so102015 RRusialui Alexandru i timpul reformelor | Mistxia a] TS Historia.ro P ip vezi deta Home — Actualitate Revista. Arhiva. Timpliber_—Bloguri_ Travel Multimedia Top arti iba sexu incl Servic pros tor Dintre toate puterile europene, Rusia a facut cele mai putine concest spirtulul Hberal ‘Andreea Lupgor ‘are a caractorizat Europa in secolul al XIK4oa, Pan in anul 1906, farul a fost un ‘monarh autortar care putea guverna fra consimtémantul minstilor si, responsabili 11 vauatzed ‘une adundr legislative. Eforturle depuse in vederea unor va m Portretis Imowere au patruns ena torr un der als ta existaofale scle-cutral mensa. Poza area vinci si 3, ai de mare ora puterea si prestige I paste, Un slat al exromeler, in Rusia lipsea 0 Ow land de moe plomic cals pulorae up socal emma eign, care Destin nored @ Fw ‘onducenmigdrie de opt, naa rugs svngd silent de ru suport asl net spioane-Zojia P 8 oge gover le ream 9 aunel cand a cu, er prea acu, cal veise vemea rosttut revere. © iter Langa tpt ne autoera rush amis intern! cape dup veniea la ron a <——J——— ® coogi Pus tai alexandr i htpstwrwwistriarlexclusiv_webgeneralancoltusia-i-alexandru-i-Ftimpubretormelor 16so102015 Ovni Regina Mara 40 de anidelamatere CeesteRominint > Tratatdespre edreptate cmancipare slexandruis RRusialui Alexandru i timpul reformelor | Mistxia Dormia ui Alexandru (1855-1881) a Tnceputfavorabl, eu inaygurarea unui vast program e reforme sociale, cuss §1 administrative; .a incholat wage, eu un razbolneprotta un valde vel revolifonare In uma cara insusi aru avea sa fe asasiat. In pa, ‘acest stag dramatic pase fart propier inconsecvents al ui Alexandru: Tal aft un raformator mai degraba frat de crcurstanfe, ru dn convingere. Bino interionat, dar ‘8 vain, ola cedat rea pede presunior vere gn parte grup realonare~ mi ar foarte inlyonto ~ care nu doreau 68 rerunje ta prvlogite fr. Apoi, dupa insure poloneza din 1863 4 ontava de asasint in 1866, ela devent inca gi mai aticet in 291 ‘uma rlscur ar rformel, dep nu a fost suspendate In fotalate, au fost heduse cu multe modifica gi intrzion. Aste, Tarul a piordutIncrederea populatis, do care se bucurase inal, lar rol najoralsm fa care a apeat pont ai recdstga Sustindtor 5-2 ovat af un element prea grou de contro Emanciparea ge Rus lor: © reform’ necesari, dar prost implomentati, decide soarta (ups Razboid din Crimes a dover clar e& Rusia nu va putea prograsa~ sau macar #85 pistvezo slatutl de mare pulore ~ dacd nu ig elberoazd csi 22 miloane de gar cd pend) total de propsieari de pimdntus, ca pe vremea Evuli Mediu, Edicisle de ‘mancipare dn febyrle 186% au fost, agadar, 0 pia de hota Tn storia Rus: serbia oa, Infinal, abolis. Reforma avea isa un detect dn naples: ea a fost mata mal degrada do de sa, nude gra stati pentru bundstrea tran. Reforma a fost zu unui compromis In un grup bircerat rela progress, care reat tani elberat #841 poata plat In contnuare detorile cir slat, ¢ elemental reactonare ae mii nob propitare do pam. care a ncorct obi pefur ct mai rai pentru riscurpiarea Ibert, Ca alae, conde erancipiri au fos, In ansambl rnesatstacatoae, lar situa Yaranimi nu sa mbundbt consirabl. Mal mult decd tat, Conatile onerase in care -8 facut emancparea a ielenseatcriza cauzat de cresterea opulajl rurale (dela 60 moans In 1260 la £2 miloane In 1897), craters neingoa si 2 ‘in progres a producti agile sau al oporunaioralleratve de mune, (tests! Emanciprea gerber rt elberare sau tradare? Nici mica nobiime ru o ducea prea bine: era o clas alt n decn,afoctta economic do niraroa grinlor ameicane pe pila europeand. gi slctaté lic de razistenla ea la Schimbare, Rusia ca pring, aso int-un core vicis: sila rural rina dezvotarea rusia prin tmitarea peel domestice, psa Indust! prevenea absorbta supsuM populate, pancpalscauza a sacl. n ida eforurlr enerice cepuse de gas rogresul Industral cin primele daceni de dup emanciparea jiranloe ramne nesemnifeav, mai ales In comparafe cu cal in re cce:entale, Principal cenku mirier 41 motaugc ea ied cel dn Ura, cunoscut perry teica Invecit ttt, ar mars mmunetoror dn induste nu ajungea ita jumdtate de mio, Col mai promator progres din fora economics era ambilosul program de construe a clr forate,esenial pent o far ait de vast precum Rusia, Dacd i 1851, fara avea oar 1600Kr de cae frat, n 20 de ari ma tzu se ajunsese le 20.000km, areal erate ‘iceau acum logatura Tne zone agricole gi porurle do a Marca Batic i Marca Neag Ins prj plat pentru acest progres a fost earte mar gImpovartor pon sta Cu toate acestea, reformele ~ chiar gi incomplete ~ au conti la rdspAndiraa unui htpstwrww.istriarlexclusiv_webgeneralanicoltusia-i-alexandr-i-Ftimpubreormelor Newsle, Aboneaza-tela Irody mais acres ‘pasa asta -—— Calendar. A muritsociologul lande2 gl drector da eco XVI. Est cane ami < Octomt 1234 8 9 0 BI 7 8 num 29 30) st Historia.ro Primul Razboi Mondi: Acum tach HISTORIA, Octombricso102015 RRusialui Alexandru i timpul reformelor | Mistxia ‘nuit respect pent loge gi demi inviduais ntsan slat in care, in med tana ‘ropatoa apart cal puter. S-a pat reduce ate parte dn tesiunie social. Ins, chiar daca acese eforme au fost mal vaste §\ mal cuperaatoare deca eicare alts retorme ra brocrtc rigid inact In cecenila dela srg sacl al XIXdea, Rusia arémas, apace, o aré a conrastaor, In car cei responsable pobicile economics identifcau adesecr itaresele nafonale cu “tresole le! privilege, nino ce 80% dn popula aa In ecie. Ato, pS in 1881 ‘nul asasina Taruki, sperarele c& mate reforms” ale Mi Alexand It vor duce hy progresele considerate gi propseiate general se stinseser dea Deke Eoin intnest pei prt Este entra Romania: tn e ari, port de a erbilor ug beara ‘Bit dea Potava, sau cum a devent t 7 Bucuresti tide Rusino Mace at Moscova, A cars ral Revo Citeste si... bol rsoiapone: joel rieboius Rusia Pete Mar: primi pag ‘Wiel lea gi primal geno spe trnsformatea in maze pateze oder mondial =. Blogu britanies Te ee EM oan storia deetinut peut re ngudlt monabla catval lnperilu Beanie he eee. et Revol france el eologe Rinbol Come greet sun cedare confit hotiritor pena sara Ewopei? Zeppe Goa htpstwnwwistriarlexclusiv_webgeneralanicoltusia-i-alexandr-i-Ftimpubreormelor 36so102015 OComments — Hstoriaro esae Salonul de carte POLEMOS, editia a Xi-a 'SCRIITORUL, (Neolae Rotary) PE CARE SLL MERITAACUM, POPORUL! LIVE, Dezbatere ,Historia”, ora 11.00: Enigma statullor de daci din muzoele Europel ial Nu cred caarfio enigma Dac erau uns ante pun "barbar”europan cate gu court un nutou sal cae 8 aut o RRusialui Alexandru i timpul reformelor | Mistxia © Login Senty Best Genele umar polar sau adaptat gi tralulul tn zona fcshe22— sat! sie cnava nate cat despre 2D inti2am nevoie de nat i pt te seaugs a 9 Serviciile de spionaj poloneze si lupta cu rachetele minune Vt $l V-2 Zinc Se2— Cum sa acl banl Avem 0 oferta ‘exceponala! Vel sa inet grat cum a Noite lam st indrumam pas cups, a htpstwnwwistriarlexclusiv_webgeneralanicoltusia-i-alexandr-i-Ftimpubreormelor Historia in, Battles Emper 08s, Howtt thelr} the wt Historia Concurs cite, dar eose Ewopsso.102018 Rusialui Alocandru Ig timpul reformat | Mistria Agr RO OTE: Historia.ro Ad : OT OT or oe eae Termenisicondiji Redactia Publicitate hipstwwwistriarolexcusiv_webgeneralancoltusia-i-alexandru-i-Fimpubreformelorso.102018 FRusialui Alocandru lg timpul reformat | Mistria ean hiipulwwn nistoriarolexclusiv_web\generalarcousia-d-alexandri-i-Himpul-retormeler co