
1. Marele econom jtira; oix0v4,a0;.) era administra-
torul averii Bisericii. in consiliul (30.94) patriarhal sedea
imediat la dreapta patriarhului.
2. Marele sachelariu pZrag n-azz:-.;.2(;ioto) Indiea de
afacerile manastirilor de monahi, supraveghind admi-
nistrarea averilor manastiresti si viata monahilor. In con-
siliu sedea dupa marele econom.
3. Marele schevofilax (6 /L 11 ax.,:9,,q-4;.//$) era Ingriji-
torul gi supraveghetorul obiectelor si odoarelor dela
Biserica patriarhala si tot el ingrijea si de casaa Bisericii.
4. Marele chartojilax (5 !lira; ptpl-o:.6 )a-/ eful can-
celariei patriarhale. In sfera de competinta a acestuia
erau chestiunile privitoare la alegerea episcopilor, exa-
minarea candidatilor de hirotonie, instalarile, depunerile,
excomunicarile, chestiunile matrimoniale etc.
5. Sacheliul, (6 0-0.?..:).f.0,. 6 aax.eat'op,), supraveghetorul
man'astirilor de calugarite si a institutelor de corectiune
precum si al clerului i Bisericilor parohiale din eparhie.
Acesti demnitari erau functionarii $i demnitarii de
rangul eel mai Malt (o: p'r:a7oe (1)()Z0V7E,Z, Ii(Opar.",:X01) numiti
i exocatacoelli putandu-se asemana cu
cardinalii sau cu ministrii imperiali. Ei formau si con
sillul 0-;rx).770,)) intim at patriarhului si in sinoade
ocupau locul /din imediata apropriere a patriarhului,
1) Zhishman, Die Synoden, p. 98 sqq.

www.dacoromanica.ro
 20i

chiar inaintea episcopilor. Ca semn at demnitatii for

purtau o cruce pe culionul $i pe vestmantul tor, din care
cauza se numiau i stavrofori (lrawifyropoc),
Dintre ceilalti demnitari ai cetei din dreapta amin-
tim pe urmatorli:
1. Protecdieul (6 rporirdexo,;), primul advocat at Bi-
sericii, care, din cauza importantei sale, incepand cu
veacut at 12-lea, era trecut in pentada prima ca al saselea
membru.
2. Primul notar rprorovordp:00, se ingrijea de co-
respondenta, de afacerile notariale i compunea pro-
cesele verbale ale sedintelor sinodate si ale consiliuluf
patriarhal.
3. Referendariul (6 (:).ZL'EpEliddo:o4 sau apocrisiarul
<o .,0,,m;p:0,-;), trimisul patriarhului la curtea imperials,
care Mijiocea legatura dintre patriarh i imparat.
4. Logothetul (6 1,oroai.r73) ;Astra pecetea patriarhului
i controls toate conturite Bisericii patriarhale. in decursul
timpului demnitatea aceasta a trecut asupra laicilor piosi
si cu vaza. La patriarhatul Constantinopolutui patriarhul
mai avea pe marele logothet (6 pir-lq 2oror5terv), o per-.
sonalitate cu mare vaza,_care functions ca mijlocitor
Infra patriarh si curtea sultanului i Insotia pe patriarh
cand merged la curtea sultanului. Marele logotet e
persoana civila principals la intronizatia noului patriarh.')
5. Ieromnimon (6 iepopipmv), cel ce se ingrijea de
ceremonialul bisericesc; azi tipicariul.
6. invdfatorul evangheliet (o aff3daxcAo; r5u ei)on-e2/ou).
7. Invdtdtorul apostolului (6 MYzaxabg r5u ein-aerni/ou)
8. Inwirdtorul psaltirii (6 Searjaxaaog rtii, sf'al.rno!o,)).
9. Predicatorul (4 (000J,0) i altii.

B. Ceata din stdnga.

in ceata din stanga cei mai Insemnatl erau:
1. Protopresbiterul (6 7rpon-orpegiVirepo.;) sau arid-
presbiterul (6 dpvirpersPch-epo0 sau cci protopopul (6 irpariv-
ran10, primul presbiter at Bisericii catedrale, care la
1) Mita op. c. p. 202.

www.dacoromanica.ro
 202

liturghie stetea imediat langa patriarh de partea stanga,.

si caruia ii impartasia sf. euharistie si o primea dela el.
Conlucra si la hirotonia preotilor.
2. Exarhul of,; oc) avea misiunea de a face in-
spectiuni pe teritoriul patriarhatului In numele si din
ordinul patriarhului "sau exercia o parte din drepturile
patriarhului ca representant al sau poste unele teritorii
ale patriarhatului.
3. Protodiaconul (7,wroo,dx0,) sau arhidiaconul
0pedv;;:oy0A prirnul diacon al Bisericii catedrale. in tim-
purile mai vechi avea o sfera de competintg largg, care
insa." mai tarziu s'a redus mult. Din cauza drepturilor
marl, ce le avea la'nceput, ate ()data se numara la
ceata din dreapta.
4. Arhonul bisericesc- (6 scippri l'"&/ i,x4ctro,) purtk
grija sa se trimita crucea la intemelerea de Biserici
noui si ca Bisericile sa fie provgzute cu antimise ss cu
sf. mir precum si sa aibe toate cele necesare pentru sf..
liturghie.
5. Catehetul ;.07vvo) avea sa instruiasca pe cei
ce se pregatiau sa orimeasca credinta. cresting s'u pc
cei ce treceau la Biserica ortodoxa dela o credinta
eretica si Invata poporul si -tinerimea in invatatura_
cresting.
6. Periodevtul 7 54,,wasvro cerceta parohiile ifs
numele patriarhului.
7. Eelesiarhul (6 ezx),;avi,ozoA care, sub supraveghe-
rea schevofilaxului, purta grija de preggtirea obiectelor
sfinte necesare la serviciul divin, de curgtenia din
Biserica, de luminatul ei, de desenmarea locurilor pentru
cei ce veniau la Biserica. Avea ca subalterni pe-
pareclestarld (7.-apEzo.7,-6.f4piat) sau paraclisieri (7:71,0.7zz) -
ett;fteo:).
8. Diferiti psalfi si cetefi, asa a) protopsaltut
(6 nioN700(2)7.)20, b) cei doi domestici (ol d1n on,ulo-rexor),
conducatori de coruri, c) primicerli (7,-pvex,0(0) cei dint .I
intre cantareti, d) canonarhul xavowlpp,-(;), eel ce purt
grija de cantarea canonului, e) priniul Entre lectort
7:pepiqtatiN ip.ay.0),art7ri) 6i alti servitors bisericesti.

www.dacoromanica.ro
 203

9. Amplolati inferior" mai ales la cancelaria sache-

liulul ,Si schevofilaxului (6 zap:ovAdpeoe r Itzrob23 677.1E'AAy
i servitorii casnici ai patriarhului.
zrit To5 (1 n6oru2,2ziou)
Se observe ca toti demnitarii enuingrati mai sus
exerciau afacerile functiunii for in numele si din 1171
puternicirea p-ariarhului, avand sa lucreze fiecare inde-
pendent de altii In sfera sa de activitate, care cuprindea
nurnai o antimita parte bine limitata din puterea biseri-
ceasc5.
Dar activitatea demnitarilor diferiti nu se marginea
numai la afacerile aratate la fiecare in parte, ci patri-
arhul, Jar in eparhii episcopul, pe cei de un rang mai
Malt ii intrebuinta si ca o corporatiune sfaltutoare,
care forma totodata pi tribunalul episcopesc. Dip aunt&
corporatiune faceau parte .demnitarii din pentada prima
si Oliva din a doua, dar episcopul avea dreptul sa
numeasca si pe alti demnitari si alti cleric!. Aceasta
corporatiune se aduriA In sedinte la convocarea episco-
pului, dar membrii ei nu aveau drept de vot decisiv, ci
numai consultativ, din care cauza nu se numesc im-
preuna hotaritori (auysapffic)tiree) ci numai asistenfi sau
asesori (zap; xadliwv)oz) iar consiliul Intreg se numia con-
siliul episcopesc" 009A0 sau tribunal sfdnt sau duhov-
nicesc (rt) isp6v zperiilno,.).1) Ast5zi corporatiuuile de felul
acesta se mai numesc consistorli eparhiale, episcopate
sau spirituals (E'rrcazon-!x6.. misvortx6v. iv zAeataar f (.7e/6.6-7-.)2f6rol)
iar membrii lui consilieri sau stdtaitori
Asadar dupe dreptul general bisericesc consistorul
este un corp care sfatueste, format din membrii versati,
recrutati prin numire chiar de episcop, care are menirea
sA usureze episcopului conducerea afacerilor eparhiale
si o judecata dreapta, prin experienta sa pi prin infor-
matiune cu privire la chestiunile respective. Episcopul
nu e obligat sa urmeze parerea consistorului, ci are
dreptul s decide in toate chestiunile dupe convingerea
sa personate, dar e obligat sA-i cearA sfatul In toate
chestiunile mai importante, chiar dace apoi nu at
i) Zhishman, Die Syno-den p. 2 1 5 sc.N.

www.dacoromanica.ro
 204

.decide in conformitate cu parerile emise de consistor.1)

Nu este deci un corp juridic independent, care ar putea
sa is vre-o hotarire contra vointii episcopului, fiindca
numai episcopii, ca singurii i exclusivii urmai al
apostolilor, au puterea suprema In toate afacerlle privi-
toare la eparhia lor, ca conducatori si judecatori supremi,
fiind raspunzatori pentru activitatea lor si pentru ceea
ce se Intampla In Biserica numai contiintei lor, lui
Dzeu si autoritatilor superioare.2)
La sfera de activitate a consistoriilor apartin toate
chestiunile, pentru cari episcopul are trebuinta de sfatul,
de parerea i de informafiunile membrilor sai esperi-
mentati Si versati.
II. Sinoadele eparhiale.
Inca din timpurile mai vechi gasim obiceiul ca unii
episcopi, In cazuri extraordinare, adunau clericii din
eparhie cu scopul ca sa ounoasca parerea intregului
cler subordonat in vre-o chestiune mai importanta. Din
acest obicei s'a format institutia actualului sinod eparhial
(ropf;,;,, spre deosebire de sinodul mitropolitan
(rozez- giivodos). Sinod eparhial exists in toate eparhiire
bine organizate. La aceste sinoade sau sfaturi eparhiale,
delegatii clerului din eparhia intreaga discuta, sub prezidiul
episcopului, chestiuni privitoare la serviciul religios, dis-
ciplina spirituals, cultura i educatiunea poporului. PArerile
emise de sinodul eparhial se supun la aprecierea con-
sitorului, care pe baza for da deciziuni obligatoare
pentru eparhia Intreaga.2)
70. Organele centrale eparhiale existente astazi
pe langa episcop.
In timpul prezent organele dela centrele eparhiilor
an organizatie felurita In deosebitele Biserici autocefale.
') S. Ciprian zice a nu face nirnic fare sfatul preotitor gi diaco-
nilor fare wnumitul presbiteriu (v. Eus. Popovici, op.,c. p. 254); 11t1i!m,,
op. c. p. 184 nota 22.
2) Can. 30 ap, si convent. Arhim. loan la ac. canon. In opul:
Incercare cle legislatie bis. I, 186, Miles, op. c. p. 320.
8) Mila5, op. c. p. 116.

www.dacoromanica.ro
 205

In cele urrnatoare se va trata numai despre organele-

eparhiale centrale din Biserica ort. rom.
Episcopji eparhiali conduc afacerk eparhiale cu
ajutorul: 1. adundrii eparhiale, 2. a consiliului eparhial 41
3. a consistorului spiritual eparhial.') Fiecare eparhie
are o adunare eparhiald pentru reglementarea si con-
ducerea afacerilor sale administrative-religioase, culturale
fundationale si epitropesti. Apoi fiecare adunare epar-
hiala are pentru conducerea si administrarea afacerilor
sale un consilia eparhial ca organ executiv, iar ca for
dlsciplinar si judecatoresc de prima instanta pentru
clerici in chestiunile curat bisericesti la fiecare eparhie
functioneaza un consistoriu spiritual eparhial.2)
1. AsadarA adunarea eparhiald este In eparhie or-
ganul suprem legislativ, de conducere $i de control In
chestiunile administrative-bisericesti, culturale pi eco-
nomise. Se compune din reprezentantii clerului i al
credinciosilor in -proportie de 1/3 clerici Si 2/3 mireni,
In numAr de 45 sau 60, dupa Intinderea teritorialA a
fiecarei eparhii, si anume 45 in eparhille: Arges, Buzau,
Cetatea-albA, Dunarea de jos si Husi, iar 60 In epar-
hiale: Arad, Bucuresti Caransebes, CernAuti, ChisinAu,
Cluj, Constanta, Hotin, Iasi, Oradia, Raninic, Roman sl
Sibiu. In caz de modificare a Intinderii teritoriale a
actualelor eparhii, congresul national bisericesc va de-
termini numarul membrilor adunarilor eparhiale respec-
tive.3) Alegerea membrilor mireni se face pe 6 ani de
ate membrii mireni ai adunArilor parohiale, grupati pe
circumscripfii electoraler iar membrii clerici se aleg de
catre clericii eparhiei Intruniti in colegii preotesti.4) Dupa
trecerea unui period de 6 ani membrii adunarii eparhiale
pot fi reales1.5)
Adunarea eparhialA se Intruneste In sesiune ordi-
nary de regulA data_ pe an, la Dumineca Samarinencii,
1) Stat. p. org. Bis. art. 128.
2)' Legea p. org. Bin. art. 9 si 10
') Stat. p. org. Bis, art. 129.
I) Legea p. org. Bis. art. 9.
5) Stat.. p. org. Bis. art. 130.

www.dacoromanica.ro
 206

(a treia dupa Pap), iar In cazuri de necesitate se poate

convoca i In sesiune extraordinarg. Convocarea o face
cu 14 zile inaite de termenul adunarii episcopal sau
arhiepiscopul, iar in caz de vacanta a scaunului episco-
pesc, consiliul eparhial. Tot episcopal sau arhiepiscopul
este presedintele adunarii eparhiale, iar in caz de va-
canta sau de impiedecare, loctiitorul episcopului. Numai
In arhiepiscopia Bucuretilor, patriarhul iii deleagd tut
loctiitor dintre arhiereii
liotarlrile adunarilor eparhiale au valoare indata
dupA aducerea for cu esceptia acelora, cars, dupa apre-
cierea episcopului, ar putea vatama interesele Bisericii
sau ale statului. Aceste din urea se vor trimite in ter-
men de o !aria Cu raportul motivat al episcopului spre
desbatere la congresul national bisericesc, care va hotArl
asupra for In cea mai apropiatA sesiune, fie aprobAndu-le,
fie anulandu-le.
Atributiite adunarii eparhiale sunt urmAtoarele:
a) sustinerea libertAtii religioase si drepturilor Biserlcii in
intelesul legilor tarsi ;
b) examinarea raportului general anual al consiliului epar-
hial despre mersul vietil si afacerilor bisericesti din eparhie si
luarea de hotartri in privinta celor de urmat pentru viitor;
c) desbatere sI hotarire asupra prolectelor si propunerilor
fAcute de consiliul eparhial;
d) consultarea si luarea mAsurilor pentru ridicarea culturii
din eparhie si pentru disciplinaren organelor bisericesti si a cre-
dinciosilor ;
e) procurarea inijloacelor pentru propasirea culturalA, morala
si religioasA a tiner:mii;
f) inflintarea de tipograhi bisericesti;
g) ajutorarea bisericilor sArace si ratificarea acordarii de
catre consiliul eparhial a burselor si subventhlor pentru studii ;
10 ingrijirea si controlarea averii eparhiei, incuviintarea
de colecte pentru scopuri blsericesti, eulturale, fundatiouale sl
Illantropice ;
0 stabilirea bugetului anual al eparhiei si al institutiunilor
ei, cum si examinarea gestiunii for financlare pe anul expirat;
j) luarea dispozitiunilor pentru delimitarea si infiintarea
protopoplatelor ;
k) delegarea reprezentantilor eparhiel (2 clerici si 4 mireni)
in congresul national bisericesc dintre membrii sAi sau alti cre-
dinciosi al eparhiei ; alegerea membrilor consiliului eparhial,

www.dacoromanica.ro
 207

episcopul avand dreptul de aprobare si alegerea membrilor

consistorului spiritual eparhial si rnitropolitan, cu aprobarea
-episcopului.i)
2. Org-anul executiv al adunarii eparhiale este
consiliul eparhial. Acesta este totodata cel mai Malt
for adrninistrativ permanent al eparhiei, care admi-
nistreaza afacerile .bisericesii, culturale pi fundationale
pentru eparhia intreaga. Membrii sal se numesc con-
silieri eparhiali" si toti au vot deliberativ. Consitiul se
poate impart! in trei seetii $j anume: a) sectia admi-
nistrativ bisericeasca, b) cultured si c) economics.
Numarui consilierilor va fi 'de fiecare sectie 6, dintre
cari cel mult _rioi salariati referenti, jar ceilaiti onorifici.
Top rnembrii sectiei bisericesti sunt cleric' hirotoniti,
ace' ai sectiilor culturale si economice sunt '/, clerici
si 2;3 mireni, alegAndu-se de adunarea eparhialA cu
aprob,rea episcopului. Refetentii sunt stabili dupa un,
an de proba, jar cei onorifici sunt ales' numai pe cb.te
un period de 6 anti, dar pot fi realesi. Presedintele de
drept al consilialuj este episcopul sau athiepiscopul, in
lipsa lni vicarul sau, jar in lipsa acestuta cel mai vechiu
consilier dintre clench sectiei bisericesti. Presedintele
reprezinta eparhia in fata tuturor instantelor judecato-
resti si ad.ninistrative Fiecare sectie poate
irldephol afaaerile, ce apartin caderii sale; independent,
sub titlul general de consiliul eparhial sau arhi-
episcoptsc". La sedinte vor fi convocati tots men:brit
sectie;, dar -hatAriri se pot la find de fata cel putin
trei consilieri, afara de presedinte. Cand voturile stint
egale, hotArAste votul presedintelui.
Atribuliile sectiilor consiliului eparhial sunt:
a) pentru sectia administrativ- bisericeasca : a ingriji ca ser-
iciile bisericesti sd se sAvarseasca cored, ca bisericile sa se
eiddeased conform sf. canoane si in stilui Bisericii ortodoxe, sa
se sfinteased si sd se inzestreze eu toate cele trebuincioase; a
ingriji de tinerea In reguld a registrelor botezatilor, cununalilor
si ale !norther; a start!' ca adunarile parohiale si protopopesti,
1) Stat. p. org, Bis. art. 131-135.
2) Stat. p, org. Bis. art. 176.

www.dacoromanica.ro
 208

precum i protopopli i preotli sa-si Indeplineasca datorille, pri-

veghiind i asupra purtArii morale a preofimei i poporulul; a
face propuneri pentru hirotonia clericilor i pentru numirea pi
transferarea preotior gi cantAretilor; a ingrill de bunul mers al
scoalelor teologice, a Ingriji pentru infiintarea de cAminuri preo-
lepti pi in fine a lua dupe moartea episcopului conducerea epar-
hiei In frunte cu locilitorul de episcop, ingrijindu -se de ocuparea
scaunului vacant.
b) pentru secfia culturald :
a lucre pentru administrarea pcoalelor confoionale ; a in-
Maul In posturi pe profesori i Invatatori la aceste scoale ; a
hotari asupra cauzelor disciplinare ale profesorilor i InvatAtorilor
confesionali, priveghiind i asupra perfectionarii i purtarii for
morale; a se Ingrij1 de InvAtamantul religios In pcoalele unde
urmeaza tined de religia ortodoxa pi a dirige toate chestiunile
de ordin cultural bisericesc potrivit instrucfluttlor adunarii eparhiale
pi In conformitate cu legile pcolare l cu regulamentele existente
c) pentru sectia economicd:
a administra averea eparhlei pi fundatiunile ei sub con-
trolul adunarii eparhiale, intocmind un inventar, bugetul almal
pi tinand registre de venituri i cheltueli ; a recomanda perso-
nalul de administratie financiara i economics. Pentru daunele
provenite In averea episcopiei, din neglijena sau vino, prepe-
dintele i membrii consilieri al sectiei economice sunt direct
raspunzatori.
d) pentru toate-sectiile (in ;edintd comund) :
chestiunile principiale, cele de nature tnixta i cele trimise
de adunarea eparhiale sau de congresul national bisericesc ;
publicarea hotarlrilor adtnArii eparhiale pi ale congresului ; lua-
rea mAsurilor pentru alegeri de membrii in diferite adenari i
organe bisericepti ; prezentarea de rapoar'te, proiecte $i regula-
mente la adunarea eparhiale; instituirea directorului si profeso-
rilor dela pcoalele de teologie; cumpArarea pi vinderea imobilelor;
propuneri cu privire la delimitarea protopopiatelor pi paroltilor;
suspendarea pi disolvarea consiliului parohial l protopopesc In
cazuri de abateri grave cerand pentru aceasta ratificart dela
cea dintal adunare eparhiale.
Consiliul eparhial are o cancelarie specials. Un
secretar salariat, preot sau mirean, ales de plenul con-
siliului cu aprobarea episcopului, Indeplineste lucrArile
secretariatului; un arhivar si numarul necesar .de func-
tionari indeplinesc lucrArile de cancelarie In toate sectiile.

www.dacoromanica.ro
 209

Consiliul eparhial mai poate avea, dupg trebuinta, un

jurisconsult, un arhitect si un pictor, pentru consultare
in afacerile de specialitate.)
Vedem ca atat adunarea eparhiala cat si consiliul
eparhial nu suet nurnai organe consultative, ci au drep-
turi mult mai Intinse, formand corporatii de sine stata-
toare sub presedintia episcopului sau a loctiitorului sau,
si hotaririle lor, exprimate prin majoritatea votUrilor de
catre membrii lor, devin executorii fare aprobarea spe-
ciala a episcopului.
S'ar parea deci ca organizarea acestor corporatiuni
s'a facut cu altcrarea caracterului episcopal al Bisericii,
deci cu abatere dela principiile canonice, dupa earl
singur episcopul detine in eparhia sa Intrega putere
bisericeasca. La finea partii acesteia a dreptului biseri-
cesc vom arAta insa mai pe larg ea, prin itistituirea
acestor organe i prin acordarea pe searna lor a dreptu-
rilor expuse, nu s'a alterat canonicitatea organizatiei
Wsericesti, ci nuniai s'a introdus si principiul constitu-
tional, care nu poate fi strain de viata bisericeasca
si- care poate fiinta Vara stirbirea principiului episcopal.
3. Font! judecatoresc al eparhiei este consistorut
spiritual eparhial. Acesta se compune din trei membrii,
preoti, doctori sau licentiati in teologie dela o facultate
de teologie ortodoxa si avAnd si cunostinte speciale
canonice si juridice. Membrii lui se aleg de adunarea
eparhiala, tit aprobarea episcopului, pe timp de 6 ani
si pot fi reales'. Cercul de competinta al consistorului
este judecarea in prima instants a abaterilorde nature
bisericeasca savarsite de membrii clerului de mir si
celalalt personal bisericesc. Sentintele se dau MCA drept
de opozitie dar cu drept de recurs la consistorul spiri-
tual rnitropolitan.2)
4. Organul de control al eparhiei este revizorut
bisericesc. Acesta se institue de catre episcop dintre
preotii titrati cu cel putin 5 ani de activitate pastorale.
1) Stat. p. org. Bis. art. 136-149.
2) Stat. p. org. Bis. art. 150--152.
Dr. N. Popov!ci: Drept bisericesc . 14

www.dacoromanica.ro
 '210

Revizorul bisericese controleaza la ordinul episcooului,

oficii'e protopopesti si toate organele bisericesti din epar-
hia intreaga.')

B) Organizatia protopresbiteratelor i organele

bisericesti din protopresbiterate.
71. Protopresbiteratele si protopresbiterii.
*dm 0, 1n timpurile primare ale Bisericii, dupace
comunitatile bisericesti dela Ora s'au Imultit pi episcopii
nu mai ajungeau sA le supravegheze personal, co func-
tiunea aceasta au fast incredintati aanumitii .horepiscopi,
De *prin veacul at IV-lea locul lot a fost luat de
periodeuti (reproas5rqe, visitatores, preoti calatori). Acestia
exercitau din ordinul episcopului supravegherea sau
inspectionea peste parohnle dela tali gi peste clerul lor,
sau periodic, sau functionau chiar si in mod permanent,
ca representanti ai episcopului In ate o circumscriptie
din eparhie, comma din mai multe iromunitati bis. Mai
tarziu locul acestor preoti iaspectori a lost luat de
protopopi, protoierei, protopresbiteri sau arhipresbiteri
(6 7porozaz-ii4, o 7poro7r.p7cri9tirspo3, (i.pzur,ozo-86r,s,ow) Radar
eparhitle se impdr(eau in districte, circumscriphi sau
judge numite protopopiate, protopresbiterate, protoierate
sau $i tracte protopresbiterate, compuse din mai multe
parohii,
in Biserica ort. row. protopopiatul poate avea cel
mutt 50 parohii si cel putin 20, dupa imprejurarile
1) Stat. p. org. Bis. art. 122 p. c). Modalitatea instituirii revizoriloi
nu este determinate mai deaproape nici prin legea de organizare bis., nici
prin statutul ei. Arhiepiscopia Bucurestilor, avand ca baza hotarirea sfantului
Sinod din 22 Mai 1925, a dat un regulament provizoriu, conform caruia,
numirea revizorilor se face pe cate un period de 5 ani de catre chiriarh,
luand acesta avizul consiliului eparhial, sectia bisericeasca. Tot cu avizul
acestui consiliu revizorul poate fi desarcinat de oficiul sau, dace dove-
deste nepricepere, indolenta sau reacredinta, iar cei ce dovedesc ca merits
incredere pot fi numiti din nou pe bate un period de 5 ani (vezi revista
Apostolul organul arhiepiscopiei Bucurestilor, No. 11-12 din 15-30
Iunie 1925):

www.dacoromanica.ro
 211

locale.) in fruntea clerului din ale un protopresbiterat

stkprotoiereut ca ef, ca representant al episcopului 4i
ca organ de regatura intre parohie $i eparhie. El con-
duce afaterile administrative bisericeti, culturale i
epitrope0 din protopop:at,fiind 4i organul de control al
autoritAtii centrale eparhiale.2) Protopopul cu reedinta
In capitala unul judet este representantul oficial al Bi-
sericii fata de autoritatea statului. Numai in oraele cu
scaun episcopal rolul pi dreptul acesta este al episco-
pului sau delegatului sau. Protopopul mai Indeplinete
i sarcinile publice, pe cari legile le atribue protopopului
judetului.8)
Organizatia protopresbiterald o gAsim in cele mai
multe Biserici. Mai putin s'a desvoltat in Biserica
greceascA, unde eparhiile cuprind un numar mai mic de
parohii, deci episcopii le pot supraveghea personal. Med
alte ajutoare din provinta.
Se *tie apoi cA, afar de protopopii dela proto-
popiate, gasim *i la centrele eparhiale clerici cu titlul
de protopop. Ace0 protopopi numiti $i protopopi ea-
tedrall, stint cei dintai intre presbiterir Bisericii catedrale,
data cumva demnitatea for nu este numai tin titlu de
onoare. Ei aveau datoria de a asista pe episcopi la
liturghie, de a-I suplini in functiunile, cari stint comune
episcopilor i presbiterilor precum Si de a supraveghea
Biserica catedrala i clerul catedral.
Atat protopopul de circumscriptie, cat i cel catedral
se inainteaza la treapta aceasta prin on ceremonial deo-
sebit numit altcum i acesta Ca i alte sfintiri: hirotesie
zeepod
(occ,oarz,_:, rize,t.eg rai (xOGou 9eQ eio, TO R-ocij(rar :7;min)-
7rps:cgur,00.,). savarita afara de altar.

72. instituirea si cercul de activitate -al proto-

presbiterilor din protopresbiterate.
In cele mai multe Biserici instituirea protoiereilor
este de atributia episcopului eparhial, care ii numete
71. 1) Stat p. org. Bis. art. 59.
2) Stat. p. org. Bis. art. 60.
3) Stat. p. org. Bis. art. 61.
14*

www.dacoromanica.ro
 212

la propunerea consistorului spiritual eparhial, clandu-le

o diploma specials numita singhilie (crtyriAtoo.
In Biserica ort. rom. canchdatti la protopopiat tre-
bue sa fie licentiati in teologie sau absolventi ai insti-
tutelor si academiilor teologice Si sa alba o activitate
mai deosebita de cel putin 5 ani pe teren de practice
bisericeasca, din care sa se constate vrednicia candi-
datului. Modalitatile de instituire ale protoiereilor nu sunt-
normate nici prin legea de organizatie bisericeasca, nici -
prin statutul anexatei. Din cauza aceasta sf. Sinod prin
hotarirea sa din 22 Mai 1925 a hotarit, pentru mitro-
poliile pi episcopiile din vechiul Regat, Bucovina si Ba-
sarabia, mentinerea practicei seculare si canonice ga-
sitA in uz la aducerea legii noui de organizare bis.,
adeca numirea for direct de catre chiriarh.')
In mitropolia Transilvaniei, pans la aducerea altor
dispozitii, asemenea raman in vigoare normele vechi
relative la instituirea protoiereilor. Dupe acestea alege-
rea protopresbiterului se face in adunarea protopresbi-
terala, care se compune, pe langa membrii ordinari si
din un numar egal de membrii ad hoc. Presedinte at
adunarii electorate este un comisar trimis de consiliul
eparhial. Dintre acei trei candidati, can au Intrunit mai
multe voturi, consiliul eparhial in edinta plenark are
dreptul sa numeasca pe unul. Alesul, respective numitul
trebue sa fie bhbat apt si binemeritat pe terenul bis.
pi scolar, sa aibe cvalificatia prescrisa pentru candi-
datit la parohii de el. I si sa fie implinit cel putin cinci
ani in serviciul bis. sau scolar cu succes deplin mul-
tamitor.2)
72. 1) Arhiepiscopia Bucurestilor a intocmit si un regulament,
dupe care numirea se face de chiriarh pe timp de 5 ani, la implinirea
crtrora poate fi numit din nou pe elite un period de 5 ani, dace dove-
destc ca merits aceasta incredere. La numire chiriarhul is avizul consiliu-
lui eparhial, sectia bisericeasca, si tot cu avizul acestui consiliu un protopop
poate fi desarcinat de oficiul protopopesc, dace dovedeste nepricepere, in-
dolentri sau reacredintii (Vezi : revista Apostolul" organul oficial al arhi-
episcopiei Bucurestilor; Nrii 11-12 din 15-30 Iunie 1925).
2) Stat. org. din 1868 -ii 51-54 si conclusul congresului dirk
a. 1888 No. prot. 111.

www.dacoromanica.ro
 213

Drepturile st datorille protoiereilor sunt felurite in

-diferitele Biserici particulate. In general le putem grupa
dupa cele trei ramuri ale puterii bis.: inveitatoresc,
sacramental i jurisdictional i anurne:
I Privitor la puterea invdtatoreasccr protoiereul este
dator -s5 poarte grijA de tnvatarea si raspanditea cre-
dintei ort. si de ferirea credinciosilor de Invataturi false,
in protoieratul salt In special: 1. cu ocaziunea vizita-
tiunilor In parohii sa Invete personal poporul in credinta
ort. i sa controleze dad clerul se cultivd In cunostin-
tele teologice, 2. sA supravegheze dacA preotii subalterni
tin regulat predici bazate pe credinta ortodox5, 3. dad
copiii In scoale, tinerimea si poporul Intreg se instrueste
de catre preoti In Inv5taturile religiunii crestine orto-
doxe, iarin scoale religia sA se predea din cartile apro-
bate de forul competent, 4. undo exista scoale confe-
sionale protopopul ca revizor scolar controleazA si pe
Inv5tAtori cu privire .1a Intregul mers al Invatamantului,
Ingijindu-se si de edificiile scolare.
H. Cu privire la serviciul preotese va griji: 1. ca
cladirile bisericesti, sfintele vase precum, si celelalte
obiecte si cartile bisericesti s5 fie tinute curate, In ordine
si stare bun5, 2. ca preotii sA pastreze dupa culiiintA
sftele daruri pentru bolnavi si sftul mir, 3. ca preotii s
lndeplineasca constientios toate slujbele divine si in fine
4. va supraveghea ca poporul sa participe la servicille
dumnezeesti si ca credinciosii sA se marturiseasca si sa
se impartasasch cu sfanta cuminec5tura dupA normele
prescrise.
III. In ce priveeste puterea jurisdictionala protoie-
reul va griji: 1 ca clericii, casnicii lot, precuin si po-
porul intreg sA duce o viata religioasa si morale, 2. ea
preotii s execute constientios toate dispozitiunile auto-
rit5tilor superioare, 3. ca averile bisericesti s se admi-
nistreze regulat si dupA normele In vigoare, 4. s5
inspecteze cel putin data pe an toate parohiile spre a
se convinge personal despre starea for si In special,
dacA birourile, arhivele, bibliotecile parohiale sunt tinute
In ordine. Desprievizitatiuni va raporta episcopului asupra

www.dacoromanica.ro
 214

situatiei din protoierat, iar despre evenimentele mai in-

semnate va raporta imediat, 5. va tine un tablou cu
toate datele necesare despre preoti si celalalt personal
din serviciul Bisericii, 6. sa se Ingrijasca de ocuparea
posturilor vacante din parohii, 7. va tine en preotii
subalterni conferinte, in cari s se discute mai ales
asupra diferitelor chestiuni pastorale, ca astfel sa se
Insufleteasca si s se IntAreascA reciproc In misiunea for
de pastori sufletesti.
In Biserica ort rom. se prevad, grin statutul de organizare
bisericeasca, si urmatoarele drepturt ft datorii pentru protoierei:
a) a inspects, in fiecare an, paroluile din protopopiat, con-
semnand rezultatul Intr'un proces verbal, care se va trece In re-
gistrul de inspectie al parohiei. Procesele verbale se vor Inainta,
In copie, din 6 In 6 luni, consiliului eparhial, respective episco-
pului, cu raport i propuneri ;
b) a supraveghea i calauzi activitatea preotimii, Si a IngrijI
de executarea ordinelor superioare;
c) a ingriji ca parohiile vacante sa nu sufere in cele religioase
si a lua dispozitli pentru suphnirea acestor parohii !Ana la corn -
pletarea lor ;
d) a face In fiecare an raport general despre viata biseri-
ceasca din protopopiat, prezentandu-I adunarii protopope0 til
episcopului ;
e) a aproba clericilor din protopopiat concediu pana la &
zile pe an.1)
Protopopul are cancelaria sa cu un preot ajutor ca
secretar i un copist.2)
73. Atte organe la conducerea proto-
presbiteratelor.
to acele Biserici autocefale, uncle-s'a ivit necesitatea,
i mai ales in acelea, In cari protoieratele sunt mai
intinse si cuprind un numar mai mare de parohii, ga'sim
pe langA protoiereu anumite ajutoare, cari in numele
ca suplinitori sau ca ajutoare ale protoiereului indeplinesc
unele agende protopresbiterale. In alte Biserici autoce-
fale functioneaza organe permanente pe 1Rnga proto-
1) Stat. p. org. Bis. art. 62.
2) Stat. org. Bis, art.

www.dacoromanica.ro
 215 --
presbiteri, In competinfa carora s'att dat anumite pArti
din puterea conducerii protopresbiteratelor.
Astfel in Biserica ort. rom, in acele protopopiate,
in cari vor cere trehuinlele si unde vor Ingadul Impre-
jurgrile, pe langg protopop vor mai functions urmAtoarele
organe : 1. adunarea protopopeascd, 2. consiliul proto-
povesc, 3. epitropia protopopeascd si 4. judecdtoria
protopopeascd.
1. Adunarea protopopeascd ocupa in protopopiat
aceeasi pozitie, pe care o are adunarea eparhiala In
eparhie, adeca este organul reprezentativ, legistativ (in
senz restrAns) si de conducere pentru chestiunile admi-
nistrative-bisericesti, culturale $i fundationale ale proto-
popiatului. Se compune din 15 sat 24 membrii, dupe
marimea protopopiatului, o teitialitate preoti i doua
tertialitati mireni, alesi pe 6 ani. Alegerea membrilor
mireni se face de dire membrii mireni ai adungrilor
parohiale, sere care scop parohiile vor fi grupate In
circumscriptil electorale, iar membrii cleric' se aleg de
catre clericii protopopiatului intrunifi In colegiu preotesc.
Adunarea protopopeascA se intrunete in sesiune ordi-
nary odata pe an, In primul trimestru. In caz de ne-
cesitate se pot fined si adungri extraordinare, dar numai
cu Incuviintarea oonsiliului epaihial sau a episcopului.
Adunarile se convoacA de protopop cu cel putin 14 zile-
Inainte de ziva f xata pentru finerea ei, anuntand si
ordinea chestiunilor ce se vor desbate. Convocarea
adunarii extraordinare o poate cere si jumAtate din nu-
mArul total al membrilor, dar numai In scopul de a se
desbate vre-o chestiune Insemnata bisericeascg, cultu-
ralA sau fundationala urgentg. Hotafiri valide se pot lua
numai dad, afara de preedinte, participa la adunare
cel putin majoritatea membrilor ei. impotriva hotArlrilor
se poate face contestatie la consiliul eparhial, dar
acestea trebuesc anuntate chiar in sedinta gi inaintate
In titnp de 14 zile, deoarece dupg acest ternien nu mai
aunt valabile.
De sine se 'ntelege ca adunarea protopopeascA
poate aduce hotAriri si poate da norm, regulamente

www.dacoromanica.ro
 216

(legifera) etc. numai in cadrul dispozitillor si normelor

emanate dela autoritAtile superioare In drept.
Chestiunile, ce intrri in competinta adunArii protopopesti
stint afacenle administrative bisericesti, culturale Si fundationale,
privitoare la protopopiat; alegerea membrilor consiliului proto-
popesc, a epitropilor si a membrilor judecatoriei protopopesti,
acestia din urtna cu aprobarea episcopului; examinarea si apro-
barea bugetultii, a gestiunii anuale si repartizarea taxelor de cult
pentru trebuintele protopopiatului; exprimarea de avize cu pri-
vire la infiintarea si desfiintarea de parohii.1)
2. Organul executlu al adunArii protopopesti este
protopopesc. Acesta este totodata si organul
corasilrul
de conducere pentru chestiunile administrative bisericesti,
culturale si fundationale ale protopopiatului. Se corn -
pune din 6 membrii, o tertialitate clerici si doua ter-
tialitAti mireni, alesi majoritate de voturi pe 6 ani de
adunarea protopopeasd si pot fi realesi. 'fatal si fiul,
fratii, socrul si ginerele nu pot fi Impreuna membrii al
consiliului. Consiliul fine, de regard, trei sedinte pe an
si anurne In Ianuarie, Iunie si Octombrie, iar in caz de
necesitate si mai multe. Convocarea se face de dtre
protopop sau loctiitorul lui, me este si presedinte, ca
al saptelea membru. Hotkiri valide se pot lira numai
daca, afarA de presedinte, stint prezenti cel putin trei
Tumbril. Presedintele consiliului represinta protopoplatul
in fata tuturor instanteior judecatoresti si administrative
afacerile cornune ale
civile. Atributille consiliului, In
protopopiatului, Hind aceleasi ca si acelea ale consi-
liului parohial in ceeace priveste parohia, le vont
cunoaste la locul, undo se va trata despre organele
parohiaie.
3. Organele executive ale consiliului protopopesc
In privinta afacerilor financiare generale, comune ale
protopopiatului stint palm epitropi, alesi de adunarea
protopopeasd pe dte 6 ani. Acestia administreaza
si fondurile, ce se infiinteaza pentru intregul protopopiat.

1) Lcgea p. org. Bis. art. ; Stat. p. org. Pis. att. 66 72.

www.dacoromanica.ro
 217

Altcuw si acestia au aeelas cerc de activitate, pe care-I

au epitropil parohiali in afacerile parohiale.)
4. In caz de necesitate se pot institul la protopo-
piate si jucleccitorii protopopeVi. Modul de constituire
si de fuoctionare al acestor judecatorii se stabileste prin
regulameritul special pentru instantele juderatoresti bi-
-sericesti, pe care-1 va Intoeml sf. Sinod.
In cercul de activitate at acestor judecatorii intra urmatoa-
rele chestiuni:
a) a aplana si eventual a hotarl dlferendele ivite in sanul
personalului bisericesc en privire la taxele de epitrahil, la nein-
telegerile dintre parohieni si preotime, precum si la miesorarea
-venitelor legale preotesti din partea perohillor si a credinciosilor;
b) a desbate chestiunile biserieesti si disciplinare preotesti,
pe can consistorul spiritual eparhial i le Inerx-dinteazA.9

74. Conferintele preote$ti din protopopiate.

Dupacum sA aduna preotii dintr'o eparhie Intreaga
In sinoade eparhiale spre a se consult:A asupra chestiu-
nilor biserieesti importarite,3) tot astfel se aduna si
preotii urini protopresbiterat in conferin(e pastorale pro-
topresbiterale.4)
Si in Biserica ort. torn. clerul din ate un proto-
presbiterat tine in fiecare an conferinte pastorale gene-
-rale si partiale, ca scopul ca clericii sa se perfectioneze
Ca predicator', duhovnici si in slujbele bisericesti, ofi-
ciind in sobor si incireptand defectele observate, ca sa
se indrume in toate rarnurile activitatii parohiale, ca sa
discute chestiunile ce intereseaza Biserica si preotimea
si sa formuleze deziderate, ca preotii merituosi sal co-
t/mice rezultatele activitatii for pastorale spre eunostinta
ss orientarea celor tined pi cu mai putina experinta, ca
sA-sf complecteze si sa se aprofunaleze in eunostintele
teologice si pentruca sa se perfectioneze in combate-
rea ratacirilor dela credirita ce s'ar ivl si raspandi In
popor.
_ _
p. ore. Bio '1st_ M.
') .4:;tat, p. org. Bis. tz. 70 i 80.
3) %Tejo p. 204 (tin acitat-:u cat It:.
4) Vezi :Wins op. c p

www.dacoromanica.ro
 218

Conferinte similare, In acela scop de perfectio-

nare si inaintare profesionala, vor tine si cdnteiretit
din protopopiat, sub presedintia protopopului sau dele-
gatului sau.')

C) Organizatia paroltiala fi organele bisericepli

din parohii.
75. Notiunea parohiei. Infilniarea si felurile
parohiilor.
1. Stim ca crestinismul la 'nceput s'a raspandit mai ales
prin orase, unde s'au Intetneiat cele dintai Biserici si comu-
nitati crestine. Dela orase a trecut la sate, dar la 'nceput si
crestinii de pe sate veneau la Biserica din ora la serviciut
dumnezeesc, asa ca acestia, Impreund cu cei din oral, for-
mau o singurd comunitate bisericeasc5, numita parohie. In
fiuntea parohiei era episcopul, care conduces totul per-
sonal, servindu-se Insa si de ajutorut preotilor si dia-
conilor din jurul sau. Cu timpul ins5, prin veacul at
III-lea i al IV-lea, crestinii s'au inmultit Inteatata, incat
chiar nici cei din orase nu mai Indpeau in Bisericile
episcopate sau catedrale, asa ca au trebuit O. se In-
temeieze si alte Biserici, filiale, atat in orase cat si la
sate, la cari episcopul trimitea dintre clericii dela Bise-
rica catedrala numarul necesar pentru savarsirea lucra-
rilor sfinte. Credinciosii, cari loeuiau In apropierea acestor
Biserici, formau comuninti filiale, dependente de parohia
centrals din oral. Prin veacul al V-lea apoi aceste
Biserici filiale, dell depindeau si mai departe de episcop,
totusi li s'a dat si preoti proprii permanenti, cari sa-
variatt serviciile preotesti ca imputerniciti ai episcopilor.
Credinciosii din jurul acestor Biserici, cu Bisericile i
preotii for proprii, formau deci comunitati bisericesti de-
sine st5tatoare, dar dependente de episcop. Aceste co-
munitati au fost numite enorii urpopiao sau parohii dela
fora (7ropoulac exrpormo? sau t;crioexia). Preotii permanenti dela

14. 1) Stat. p. org. His. art 81-83.

www.dacoromanica.ro
 219

enorii se numeau la 'nceput preoft de enorie (7rpEaprz,00,

iliopirvg) sau proesto$i ai enoriel (7r0060-rdrg Z. ivoplag), iar
de and numirea parohie nu s'a mai Intrebuintat pentru
Intreg tinutul supus uuui episcop, care a Inceput sa se
riumiasca numai eparhie sau dieceza, enoriile au Omit
numirea, intai si mai ales in apus, de parohie, iar preo-
tul din fruntea ei cea de paroh,1) pe and In orient se
intrebuinteaza Si astAzi atat numirea de enorie cat ;i
cea de parohie.
Apdard sub parohii Infelegetn comunita(ile sau
comunele biserice.Fti de sine stdtOloare, din cad se com-
pune o eparhie $i in cart parohli au primit dela
episcop incrediritarea de a pdstori pe credinciofi in mod
permanent.
Dupa statutul de organizare al Bisericii ort. corn.
parohie este aceea comunitate a credinciosilor, cleric'
si mireni, earl, sub conducerea parohului, sustin, cu
mijioacele for materiale si morale, una sau mai mite
Biserici, cu asezemintele si personalui lor. Fiecare pa-
rohie trebue sa aiba eel putin un preot-paroh, daca ins
necesitatile reclarriA si mijloacele admit aceasta poate-
avea si mai multi.
Scopul parohiel este;
a) a sustine, intarl si ra'spandi credinta Bisericii
ortodoxe si a lucra astfel ca toti credinciosii sa viefu-
iascA In conformitate cu InvAtAturile acestei cre-
dinte ;
b) a intretine si a ajuta Biserica, pe slujitori si
asezemintele ei si a purta grip de toate nevoile parohiei.9

75. 1) Trebue sa facem distinctia cuvenita intre numirile de preot

sau tasbiler in intelesul strans al cuvantului i intre cea de paroh. Cei
dintai sunt clericii, can au primit una din treptele ierarhice de drept
divin, grin taina hirotoniei, iar parohi se numeac numai aces presbi-
teri, cart au fost pusi in serviciul de pator sufleteac al unei anumite-
parohii.
2) Stat. p. org. Big, art. 26, 27 1 32.

www.dacoromanica.ro
 220

2. Dup Acum alcAtuirea diferitelor tinuturi bisericesti

este de competinta autoritalllor bisericesti in Intelegere
cu cele politice, a5a sj parohiile se Inflinteaza de catre
autoritAtile bisericesti cu consimtamantul celor poll-
tice.1)
In general, parohii se pot infiinta numai pentru cre-
dinciosii cari sunt in nurnAr suficient spre a sustine o
Biserica si pe paroh.
In Biserica ort. 1-0111 Infiintarea unei parohii noui o
aprobA, dupA cererea credinciosilor si cu avizul oficiului
protopopesc, consiliul eparhial, iar cand, pentru susti-
nerea parohiei si a personalului ei, se cere 51 ajutorut
statului, Inftintarea trebue admisa si de ministerul cul-
telor. Pentru Infiintarea unei noui parohii se cere la
orase un numAr de cel putin 400 familii, iar la sate de
eel putin 200 familii. Sub acest numAr se pot infiinta,
In mod esceptional, parohii nurnai In cazuri bine moti-
vate. Intinderea parohiilor poate fi modificata de con-
siliul eparhial, la cererea parohienilor sj cu avizul
protopopiatttlui.
Comunitatea, care nu este in stare sa se sestina
din milloace proprii, se alatura la o parohie vecina sub
numele de filialcr, credinciosii ei avand aceleasi drep-
turi si datorii ca si cei din parolee. Prefacerea unei
finale In parohie se face deasemenea dupa normele de
mai sus 3)
3. In regatul vechiu at Romaniei, dupa legea vecheM
parohiile sunt urbane i rurale, iar in Transiivania sunt
de trei feluri sau clase, adeca de clasa 1, II si 111,5)
avand sinodul eparhial (adunarea eparhiala) dreptul
de a fixa criteriile, dupa cari parohiile se Impart In

1) Coment. lui Balsamon la, can. 12 si 17 sin. IV ec. yi la can.

38 trull.; Coment lui Zonara la can 38 trull.
2) Stat. p. org. Bis. art. 29-31.
3) Stat. p. org. Bis. art. 28 1 29.
4) Legea clerului mirean, art. 1.
:\) Vezi Regulamentul p. parohii din mitropolia Transilvaniei, 30.

www.dacoromanica.ro
 221

diferite clase.1) -Aceasta impartire ramane in vigoare

pans la aducerea altor dispozitd.
76. Instituirea parohilor.
Spre a se impiedeca ocuparea posturilor de parohi
de cAtre persoane nevredrrice si cari n'ar intruni calita-
tile cerute, autoritOtde bisericesti au luat intotdeuna
masurile cuvenite, stabilind anumite norme pentru in-
stituirea parohilor. Si deoarece parohii stint represen-
tanti ai episcopilor, este de sine inteles, ca legiuirea
bisericeasca, in aceasta chestiune, a dat totdeauna un
rol deosebit episcopului eparhial, ceeace rezulta din
mai multe norme aduse In aceasta privinta.2) Dar,
pentruca episcopul sa fie mai sigur-in alegerea candi-
d'atilor potriviti, cari s Intruneasca toate Insusirtle si
capacitatile necesare, inainte de numire, era el dator sa
asculte si parerea clerului. Dar si rolul poporului la
alegerea parohilor era tot asa de important ca cel al
clerului, deoarece poporul Inca avea dreptul sa -si dea
parerea asupra candidatului si sa marturiseasca lucre-
derea puss In el, un lucru pe care 1-am vgzut si atunci,
and am tratat despre raportul dintre clerici i laid.')
Astfel can. 7-lea al lui Teofil din Alexandria zice :
Despre cei ce vor s se hirotoneascA, aceasta s fie
norma: ca toata preotimea sa consimta pi sal aleagO,
si atunci episcopul sa -i ispiteasca. Si unindu-se cu el
preotimea in mijlocul Bisericii sa se sfinteasca, Insa s
1) De ex. sinodul eparhial (adunarea eparhiala) din eparhia Aradului
prin decisul sau Nr. 84 din a, 1910 a fixat urmatoarele norme:
Parohii de clasa I sunt:
a) toate acelea parohii, can asigura parohului retributiuni din izvoare
proprii de eel putin 1600 cor. la an;
b) acelea, in can retributiunile parohului skint asigurate prin drop-
tudle deja castigate;
c) orasele si emporiile central; fixate de consistbrul(consiliul) eparhial.
Parohii de clasa a II-a sunt acele, cari au pentru paroh retributiuni
sistematizate de cel putin 1200 cor. anual si de clasa a III-a loath paro--
hiile cu retributiuni sub 1200 cor.
2) 76. Can. 26 sin. IV ec.; can. 11 sin. VII ec.; Balsam. cement.
la can. 86 Cart.
9) Vezi p. 97 din cartea aceasta.

www.dacoromanica.ro
 222

fie prezent $i poporul pi episcopul sa-1 intrebe pe

acesta, dacA poate s des marturie despre demnitatea
acelora." Deci sfatul presbiterial sau consistorul episcopal
alegea pe candidat pi-1 propunea episcopului, care avea
dreptul sa primeasca sau sa raspinga aceasta propunere,
dar dacA episcopul consimtea, 1l hirotonea In presenta
poporului, pentruca $i acesta sA poata mArturisl, daca
-eel ales este vrednic sau nu, pentru serviciul preotesc.
Dreptul suprem al episcopului la instituirea paro-
hului a lamas .totdeauna neschimbat, pe and partici-
parea clerului pi poporului a primit unele schimbAri In
cursul timpului. Asifel participarea clerului s'a trans-
format In orient in obiceiul, ca certificatul eliberat
candidatului Inainte de hirotonie de cAtre duhovnic sa
fie semnat Inca de 7 clerici, care certificat apoi supli-
ne$te cu drept cuvant alegerea amintita mai sus.')
Dreptul poporului Insa, in cele mai multe Biserici $i
mai ales In statele, In cari religiunea ort. or, este recu-
noscuta ca religiune de stat, a trecut, cu putine escep-
tiuni asupra autoritatii de stat.
Candidatul desemnat Inteunul din felurile arAtate,
In timpurile vechi era introdus in postul sau de paroh
prin hirotonie cu destinatia anume pentru respectiva
Biserica enoriala, pe and astazi aceasta se face prin
o diploma specials numita singhilie (ag-rwaaa)
in present instituirea parohilor se face dupa felu-
rite norme legate, pe cari le gasim In deosebitele
Biserici autocefale.
in Biserica ortodoxa romans privitor la instituirea
parohilor legea $i statutul de organizare bisericeasca din
a. 1925 nu cuprinde alte norme, decat ca sectia
administrativ bisericeasca a consiliului eparhial face
propvineri atat pentru hirotonia clericilor cat'si pentru
numirea $i transferarea preotilor.2) Prin urniare pans la
aducerea alter norme raman In vigoat cele vechi, In
vechiul regat al Romaniei, Basarabia $i Bucovina siste-
1) Vezi p. 122 din cartea aceasta si Pidal. p. 497.
2) Stat. p. org. Bis. art. 144, a) 10,

www.dacoromanica.ro
 223

mul numirii de catre episcop, iar In mitropolia Transil-

vaniei sistemul alegerli de catre adunarea parohiala.
Sf. Sinod a si hotafit In sedinta sa din 22 Mai
1925 ea pentru mitropoliile si episcopiile din vechiul
regat at Romaniei, Basarabia si Bucovina sa se mentina
practica seculars si canonica a numirii de catre chi-
riarh.) Instalarea parohilor se face de protoiereu, per-
sonal sau prin un delegat al sau, prin tinerea unei slujbe
de multumire lui Dumnezeu, dupa care se eeteste de
protoiereu in public decretul episcopului dat pe numele
noului hirotonit, dupa care-1 inmaneaza aceluia.2)

1) In conforinitate cu aceasta hothrire arhiepiscopia Bucurestitor

dat si un regulament provizor, care tontine urmAtoarele norme: Cand de-
vine vacant un be de }.rent-paroh, protopopul publics de indatrt vacanta
prin curierul eparhial. Doritorii de a ocupa parohia vacanta vor inaintik
protopopului pans in termcn de o lung de zile dela data publicatiei cere-
rile insothe de actele neccsarc. Orice vacanta se completeaza prin transferare
sau printr'o noud hirotonie. Celce solicits t. ansferarea va alAturit is cererea
sa: a) dovada cA are o vechirne de cel puffin trei ani in parohia i biserica
:le uncle voieste a se transferh, b) memoriu asupra activitatii sale religioase-
morale, culturaie, sociale $i econornice i asupra felului cum a indeplinit
ordinile chiriarhale, si c) dovada ca n'a fost pedepsit de consistoriu. Pro-
topopul respectiv va examinh cererile si actele i va raporth, dandusi pa-
rerea motivatA asupra lor. Raportul protopopului cu actele in cauza se
trimit con =iliului eparhial, sectia bisericeasea, care la randul sau le stucliazil
si refers. Chiriarhul, primind referatul consiliului, data il &este in.
temeiat, it aprobil; data nu, hotaleste a se face o noua publicatie pentru
ocuparea postului vacant. La orice transferare se prefers preotii parohi,
apoi cei djotAtori cu merite din eparhie i numai in lipsa acestora se pot,
transfers din alts eparhie, apoi se tine scams de gradul de studiu al can
didailor. Diplomatii de seminar nu se pot transferh la oral. Cand o parohie
vacanta nu se poate ocuph prin transferare de preoti binemeritati, se va
aprobit o nou5. hirotonie. Candidatul, care va solicits hirotonia, va trimite
protopopului cererea sa insotita de urinatoarele acte: a) act de nastere st
botez, b) diploma de absolvire a studhior teologice, c) act de situatia mi-
litarA, d) act de casatoria civilA si religioasA, el certificat de purtarea
avuta dela preotul din parohia uncle trAeste, data a absolvit koala mai de
mult Si 0 certificat de ocupatia avuta dupa terininarea scoalei teologice.
Dad. nu este preot acolo, va prezenth- certificat dela protopopul respectiv.
La recomandarea si aprobarea pentru hirotonie se va urrna _tot in felul ca
la transferare (Vezi revista Apostolul", organul arhiepiscopiei Bucurestilor,
No. 11-12 din 15-30 Iunie 1925.)
2) -Reg. legii clerului min art. 58; Reg. p. disciplina bis. art. 39.

www.dacoromanica.ro
 224

In mitropolia Transilvaniei devenind vacanta o

parohie, trebue sd se Intregeasca In decurs de 6 luni.
Sore scopul acesta consiliul parohial In intelegere cu
protopopul afbileste conditiunile de concurs, care se
inainteaza conslliului eparhial pentru aprobare. Concursele
se publics in organul de publicitate al eparhiei, pu-
nandu-se un terrain de cel putin 30 zile. Candidatii
inainteaza petitiile de concurs protopopului iar acesta le
trece Intr'un tablou. In baza acestuia consiliul parohial,
in Intelegere eu protopopul, compile lista de candidare,
in care sunt a se trece toll candidatii, cari au cvalifi-
catia prescrisa pentru parohia respective. Adunarea pa-
rohiald, convocata pentru alegere este prezidata de pro-
topop i alegerea se face prin votare nomioala sau
secrete. Candidatul, care a obtinut majoritatea absolute
a voturilor, se proclama ales. Procesul verbal relativ la
alegere se inainteaza scaunului (judecatoriei) protopres-
biteral spre examinare, iar de aid se . trimite cosiliului
eparhial spre cortfirmarea definitive Fiind alegerea In-
tarifa, pi neobvenind nici o piedeca canonica, episcopul
hirotoneste pe eel ales, dace nu este preot, apoi II
provede cu investitura canonica (singhilia), iar proto-
popul it Introduce In parohie. Cel odata introdus in
parohie flu poate concura la alta mai inainte de a fi
implinit trei ani in acea parohie.')
Pentru a fi preot sau diacon in Biserica ort, rom.
se sere a fi major, cetatean roman, sd Intruneasca
conditiile canonice i sa aiba diploma de studii supe-
rioare teologice (facultdti, aeadentii $i institute teologice
cu absolventi de seminarii sau de liceu) din tars sau
strainatate, in acest din urma caz echivaiata de autori-
tape cu cadere.
In lipsa unor astfel de candidati pot fi instituiti
preoti .i absolventi at seminarillor. In cazuri de speciale
necesitati, sf. Sinod va decide.2)
In mitropolia Transilvaniei dupdcum parohiile stint
de trei feluri sau clase, asa si candidatii de preoti,
)) Reg. p. parohii din mitropolia Transilvaniei, it 27 40.
.2)Stat. p. org. Bis. art. 35,

www.dacoromanica.ro
 225

avandu-se in vedere studiiie for pregAtitoare precurn si

rezultatul obtinut la examenul de cvaiificatie (capacitate)
Mut inaintea COriliSitlilii examinatoare eparhiale, pot fi
cvalificati, adeca inzestrati cu dreptul de a reflecta la
parohii de clasa I, a II-a sau a 111-a. Fixarea criteriilor
cvalificatiunii candidatilor de preoti este rezervata si-
noadelor (adunarilor) eparhiale.i) Cei ce doresc sa fie
promovati pentru parohii de clase mai Ina lte se pot
supune, dupd cite 5 ani de serviciu bisericesc, unui
nou examen, numit examen de promovare.2)

77. Drepturile his datorlile parohilor.

I. Referitor la drepturile si datoriile parohilor, in
general, observant urmatoarele:
1. Parohii cunt in parohii representaniii permanenti
fa ardinari ai episcopului eparhial, care este parohul
suprern si general al tnturor parohiilor din eparhie.
Din faptul ea parohul este nurnai un representant al
episcopuIui, urmeaza ca i puterea bis., pe care o de-
tine, nu este de drept propriu si independents, ci este
o putere emanata dela episcop, o putere de suplinire a
episcopului In limitele unei parohii si cu anumite
1) Vezi Reg. p. carohii din mitropolia Transilvaniei, 30. Adunarea
eparhiala din Arad Frill clecisul sau No. 84 din a. 1910 a fixat normele
urrnatoare:
1. La parohii de ci. I pot refle:...ta absolventii de cursurile teologice
(institute, aCademii si faeultati) cu S clase secundare cu bacalaureat si
examenul de cvalificatiune cu calculul general dislins'
II. La parohii de cl. II-a pot retlecta absolventii de cursurile teo-
logice cu cel putin 8 clase secundare on cu maturitatea dela scoalele
eomerciale si cu examen de cvalificatiune preoteasca cu calcul ban", mai
departe absclventii de pedagogic (scoala normala) cu examen de capacitate
invatatoreasca, cari _au trecut examenul de cvaliiicatiune preoteasca cu
calcul dislins".
111. La parohii de el. III pot retlecta absolventii de cursurile teologice
cu cel putin 6 clase de liceu, reale on medii si absolventii de scoale
normalc cu examen de cvalificatiune invatatmeasca, cari au trecut cu
succes examenul de cvalificatiune preoteasca.
2) Vezi hotarirea congresului national his. al mitropoliei din Transil-
vania adusa in sedinta tinuta la 15 Octomvrie 1924.
Dr. N, Popov-id: Drept bisericesc... 15

www.dacoromanica.ro
 226

restrangeri. Totusi serviciul de paroh este o functiune

ordinara iar nu ocasionala, incidentals sau extraordi-
nark fiindca parohul este un organ pus anume pentru
exercitarea ei. Serviciul de paroh apoi este si permanent,
dat pe viata, jar nu temporal, fiindca daca episcopul a
investit odata pe un presbiter cu serviciul de pastor In
o parohie, nu mai poate sa anuleze dupa placul sau
aceasta imputernicire, sa transfereze sau sa destitue pe
paroh, decat numai In urma unui delict i pe baza unei
sentinte judecatoresti formate.
2. Jurtsdictiunea parohului este excluslvd, adeca In
parohia sa numai parohul instituit legal are dreptul de
a Indeplinl lucrarile sfinte si de a pastor' pe credinciosi,
iar alti parohi nu an dreptul la aceasta, decat numai cu
stirea, Invoirea si din Incredintarea parohului legal.
Bine 'nteles Insa CA episcopul formeaza esceptiune In
aceasta privinta, deoarece dansul ca paroh suprem al
tuturor parohjilor are dreptul de a savars1 lucrarile
sfinte in orice parohie din eparhie. Asemenea i dele-
gatul episcopului.')
3. Jurisdictiunea parohului se estinde asupra tuturor
persoanelor de pe teritorul parohiei sale, deci nu numai
persoanele, cari an domiciliu stabil in parohie stint
supuse puterii parohului, ci i cari se oprese acolo
temporal, ba chiar pentru persoanele, cari stint in
si
trecere prin teritorul parohiei, numai parohul local
are dreptul de a savarsi serviciile religioase, de cari ar
avea nevoie.
4. Parohul este obligat s rezideze pe teritorul
parohiei sale, de unde poate sa se departeze numai in
caz de necesitate motivata i numai cu permisiunea
autoritatii superioare cornpetinte)
5. in fine, fiind parohul reprezentant si loctiitor
permanent al episcopului, dependent de acesta, are
dreptul de a exercia in parohia sa toate ramurile puterii
77. 1) Can. 12, 23 -ap.; can. 11, 13 sin. IV cc,
2) Can. 62 ap.; can. 11, 15, 16 sin. I ec. qi comentariile; can. 3
i 10 al lui Petru at Alex.

www.dacoromanica.ro
 227

bisericesti, esceptand numai pe acelea, cars sunt proprii

episcopului, in urma hirotoniei episcopesti, sau cars
sunt rezervate episcopului sau altor autoritati superioare,
In urma normelor din vigoare. La aceasta categorie
apartin unele lucrari sfinte rezervate pe seama episco-
pului precum st dreptul de a exercia ptiterea legislative
si juclecatoreasca.
11. Drepturiie si datoriile specials ale parohilor se
refera la cercul for de activitate ca invdtdtori al cuvdn-
tului dzeesc, ca savar$itori ai lucrdritor sfinte $i ca
pastori, sau ca conducdtori $i administratori ai paro-
hillor.
1. La cercul de activitate al parohului ca invatator
apartine indrepiatirea, dar si datoria lui, de a se nisul,
ca sa se raspandeasca adevarurile credintei ortodoxe
intre pastoritii sai si ca sa trezeasca si sa mentina In
ei spiritul eviavios si moral. Spre scopul acesta
a) va tine predici in dumineci, sarbatori si cu alte
prilejuri, prin cari va raspfindi adevarurile religioase si
morale, In conforrnitate cu trebuintele parohienilor sai si
cu Invatatura cresting ortodox5,1)
b) va preda copiilor din scoalele de pe teritorul
parohiei studiul religiunii, adeca va catehiza, tinand
seama in aceastA privinta de normele In vigoare date
de autoritatile sale superioare,
c) va instrul tinerimea precum si pe credinciosii
mai In varsta, mai ales Inainte de primirea tainei po-
caintii,2) apoi pe logodnici si pe nasii dela botez, pe cei
convertiti si pe cei detinuti,
d) se va Ingriji ca credinciosii sai sa tine numai
la invatatura adevaratA3) si va lua toate masurile cuve-
nite Impotriva Invataturilor false si imorale.
2. Ca preot, parohul are Indreptatirea si datoria
de a savars1 In parohia sa sfintele taine st celelalte
lucrari sfinte, in special:
1) Can. 58 ap.; can. 19 trul.; can. 9 sin. III.
2) Can. 10 sin. VII ec.
3) Can. 17 trul..
15*

www.dacoromanica.ro
 - 228 -
a) va tine toate serviciile dumnezeesti prescrise
si la timpurile fixate de Biserica,') anuntand totodata
de pe amvon timpul finerii sarbatorilor,
b) va administra constientios sfintele tame si va
savarsi si toate celelalte lucrAri sfinte pentru credinciosii
sai, conform cu trebuintele lor,
c) se va ingriji ca cladirea bisericii, sfintele
vase si celelalte obiecte si cart' bisericesti sa se tina
In curatenie, In ordine si buastare, iar de cele ce nu
se mai pot intrebuinta sa nu se faca abuz,2)
d) va !Astra in bunastare sfantul mir si sfintele
daruri pentru bolnavi,
e) va supraveghea, dad clericii subordonati (preotii
ajutatori, capelanii, diaconii, cetetii), precum si canta-
retii si servitorii bisericesti, sa-si Indeplineasca con-
stientios serviciul.3)
3. Ca detinator al puterii jurisdictionale sau ca
pastor si administrator al parohiei sale parohul are
urmatoarele drepturi si Indatoriri:
a) sa se ingrijasca de promovarea moralitatii in
parohia sa, cau,tand mai ales sa Inlature toate scaderile
si obiceiurile rele dintre credinciosii sai,
b) sa initieze si sa sprijineasca Infiintarea societati-
lor cu scopuri religioase, morale, culturale i economice,
iar celor existente sa be dea tot concursul sau,
c) sa execute constientios toate ordinatiunile sy
dispozitiile autoritatilor superioare, cantand ca si ceilalti
slujbasi parohiali, precum si poporul intreg, sa observe
en strict* toate legile si norrnele din vigoare, iar
legile si ordinatiunile noui, cart privesc pe credinciost,
sa be publice de pe amvon,
d) sa tina in ordine toate scriptele si registrele
din cancelaria parohiala, biblioteca parohiala si mai ales
registrele matricolelor,
3) Can. 8 ap.; can. 4 sin. IV ec.; can. 52, 80 Trul.; can. 3 Carth.
si comentariile la ac. canon.
2) Can. 73 ap.; can. 10 sin. III; Grigorie de Nisa oan. 8 si
comentarul sau la ac. canon.
3) Vas. c. mare can. 89 si comentariile.

www.dacoromanica.ro
 229

e) sa poarte o condica a parohiei, In care sa intro-

duca toate evenimentele mai importante din parohie
spre a fl cunoscute de posteritate,
f) sa se Ingrijascd de administrarea regulata a
tuturor averilor bisericesti mobile si imobile prin orga-
nele legale,
g) este dator sa desvolte In parohienii sai senti-
mentele de supunere fats de autoritAtile de stat, fats de
legale si ordinatiunile civile, sa creased pe parohienii
sai in devotament fats de domnilor si sa-i indemne
ca in actiunile politice sa pastreze pacea, linistea, ordi-
nea si legalitatea.
III. Afars de acestea, in Biserica ort. rom. parohul
este conducdtorul oficiului parohial. InI aceastd calitate
tine registrele si rezolva toate actele oficiului parohial.
Unde sunt mai multi preoti, episcopal numeste condu-
cator al oficiului parohial pe eel mai apt dintre ei.
Parohul, conducator at oficiului parohial este dator
a tine un registru despre toti parohienii cu familiile lor,
In care Inseameazd numele, pronumele, data nasterii,
botezului, cAsatoriei, mortii, apoi ocupatiunea, data even-
tualei mutari in alts parohie etc.2)
Apoi parohii sunt datori sa desvolte si sa luta-
reasca in parohie respectul de legi i de autoritate,
spiritul de economie si iubire de munca. Sunt datori sa
dea tot concursul pentru infiintarea sl propagarea scoale-
lot de adulti si cercurilor culturale.8)
In fine cu toate ca, atat in regatul vechiu al Roma-
niei In urma Constitutiei din a. 1866, cat 0 in Transit-
vania prin art. de lege XXXIII din a. 1894 (intrat In
vigoare la 1 Oct. 1895), s'au introdus registrele de stare
civila, adecd matricolele de stat, purtate de ofiterii star!!
civile, totusi parohii sunt datori a tine si ei cu toed
punctualitatea pe cele bisericesti In ordine deplina.
Observdm ca, dela introducerea matricolelor de stat,
1) Can. 81 ap.
2) Stat, p. org. Bis. art, 33 i 34.
3) Legea clerului mir. art. 10.

www.dacoromanica.ro
 - 230 --
cele bisericesti sunt valabile numai pentru autoritatile
bisericesti, pe and mai 'nainte erau considerate ca do-
cumente publice si inaintea autoritatilor
78. Administratorii parohlall si ajutoarele
parohilor,
1. Administrator! parohiali se numesc presbiterii
instituit; in mod provizoriu la parohiile Carnage vacante
In urma mortii parohului sau din alte cauze. Funetio-
narea for In aceastA calitate dureaza *IA la instituirea
unui paroh ordinar. Drepturile si datoriile administrato-
rilor sunt identice cu cele ale parohilor, cu singura
deosebire, ca sunt numai provizorii si se estind numai
pentru un timp anumit. Instituirea administratorilor pa-
rohiali se face prin numire de atre. episcop. In mitro-
polia Transilvaniei ei sunt numiti de catre consiliul
eparhial, jar in caz de moarte a unui paroh proto-
presbiterul numeste un administrator in mod provizor
pans la luarea altor masuri din partea consiliului
eparhia1.1)
2. In parbhille situate pe un teritoriu mai Intinsi
apoi in cele foarte populate, sau in cari parohul din
cauza varstei Inaintate, sau din cauza infirmitatii nu
poate sa. Indeplineasa singur toate agendele parohiale,
i-se pot da spre ajutor si alti preoti numiti preoti ajuta-
tor!, capelani, cooperator! sau si vicar!. Acestia nu au
jurisdictiune proprie , ci Indeplinesc functiunea for
preoteasa in dependents de paroh, caruia sunt sub-
ordonati, iar parohul ramAne responzabil pentru buna
functionare a tuturor agendelor parohiei.
In regatul vechiu al Romaniei, dupa normele
existente la aducerea legii noui de organizatie biseri-
ceascA din a. 1925, se pot institul preoti ajutatori
la parohiile urbane, dad aceste au peste 300 familii
jar In cele rurale se pot institul la orice sat sau atm],
care are cel putin 100 familii i biseria.2) Numirea
1} Regulamentul parohii al mitropoliei Transilvaniei, -ii 25 si 28.
78. 2) Legea cler. mif. art. 5 ; Reg. legii cler. min, art. 12.

www.dacoromanica.ro
 231

for se face de Catre chiriarhul respectiv In aceleai

conditiuni ca la parohi.1)
Deoarece la intrarea In vigoare a legii clerului
mirean si seminariilor existau mai multi preoti deck
numarul parohiilor stabilit prin lege, toti preotii, can
au trecut peste numarul parohiilor, au fost adaugati cu
fitful de preoti supranumerari la bisericile parohiale si
filiale, dupa regulele relative la numirea parohilor.2)
Preotii supranumerari, Intocmai ca cei ajutatori, 1i
indeplinesc atributiile in acord cu preotii parohi sub
conducerea acestora.8)
In mitropolia Transilvaniei preotii ajutatori se numesc
capelani, fiind de dou5 feluri: a) capelani permanent!,
cei din posturile sistematizate ca permanente, mai ales
pe langa parohiile protopresbiterale, dar eventual 1 in
allele, dintre cele mai marl, b) capelani temporali, can
se pot pune in oricare parohie pe land parohii ne-
putincioi. Atnbele feluri de capelani se institue ca
parohii, avand cei din urea i dreptul de succesiune
la postul de paroh.4)
79. Diaconii si servitorii biserice0 din parohii.
In timpurile vechi existau diaconi pe langa fiecare
Biserica. Astazi insa, fiindca nu toate parohiile au pu-
tinta materials de a intretine un personal nurnaros,
g5sim diaconi numai pe langa parohiile mai avute.
In Biserica ortodoxa romans instituirea diaconilor
se face dupa normele valabile la instituirea parohilor.
Afar5 de preoti i i diaconi g5sim la parohii In tim-
purile vechi ceteti sau anagnosti, precum i servitorii
bisericeti amintiti la 43, ca psalti sau cantareti,
exorcisti, usieri etc. Amtia Insa cu timpul au disp5rut
aproape pretutindeni, aa ca ast5zi gasim, In cele mai
mite Biserici, in parchii, pe Innga preoti i diaconi,
Nrii 11-12 din 15 30 Tunic 1925.
1) Vezi revista A post olul " ,
2) Legea clerului mir. art. 12; Reg. legii eler. mir. art. 24.
Legea clerului mir. art. 19.
4) Regulamentul pentru parohii din miiropoli a Transilvaniei, 6.

www.dacoromanica.ro
 - 232 -
numai ciintdreti sau cantori i paraclisieri, numiti
palarnari (rapatiowiplog, ma nsionarius),1 crdsnici, tdrcov-
nici sau clopotari. Acestia indeplinesc servicii inferioare,
ca aducerea In altar a prescurilor, a vinului, Ingrijesc
de lumini, de cadelnita, de curatirea Bisericii si a obiec-
telor din ea, cu esceptiunea sfintelor vase.
In Biserica ort. rom., gall de mitropolia Transit-
vaniei, cantaretii se numesc de chiriarh, la propunerea
consiliului eparhial, sec' ia adrninistrativ biser:ceascA.2.)
CantAretii se vor recruta dupA posibilitate din scolile
speciale de catareti, cari functioneaza pe Tanga episcopii3).
In fiecare parohie vor fi doi cantareti, la Bisericile filiale,
care are preot, va fi si un* cantaret. Fiecare Biserica
urbanA va avea un paraclisier, deasemenea si fiecare
Biserica rurall, care va avea. mijloace.4) Paraclisieril se
numesc deasemenea de catre chiriarh dintre persoane
apte i onorabile.5)
In mitropolia Transilvaniei cantareti sent de regula
InvAtAtorli dela scoalele confesionale, cari au prestat la
scoalele normale si un examen de cantare bisericeasca
si de ritual, dar pot fi instituite $i alte persoane apte,
care din Liana Insa treble si aibe certificat de capaci-
tate dela Drotopop despre exarnenul prestat tuaintea
acestuia. Atat instituirea eantaretilor cat si cea a para-
clisieritor se face prin alegere de catre consiliul parohia1.5

80. Alte organe parchiale,

Biserica Inca In tirnpurile vechi si indeosebi dela
Constantin eel mare, peatruca sa-si ajunga mai cu In-
!mire scopul sub!im, a castigat avere proprie, pe care
fa 'nce'put o administra personal episcopul. Dar cu
tinapr 1, fiindca Indatoririle eniseopeW erau muitilaterale,

79. I) Can 2 sin IV ec

.2) Stat. p. org. Bis. att., 144, a) 1.11
3) Legea cler mir., art. 16; Reg. ]egii el r. min , art. 53.
4) Legea cler. mir., art 7; Reg. legii alto. mir art. 17.
3) Legea cler, rain, art. 16; Reg. Iegii cIer, mir. art. 53.
6; Statutul organic al nnvopolie4Jran4tvan;e7 23, p. 12.

www.dacoromanica.ro
 233

jar averile bisericesti s'au inmultit, episcopal nu mai

putea sa indeplineasca personal Coate agendele Impreu-
'nate cu administrarea averii bisericesti, ci aceasta se
faces. de anumiti functionari numiti economi, sub supra-
vegherea episcopului. tar administrarea averii bisericesti
dintr'o parohie, se faces de dire paroh, ca imputerni-
.cit at episcopului eparhial. De timpuriu insa, nici in
parohii, parohul nu administra averea personal, ci co-
munitatile alegeau dintre membrii laici mai batrani si
evlaviosi cativa, numiti bdtrdni (rirpr,rs), cari sub supra-
vegherea parohului adrninistrau averea parohiei. Din
institutia acestora s'au desvoltat epitropiile parohiale
de astazi, cart in chferitele Biserici autocefale sunt or-
ganizate dupd statutele !or speciale.
In Biserica ort. rom. legea pentru organizarea Bi-
sericii hotareste CA in parohii parohul va Indeplini afa-
cerile parohiale cu adunarea parolifald, conslitul parohial,
conite:ele parohiale si epitropti parohiali.i)
Modul de constituire si de functionare al acestor
organe este urinatorni:
I. AdunArii protopopesti din protopopiat ii cores-
punde in parohie adunarea parohiald. Se cornpune din
toti barbatii majori, de sine statatori, nepatati si cari isi
indeplinesc da,toriile for morale si inateriale fats de
Biserica si asezemintele ei. Toti aeestla sunt membrii
ai parohiei. Preotii, diaconii si antaretli sunt membrii
de drept al aduparii parohiale.
Adunarea parohiala se Intruneste de regula de doua
on pe an: odata in primul tritnestru at anului, a doua
oars in luna Decemvrie; poate tined insa si sedinte
extraordinare.
Convocarea adunarli parohiale se f ice de catre paroh
sau loctiitorul sae( in BisericA, dupA sf. liturghie, cel
putin en 8 zile inainte de Intrunirea ei, instintand de-
sore aceasta si pe protopop. Convocarea va arAta locul
si data adanarii cum si chestiunile cc se von discuta.

SO. 1) Legea p. org. Bi* art. 8-11; Stat. p. org. B'F.,

art. 36.

www.dacoromanica.ro
 234

Preedinte de drept este parohul purtator al oficiului

parohial sau loctiitorul sail. El este Insa obligat a cede
presedintia protopopului; dacA acesta este de fatA, in
care caz parohul ocupa locul de vicepreedinte.
Adunarea poate lua hotAriri valide, numai dacA
vor fi de fatA, gall de paroh, cel putin a zecea parte
a membrilor Inscrii in lista parohienilor. Dace la ziva
hotarlta nu se Intrunete acest numar, adunarea se con-
voaca a doua oars, tot cu 8 zile mai inainte. Acura se
poate tine cu orice nutnAr de membrii, nu InsA mai
Fie deck numarul membrilor din consiliul parohial.
Impotriva hotAtirilor adunArii parohiale se poate face
contestatie la consiliul eparhial. Contestatiile, spre a fi
valide, trebuesc anuntate chiar In sedinta i inaintate In
timp de 14 zile.)
Atrbutille adunarii parohiale sunt urmAtoarele:
ExamineazA si completeaza raportul anual despre mersul
afacerilor din parohie; examineaza si aprobA: propunerile con-
siliului parohial relativ la zidirea, repararea inzestrarea tuturor
elAdirilor parohiei, bugetul, inventarul i gestiunea annals alcA-
tuite de consiliul parohial, precum gi rnasurile proiectate de
consiliu pentru adunarea mijloacelor bAnesti necesare pentru
scopurile parohiel; decide in privinta cumpararli, vanzAril si gre-
vArii imobilelor; fixeazA taxe de cult; examineaza i hotAreste
masuri pentru imbunAtatirea situatiunii materiale a personalului
bisericesc ; alege pe membrii consiliului parohial, ai epitropiei
1 comitetelor parohiale Yi pe acei al adunArii protopopesti si
eparhiale ; privegheazA ca consiliul si epitropli parohiei sA-si
indeplineasca agendele conform normelor in vigoare.2)
2. Consihul parohial este organd executiv qi ad-
ministrativ al adunarii parohiale i reprezinta comunitatea
bisericeasca in toate chestiunile, afara de cele curat
duhovniceti. Se emplane : In parohiile pang la 1000
suflete din 10, pang la 1500 din 15, pang la 2000
din 20, pane la 2500 din 25 *i de aici in sus din 30
membrii al4 de catre i din sanul adunarii parohiale,
pe 6 ani; ei sunt onorifici si se pot realege. Thal i
fiul, fratii, socrul si ginerele nu pot fi impreuna therribrii
ai consiliului. Preotii din parohie i prirnul cAntAret al
I\ Stat. p. org. Bis., art. 37, 39-43.
2) Stat p. org. Bis., art. 38.

www.dacoromanica.ro
 235

Bisericii parohiale stint membrii de drept ai consiliului

parohial. Epitropii stint si ei membrii de drept ai con-
siliului, cu vot consultativ Ins5.
Consiliul tine sedinte eel putin de doua on pe an
la sfarsitul lunii lunie si Noemvrie, dar si de eke on
cere trebuinta, precum si dacd jumatate din membrii
consiliului cer In scris convocarea unei sedinte extra-
ordinare. La *edit-4e iau parte cu vot deliberativ si
capii institutiilor culturale si asezemintelor parohiale,
cAnd se discuta chestiuni privitoare la acele institutii si
asezeminte.
Convocarea consiliului o face parohul purtAtor al
oficiului parohial, sau inlocuitorul sau, fiind acesta si
presedintele de drept. Hotariri valide se pot Ina numai
dad afara de presedinte, sunt prezenti eel putin juma-
tate din numarul total al membrilor.)
Atributide consiliului parohial sant:
A intocml si a tine in evidenta inventarul averii parohiei pi
a se ingrifl de pastrarea intacta a ei; a intretine in buns stare si
a inzestra cu cele trebuincloase edificiile parohiei, cAutAnd si
mijloacele necesare pentru repararea for sau pentru zidirea altora;
a face adunarii parohiale propuneri pentru vanzarea, cumpararea
sau grevarea imobilelor, pentru dotatiunea personalului bisericesc,
pentru fixarea si repartitia taxelor de cult asupra credinclosilor;
a fixa conditiunile ce trebuesc observate de epitropi la arendarea
si inchirierea bunurilor parohiei si a stabill modalitatea plasarii
fondurilor; a examina gestiunea financiara a parohiei si raportul
anual, redactat de paroh, despre mersul afacerilor parohiei, pre--
zentandu-le apoi aduparii_ parohiale; a supraveghea asupra reli-
giozitgtii si moralitatii parohienilor si a lucra pentru desraclAci-
narea relelor prin mijioace morale si pedepse bisericesti mai
mici ; a apAra vaza si onoarea Bisericii si a personalului biseri-
cesc; a face, prin protopop consiliului eparhial once propunere
si reclamatiune privitoare la afacerile bisericesti, culturale si
epitropesti.2)
3. Pe langa consiliul parohial se pot constitul co-
mitete parohiale spectate, earl vor functions sub prep-
dintia parohului sau a delegatului lui, cleric sau mirean.
Femeile majore din parohie IncA pot fi alese mertibre.
In aceste comitete.
1) Stat. p. org. Bis., art. 44-46, 48-51
2) Stat. p. org. Bis., art. 47.

www.dacoromanica.ro
 236

Chestiunile, pentru cart se pot forma comitete sunt:

inzestrarea si infrumsetarea cladirilor si curtilor bisericesti,
precurn si a cimitirelor; formarea si sustinerea de coruri biseri-
cesti; ingrijirea de scolarii sdraci; ajutorarea saracitor si ocrotirea
orfanilor, a vdcluvelor si a bolnavilor, infiintarea st sustinerea de
biblioteci populare ; organizarea de gradini de copli si cursurl
de analfabett si adulti; Infiintarea de cercuri misionare ; infiin-
Urea si sustinerea de internate, cArnine, azile si spitale sl a
oricArel alte opere de mild crestineasca si de caritate publics.
Unde mijloacele Bisericii nu sunt suficiente pentru o atare
activitate proprie, Biserica, clerul sl toate organele ei ofera intreg
sprijinul for altor asezerninte de asemenea naturd existente in
parohie, on se asociazd cu cornitetele sirnilare din alte parohii
pentru o reciproca sustinere si colaborare))
4. Epitropii, in numar de 3-5, sunt administratorii
,averii parohiale. Se aleg de cAtre adunarea parohiaI6,
pe timp de 6 ani, dintre cei mai rnerituosi credinciosi
ai parohiei si se aproba de protopop. Et pot fi realesi.
Dupa alegere denim juramfintul lnaintea parohului si a
consiliului parohial.
Atributiunile epitropi or parohiali sent:
A prima dela constilul narohial si a administra toatd averea
parohien dupd normele in vigoare, fiind solidar rdspunzdtori
pentru buna el chivernisire ; a pdstra Inter, cassa de fier averea
miscdtoare, bani Si hartii de vaioare; a tined un registru de
venifuri si cheltueli; a tined inventar de start a averii si a pre-
zenta la sfarsitul fiecarul an, consiliului parohial, tin raport
docurnentat asupra venitnrilor si cheltueillor; a se supune la
reviznirea cassei, on de cate on va cere consiliul parohial,
protopopul sett alt organ de control; a nu face cheltueli ne-
prevazute in beget, fats Impurernicirea cLnsiliului sau a adundrli
parohiale; a ing61 ca edificble parohiei sa fie in stare buna;
a platl salariile persondului bisericesc si cultural, ajutoarele si
bursele si a trimite, prin protopop, la destinatie, donatiunile. si
contributlile pentru instituttile parhiate.1)
13) Monahismul si organiza(ia incincistireascei.
81. Privire istorica asupra de.svoltaril
mobahismuhti.
Munahismul nu a existat dela'ncepmul crestinismu-
ltti in fo-.-rna sa actuaiA. Totosi chiar in timpurile cele
1) Stat. p. org. Bis , art. 52 -54s
I) Stat. p org. Bis., art. 55-57.

www.dacoromanica.ro
 237

mai vechi erau multi crestini, cari, spre a ajunge la o

perfectiune cat mai mare in viata cresting, practicatt,
InfrAnare si abtinere chiar si dela placerile cele mai,
midi. Acest fel de viata se numea ascezd (urizrae,
exercitiu, adeca in virtute), iar crestinii, cari se hotarau
sa o urmeze, au primit numirea de asceti ((lax7)z-a.) si
ascete (aox-iirpto.Numarul for a inceput sa se inmul-
teased mai ales prin sec. III., in urma persecutiunilor.
Ceva mai tarziu, dupace crestinismul a lost recunoscuti
ea religie de stat, numarul crestinilor se spore* cu
elemente de diferite conceptii morale. Acum itnoralitatea,.
care ameninta sa se instapaneasca in societate, Inca a
indemnat pe tot mai multi crestini virtuosi sa se con-
sacre vietii ascetice. Multi se retrageau chiar si in pu
stietAti, urmand exemplul lui loan Botezatorul si al Diul
nostru Itsus Hristos. Acestia au primit numirea de
anahoreti (,:tvapopira,) sau eremiti (ip-fiv'7ae) sau si sihastri-
(itawq00. Cei mai renumiti anahoreti au lost Paul' din
Teba (t 340) si Anionic eel. mare (251-356), cari:
aunt a se considers ca parinfi ai monahismulai. Pe~
Antonie eel mare I -a urinat in pustietate o multime de
crestini, cari au intemefat data colonii de eremiti, una-
pe un brat al Nilului pe langa Faium in Tebaida si
realalta la poalele munteiui Koizim, langa Marea rosie.
Coloniile acestea se numeau lavre (A0.3pae), dupa subur--
biile sarace din. Alexandria, cari erau compuse din
bordeie impastiate.
La'nceput toti monahii traiau fiecare pentru sine,.
in locLiinte separate uncle de &tele, in niste bordeie
numite chilli (n),),Ity, cellae) sau many siiri (povaarOcat
locuinte de oameni singuratici) sau si 5ploovrecripea, locuri
de meditatie. Vietuirea for comuna se manifests numai
in aceea ca toti se supuneau conducerii unui superior.
Pahomie eel mare (t 348), unul dintre invataceli lui
Antonie, a fost primul, care a introdus pentru monahii
din colonia sa de pe insula Nilului, Tabena, din Egiptule
de sus, o viata cu totul comuna in aceeasi curte.
Aceasta colonie din cauza vietuirii in comun s'a numit
Kinovie (xotvii19eov, coenobium, dela xotv4 ?Jay, viata co--

www.dacoromanica.ro
 238 -
muna), iar monahii, pentru acest fel de viata, au primit
numirea de kinoviti (xoevOirae , coenobitae). Acura avem
deci o manastire in intelesul propriu si de mai tarziu
al cuvantului. Prin introducerea acestui fel de viata
comuna, Pahomie cel mare a devenit pdrintele mona-
hismului meindstiresc sau kinovial. Alti raspanditori ai
monahismului in orient au fost : Ammonia (i- 350),
Macarie Alexandrinul (t 394) si Macarie egipteanul
(t 390), toti trei in Egiptul de jos, Ilarion (t 371) in
Palestina, Eustatie (t 380) episcopul Sevastei din Asia
mica i Atanasie eel mare (t 373), care eel dintai a
dus monashismul In apus (tu Italia). Aici apoi, dupa
dansul, s'au gasit i alti propagatori ai monahismului,
ea Eusevie, episcopul Vercelei din Italia de sus (dupa
anul 362), Arnbrosie, episcopul Mediolanului (intre a.
374-397), leronim (t 420), preot in Roma, Martin,
episcopul din Tour (t 397 sau 401), Augustin, episcopul
Hipomei (t 430) in Africa, loan Cassian (t 435). In
Marsilia. Un mare admirator al monahisrnului a fost
Vasile cel mare (t 379), care 1-a scos din pustietati,
unde s'ar fi salbaticit si I-a aclus In apropierea asezari-
lor omenesti, facand in felul acesta din rnonahism si o
institutie folositoare intregei societati omenesti. Tot el
1-a si reorganizat prin normele, ce i-a dat, cari au
ramas apoi regulele de cdpetenie ale n2dndstirilor in
Biserica oriental(' i an severit ca baza pentru toate
statutele compose mai tarziu. Calugarii din apus duceau
la Inceput aceea viata ca cei din orient, dupa regulele
lui Vasile cel mare, dar Benedict din Nursia (I- 543)
a reorganizat viata manastireasca apuseana conform cu
Imprejurarile sociale si climaterice de acolo, introducand
In manastirea infiintata de el pe muntele Cassino In
Campania regale deosebite de cele din orient si nu asa
de aspre ca cele ale lui Vasile cel mare. Cu dansul
apoi monahismul a luat In apus o desvoltare deosebita
de cea din orient.
In orient pe baza regulelor lui Vasile eel mare s'au
compus statutele manastiresti de mai tarziu, Intre cari
cele mai Insemnate sunt cele din lerusalim, ale !nand-

www.dacoromanica.ro
 239

stirii Studion din Constantinopol si ale mdndstirii de

pe numfele Athos. Statutul din Ierusalim a fost f5cut
de Sava Sfinfitul la a. 561, statutul manastirii Studion
de dtre egumenuul de acolo, Teodor, la a. 789 si sta-
tutul manastirilor de pe muntele kilos de catre fonda-
torul lavrei de acolo, Atanasius, pe la a. 970. Fiindca
dintre acestea cel mai complet este statutul manastirii
Studion, acesta s'a luat de baza pentru toate statutele
fAcute mai tarziu, introducandu-se numai uncle modi-
ficari necesitate de Imprejurarile locale $i nationale.
PanA pe la jumAtatea secolului al V-lea manastirile
erau independente de autoritatife jurisdictionale btseri-
cesti, fiind supuse numai staretllor for proprii. Prin acest
secol Insg, multi dintre monahi cAzand In erezia mono-
fizita, sinodul din Calcedon a regulat pozitiunea mona-
hilor si a manastirilor fata cu autoritatile bisericeti,
aducandu-se hot5rIrea, ca manastirile &A se Inteineieze
numai cu consimfamantul episcopului eparhial Si sa fie
supuse acestuia In toate privintele.1) Asemenea si im-
pAratul lustinian a dat cateva novele privitoare la mo-
nahi i man5stiri, cari apoi au fost prirnite in Nomoca-
nonul in XIV titlari si an fost confirmate $i de sinodul
trulan2) In fine si sinodul at VII ecumenic si Intrucatva
i cel particular din Constantinopol, tinut la a, 861,
s'au ocupat cu regularea generals a monahismului.3)
Pe Tanga felul de viata monahala cenobita, prin
veacul XIV i mai Intai pe muntele Athos, s'a Introdus
un fel nou de viata monahala In manAstiri, numita idio-
ritmica (leedppur9pog, sal juris). In mana'stirile cenobitice,
monahii duceau o viata cu total comuna si nimeni nu
putea avea avere personals, pe cand in cele idioritmice
fAgaduinta saraciei se Intelegea in felul, ca monahii
numai o parte din castigul for s5-1 dea pentru chelttte-
lile comune ale manAstirii, Tar restul I1 Intrebuintau
81. 1) Can. 4, 7, 8, 16 si 24 sin, IV ec.
2) Nov. V, LXXIX. CXXI[I, CXXXIII; titlul IX al Nomocanonului,
can. 40-49 sin. trull.
8) Can. 17-22 sin. VII ec.; can. 1-8 sin. part. din Constan
tinopol a. 861.

www.dacoromanica.ro
 240

pentru Intretinerea lor, prin urmare puteau avea pi avere

personals proprie.
Pe cand In Biserica orientall monahii $i manAsti-
rile sunt organizate In mod unitar, pe baza regulelor
lui Vasile cel mare i a statutelor, cari au la bazA de
asemenea regulele lui Vasile, In apus monahismul numat
pans prin sec. X-lea avea organizatie unitarA, dupA re-
gulele lui Benedict de Nursia. Din sec. X au Inceput
sA se formeze aici asociatii de mdndstiri numite con-
gregatiuni, supuse conducerii supreme a unei manAstiri
centrale si. In cari regulele lui Benedict au fost Inasprite.
Cea dintai pi cea mai Insemnata congregatie a lost con-
gregatiunea cluniacensd cu centrul In mftnastirea din
Clugny (Cluniacum) In Burgundia, Intemeiata pe la 'nce-
putul veacului al X-lea de abatele Berno In asociatie
cu Vilhelm, ducele Aquitaniei. Mai tarziu apoi s'au
format asa numitele ordine ccIlugdrefti, Carl nu sunt
aItceva deck tot asociatii de manastiri, dar In acestea
cAlugarii, pe langA regulele generale mai iau asupra lor-
$i alte angajamente i sA dedica unor probleme speciale..
Prin Infiintarea de numeroase pi diferite ordine, mona-
hismul, In apus, a pierdut organizatia sa unitarA de mai
nainte.

82. Despre monahi.

Monahi,calugdri,calugdrite, asceti, (povaxol, powlarplacr
cei ce duc viata singuratica; xdo'rvoe, zoorpeai, !Atria
[Milne], evlaviosi, Inbunatatitl; acrx/rai, numiti astfel
pentru felul for de viata) se numesc acei membrii ai
Bisericii, cari, cu scopul de a ajunge o perfectiune cat
mai mare in virtutlle crestine, se dedicA unei vieti
corespunzatoare, luand asupra for obligatiunea, de a
tine viata Intreaga, cu strict*, unele fagacluinti morale
speciale. Aceste f5gAduinte, pe cari monahii be depun
cu prilejul intrArii In monahism prin tunderea monahala
(inexou,o1;,, ivroxdpereg, povaxe4), sunt urmAtoarele:
I. Frigdduinfa castitdill (7rapt4Evia, crawoativ-1/4 votum
castitatis), prin care monahul renunta .atal la casa-

www.dacoromanica.ro
 241

tonie, cat si la toate placerile trupeti si la relatiunile

sexuale.1)
2. Elgelduinta sdrdciei (6.1-viopopla, r'Lz:vtoci'AT, votum
paupertatis), in urma careia candidatul de monah trebue
sa dispana asupra averii sale Inainte de tundere, fandca,
daca nu ar face-o, averea sa trace asupra manastirii.
Asetnenea pi toata averea castigate dupa tundere revine
manastirii, caci monahul nu poate sa aibe nici un fel
de avere personals, totul at sau hind at manastirii.')
Exceptie dela aceasta regula se poate face numai cu
privire la rnonahii, cart ocupa afara de manastire un
serviciu independent')
3. Fagdcluinta ascultdrii (?)7ro.zq, votum obedientiae).
Monahul este obligat sa-si supuna vointa lui Fara opO-
zitie si In orice privinta vointii superiorilor sai.4)
3. Fdgdduinta stabilitdtii 07ropovii, votum stabilitatis),
dupa care monahul este obligat s famana in viata
monEihala si in manastire pans la moarte.5)
In Biserica ort. rorn. fratii, monahii pi clericii dintre
monahi pot fi mutati dintr'o manastire intr'alta, dar numai
din motive binecuvantate.9 lar daca vre-un calugar a
-oficia.t undeva, In interes ob$tesc, din ordinal episcopului,
este dator, Indatace a Incetat., delegatia sa, a se Intoarce
la manastirea unde II trimite episcopal sau si a inchina
manastirii agoniseala sa..7)
Episcopii si arhiereii retrasi sau dernisionati sunt
obligati a locul in manastirea, dela care au metania,
sau In alta manastire designate de sf. Sinod.8)
82. 1) Can. 16 Cale.; can. 60 Vas, c. mare ; can. 44 trull.
2) Can. 6 sin. III; Regula de pocainta a 20a, cuprinsa in statutul
manastirii Studion; Nomocan. XE, 1. Sintagma 1. Vlastare, M., 15; Legea
p. org. Bis. rom., art. 15; Statutul p. org. Bis. rom., art. 90.
3) Nov. 5 a lui Leon Filosof.
4) Can. 113 al nomocanonului din Evhologiu; Stat. p. org. Bis. rom.
art. 109.
8) Can. 4 si 7 Calc,; can. 14, 25, 35 Nicef. Conf ; can. 41 si 46
trul; can. 88' Cart.
3) Stat. p. org. Bis., art. 109.
7) Stat. p. org. Bis., art. 110.
8) Stat. p. org. Bis., art. 111.
Dr. N. Popovici: Drept bisericesc 16

www.dacoromanica.ro
 242

83. intrarea in monahism vi feint-11e monahilor.

Dei canoanele nu opresc intrarea in monahism
nici celor mai marl pacatosi, totusi spre a inlatura per-
soanele nevredince si mai ales pe cele, cari nu ar fi in
stare sa observe viata intreaga f5gaduintele depuse, se
cer anumite Insusiri dela candidati, cari trebuesc con-
statate de autoritatile In drept inainte de intrarea in
-manastire. Aceste Insusiri sunt urmatoarele:
1. Vdrsta prescrisd. Ca atare se considers varsta,
la care candidatul poate fi constient de actiunile sale-si la
care poate sa-si manifeste liber vointa sa. Ca varsta pentru
intrarea in manastire se considers cea de 16 sau 17 ani im-
pliniti; Mgaduintele monahale se fac de monahi la 25 ani,
iar de calugArite la 40 ani. Minorii nuinai cu consimtamantul
parintilor sau al tutorilor pot intra in mana'stire.i)
In Biserica ort. ram. s'a fixat varsta de 30 de ani
pentru intrarea in cinul rnonahal, in general, iar pentru
candidatii cu studii teologice sau altfel de studii supe-
rioare 25 ani.2)
2. Paul !tattle spirituale nor male, fiindea idiotii si
nebunii sunt exclusi dela primirea in monahism ca unit,
cari nu pbt lua singuri hotatiri.3)
3. Independenta de obligatiuni sociale. Atat canoa-
nele cat si legile civileto opresc sa se primeased in
monahism cei ce au unele obligatiuni sociale, ass cel
casatorit poate intra in monahism numai dupAce s'a
despartit de sotie prin Intelegere reeiproca,4) jar persoa-
nele, cari stau In servicii publice, numai en 1nvoirea
autoritatii In drept.5)
4. Timpul de incercare fi pregiltire.
a) Inainte de acceptarea candidatului In manastire,
el este supus unei incereari provizorii pentru un Unto
scurt, dupa care se face primirea !litre Ineepatori sau
83. 1) Can. 88/84 si 133/130 Cart.; can. 18 Vas. c. m. can. 40
i 43 trull.; can. 15 Cale.
2) Stat. p. org. Bis., art. 90.
3) Sintag. Vlast., M. 15.
4) Nomocan. XIII, 4. Sintag. Vlast. T. 13.
6) Nomocan. IX, 32 ; XI, 3.

www.dacoromanica.ro
 243

.novifi prin tundere (x.90,0(1) si prin o ceiernonie savarsita

de staret In presenta societatii calugarilor, precum si prin
conferirea unui num. Novitii au dreptul de a purta Im-
bracamintea monahala speciald numita rasa Vlao,3), care
a devenit mai tarziu hnbracamintea obisnuita a cierului
Intreg si dupa care novitii se numesc si rasofori (,6ao-o
cDopot, 1iaaosropo5vrEc3) precum si comilafea (xu./22a.zeo.;). un
acoperernant pe cap In forma cilindricA. Rasoforii deli
nu au depus fagaduintele monahale, totusi suet obligati
sa le tina,'clar dad un rasofor vrea sa paraseasca cu
orice pret manastirea, nu se opreste dela aceasta si
apoi, esincl din manastire, are si dreptul de a contracts
casatorie.1)
In Biserica ort. rom. cel care doreste a se face
monah este dator a adresa episcopului o petitiune In
acest scop, la care trebue sa alature toate actele cu
privire la stuciiile si trecutul sau. Episcopul daca &e-
ste cererea acceptabiia, 11 trimite in ascuitare la una
din mandstirile eparhiei sale. In caz cand candidatul
dovedeste o purtare bung si este un element folositor
obstei manAstiresti, staretul 11 poate recome.ricla episco-
pului pentru admiterea legala In randal fratilor.2)
b) Noviciatul opyapeapo'g). Inainte de prirnirea in
monahism candidatul, ea hicep5tor optdpaa.., novitius),
trebue sa se supuna sub conducerea unui monah expert
(6i.ciacepg) unui timp de incercare si de pregatire, care
de regula este de 3 ani, putand fi scurtat pars la cel
mult 6 luni, dar numai din cauza unei boale grele sau
cand este vorba de o persoana In general recunoscuta
ca pioasa si morals. La cazul, dad.' candidatul nu pre-
sinta garantie suficienta de statornicie, novitiatul poate
fi prelungit si peste 3 ani.3)
Dupd trecerea timpului de novitiat si dupace can-
didatul s'a gasit vrednic de viata monahala, este primit
formal in randul monahilor prin tunderea monahaM
I) Zhishman, Das Eherecht d. orient. Kirche, p. 493.
2) Stat. p. org. Bis., art. 90.
3) Can. 5 sin. III ; can. 26 Nicef. conf, ; can. 79 al nomocan,
din Evhologiu; Stat. p. org. Bis. art. 90.
16'

www.dacoromanica.ro
 244

propriu zisa (povaz(4 7rozdpa eg), cu care ocasiune depune

$i fAgaduintele monahale pi devine parta$ al drepturilor
monahale. Tunderea monahilor o face staretul, care
trebue sa aibe hirotonia de presbiter, iar dad' nu ar
avea-o se indeplineste de episcopul competent. Cea a
calugAritelor se face de episcop sau de un presbiter
imputernicit. La actul tunderii trebue s asiste $i mona-
hul, sub a carui supraveghere candidatul $i-a facut tim-
pul de noviciat.')
In Biserica ort. rom. pentru primirea $1 tundered
in monahism se cere ca staretul, dupAce candidatul da
dovezi de suficienta pregatire $1 aplicatie pentru mona-
hism, sa-I recomande episcopului spre a fl supus exa-
menuiui de monah, fin fata unei comisiuni anume in-
stituita in acest seop, dupa care examen episcopul
aproba primirea $i tunderea aceluia in cinul monahal.2)
Dupa tundere i depunerea fAgAduintelor monahale,
monahul primeste imbrAcamintea fArA maned numita
mantle (6 icavNag, rj pavo y, 76 timid ov) sau schima micd
(73 tax,obv 07)2110) sau chipul mic, o Invelitoare peste aco-
peremantul capului, ce cade pe spate ca un vat, numita
paracamilafeci (7rapaxapt2r,c4 y(w) , .7ras pcxec.r..aAatov) i 0 CrliCe,
pe care o poarta sub ImbracAminte. Dupa vestmantul
dintai acesti monahi se numesc pav800y)6floe sau monahi
cu schima mica. SchimA (ap;fia, fatA, chip) Insernneaza,
dupa terminologia canonica, smerenia exteritoara ca
semn al caintii interne, sufietesti si acesti monahi se
numesc asa dupa gradul caintii spre deosebire de cei
cu schima mare.8) DupA cruce se mai numesc pi stavro-
fort (oi arau,00Opoe). Monahii cu schima mica sunt obli-
gati a ramane in monahism si a tine fagaduintele depuse
pans la moarte.
Daca monahii cu schima mica s'ati distills in curs
de un tiny indelungat 30 ani 4) in observarea
severs a regulelor monahale $i au ajuns la o desavarsire
1) Can 2 sin. III.
2) Stat. p. org. Bis., art. 90.
8) Coment. Zonara la can. 3 Ancira.
4) Mila, op. c. p. 541.

www.dacoromanica.ro
 245

mai mare a ascezei monahale, li-se permite renoirea,

In forma severs, a fagaduintelor monahale, ceeace se
face in Biserica, pe langa o ceremonie spirituals spe-
cials- i cu care prilej primesc si o Imbracaminte spe-
cials, Ingereasca" (z-6 arre2ex6v ()Apo sau schima mare
(r6 ,uir a a Afia): av ItAa,t9ov sau apapava Lay, un fel de scut pe
spate ca simbol al jugului monahal i In loc de para-
camilafcA cuculionul (xobx06).100, un Invelis al mantiei cu
gluga. Acestia se numesc monahi ca schima mare
tperaAocr;o2goe) sau cu schima ingereasca (of ro5 cirre).exo5
Xlitarog) Ei sunt obligati a duce o viata ascetics severs.')
La fel cu acetia sunt anahorefii ovaponz-al, cari se
dedica .vietii pustnicesti, In post continuu 1 rugaciune,
ntr'o chilie separata de manastire, precum 1 eremifit
(e4-raj), cari I i petrec viata In pustie.1)
Monahii hirotoniti preati se numesc ieromonahi
VEPoPovaxo iar cei hirotoniti diaconi, ierodiaconi (epo
ecixovoe), dei numirea mai core eta a acestor din urma
ar fl diacomonahi (Sexoyopovazoc).
In Biserica ort. rom. gradele monahale sunt :
monah, ierodiacon, arhidiacon, ieromonah, since!, proto-
since!, arhimandrit. La maid se disting starefe lard
cruce i starefe cu cruce. Gradele superioare se dau de
episcop, pe baza unei recomandari a consiliului duhov-
nlcesc, numal celor cu merite deosebite i cu pregatire
mai buns. Rangul de arhimandrit se va conferl, cu apro-
barea sfantului Sinod, de episcopul respectiv.8) Pentru
a fi hirofonit ierodiacon sau ieromonah se cere a fi
absolvent al seminarului monahicesc, sau al unei scoale
teologice. In lipsa acestora, candidatii vor fi supusi
unui examen In fata unei comisiuni instituita de
episcop.4)
Monahii, cari au primit tunderea monahala, nu mai
pot refill* la viata de monahi pans la moarte sub
1) Can. 2, 8 sin. 1V ec. ; can. 81 trul. ; can. 5, 9 si 13
.sin. VII ec.
2) Can. 41 $i 42 trul.
3) Stat. p. org. Bis., art. 105.
4) Stat. p. org. Bis., art. 93.

www.dacoromanica.ro
 246 --
pedeapsa anatemei,1) tar celui ce ar parAsi viata monahala
trebue sa i-se is averea si sa fie readus In manastire
cu forta.2) Apoi monahii pentru once delict sunt pe-
depsiti cu mult mai aspru decftt ceilalti membrii ai
Bisericii.8) El nu au voie sa manance carne,4) s se
ocupe cu afaceri lumesti,5) nu pot fi tutori,6) nasi la
botez,7) si nu pot binecuvftnta nici o casatorie, deck
acei monahi, cari sunt, cu aprobarea episcopului, In-
trebuinfafi In serviciu parohial.8)
in Biserica ort. rom. monahii invatati stau Ia dispo-
zifia episcopului si pot fl utilizafi la trebuin(ele admi-
nistrafiei bisericesti sau pentru apostolia interns si
externs de once soiu. Cei nepotriviti pentru activitatea
intelectuala stint obligati a se ocupa cu lucrari practicp
sau fizice. Refuzul dela aceastA indatorire care se
poate Ingadul numai In caz de boalA trage dupa sine
excluderea din mftnAstire.9)
Apoi tofi monahii, fart privire la hirotonie sau
hirotesie, sunt datori a Implini, . cu toata stricteta, nor-
mele canonice si cele privitoare la viata monahiceasca
din rftnduiala pentru monahi.10) in fine stint datori
sa lucreze In atelierele de mftnastiri, pretutindeni unde
exista.")
84. Despre rnanastiri.
DupA sexul persoanelor monahale, avern mancistirt
de calugari $1 de WIWI* (tiomer4p7a tivis,p16 a xul fumexera),
ba au existat si mandstiri mixte sau duble (,uomoitoco:
1) Can. 7 sin. Cale.; Scrisoarea lui 't'eodor Studitul atm monahul
Grigorie (lib. IL ep. 165) si eittre egumena Eufrosina (ep. 1'96).
Nomocan. IX, 32, Sintag. lui Vlast. M. 16.
8) Nomocan. IX, 29, XI, 5, XI, 4, 6 si Sintag. Vlast. M. 15.
4) Mitrof. Critopul. zonfesio gap: j9 ; can. 34 Nicef. confes.
8) Can. 3 $i 4 sin Cale.
6) -Sintag. Vlastare, M. 15.
7) Can. 87 ar nomocan. din Evhologiu,
8) Can. 84 al nomocan. din Evhologiu.,
9) Stat. p. org. Bis., art. 110.
19) Stat. p. org. Bis.. art. 91.
11) Stat. p. org. Bis , art. 88,

www.dacoromanica.ro
 247

T3 ;TAO, in cari calugarii si cAlugAritele traiau sub acela

acoperi I. sub conducerea aceleasi capetenii, dar In
desp5I1Arninte separate. Acest fel de manastiri dela un
time incoace au fost strict interzise.1)
Dup5 felul de viata al monahilor existA manastiri
cenovitice sau cenobil (xotvdi9m) 1 idioritmice (ide,ww9pa).
In cele- cenovitice totul este comun Si nimeni nu
poate avea avere personals. Qrganizarea este monarhicA,
intrucat staretul (apwas, iorpayapin23, 00611611G, ;2/09tiz,?2)
ales pe viata de catre obstea monahilor i intArit de
episcop si care de regula are hirotonia de presbiter,
conduce totul atat In privinta spirituals cat i temporalA.
Pentru administrarea averilor InsA staretul trebue sa
aibe un econom.2) Acest fel de viata monahall este cea
mai raspandita in rasarit.
fn manAstirile idioritme monahii locuesc In aceea
mariAstire, avand serviciul divin comun, dar fiecare are
locuinta sa separata si singur se ingrijete de tralul
vietii sale. Chiar $i avere personals pot avea monahii
din acest fel de manastiri, de care dispun dupa plac i
numai o parte din venite sunt obligati sA le cedeze
pentru cheltuelile manastirii. Conducerea este organizat5
pe baza democratica, intrucat staretul 4rapzw)c, zpwroreutoo
se alege in fiecare an din partea fratflor cei mai bAtrani
intr'o adunare a intregei societati. Acesta se ingrijeste
de serviciul divin, de venitele si cheltuelile pentru litre-
tinerea manastirii, avand s supunA socotelile anual
societAtii. FiindcA aceste manastiri reprezinta principiul
contiintei individualiste personale, care de fapt nu
este in consonants cu principiul fundamental, pe care
se bazeaza monahismul, adeca cu principiul saraciei de
bunA voie i cu acel al subordongrii vointii individuale
proprii fats de vointa staretului, Biserica a luat poflie
contra acestui fel de manastiri.')
Mai existA si manastiri mai mid numite schituri
(aonnj,ata sau agraf), mai ales pe muntele Athos, cari nu
') Can. 20 Nic. 11.
2) Can. 11 Nic. IL
8) Nlila, pp. c. p. 555.

www.dacoromanica.ro
 248

sunt altceva, decat sate de anahoreti, dependente de o

manastire. Se compun din mai multe case, (za),t3rte) to
cuite de cativa monahi, In frunte cu capul for (i -zpari sau
ripovra.,4). in schituri asceza este mai severs decat in
celelalte manastiri i cei mai multi calugari aunt dintre
cei cu schima mare. Afars de schituri mai exists pe
muntele Athos si chili! izolate, in car! vietuesc 2-3
anahoreti, numiti eh/110(i (z1..),A,,Dro.), la olalta, sau si nuniai
cate unul singur (ip7z.!F7tzt).
Fiindca, in general, manastirile se -pot Inflinta nurnai
cu consimtarnantul episcopului- eparhial si sunt supuse
supravegherii i jurisdictiunii acestuia, atat in relatiunile
exteritoare cat si cu privire la administratia averii se
numesc indnastiri eparhialefroaanip,a i;vip-zeax?.. sau _volocapi),
spre deosebire de Indildstirile patriarhale (fiovaapjperi
arpeapztx.,..) nurnite si stavropighii (ara9,007177;r1(2, dela arwipb3,
cruce qrv.9i:, a infige). Acestea din urma sunt supuse
direct patriarhului si stint independente fata de episcopal,
In a carui eparhie se afla ca esceptie dela regula
generals. Numele de stavropighii I-au primit dela crucea,
pe care o trimitea patriarhul sa se infiga la fondarea
unei manastiri de pe teritoriul patriarhatului sau, prin
care act manastirea respective se scotea de sub . juris-
dictiunea episcopului local si se supunea direct patri-
arhului.9 Acest drept sau privilegiu 1-au ca'stigat
patriarhii prin uz si de unit canonisti este combatut ca
anticanonic.8)
Mai existati pi asa numitele meinastiri inch/nate
(t.tovaar,ofa fly,e3,00;lisvo, dependente ca filii de alte manastiri.
De acest fel au fort mai multe In principatele romane,
fiind inchinate locurilor sfinte, asa sftului mormant din
lerusalim, manastirilor. de pe muntele Sinai, celor de pe
muntele Athos etc. Aceste manastiri filii erau obligate
sa cedeze o parte din veniturile for manastirilor mame.
1) Can. 4 Cale.; can. 17 sin. VII ec.; can. 6 Carth.
2) Comentarul lui Balsamon la can. 31 ap. si coment. Arhim. loan
la can. 4 din Calc,
3) Saguna, Compendiu de drept canonic, p. 198 sqq.

www.dacoromanica.ro
 249

In a. 1864 Insa averile for au fost secularizate Si prin

aceasta s'a desflintat si dependenta lor.
In fine mai exists si manastiri, earl formeaza
Impreuna o comunitate (xoevd7;74 Astfel de comunitati de
-manastiri sunt numai In Thessalia (Meteorenkloster) si
cele de pe muntele Athos. cari din urma stint conduse
de catre tin comitet (7rearaatit) compus din 4 epistati
-071,71-dra) cu resedinta in localitatea centrals Kara"
(Kupc0 i sub presedintia protepistatului (ziororeztartir0.
Demnitatea epistatilor trece din an in an pe rand asupra
marastirilor. Pentru rezolvirea chestiunilor mai.impor-
tante epistatil sunt obligati a convoca adunarea intregii
comunitati (au' -'e care se compune din 20 deputati
(avrta-pijoy nroe) ai manastirilor.1)
In Biserica ort. rom toate manastlrile au un scop
dublu: duhovnicesc i practic. Conform acestora fiecare
manastire este datoare:
a) a-si Intocml astfel viata in iriteriorul el, /neat
sa devie un loc de aleasa i desavarsita viata biseri-
ceasca, de frumoase virtuti crestinesti, de evlavioase
slujbe religioase, de bogata mangaere sufleteasca, atat
pentru convietultorii ei, cat si pentru crestinii cari o
vor vizita;
b) sa practice ocupatiuni si Indeletniciri potrivite
cu sfintenia focului, cari sa fie de folos poporului In
mijlocul caruia se afla si sa dovedeasca o dragoste
impreunata cu fapte bune fata de obstea 01.11.2)
Daca vre-unei manastiri i s'ar impune sa ingrijasca
de trebuintele sufletesti ale credinciosilor din apropierea
ei, va trebul sa ceara Indrumari speciale dela episcopul
sau.5) Apoi manastirile cu mijloacele for materiale vin
In ajutor la nevoile eparhiei si ale tuturor institutlilor
ei, dupa normele stabilite de adunarea eparhiala si de
episcop.4)
2) Ph. Mayer. Die Haupturkunden iir die Gesch. der Athoskloster,
Leipzig 1894, p. 81.
2) Stat. p. org. Bis , art. 87.
3) Stat. p. org. Bis , art. 106.
4) Stat. p. org. Bis., art. 114.

www.dacoromanica.ro
 - 250 -
Pentru realizarea scopului for manastirile de calu-
gari vor infiinta: seminarii monahale; scoli de misionari;
tipografii si legatorii de all, ateliere pentru icoane,
picturA bisericeasca, etc., scoli de cantareti bisericesti
cultura de albine, de vie, de viermi de matase; ateliere
de meserii potrivite cu Indeletnicirile tagrnei. In cele de
maici se vor Mil*: scoale monahale de maid, pro-
fesionale si de menaj; cursuri speciale. de lucru pentru
fete, orfelinate; institute pentru pregatirea surorilor de
caritate; ateliere pentru tesaturi si cusaturi nationale,
pentru confectionarea stofelor de ornate bisericesti, pen-
tru croirea si cusutul vestinintelor preotesti, pentru bro-
datul ornatelor $i mitrelor arhieresti; azile de batrane
$i orice altfel de asezeminte de caritate.1)
Pentru Imboggtirea cunostintelor calugarilor, fiecare
manastire trebue sa aiba o biblioteca cu cacti rituale,
bisericesti, religioase, istorice, economice, etc., cari vor
fi puse la dispozitia comunitatii monahale.2)
Apoi In Biserica ort. rot, afara de manastirile
ordinate, de calugari $i de calugarite, se destineaza in
fiecare eparhie cate o manastire de calugari si una de
calugarite, pentru pregatirea si desavarsirea personalului
monahal conducator at diferitelor institutil culturale si
misionare din mariastiri. Aceste manastiri vor avea con-
ditii speciale de admitere si de Intretinere.$)
85. Jurisdieflunea asupra mautistirilor.
Orice manastire, afara de stavropighii, este supusa,
Intru toate, direct ordinelor si dispozitiunilor episcopu-
lui eparhial. Episcopul este conducatorul canonic al
manAstirilor, atat in privinta reIatiunilor exterioare, cat
,si. cu privire la administratia interns.')
Episcopul da autorizatie pentru lnfiintarea manasti-
rilor, dupace. s'a convins despre intentiunea sincera si
1) Stat. p. org. Bis., art. 88.
2) Stat. p. org. Bis., art. 107.
8) Stat. p. org. Bis., art. 89.
85. 4) Stat. p. org. Bis , arts 85.

www.dacoromanica.ro
 251 -
pioasa a celui ce voieste a ,Intemeia o manAstire si
dupAce a constatat CA terenul pentru cladire este potri-
vit si ca fondatorul garanteaza clAdirea si Inzestrarea
complecta a mAnAstirii cu cele trebuincioase ')
In Biserica ort. rom. manastirile noui se pot In.-
hi* numai cu invoirea si binecuvantarea sfAntului Sinod,
la propunerea episcopului respectiv, fie ca Interneietorul
este an calugar sau particular, care sa asigure mijloa-
cele necesare pentru sustincrea for si a personalului,
fie CA aceasta s'ar, face din initiativa unor corporatiuni
bisericesti, cari si-ar lua angajamentul .de a aduna nnj-
loacele necesare. Desfiintarea unei manastiri se poate
face deasemenea numai cu incuviintarea sf. Sinod.2)
Episcopul se Ingrijeste de bursa administrare a averii
manastirilor, care nu poate fi InstrAinatg, cum dealifel
o manAstire odatA sfintitb." nu poate fi transformata In
locuintA lumeascA.8) Prin urmare secularizarea manasti-
rilor din punct de vedere al dreptului canonic, poate fi
justificata cel mutt in cazul daca ele nu mai pot co-
respunde scopului, pentru care au fost Intemeiate si
daca averile for secularizate se vor Intrebuinta de stat
pentru scopuri, cari sa nu fie straine de BisericA, cum
ar fi prefacerea for In institute de educatie, caritate,
spitaluri etc.
Episcopul are.mai departe datoria sa se Ingtijasca
de observarea regulelor monastice In mantstiri, el aprobA
introducerea inovatiunilor In administratiunea externs,
IntAreste alegerea staretului, a consiliulul duhovnicesc
si economic ales de sobor, precum si alte- hotArlri ale
societatii monahilor privitoare la monahi sau la admi-
nistrarea averii manAstiresti, cum suet: aprobarea bu-
gptului mandstirii, aprobarea gestiunii financiare si a
cheltuelilor extraordinare.4) Pentruca sA poatA exerciti
mai bine supravegherea asupra manastirilor, episcopul
are datoria de a be vizita personal, sau ca institue um
') Can. 4 Cale.; can. 17 sin. VII ee.
2) Stat. p. org. Bis., art. 86.
3) Can. 24 Cale.; can. 49 hull. can. sin. VII ec.
4) Stat. p. org. Bis., art. 93, 99 0 101.

www.dacoromanica.ro
 - - 252

'organ InsArcinat anume numai cu supravegherea mana-

stirilor, pe exarhul mdnastiritor (4aozos rt7N povaarvia,).
In sfatul presbiterial de pe langa episcop sachelariul
are 4tributiunea de a se Ingrijl de manastiri, referind
asupra tuturor chestiunilor manastirilor de calugari, lar
sacheliul are grija celor de calugarite.1)
In Biserica ort. rom. fiecare eparhie are pentru
manastirile sale un exarh, numit de episcop, la propu-
nerea soborului stare(ilor, pe timp de 6 ani, dintre
monahii cu experienta si absolventi ai unei scoli teo-
logice; acesta este obligat a le vizita cat mai des; a
.se interesa de mersul vietii for calugaresti, de scolile,
atelierele si institutele lor; a controls, cu binecuvantarea
episcopului, administrarea averii si a veniturilor; a se
convinge despre executarea ordinelor episcopului; a face
acestuia propuneri Motivate de Indreptarea relelor si de
introducerea Imbunatatirilor In toate privintele.
Episcopul poate delega si alte organe bisericesti
pentru controlul necesar.2)
86. Organizatla si administratia Interns
a manastirilor.
Organizarea si administratia interns a manastirilor
se face dupa regulele generale precum si dupa statu-
lele (intera) speciale at manastirilor.
Conducerea interns suprema a manastiril o are
.stareful, superiorul sau prepozitul, numit In vechime
-abate (appal, parinte), care se considers ca un parinte
fata de ceilalti monahi, numiti Intreolalta frail (aSeA500?),
formand cu to(ii o familie spirituals_ Mai tarziu staretul
a primit numirea de egumen, iar unit dintre egumeni
-titlul de protosineel i arhimandrit.
Cuvantul arhimandrit (apiepay'dperv) Nine dela egip-
teanul ,mandra", turma si Insemneaza pe cel mai mare
peste turma adeca peste societatea monahilor.8) Numi-
1) Vezi p. 200 din cartes aceasta.
2) Stat. p. org. Bis., art. 112.
86. 3) Nov. 5 Inst. cap. 2 $i 7.

www.dacoromanica.ro
 253 -
rea de arhimandrit se dadea la 'nceput in general tuturor
staretilor. Mai tarziu !Elsa demnitatea de arhimandrit
a fost rezervata numai pentru staretii manastirilor mai
marl, sau ca se dadea unor stareti ca titlu de onoare,
sau chiar si altor calugari-preoti pentru merite personale.
Insigniile arhimandritilor sant_ cdrja (Qcanzola, r)exavizeov),
crucea pe piept pi epigonatul sau nabedernita, o bucata
de materie pretioasa In 4 unghiuri, legate de brau la
coapsa dreapta. In unele pari, cu deosebire In Rusia
sunt si astfel de arhimandriti, cari au si insignii epi-
scopesti, ca mitre, carje episcopeasca, mantle etc.),
In Biserica ort. romans rangul de arhimandrit se con-
feta, cu aprobarea sf. Sinod, de episcopul respectiv.2)
In rang ierarhic dupe arhimandriti yin protosincelit
worocurxii,20c), stand Inaintea egumenilor pi protopres-
biterilor. Am aratat) ca protosincelul era cel dintai
intre monahii dela curtea episcopeasca, cari aveau chi-
Hite for langa cea a episcopului, de unde acestia s'au
ySl numit sinceli (0.47-xe2100. Dupace Insa institutia since-
lilor astazi nu mai exists in forma din timpurile vechi,
protosincelatul a ramas un titlu de onoare pentru mo-
nahii binemeritati pi ei sunt pusi In deosebite functiuni
bisericesti. Insigniile for sunt epigonatul i cdrja.
Egumend (ro6pzvog, conducator, povatuitor) sunt
staretii; cari nu au alta demnitate sau titlu de onoare-
mai Malt. Ca semn at demnitatii for au cdrja.
Fara de manastiri toti staretii, fie arhimandriti, pro-
tosinceli, sau simplii egumeni, au- aceleasi drepturi i
datorii. Instituirea staretului se face de regula prin ale-
gere de catre obstea calugarilor dintre monahii din
manastirea respective sau in caz de necesitate si din
alta. Candidatul trebue sa fie dus viata exemplars si
sa se fie distins prin pietate si capacitate. Episcopul
are dreptul de a confirms pe cel ales, caruia ii da
decretul de confirmare4)
1.) Anm. Strahls Geschihte der rusischen Kirche". I p. 718 i 717.
2) Stat. p. org. Bis., art. 105.
3) Vezi p. 199 din cartea aceasta.
4) Nomocan. XI. Sintagm. lui Vlastare, M, 15; can. 1 sin. I-11 .

www.dacoromanica.ro
 254

In Biserica ortodoxa romans staretul se alege astfel:

soborul manastirii prezinta tree candidati dintre monahii
cei mai distin0, ear episcopul numete pe unul dintre
ei. Candidatii trebug sa aibe varsta de \cel putin 30
ani i sa fie, dupa putinfa, absolvenfi ai unei coale
teologice, cu o deosebita activitate misionara 1 cultu-
rala-bisericeasca.1)-
Daca in vre-o manastire s'ar afla vre-un arhiereu
retras, sau pensionar, el poate fi ales, cu aprobarea
episcopului i daca soborul II dorete, staret. Dar iii
pentru cazul ca nu este staret, soborul are sa-i faca
toate Inlesnirile traiului i sa-i dea toata cinstea c4e-
nita demnitatii arhiere0.2)
In caz de moarte a staretului, episcopul numgte,
pad la alegerea altuia, un Ioctiitor dintre monah1.8)
Drepturile si datoriile staretului sunt urmatoarele:
1. El este eful manastirii 1 ca atare- toti monahii
-din manastire ii sunt subordonati i toate intreprinderile
trebue sa aibe consirntamantul lui,
2. et susfine disciplina Intre monahi, supraveghiind
ca acetia sa observe atat regulele generale ale lui
Vasile cel mare cat i statutele specialeavand Si drep-
tul de a da i pedepse corespunzatoare,4)
3. primete deptmerea fagaduintelor dela monahii
noui i sfintete pentru manastirea sa subdiaconi gi ceteti,5)
4. admmistreaza prin un econom averea manastirii,
pentru care el este responsabil,6) supravegheaza atat
pe econom, cat i pe ceilalti slujitori ai manastirii Intru-
Implinirea datoriilor lor.
Cu toate ca -guvernarea regulata a manastirilor prin
stareti este monarhica, totu nu este Ingaduit ca staretul
sa se poarte In mod despotic, ci trebue sa find seams
de sfatul calugarilor mai batrani. Pentru aceea in fiecare
1) Stat. p. org. Bis , art. 95.
2) Stat. p. org. Bis., art. 96.
8) Stat. p. org. Bis., art. 94.
4) Can. 24 at lui Nicef.
5) Balsam. ad can. 6 $i 14 Nic. II; can. 17 at lui Nicef. mart.;
coment. lui Balsamon la can. 6 Cart. 6) Can. 11 Nic. II,

www.dacoromanica.ro
 255

manastire exists un sfat 0004) compus dintre monahii

mai batrani numiti consilieri (0.4ti9ooA0,), impartiti In trei
senate: unul pentru jurisdictiunea sau judecata bis.,
altul pentru afacerile bis. si liturgice si al treilea pentru
afacerile economice. Conform cu normele date de Teodor
Studitul si de altil, membril ai sfatului sunt urmatorii:
din senatul pentru judecata sau tribunal (,orzipto..) fac
parte1): 1) vicarul, care este si representantul staretului
In lipsa lui si at doilea In rang dupa staret (ch,urepvio)v);
2) duhovnicul (,az-.,p ;71,.s.9t(cez6g), care marturiseste pe toti
monahii, incepand cu staretul; 3) trei sau patru monahi
mai bAtrani ugrecrrdtw.,;,oxae) De afacerile bis. pi liturgice
Ingrijeste in primul rand: eclesiarhut (ixx*no.,0/1q), apoi
paraclesiarhul, proto-canonarhul, canonarhut i taxiarhul.
Cu afacerile economice ale manastirii.se ocupa economul
(01opt;t200, care fiind un post foarte important In mana-
stire, trebue neaparat Indeplinit, iar daca staretul nu ar
face-o, se pedepseste de episcop si acesta singur va face
numirea.2) Despre administrarea averii economul are sa
des socoteala adunarii manastirii. Pe econom it ajutA:
pareconomul, economul metocurdor (u:sr,4fov, proprietate
sub administratia directs a manastirii), duhiarul, Ingriji-
torul cassei manastirii, gramaticul, care este notarul sau
contabilul manastirii si altii.
Manastirile din Biserica ort. romana prin statutul
de organizare bisericeasca din a, 1925 an primit noui
norme de organizare. Dupa acestea organele manasti-
Testi si atributiile for stint urmatoarele:
Conducatorul suprem al oricarei mana'stiri este
episcopul, dar, in lipsa lui, std la fata locului, staretul,
care este presedintele soborului sl conducdtorul direct
at intregei manastiri. Ca presedinte al soborului manasti-
resc este dator a consults in afaceri importante soborul
si a tined buna ordine In aceste consultari.3)
Staretul sau stareta reprezinta manastirea Inaintea
tuturor instantelor judecatoresti de orice grad si a tuturor
1) Teodor Studitul, oda VI.
2) Can. 11 sin. VII ec.
2) Stat. p. org. Bis art. 94.

www.dacoromanica.ro
 256

autoritatilor administrative de orice categorie. Are dreptul

de a face acte de aparare, cereri In justitie, apeluri,
opozitii, revizuiri, recursuri, mice fel de urmariri, avand
pentrui aceasta invoirea consiliului economic, aprobata
de episcop.')
Staretii si staretile manastirilor din eparhie se vor
intruni, din cand In card, sub presedintia episcopului
sau a delegatului sail, spre a discuta asupra feluritelor
nevoi si ImbunAtatiri In vista de obste a manastirilor.2)
Fiecare manastire are un sobor manastiresc, com-
pus din toll monahii sau monahiile mandstirei respective.
Soborul manastiresc se Ingrijeste de bunul mers atat at
vietii religioase, culturale si sociale din manastiri, cat si
de buns starea economics. El poarta si raspunderea
bunei ordine din manastirea sa. HotArirele lui se Ian cu
majoritate de voturi si In contra Ion se poate apela la
episcop In termen de 8 zile.
Indeosebi este de caderea soborului: examinarea
rasoforilor inainte de a se priml in cinul monahal si
recomandarea catre episcop atat a acestora cat si a
celor apti a fi hirotoniti ierodiaconi silieromonahi; In-
grijirea de averea manastireasca prin facerea inventarului
si bugetului, si prin examinarea gestiunii financiare, care
din urma, ca si bugetul, se va supune spre aprobare
episcopului, Ingrijirea de ccoalele manastiresti si alege-
rea staretului.8)
Staretul este ajutat in conducerea manastirii de tut
consiliu duhovnicesc i altul economic, cari se Intrunese
de cateori este trel5uinta.
Cel duhovnicesc sau disciplinar din manastirile de
calugari este compus sub presedintia staretului
din duhovnicii tnanastiril si din monahii cei mai cu
autoritate, in total eel putin din 5 membrii.. Ei se aleg
de sobor pe timp de 6 ani Si se aprbba de episcop.
In mangstirile de maici consiliul duhovnicesc se corn-
1) Stat. p. org, Bis., art. 97.
2) Stat. p. org. Bis., art. 113.
3) Stat. p. org. Bis., art. 93.

www.dacoromanica.ro
 257

pune din stareta, duhovnicul manastirii si un numAr

corespunzator de maici dintre cele mai cu experienta,
alese pe termen de 6 ani de catre sobor. -Duhovnicii
din mAnastirile de calugari si de maice trebue sa fie
ieromonahi gi numifi de episcop.')
Consilial economic este compus sub presedintia
staretului din: economul, cassierul, eclesiarhul gi
arhondarul mAnAstirii, cari se aleg pe termen de 6 ani,
de cAtre soborul manastiresc si se Intaresc de episcop.
La mAnastirile cari au -peste 50 calugari, soborul va
delega IncA trei membrii in consiliul economic. Dad
intr'o manastire nu se gAsew oameni potriviti pentru
aceste oficii, episcopul poate permite a se alege si din
alte manastiri.2)
Atributiile amAnuntite ale staretului, ale consiliilor
duhovnicesti si administrative, ale economului, cassie-
rului, eclesiarhului si arhondarului vor fi stabilite prin
regulamente speciale, alcatuite de soborul staretilor tu-
turor mangstirilor dintr'o eparhie gi aprobate de episcop
si de sf. Sinod.3)
LucrArile de cancelarie ale consiliului duhovnicesc
i ale celui economic le Indeplineste un secretar ales
de sobor gi aprobat de episcop.4)
ManAstirile de maici se conduc dupa aceleasi
norme ca cele de calugari; deci toate normele referi-
toare la staret, econom, cassier, eclesiarh, arhondar
$i secretar din manastirile de calugari privesc, In aceea
masurA, ai pe staretA, econoam5, cassierA, arhondar5,
secretary etc., din manAstirile de maici.5)
E) Clerul grantor.
87. Organizatia clerului militar roman.
In timpurile mai noui indeplinirea serviciului de pastor
sufletesc pentru persoanele din armatele celor mai multe
state s'a incredintat clerul militar, organizat dupa statute
speciale.
1) Stat. p. org. Bis.; art. 98, 99 $i 100. 2) Stat. p. org. Bis.;
art. 101. 3) Stat. p org. Bis.; art. 104. 4) Stat. p. org. Bis.; art.
102. 5) Stat. p. org. art. 103.
Dr. N. Popovici: Drept bisericesc... 17

www.dacoromanica.ro
 - 258 -
In Romania organizatia clerului militar s'a normat
prin legea privitoare la organizarea clerului militar din
a. 19211) i prin regulamentul pentru punerea in apli-
care al acestel legi.2)
Tot' preotii militari sunt asimilati In grade ofitereti,
cu ierarhie proprie. Preotii de regiment sunt asimilati
cu gradul de capitan, cei de divizie cu gradul de major
sau locotenent-colonel, cei de corp de armata cu gradul
de locotenent-colonel sau colonel, iar seful sau inspec-
torul clerului militar cu gradul de genera1.8)
Preotii militari nu pot avea nici parohie nici catedre,
pot fi insa profesori la institutiile militare.4)
Recrutarea preotilor militari se race prin concurs,
care are loc Inaintea unei comisiuni de examinare nu-
mita de ministrul de razboiu.2) Numirlle preotilor mili-
tari activi se fac prin decret regal, din tabloul celor
reuiti la concurs.6) Cei cu rangul de capitan se rem-
teaza dintre licentiatii i doctorii In teologie, dupA o
practice de pastorire de 3 anii---neavand o varsta mai
mare de 32 ani. Cei de divizii i cei de corp de armata
se recruteaza dintre preotii de regitnente.7)
Conducerea intregului cler militar o are un arhiereu
ca .inspector al clerului militar" cu titlul ,episcop de
Alba Julia". El este membru at sfantului Sinod i
senator de drept. Se institue prin decret regal, dintre
candidatii recomandatl de sf. Sinod, de acord cu mi-
nistrul de rasboiu.8) Are jurisdictiune dubla, una spiri-
tuals si alta administrative. Atributiunile spirituale le
exercita numal asupra preotilor de rit gr. oriental
1) Promulgate prin decretul regal No. 3378 din 20 Julie 1921
publicat in Monitorul oficial" No. 99 din 6 August 1921.
2) Aprobat prin jurnalul Consiliului de ministrii No. 783 din
16 Aprille 1924 (publicat in Monitorul oficial No. 115/1924) qi prin
decretul regal No. 1970 din 18 Iunie- 1924.
8) Leg. clerului militar art. 4 1 Reg. art. 13-15.
4) Legea cl. mil, art, 4, Reg. art, 17.
5) Legea cl. mil. art, 1 Eli Reg. art. 1-11.
8) Legea cl. mil. art. 1 si Reg. art. 12.
7) Lege# cl. mil. art. 7.
8) Leg. i. militar, art. 5 ci Reg. art 40.

www.dacoromanica.ro
 259

<ortodox), iar din punct de vedere administrativ are In

subordine pe toti preotii militari activi, deci I pe pasto-
rii, imamii i rabinii din intreaga armata.')
Episcopia militara are aceeai organizare ca i
celelalte episcopii ale Orli. Cancelaria inspectorulUi
clerului militar functionaza la reedinta episcopiei mill-
tare, in capitala tArii.2)
Clerul militar, din punct de vedere administrativ,
este supus regulelor i Indatoririlor generale prevazute
de legl ci regulamente pentru ofiteri.3) Abaterile de
ordin disciplinar cad in competinta autoritatilor superioare
eclesiastice militare. Spre scopul acesta va functionA un
consistoriu spiritual militar, constituit dintr'un preot de
corp de armata i patru membrii preoti de divizie.
Sentintele de caterisirea vinovatului pot fi atacate cu apel
inaintea sflul Sinod. Caterisirea atrage dupa sine pier-
derea gradului militar preotesc i indepartarea sa din
cler. Sentintele ratline definitive vor ii aprobate de
episcopul clerului militar 1 sunt aduse la cunoctinta
ministrului de razboiu pentru executare.4)
In caz de mobilizare numarul de preoti se corn-
pleteaza cu preotii militari admii in cadrul de rezerva.5)
1) Leg. cl. militar, art. 5 0 Reg. art. 43.
2) Reg. art.. 42. .
3) Leg. cl. militar, art. 10.
4) Reg. art. 32-37.
6) Leg. cl. mil. art. 11.

17*

www.dacoromanica.ro
Adaus la sectiunea a 111-a, partea a 11-a.
88. IncompatibilitAti In organismul Bisericii
ortodoxe romAne.
Spre asigurarea unei garantii cat mai marl ca or-
ganele bisericeti nu vor fi influinfate In activitatea lot
de interese straine Bisericii i pentruca masurile i ho-
tarIrile luate de ele sa fie cat mai objective i drepte,.
precum i pentruca sa se preintampine chiar i posibi-
litatea abuzurilor, In Biserica ortodoxa romans, s'a
normat ca aceeni persoana, In anumite cazuri, sa nu
poata functions In acela timp ca membru In mai multe
organe bisericeti. Apoi este interzis ca persoane Inru-
dite pans la un anumit grad de rudenie sa fie deodatr
membrii In unele corporatiuni i In fine membrii cor-
poratiunilor bisericeti reprezentative, administrative, de
control i judecatoreti sunt esclui de a participa la
desbaterea i hotarirea unor anumite chestiuni.
Aceste cazuri de incompatibilitate sunt urmatoarele:
1. Nimeni nu poate fi in acela timp :
a) membru al consiliulul protopopesc al al judecAtoriels
protopopeati;
b) membru at consillului eparhial al al consistorului spi-
ritual eparhial;
c) protopop al membru al consistorului spiritual eparhial;
d) membru al consiliulul central al al consistorului spiritual
central ai al Eforiel Bisericii,;
e) membru al consillului eparhial sau al consistorului spi-
ritual eparhial al totdeodatA membru al consiliulul central sau at
consistorului spiritual central sau al Eforiei Bisericii;
f) nu pot fi impreuA epitropi parohiali sau epitropi proto-
popeati cei Inruditi intre sine Oa la al 4-lea grad de sange-
al at 2-lea de cuscrie;
g) asemenea nn pot fi aleai membrii at judecAtoriel pro-
topopeati, al consiliului eparhial al ai consistorului spiritual
cei ce sunt Inruditi intre sine sau cu episcopul respectiv pAnA
la al 4-lea grad de sange al al 2-lea de cuscrie.

www.dacoromanica.ro
 261

2. Nici un membru at vreunei corporatluni biserIcesti re-

prezentative, administrative, de control pi judecatoresti, nu poate
lui parte la deciderea urmatoarelor cauze:
a) a cauzelor for proprii sau a celor ce le pot aduce pagube
sau castig personal;
b) a cauzelor rudenlilor pans la gradul al 4-lea de sAnge
sau at 2-lea de cuscrie ;
c) a1/4 cauzelor parintilor sau ale copillor adoptivi, precum
$i a cauzelor celor ce, stau sub tutoratul sau curatela lor ;
d) a cauzelor to cars au fost martori, procurator', expert'
sau pe cars le-au anchetat;
e) a cauzelor la a caror decidere au luat odata parte in
instants{ inferioara.,)
89. Reflexiuni asupra organizatiei Bisericii
ortodoxe romAne.
Se tie ca Biserica Intreaga este obligata ss Pa la toate
oranduellle date de lisus Hristos si de sfintil apastoli, pastrate
In sf. 5criptura $i in sf, Traditie. Acestea formeaza temelia Bise-
ricii $i cine le abandoneaza, nu mai poate face parte din Biserica,
O parte integranta a acestor ordndueli stint si prescriptiunile,
earl determine liniamentele fundamentale si principale ale or-
nizatiai bisericesti pi despre cars s'a tratat In sectiunea prima
din partea aceasta a dreptului bisericesc. De aceste principii
trebue sa se Vila seams si astazi la organ izarea Bisericilor par-
ticulare, dace aceste doresc sa ramAna In sanul Bisericii orto-
doxe ecumenice. In special am vazut ca, dupa doctrina ortodxa,
forma de guvernare a Bisericii este cea colegiald sau sitiodald
-episcopald. Aceasta doctrina determine ca puterea supreme vazuta
este In mana episcopilor, si anume puterea supreme vazutd peste Bi-
serica universals se concentreaza In mana sinodului ecumenic, ca re-
prezentant al episcopatulul Intreg. Autoritatea supreme in Bisericile
particulare autocefale este sinodul particular, compus din toti epis-
copii respective' Biseri:1, iar in eparhii detinatorul puterli supreme
este episcopul, supus flind numal sinodului particular.
Mai departe se stie ca episcopli nu exercita puterea biseri-
ceasca In mod absolutistic, ci ei trebue sa tins seams de dog-
mete BSI chnoanele Bisericii, de hotartrile sinoadelor ecumenice si
de ale celor particulate din respectiva Biserica, precum $i de
sfatul sl conlucrarea clerului eparhial, constituit in organele
legale cunoscute. Dar nici laid! nu sunt esclusi cu totul dela
exercitarea puterii bisericesti, deoarece $i ei au dreptul $i datoria
de a conlucra cu clericii si cu episcopii, Clericii, in special
.episcopli, sunt conducatorii, tar laicil conlucratorii for In anumite
chestiuni. Se- stie ca latch dg fapt au $i participat In cursul
88. 1) Reg. p. org. Bis. art. 173 si 174.

www.dacoromanica.ro
 262

timpului la exercitarea puterii bisericesti si anume la unele-

chestiunl ale tamului jurisdictional, mai ales la alegerea eplsco-
pilor $l a altor cleric' de grade superioare, precum si la ad-
ministrarea averilor bisericesti. Prin urmare i astAzi trebue sl
se admitA participarea laicilor la exercitarea puterii bisericestir
avand insA sa se bage de seams ca sA nu se treacA peste nor-.
mele fundamentale cuprinse in descoperirea dumnezeeascA (sf.
ScripturA i at Traditie) si sA nu se stirbeasca canoanele.
Dar Biserica flind o societate omeneasca, vie, organizatia
el n'a ramas in starea sa primitivA, ci a evoluat necontenit
pana'n ziva de astAzi. to aceastA evolutie, aproape bimilenara,
Biserica, In ce priveste organizatia sa, s'a acomodat deosebitelor
Imprejurari de timp $i de loc, precum si conditiilor soclale !nut
-cari a fiintat, veghind InsA ca in aceastA acomodare sA nu se
calce principille fundamentale. Asa in privinta alcatuiril elemen-
telor constitutive, Biserica s'a acomodat ImpArtiril teritoriale
politice, iar la organizarea clerului dela curtea patriarhalA din
Constantinopol s'a luat ca model curtea imperiail bizantina..
Curtea patriarhala a servit apoi ca model $i la organizarea cor-
poratiilor clerului de pe Maga episcopi.
Nici astAzi Biserica nu este refractara fall de progresul,
pe care 1-a fAcut omenirea in viata de stat in timpurile mai
cecente, dimpotriva este rational ca ea sa adapteze curentele
noui sl sA primeasca unele dintre institutille corespunzAtoare
acestora. Bine 'nteles aceasta se poate face numai astfel, Incat
sA nu se .vatame principille canonice si sa nu se -rumps legAtura
cu bazele primordiale ale Bisericii.) Asa In secolul al XIX In
general s'a abandonat forma de guvernare numita monarlde-
absolutd, dandu-se poporului tot mai multe drepturl In vlata de
stat, aded s'a introdus constituflonalismul. Nici Biserica nu a
camas strains fatA cu tendintele de a se introduce $i In vlata sa
regimul constitutional. Acest lucru s'a intamplat sl in Biserica ort
romana, deoarece In legea de organizare din a. 1925 s'au primit
unelkelemente din constitutionalism.
In cele urmatoare vom examine, dad aceste elemente stair
In concordanta cu principiile fundamentale ale organizatiei bise-
ricesti i dad prin introducerea for sau pAstrat on nu canoni-
citatea organizatiei blsericesti.
Sore scopul acesta este necesar sA vedem ce ce este a se-
Intelege prin ,,constitutionalism", sau cart subt elementele carac--
teristice ale organizatiei de stat constitutionale. Dupe teorille
cunoscute aceste elemente aunt : diviziunea sau separa(lunea
puterilor, principiul reprezentativ, pozit a capului statului in orga-
nizmul de slat g garantarea Liberian individuate.
') Vezi: Dr. Val. $esan, Reflexiuni asupra unificilrii organizatiei:
Bis., p. 11.

www.dacoromanica.ro
 - 263
1. Diviziunea puterilor. In stat se exercitA trei feluri de
puteri sau activitati prIncipale : legislativa, judecAtoreascA ;1
administrativa sau executive. Se ;tie a activitatea legislativa
iconsistA in crearea de norme necesare pentru reglementarea
tmi
feritelor raporturl intre, cetaten1 si intre cetAteni ;1 stat, cea
decAtoreasca In activitatea, prin care se supravegheaza, ca sA
sase violeze legile existente. aplicand chiar si fora coercitivl
sal; de a judeca ;1 de a pedepsl pe cei ce-calcA legile ;1 In fine
cea, administrative este ingrijirea, ca sA se oranduiascA toate acele
afaceri, prin cars sl se satisfaca interesele generale sau colective.
Cele trei ramuri ale puterli de stat se exercitA de anumite organe,
adeca de persoane, puse In serviciul statului. Organele acestea
I;i ati numirea dela \activitatea proprie lor, deci se numesc
organe legislative, judecAtore;t1 ;I administrative. Asadar princi-
piul diviziunii puterilor normeazA cA acela; organ poate exer-
cita numai acel rain at puterii, care i-se atribue In mod normal
;1 dela care ql-a prima numirea, adecA nu se admite cA acela;
organ sA indeplineascA douA feluri de activitAti, d. e. legislativa
$i judecatoreascA sau judecAtoreascA ;1 administrativA. in felul
acesta se garanteazA mai bine drepturile indivizilor, dar este
important pcest principiu ;I de aceea, fiindcA ne dA norma,
dupa care se stabile;te competinta organelor de a Indeplininin
anumit act. Astfel, dacA nu este precizat prin lege cA de coin-
petinta cOrui organ se tine un act, it vom atribul organului
legislativ, In cazul daca tontine stabilirea unel norme de drept
sau a unei legs, organului administrativ, daca confine un act de
administratie si organului judecAtoresc, data este vorba de un
act de judecatA. Totui principiul acesta de regula nu este reali-
zat In mod absotut, ci pot fl ;1 unele esceptii. Asa in unele state
constitutionale parlamentul exercita nu numai puterea legislativA,
ci cate data ;1 pe cea judecAtoreasca, cum este cazul judecAril
ministrilor: Tofu; organul legislativ, in timpul and exercitA o
activitate judecAtoreascA, nu poate sA functioneze deodatA ;I ca
organ legislativ. Apbi ;I cazul statului are de regulA atributiuni
de toate fret categoriile, deoarece legile se confirms de el ;1 se
promulga in numele lui, el numeste guvernul ;I- functionarii, earl
garanteaza aplicarea legilor ;1 sentintele judecAtoresti se dau
deasemenea in numele lui.
2. Principiul reprezentativ se realizeazi la formarea orga-
nelor legislative ;i chiar ;I la acelor administrative. In evul
mediu erau reprezentate numai unele chase sociale (clerul ;I
nobilimea). In timpul modern tusk prin acceptarea principlului
democratic, trebue si fie reprezentate, pe bazA electivd, t massele
largi ale poporului Intreg.
3. In privinta pozitiel capului statului relevAm cA el este
organul suprem in stat, totusi nu poate exercita nici un act at
titributiunilor sale MA conlucrarea ministrilor. Capul statului este

www.dacoromanica.ro
 264

iresponzabil, filnd ministrii de rezort raspunzatori pentru toate

actele lui, cars devin efective numai dace au si consimtamantul-
unui ministru prin contrasemnare.
Dupe puterea, pe care o are capul statului In directlonarea
politicei, distingem doul forme de guvernare: pur constitutionakt
parlameniard. In forma pur constitutionals directiva politica este
exclusiv In mana regelui. Ministril stint responzabili numai fata
de suveran SI vointa parlamentulul nu are Influents asupra duratel
unui minister. La forma pariamentarA suveranul deasemenea
numeste si revoca pe ministrii sal, dar trebue sa tins cont si
de indicatia parlamentului sl ministrii sunt responzabili nu numai
fata de suveran, el si Inaintea parlamentului. Suveranul trebue
sa procedeze de acord cu parlamentul, insa and crede Ica ar
exists disonanta intre opinia majoritatii parlamentului st cea a
tarn, poate disolva. parlamentul, apeland din non la corpul
electoral.
4. Ultima caracteristica a constitutionalismului este garan-
tarea libertcitiler individuate prin norme potrivite, d. e. garan-
tarea libertatii personale, a opinillor, a constiintii, a cultulul, a
preset etc.
Acum sa examinam in ce forma s'au introdus elementele
tonstitutionalismului In organizatla Bisericii ortodoxe romane st
intrucat stau acestea in concordanta en principiile fundamentale
Si canonice ale Bisericii.
Ad. 1. Diviziunea puterilor este realizata prin imprejurarea
ca exercitarea diferitelor ramuri ale puteril bisericesti legis-
iativ, judecatoresc si administrativ este atribuitA unor organe
speciale. Puterea legislative este de competinta congresului na-
tional bisericesc, adunarii eparhiale si In senz restrans, celei
protopopesti si parohiale, avand fiecare organ sa Una seams de
hotaririle. organelor superioare. Puterea judecatoreasca este ctrl,
butte judecatoriei protopopesti, consistoriului spiritual eparhial,
celui mitropolitan si celui central, iar puterea executiva-adml-
nistrativa s'a dat consillutui central, eparhial, protopopesc t
parohial, precum sl epitoplior parohiali, protopresbiterali si eforlei
Bisericii. Sfantul Sinod face exceptie dela norma generals, tntrucat
el este uri organ nu aortal legislativ pentru toate chestiunile
.spirituale si dogmatice, precum si pentru cele de orice nature,
cart, dupe legi si regulamente, intra In competinta lui, dar, este
-totodata si organ judecatoresc pentru judecarea membrilor sal
'relativ la abaterile bisericesti. Aceasta exceptie Insa -este in de-
plina consonants cu canonicitatea, deoarece se stie ca, in Rise-
ricile particulare, sinodul particular,. compus din episcopil respecti-
vei Biserici, este autoritatea suprema In orice chestiune.
Principiul dIviziunii puterilor este in armonie deplina cu
canonicitatea, deoarece in feint acesta se asigura mai bine
obiectivitatea masurllor, ce se tau de diferitele organs,. decat its

www.dacoromanica.ro
 265

.cazul, dace actiuni de diferite categorii s'ar Indeplinl de cAtre

aceleas1 organe. Bine'nteles din competinta organelor, cars se
compun sl din laid, sunt excluse toate chestiunile apartinatoare
ramului sacramental sl InvAtatoresc al puteril bisericesti.
Ad. 2. Principlul reprezentativ democratic pe bazA electivA
este introdus la constituirea organelor reprezentative legislative
-Si a celor executive, deoarece in acestea sunt reprezentati toti
membrii Biserlcii, clerici si mireni. Anume adunarea parohiala
se compune din Ott credinciosli major!, de sine statAtori, nepA-
tali, cart isi indeplinesc qatorille for morale $i materiale fatA de
BisericA, iar In adunarea protopopeascA si eparhialA precum si
In congresul national bisericesc clericii si laicli stint reprezentati
In proportie de 1/3 cleric! $1 2/8 laic!, alesi direct (la adunarea
protopopeascA st eparhiala) sau Indirect (la congresul national
bisericesc). Alegerea directs a membrilor laici se face prin votul
taturor membrilor 'adunarilor parohiale, grupatl pe circumscriptii
electorale, iar cea a membrilor clerici de catre clerici In cole-
glile preotesti. Tot in proportia de 1/3 cleric! $1 2/8 laici, prin
alegere de cAtre adunArile reprezentative, se constituesc si or-
ganele executive : consiliile parohiale, protopopesti, eparhiale sl
cel central.
Despre participarea laiellor la exercitarea puterii bisericesti
In general s'a tratat itr cele precedente.1) Deoarece latch au fost
admisi chiar si in timpurile cele mai vechi la conlucrare cu
gjpricii In anarnite chestiuni, mai ales in ce priveste alegerea
gradelor ierarhice superloare $1 administrarea averilor bisericesti,
flind exclu$1 indeosebi dela exercitarea ramulul sacramental si
InvAtatoresc si deoarece laicii nu an Impart, -ca clericii, In grade
deosebite, urmeazA cA participarea for atunci va fi realizata mai
Cu dreptate, and fiecAruia i-se va atribui aceeas mAsurA de in-.
fluinta. Pans astazi, in privinta aceasta, nu s'a gasit o altA mo-
dalitate de procedure mai juste $1 mai perfectA, deck aplicarea
principiului reprezentativ electiv. Proportia de 1/3 cleric! st 2/8
laid s'a stabilit din cauza numArului covarsitor al celor din urma,
luandu-se ca model statutul organic din Transilvaaia. Altcum in
organele centrale proportia este modificatA 2n favorul clericilor,
Janda in congresul national bisericesc raportul clencilor fata de
mireni este aproape de 1/2 la 1/2, far In consiliul central prin
.dreptul episcopilor si at mitropolitilor de a participa la sedinte
clericii sunt in majoritate covArsitoare.
lnstantele judecAtoresti se compun ex.clusiv din clericl,
fiindcA la judecarea chestiunilor bisericesti, mirenil nu au fost
admisi niclodatA In tic! o BisericA.
Ad 3. Vedem cA cele douA caracteristice ale regimulut
-constitutional, separatiunea puterilor sl principiul reprezentativ-
1) .vezi at at acestei

www.dacoromanica.ro
 266 --
electiv, s'au putut adopts integral In organizatia bisericescar
fArA sA se fie rupt legAtura cn principlile fundamentale sl cu
canoanele. Intro catva astfel stA lucrul cu caracteristica a trete:
pozitia capului statului in organizmul de stat. In Biserica capului
statului ii corespunde episcopul. Dar pozitia capului statului In
stat dupA regimul constitutional tilled de aceea a episcopului in
BisericA (eparhie).
Referitor la caracteristica aceasta a regimulul constitutional
vom avei sA exwinam dota chestiuni: modalitatea de instituire
a colaboratorilor sl dreptul de dispunere al suveranulul si al
episcopilor.
In ce priveste chettiunea dintaiu stim cA In forma regimului
pur constitutional suveranul are putere fArA limite la numirea si
revocarea ministrilor, filnd acestia apoi responzabili numai fat&
de el. In forma parlamentarl deasemenea el numeste -si revocA
pe ministrii, dar trebue sA linA seams si de indicatille date de
parlament, apoi ministril stint responzabili nu numai fatA de
suveran, ci ci fatA de parlament, avand insA cel dintai dreptul
In cazul and crede cA ar exists divergentA de opinii Intre ma-
joritOtile parlamentare si Oa sl disolve parlamentul si sa
apeleze la corpul electoral. Min urmare voInta suveranului in
regimul pur constitutional se validiteazA atat cu privire la nu-
mirea colaboratorilor sal, a ministrilor, cat si cu privire la
directionarea politicei, pe cand in regimul parlamentar vointa lui-
trebue sA fie In acord ctr cea a corpului electoral 1 in conse-
cintA si cu aceea a parlamentulul.
Drepturile episcopilor relativ la exercitarea puterii biserl-
cestl si la alegerea persoanelor din corporatiunile conlucrAtoare
cu el dela centrele eparhiale stint cunoscute,l) prin urmare nu
le vom expune din nou. ObservAm numai cA ministril se pot
asemAna cu consiliul eparhial, iar parlamentul cu adunarea
eparhialA. DacA privim acum modul de constituire al consilillor
eparhiale, vedem cA, fiind membrii consillilor alesi de cAtre
adunArile eparhiale, s'ar fi trecut peste limitele impuse de prin-
cipiul constitutional sl de canonicitate si s'ar fi adoptat un spirit
extrem democratic, dacA nu s'ar fi introdus o dispozitie corectivk
prin care s'a dat episcopului dreptul de aprobare. Anume, atat-
dupA normele canonice cat si dupA principiul constitutional,
dreptul desemnArii colaboratorilor revine direct suveranului
respective episcopului. Duna normele organizatlel noastre biseri-
cesti dreptul acesta se manifestA In dreptul de a aproba per-
soanele alese de corporatiunile reprezentative, prin care act
episcopul poate delAtura pe cel neagreati de el. Asadar prin
acest drept de aprobare episcopul poate face o selectionare si
astfel se armonizeazA principiul- episcopal si cel constitutional)
1) Vezi 65, 89 $i 70 din cartea aceasta.

www.dacoromanica.ro
 267

cu cel democratic, dar canonicitatea se salveazA in mAsurk

deplinA numai dacA episcopul se poate pune In acord ? nainte
de alegere cu adunarea eparhialA relativ la persoanele de ales.
A doua chestiune, care trebue cumpAnita aid, este mAsura
puterii de dispunere a capulul statului si a episcopului.
Capul statului, des' este autoritatea supreml in stat sl are
atributii din toate cele trei ramuri ale puterii de stat, totusi nu
poate exerclta nici un act fArA contrasemnarea, deci MA con-
simtAmantul unui ministru i ca atare este iresponzabil, adecA nu
poate fi tras la rAspundere de cAtre nici un organ al statului.
Episcopul Ina conform canoanelor este responzabil pentru
toate actele sale nu numai Inaintea lui Dzeu, ci si Inaintea
autoritAtilor superloare bisericesti si prin urmare trebue sa aibA
si dreptul de a hotAri, tar corporatiunile de pe langA el au
numai rolul de organe consultative. In acest punct dee' prin
ciplul constitutional diferA de cel canonic. Cu privire la adu-
narea eparhialA dezacordul s'a inlaturat prin introducerea dispo-
zitlei corective, dui:4 care episcopul poate trimite hotaririle
adunArii eparhiale spre dezbatere la congresul national bisericesc,
care va decide asupra lor, fie aprobandu-le, fie anulandu-le.
Asadar adunarea eparhialA nu poate aduce nici o hotArire, care
sA intre In vigoare contra vointei episcopului. Referitor la hotA-
riffle consiliului eparhial ii rAmane episcopului garantia ce 1-o
dA selectionarea consilierilor prin aprobarea datA la alegerea lor.
Aitcum In plenul consiliilor majoritatea este de partea clericilor,
cars sunt mai dependent' de vointa episcopului. in organele
centrale In ulna raportului numeric schimbat In favorul cle-
ricilor fats de raportul dela eparhie dezacordul ?titre cele douA
principli este eliminat chiar si mai efectiv.
Ad 4 Asupra caracteristicel a patra a constitutionalismului
nu vom stkrul, flindcA relativ la aceasta prin legea de organizare
din a. 1926 nu s'a introdus vre-o Inovatiune deosebitA In normele
dreptului bisericesc existente de mai nainte.
Ar mai fi de examinat aid si principiul de autonomie sau
raportul dintre BisericA si stat, ce s'a stabilit prin legea de
organizare din a. 1925, dar despre aceasta se va Vela In partea
a IV-a a dreptului bisericesc.

www.dacoromanica.ro
ANEXE,

www.dacoromanica.ro
 1. ZACONIC.1)
Ce se zice cartea legilor, care legi se judeca in scaunul stint al
besearecii in mitropolia Belgradului in saborul vlidicesc cu toti protopopii
tariff. Si alte legi care se fac fiede saborul mare, vladica cu titorii si
-Cu juratii.
Inceputam a scrie, cand au fost anii Domnului 1680 Iunie, cand
saborul mare a toti protopopii, cu voia gl porunca prealuminatutui si
milostivului Domnului nostru a Craiului Apafi Mihail den mila lui Dumnezeu
Craiul Ardealutui, Domnul partii tarii unguresti spanului sacuilor iproci,
pre parintele Iosif Budai pre vladicia Ardealului Metropolit Belgradului
l'au ales. Mind notaras saborului mare protopop loan din Vinti, si titor
manastirii Belgradului impreuna cu protopop George din Daia i protopop
Vasiu den Be lgrad $i protopop Oprea den Armeni, Havasali Suciu Pat
den Belgrad: titorii Besearecii si jurati Scaunului si mitropoliei Belgradului.
Avut'au aceasta Mitropolie totdeauna grijitori i titori cu ajutoriu,
iar titorii adevarati di jurati i au randuit in vladicia mitropolitului Sava
Brancovici, cand am scris dela nacterea lui Hristos 16 luna
Titorii cari s'au randuit atuncea intai, acectia sant : Protopop Ion
de Vinti, protopop Toma den Belgrad, Dumitru logoffitul, Groza Miclaus
den Belgrad. Atuncea s'au randuit in saborul mare cu voia si ou sfatul
a toti protopopii, dupe aceea intariti si cu cartea prealuminatnlui sl mil.
Domnului nostru a Craiului, in care carte a Mariei Sale sa veade, ce-i
deregatoria titorilor si pre ce sant randuiti ; iaste scris in captalania
Belgradului.
Iar pentru sa nu se uite dereptatea Besearecii noasfre ci obiciaiul
eel bun, cu carele an trait pan'acum si dreptatile Crailor spaslti, cu care
ne -eu miluit, si a Mariei sale prealum. Domnului nostru Craiul de acum,
ce milli au aratat catra acest sabor i beseareca saraca a noastra in nea-
muffle crestinatatii sa se pomeneasca, scris'am intr'acest pomelnic al
Mitropoliei noastre a Belgradului :
1. Intai canonul au obiceaiul, cand alegem au punem vladica ; list 1.
2. Vladica cu ce rfinduiala trebule sa traiasca, list.
3. Ce-i deregatoria titorilor.
4. Ce are beseareca bun au avere.
5. Ce este venitul besearecii.
6. Canonul protopopilor.
7. Canonul popilor,
8. De popii care yin dentr'alte taxi.
9. De saborul mare ; obiceaiul, slobozie, tide.
10. De saboarele mini ale eparflilor.
11. Despre alegerea diacilor pre popie.
1) V. T. Cipariu, Acte i fragment, p. 257-20.

www.dacoromanica.ro
 272

INTAI PARTE.
Despre alegerea vl
Alegerea Vladiciii nostru rumanesc aicia in Ardeal este den mile sr
den voia Craiului, care lucru ne este noauil ingaduit dela Craii eel mai
de demult aposati. Cand va lipsa sit se stiange toti protopopii si Inca $i
dentre ceialalti preoti 5i den voia a tot saborul, unindu-se toti la un cuvant,
asea s-1 aleag6., Care de se va puree 5i craiului ca este harnic, area -1
va intAri in vladicie precum se vede in Probata constitutiones titlul at
optulea, articulus ;Mai.

A DOUA PARTE.
Vlitdica cu ce rcinduiala trebuie a traiasca-.

A PATRA PARTE.
Despre avufia besearecii, se stie argintul, odajcliile, cdrlile.
Maria sa prealum. si mil. Domnul nostru Craiul Mihail Apafi den
mile lui Dumnezeu iproct. porlincitu-neau ngaua titorilor, cum sa ham
same dela parintele mitropolitul Sava. Brancovici de tot bunul besearicii,
si venitul scoalei s'a tipografiei. pre vorunca Mikirei Sale strangandu-se
joti protopopii in Belgrad Ia manAstire roja. boj. 1679 lune Iunie 6 si
parintele mitr. Sava Brancovici acestea ne-au dat Ia mane in same. besea-
recii. (urmeaza insirarea obiectelor).

2. Tomosul-autocefaliei Biserfcli ortodoxe,romane.

(In traducere romaneascA.1)
In Itumele Tatdiu si al Fiultti si al Sflintului Duh.
Nimene nu poate pune alto temelic" nice Marela Apostol al neamu-
rilor, deca't cea await), care este Km Hristos"
Deci pe aceastA una si singura tare si neclatita temelie fiind tot-
deauna asezata Biserica lui Hristos, cea una, SfantA, Catolica si ApostolicA,
conserve nedesolubila unitatea credintei intru legatura dragostei. 61 astfel
aceasta unitate ramanand neatinsa 5i neclatita in toate veacurile, afacerile
de administratie eclesiesticA 5i de ordinea demnititilor se pot modifich in
vedere cu pozitiunea TAtilor. Deaceea si Prea Santa, Marea lui Hristos-
Biserica, aproband cu toata bunavointa, si recunoscand cu duhul pAcei tti
al dragostei schimbarile necesare administratiunei duhovnicesti din Sfintele
Biserici locale, le binecuvanteaza 51 le otaraste spre mai bunA zidirea
comunitatei credinciosilor.
Si fiindca Malt Prea Sfintitul si Prea Stimatul Mitropolit al Ungro-
Vlahiei, D. Callinic, in urmarea motivelor pe atat de drepte, pe cat si
degitime, in numele Sfaritului Sinod al Prea Sfintilor Arhierei ai Romaniei

') Veal revista , Biserica ortodoxa romaaa", 1885, pp, 844;354.

www.dacoromanica.ro
 273

ei cu consimtimantul Majestatei Sale Regelui Romaniei si al Guvernului

Sau regal, a cerut dela Biserica noastra prin epistola inaintata.' si recoman-
data prin Excelenta sa Ministrul Cultelor $i al instructitmei publice a
itomaniei, D. Dimitrie Sturdza, binecuvantarea si recunoasterea Bisericei
Regatului Romaniei ca autocefala, smerenia Noastra a primit aceasta
cerere si dorintra ca dreapta si conforms cu acezamintele biseficesti. Asa
dar, dupe ce am deliberat -cu Sfantul Sinod cel depe langa Noi, at Prea
iubitilor nostri frati in Sfantul Dub ci coliturgisitori, declarant, ca Biserica
ortodoxa din Romania sa fie si sa se zica $i sa se recunoasca de catre
toti neattunata si autocefala, acninistrandu-se de propriul si Sfantul sa.0
Sinod, avand de Presedinte pre Ina lt Prea Sfintitul si prea Stimatul
Mitropolit at Ungro-Valahiei si Primat at Romaniei, cel dupe vremi, ne-
recunoscand in propria sa administratiune interne nici o alts autoritate
bisericeasca, fare numai pre capul Bisericei ortodoxe celei una, dada,
catolica si apostolica, pre Mantuitorul Dumnezeul-omul, carele este sing=
temelie si piatra cea din capul unghiului, gi intaiul, $i supremul si vesnicul
Arhiereu si Arhipastor. i ash Biserica ortodoxa a Regatului Romaniei fiind
tare intemeiata pe piatra cea din capul unghiului a credintei noastre si pe
invitatura cea sanattoasa, pre carea ne-a transmis-o noua parintii neatinsa
qi fare inovatiune, o recunoactem prin acest slant, patriarhicesc Si sinodal
Tom, autocefala $i de sine administrate intru toate, si proclamam pe Sfantul
ei Sinod frate in Hristos prea iubit, bucurandu-se de toate prerogativele, si
de toate drepturile chiriarhicecti, inerinte unei Biserici autocefale; incat, in
toata podoaba bisericeasca, ordinea ei in toate celelalte iconomii bisericecti
sit se administreze cf sa se conduce de sine, neimpiedecata $i in toata
libertatea, conform cu traditiunea continua si neintrerupta a Bisericei catolice
ortodoxe, si tot astfel sa se cunoasca de catre celelalte Biserlci ortodoxe
ale Universului si ski se numeasca cu numele Sfantului Sinod at Bisericei
Romaniei. Dar pentium legatura unirei duhovnicesti si relatiunea 'sfintelor
lui Dumnezeu Biserici, sa ramana neatinsa intru toate, findca ne-am invatat
a pasta nnirea Duhului intru. legatura pacei, Sfantul Sinod al Bisericei
Romaniei datorecte a pomeni in sfintele sale diptice, dupre traditiunea veche
a sfuttilor si purtatorilor de Dumnezeu parinti, pe Prea Sfantul Patriarh
icumenic, pre ceilalti Patriarhi, precum si pre -toate Bisericile lui Dumnezeu
ortodoxe, $i sa se inteleaga direct cu Prea Sfantul Patriarh icumenic, cu
ceilalti Patriarhi, $i- cu toate sfintele lui Dumnezeu Biserici ortodoxe, in
toate chestiunile importante canonice si dogmatice, cari au trebuinta de 6
chibzuire' mai generals 4i mai comuna, dupre sfantul obiceiu al parintilor,
pastrat dela inceput.
Deasemenea este in drept a. cere si a primi dela sfanta noastra
mama, Biserica a lui Hristos, toate cate sunt in drept a cere $i a primi
dela dansa ei celelalte Biserici autocefale. Iar Presedintele Sfantului Sinod
at Bisericei Romaniei, la instalarea sa datoreste a trimite gramatele sinodale
necesare dare Prea Sfantul Patriarh icumenic ci catre ceialti Prea Sfinti
patriarhi, precum si cite toate Bisericile ortodoxe autocefale; deasemenea
$i el este in drept a primi aceleasi dela aceste. Pentru toate aceste,
Santa si Marea noastra Biserica a lui Hristos, binecuvanteaza din adancul
Dr. N. Popovici: Drept biserleesc.. 18

www.dacoromanica.ro
 274

sufletului pre. iubita sa sore in Hrlstos, Biserica autocefall a Romaniei,

Want& in abondenta asupra piosului popor, celui din pazitul de Dumnezeu
Regat al Rominiei, sfintele daruri si harurile din isvoarele cele nesecate
ale Pirintelui cerese, invocand atat pentru danqii, cat qi pentru fill for din
neam in neam, tot binele qi amandoua mantuirile. Jar Dumnezeul picel,
eel ce a sculat din morti pre Mare le Pastor at oilor intru sangele Testa-
mentului celui veqnic, pre Domnta Nostru Ilsus, s8 desavarleasca pre
aceaata sfanti Biserica In tot lucrul bun, spre plinirea void' lui, facand is
ea ceeace este placut Inaintea lui prin Ilsus Hristos, cirula se cuvine
maxim in vecii vecilor. Amin'.
In anul mantuirei, una mieoptsute optzeci qi cinci, luna Aprilie,
indictionul XIII.
7, IOACHIM, ca mita lui Dumnezen, Ariaepiscop Constantinotolei, Romei
'loud fi Patriark icumenic, adeverqte in Hristos Dumuezetc.
(UrmeazA semniturile membrilor Sinodului gi sigiliul patriarhici )

3. Art. 22 al Constitutiel Romania')

22.7-Llbertatea constitute! este absolutl.
Staful garanteazi tuturor cultelor o deopotrIva libertate al
protectiune, Intrucat exercitlul for nu aduce atingerea ordinei
publice, bunele moravuri sl legile de organizare ale Statului.
Biserica crestInA ortodoxA st cea greco-catolica aunt bisericf
romanesti.
Biserica ortodoxi romans filnd religla mare! majoritAtI a
Romanitor este biserica dominantA In Statul roman; tar cea greco-
catolici are fntaietatea fats de celelalte culte.
Biserica 9rtodoxi romana este sl rAmane neatarnati de
once chirlarchie strata, pAstrandu-sl Ind unitatea cu Biserica
ecumenica a Rasaritutui In privinta dogmelor,
In tot regaful Romantei Biserica crestini ortodoxi va aveit
o organizatte unitara cu participarea tuturor elementelor el con-
stitutive, cleric! sl mireni.
0 lege speciall va statornicl prInciptile fundamentale ale
acestei organizatil uriltare, precum st modalitatea dupi care
Biserica t 1 va regulamenta, conduce fi administra, prin organele
sale proprli si sub controlul Statutul, chestiunile sale rellgioase,
culturale, fundatlonale si epitropestl.
Chestlunile spirituale si canonice ale Bls-ericel ortodoxe
romane se vor regula de o singura autoritate sinodall centralii.
Mitropolitif al episcopil Bisericel ortodoxe romane se vor
alege potrivit unel singure leg! spectate.
Raporturile dintre diferitele culte fi Stat se vor stabil'
pin lege.
I) V. ,Monitorui oficialg No. 99 din 8 Aug. 1923.

www.dacoromanica.ro
 275

4. Actul Sfantului Sinod

ai Sfintel Biserici autocefale ortodoxe rotugue pentra
Inflintarea patriarhatului romanesc.9
Cu -vrerea lui Dumnezeu ai prin propriile luf puteri, poporul Tomas
a ajuns sa-ai arate, in hotarele strabune intregite ai in libertatile lul,
maturitate desdvdt7iter ;i puternicia nationald is care s'a ridicat. Maturi-
latea ai puternicia aceasta sunt in mainile lui isbinzi, aunt in mainile lul
podoabe, aunt in raiinile lui zacaminturl de vlaga ai inaltare, dar mai
presus de orce, aunt drepturi gi datorii, care ft leaga de astazi inainte,
in modul cel mai these de trupul ai de soarta natiunilor man, adica de
rispunderile ai de indatoririle acelor popoare qi state, care au creiat gi
continua sA creeze progresul in clvilizatia intregii omeniri. Poporul roman,
de astazi prin urmare s'a ridicat, in vazul lui ai in vazul omenirli, pe
insua meritul sou, nu numai peste robia gi neispravirile lui de erip care
1-au impedicat sail reverse, in afar& de inaintare a lumii, intreaga valoare
4 propril sale lid, dar s'a ridicat la mogul superior al demn .de cooperator
4i de garant at acestel opere de progres general ai de civilizatie infinite.
Rangul acesta insa, intemeiat cum vAzuram pe puternicia al pe
maturitatea lui de azi, a impune poporului roman obligatia de a-al creia
qi de all insuai, toate mijloacele gi institutiunile, nu numai culturale, po-
litice al economice de ordin civil al laic, dar $i pe cele bisericeati prin
care sa-3i poata pune in valoarea pentru rolul civilizator la care e chemat,
sufletul, capacitAtile i insuairitelui gi sa-gi asigure, pentru binele comtm,
fructificarea trudelor Qi ale izbinzilor sale. Ca o urmare lireasca deci a
acestui rang si rol civilizator, poporul roman igi infiinteaza de astasl
inainte, prin propria lui superattitate, politica ai biseric.easoll, Patriarhatul
pentru Biserica ortodox& romans, recunoscindu-i Mitropolitului de Buell-
read at Tarii, titlul de PATRIARH AL ROMANIEI, in locul titlului de pin&
ACi de Primat at Romaniei. De astazi inainte, in virtutea acestui act de
superioara inzestrare bisericeasca, Mitropolitul Capitalei Romano, va purta
43a titlu protocolar al canonic numirea de ARHEPISCOP AL BUCU-
RESTILOR $1 MITROPOLIT AL -UNGRONLAHIEI, PATRIARH AL RO-
MANIEI`. La inflintarea Patdarhatului acesta rominesc, Biserica gl Statul
nostru au fost de altfel indemnate al indreptatite, pe linga motivate de
mai sus ai de sporirea atit ca numar cat ai ca populatie ortodoxA, a
eparhiilor tariff.
Din opt cite au fost pita la .raztiolul intregirii neamuItd, Eparhille
s'au ridicat astazi la 18, adicA s'au sporit cu 10, avind intro ale
5 Mitropolii (cu a Basarabiel in inflintare) ai insumind cu toate la un loo
o populatie ortodoxA romini-de peste 14 milioane. Prin sporirea aceasta,
Romania de azi a devenit o puternicA tars ortodox& de mina int:11u in
Orientul crectin, ai insemnind pentru BiserIca ortodoxa cea de a toad
lumea, o temelie qi un brat puternic de sprint', cum din nefericire al din

Vezl samara' qediatel din 4 Feb. 1925 publicat In ,Pattlarhla romineasc&a,

Acts ai document, Bucureati, 1925 pp. 34-38.
180

www.dacoromanica.ro
 276

cea mai nemangaiata durere pentru poporul si Biserica romans, nu mai pot
insemna, ca nurnar si ca pozitie social's, =Re din vechile, dim canoanele
ai din atat de stralucitele patriarhate istorice ale ortodoxiei universale.
Insemnatatea bisericeasca deci a poporului roman de azi a contribuit Si ea
1a Patriarhatul romanesc, tot asa dupe cum insemnitatea bisericeasci a
Rusiei de dinainte de Tarul Petru eel Mare, a creiat pentru Rusia de atunci
Patriarhatul rusesc.
Si se Ole ins ca pe langa insemnktatea de azi a Bisericii roma-
nest', tnebuie sk se mai Vat seams pentru creierea Patriarhatului de azi si
de insemnatatea ei din trecut, adica de rolul filantropic si ocrotitor, pe
care 1-a jucat in sustinerea orientului crestin de sub Turd cu mijloacele
biinesti ale poporului Roman si cu mangaierile ei, cum si de rolul de
aparatoare a credintei ortodoxe, in Orient, pe care Biserica Romani si 1-a
indeplinit in secolul aI 17-lea impotriva protestantismului prin sinoadele
dela Suceava si dela Iasi si prin lucrarea intitulata: !Marturisirea credintei
ortodoxe" a Mitropolitului roman Petru Movill, aprobata si folosita, dupk
revizuirea ei de &ate Patriarhii orientali, de toate Bisericile ortodoxe. Pe
baza acestor consideratiuni era firesc, desigur, sa i se recunoasca Bisericii
Si statului roman, nu numai dreptul, dar si datoria de a-si creia in situatia
for de acum, un Patriarhat romanesc, ca eel pe care it infiinteaza astral
Sf. Sinod.
In vederea deci a maturitatii si a puterniciei neamului romanesc,
devenit astazi prin mile lui Dumnezeu si prin puterile lui, liber si intregit,
in vederea 6bligatiunii, acestui popor de a-si pone in valoarea, pentru pra-
gresul si civilizatia, omenirii, maturitatea si puternicia lui de azi si de
maine prin toate institutiunile si mijloacele pe care le-ar crede el necesare
acestui stop, sl pe baza mai ales a autocefaliei noastre bisericesti, adica
adreptului Bisericei ortodoxe romane de a dispune liber de sine cum va
gad cu cale, in afara bine inteles de dogme, de anorali, de cult
si de canoanele in legaturi cu acest depozit comun si obligator, pentru
toate Bisericile popoarelor ortodoxe, Sf. Sinod ai Bisericii ortodoxe romane,
botaraste in sedinta sa de astazi 4 Februarie a. c. cu consimtirea si a
Onor. Guvern, inflintarea Patriarhatului romanesc intaiul statator al cole-
giului episcopal romanesc, avand a se intitula pe viitor: ARHIEPISCOP AL
BUCURESTILDR MITROPOLIT AL UNGRO-VLAHIE1 $1 PATRIARIj
AL .ROMANIEI". Hotararea aceasta va fi inaintata si Onor. Guvern, spre
intarire si sanctionare de Majestatea Sa. Regele Ferdinand I al Romanic'.
In acelas timp, ea va fl comunicate. si tuturor Bisericilor surori din intreaga
lume ortodoXii de ititsarit, care in vederea motivelor aratate mai sus, cunt
si a invitaturii Sf. Apostol Pavel din Romani, unde el le zice crestinilor
ell sent datori A, se arate inlre ei ,.UNUL PE ALTUL CU DRAGOSTE
FRATEASCA IUBIND, UNUL PE ALTUL CU CINSTEA, MAI MARE
FACAND* (Romani Cap. XII. 10.), desigur el nu vor intarzia sit se
bucure la aceasta sporire in putere si in insemnitate a surorii for
romane, trimetandu-i cu drag si cu grabi, irateasca for imbratisare si
recunoastere.

www.dacoromanica.ro
 277

5. LEGE
pentru ridicarea Scaunului arhiepiscopal qi mitropalitan al
Ungro-Viahiei, ca Primat al RomAniei, la rangul de Scaun
pat riarh
Art. L Scaunul Arhiepiscopal gi Mitropolitan al Ungro-Vlahiei
se ridica, ca Prinfat aI Romaniei, la rangul de Scaun Patriarhal,
Art. 2. Actualul Arhiepiscop ci Mitropolit al Ungro - Vlahiei, Ina lt
Prea Sfintitul D. D. Dr. Miron Cristea, devine, in calitatea sa de Primat
al Romaniei, Patriarh al Bisericii ortodoxe romane.
Art. 3. Patriarhul bisericii ortodoxe romane se va bucura de
toate drepturite recunoscute de Sf. canoane si legile tarii.
Un regulament special, intocmit de Sf. Sinod va determina mai
deaproape aceste drepturi.
Art. 4 Pe viitor, alegerea Patriarhului Bisericii ortodoxe romane
se va face de un colegiu electoral compus din membrii Adunarii, care,
dupe legea de organizare a acestei Biserici, va alege pe Arhiepiscopul si
Mitropolitul Ungro-Vlahiei si din membrii de religiune ortodoxe ai Corpu-
rilor legiuitoare.
Un regulament special, intocmit de Ministerul Cultelor, de acord cu
$f. Sinod qi aprobat de consiliul de ministri, va determina modur dupe
care se va savarsi actul alegerii.
Confirmarea alegerii o face in propunerea St. Sinod si a guvernului,
Maiestatea sa Regale, care va da apoi investitura, potrivit datinelor tarii
pentru tapii Bisericii ortodoxe romane.
Art. 5: Nu vor putea fi alesi in demnitatea de Patriarhi ai
Bisericii ortodoxe romane de cat Mitropolitii qi Episcopii in functiune ai
acestel Biserici.

6. TOMOSUL No. 1579

pentru recunogterea Patriarhlei romitne4ti, al sf Intel
Patriarhli ecumenice din Constantinopol.')
(In traducere romAneasca.)
Prea Fericite si Prea Sfintite Arhiepiscop al Bucurectilor, Mitropolit
at Ungro - Vlahiei qi Patriarh at Bisericii ortodoxe autocefale a Romaniei, in
Hristos Dumnezeu si -prea iubite si prea dorite Irate conliturghisitor al
smereniei noastre, Domnule Miron, pe Prea Fericirea Voastra, prea stump
Noult, frateste imbritisandu-Va, intru Domnul, prea dulce VI salutim.
Cu caldura felicitim pe Prea Fericirea Voastra pentru noua vred-
nicie- de natal cinste, care prin hotirare unanima, este recunoscut de catre
:Maul i veneratul Nostru Sinod. Santa Noastra Biserici a lui Hristos,
.ca mums iubitoare, pretuind yi intelegand avantul ei hotararea prea iubitei
i prea oinstitei sale fiice ci sod. in Hristos, Prea Sfanta Biseria a
3) Vezi Monitorul oficial" No, 44 din 25 Februarie 1925.
Vezi bropra Patriarbia ronitineasca, Acte documents", p. 130-132.

www.dacoromanica.ro
 -278 --
Romaniel , nu a gasit nici o piedica invincibili, ca folosind cu bun chip
ioonomia, de acum, sa-si dea cu dragoste consimtimantul si recunoaqterea
Sa, la cele ce prin hotluire comuna a Bisericii si a statului s'au savarsit
in Romania.
Bine inteles, aceasta cu convingerea si nadejdea, ca si toata Santa
Noastra Biserici Ortodoxa, la pritnul prilej, adunata intr'un Sinod ecume-
nic sau Qi altfel de Sinod mare, care dupa randuiala strict canonic& are
ciderea de a decide in ultima instants asupra unor astfel de chestiuni, nu
tia judeca astfel cele ce cu bun scop 11i spre folosul si slava Bisericii mai
inainte s'au savarsit.
De asemenea, tinand socoteala si de alte exemple reale de mai inainte,
avem convingerea sigura, ea in aceste vederi ale Noastre, vom avea cu
pareri comune si voturi unanime si pe ceilalti Prea Sfintiti Patriarhi-11
intaii statatorii tuturor Bisericilor autocefale ortodoxe surori.
Si de acum chiar va 11 asentimentul tuturora, pentru ridicarea Bisericii
surori din Romania la vrednicia patriarhala, atat pentru chlstire si rasplati,
cat Qi pentru faptul ca, cu binecuvantarea lui Dumnezeu, intreg poporul
binecredincios Roman, marindu-se prin unirea sa politics, aceasta cinstire
este bine venita si indreptatita. Mai adaugand Inca la aceasta Qi nadejdea
unui si mai mare progres Qi inflorire in credinta Qi evlavie, socotim ca
ridicarea Bisericii Romane la demnitatea de Patriarhie, este si necesara
si utila.
Urtna deci, ca ridicarea Bisericii surori a Romaniei la treapta Qi
inaltimea -patriarhala, astfel sivarsiti, sa fie pentru ea, pu,nct de plecare
spre o noui si o mai mare prosperitate Qi intotdeauna, de sus sit se co-.
boare asupra ei, tot harul qi tot darul desavarsit.
Noi bucurandu-ne, ca de acum incolo urmeaza s& ne adresim catre
Prea Fericirea Voastra, ca spre capul unei Biserici Patriarhale, si frateste
urandu-vii toati vrednicia, larigi vi imbrittisim frateste intru Domnul qt
ramanem cu multi dragoste.
3-0 Ellie 1925.
Al Prea Fericirii Voastre iubit Qi prea dorit frate in Hristos
VASILE a1 Vonsfantinotoltatii.

LEGE
pentru organizarea Bisericii ortodoxe romAne.')
Art. 1. Biserica ortodoxi romang, find religla mud
majoritati a Romanilor, este biserica dominata in Statul roman.
Ea este i ramane autocefalk adica neatarnati de orice
chiriarhie din afara, pastrandu-0 iflsA, In privinta dogmelor, uni-
tatea cu Biserica ecumenica a Rasaritului.
') Veal Etionitoral oficial' No. 97 din 6 Mai 1925.

www.dacoromanica.ro
 279

Art. 2. Sub raportul orAnduirli canonice fi administra-

tive, Biserica ortodoxA romanA cuprinde:
Mitropolia Ungro-VIaldel, cu eparhille:
Arhiepiscopia Bucurestilor,
Episcopia Ramnicului-Noul-Severin,
Episcopia BuzAulul,
Episcopia Argesulut si
Episcopia Constantel.
Mitropolia Moldovei FI Sucevel, cu eparhitie :
Arhiepiscopia lasilor,
Episcopla Romanului,
Episcopia Husilor $i
Episcopia DunArei-de-Jos
Mitropolia Ardealului, Banafulul, Cripnel ;1 Marantureplul,
cu eparhiile:
Arhiepiscopia Albei Iulii si Sibiulut,
Episcopia Aradului, lenopolei si Halmagiului,
Episcopia Caransebesului,
Episcopia Oradiel si
Episcopia Vadului, Feleacului $i Clujulul.
Mitropolia Bucovinel, cu eparhiile :
Arhiepiscopia CernAittilor pi
Episcopia Hotinului.
Mitropolia Basarabiei, cu eparhitle :
Arhiepiscopia ChisinAului si
Episcopia CetAtti-Albe-Ismail,
Art. 3. Schimbarea titulaturii actuate a mitropotillor si
episcopiilor si a Intinderil for teritoriale, ca si creiarea de noun
eparhil, se va face numai prin lege.
Art. 4. DupA dreptul canonic $i In conformitate cu con-
stitutia tArli, Biserica ortodoxA romana isi reglementeazA, conduce,
si administreaza, prin organele sale proprii $i sub controlul Sta-
tului, afacerile sale religioase, culturale, fundationale si epitropesti.
Controlul Statului asupra Bisericil st organelor sale se
exercitA, in mod constitutional, prin Ministerul Cuitelor.
Art 5. In fruntea BiserIcit ortodoxe romAne VA Sf.
Sinod, cea mai Malta autoritate pentru chestiunile spirituals fi
canonice si for suprem pentru chestiunile bisericestt de once
naturA, cars, dupA ,legi si regulamente, infra in competenta IA
-St Sinod se compune din tot' mitropolitii, eptscopii st
arhiereit-vicars In functiune si e prezidat de mitropolitul Ungro-
Viahiei, ca Patriarh al Bisericii ortodoxe romane.
Art. 6. Corporatiunea centralA reprezentativA pentru in-
treaga Biserica a RomAnilor de religiune ortodoxA, In afacerile
administrative, culturale, fundationale si epitropestl, este Congresul
national bisericesc, campus din cate 6 reprezentanti al fiecArel
eparhil (2 cleric' si 4 mireni) delegati de adunArile eparhiale

www.dacoromanica.ro
 280

prevAzute la art. 9' al acestej legi pe termen de 6 ani, dintre

membrii for sau dintre alti credinciosi ai eparhillor respective.
Membril Sf. Sinod fa; parte, de drept din Congresul na-
tional bisericesc.
Congresul acesta va avea caderea sa stabileascA, In cadrele
legit de fats si ale statutului el, pe cale de regulament, norme
obligatorii pentru Intreaga BisericA.
Art. 7. Congresul national bisericesc alege un Consi liu
central bisericesc, compus din 1/3 clerici si 2/3 mireni, care este
organul superior administrativ pentru afacerile tntregei Biserici
i totdeodatA organul executiv al Sf. Sinod sl al Congresului
national -bisericesc.
Art. 8. PArtile constitutive ale Bisericil sunt:
Paton le,
Protopopiatele,
Manastitile (ca instltutiuni rellgioase speciale, cu organiza-
tiunea for canonica),
Episcopiile si Arh!episcopiile si
Mitropoliile (ca institutiuni canonice sl istorice)...
Fiecare din partile constitutive ale Bisericif are dreptul a
reglementa, conduce si administra, independent de alts parte
constitutive de acelas grad, afaceriie sale rellgioase, culturale,
fundationale si epitropesti si totodatA a participa, prin reprezeti-
tantii sal, la lucrarile partilor constitutive superioare.
Acest drept se exercita prin corporatiunl constitulte:
a) in parohil, din barbatii major!, de sine statatori, nepAtati,
cars is! Indeplinesc obligatille for morale si materiale fatA de
biserica si asezamintele ei;
b) in protopoplate, episcopli si arhiepiscopii, din reprezen-
tanti ai clerului si ai poporului credincios In proportie de Vs cle-
rici si 2/8 mireni.
Art. 9. Fiecare parohie are o adunare parohlalA.
Fiecare protopopiat are o adunare protopopeasca.
Fiecare eparhie are o adunare eparhiala.
Constituirea acestor adunari se face pe timp de 6 ani, prin
votul tuturor credinclosilor cars Indeplinesc conditiunile dela arti-
colul precedent.
Totalitatea acestor credinciosl formeaza, In fiecare parohie,
adunarea parohialA.
La randul lor, membril mireni al adunarilor parohiale, gru-
pati pe circumscriptii electorate, aleg pe inembril mireni al adu-
nArilor protopopesti i pe acel al adunArilor eparhiale.
Membrii clerici ai acestor adunAri se aleg de clericil intru-
niti in colegil preotesti.
Art.10. Pentru conducerea si administrarea afacerilor sale,
fiecare din aceste adunAri tsi alege, ca organ executiv, tot pentru

www.dacoromanica.ro
 281

6 ani, un tonsillu, care, In adutarile protopopesti si eparhiale,

se va alcatul in proportie de 1/3 'cleric' sl 2/3 mireni.
Art. 11. Modul de constituire si de functionare at acestor
adutari reprezentative si al consiliilor lor executive va fhtacelas
pentru intreaga Biserica.
Art. 12. -- Alegerea episcopilor si arhiepiscopilor-mitropo-
litl se face de un colegiu electoral compus din membril Con-
gresului national b!sericesc si din aces at adunArli eparhiale a
eparhiei vacante.
La alegere vor lua parte ca membri de drept intrucat
vor fl" ortodoc0 si
Presedintele Consiliulul de ministri,
Ministrul de culte,
Presedintele Senatului,
Presedintele Adunarii Deputatilor,
Prim-presedintele Inaltei Cutti de Casafle,
Presedintele Academie' Romane,
Rectorli Universitatilor, $i
Decanii Facultatilor de Teologie.
Examinarea canonica a celor ales' se face de Sf. Sinod,
tar confirmarea lor, la propunerea Ministerului de Culte, de M.
S. Regele, urmand apoi, potrivit datinelor tariff, investitura regalA.
Art. 13. Prin derogarea dela codul civil, intreaga avere
lAsatA de mitropoliti, episcopi si arhierei la moartea lor, dacA
nu au mostenitori rezervatari (parinti sau copii) sau nu lasA
testament, trece ca succesiune de drept Mitropoliel, Episcopiel
sau Eparhiei unde ei functionau.
DacA lasa mostenitori rezervatari, ascendent!, descendent'
sau ambele categorli, acestia tot' la un loc succed numai asupra
jumatAtil din avere, dreptul Mitropoliel, Episcopiel sau Eparhlei
reducAndu-se In asemenea caz la jumAtate.
DacA sunt in ace14 timp ascendent' si descendent', juml-
tatea de mai sus se va ImpArtl intre el in douA part', din care
o parte intrA in ramura ascendentA si a doua infra in cea des-
cendenta.
DacA sunt rezervatari numai dintr'o linie acestia mostenesc
ntreaga rezervA de jumAtate.
DacA lasA testament si are mostenitori rezervatari, trebuie
sa lade prin testament jumAtate din avere rezervatarilor.
In lipsA de rezervatari, poate legs aceastA jumAtate oricui
ar vol. Pentru cealalta jumAtate, la care succede de drept Mi-
tropolia, Episcopia sau Eparhia, pot prin testament sA indice
scopurile bisericestl, culturale, filantropice ss obstesti in folosul
carora se va intrebuinta aceastA jumatate. .

Art. 14. Biblioteca mItropolltilor, episcopilor ss arhlerel-

'or rAmane proptietatea eparhiei si se -adauga la biblioteca

www.dacoromanica.ro
 282

eparhiaia, In caz, cand el, in vieata fiind, n'ar fi testat-o vreuntit

spume asezamant cultural bisericesc.
Odajdi Ile Jor si toate obiectele de cult ce le-au apartinut
sau ftalosit ratan eparhiel la care an pAstorit mai Ia urmA.
Art. 15. Averea monahilor sl monahillor, adusa cu dansit
In manastire, ca i cea dobandita, in once mod, in timpul mo-
nahismului, ramane tntreaga manastiril de care tin.
Art. 16. Instantele disciplinare si judecatoresti pentrui
cleric' in chestiunile curat bisericesti sunt:
I. Consistoriul spiritual eparhial la fiecare eparhie, ca prima
instants.
Eparhiile pot trimite anumite chestiuni mai marunte la
judecatoria protopopiatului.
2. Consistoriul spiritual mitropolitan, ca instants de apel,.
pe langa cele 3 Mitropolli istorice : la Bucuresti pentru Mitro-
polia Ungro- Viahiel, la Iasi pentru Mitropolia Moldovel, a Bu-
covinei si a Basarabiel si la Sibiu pentru Mitropolia Ardealului.
3. Consistoriul spiritual central depe langa Sf. Sinod, ca
instants de recurs si pentru asigurarea unitatii de jurisprudenta.
Recursurile privitoare la chestiuni dogmatice sunt exclusiv
de competenta Sf. Sinod.
Imoricinatii au dreptul inaintea tuturor instantelor la apa-
rator, cleric hirotonit.
Constituirea 1 competenta acestor instance, precum si
procedura de judecata, se vor determine printr'.un regulament
special intocmit de Sf. Sinod sl intarit de M. S. Regele.
Acest regulament va determine si normele sl conditiunile
de revizuire ale sentintelor date de instantele mai sus numite.
Art. 17. HotAririle instantelor judecatoresti bisericesti
se executA prin organele Bisericii. La cererea autoritatilor bise-
ricesti, organele puterei executive vor da tot concursul for pen-
tru aducerea la indeplinire a acestor hotariri.
Art. 18. Mitropotitii, episcopil si arhiereli pentru aba-
terile bisericesti vor fi judecati, ca prima si ultimA instants, de
care Sf. Sinod, iar .pentru delicte ordinare i politice Se vor
judeca de catre Inalta curte de casatie.
Art. 19. Cheltuelile pentru intretinerea cultului, a sluji-
torilor si asezamintelor Biserlcil se vor acoperl in primul rand
din propriile sale mijloace, create sl administrate prin organele
reprezentative, si executive ale diferitelor el . OW constitutive.
Art. 20. 11 scopal arAtat la art. precedent, Ministerui
cultelor pune la dispozitia Bisericii toate averile, fonduriie si
fundatiunile cad apartin diferitelor el parti constitutive, spre a
fi repartizate acestora. Administrarea acestor avers si fondurl se
va face de organele respective, sub supravegherea, autoritatilor
bisericesti superloare.

www.dacoromanica.ro
 283

Fundatiunile vor fi administrate potrivit actelor de fundatle

eau dispozitillor testamentare.
Art. 21. Statul va pune, la cerere, prin Ministerul Cul-
telor, la dispozitia Bisericii sumele necesare pentru a completk.
dupa norme generale, stabilite prin lege al In armonizare cn
salariile functionarilor publicl, veniturile clerului al plata func-
tiotiarilor eclesiastici fi pentru a acoperl p1 alte lipsuri materiale;
aceasta insa numai dupa o prealabilit constatare a necesitatilor
fag de veniturile de cart dispun partite constitutive bisericeatl
cart reclama ajutoare.
Ajutoarele acordate de Stat vor fi puse la dispozitia res-
pectivelor organe administrative bisericeati cu aratarea precia a
destinatiunii tor.
Fiecare din aceste organe, primind ajutor dela Stat, va
tine in evidenta conturile de gestiune, spre a putea fi cercetate
de Ministerul Cultelor, care va controls dad sumele acordate
de Stat an lost intrebuintate potrivit destinatiel for al cu res-
pectarea legit contabilitatil publice privitoare la institutille cu,
caracter autonom.
Acest control financiar se va Indeplinl in conformitate cn
un regnlament special Intocmit de Ministerul Cultelor al de cel
al Finantelor.
Art. 22. Toate alegerile p1 numirile in posturi subven-
tionate de. Stat vor fi comunicate Ministerului de Culte.
Art. 23. Pentru a se nand cat mai mutt sarcina Stahl-
lui $1 pentru ca Biserica sa -$i poata indeplinl cat mai bine
misiunea sa religioasa, culturala el filantropica, se infiinteaza an
fond general biserleesc.
Fondul acesta se va alcatul din averile comune ale intreget
Biserici, din donatiuni, din contributiuni aprobate de Congresul,
national bisericesc, din economille realizate de Eforia Biserlcil
(erelata prin dispozitiunile prezentei legi) al din cotele pe cart
Congresul national bisericesc be va stabill, pentru fiecare eparhie
In parte, asupra veniturilor el.
Art.. 24. Pentru administrarea fondului general bisericesc,
a tuturor averilor comune Bisericil al a sumelor acordate de
Stat, pe seama el, se. institute o Eforie a Muriel ortodoxe ro--
mane; care va fi organul executiv at Consiliului central in prl-
vinta afacerilor economice financiare.
Eforia aceasta va administra $1 averile i fondurile biseri-
ceati cart pans acum erau administrate de Ministerul Cultelor
p1 cars, din cauza dispozillunlior testamentare sau de fundatie,
nu pot fi atribuite altor organe ale partilor constitutive ale-
Bisericll.
Eforia se va compune din 3 membri, unul numit de Mini-
kterul Cultelor de acord cu Ministerul Finantelor, tar ceilaltl dot
aleal de Congresul national bisericesc (1 cleric al 1 mirean). Eit

www.dacoromanica.ro
 284

eta atat sub controlul Ministerului de Culte cat 01 al Consiliului

central si in -directs legatura cu ele.
Art. 25. Statul Va di, cand i se va cere,, prin Ministe-
rul Cultelor, Eforiei, pentru necesitatile generale ale Bisericil
3ntregi, ajutoare materiale dupi normele dela Articolul 21 din
aceasta lege.
Art. 26 Eforia &uric li va functions dupi un regula,
meat intocmit, potrivit atributiunilor sale de Congresul national
bisericesc.
Art. 27. Partite constitutive ale Bisericli (parohlile, pro-
topopiatele, manistirile, episcophle, arhiepiscopiile, mitropolitle
_si Biserica Intreaga), ca stare sunt persoane juridice.
Ele au dreptul si datoria de a pistil 'tot ceeace detin azi.
.si de a aduna avert, mobile sl imobile, de once fel, spre a le
Intrebuinth pentru Biserica si asezamintele el.
Art. 28. Fiecare eparhie, singuri sau In unite cu allele
ale mitropoliel de care tine, are dreptul de a Inflinti tipografil
bisericesti, fabric' sl ateliere pentru confectionarea oblectelor de
cult necesare bisericilor si asezimintelor for (icoane, lurnanari,
vesminte, odoare) -
Beneficiile realizate vor servi sa acopere in primul loc
trebuintele eparhiel sau eparhillor respective.
Art. x9. Bunurile imobile ale bisericilor nu se pot In-
straina decat In cnnditlile fixate de regulamentul special tutoctnit
de Congresul national bisericesc In acest scop.
. Art. 30. Edificiile bisericilor, manistirilor, episcopillor
si mitropolillor, curtea, cimitirele si odoarele sacre sunt lucrurl
sfintite si In gait de comert; ele nu pot fi nici urmarlte, nici
sechestrate. nici Instrainate.
Art. 31. Impozitele cars s'ar stabill prin leg! pentru In-
tretinerea si, ajutorarea Bisericii In genere, se vor distribul, de
-organele Insarcinate cu aceasta, In proportia In care se gasesc
credinalosil ortodocsi fats de cetifenii de alti religie.
Art. 32. Drepturtle st obligatille de patronat existents
azi In biserica ortodoxa romans sunt si raman desfiintate.
Art. 33. Invitamantul religios pentru elevele i elevii de
2r eligle ortodoxa In scale primate, secundare sl profesionale,
publice si particulare, este obligator si se va preda sub contro-
lul Bisericii sl al Ministerului Instructiunii, potrivit legilor.
Art. 34. *collie pentru formarea clerulul 1 colile pen-,
-tru formarea cantaretilor bisericesti stau sub conducerea Bisericil.-
Programele de studil $i numirea profesorilor se vor face potrivit
mid legi spectate al cam' protect va fi intocmit de Sf. Sinod
de acord cu Ministerul Cultelor si Ministerul Instructiunii.
Art. 35. Armata are preotH el propril In frunte cu un
episcop minter, care, sub report canonic, atarna de Sf. Sinod, 4
,citrui membru este.

www.dacoromanica.ro
 285

Alegerea ci numirea acestui-Episcop se va face potrivit unel

legl speciale.
Art. 36. Spitalele, orfelinatele, scale corectionale, peni-
fenciarele vor avea preotli for pentru credinclosil ortodoxi.
Art. 37. AlAturatul statut, Iutocmit de Bisetica, pe temeiul
principiilor pi dispozitiilor generale cuprinse In aceasta lege,
pentru a determlna modalitatile dupe cars Biserica 41 reglemen-
teaza, conduce si administreazA afacerile sale reilgioase, cultu-
rale, fundationale $i epitropesti, este si rAmane obligator pentru
Intreaga BisericA ortodoxa romans, cu putere de lege.
In cadrele dispozitiunilor acestel legi, Congresul national
bisericesc poate aduce statutului modificArile ce va crede de
cuvlintS, dar numai cu o majoritate de $/g voturi.
ModificArile acestea vor trebui Insa aprobate de Consiliul
de Ministri.
Art. 38. PAnA la rezolvarea afacerilor comune episcoplilor
Mitropoliei.Ardealului, Congresul bisericesc al acestei Mitropolli,
cu organul sau executiv, va continua sA fiinteze $i fuuctioneze,
cu acelas mod de constituire si cu aceleasi atributiuni, Owl de
acea a alegerii arhiepiscopului $1 mitropolitului.
AceastA exceptiune, privind exclusiv organizatiunea admi-
nistrativA a Mitropollei Ardealului nu atinge obligatiunea celor-
lalte part' constitutive ale acestel Mitropoill parohii, proto-
poplate i eparhii de a se conforms luturor dispozitiunilor
legit de fats p1 statutuluL ei.
Art. 39. Fondul religionar greco-oriental din Bucovina este si
ramane o fundatiune speciale de sine statatoare, care va purta de acum
mainte numirea de Fondul bisericesc ortodox roman al Bucovinei".
Art. 40. Fondul acesta este persoana juridica si va fi ad-
ministrat prin consiliul eparhial, sub presedintia Arhiepiscopului $i Mitro-
politului Bucovinei, care-1 va reprezenta in justitie si in toate actele sale.
Regulele de administratie pentru averile fondului, care consta in cea
mai mare parte din domeniu paduros si agricol, vor fi, in interesul bu-
nului mers, cele prevazute pentru administrarea si exploatarea domeniilor
Statului.
Art. 41. tsugetul anual at fondului va 11 alcatuit astfel ca sit aco-
pere cheltuelile de personal si material necesare administratiunii gi exploa-
tarii lui, plata personalului bisericesc, -nevoile cultului si anumite trebuinte
culturale si de binefacere ale eparhiel.
Excedentele ce vor ramanea in buget, dupti acoperirea nevoilor de
mai- sus, se vor versa la ,,Fondul general bisericesc".
Art. 42. Statul exercita dreptul sau de control si supraveghere
Agin Ministerul de Agriculture si Domenii si prin Ministerul de Culte.
Ministerul de Agriculture si Domenii aproba bugetul anual al fondului
ci confirms numirea personalului tehnic recomindat de administratia lair
iar Ministerul de Culte aproba repartizarea sumelor prevazute in buget.

www.dacoromanica.ro
 286

yenta plati personalului bisericesc, pentru nevoile cultului qi pentru

sustinerea operelor culturale ci de binefacere ale eparhiel.
Art. 43. lin regulament special ci decretat elaborat de a
-ecanislune compusi din cite un reprezentant at Ministerului de Agriculturi
c1 Domenii, al Ministerului de Culte ci at Mitropoliei Bucovinel va sta.
bill aminuntele pentru aplicarea acestor dispozitii (art. 39-43) privitoare
to fondul bisericesc ortodox roman at Bucovinei.
Art. 44. Mitropoliilor ci Episcopiilor Statul to di, spre folosinti,
din proprietatile sale:
..
1. Cite doui
.
sute hectare flecked Mitropolii al cite o suti de hectare
Episcopii, teren de culturi, ca sesiune mitropolitanli ci episcopali,
zari se vor administra conform art. 125 fin Statut.
Terenurile de culturi date Mitropoliilor ci Episcopiilor din Ardeal,
ea sesiune" mitropolitani ci episcopali, conform legii agrare, se vor socoti
In aceste suprafete.
2. De asemenea cite 500 hectare fiecirei Mitropolii cl cite 300 hectare
Beard Episcopii, pildure, cad vor fi supuse serviciului silvic.
Plata personalului tehnic, administrativ ci da pazi a acestor piduri
romane in sarcina Statului.
Posibilitatea for anuali de exploatare, stability prin amenajament, se
va folosi de Mitropolil ci Episcopil, cum vor credo ele de cuviinti, pentru
satisfacerea nevoilor tor.
Art. 45. PanA la aplicarea integralA a acestel legi, MI-
nisterul Cultelor va continua a Indeplinl, pe cat va mal fi necesi-
tate, atributiunile si functiunile pe cari le exerciti to prezent In
numele fi pentru Biserica ortodox& romans.
Art.46. Toate legile si regulamentele contrarli acestel legl
*I statutului el aunt gi rAman abrogate.

STATUT
pentra organizarea BiserIcii ortodoxe rom8tte.1)
OROANELE CARMUIRII CENTRALS.
I. SfOntal Sinod.
Art. 7. In fruntea Bisericit ortodoxe romane stA Sf. Sinod,
tea mai Malta autoritate pentru chestiunile spirltuale si canonice
4I for suprem pentru chestiunile bisericecti de price nature, cari,
.dupA leg! ci regalamente, infra to competenta lul.
Sf. Sinod se compune din toti mitropolitil, episcopil 01
arhierelt-vicari In functiune si e prezidat de mitropolitul Ungro-
Viable!, ca Patriarh al Bisericii ortodoxe romane (art. 5 dirt lege).
Art. 2. In lipsa Patriarhului, pregediute at Sf. Sinod este
initropolitul Moldovei, far In lipsa acestula mitropolitul Ardealulul,
9 Veal .Monitortil 'Achill' No. 97 din 6 Mal 1925.

www.dacoromanica.ro
 - 287- --
tirmand apoi at Bucovinel, at Basarabiel sau eel mai vechiu
episcop to hirotonle.
Art. 3. Atributiunite Sf. Sinod sunt:
a) a pasha, ca organ at Autocefaliei, unitatea dogmatics kii canonic&
ctt celelalte. Biserici ortodoxe;
b) a pistra unitatea credintei, a cultului si asezimintelor canonice
In intreaga biserici ortodox& romans;
c) a heti orice chestiuue dogmatics, sacramentati si rituals gi a o
zezolva in conformitate cu invititura si interesele Bisericii;
d) a lua masuri pentru promovarea vietii religioase si moralititii de-
-rului pi credinciositor si a supraveghea la bunul mers al afacerilor bise-
cicesti din intreaga tad ;
e) a supraveghea, din punct de -vedere dogmatic, moral si artistic,
operele de literaturA si arta bisericeasci;
f) a infiinta, conduce si sustine, cu ajutorul tuturor organelor Bise-
AA un Justitut biblic si de misiuneg pentru traducerea, editarea til
rispandirea Sf. Scripturi, atat pentru uzut clerului cat si al credinciosilor;
-de asemenea a initia si supraveghea tedactarea si dispandirea a tot felul
4e card pentru intarirea religiozitatii si moralitatii credinciosilorl;
g) a-si da avizul asupra proiectelor de legi referitoare la Biterica
'ortodox& ;
It) a judeca pe membrii sui pentru abaterile bisericesti;
0 a stabili sau aproba programele invatamantului religios din scolile
teologice si a indica mijloacele de educatie sub raport moral si religios,
4 elevilor ortodoxi din celelalte scoale;
j) all da asentimentul la numirea profesorilor dela Facultitile de
Teologie pi a supraveghea invatiimantul teologic superior din punct de
cedere dogmatic;
1) a autoriza tiparirea de carti bisericesti si de icoane religioase
pentru trebuintele cultului ortodox;
m) a hot&ri , ca for suprem in toate chestiunile de orice
aatura, can intri in competinta lui, conform sfintelor =mane si a regula-
mentelor speciale.
Art. 4. St Sinod se va intruni In qedinte cel putin odatA
ye an; In cazuri de trebuint se poate intruni i In sesiunl
txtraordinare.
Art. 5. Convocarea o face prqedintele sau, dupA In-
cunoftintarea, prin Ministerul Cultelor, a M. S. Regelui.
Deschiderea se face prin Mesaj regal.
Ministrul Cultelor poate asista la deliberarile Sf. Sinod, cu
Not consultativ.
Cand Ministrut Cultelor va fi de altA confeslune decAt cea
ortodox), el va fl Intocult prin unul din colegli sal ortodoxi.
Art. 6. Sf. Sinod poate chenta la consfatuire :
a) pe. reprezentantli clerului mirean pentru chestiunile cart
privesc acest cler ;

www.dacoromanica.ro
 -288 --
b) pe staretii mAnAstirilor pentru chestiunile manAstiresti;
c) pe reprezentantli scoalelor de teologle pentru examinarea
si stabilirea programelor de InvatAmAnt religios si a regulamentelor
acestor scoale ;
d) pe reprezentantirprofesorilor de religie pentru chestiunile
tnvAtamantului religios din scoalele primare, secundare, pro-
fesionale, elc.
Art. 7. Sf. Sinod are o cancelarie specials care stA 12
dispozitia presedintelui.
Atributlile aeestei caneelarli se vor specifica in regulamentul
interior al Sf. Sinod.
II. Congresul national bisericesc.
Art. 8. Corporatiunea -centralA reprezentativa pentru Ifi-
treaga BisericA a RomAnilor de religiune ortodox6, in afacerile
administrative, culturale, fundationale pi epitropesti, este Con-
gresul -national bisericesc, compus din ate 6 reprezentanti ai
fiecArei eparhil (2 clerict si 4 mireni), delegati de adunArile
eparhiale prevAzute la art. 9 al legit, pe termen de 6 anl, dintre
inembril for ski din alte personalitAti ale eparhillor respective.
Membril Sf. Sinod fac parte, de drept, din Congresul national
bisericesc.
Congresul acesta are caderea sa stabileascA, in cadrele
legit de fag si ale statutului ei, norme obligatoril pentru intreaga
Biserica.
Regulamentele Intoemite $i votate in acest scop de Con-
gresul national bisericesc vor fLpropuse, prin Ministerul de Culte,
M. S. Regelui spre aprobare $i IntArire (art. 6 din lege).
Art. D. Atributiunile Congresului national bisericesc sunt:
a) a sustine si apara toate interesete gi drepturile Bisericii ortodoxe
tomane;
b) a conduce si reglemente afacerile administrative -bisericesti,
culturale, fundationale si epitropesti ---ale intregei Biserici;
c) a sustine asezAmintele culturale, filantrop:ce si economice ale
Bisericii, intrucat ele nu sunt ire proprietatea parohillor, protopopiatelor,
episcopiilor sau -arhiepiscopiilor;
d) a ingriji, spori gi controla averile, mobile si imobile (clAdirile si
fondurile), cari form.eazA proprietatea generalA a Bisericii;
e) a procura mijloacele necesare pentru subventionarea bisericilor
Aram gi acezamintelor de culturil religioasa, precum si pentru Tipografia
carflor bisericecti" si pentru Institutul biblic si de misinne";-
f) a hotari colecte (pantahuze) pentru scopuri generale bisericesti,
culturale si filantropice, tar in cazuri de trebuinta a statori contribuiri
bisericecti (taxe de cult) in intelegere cu autoritAtile in drept;
g) a decide asupra delimitarii eparhiilor si asupra infiintarii de noui
eparhii, dupi prealabila intelegere cu eparhiile interesate si cu drganele
Statului;

www.dacoromanica.ro
 289

h) a examina socotetile incheiate $i a stabili bugetul pentru tre-

buintele centrale;
i) a alege, pe membrii Consiliului central bisericesc (art. 7 din lege);
j) a alege, impreuna cu adunarea eparhiala.' a eparhiei vacante, pe
episcopi si mitropoliti (art. 12 din lege);
1) a alege 2 membri in Eforia Bisericii (art. 25 din lege).
Art. 10. Congresul national bisericesc se intruneste la Bu-
curesti, din 3 In 3 ani, la o anumita data (14 Octomvrie Sf.
Paraschiva), iar in sesiuni extraordinare de cate on va cere tre-
buinta.
Art. 11. Presedintele Congresului national bisericesc este
Patriarhul sau In lipsa lui altul dintre ierarhi, in ordinea
fixata la art. 2.
Art. 12. Convocarea Congresului o face presedintele sat!,
dupa Incunostintarea; prig Ministerul Cultelor, a M. S. Regelui.
Deschlderea se face prin Mesaj regal.
Art.13. Congresul national bisericesc va lucra potrivit unui
regulament pe care si-1 va intocmi Insus.

III. Consiliul central bisericesc.

Art. 14. Congresul national bisericesc, alege un Consiliu
central bisericesc, compus din 1/3 clerici si 2/3 mireni, care este
organul superior administrativ pentru afacerile intregei Biserici si
totdeodata organul executiv al Sf. Sinod si al Congresului na-
tional bisericesc (art. 7 din lege).
Art. 15. Consiliul central bisericesc se compune din 15
membri, cate 3 de fiecare mitropolle (1 der si 2 mireni), dintre
cart cel putin 5 (clerici) vor fi salariati si vor forma delegatiunea
permanents a Consiliului, iar 10 (mireni) vor fi onorifici.
Membrii salariati vor fi declarati stabili dupa un an de
proba ; cei onorifici vor fi alesi pe un period de 6 ani si vor
putea fi realest.
Art. 16. Presedintele Consiliului este Patriarhul, cand e
de MO ; In lipsa lui urmeaza mitropolitii in ordinea fixata la
art. 2, iar In lipsa acestora un delegat at Patriarhului.
Art. 17. La edinte vor fi chemati toti membrii, dar pentru
a se lua hotarad valabile trebuie sa fie prezenti cel putln 8
membri, afara de presedinte.
Mitropolitii si episcopii pot participa la lucradle Consi-
liulul, cu vot deliberativ.
Art. 18. Consiliul central bisericesc 41 va avea cancelaria
sa si va functiona conform unui regulament Intocmit de Con-
gresul national bisericesc.
Dr. N. Popovlci: Drept bisericesc... 19

www.dacoromanica.ro
 290

IV. Consistoriul spiritual central.

Art. 19. Pentru afacerile disciplinare si judecatoresti, ve-
nite dela consistorille spirituale mitropolitane, functioneaza, ca
instants de recurs si pentru asigurarea unitatii de jurisprudenta,
Consistoriul spiritual central, compus din 5 preott cu pregatire
superioara teologica si eventual juridica si anume cate unul de
fiecare mitropolie.
Art. 20. Membrii se vor numi, dupa propunerea mitropo-
lillor respective, de catre Sf. Sinod, pe termen de 6 ani. El pot
fi numiti din nou. Pe langa cei 5 membri ordinari, vor fi numiti
si 5 membri supleanti.
Art. 21. Procedura de judecata va fi cea stability prin
regulamentul special pentru instantele judecatoresti bisericestl
Intocmit de Sf. Sinod.
V. Eforia Bisericii.
Art. 22. Pentru administrarea fondului general bisericesc,
a tuturor averilor comune Bisericii si a sumelor acordate de Stat
pe seama el, se institue o Eforie a Bisericii ortodoxe romane,
care va fi organul executiv at Consillului central in privinta afa-
cerilor economice-financiare.
Eforia aceasta va administra si averile si fondurile biseri-
cesti cars pana acum erau administrate de Ministerul Cultelor si
cars, din cauza dispozitiunilor testamentare sau de fundatie, nu
pot fi atribuite altar organe ale part for constitutive ale Bisericii.
Eforia se va compune din 3 membri. unul numit de Mi-
nisterul Cultelor de acord cu Ministerul Finantetor, iar ceilalti
doi ales( de Congresul national bisericesc (1 cleric si I mirean).
Ea sty atat sub controlul Ministerulul de Culte cat si al Con-
sillului central si In directs legatura cu ele (alt. 24 din lege).
Art. 23. Membrii Eforie( se numesc pe timp de 6 ani.
la caz de vacanta, pans la expirarea periodului, cei doi
membri din urma vor fi instituiti de Consiliu central bisericesc,
sub rezerva ratificarii ulterloare a Congresului national bisericesc.
Eforia isi alege dintre membri( sai un presedinte.
Art. 24. Sfera de activitate a Eforie( Bisericii este:
a) a administra fondul general bisericesc;
b) a administra averile, bunurile, legatele gi fundatiunile Bisericii, cu
destinatie generals", ingrijind ea averile sit se administreze corect 1 rational,
iar cliidirile, piimanturile, *Write etc., si se arendeze si si se deb, in.
exploatare prin licitatiuni publice, aprobind hotiirid referitoare la investiri
de capitaluri in constructiuni, pilmanturi, actiuni qi alte efecte gi priveghind
ca fundatiunile el se administreze in conformitate cu actele de fundatiune
si cu dispozitiunile testamentare;
c) a primi dela consiliile eparhiale bugetele can reclamft ajutor
dela Stat;

www.dacoromanica.ro
 291 --
d) a alcittui proiectul de buget general pentru intreaga Biserick
-spre a fi avut in vedere de Ministerul Cultelor la intocmirea bugetului situ;
e) a primi dela Ministerul de Culte, dupil trebuintii, sumele acordate
pe seama mitropoliilor, arhiepiscopiilor $i episcopiilor si a le transmite
-acestora spre intrebuintare, in conformitate cu dispozitiile bugetare si cu
legea contabilitittii publice;
f) a ingriji Li controla ca la fiecare eparhie sit functioneze un ser-
viciu de cassii si contabilitate in regula;
g) a observa ca fiecare eparhie sit-i prezinte la finele anului soco-
telile despre intrebuintarea sumelor primite dela sau prin Eforie;
h) a indeplini, la cererea consiLfilor eparhiale, functia de revizor
expert;
t") a creia un fond propriu pentru asigurarea in contra focului a
taturor edificiilor can sunt proprietatea Bisericii;
j) a intretine si administra, in intelegere cu Sf. Sinod, o tipografie
a cfirtilor bisericesti;
1) a infiinta un fond de imprumut pentru inlesnirea cladirii de bise-
rid $i de case parohiale si pentru repararea lor;
tn) a infiinta o Casa de credit, economie si ajutor a personalului
,bisericesc, care Casa va avea o administratie proprie.
Art. 25. Amanuntele referitoare la inceperea activitatii, la
instituirea personalului si, in genere, la functionarea regulatA a
acestel institutii se vor stabili prin regulamente speciale, intocmite
-de Congresul national bisericesc.

PARTILE CONSTITUTIVE ALE BISERICII $1 ORGANELE LOR.

I. Parohia.
Art. 26. Parohia este comunitatea bisericeascA a credin-
-ciosilor, clerici si mireni, cari, sub conducerea parohului, sustln,
cn mijloacele lor materiale si morale, una sau mai multe biserici,
cu asezamintele si personalul lor.
Art. 27. Scopul parohiel este:
a) a sustine, IntAri si rAspandi credinta Bisericii ortodoxe
41 a lucra astfel ca toti credinciosii sA vietueasca In conformitate
cu InvAtAturile acestei credit*, in deosebi cercetand sf. biserica
1 sf. slujbe dumnezeesti, impArtasindu-se cu sf. tame si Indepli-
nind faptele milei crestinesti;
b) a intretine si a ajuta biserica, pe slujitori si asezamintele
el 1 a purta grijA de toate nevoile parohiel.
Art. 28. Comunitatea care nu este In stare sA se sustina
din mijloace proprii se alAtura la o parohie vecina sub numele
de filiala, credinciosii el avAnd, In afacerile bisericesti, culturale,
iundationale si epitropesti aceleasi drepturi I datorii ca si cre-
dinciosii din parohie.
19'

www.dacoromanica.ro
 292

Art. 29. Prefacerea unei filiale in parohie i infiintareat

unei parohii noul o aproba, dupa cererea credinciosilor 1 cu avizul
oficiului protopopesc, consitiul eparhial, tar cand, pentru susti-
nerea parohiei i a personalului ei, se cere 1 ajutorul Statului,
Infiintarea trebuie admisa 1 de Ministerul Cultelor.
Art. 30. Pentru infiintarea unei noui parohii se cere la
orae un numar de cel putin 400 familii, tar la sate de cel putin
200 familii.
In cazuri bine motivate se pot Infiinta, in mod exceptional,.
parohii 1 sub acest numar de familii.
Art. 31. Intinderea parohiei poate fl modificata de con-
siliul eparhial, dupa cererea motivata a parohlenilor i dupa ce
s'a luat avizul protopopiatului.
Art. 32. Personalul parohiei se compune dinteun preot-
paroh 1 unul sau doi cantareti. Numarul preotilor I diaconilor
se poate marl dupa cererea credincioilor din parohie, cand ne-
cesitatile reclama oi mijloacele admit aceasta.
Preotii trebue sa locueasca In parohie.
Art. 33. Parohul este conducatorul oficiului parohial I In
aceasta calitate tine registrele 1 rezolva toate actele oficiului
parohial. Unde sunt mai multi preoti, episcopal numete condu-
calor at oficiului parohial pe cel mai apt dintre et.
Art. 34. Parohul, conducator al oficiului parohial, este
dator a tine un registru despre toti parohienti cu familitle lor,.
In, care Insemneaza numele, pronumele, data naterii, botezului,
casatoriei, mortis, apoi ocupafiunea, data eventualei mutari In alts
parohie, etc.
Art 35. Pentru a fi preot sau diacon se cere a fi major,
cetacean roman, sa Intruneasca conditlile canonice i sa alba
diploma de studii superioare teologice (Facultati, Academil i
Institute teologice cu absolventi de seminarii sau de liceu) din
tail sau strainatate, in acest din urma caz echivalata de autori-
tattle cu cadere.
In lipsa unor astfel de candidati pot fi instituiti preoti 1
absolventl ai seminarillor. In cazuri de spectate necesitati, SL
Sinod va decide.
Art. 36. Afaceriie parohiale le Indeplinete parohut
dimpreuna cu : I. adunarea parohiala, 2. consiliul parohial 1.
3. epitropii parohiall, in conformitate cu normele In vigoare 1 cu.
aprobarea consiliului eparhial 1 episcopului.
1. Adunarea paroldald.
Art. 37. Toti barbatii majors, de sine statatort, nepatatt I
cart Ii Indeplinesc datortile for morale i materiale fag de bi-
send i aezamintele et, sunt membri at parohiei 1 computt
adunarea parohiala.

www.dacoromanica.ro
 293

Preotii, diaconil si cantAretii sunt membri de drept al adu-

arl' parohiale.
Art, 38. Adunarea parohial are urmittoarele atributiuni:
a) examineaza si completeadt raportul anual despre mersul tuturor
.tfacerilor din parohie;
b) alege pe membrii consiliului parohial, ai epitropiei parohiale gi pe
acei ai comitetelor parohiale;
c) examineaza gi aprobii propunerile consiliului parohial relativ la
-zidirea, repararea sau inzestrarea bisericii, a casei parohiale gi eventual a
altor chldiri bisericegti, culturale, fundationale, de caritate si epitropegti,
apartinAtoare parohiei;
d) examineaza gi aprobit masurile proiectate de consiliul parohial
pentru inffintarea de fonduri in scopuri bisericegti, culturale, ffiantropices
gi, in general, pentru adunarea mijloacelor banegti necesare parohiei;
e) fixeazy taxe de cult in folosul parohiei;
f) examineaza situatiunea materialit a personalului bisericii din pa-
rohie gi hotaragte masuri, in caz de trebuintii, pentru imbunittatirea ei, in
,conformitate cu normele de salarizare a clerului;
g) alege pe membrii adunarii protopopegti si pe acei ai adunirii
eparhiale, dupa modalitatea stability in regulamentele pentru aceste alegeri;
Is) privegheaza ca consiliul gi epitropii parohiei si-gi indeplineascli
chemarea conform dispoziffilor acestui statut gi regulamentelor in vigoare;
i) examineaza gi aprobi bugetul gi inventarul alcatuit de consiliul
parohial;
j) cerceteazi si aproba gestiunea anuala a parohiei, examinata mai
intaiu de consiliul parohial si o trimite consiliului eparhial pentru control
gi descircare;
1) decide in privinta cumparitrii, vanzitrii si grevarii imobilelor.
Art. 39. Adunarea parohiall se Intruneste de regula de
doua on pe an: odatA In primul trimestru al anului, a doua oars In
Tuna Decemvrie, pentru intocmirea bugetului pe anul urmAtor ;
poate tines Ina si edinte extraordinare.
Art. 40. Preedinte de drept al adunArii parohiale este
parohul purtator al oficiului parohial. El este InsA obligat a cedi
preedintia protopopului, daca acesta este de fats, In care caz
parohul ocupa locul de vice-presedinte. Daca nu este preot in
parohie, preedintia adunarii revine loctlitorului de paroh.
Art. 41. Parohul sau loctiitorul sau convoacA adunarea
parohialA, in biserica, dupA sf. liturghie, cel putin cu 8 zile Ina-
inte de intrunirea ei, instiintand de aceasta si pe protopop.
Convocarea va arAta locul 01 data adunArii cum i chestiu-
mile ce se vor discuta. .

Art. 42. Adunarea poate la hotAriri valide, numal dad

vor fi de fatA, afara de paroh, cel putin a zecea parte a mem-
brilor Inscrisi in lista paruhienilor. Daca la ziva hotarita nu se
Intruneste acest numAr, adunarea se cbnvoaca a doua oars, tot

www.dacoromanica.ro
 294

cu 8 zile mai inainte. La a doua convocare, adunarea se va

tine cu once numAr de membri, nu Ind mai mic decAt numArut
membrilor din consillul parohial.
Art. 43 Impotriva hotlarilor adunArii parohiale se poate
face contestatie la consillul eparhial.
Contestatille trebuesc anuntate chiar In oedinta $i Inaintate
In timp de 14 zile; dupA acest termen, nu mai sunt valabile.
2. Consiliul parohial.
Art. 44. Consiliul parohial este organul executiv ol ad
ministrativ al adunarti parohiale of este ales din sanul el. El
lucreazA sub preoedintia parohului purtAtor al oficiului parohial
$i reprezintA comunitatea bisericeascA In toate chestiunile, afari
de cele curat duhovniceoti.
Art. 45. Consiliul parohial se compune: In parohille
Oa la 1.000 suflete din 10, panA la 1.500 din 15, pans la 2.000
din 20, panA la 2 500 din 25 Si de aici in sus din 30 membri alepi.
Taal si fiul, fratii, socrul pi ginerele nu pot fi Impreunk
membri ai consiliului.
Art. 46. Membril consiliului parohial se aleg pe 6 ani;
ei sunt onorifici of se pot realege.
Preotii din parohie pi primul cantaret al bisericii parohiale
sunt membri de drept ai consiliului parohial.
Epitropli sunt $i el membrii de drept at consiliului parohial,
cu vot consultativ insa.
Art. 47. Atributiunile consiliului parohial sunt
a) a intocmi i a tine in evidentli inventarul averii migcatoare yr
nemiqciitoare a bisericii, institutiunilor, fondurilor qi fundatiunilor;
b) a face adunarii parohiale propuneri pentru vanzarea, cumpararea.
sau grevarea imobilelor;
c) a ingriji de plistrarea intactii a averii m4catoare i nemigcitoare
a bisericii, institutiunilor culturale, fondurilor qi fundatiunilor i a dispune
de ate on crede necesar controlul cassei i verificarea actelor
alliitoare la epitropii bisericii ;
d) a intretine in bunii stare edificiile biserice0, culturale i fun-
dationale ;
e) a inzestra biserica cu odajdii, icoane, vase sfintite, carti i cele
trebuincioase pentru serviciul dumnezeesc i eventual institutiunile ei cul-
turale cu cele necesare ;
j) h afla mijloacele trebuitoare pentru zidirea sau repararea bisericii,
casei parohiale gi altor edificii proprii vi a raporta despre ele adunfuii
parohiale;
g) a gasi resursele necesare pentru dotatiunea parohului, preotului
ajutfitor, diaconului qi altor slujba0 ai bisericii ci ai agezilmintelor sale g
a raporta despre acestea aduntaii parohiale ;
h) a face propuneri adunarii parohiale in privinta taxelor de cult
tA a intocmi proiecte pentru separtitia acestor taxe asupra credlncioqilor;.

www.dacoromanica.ro
 - 295

1) a fixa conditiunile ce trebuesc observate de epitropi la arendarea

si inchirierea bunurilor bisericesti, culturale si fundationale, sub rezerva
aprobarii consiliului eparhial ;
j) a stabili, cu aprobarea consiliului eparhial, modalitatea plasarii
fondurilor disponibile ale bisericii, institutiilor culturale si fundatiunilor ;
1) a examina, la sfarsitul anului, gestiunea financiara a parohiei si
a prezenta raport despre aceasta adunarii parohiale ;
in) a examina si eventual a completa raportul anual, redactat de
paroh, despre mersul tuturor afacerilor parohiei si a-1 prezenta adunarii
parohiale ;
n) a supravegheb. asupra religiozitatii si moralitatii parohienilor i a
lucra pentru desradacinarea obiceiurilor rele si a imoralitatii, prin mijloace
morale si pedepse bisericesti mai mici; asemenea a cere ajutorul proto-
popului si, la cas de necesitate, al episcopului, pentru raspandirea reli-
giozitatii si a moralitatii;
o) a apara vaza si onoarea bisericii si a personalului bisericese ;
p) a face, prin oficiul protopopesc, consiliului eparhial once pro-
punere si reclamatiune privitoare la afacerile bisericesti, culturate gi epi-
tropesti.
Art. 48. Consiliul tine sedinta on de cate on cere tre-
buinta ; obllgatoriu frisa cel putin de data on pe an : la sfarsitul
tunii lunie pi Noemvrie, pentru ca la adunarea paroluala ce se
tine In luna Decenwrie sA-51 poata prezentA raportul general
despre averea eniscAtoare si nemiscatoare a bisericii, instItittiu-
nitor, culturale, fondurilor sl fundatiunilor, precum si despre ge-
stiunea anuala si un protect de buget despre trebuintele bisericii,
institutiunilor culturale, fondurilor si fundatiunilor pe anul viitor.
Art. 49. La sedintele consiliului parohialkiau parte cu
.vot deliberativ si nob institutiilor culturale sl asezAmIntelor
parohiale, cand se discuta chestiuni privitoare la acele institu-
tiuni si a$ezaminte.
Art. 50. Convocacea consiliului parohial o face parohul
sau intocuitorul sau, in calitate de presedinte.
Daca jumatate din membrii consiliului cer in scris convo-
carea unei sedinte extraordinare, presedintele este obligat a
convoca consiliul fArA intArziere.
Art 51. HotAriri valide se pot lua numat dacA, afarA
de presedinte, sunt prezenti cel puttn jumAtate din numarul total
al mem brilor.
Comitetele parohiale.
Art. 52 Pe Tanga consiliul parohial se pot constitul co-
mitete parohiale spectate :
a) pentru Inzestrarea si infrumsetarea bisericilor, a curtilor
bisericesti si a cimitirelor si pentru tinerea for in cea mai buns
ran duiala ;
b) pentru formarea gi sustinerea de coruri bisericesti;

www.dacoromanica.ro
 296

c) pentru ingrijirea, imbrAcarea pi inzestrarea cu carti pi

alte mijloace de InvatAturA a pcolarilor sAraci ; .
d) pentru ajutorarea saracilor pi ocrotirea orfanilor pi a vA-
duvelor ;
e) pentru cercetarea pi ajutorarea bolnavilor din comunA
pi spitale ;
f) pentru infiintarea pi sustinerea de biblioteci parohiale
poporale ;
g) pentru organizarea de grAdini de copii pi cursuri de
analfabeti pi adult', in colaborare cu Ministerul Instructiunii;
h) pentru infiintarea cercurilor misionare de combatere a
diferitelor secte pi credinte potrivnice Bisericii ortodoxe ;
0 pentru infiintarea pi sustinerea de internate, cAmine, azile
pi spitale pi a oricArei alte opere de milA creptineasca, de cari-
tate publicA pi activitate samariteanA.
Art. 53. Unde mijloacele bisericii nu vor fi suficiente
pentru o atare activitate proprie, biserica, clerul pi toate organele
ei ofera intreg sprijinul for moral pi material altor apezaminte
de asemenea naturA existente in parohie on se asocieaza cu
comitetele similare din alte parohii pentru o reciprocA sustinere
pi colaborare.
Art. 54. Comitetele parohiale vor std sub prepedintia
parohului sau a delegatului lui, cleric sau mirean. Femeile ma-
jore din parohie pot fi alese membre in aceste Comitete.
3. Epitropii parolz.ali.
Art. 55. Epitropli aunt administratorii averii parohiale,
se aleg de cAtre adunarea parohialA, pe timp de 6 ani, dintre
cel mai merit* credinciopi ai parohiei pi se aprobl de protopop.
Ei pot fi realepl.
Art. 56. Numarul epitropilor este de 3, iar la biserici
cu averi parohiale mai mart, numArul for va putea fi de b.
DupA alegere depun jurAmantul inaintea parohului pi a
consiliului parohial.
Art, 57, Atributiunile epitropilor parohiali sunt :
a) a primi dela consiliul parohial, pe base inventarului, toatii ave-
rea miscatoare si nemisckoare a bisericii, institutiilor culturale si a fon-
,durilor si a o administra, dupe hotaririle adunkii parohiale si ale consiliului
parohial si in conformitate cu regulamentele in vigoare, fiind solider rits-
punzatori pentru buna ei chivernisire ;
b) a pasta intro 4ada sau cassft de fier averea miscatoare a bise-
ricii, institutiilor culturale si a iondurilor, precum sunt banii siAtartiile de
valoare ;
c) a tines un registru (condica) de venituri si cheltueli, si, unde
parohia are averi mai marl, a infiintit la trebuinta un oficiu de
alma si de contabilitate i
d) a tined inventar de starea averii parohiale ;

www.dacoromanica.ro
 297

e) a prezenta la srarsitul fiecarui an, consiliului parohial, un raport

.documentat asupra veniturilor 5i cheltuelilor bisericesti, culturale gi funda-
lionale $i a se supune la revizuirea amanuntita a .cassei on de cite on
va cere aceasta consiliul parohial, protopopul sau alt organ legal de
control ;
f) a nu face nici o cheltuiall neprevazuta in buget, gra imputer-
nicirea consiliului sau a adunArii parohiale;
g) a ingriji ca edificiile bisericesti, ale institutiunilor culturale si ale
altor bunuri bisericesti, precum si curtea bisericii, a casei parohiale si
cimitirul sA fie in stare bun5.;
It) a plati salariile stabilite pentru personalul bisericesc si cultural,
4tjutoarele persoanelor sarace si ale bursierilor si a trimite, prin protopop,
la consiliul eparhial sau la destinatie, donatiunile si contributifle pentru
institutiile eparhiale.
Art. 58. Regulamente spectate vor arafa modul de
lucrare pi functionare al organelor reprezentative pi executive
aRartinatoare parohiei.
II. Protopopiatul.
Art. 59. Protopopiatul este reunirea mai multor parohii
in frunte cu un protopop. Un protopopiat. va avea cel mutt 50
arohii si cel putin 20, duos imprejurarile locale.
Art. 60. Afacerile administrative bisericepti, culturale si
-epitropepti din protopopiat le conduce protopopul, ca organ de
legatura intre parohie pi eparhie.
Art. 61. Protopopul cu reqedinta in capitala judetului este
reprezentantul oficial al Bisericil fats de autoritatea Statului.
In orapele cu scaun episcopal rolul pi dreptul acesta sunt
ale episcopului sau delegatului sau.
El indeplinepte sarcinele publice pe cart legile le atribuie
protopopului judetului.
Art. 62. Datoriile si drepturile protopopului Bunt:
a) A nspectit, in fiecare an, parohiile din protopopiat, bisericile $i
-obiectele for cladirile bisericesti, registrele, arhiva si biblioteca, observand
.stares religioasa, morals ci socials a parohienilor.
Rezultatul inspectiunii va fi consemnat intr'un -proces-verbal ama-
nuntit si va fi trecut in registrul de inspectie at parohiei.
Procesele verbale se vor inainta, in copie, din 6 in 6 luni, con -
siliului eparhial, respectiv episcopului, cu raport si propuneri ;
b) A supraveghea si ciilauzi activitatea pastorali, cultural 9 sociall
a preotimii ;
c) A ingriji ca ordinele si dispozitiunile autoritatilor superioare s
fie executate la timp ;
d) A ingriji ca parohiile vacante sa nu sufere in cele feligioase;
e) A face in fiecare an raport general despre intreaga vie* biseri-
-ceascit din protopopiat, prezentandul adunaril protopopesti, apoi epis-
copului ;

www.dacoromanica.ro
 -298
f) A aproba clericilor din protopopiat concediu in eparhie pink' la
8 zile pe an ;
g) A lua dispozitii pentru suplinirea parohiilor yacante prin moartea.
titularilor, pan& la completarea lor.
Art. 63. Protopopul are o cancelarle cu un preot ajutor
ca secretar 1 un copist.
Art. 64. Candidatli la protopopiat trebuie sa fie licen-
tiati In teologie sau absolventi ai lnstitutelor si Academfflor
teologice i si aibA o activitate mai deosebitA de cel puti 5 ani
pe teren de practice bisericeascA.
Art. 65. Pretutindeni unde trebuintele vor cere i Im-
imprejurArile vor Ingadul, protopopul va conduce jafacerile pro-
topopiatului Impreuna cu:
1. Adunarea protopopeascA, 2. consiliul protopopesc 0 3
epitropil protopope0i.
1. Adunarea protopopeascd.
Art. 66. Adunarea protopopeascA este compusa din 15
sau 24 membrl, dupe mArimea protopopiatului: 1/9 preoti i Ts.
mireni, ale0 pe 6 ani.
Modalitatea alegerii for in adunArile parohiale 0 in colegiile
preoteoi ale protopopiatului se va stabil' printeun regulament
special.
AlegAtori sunt tots credincio01 Inscri0 in vreuna din listele
parohiilor din protopopiat.
Art. 67. Chestiunile ce intra in competinta adunarii protopo
pesti sunt :
a) afacerile administrative bisericesti, culturale di fundationale, pri
vitoare la protopopiat ;
b) alegerea membrilor consiliului protopopesc, a personalului insti-
tutiilor culturale pendinte de protopopiat, a epitropilor protopopesti si a.
membrilor judeciltoriei protopopesti, acestia din. urrnti cu aprobarea epis
copului ;
c) promovarea afacerilor bisericesti, culturale i economice din pro-
topopiat ;
a) examinarea si aprobarea bugetului protopopiatului, filcut si pre
zentat de donsiliul protopopesc ;
e) examinarea gestiunii anuale a protopopiatului ;
f) exprimarea de avize cu privire la infiintarea gi desfiintarea de-
parohii ;
g) repartizarea taxelor de cult pentru trebuintele protopopiatului-
Art. 68. Adunarea protopopeascA se tine odatA pe an
In primul trimestru. Ea se poate convoei i in sesiune extraor-
dinara. In cazul acesta convocarea se face dace protopopul sau
jumAtate din numarul total al membrilor o va cere i numaip
In scopul de a se desbate vireo chestiune Insemnata bisericeasck,
culturalA sau financiara urgenta.

www.dacoromanica.ro
 299

Art..69. Pentru tinerea unel adunari protopopesti extra-

ordinare se cere incuviintarea consiliului eparhial sau a epis-
copului.
Art. 70. Convocarea adunarii protopopesti se face de
cAtre protopop, care este preqedintele ei de drept, cu cel putin
14 zile inainte de ziva fixatA pentru tinerea ei, anuntand cu
acea ocaziune si ordinea chestiunilor ce se vor desbate in
adunare.
Art. 71. Adunarea protopopeasc5. poate lua hotAriri va-
lide numai dacA afara de presedinte, va lila parte la adunare
cel putin majoritatea membrilor ei.
Art. 72. Impotriva hotAririlor adunarii protopopesti se
poate face contestatie la consiliul eparhial.
Contestatiile trebuesc anuntate chiar in sedinta si inaintate
in Limp de 14 zile, dupa acest termen, nu mai sunt valabile.
2. Consiliul protopopesc.
Art. 73. Consiliul protopopesc este organul executiv al
adunAril protopopesti si conduce afacerile comune ale intregului
protopopiat in privinta administrativA bisericeascA, culturala si
fundationalA.
Membrit sAi se aleg de adunarea protopopeascA pe 6 ani,
dintre credinciosii din protopopiat, cu majoritate de voturi. Ei
pot fi realest.
Taal si flu', fratii, socrul si ginerele nu pot fi impreunA
membri ai consiliului.
Art. 74. Consiliul protopopesc se compune din b mem-
bri, sub presedintia protopopului sau loctiitorului lui ca al 7-lear
in proportie de 1/3, clerici si 2/3 mireni.
Art. 75. Atributiile acestui consiliu in afacerile comune
ale protopoplatului sunt aceleasi ca si acelea ale consiliului pa-
rohial in ceeace priveste parohia.
Art. 76. Consiliul tine de regulA 3 sedinte pe an si
anume : in lanuarie, lunie si Octomvrie ; iar in caz de necesitate
si mai multe.
Convocarea o face protopopul sau loctiitorul sAu, in calitate-
de presedinte.
Art. 77. HotAriri valide se pot lua numai dad, afarA de
presedinte, sunt prezenti cel putin 3 membri.
3. Epitropti protopopeVi.
Art. 78. Pentru indeplinirea hotAririlor privitoare la afa-
cerile financiare generale ale protopopiatului, precum si pentru
administrarea fondurlior ce s'ar infiinta pentru intregul proto-
popiat, se vor alege, In adunarea protopopeascA 4 epitropi pe-
cate 6 ani, avAnd acelas cerc de activitate ca st acela at epitro-
pilor parohiali in afacerile parohiale,

www.dacoromanica.ro
 300

Judecatoria protopopiatului.
Art. 79. Dupa trebuinte se vor putea institui judecatorii
$1 la protopopiate.
In competenta acestor judecAtorii intrA urmAtoarele chestiuni:
a) a aplana $i eventual a hotArl diferendele ivite in sAnul
personalului bisericesc cu privire la taxele de epitrahil, la ne-
intelegerile dintre parohienl si preotime, precum si la micsorarea
veniturilor legate preotesti din partea comunitttilor parohiale sau
a credinclosilor.
b) a desbate chestiunile bisericesti si disciplinare preote$ti
pe cari consistoriul spiritual eparhial i le incredinteaza.
Art. 80. Modul de constituire si de functionare al acestor
judecatoril se va stabill prin regulamentul special pentru instan-
-tele judecAtoresti bisericesti intocmit de St Sinod.
Conferintele preolegi.
Art. 81. Clerul dintr'un protopopiat tine in fiecare an
confuinte pastorale generale si partiale
a) pentru perfectionarea preotilor In slujbele bisericesti,
oficiind in sobor si indreptand defectele observate;
b) pentru indrumarea preotimil in toate ramurile activitatii
parohiale ;
c) pentru a discuta chestiunile ce intereseaza biserica si
1 erul $i a formula deziderate;
-c d) pentru ca preotii meritu$1 sA comunice rezultatele acti-
vitatii for pastorale, spre cunostinta si orientarea celor tineri si
.cu mai putina experientA;
e) pentru completarea si aprofundarea cunostintelor teo-
logice;
f) pentru perfectionarea preotilor ca predicator' $1 duhovnicl ;
gl pentru combaterea ratacirilor dela credinta ce s'ar ivl sl
raspandl In popor;
Art. 82. Conferinte similare in acelas scop de perfec-
tionare $i Inaintare profesionala, vor tine si cantaretii din proto-
popiat, sub presedintia protopopului sau delegatului sau.
Art. 83. Regulamente speciale vor arAta modul de lucrare
$1 functionare al tuturor organelor reprezentative si executive.
apartinatoare protopopiatului.
III. Mdndstirile.
Art. 84. Manastirea este o comunitate religloasa de calu-
*Art sau de maici, car' se hotarasc, printr'un vot sarbatoresc,
petrece vieata in infranare, Oracle si ascultare neconditionata.
Art. 85. Manastirea este persoana morals, supusa intru
toate direct ordinelor gI dispozitiunilor episcopului respectiv, care
este conducatorul ei canonic.

www.dacoromanica.ro
 301

Art. 86. Manastiri noui se pot Interne la numai cu 1nvoirea

si binecuvantarea 5f. Sinod, la propunerea episcopului respectiv,
fie ca intemeietorul este un calugar sau un particular, care si
asigure mijloacele necesare pentru sustinerea for si a personalu
lui, fie ca aceasta s'ar face din initiativa unor corporatiuni bise-
ricesti, cari si-ar lua angajamentul de a aduna mijloacele necesare.
Desfiintarea unei manastiri se poate face numai cu Incu-
viintarea Sf. Sinod.
Art. 87. Fiecare manastire este datoare :
a) a-si Intocmi astfei vieata in interiorul ei, incat sa devie
un loc de aleasa si desavarsita vieata bisericeasca, de frumoase
virtuti crestinesti, de evlavioase slujbe religioase, de bogata man-
gaiere sufleteasca, atat pentru convietuitorii el, cat si pentru ere-
cari o vor vizita ;
b) sa practice ocupatiuni si indeletniciri potrivite cu sfin-
tenia locului, cari sa fie de folos poporului in mijlocul caruia se
afla si sa dovedeasca o dragoste impreunata cu fapte bune fats
de obstea tariff.
Art. 88. In acest scop manastirile de calugari vor infiinta:
a) seminarii monahale pentru monahi, cel putin Ia o manastire mai
mare din fiecare eparhie, unde se vor trimite (numai pentru invatatura)
pi frati din alte manastiri;
b) *eon de misionari pentru combaterea sectelor religioase, pentru
orfelinate, coli de corectiune i azile de batrani;
c) tipografii de carti bisericesti, religioase, si morale, eel putin in o
manastire din fiecare eparhie;
d) legatorii de carti;
e) ateliere pentru icoane;
f) ateliere pentru picture, strungarie, sculpture i argintarie biseri
ceasca, etc.;
g) c oli de cantareti bisericesti;
h) culture de albine, de vie, de viermi de matase ;
i) ateliere de meserii potrivite cu indeletnicirile tagmei.
Iar in cele de maici :
a) scoale monahale pentru pregatirea specials a maicelor;
b) coale profesionale si de menaj;
c) cursuri speciale de lucru pentru fete;
d) orfelinate;
e) institute pentru pregatirea surorilor de caritate, necesare spitalelor
gi particularilor bolnavi;
f) ateliere pentru tot felul de tesaturi si cusaturi nationale;
g) ateliere pentru confectionarea stofelor de ornate bisericesti si
pentru croirea si cusutul vestmintelor preotesti;
h) ateliere pentru brodatul ornatelor si mitrelor arhieresti;
i) azile de batrane i once alt fel de asezaminte de caritate.
Caluggrii 1 calugaritele sunt c1atori sa lucreze in atelierele
de manastiri, pretutindeni unde exists.

www.dacoromanica.ro
 302

Art. 89. Pentru pregatirea si desAvarsirea personalului

inonahal conducator at dtferitelor institutii culturale si misionare
Ain mandstiri se destineazA in fiecare eparhie o mandstire de
cAlugari $i una de calugArite, cu conditii speciale de admitere $i
Intretinere, cari se vor fixa In regulament.
Art. 90. Cel care doreste a se face monah este dator a
adresh episcopului o petitiune in acest scop, la care trebute sA
alAture toate actele cu privire la studiile $i trecutul sAtt.
Episcopul, daca gaseste cererea acceptabild, 11 trimite in
ascultare la una din mandstirile eparhiei sale.
In caz and candidatul dovedeste o purtare build $i este un
element folositor obstei mandstiresti, staretul II poate recomanda
episcopului pentru admiterea legald In randul fratlior.
Dacd In timpul ispitirii canonice, care poate varia intre
.ase luni si trei ani dela data admiterii legale intre fratii candi-
datul dd dovezi de suficienta pregatire si de aplicatie pentru
monahism, staretul II recomandA episcopului, spre a fi supus
examenulul de monah, In fata unei comisiuni anume instituitA In
acest scop, dupd care examen episcopul aproba primirea si
tunderea aceluia In cinul monahal dacA a Implinit varsta de
30 ani; daca candidatul are studii teologice sau altfel de studii
superioare, se poate aproba si MA examen si la varsta de 25 ani.
Inainte de tundere, cel admis trebuie sd-si reguleze toate
referintele sale familiare si de avere fatA de descendentii sdi
firesti sau adoptivi. Cel intrat In cinul monahal nu mai poate
poseda avere particulars, totul at sau fiind at manastirii.
Art. 91. Monahii, MA privire la hirotonie sau hirotesie,
lmpreund cu staretul lor, suet datori a implinl, cu toata strictetea,
normele canonice si cele privitoare la vieata monahiceasca din
rdnduiala pentru monahi.
Art. 92. Toti mOnahil sau monahille dintr'o manastire
formeazd soborul manastiresc.
Art. 93. Soborul manastiresc se Ingrijeste de bunul mers
atat at vigil religioase, cuiturale $i sociaie din mandstiri. cat si
de build stares economics. El poartd si rdspunderea bunei ordine
alin manastirea sa.
In deosebi este de citderea soborulub
a) Examinarea rasoforilor inainte de a se primi in cinul monahal $i
frecomandarea for cite episcop.
b) Recomandarea celor apti a fl hirotoniti ierodiaconi si ieromonahi.
Pentru a fi hirotonit ierodiacon sau ieromonah se cere a fi absolvent
al seminarului monahicesc sau al unei scoale teologice.
In lipsa acestora, candidatii vor fi supusi unui examen in fata unei
-comisiuni instituitil de episcop.
c) Tinerea in evidenta a averilor manistirecti 1, spre acest scop,
facerea unui inventar de toatii averea manastirii, inventar revizuit cel putin
-odatii pe an.

www.dacoromanica.ro
 303

d) Intocmirea bugetului manfistirii, care va fi trimis spre aprobare

.episcopului inainte de inceperea anului.
e) Stabilirea eventualelor cheltueli extraordinare si inaintarea for spre
aprobare episcopului.
f) Examinarea gestiunfi financiare prezentate in fiecare an de econom
si trimiterea ei la episcop, cu sau fari observki.
g) Ingrijirea de bunft starea scoalelor manastiresti in privinta reli-
gioasa, moral& si didactics.
)1.) Alegerea staretului, conform dispozitiilor art, 95 din acest statut.
Hotaririle soborului se iau cu majoritate de voturi.
In contra for se poate apela la episcop in termen de 8 zile.
Art. 94. Conducatorul suprem al oricArei manAstiri este
episcopul, dar, In lipsa lui, stA, la faja locului, starejul, care este
presedintele soborului si conducAtorul direct al intregei manastiri.
Ca presedinte al soborului manAstiresc este dator a con-
sults In afaceri importante soborul si a jinea buna ordine in
aceste con s ultari.
In caz de moarte a acestuia, episcopul numeste, OM la
alegerea unui alt starej, un locjlitor dintre ieromonahi.
Art. 95. Starejul se alege astfel : soborul manAstirii pre-
zintA 3 candidaji dintre monahii cei mai distinpi, iar episcopul
numeste pe unul dintre ei. Candidajii trebuie sA alba varsta de
cel pujin 30 ani si sl fie dui:4 putinja, absolvenjl ai unei
coale teologice, cu deosebitA activitate misionard si culturalA
bisericeascA.
Art. 96. DacA in vreo manAstire s'ar afla vreun arhiereu
retras sau pensionar, el poate fi ales, cu aprobarea episcopului
$1 dacA soborul it doreste, starej Dar si pentru cazul ca nu este
starej, soborul are sA-1 facA toate Inlesnirile traiului si sA-i des
toata cinstea cuvenita demnitajii arhieresti.
Art. 97. Starejul sau stareja reprezintA manastirea inaintea
tuturor instanjelor judecAtoresti de orice grad si a tuturor auto-
ritAjilor administrative de orice categorie. Are dreptul a face acte
de apArare, cereri In justijie, apeluri, opozijii, revizuiri, recursuri
{nice fel de urmArirl, avand pentru aceasta Invoirea consillului
economic aprobata de episcop.
Art. 98. Starejul e ajutat In conducerea manAstirii de un
consiliu duhovnicesc si altul economic, cari se intrunesc de ate
on este trebuinja.
pus r
Art. 99. Consiliul duhovnicesc sau disciplinar este corn-
sub prepedinjla staretului din duhovnicii manAstirii
pi din monahii cei mai du autoritate, in total cel pujIn din
.5 membri. Ei se aleg de sobor si se aproba de episcop pe timp
de 6 ani.
Duhovnicii In manAstirile de calugari si de maici trebuie si
fie leromonahl pi numiji de episcopi.

www.dacoromanica.ro
 304

Art. 100. In mAnAstirile de malei consiliul duhovnicesc-

se compune din : stareta, duhovnicul manastirii i un numar
corespunzator de maici din cele mai cu experientA, alese pe-
termen de 6 ani de cAtre sobor.
Art. 101. Consiliul economic este compus sub prep-
dintia staretului din: economul, cassierul, eclesiarhul $i ar-
hondarul manastirii, cari se aleg pe termen de 6 ani, de cAtre
soborul manAstiresc $t se intaresc de episcop.
La mAnastirile cari au peste 50 calugari, soborul va delega
Inca trei membri in consiliul economic.
DacA hue manAstire nu se gasesc oameni potriviti pentru
aceste oficii, episcopul poate permite a se alege i din alte
manastiri.
Art. 102. LucrArile de cancelarie le indeplinete un secre-
tar, care conduce toate afacerile atat ale consiliului duhovnicesc
cat si ale celui economic. El se alege de sobor dintre monahii
mai priceputi $i se apron de episcop.
Art. 103. ManAstirile de maici se conduc dupa aceleasi
norme ca cele de calugAri ; deci, toate articolele referitoare la.
starer, 'econom, cassier, ecieslarh, arh,ondar si secretar din ma-
nastirile de cAlugAri privesc, In aceeas masurA, $i pe stareta,
econoama, cassierA, arhondarA, secretara, etc., din manAstirile-
de maici
Art. 104. Atributiile amAnuntite ale staretului, ale consi-
liilor duhovnicesti -$i administrative, ale economului, cassierului,.
eclesiarhului i arhondarului vor fi stabilite prin regulamente
speciale, alcAtuite de soborul staretilor tuturor manAstirilor dintr'o
eparhie si aprobate de episcop Si de St. Sinod.
Art. 105. Gradele monahale sunt: monah, ierodiacon
arhidiacon, ieromonah, since], protosincel, arhimandrit.
La maici se disting starete WA cruce si starete cu cruce.
Gradele superioare se dau de episcop pe baza unei reco-
mandari a consiliului duhovnicesc numai celor cu merite deosebite
1 cu pregAtire mai buns.
Rangul de arhimandrit se va confer!, cu aprobarea Sf. Sinod,
de episcopul respectiv.
Art. 106. Daca vreunei manAstiri i. s'ar impune sa fngri-
jeascA i de trebuintele sufletesti ale credinciosilor din apro-
pierea ei, va trebui sa cearA IndrumAri speciale dela episcopul sAu.
Art. 107. Fiecare manastire trebuie sa alba o bibliotecA
cu carti rituale, bisericesti, religioase, istorice, economice, etc.,
cari vor fi puse la dispozitia comunitatii monahale.
Art. 108. In temeiul5anonului 6 al sinodului II, care zice:-
monahii nu trebuie sA aiba nimic al for propriu, ci toate ale for
se inchina manastirii", monahii trebuie sA ducA o vieata chino-.
vialA de obste, tar acolo untie o astfel de vieata lipseste, condu-
cAtorii manastirilor trebuie s'o introduca.

www.dacoromanica.ro
 305

Art. 109. Conform hotararilor sf. sinoade ecumenice

(can. 4 sin. IV; can. 21 sin. VII), calugarli sunt datori a rAma-
nea In ascultare pang la sfaroitul vietii for in manastirile unde
an Post tunoi sau unde cu invoirea episcopului s'au aoezat. Frail,
monahii of clericii dtntre monahi nupot ft mutati dintr'o mana-
stire in alta WA motive binecuvantate.
Art. 110. Daca vreun calla& a oficiat undeva In interes
obotesc, din ordinul episcopului, este dater, Indata ce a Incetat
delegatla sa, a se intoarce la manastirea unde /1 trimite.epfscopul
MI of a inching manastirii agoniseala sa.
Monahii invalati stau la dispozitia episcopului oi pot fi uti-
lizati la trebuintele administratiei bisericeoti sau pentru apostolia
interne of externs de once soiu.
Cei nepotriviti pentru activitatea Intelectuala sunt obligati
a se ocupa cu lucrari practice sau fizice. Refuzul dela aceasta
indatorire care se poate ingadui nufnai in caz de boala
trage dui:4 sine excluderea din manastire.
Art. 111. Episcopii oi arhiereii retraoi sau demisionati
sunt obligati a locui In manastirea dela care au metania sau In
OA manastire designate de Sf. Sinod.
Art. 112. Fiecare eparhie are pentru manastirile sale un
exarh, numit de episcop, la propunerea soborului staretilor, pe
timp de 6 ani, clintre monahii cu experienta ol absolventi a unei
ocoli teologice; a cesta este obligat a le vizita cat mal des; a se
interesa de mersul vietii for calugareotl, de ocolile, atelierele oi
institutele tor; a controls, cu binecuvantarea episcopului, admi-
nistrarea averil of a veniturilor ; a se convinge despre executarea
ordinelor episcopului; a face acestula propuneri motivate de in-
dreptarea relelor oi de introducerea Imbunatatirilor In toate pri-
vintele.
Episcopul poate delega of alte organe bisericeoti pentru
controlul necesar.
Art. 113. Staretli oi staretlle manastirilor din eparhie se
vor intrunf, din cand in cand, sub preoedintia episcopului sau
a delegatului sau, spre a discuta asupra feluriteior nevoi of 1m-
bunatatiri In vieata de obote a manastiritor.
Art. 114. Manastirile cu mijloacele for materiale yin In
ajutor is nevoile eparhiei of ale tuturot institutiller ei, dupa nor-
mele stabilite de adunarea eparhiala of de episcop.

IV. Ep jscopiile.
Art. 115. Episcopia este reunirea mai multor protopopiaet
of manastri, in frunte cu un episcop sau arhiepiscop, care, fiind
conducatorul for carfonic oi legal, este In drept oi dator a lucra,
direct oi indirect, pentru conducerea preotimei Si promovarea
vietii creoline, a credincioollor Si a manastirilor.
Dr. N. Popovici: Drept bisericesc. 20

www.dacoromanica.ro
 306

Art. 116. Titlul episcopilor este acel al eparhiilor ce

pastoresc.
Modificarea titlurllor actuate ale episcopilor se poate face
numai prin lege, la propunerea Sf. Sinod.
Art. 117. Episcopii se aleg dintre barbatii titrati st bine
pregatiti pentru aceasta treapta a clerului ortodox roman. Pentru
a fi episcop se cere varsta canonica, titlul de licentiat sau doctor
In teologie si nationalitatea romans.
Art. 118. Alegerea de episcop o conduce Mitropolitul de
care atarna eparhia vacanfd, Jar acea d3 arhiepiscop st mitru-
polit presedintele Congresului national bisericesc, dupa modalt-
tatea fixata in art. 12 din lege. $t anume, constituindu-se adu-
narea electorala se procedeaza la actul alegerii, prin vot secret,
dupa cum urmeaza:
Fiecare alegator scrie pe un buletin numele aceluia pe care
/1 tine vrednic .de episcop si, dupa cum va ft chemat de prep-
dinte, depune buletinul In urna. Dupa ce au votat toti alegatorii,
presedintele si secretarii adunarti, dimpreuna eu doi bArbati de
Incredere, ales' de adunare din sanul salt, despoale scrutinul si
numara buletinele, luandu-le unul cate unul din urna In care s'au
depus si introducandu-le In altg urna goals. Constatandu-se ca
numarul buletinelor corespunde tiumarului voturilor pronuntate,
presedintele, In vederea tuturor celor de fats st a barbatilor de
Incredere, scaaie pe rand buletinele din -urna, citeste in auzul
tuturor numele inscrise, tar secretarli Inseanuta voturile. Incheindu-
se scrutinul, presedintele proclama rezultatul alegerii, care se trece
In procesul-verbal. Candidatal care a intrunit majoritatea absoluta
a voturilor pronuntate este ales. In caz de paritate, decid sortii.
Procesul-verbal, semnat de presedinte, secTetari sl barbatii de
Incredere, se inainteaza Sf. Sinod pentru examinarea alegerii, cer-
cetare cationica, aprobare si prezeqtare, prin Ministerul Cultelor,
M. S. Regelut spre confirmare.
Art 119. Duna confirmarea alegerii, noul episcop, daca
nu este arhiereu, se stinteste de mitropolitul locului, asistat de
cel putin 2 episcopi sau arhierei, st se prezinta inaintea Male-
statii Sale Regelui pentru a priml Investitura dupa vechile
traditii.
Apol se cla episcopului gramata mitropolitana, sure a putea
fi Instalat la scaunul episcopesc, din partea mitropolitului local
sau a delegatului salt, In prezenta reprezentantulul Ministerulai
de Culte.
Art. 120. In caz ca alegerea unul episcop nu e aprobata
de Sf. Sinod on de M. S. Regele, se va proceda la o noun ale-
gere, care neaparat va trebul facuta in termenul fixat de Sf. Sinod
In acest scop.
Art 121. ----Pe timpul vacantel scaunului episcopesc, afa-
cerile duhovnicestl le indeplinete episcopul loctlitor, desemnat

www.dacoromanica.ro
 307

-de mitropollt, tar cele administrative curente consiliul eparhial,

ferindu-se de once innoire sau schimbare si ItAnd mAsuri, in
infelegere cu episcopul loctiitor si cu mitropolitul, ca alegerea
noului episcop sA se faces neaparat in interval de 3 lunl.
Art. 122. Drepturile i datoriile episcopului sau arhiepiscopului sunt:
a) Conduce eparhia sa in marginele prescrise de canoane si de nor-
mele in vigoare;
b) Acorda dispense bisericesti de casatorie si desface casatoria bise-
Ticeasca dupe ce s'a pronuntat divortul de juideciltoria civila ;
c) Este dator a se ingriji de bunul mers al vietii bisericesti din
,eparhie O. de functionarea normala a organelor ei ;
d) In conformitate cu canoanele, episcopul nu poate lipsi din epar-
hie, afara de cazurile cand is parte la sedintele Sf. Sinod ci ale Senatului
sau la alte intruniri oficioase; iar pentru timp mai lung trebuie sit obtie
concediul mitropolitului respectiv al Sf. Sinod pentru mitropoliti.
In caz de plecare afara din tar5. incunostiinteaza pi in Ministerul
Cultelor pe M. S. Regele ; .
e) Institue dintre preotii titrati, cu eel putin 5 ani de activitate
.pastorate, pentru intreaga eparhie, un revizor bisericesc, pentru a controls,
la ordinul sau oficiile protopopesti si toate organele bisericesti, din
eparhie-;
f) Face cat mai des vizite canonice in eparhia'sa, spre a lumina si
Mar:gala direct pe eparhioti. Despre ele intocmeste raport Sf. Sinod si adu-
n5sii eparhiale ;
g) In cazuri grave, cari reclama o interventie urgenta, poate suspends,
in mod preventiv, -pe un vinovat dela ()fiat:, inainte chiar de a se incepe
v.ercetarea cazului lui, care cercetare trebue facuta in cel mult 30 zile.
Art. 123. Fiecare episcop are un vicar cu titluri acade-
mice sau astmilate, numit de el dintre clericli din cinul caluga--
.resc sau mirenesc. Numal in cazuri de boalA sau batranete Sf.
Sinod, cu aprobarea M. S. Regelui, poate sA-1 deli un v car
arhiereu.
Art. 124. Cercul de activitate al vicarului 11 desemneaza
episcopul; el poate tndepitnl deci numai slujbele religioase pi
afacerile pe care i le Incrediuteaza episcopul.
Art, 125. Averea casei episcopale $i arhiepiscopale se
administreaza de cAtre un econom sau de cltre o comistune ape-
-cialA sub supravegherea episcopului.
Economul va fi rAspunzAtor episcopului pentru toate. El este
,dator a pAstra nestirbita averea cased episcopale $i pe timpul
vacantel scaunului episcopesc.
Art. 126. Vestmintele $l odoarele arhieresti se pAstreazA
$i se Ingrijesc de eclesiarhul catedralei.
Art. 127 Este oprit (can. 14,35 apost ; can. 15,1; can.
5,1V; can. 13, 21 Antiohia; can. 16 sinod.1--11 (861) ca un episcop
sau arhiereu sA oficteze slujbe dumnezeesti In eparhie strAlna fad
incuvlintarea episcopului local.
20'

www.dacoromanica.ro
 308

Art.128. Episcopul conduce afacerlie eparhiale cu ajutorul:

1. adunarfi eparhiale,
2. conslliulul eparhial st
3. consistorlului spiritual eparhial.
I. Adunarea eparhiald.
Art. 129. Adunarea eparhiall se compune Cdln reprezen-
tantil clerului 1 al credInclosilor In ptoportie de2/9 clericl sl
2/8 mireni.
Numartil membrilor adunAril eparhiale este de 45 sau de 60,
dupe Intinderea teritorialA a fiecarei eparhit, 01 anume:
45 In eparhiile: Arges, BuzAu, Cetatea-Alba, Dunarea de Jos
si Husi pi
60 In eparhiale: Arad, Bucuresti, Caransebes, CernAutl,
ChislnAu, Cluj, Constanta, Hotin, Iasi, Oradia, Ramnic-, Roman.
*I Sibiu.
In caz- de modificare a Intinderli teritoriale a actualelor
eparhii, Congresul national bisericesc va determine numArul
membrilor adunArilor eparhiale respective.
Art. 130. Membrii adunArii eparhiale se aleg dupA modul
arAtat la art. 9 din lege, pe ate 6 ani; ei pot fl realest.
'Procedure de alegere se va stabt11 prin regulament special
1 acelaq pentru toate eparhiile, Intocmit de Congresul national
bisericesc.
Art. 131. Atributiunile adunarii eparhiale sunt urmatoarele:
a) sustinerea libertatii religioase i drepturilor Bisericii in intelesui
legilor .tarii;
b) examinarea raportului general anual al consiliului eparhial despre
mersul yield i afacerilor bisericeti din eparhie i luarea de hotitriri in
privinta celor de urmat pentru viitor;
c) desbaterea proiectelor i propunerilor filcute de consiliul eparhial
gi hotarirea celor de urmat;
d) consultarea gi luarea masurilor trebuincioase pentru ridicarea cul-
turii clerului gi credincioilor din eparhie;
e) consultarea I luarea masurilor trebuincioase pentru disciplinares
organelor blsericeti i a credincioilor-,
f) luarea masurilor gi procurarea mijloacelor pentru propilirea cul-
turaltt gi educativit a linerimii colare in spirit moral i ratios i comba-
terea influentelor diunittoare ;
g) infiintarea de tipografii bisericeti pentru tipitrirea gi rispindirea
ciirtilor;
is) ajutorarea hisericilor siirace ;
1) ratificarea acorditrii de care consiliul eparhial a burselor gi sub-
ventillor pentru studil in vederea unei pregitiri culturale superioare a ele-
inentelor necesare serviciilor bisericegti i culturale ale eparhiei ;
j) ingrijirea gi controlarea averii migcatoare i nemicatoare, a bunu-
rilor gi fondurilor, can fac proprietatea eparhiei gi ingrijirea ca toate age-

www.dacoromanica.ro
 309

samintele economice ale eparhiei sit progreseze, iar mijloacele ei materialo-

sa sporeascA ;
k) luarea de hoar' privitoare la intrebuintarea acestor bunuri gl
fonduri conform scopului pentru care s'au infliintat;
1) incuviintarea de colecte pentru scopuri bisericegti, culturale, fun-
_dationale ci filantropice;
m) stabilirea bugetului anual at eparhiei gi al institutiunilor ei, cunt
ci examinarea gestlunii for financiare pe anul expirat;
ta) luarea dispozitiunilor necesare pentru delimitarea gi inftintare,a
protopopiatelor;
o) delegarea reprezentantilor eparhiei (2 clerici si 4 mireni) in Con-
gresul national bisericesc dintre membril sal sau alti credinciogi ai eparhiei;
)0) alegerea membrilor consiliului eparhial, episcopul avand dreptul
de aprobare;
r) alegerea membrilor consistoriului spiritual eparhial si mitropolitan,
cu aprobarea episcopului.
Art. 132. Adunarea eparhialA se tine de regula data
pe an, la Dumineca Samarinencil (a treia dupA Pasti), far In
cazuri de necesitate se poate convoca in sesiune cxtraordinara.
Art. 133.-- Presediutele adunArii eparhiale este episcopul
sau arhiepiscopul; In caz de Impledicare sau de vacanta prese-
dinte este loctiltorul episcopulul.
In arhiepiscopia Bucurestilor, Patriarhul 41 deleagA un
loctiltor dintre arhierell sAl.
Art. 134. Convocarea o face, cu 14 zile Inainte de
termenul adunAril, episcopul sau arhiepiscopul, far In caz de
vacanta consIllul eparhial.
Art. 135. HotArtrile adunarilor eparhiale cars, dupA apre-
eierea episcopulul, ar putea vAtAma interesele Bisericil sau ale
Statului, vor fi trimise, cu raportul motivat at acestula, in termen
de o land, sere desbatere la Congresul national bisericesc, care
va hotart asupra lor, in cea mai apropiata sesiune, fie aprobAndu-le,
fie anulAndu-le.
2. Consilial eparhial.
Art 136. Consillul eparhial este organul executiv at
adunarii eparhiale sl conduce afacerile administrative, bisericesti,
culturale si fundationale pentru eparhia intreaga.
Membril di se numesc consillerii eparhiei" si an vot de-
liberat1v.
Art. 137. -- Consiliul se poate impArtl In sectil deosebite,
tat anume:
a) sectia administrativ-bisericeasca;
b) sectia culturala;
c) sectia economicA.
NumArul consillerilor ya ft de fiecare sectie 6, dintre cart
cel mutt 2 salariati (referentil), tar cellalti north&

www.dacoromanica.ro
 310

Art. 138. Membrii sectiei bisericestl, atat salariati cat

i onorifici, sunt tots cleric' hirotoniti.
Membrii sectiel culturale el economice sunt 1/8 cleric' si
2/3 mireni.
Art. 139. Atat consilleril referenti cat si cel onorifici se
aleg de adunarea eparhialA si se aproba de episcop.
Art. 140. Consi 'fedi referent' sunt stabill dupA un art
de probe; consilieril onorifici se -aleg pe timp de 6 ani cat du-
reaza un period electoral si pot fi reales'.
Art. 141. Presedinte de drept al consiliului este episco-
pal sau arhiepiscopul; in lipsa lui vicarul sau, tar in lipsa ace-
stuia cel mai vechiu consilier dintre clericii sectiel bisericesti.
Art. 142. Consiliul eparhial are o cancelarie special..
Un secretar salarfat, care poate fi preot sau mirean, inde-
plineste lucrarile secretariattitui; un arhivar si numarul necesar
de functionari indeplinesc lucrarile de cancelarie in toate trel
sectiile.
Consiliul eparhial mai poate avea, dupa trebuitta, un in-
risconsult, un arhitect si un pictor, pentru consultare in afacerile
de specialitate,
Art. 143. Fiecare sectie poate Indeplinl afacerile ce
apartin caderil sale, independent, sub titlul general de ,Consi-
liul eparhial sau arhtepiscopesc ".
La sedinte vor fi convocati tot' membrli sectiunii. Hotariri se
pot lea insa fiind de fats cel putin 3 consilieri, afarA de pre-
sedinte.
Cand votarile aunt egale, hotareste votul presedintelui.
Art. 144. Atributiunile sectillor consiliului eparhial sunt:
a) pentru sectia administrativ-bisericeasa:
a) a veghei ca serviciile bisericesti sa se sfivarseascii in confor-
mitate cu normele Si doctrina Bisericii ortodoxe;
b) a ingriji ca bisericile sit se cladeasca conform sf. canoane si in
stilul Bisericii ortodoxe ;
c) a starui ca bisericile so. se sfinteasca si sit se inzestreze ou
odoarele, icoanele, vasele, candelele pi cache trebuincioase ;
d) a ingriji ca registrele botezatilor, cununatilor si ale mot tilor sit
se tine potrivit normelor in vigoare ;
e) a starui ca aduniirile parohiale si protopopecti stt-si indeplineaselt
datoriile dupe dispozitiile cuprinse in acest statut ;
f) a dispune ca protopopii i preotii sass indeplineaseit cu scrupu-
lozitate toate datoriile for ;
g) a priveghea asupra -purtarii morals a preotitnii st poporului cre-
dincios, in si, afari de bind*
h) a face propuneri stet pentru hirotonia clericilor cat si pentru
numirea si transferarea preotilor si cantaretilor conform normelor din acest
statut ;

www.dacoromanica.ro
 311

i) a ingriji de bunul mers a1 scolilor teologice ;

j) a ingriji i starul ca jn centrul episcopiei si in fiecare capitals
de judej sa se. infiinteze caminuri preotesti pentru adapostul preotilor Qi
familillor, for si a face, in intelegere cu Beetle economics, propunere in
aceasta privinta adunarii eparhiale ;
- I) a lua dupa moartea episcopului conducerea eparhiei in frunte cu
loctiitorul de episcop, ingrijindu-se de ocuparea scaunului vacant.
b) pentru sectia culturala:
a) a lucre. pentru buna administrare a scoalelor confesionale de toate
gradele, acolo unde aunt ;
b) a institui in posturi pe profesori gi invatatori la scoalele confesio-
nale, conform legilor speciale ;
c) a -desbate $i hotari asupra tuturor cazurilor disciplinare ale pro-
fesorilor gi invatatorilor confesionali ;
(11 a priveghea asupra perfectionarii si a purtarii morale a profeso-
rilor gi invatatorior acestor scoale ;
e) a se ,ingriji de inviltamantul religios in scoalele unde urmeaz&
linen de retia ortodox& si a dirige toate chestiunile de ordin cultural
bisericesc.
c) imam sec /ia economical:
a) a administra averea miscatoare si nemiscatoare a eparhiei, precum
si fundatiunile ei ;
b) a intocmi un inventar despre. toata aceasta avere ;
c) a alcatui bugetul anual gl a-1 prezenta adunfirii eparhiale spre
cercetare gi aprobare;
4) a tine, dupa regulele contabilitatii, registre de venituri gi chel-
tueli ci a prezenta adunarii eparhiale, spre revizuire, socotelile anuale ju-
stificate ;
e) a recomanda personalul de administratie financier& si economic&
d) penlru kale seciiile (in feding comunii):
a) chestiunile de principiu ;
b) afacerile de nature mixta,' cars i se trimit (ca atari) din. parted
presedintelui sau a unei sectii ;
c) toate afacerile can 1 se von delega spre rezolvire de adunarea
eparhiala sau Con gresul national bisericescr,
d) publicarea hotaririlor adunirii eparhiale si ale Congresului ;
-e) luarea masurilor pentru alegeri de membri in diferite adunari gi
organe bisericesti din eparhie ;
f) prezentarea de rapoarte, proiecte gi regularnente de resortul sau
la adunarea eparhiala ;
g) alegerea secretarului consiliului eparhial, cu aprobarea episcopului ;
h) instituirea, potrivit legion scolare respective, a directorului ii
profesorilor dela scoalele de teologie pe baza reeomandarii faoute k pen-
tru seminarii de sectia bisericeasca, pentru celelalte ecoli de sectia culturaltr;

www.dacoromanica.ro
 312

1) chestiunile referitoare la organizarea cancelariei consiliului $i la

plata functionarilor consiliulul;
j) cumpararea 41 vinderea imobllelor, cu incuviintarea adunirli
eparhiale;
1) inaintarea propunerilor ciitre adunarea eparhiala cu privire la de-
limitarea protopopiatelor sl parohlilor ;
in) suspendarea si disolvarea consiliului parohial si protopopesc In
cazuri de grave abateri 1 instituirea unei comisiuni provizorli pentru con-
duoerea afaoerilor panA la aplanarea incidentului, and alegerea i consti-
tuirea acestor consilli in mod normal a devenit posibilA, urmand sl se
ceara ratiflcarea acestei dispozitil la cea dintaiu adunare eparhiall.
Art. 145. Sectia cuituralA tat Indeplineate atributiunile
potrivit instructlunilor al masurilor propuse de adunarea eparhiala,
In conformitate cu legile acolare al regulamentele existente; ea
este datoare a raporta pe larg adunarii eparhiale despre starea
acohlor confesionale al a InvAtamantulul religios in genere al a
face propuneri In consecinta.
Art. 146 Sectia economice va Ingriji de sustinerea averii
al va stArui pentru sporirea el, fAcand propuneri In aceastA pi-l-
ying adunarii eparhiale.
Art. 147. --.-- Pentru daunele provenite in averea eplscopiel,
din neglijentA sau vine, preaedintele ai membrii consilieri al sec-
;lel economice aunt direct rAspunzatori.
Art. 148. La Incetarea din veatA a episcopului, fiecare
Beetle desernneazA ate 2 membri din sanui sau spre a sigila
imediat dulapurile al camerele ai spre a dispune cele necesare
pentru Ingropare.
In ziva urmAtoare, delegatii sectiel economice, In prezenta
celorlalti 4 membrii al comItrunii, fac inventarul averii al al
hartiilor rAposatului, separand celece aunt proprietatea lul, spre
a putea urma In conformitate cu cele dispuse In testament.
Art. 149. Dupa ocuparea scaunului episcopesc, sectia
economice preda noului episcop, la intrarea lui In scaun, cu
inventar, toatA averea mobill al imobili, odoarele al obiectele
pretioase bisericepti at biblioteca.
3. Consistoriul spiritual eparizial.
Art. 150. La fiecare eparhie va functions un consistoriu
spiritual pentru judecarea abaterilor de nature bisericeascA sl--
varaite de membrii clerului de mir al celAlalt personal bisericesc..
El se compune din 3 preoti, doctori sau licentiati In teo-
logie dela o Facultate de Teologie ortodoxA al avand V cuno-
atinte speciale canonice sl juridice.
Art. 151. Membril vor fi aleal de adunarea eparhiali, cu
aprobarea episcopului, pe limp de 6 anl. Ei pot fi realeal.
Art. 152. Sentintele se dau cu drept de recurs al Uri
drept de opozltle.

www.dacoromanica.ro
 313

Procedura de judecatA va ft cea stabilita prin regulamentul

special pentru instantele judecitoresti biserice;t1 Intocmit de
St Sinod.
V. Mitropoliile.
Art. 153. 0 mitropolie se compune din mai multe episcopfl
-sufragane, In frunte cu mitropolitul, care este totodatA arhi-
episcopul eparhiei centrale din acel tinut, avand drepturile ;I in-
/clatorinie fiecarui chiriarh.
Art. 154. Mitropolitil se aleg conform art. 12 din lege ;I
dupi modalitatea previzuti la art. 121 din acest statut.
Art. 155. Sf. Sinod supune pe cel ales intrucat n'ar fl
arhiereu examinirli canonice, iar M. S. Regele confirms, la
propunerea Ministrului de Culte, alegerea ;i, dupA hirotonia
'tutu arhiereu. di noului ales dupa datinile Orli investitura
regala.
Sf. Sinod emite gramata pentru instalare In scaun.
Art. 156. Fiecaremitropolit are dreptul al convoace, de
cite on va gist cu pe episcopil ;i arhiereii mitropoliel
cafe,
sale, la consfAtuiri asupra chestiunilor ce privese Biserica din
area mitropolie si cad nu antra in atributiunlle Sf. Sinod.
Art. 157. Fiecare Mitropolie are un vicar arhiereu, far
Mitropolia centrali doui. Numirea acestor vicar! apartine Mitro-
polltulul, iar decernarea gradulul ierarhic Sf. Sinod. Confirmarea
for In posturi- se face prin drecret regal.
Art. 158. Pe Magi cele trei Mitropolii istorice funetioneaza
cite un consIstoriu spiritual mitropolitan, ca instants de apel, ;1
anume: la Bucuresti pentru Mitropolia Ungro- Viahiel, la Iasi
pentru Mitropolia Moldovel, a Bucovinel i Basarabiei ;I la Sibiu
pentru Mitropolia Ardealului.
Fiecare eparhie are UP delegat In acest consistoriu ales de
adunarea eparhialA, cu aprobarea episcopului, pe timp de 6 an!.
Procedura de judecati va fl cea stabilita prin regulamentul
special pentru Instantele judecitore$1 bisericesti intocmit de
Sf. Sinod.
Dispozilluni cu prlvire la edificIlle biserice$ti, la cimitirele
rurale $i la Incompatibilltdti.
Edifictile bisericig.
Art. 159. Bisericile sant:
a) parohiale ;f finale;
b) de cimitir;
c) fundationale;
d) particulare;
e) izolate;
)9 paraclise;

www.dacoromanica.ro
 314

g) catedrale
h) de manA:tirl sl
I) din strainAtate.
Art. 160. Biserica parohialA apartine parohiel. DacA Intr'o
parohie sunt mai multe biserici, episcopul desemneath-pe cea de
capetenie, ca bisericA parohiala.
In orasele cu resedintA episcopala, ca sl In capitalele de
judet, episcopal va designs biserica catedralA.
Art. 161. Bisericile din cimitire intrucat nu snnt de
sine stAtAtoare sunt pendinte de biserica parohialA cea mai
apropiata.
Unde ImprejurArile locale o pretinde, Episcopul poate dispune
si aitfel.
Art. 162. Bisericile ctitoric-esti, Intemelate pe baza actelor
de fundatie, se conduc de epitropii speciale, potrivit acelor acte;
stau Insa si ele sub jurisdictiunea autoritatilor bisericesti.
Actele de fundatie ale acestor biserici pot fi, dace e cazul,
cercetate $i verificate de autoritatile in drept.
Art. 163. Dace o fundatiune filantropicA sau culturalk
cu bisericl separati de clAdirile fundatiunii, s'ar desfiinta, bise-
rica el trece in posesiunea parohiel sau eparhiei pe teritoriul
cArela se afIA.
Art. 164. 0 bisericA -particularl imediat dupA sfintirea
el trece In proprietatea si folosinta eparhiei cu tot terenul ei
si cade sub dispozitiunile acestui statut, tinandu-se bine Inteles
seamA de actele de fundatie. Eventualele conditli testamentare,
contrare acestei leg!, se vor considers de nule.
Art. 165 Biserici izolate sunt acele cars nu se aflA pe un
teritoriu locuit de vreo asezare omeneascA. Ele se considers ca
posesiuni propril ale eparhiei $i trebue sA alba In jar o fasie de
teritoriu de cel putin 40 metri $t un drum de acces.
Art. 166. Afar5 de ,paracilsele dela resedinte sau biserici
principale, mai sunt paradise de sine stAtAtoare:
a) la institute filantropice si culturale, publice sau particulare;
/)) la Inchisori;
c) la armata de uscat si la marina militara ;
d) la locuinte particulare (case de rugAciuni).
Acestea stint pendinte de autoritatea In serviciul cArula stau,.
avand Insa ea' autoritate suprema bisericeascA pe episcop.
Pe preotul for II numeste pretutindeni episcopul, dupA pro-
punerea motivatA a consillului eparhial.
Art. 167. Biserici de once categoric se pot ridica numal
cu Invoirea si binecuvantarea episcopului, fie ca se clAdesc din
nou, fie cA se transformA dintr'un alt edificiu. La, bisericile
desfiintate, obiectele de cult nu se pot folosi cleat conform.
dispozitiunilor episcopului.

www.dacoromanica.ro
 315

Cimitirele curate.
Art, (68. lecare parohle rura1A trebue s aibA un clmitir
pentru ingroparea mortilor, care este si ramAne proprietatea
parohi ei.
Art. 169. Cimitirul $i locul sAu se administreazA de or-
ganele parohlei.
Art. 170. Cimitirul se supravegheaza de paroh si consiliul
parohial, care este dator a se ingriji de tmprejmulrea lui si de
tinerea In bunA ordine.
Art. 171. Locurile de morminte se dau cu plats sau gra-
tult, dupa hotArfrea consiliului parohial ci potrivit legit ce ar
reglementa aceasta.
Art. 172. Cimitirele noul se InflinteazA in intelegere en
autoritatea sanitara.

Incompatilfilitati.
Art. 173. In intrcaga Biserick ortodoxa roman nimeni nu poste
11 in acelas timp:
a) membru al consiliului protopopeac si al judecatoriei protopopeati;
b) membru al consiliului eparhial si al consistoriului spiritual eparhial;
c) protopop si membru al consistoriului spiritual eparhial ;
d) membru al consiliului central si at consistoriului spiritual central'
ai al Eforiei Biselicii;
e), membru al consiliului eparhial sau at consistoriului spiritual epar-
hial si totdeodatil membru at consiliului central sau al consistoriului spi-
ritual central sau_ al Eforiei Bisericii;
f) nu pot ft impreuna epitropi parohiali sau epitropi protopopesti eel
inruditi intre sine pane la al 4-lea grad de sange si al 2-lea de cuscrie;
g) asemenea nu pot ft ales1 membri ai judecatoriel protopopecti, ai
consiliului eparhial ,ai ai consistoriului spiritual eparhial ceice sunt inruditi
intre sine sau cu episcopul respectiv pans la al 4-lea grad de sange al al
2-lea de cuscrie.
'Art. 174. Nici un membru al vreunei corporatiuni bisericecti repre-
zentative, administrative, de control si judecatoresti, nu poate luit parte la
deciderea urmatoarelor cauze
a) a cauzelor for proprii sau a celor ce is pot aduce pagube sau
&Jug personal;
b) a cauzelor rudeniilor pans la gradul al 4-lea de sange sau al
2-lea de cuscrie;
c) a cauzelor parintilor sau copillor adoptivi, precum al a' cauzelor
ce stau sub ,tutoratul sau curatela lor;
d) a cauzelor la can au fost martori, procuratori, experti sau pe
cart le-au anchetat;
e) a cauzelor la a cliror decidere au lust data parte in instant
inferioara,

www.dacoromanica.ro
 316

Dispozlfluni finale.
Art. 175. La toate organele bisericesti constituite prig
slegere se va designa fi un numar de supleanti AA la jumil-
.tatea numgrului celor Weal.
Art. 176. Presedintil comitetelor parohiale, protopopesti
01 eparhiale reprezintA, 1n fata tuturor instantelor judecatoresti
vl administrative, respectivele parohii, protopopiate si eparhii.
Art. 177. 0 comisiune specials, instituita de Sf. Sinod de
acord cu Ministerul Cultelor, va fi insArcinatA cu lucrArile necesare
pentru punerea In aplicare a dispozitiunilor acestui statut, imediat
dupa promulgare.
Art. 178. Actualeie adunAri (sinoade) eparhiale din Mitro-
polia Ardealului, Banatulul, Crisanei sI Maramuresulul vor con-
tinua sA functioneze pAnA la expirarea mandatuiui lor.
La acea datA, ele se vor constitul din nou, potrivit dispo-
zitiunilor statutului de fata,.pe un termen care sA expire In acelas
Limp cu al adunArilor eparhiale din celelalte part( ale Orli.

ERATA.
is loc de: citette:
La pag. 17 "loth!! 6 de Jos greo-roman greco-roman,
H- 19
23
.
,
12
8
, .' _ Sabernagel ,_ SlIbernagl.
, sus _ forma _ _ forme,
s
59 , 11 , Jos _ psadoisidorlana pseadolsMoriana.

_
a
87 , 2 , 888 _ precedent _ 36.
, , _ precedent _
a 1s7
87
91
,
11
13
10
,_
jos
sumpremd
Val
__
36.
suprema.
flat.
93 , 10 , 8115 far apot
93 , , JOB Fp. Fp. ap.
a
a
100
185 ,
1

I
22
, BUS
,
pe ce __
de Medlolan
pe cel.
Medlotan.

_
V
143 , _ fl a _ _ la at.
a
. 148
163
,
2
14
5
, , _ statalal __
, sus
Joe
aparhiale eparhlale,
statatalal.
0 164 , 6 1a8 '_ I s'au It s'au.
165 , 2 .. sus _ I Fl.
, , a celor _
a
.
168
19!
15
6
a
a . h
Alte grefell de tIpar se pot IndreptA nor de cetitor.
ale celor.
9.

www.dacoromanica.ro
 317

TABLA DE MATERII:
Pas.
Prefata Prea Sant lei Sale Eplscopului Grigorle al Aradulut. 3
Prefata autorului 5
INTRODUCERE.
1. Dreptul
- 7
2. Raportul dintre drept si morall
3. Dreptul bisericesc
4. ImpArtirea dreptului bisericesc
5. Stllnta dreptulul bisericesc, scopul sl metoda el
.
. 6. Locul stlintei dreptului bisericesc /titre celelalte stlinte
a
9
13
l&

$l stiintele lui auxiliare 16

7. Literatura dreptului bisericesc ortodox oriental 18-
8. Sistemul dreptului bisericesc. 22
PARTEA I.
Isvoarele 1 colectiunile dreptului bisericesc.
A 9. Privire generalA 23
SECTIUNEA I.
lzvoarele dreptului bisericesc.
10. impArtire 24-
CAP. I.
Izvoarele universale ale dreptului bisericesc.
11. Izvoarele fundamentale. a) Sfanta ScripturA 25
b) Sfanta Traditie 26
c) Canoanele 27
12. Izvoarele intregitoare. Hotartrile canonice sinodale,
epistolele sinodale pi epistolele canonice ale patriarhilor 31
13. lzvoarele auxiliare. a) Lucrarile canonistilor 33
b) Legile politico-bisericesti 34
14. Dreptul uzului 36
CAP. II.
Izvoarele particulare sau speciale ale dreptului
bisericesc.
15. Privire generalA 37
16. lzvoarele particulare ale Bisericil ortodoxe romane 38
SECTIUNEA II.
Intrebuintarea izvoarelor dreptului bisericesc.
17. Conditiunile obligativitalli legilor 44
18. Interpretarea legilor 45
19. Antinomia sau colisiunea de legi 46
20. Incetarea obligativitAtii legilor 47
SECTIUNEA III.
Codicil sau colectiunile dreptulul bisericesc.
21. Notiunea codicilor de drept bisericesc. Privire isto-
ricA asupra codicilor p1 clasificarea for 49,

www.dacoromanica.ro
 318

CAP. I.
Periodul prim al colectiunilor de drept bisericesc.
22. Colectiunile de drept bisericesc numite apostolice 51
CAP. II.
Periodul al doilea al colectiunilor drept. bisericesc.
23. Privire generals si impartire. 53
24, Colectiunile de drept bisericesc orientale din perlo-
dul II. a) Colectluni curat canonice 54
b) Colectiunile "politico-bisericesti 55'
c) Nomocanoane 5g
25. Colectiunile de drept bisericesc apusene din periodul 11 58
CAP. III.
Periodul al treilea al colectiunilor de drept bisericesc.
26. Privire generals si impArtire. 61
27. Colectiunile de drept bisericesc grecesti 61
28. Colectiunile de drept bisericesc slave.. 65
29. Colectiunile de drept bisericesc romanest1 68
30. Colectiuni de drept ort. oriental compuse de strain!. 72
PARTEA A II-A.
Organizatia Bisericii.
31. Privire generals 74
SECTIUNEA t.
31. Liniamentele g4terale ale organizatiei bisericeti.
CAP. 1.
Intemeierea Bisericii, caracteristica i compozitia
ei In general.
32. intemelerea Bisericii 76
33. Atrbutele caracteristice ale Bisericii 77
34. Compozitia Bisericii din membrii de caracter deosebit. 78
CAP. IL
Despre puterea bisericeasca.
35. lisus Hristos este capul suprem nevAzut at Bisericil. 80
36. Originea si perpetuitatea puterii bisericesti vAzute. 81
31. Natura puterii bisericesti 85
38. Subiectul puterii bisericesti 87
39. Combaterea .cloctrinel romano-apusenilor sl protestan-
tilor in privinta sublectului puterii bisericesti 90
40. Continutul puterii bisericesti 94
41. Raportul dintre cler si lalci ca subiecte ale puterii
bisericesti 97
SECTIUNEA II.
Despre ierarhia biserIceasca.
CAP. 1.
Ideile fundamentale despre ierarhia bisericeasca.
42. Notiunea si Impartirea lerarhiei bisericesti 103
43. Originea si deosebirea esentialA a gradelor ierarhlce. 105

www.dacoromanica.ro
 319

44. Drepturile, privilegiile i ImunitAtile comune 'tuturor

clericilor 111
45. Datorlile generale ale clericilor 113
CAP. II.
Condi1ile intrarli In ierarhie.
46. Instructiunea i educatia candidatilor de cleric! 115
47. Ca !agile candidatilor la intrarea In cler 117
1 48. Actele -sacramentale necesare pentru dobandirea trep-
telor ierarhice 123
49. Conditiile 1?galitAtii hirotoniei 125
50. Efectele generale ale hirotoniei 128
1 pl. Conditiile valabilitatti hirotoniei eterodocilor 129
SECTIUNEA III.
OrganIzatIa bisericeasci ci organele Weill bis.
CAP. I.
Autoritatea bisericeasca 1n Biserica universals.
52. Sinoadele ecumenice _____ 130
53. Exercitarea puterii supreme bisericeti prin consim-
tamantul Bisericii Impr6tiate 133
CAP. II.
Organizatia bis. si organele puteril bis. In BIseri-
elle particulare.
i54. Elementele constitutive ale organizmului biserIcesc. 134
55. Privire sumarA asupra istorie I Bis. particulare autocefale 137
56 Criterlile autocefallei Bisericilor particulate 144
57. Sinoadele particulare din timpurile vechi 145
58. Autoritatile supreme i organele centrale de azi din
Bisericile autocefale 150
59. Organizatia mitropolitana, in special cea din Biserica
ortodoxa romans 161
60. Episcopli autocefali. Arhlepiscopli 165
51. Mitropolitii -- 166
62. Patrlarhii 1 exarhii 170
CAP. III.
Organizatia eparhiali.
A) Organele eparhiale centrale. 63. Eparhille 175
64. Institulrea episcopilor 176
65. Drepturile epigcopilor eparhiali; 180
-16, Datorlile eplscopilor eparhiali 189
67. Administrarea Bisericii In timpul vacantei scaunului
episcopesc 195
68. Episcopil ajutatori sau vicar! 196
69. Organele colegiale centrale ale administratiel eparhiale
din trecut. I. Presbiteriul, curtea patriarhala I consiliul
episcopesc sau consistorul eparhial 198

www.dacoromanica.ro
 320

IL Sinoadele eparhiale 204

70. Organele centrale eparhiale existente astazi pe Una
episcop 204
B) Organizatia protopresbiteratelor si organele bisericesti
din protopresbiterate. 71. Protopresbiteratele si
protopresbiterli 210
72. Instituirea si cercul de activitate al protopresbiterilor
din protopresbiterate 211
73. Alte organe la conducerea protopresbiteratelor 214
74. Conferintele preoteti din protopopiate 217
C) Organizatia parohlaia sl organele bisericesti din parohii.
75. Notiunea parohlei. Infiintarea 1 felurile parohiilor 218
76. Instituirea parohilor 221
77. Drepturile i datoriile parohilor 225
78. Administratorii parohiali $i ajutoarele ,parohilor 230
79. Diaconii Sl servitorii bisericesti din parohli 231
80 Alte organe parohiale 232
D) Monahismul si organizatia manastireasca. 81. Privire
istorica asupra desvoltarii monahisrnului 236
82. Despre monahi 240
83. intrarea in monahism i felurile monahllor 242
84. Despre manastiri 246
85. Jurisdictiunea asupra manastirilor 250
86. Organizatia $i administratia interns a manastirilor _ 252
E) Clerul militar. 87. Organizatia clerului militar roman 257
Adaus la sectiunea a 111-a, partea a II-a.
88. Incompatibilitati In organismul Bisericii ort. rom. 2b0
89. Reflexluni asupra organizatiei Bisericil ort. rom. 261
ANEXE..
1. Zaconic 271
2. Tomosul autocefaliel Bisericii ortodoxe romane 272
3. Art. 22 al Constitutiei Romaniei 274
4. Actul Sfantului Sinod al Sfintei Biserici autocefale ort.
rom. pentru Infiintarea patriarhatulul romanesc 275
5. Lege pt. ridicarea Scaunului arhiepisc. i mitrop. al Ungro-
Viahiei, ca Primat al Romaniei, la rangul de Scaun patriarhal V7
6. Tomosul No. 1579 pt. recunoasterea Patriarhiel romanesti,
al sfintei Patriarhii ecumenice din Constantinopol 27T
Lege pentru organizarea Bisericil ortodoxe romane 278
Statut pentru organizarea Bisericii ortodoxe romane 286
Erata 316

www.dacoromanica.ro
 De acela autor:
1. Primul sinod ecumenic limit la Niceia in anul 325
d. Hr. Arad, 1925. Pretul 10 Lei.
2. Legea ortodox in trecutul nostru (in biblioteca -
crestinului, ortodox). Arad, 1925. Pretul 2 Lei.

-"7#Vw.

lj

Prelul - 90 Lei.

www.dacoromanica.ro
9.e, , -eel