ngrijirea pacienilor cu HDS

MINISTERUL EDUCAIEI NAIONALE

COALA POSTLICEAL SANITAR

CAROL DAVILA, TRGOVITE

DOMENIUL: SNTATE I ASISTEN PEDAGOGIC

CALIFICAREA PROFESIONAL: ASISTENT MEDICAL
GENERALIST

PROIECT DE CERTIFICARE A
COMPETENELOR PROFESIONALE

COORDONATOR: DIRECTOR:
Asistent: Matei Elena PROF. STOICA ANA

ABSOLVENT:
Stoica Flavia
- 2015

1
 ngrijirea pacienilor cu HDS

NGRIJIREA PACIENILOR
HEMORAGIE DIGESTIV
SUPERIOAR

2
 ngrijirea pacienilor cu HDS

Motto:

nvinge greutile profesiunii tale,

Stpnete suprarea i nerbdarea ta.
Gndete-te c cel suferind este
dezarmat i fr putere i are nevoie
de ajutorul i ngrijirea ta.
Masei

Argument

Rolul esenial al asistentei medicale const n a ajuta persoana bolnav sau

sntoas s-i menin sau s-i rectige sntatea (sau s-l asiste n ultimele
clipe), prinin deplinirea sarcinilor pe care le-ar fi ndeplinit singur dac ar fi avut
voina saucunostintele necesare i s ndeplineasc aceste funcii astfel nct
acesta s-i recastige independenta ct mai repede posibil".
(Virginia Henderson).
n aceast lucrare, doresc s scot n eviden rolul deosebit de important ce
le revine cadrelor medii n supravegherea bolnavilor cu hemoragie digestiva
superioara; iar ca asistent medical s aprofundez cunotinele privind cauzele i
mecanismele de producere a hemoragie digestiva superioare si gravitatea acestei
boli cu implicaii majore asupra celor 3 dimensiuni: fizice, psihice si sociale;
precum i msurile de urgen care trebuie luate i tratamentul ce trebuie aplicat
bolnavilor ce prezint hemoragie digestiva superioara.

3
 ngrijirea pacienilor cu HDS

Cuprins

Motto Pag 3
Argment Pag 3
Cuprins Pag 4
Capitolul I Anatomia i fiziologia aparatului digestiv Pag 5
1.1 Tubul digestiv Pag 6
1.1.1 Cavitatea bucal Pag 6
1.1.2 Limba Pag 7
1.1.3 Dintii Pag 8
1.1.4 Glandele salivare Pag 8
1.1.5 Faringele Pag 9
1.1.6 Esofagul Pag 9
1.1.7 Stomacul Pag 10
1.1.8 Intestinul subire Pag 12
1.1.9 Intestinul gros Pag 12
1.2 Glandele anexe ale tubului digestiv Pag 13
1.2.1 Pancresul Pag 13
1.2.2 Ficatul Pag 13
Capitolul II Noiuni despre HDS Pag 14
Capitolul III Rolul asistentei n ngrijirea pacienilor cu HDS Pag 20
Capitolul IV Prezentarea cazurilor Pag 24
Caz I Pag 25
Caz II Pag 34
Caz III Pag 44
Capitolul V Prezentarea tehnicilor n ngrijirea pacienilor cu HDS Pag 50
5.1 Efctuarea injeciei intramusculare Pag 51
5.2 ngrijiri acordate pacienilor operai Pag 53
5.3 Administrarea medicaiei prin perfuziei endovenoase Pag 55
5.4 Msurarea i notarea tensiunii arteriale Pag 58
Bibliografie Pag 60

4
 ngrijirea pacienilor cu HDS

CAPITOLUL I
ANATOMIA I FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV

5
 ngrijirea pacienilor cu HDS

Definitie :
Sistemul digestiv este alctuit din :

1. Tubul digestiv care la rndul su este alctuit din urmtoarele componente:

1. Cavitatea bucal
2. Faringele
3. Esofagul
4. Stomacul
5. Intestinul subire
6. Colonul i rectul

2. Glande anexe care sunt urmtoarele:

1. Ficatul
2. Pancreasul

1.1 TUBUL DIGESTIV

1.1.1 Cavitatea bucal reprezint primul segment al tubului digestiv i

posed urmtoarele funcii: digestiv, respiratorie, fonaie, intervine n mimic i
limbaj articulat.
Localizare : ocup etajul inferior al craniului visceral. Este cuprins ntre:
fosele nazale situate superior;
regiunea superioar a gtului, situat inferior;
orificul bucal sau gura, prin care comunic cu exteriorul;
faringele cu care comunic prin istmul faringian.
Cnd gura este nchis, cavitatea bucal este virtual, ea devine real cnd
gura este deschis sau cnd limba este aplicat pe planeul bucal. Este format
din dou compartimente separate prin arcadele alveolo-dentare:
a) Vestibulul bucal, care are un perete antero-lateral format din buze i
obraji i un perete postero-medial, reprezentat de arcadele alveolo-dentare.
b) Cavitatea bucal propriu-zis este delimitat astfel:
superior bolta palatin, care o separa de fosele nazale;
inferior planeul bucal , format n principal din muchi; la acest nivel se
gsesc glandele salivare sublinguale;
antero-lateral arcadele alveolo-dentare;
posterior este reprezentat superior, de valul palatin i inferior, de istmul
faringian prin care continu cu faringele.

6
 ngrijirea pacienilor cu HDS

Cavitatea bucal este ocupat n mare parte de limb, care este un organ
musculo-membranos mobil situat pe planeul bucal.

1.1.2 Limba are rol n :

Masticatie
Deglutiie
Supt (la sugari)
Limbaj
Limba are dou poriuni:
vertical = rdcina limbii, fixat pe mandibul i osul hioid prin
muchi;
orizontal = corpul limbii care este mobil.

Faa inferioar a corpului limbii se fixeaz pe planeul bucal printr-o plic

median mucoas = frul limbii.

7
 ngrijirea pacienilor cu HDS

Pe faa dorsal a limbii pn la anul terminal, se gsesc papilele

gustative, cu rol n recepionarea senzaiilor gustative i tactile:
vrful limbii gustul acid i dulce;
marginile limbii gustul acid, dulce i srat;
baza limbii gustul amar.

1.1.3 Dinii sunt organe dure, de culoare alb, fixai n alveole i situai n
arcadele alveolo-dentare. Dinii au rol mecanic n digestia bucal intervenind n
sfaramitarea trituarea alimentelor. mpreun cu muchii masticatori i articulaia
temporomandibulara , alctuiesc aparatul masticator. Au aspect i forme diferite
n funcie de rolul pe care l au n procesul de masticaie, astefl nct:
Incisivii, situai pe central pe arcada dentar, taie alimentele;
Caninii, situai lateral de incisivi, au rolul de a sfia alimentele;
Premolarii, situai lateral de canini, au rolul de a strivi alimentele;
Molarii , situai postero-lareral de premolari, au acelai rol c i
premolarii.

Omul are dou dentiii:

Dentiia temporar: dinii sunt mai mici, iar la nstere sunt ascuni n
aleveoli sub mucoas. Dinii temporari care erup dup 6 luni de la
natere sunt n numr de 20, cte 10 pe fiecare arcad.
Dentiia definitiv sau permanent. nc de la vrsta de 5 ani, dinii
permaneni apar sub dinii de lapte i se apropie de alveole. Dinii
permaneni care apar succesiv ntre 6 i 13 ani sunt n numr de 32,
cte 16 pe fiecare arcad

1.1.4 Glandele salivare

Glandele salivare sunt glande anexe ale cavitii bucale ce intervin n

procesul digestiei prin produsul lor de secreie care este saliva.
Saliva are aciune mecanic de mbibare a bolului alimentar i aciune
chimic , prin enzima pe care o conine amilaza salivar.
Glandele salivare sunt glande tubulo-acinoase, al cror canal excretor se
deschide la suprafaa mucoasei bucale.
a) Glanda parotid este o gland voluminoas situat retromandibular,
ocupand loja cu acelai nume. Secreia acestei glande este de tip seros.
b) Glanda submandibular ocup loj cu acelai nume, delimitat de
muchi i de faa inferioar a mandibulei. Este o gland cu secreie de tip sero-
mucos(mixt).

8
 ngrijirea pacienilor cu HDS

c) Glanda sublingual se gsete n planeul bucal, de o parte i de alt a

frului limbii. Este o gland exocrin cu secreie tot de tip sero-mucos mixt.

1.1.5 Faringele

Este un organ musculo-membranos la nivelul cruia se intersecteaz calea

respiratorie cu cea digestiv. Faringele este situat astfel:
anterior coloanei vertebrale;
posterior de: fosele nazale, cavitatea bucal i laringe.
Limita superioar o formeaz baza craniului , iar cea inferioar
corespunde orificiului superior al esofagului cu care se continu.

1.1.6 Esofagul

Este segmentul tubului digestiv cuprins ntre faringe i stomac. Limita

superioar este reprezentat de planul care trece prin vertebr C6. limita
inferioar se gsete la nivelul orificiului cardiei prin care comunic cu
stomacul.
n funcie de regiunile prin care trece, esofagului, i se descriu 3 poriuni:
a) esofagul cervical pn la orificiul superior al toracelui;
b) esofagul toracal pn la diafragm
c) esofagul abdominal pn la cardia.

Lungimea esofagului este cuprins ntre 25-32 de cm i are un calibru care variaz
ntre 10 i 22 mm.

9
 ngrijirea pacienilor cu HDS

1.1.7 Stomacul

Definitie :
Stomacul este un organ abdominal al ubului digestiv, situat ntre esofag i
duoden. Este aezat n etajul superior al cavitii abdominale, ntre diafragm,
ficat, colon transvers i peretele abdominal, ocupnd loj gastric.

Configuraia extern a stomacului

Zona de protecie a peretelui abdominal ocup:
- o parte din epigastru;
- cea mai mare parte a hipocondrului stng.

n ortostatism, la examenul radiologic, stomacul are o form de crlig cu:

- o poriune lung vertical;
- o poriune scurt, orizontal orientat spre dreapta.

Stomacul are dou fete, dou margini i dou extremiti:

Feele stomacului sunt: una anterioar i una superioar care sunt orientate
n plan frontal.

Marginile stomacului sunt :

- dreapta sau mic curbur cu concavitatea spre dreapta i superior;
- stnga sau marea curbur cu concavitatea spre stnga i inferior.

Extremitile stomacului:
- superioar = orificiul cardia
- inferioar = orificiul piloric

Anatomo-funcional stomacul are dou poriuni:

- vertical sau digestiv
- orizontal sau de evacuare.

Structura stomacului

Cuprinde cele patru tunici ntlnite la tubul digestiv:

1. Tunica seroas reprezentat de peritoneul visceral
2. Tunica muscular care este format din fibre musculare
3. Tunica submucoasa care conine vasculo-nervoas
4. Tunica mucoas care cptuete faa intern a organului.

10
 ngrijirea pacienilor cu HDS

Mucoas formeaz numeroas cute sau plici mucoase, care sunt mai
accentuate cnd stomacul este gol sau se contract. Mucoas este format dintr-
un epiteliu de nveli cilindric simplu, un aparat glandular, un i o musculatur a
mucoasei.

Glandele gastrice se mpart n:

1. Glande fundice care secret pepsinogenul , factorul Castle i HCl
2. Glande cardiale care secret mucus
3. Glande pilorice secret to mucus

Vascularizaia stomacului
1. Vascularizaia arterial este dat de de ramurile trunchiului celiac din
care formeaz 2 arcade vasculare, una pt curbur mare i alte pt curbur mic.
2. Vascularizaia venoas este tributar venei porte

Inervaia stomacului
1. Parasimpatica pin nervul vag cu rol excitomotor i secretor.
2. Simpatic prin plexul celiac cu rol inhibator

11
 ngrijirea pacienilor cu HDS

1.1.8 Intestinul subire

Este cel mai lung segment al tubului digestiv i organul cel mai important
n procesul digestiei prin funcia motorie, secretorie i de absortie.

Localizare :
Se ntinde de la sfincterul piloric pn la valvul ileocecala unde se
continu cu intestinul gros. Intestinul subire prezint dou poriuni:

1. Duodenul care este fixat de peretele posterior al abdomenului. Este

cuprins ntre sfincterul piloric i unghiul duodeno-jejunal. Are o lungime de 25-
30 cm i are form unei potcoave.
2. Jejuno-ileonul reprezint poriunea mobil a intestinului subire. Este
cuprins ntre flexur ileocecala i are lungimea de 6-8 m, din care cauza este
cudat, formnd ansele intestinale.

1.1.9 Intestinul gros

Este ultimul segment al tubului digesiv. Se ntinde de la nivelul valvulei

ileo-cecale pn la orificiul anal. Intestinului gros i se descriu mai mule
segmente:
1. Cecul sau apendicele cecal ce comunic cu ileonul.
2. Colonul ascendent se ntinde pn sub faa inferioar a ficatului de
unde se cudeaza formnd unghiul colic drept sau hepaic pt a se continu cu
colonul transvers.
3. Colonul transvers este situat ntre unghiul colic drept i unghiul colic
stng de unde se continu cu colonul descendent.
4. Colonul descendent coboar pe peretele abdominal stng pn la
nivelul crestei iliace stngi de unde se continu cu sigmoidul.
5. Sigmoidul sau colonul ileo-pelvin este un segment mobil i ocup fosa
iliac stnga i o parte din bazin.
6. Rectul este segmentul terminal al intestinului gros i al tubului digestiv.
Rectul se termin la nivelul orificiului anal.
Intestinul gros are o lungime de 1,60 cm. Se deosebete de intestinul
subire prin:
- dimensiuni lungime i calibru;
- fixaie parial la nivelul trunchiului;
- dispoziia n cadru, n jurul anselor intestinale;
- configuraia extern.

12
 ngrijirea pacienilor cu HDS

1.2 GLANDELE ANEXE ALE TUBULUI DIGESTIV

1.2.1 Pancreasul este un organ retroperitoneal, dispus astfel:

- anterior coloanei lombare
- posterior stomacului
- ntre duoden i splin
Pancreasul are form alungit, cu axul mare orizontal. Este o gland cu
secreie mixt exocrin i endocrin.
Pancreasul exocrin este o gland acinoas , ai crui produs de secreie sunt
enzimele digestive (tripsin, chimotripsin etc).
Pancreasul endocrin este reprezentat de insulele Largehans nconjurate de
o reea capilar sinusoidal n care se vrsa produii de secreie, hormonii,
insulin i glaucagonul care au rol n reglarea metabolismului glucidic.

1.2.2 Ficatul este o alt gland anex a tubului digestiv. Este aezat n
etajul abdominal superior, ocupand loja hepatic. Este delimitat astfel:
- superior de diafragm;
- inferior de colonul drept i stomac.

Configuraia ficatului
Ficatul are dou fete:
- inferioar
- superioar

Are dou margini:

- -anterioar ascuit n raport cu marginea costal
- -posterioar n raport cu diafragmul

Prezint patru lobi:

- anterior
- posterior
- stng
- drept

Vascularizaia ficatului:
- nutritiv asigurat de arter hepatic;
- funcional- dat de ven port.

13
 ngrijirea pacienilor cu HDS

CAPITOLUL II
Noiuni despre hemoragia digestiv superioar

Definiie :
Hemoragia digestiv superioar este sngerarea care are loc n esofag,
stomac , duoden i jejunul proximal , exteriorizndu-se , n special prin vrsturi
( hematemeza ) i/sau melena.
Sngele eliminat din stomac este rou , cu cheaguri sau brun nchis
asemntor zatului de cafea ( melanemeza ), eventual amestecat cu resturi
alimentare.
Hematemeza apare brusc , fiind adesea precedat de greutate epigastrica ,
grea , ameeli , slabiciune , transpiratii , anxietate.
Sngele eliminat din intestin ( melena ) este negru i lucios ca pacura , fiind
digerat pe parcurs de sucurile digestive. Melena apare cand n intestinul superior
patrund cel putin 50-80 ml de sange.
ocul i moartea consecutive unei HDS abundente i rapide pot surveni
nainte de exteriorizarea sngerarii.

Clasificare:
- HDS mic dac se pierd 250 ml sange;
- HDS moderat dac se pierd 250 1000 ml;
- HDS mare dac pierderea depaete 1000 ml snge, cu oc i hemoglobin
8 g%;

Etiologie :
- esofag, ruptura varicelor esofagiene, sindrom de hipertensiune portal,
ulceraii esofagiene, tumori esofagiene hemoragice sau sindromul Mallory-
Weiss
- stomac, ulcer gastroduodenal, ulcere de stres, ulcer pepticgastrite acute
hemoragicesau neoplasm gastric
- traumatisme ale cailor biliare
- boli sanguine (leucemia acuta, boli ale trombocitelor)

Tabloul clinic cuprinde elemente caracteristice:

- paloare
- nelinite
- anxietate
- sete persistent
- transpiraii reci, extremiti reci

14
 ngrijirea pacienilor cu HDS

- hipotensiune arterial , tahicardie.

La acestea se adaug exteriorizarea sngelui prin hematemez, melen sau
ambele, relatate de bolnav sau aparintori.
Sincopa poate fi revelatoare pentru o hemoragie neexteriorizata nca, n
toate cazurile de stri sincopale cu paloare, transpiraii reci, sete persistent se va
efectua tueul rectal, urmat la nevoie de clisma evacuatorie sau spltura gastric
pe sond.
HDS mica -tahicardie, slabiciue, transpiraii reci, hipotensiune arterial,
lipotemie;
HDS moderata - tahicardie, ameteli, hipotensiune arteriala, lipotemie;
HDS mare soc hipovolemic, puls rapid si filiform, sete intensa, greturi,
adinamie, pierderea contiinei;

Semne de gravitate n hemoragiile cirotice:

- oc hipovolemic, tulburri de contiena
- icter, febra, fllaping tremor
- ascit, purpur;

Diagnostic:
Diagnosticul pozitiv. Diagnosticul hemoragiei digestive superioare
comport n primul rnd corelarea datelor obinute prin anamnez cu examenul
clinic.
Diagnosticul clinic se bazeaza pe forma hemoragiei, care pot fi:
- hemoragi insidioase cronice, (mici si repetate, nu sunt evidentiate prin
melena si hematemeza)
- hemoragi masive, exteriorizate prin hematemeza si melena

Examenul clinic al unui pacient cu hemoragie digestiva superioare (HDS)

relava tegumente palide, reci transpirate, tahicardie, puls filiform, scade
tensiunea arteriala, creste frecventa pulsului cu peste 30 de batai / minut in
hemoragi grave (la 1000 ml de sange pierdut).
La examinarea clinic a abdomenului gsim: durere la palpare profunda n
epigastru, splenomegalie, modificari hepatice la cei cu ciroza, ascita la palparea
abdominala i se poate evidenia existenta circulatiei colaterale abdomina-le,
tumori abdominale palpabile.
Tueul rectal poate evidentia scaune melenice, in cazul hemoragiilor
masive poate evidentia sange proaspat nedigerat. Cantitatea mare de sange
revarsat in intestin produce accelerarea tranzitului si sangele nu ajunge sa fie
digerat.

15
 ngrijirea pacienilor cu HDS

Diagnosticul diferential se face cu rectoragia. Se va aprecia aspectul

lichidului esteriorizat prin sonda de aspiratie nazogastrica, lichidul cu aspect de
zac de cafea indica o hemoragie mai mica. Se exclude existenta unor
epistaxisuri, sangerari la nivelul cavitati bucale, faringiene, consumul unor
medicamente.

Studii de laborator
- -hemoglobina, hematocrit, scor hematic- scad prin hemodiluie dupa abia
doua ore.
- grup de singe, Rh, timp Qick, timp Howell
- cersterea ureei sanguine, care apare la 48 de ore dupa melena
- teste de coagulare: timp de protrombina si tromboplastina
- functia hepatica: poate sugera boli de baza hepatice
- nivelul de Ca poate sugera hiperparatiroidism
- nivelul de gastrina in gastrinim si ulcere
- uree, creatinina, glicemie.

Studii imagistice
- Fibroendoscopia eso-gastro-duodenala este primul examen efectuat care
determina cauza HDS in peste 90% din cazuri. Evidentiaza leziunile acute
superficiale care nu pot fi vizualizate radiologic si precizeaza, in cazul
leziunilor asociate, adevarata cauza a hemoragiilor. Poate aprecia daca
hemoragia este continua sau este oprita in momentul explorarii. Daca
cauza este evidenta, realizarea imediata a unui tranzit baritat este inutila in
conditiile existentei indicatiei chirurgicale. Acest examen se poate face in
al doilea timp la rece, daca nu se pune indicatia chirurgicala de urgenta.
Daca endoscopia este negativa se va recurge la examenul radiologic cu
index opac hidrosolubil sau/ si arteriografie selectiva.
- Radiografia toracica este importanta pentru a exclude aspiratia
pulmonara, efuziunile si perforatia esofagiana, cea abdominala pentru a
exclude ileusul si perforatia intestinala.
- Computer tomograful si echografia pot fi utile pentru a exclude bolile
hepatice cu ciroza, colecistita cu hemoragie, pancreatita cu pseudochist si
hemoragie, fistula aortoenterica.
- Angiografia poate fi folositoare n singerarile persistente i dac
endoscopia nu determina locul sngerarii. Ca terapie de salvare se poate
emboliza artera sediu.
- EKG este important pentru a exclude aritmiile si un posibil infarct
miocardic cu hipotensiune.

16
 ngrijirea pacienilor cu HDS

- Lavajul naso-gastric este o procedur care poate confirma sngerarea

recenta (snge n za de cafea), sngerarea activ (singe rou n aspiraie)
sau snge acumulat n stomac. Caracteristicile fluidului de aspiraie i a
scaunului (rou, negru, maro), poate indica severitatea hemoragiei.
Sngele rou i scaunul rou sunt asociate cu o rata crescuta a mortalitaii
comparate cu aspirat negativ i scaun maro.

Examenul histologic arata necroza fibrinoida in cazul ulcerelor,

pseudoane-vrisme ale vaselor la sediul perforatiilor. Se pot lua biopsii pentru a
exclude carcinomul gastric. Se pot observa leziuni caracteristice infectiei cu H.
Pylori in gastrita cronica activa. Aprecierea importantei pierderii de singe este
dificila, singele exteriorizat nefiind decit o parte din cel pierdut de bolnav.
Hematemeza franca probeaza o pierdere de 25% din masa globulara
circulanta.
Valorile tensiunii arteriale se vor interpreta in functie de valorile obisnuite
ale pacientului.
Masurarea masei sanguine reprezinta mijlocul ideal de apreciere a pierderilor
hemoragice. Se pot utiliza izotopi radioactivi diluati in masa plasmatica
(albumina marcata cu Iod 131 sau hematii marcate cu Cr 54) . Masurarea
presiunii venoase centrale-PVC, ofera un mijloc suficient de bun pentru
aprecierea gravitatii initiale a HDS.

Tratament :

Terapia medicala este de reechilibrare hemodinamica i hemostaz.

Pacientul este internat n terapie intensiva, se instaleaza oxigenoterapia,

sonda de aspiraie gastrica, sonda urinar i cateter de masurare a PVC. Se
administreaz perfuzii i transfuzii pentru echilibrare hidroelectrolitica.

n cazul in care Ht <25% se transfuzeaza snge izogrup, izoRh.

Hemostaza este cea de-a doua masura a terapiei medicale. Se realizeaza
prin administrarea de hemostatice:
- -vitamina K, venostat, etamsilat, Ca
- antifibrinolitice, administrare de lichide reci intragastrice
- intreruperea alimentatiei orale
- hemostaza prin compresiune cu balon.

17
 ngrijirea pacienilor cu HDS

Terapia interventionala chirurgicala in HDS non-cirotice va fi dictata

de localizarea si anatomia cauzala:
- -ulcerul duodenal se practica in ulcerele mici excizie si sutura
piloroplastica cu vagotomie
- ulcerul posterior duodenal- sutura hemostatica in fire in X, cu plioroplstaie
si vagotomie tronculara
- ulcerul voluminos, penetrant in pancreas, care erodeaza artera
gastroduodenala-rezectie gastrica si anastomoza Roux
- ulcerul gastric-rezectie 2/3 gastrice
- gastrita hemoragica este bine sa se evite interventia chirurgicala, dar daca
se impune se face vagotomie cu piloroplastie sau rezectie gastrica 2/3
- tumori rezectie gastrica
- hernia hiatala cura herniei cu hemostaza in fire in X prin gastrotomie.

Se poate incerca si hemostaza endoscopica prin aplicare de clip sau

coagulare prin laser.
Terapia HDS cirotice include masuri de reanimare, administrarea de
blocanti ai H2, aspiratie gastrica permanenta. Hemoragia prin ruptura varicelor
esofagiene poate fi controlata eficient prin instalarea unei sonde Blackemore si
umflarea progresiva a balonului intragastric si a celui esofagian.
La intervale de citeva ore se vor dezumfla alternativ pentrua evita aparitia
escarelor pe esofag sau stomac. Rezultate favorabile se inregistreaza in 50% din
cazuri.
O alta varianta terapeutica este sclerozarea endoscopica a vaselor
singerinde, care poate fi eficace in 80-90% din cazuri, se folosesc alcool,
vasopresina, adrenalina, terlipresina, somatostatina.
untul porto-sistemic intrahepatic transjugular TIPSS este introdus
recent in practica. Interventiile chirurgicale mari ce realizeaza sunturi porto-
sistemice sunt rar indicate in urgenta. Indicatia operatorie se impune pentru
cazuri bine selectionate: singerare prin ruptura de varice in antecedente,
singerare care nu se opreste la nici o terapie, pacientii care au supravietuit unei
hemoragii foarte grave, in cazurile fara encefalopatie sau ascita.
La pacientii care prezinta ulcere care au singerat sau singereaza activ,
hemostaza spontana intervine in 80% din cazuri. Rata de mortalitate este de
10%, frecvent la cei mai invirsta de 60 de ani.
La pacientii cu HDS si boli asociate, comorbiditatile sunt cauza decesului
si nu hemoragia.
Urmatorii factori de risc sunt asociati cu cresterea mortalitatii:
singerarile repetate, necesitatea hemostazei endoscopice sau chirurgicale,

18
 ngrijirea pacienilor cu HDS

persoane peste 50 de ani, comorbiditati severe, singerari active, hipotensiune,

transfuzii mai mari de 6 unitati si coagulopatie severa.
Prognostic:
Factori care influenteaza prognosticul sunt:
- Resangerarea
- Stadiul de evolutie al varicelor si al bolii hepatice de fond;
- Consumul de alcool (in cazul pacientilor cu hepatopatie cronica indusa de
alcool);
- Aparitia complicatiilor (sindromul hepatorenal, encefalopatia
portosistemica);
- Localizarea si numarul varicelor, precum si procentul implicat in
hemoragie.

Complicaii:
- cea mai important complicaie a varicelor este reprezentat de hemoragie.
- dupa debutul hemoragiei, chiar daca aceasta este rezolvata corect din
punct de vedere medical, riscul de aparitie a altor sangerari este foarte
ridicat.
- aproximativ 70% din pacienti au un episod hemoragic recurent
(majoritatea chiar in primul an de la sangerarea initala).
Alte complicaii sunt asociate hemoragiei n sine sau pot fi determinate de
tratament:
- Colaps vascular, cardiomiopatie, aritmii

19
 ngrijirea pacienilor cu HDS

CAPITOLUL III
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRUJIREA PACIENTILOR
CU HDS

Rolul esential al asistentei medicale consta in a ajuta persoana bolnava

sau sanatoasa sa-si mentina sau recistige sanatatea (sau sa fie asistata in ultimile
clipe ) prin indeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi indeplinit singur , daca ar fi
avut vointa sau cunostintele necesare .
Asistenta medicala trebuie sa indeplineasca aceste functii , astfel in cit
bolnavul sa-si recistige independenta cit mai repede posibil .
Virginia Handerson

Cele patru responsabilitati ale asistentei medicale sunt:

- a promova pastrarea sanatatii ,
- a preveni imbolnavirile ,
- inlaturarea suferintei,
- restaurarea sanatatii.

Nevoile privind ingrijirile sunt universale .

Respectul fata de viata si fata de drepturile omului fac parte integranta din
ingrijirile medicale si nu este influentat de consideratii privind nationalitatea ,
religia, culoarea, virsta, serxul, opiniile politice sau statutul social .
Responsabilitatea primordiala a As. Medicale consta in acordarea de
ingrijiri persoanelor care au nevoie in aceasta privinta.
Ingrijirile de baza isi trag radacinile din cele 14 nevoi fundamentale ale
omului .

Protocolul de investigare si tratament al pacientului cu HDS cuprinde

urmatoarele :

Stabilirea diagnosticului de hemoragie digestiva.

Evaluarea intensitatii hemoragiei (aprecierea gravitatii).
Etapa de reanimare (este concomitenta cu a si b).
Aprecierea regiunii din care bolnavul sangereaza precum si a cauzei
cele mai probabile.
Aprecierea persistentei sau nu a hemoragiei.
Etapa de diagnostic endoscopic eventual folosirea si a altor metode
imagistice.
Etapa de tratament

20
 ngrijirea pacienilor cu HDS

- endoscopic
- medical
- chirurgical.
Urmarirea evolutiei post terapeutice si eventual tratamentul
resangerarii.

n cazul unei HD cu potential sever, concomitent practic cu diagnosticul si

aprecierea gravitatii hemoragiei, exista etapa de reanimare:
- pacientul este deplasat in clinostatism (pentru a se preintampina starile
lipotimice, sincopale, stopurile cardiace sau respiratorii);
- se are in vedere protocolul clasic de resuscitare A/B/C
(Airways,Breath,Circulation) - asigurarea permeabilitatii cailor aerifere, a
respiratiei si a circulatiei.
- se monteaza 1-2 catetere / branule, cu diametru gros care sa permita
administrarea rapida de cantitati convenabile de lichide. Adesea este nevoie de
montarea unui catater central. La pacienti cu boli C-V severe poate exista
indicatie de montare de catater Swan -Ganz. n mod obisnuit, la inceput se
instaleaza perfuzii cu solutii osmotic active - solutie de ser fiziologic, Ringer,
Haemacel. n principiu administarea de solutii coloidale nu este necesara de la
inceput decat in situatia cand analizele de laborator indica prezenta unei
hipoalbuminemii. Daca sunt semne de soc se monteaza o sonda urinara. Daca
sunt tulburari de coagulare cum ar fi de exemplu in ciroze se administreaza
plasma proaspata. Administrarea de sange sau concentrat eritrocitar este etapa
imediat urmatoare. Indicatia de trasfuzie acuta este scaderea hematocritului sub
30% la batrani sau tarati si la sub 20 % la tineri.
- montarea unei sonde nasogastrice (care are scopuri diagnostice,
urmareste evolutia si permite lavajul gastric inaintea explorarii); lavajul gastric
cu solutii saline reci are si o utilitate terapeutica contribuind uneori la oprirea
sangerarii (dar studiile recente il considera doar la capitolul de istoria medicinii)
- se monteaza o sursa de oxigen.
- se urmareste diureza.

Locul unde pacientul este internat depinde de gradul performantei

medicale a unitatii spitalicesti. Daca pacientul este intr-o stare grava sau
potential grava, se interneaza in unitatea de terapie intensiva urmand ca apoi, in
functie de reusita reechilibrarii, sa fie vazut la endoscopie care pune diagnosticul
in baza caruia se decide sectorul medical in care va fi tratat. Daca starea nu este
grava primul sector dupa camera de garda este cel imagistic (endoscopie,
arteriografie etc.) de unde la fel, se decide serviciul medical care va trata
pacientul.

21
 ngrijirea pacienilor cu HDS

n absenta unei imagistici diagnostice si terapeutice eficace (in spitale

unde tehnologia medicalaa este precara) pacientul se interneaza intr-un serviciu
chirurgical, zona care poate oferi posibilitatea unei terapii eficiente in
majoritatea situatiilor.

Aprecierea regiunii din care bolnavul sangereaza precum si a cauzei

cele mai probabile.
Evaluarea initiala este clinica (aspectele clinice au fost detaliate la
capitolul 2); aceasta etapa are importanta ei intrucat de ea depinde prima
explorare care va fi realizata, precum si instrumentarul necesar; evaluarea de
precizie se face prin imagistica - endoscopie, arteriografie, radionuclizi etc.
(explorarile imagistice au fost detaliate la capitolul 3).

Aprecierea persistentei sau nu a hemoragiei.

Este foarte importanta atat pentru decizia terapeutica dar si pentru
prognostic. O hemoragie care a fost oprita prin diverse mijloace dar care se reia
dupa un anumit timp se numeste resangerare. Prezenta hemoragiei active in
momentul examinaarii sau resangerarea sunt indicatori pentru un prognostic
sever al bolnavului. Endoscopia este explorarea care apreciaza cel mai bine
persistenta , oprirea sau reluarea hemoragiei, cu dezavantajul ca are valoare doar
pe durata explorarii.
n lipsa posibilitatii diagnostic endoscopic aprecierea persistentei sau a
resangerarii se evalueaza pe baza urmatoarelor criterii:
- clinice :
- stare de constienta / anxietate / dispnee / transpiratii / paloare
- puls accelerat
- TA scazuta
- necesar mare de transfuzie
- repetarea hematemezei
- scaun cu sange rosu si cheaguri sau melena abundenta, frecventa,
lichida; prezenta melenei in sine nu este un indicator de persistenta a
sangerarii
- prezenta aspiratului gastric(AG) cu sange rosu
n ceea ce priveste AG se considera ca doar 53% din cei cu aspirat
considerat pozitiv sangereaza de fapt activ - acest procent avand valoare de
specificitate; privitor la sensibilitate AG are o cifra de 79%. Diferenta pana la
100 este data de situatiile in care sangerarea are o localizare post pilorica si nu se
soldeaza cu refluxul sangelui in stomac ( de ex. sangerarile bulbare, in DII etc );
este binecunoscut faptul ca in jur de 10% din ulcerele duodenale care sangereaza
activ au AG negativ din cauza edemului sau spasmului piloric precum si a

22
 ngrijirea pacienilor cu HDS

colmatarii pilorului de catre un cheag sanguin. AG are si o semnificatie

prognostica astfel: daca aspiratul este limpede mortalitatea este sub 6%; daca
este zat de cafea procentul este 10-15; daca pe sonda vine sange rosu cifra urca
la 18%; daca pe sonda se aspira sange rosu si in scaun este tot sange rosu
mortalitatea urca la 30%.

Etapa de diagnostic endoscopic. La ora actuala endoscopia pune cu

certitudine diagnosticul de hemoragie, apreciaza sediul, persistenta, si in multe
situatii da indicatii prognostice asupra riscului de resangerare. Endoscopia
moderna a creat de asemenea posibilitatea unei terapii eficace atat in domeniul
HD variceale cat si nonvariceale. Examenul EDS creeaza posibilitatea orientarii
bolnavului catre sectorul terapeutic cel mai eficient: clinica medicala, ATI,
chirurgie.
Endoscopia in aceste situatii este sigura si sensibila; sediul sangerarii poate fi
decelat in 90-95%. Desi cu ani in urma se considera ca endoscopia nu este
necesara sa fie efectuata ca investigatie precoce, actualmente se considera ca
endoscopia trebuie efectuata precoce, in primele 24 de ore de la internare. Un
studiu recent multicentric, in Cleveland, arata ca timpul mediu din momentul
internarii pana in momemntul efectuarii examenului endoscopic a fost 17 ore. n
principiu endoscopia se efectueaza la pacientii stabilizati hemodinamic (starea
de soc este considerata o contraindicatie; alte contraindicatii - infarctul acut de
miocard, aritmiile ventriculare, abdomenul acut.- Lawrence Fridmann 1993);
cele mai importante complicatii, peste 50%, sunt in sectorul cardiopulmonar
(aspiratia, stopurile respiratorii si cardiace); daca sangerarea este asa de masiva
incat endoscopia nu poate pune diagnosticul din cauza vizibilitatii este indicata
arteriografia de urgenta.
Arteriografia este o metoda de mare valoare utilizata atat cu viza
diagnostica cat si terapeutica; este necesara o sangerare de cel putin 0,5 ml / min
pentru ca leziunea sa fie localizata; arteriografia evidentiaza fidel sediul
sangerarii, dar da mai mici detalii in ce priveste diagnosticul de leziune;
utilitatea ei este majora in HDS fie cand din cauza abundentei sangelui
explorarea nu poate fi executata fie cand sediul leziunii este greu de evidentiat
endoscopic arteriografia poate da solutii terapeutice eficiente - embolizaari - care
pot opri convenabil o hemoragie;
Terapia endoscpica, medicala si chirurgicala va fi discutata pentru fiecare
afectiune in parte.
Urmarirea postterapeutica are particularitati in functie de boala si
terapia initiala.

23
 ngrijirea pacienilor cu HDS

CAPITOLUL IV
PREZENTAREA CAZURILOR

24
 ngrijirea pacienilor cu HDS

SPITALUL: JUDEEAN DE URGEN TRGOVITE

SECIA: Chirurgie Generala
DOSAR DE NGRIJIRE 1

DATE DE IDENTIFICARE
NUMELE: M PRENUME: C
VRST: 45 ani SEX: F
DOMICILIU: Targoviste LOCALITATEA: Targoviste
STRADA: Avram Iancu
JUDEUL: Dambovita

DATE DESPRE SPITALIZARE

1.DATA INTERNRII: ANUL:2015 LUNA:01 ZIUA:03 ORA:10:34
2.DATA IEIRII: ANUL:2015 LUNA:01 ZIUA:06 ORA:15:45
3.MOTIVELE INTERNRII: - greata; varsaturi, astenie, scaun melenic, febra
moderata (38,70C ), durerea.
4.DIAGNOSTIC LA INTERNARE: HDS moderata cu suspiciune de ulcer
duodenal hemoragic

SITUAIA MATERIAL LA INTERNARE

SITUAIA FAMILIAL: Casatorita NR. COPII: 2
SITUAIA SOCIAL: Buna PROFESIA: Agent vanzari
CONDIII DE LOCUIT: Bune

PERSOANE CU CARE SE IA LEGTURA

NUME:M.L. ADRESA: Targoviste TELEFON:
NUME:R.M. ADRESA: Targoviste TELEFON:

ANTECEDENTE
HEREDO COLATERALE:- neaga boli importante.
PERSONALE:- FIZIOLOGICE: - bolile copilariei
-PATOLOGICE:- tatal cu ulcer duodenal
FACTORI DE RISC LEGAI DE MODUL DE VIA: Conditii bune de viata

25
 ngrijirea pacienilor cu HDS

EXTRAS DIN EXAMENUL MEDICAL LA INTERNARE

Pacienta, cu antecedente personale patologice semnificative de ulcer duodenal,
se interneaza pe sectia noastra cu semne clinice de hemoragie digestiva (scaune
melenice, astenie fizica) TA = 110/75, AV = 100/min, diagnosticul la internare
fiind de HDS moderata cu suspiciune de ulcer duodenal hemoragic.
Examenul endoscopic efectuat releva un mic ulcer bulbar fara semne de
sangerare recenta si stomac fara continut hematic. Cu toate acestea, la 72 de ore
de la internare apar semne de soc hemoragic sever. Se decide interventia
chirurgicala de urgenta, iar diagnosticul intraoperator este de HDI severa prin
ulcer de diverticul Meckel cu fistula vasculara activa si soc hemoragic. Se
executa o enterectomie segmentara cu entero-enteroanastomoza, iar evolutia
postoperatorie este favorabila.
TEGUMENTE I MUCOASE- palide
ESUT CELULAR SUBCUTANAT- normal
SISTEM LIMFOGANGLIONAR- ganglion nepalpabili
SISTEMUL OSTEO-ARTICULAR- normal, articulatii nedureroase la miscare
SISTEMUL MUSCULAR- bine reprezentat
APARATUL RESPIRATOR- normal
APARATUL CARDIO-VASCULAR- in limite normale
APARATUL DIGESTIV- varsaturi, scaun melenic
APARATUL UROGENITAL- organe genitale externe cu aspect normal
S.N.C. i organe de sim- normale

PRESCRIPII MEDICALE
TRATAMENT:
-PEV Glucoza 10%-2000ml;
-PEV Ser fiziolofic-1500ml;
-Zantac f1 i.v.;
-Gentamicina f2 i.v.;
-Metroclopramid f3 i.v.;
-Algocalmin f3 i.v.;
-Fenobarbital f1 i.m
EXAMINRI (examene de laborator)
-recoltare: hemoleucograma, grup de sange Rh, probe hepatice (TGP, TGO
bilirubina albumina, probe de coagulare pentru evaluarea gradului insuficientei
hepatice), uree, creatinina,, glicemie.
-uree= 240 mg %, creatinina=6,1 mg %, CPK=981 MG%, LDH=715 MG %
REGIM: hiposodat

26
 ngrijirea pacienilor cu HDS

OBSERVARE INIIAL
SITUAIA LA INTERNARE: NLIME: 1.56 m
GREUTATE: 76 kg
T.A.: 110/75 mm/Hg
PULS: 100 puls/min
TEMPERATUR: 38.7C
RESPIRAIE: 24 resp.min
VZ: bun
AUZ: bun

NEVOI FUNDAMENTALE
1.A RESPIRA: Independent
2.A MNCA: Dependent: varsatura, inapetenta
3.A ELIMINA: Dependent: scaun melenic
4.A SE MICA: Independent
5.A DORMI, A SE ODIHNI: Dependent: insomnie
6.A SE MBRCA, A SE DEZBRCA: Independent
7.A-I MENINE TEMPERATURA N LIMITE NORMALE: Dependent:
Febra 38.7C
8.A FI CURAT, A-I PROTEJA TEGUMENTELE: Independent
9.A EVITA PERICOLELE: Dependent: durere la nivelul etajului abdominal
superior.
10.A COMUNICA: Independent
11.A-I PRACTICA RELIGIA: Independent
12.A SE RECREEA: Dependent: nu isi poate desfasura activitatile zilnice din
cauza disconfortului abdominal
13.A FI UTIL: Independent
14.A NVA S-I MENIN SNTATEA: Independent
ALERGIC LA: Nu

ASPECTE PSIHOLOGICE
1.STAREA DE CONTIEN: pastrata
2.COMPORTAMENT: normal
3.MOD DE INTERNARE:SINGUR:X FAMILIA: ALII:
4.PARTICULARITI: fumeaza ( 10-15 tigari/zi ), o cafea zilnic

27
 ngrijirea pacienilor cu HDS

ASPECTE SOCIOLOGICE
MOD DE VIA:SINGUR: DE FAMILIE: X ALTUL:
MEDIUL (HABITAT):RURAL: URBAN:X
OCUPAII, LOISIRURI: agent vanzari
PARTICULARITI: fumeaza ( 10-15 tigari/zi ), o cafea zilnic
PROBLEME SOCIALE: nu are

INTERPRETAREA DATELOR
NEVOI NESATISFCUTE: a mnca, a elimina, a dormi, a se odihni, a-i
menine temperatura n limite normale, a evita pericolele, a se recreea

POSIBILITI DE NGRIJIRE
1.VINDECARE:
2.STABILIZARE, AMELIORARE: X
3.AGRAVARE:
4.DECES:

OBIECTIVE DE NGRIJIRE
OBIECTIVE GLOBALE: Pacientei sa-i fie satisfacute cele 14 nevoi
fundamentale.
OBIECTIVE SPECIFICE:
- Calmarea durerilor pentru ca pacienta sa poata comunica si sa fie
echilibrata psihic;
- Bolnava sa nu mai prezinte varsaturi;
- Echilibrarea hidroelectrolitica a pacientei.
- Monitorizare functiilor vitale
- Administrarea medicatiei prescrisa de medic
- Recoltarea de analize biologice pentru examenul de laborator

COMPORTAMENT ATEPTAT, N CE INTERVAL

Pe toata perioadda internarii pacineta a colaborat cu personalul medical
neexistand probleme.

MOMENTE IMPORTANTE ALE SPITALIZRII

Interventia chirurgicala

28
 ngrijirea pacienilor cu HDS

EPICRIZ, RECOMANDRI EXTERNARE

Bolnava internata pe data de 3.01.2005 in sectia de chirurgie , avind
diagnosticul de HDS moderata cu suspiciune de ulcer duodenal hemoragic,
pentru tratament si investigatii , este supusa interventiei chirurgicale in data de
4.01.2015 ,avind o evolutie favorabila .
Bolnava se externeaza cu stare generala buna , cu indicatia de a respecta
regimul alimentar si de a reveni la control peste 30de zile.

MOD DE EXTERNARE
MOD DE EXTERNARE: SINGUR: CU FAMILIA: X ALTUL:
MIJLOC DE TRANSPORT: Propriu SALVARE

29
 Data Problema Obiective Intervenii Intervenii delegate Evaluare
autonome
Vulnerabilitate fata Calmarea Asigur conditii La indicatia medicului Diminuarea
de pericole datorita durerilor pentru optime de administrez: PEV: anxietatii;
durerii si anxietatii ca pacienta sa spitalizare (salon glucoza 5% 1000 ml; Diminuarea
prezenta -risc de poata comunica curat, aerisit, SF 1000ml. durerilor,
complicatii, soc. si sa fie luminat, lenjeria Algocalmin f 1 , Temperatura
echilibrata patului curata). Metoclopramid f 1, Vit salonului 20C;
Disconfort psihic; Linistesc K 2 f , Etamsilat 2f. Pozitie
datorita sondei pacienta prin La indicatia medicului ii confortabila in
nazo-gastrica si Bolnava sa nu comunciare si in fac pacientei o clisma pat;
perfuziei mai prezinte acelasi timp ii pentu a vedea dac mai Pacienta respecta
endo-venoasa; varsaturi; ascult suferintele persista melena. repausul digestiv
3.01.2015 pentru a le La indicatia medicului si este echilibrat
Bolnava sa-si evalua si ulterior montez bolnavei o hidroelectrolitic;
satisfaca nevoile ameliora. sonda nazo-gastrica Durerile s-au
Ziua fiziologice la pat Imobilizez pentru colectarea diminuat;
internarii bolnava la pat continutului gastric TA= 120/60
Echilibrarea (repaus total Masor si notez in FO mmHg;
hidroelectrolitica fizic si digestiv); functiile vitale; P= 100 b/min
a pacientei. Explic bolnavei Insotesc pacienta la
necesitatea examenul endoscopic
repausului
digestiv si
importanta
pastrarii sondei
nazo-
gastrice;
30
 ngrijirea pacienilor cu HDS

Data Problema Obiective Intervenii Intervenii delegate Evaluare

autonome
Vulnerabilitate fata Pregatirea fizica Explic pacientei Pregatesc tegumentele Rezultatul
de pericole datorita si psihica a necesitatea in zona in care se va analizelor:
durerii si anxietatii pacientei pentru interventiei face interventia Ht = 41.4%;
prezenta risc interventia chirurgicale; chirurgicala; Hb=8.6%;
decomplicatii, soc. chirurgicala. Familiarizez Aspir secretiile buco- L= 12000 mmc;
Asigurarea unui pacienta cu faringiene; Glicemie=186
Risc potential de climat favorabil manevrele ce vor La indicatia medicului Amilaze=317uw
alterare a integritatii postoperator; fi efectuate; administrez oxigen TA=120/60
pielii. Evitarea Supreveghez endo-nazal intermitent mmHg;
4.01.2015 aparitiei pozitia pacientei 4-6 l/h; P = 88 b/min;
Ineficienta complicatiilor; in pat, Masor si notez in FO R = 18 r/min;
Ziua respiratorie Pacienta sa pozitie de valorile functiilor Pacienta respira
interventiei cauzata de secretiile respire eficient si decubit dorsal cu vitale; eficient;
chirurgicale buco-faringiene. spontan dupa capul intr-o Administrez medicatia Se diminueaza
terminarea parte; prescrisa de medic durerilr in urma
Disconfort major interventiei -PEV G5%- 1500 ml; calmantelor;
datorita mictiuni chirurgicale; -PEV SF-lOOOml; Pacienta prezinta
fiziologice Pacienta sa fie -Metroclopramid f i.v.; un somn
deficitare, aspiratiei echilibrata -Algocalmin f i.v.; eficient;
nazo-gastrica si hidroelectrolitic; -Lansoprazol 30mg/zi
imobilizarii la pat; Combaterea iv
greturilor; -Mialgin 30 mg divizat
Calmarea i.v.;
durerilor;

31
 ngrijirea pacienilor cu HDS

Data Problema Obiective Intervenii Intervenii delegate Evaluare

autonome
Comunicare Ameliorarea Asiguram Masor si notez functiile Durerea s-a
deficitara disconfortului pacientei repaus vitale; ameliorat;
datorita anxietate si prin reducerea fizic si psihic la Efectuez toaleta Pacienta
agitatie; crizelor de pat; plagii operatorii si a afiseaza
durere si a Explic pacientei tuburilor de dren; incredere fata
Vulnerabilitate fata anxietatii necesitatea Comunic medicului de personal;
de pericole datorita Combaterea tuburilor de dren si eventualele valori Pansamentul
durerii si anxietatii socului refacerea perturbate pentru plagii operatorii
prezenta risc hemoragic. pansamentului functii vitale, nu este imbibat;
decomplicatii, soc. Prevenirea zilnic; dezechilibru TA= 120/60
5.01.2015 complicatiilor Explic pacientei hidroelectrolitic; mmhg;
Prima zi Risc de soc, pulmonare; importanta La indicatia medicului P=88 b/min;
postoperator hemoragie prin Hidratarea si repausului recoltez: Ht, Hb, L, R= 18 r/min;
pierdere de sange mineralizarea digestiv pana la bilirubina, uree; Pacienta si-a
datorata interventiei organismului; reluarea tranzitului Administrez medicatia reluat functia de
chirurgicale. Restabilirea Creez un climat de prescrisa de medic termoreglare:
functiilor incredere -PEv'sG10%-2000ml; T= 36C
Posibilitata aparitiei respiratorii; incurajand -PEVSF-1500ml; pacienta nu
complicatii Calmarea pacienta si -Zantac f i.v.; prezinta
pulmonare in durerilor; favorizand odihna, -Gentamicina f i.v.; incarcare
urma Pacienta sa Explic pacientei -Rocephine gl i.v.; pulmonara,
interventiei isi satisfaca evolutia -Metroclopramid f i.v.; semne de atrofie
chirurgicale, nevoile favorabila a Algocalmin f i.v.; musculara
fiziologice la operatiei; -Fenobarbital f i.m.; - Pacienta
pat Facilitez vizita supraveghez PEV; mictioneaza
familiei; spontan la pat;
32
 ngrijirea pacienilor cu HDS

Data Problema Obiective Intervenii Intervenii delegate Evaluare

autonome
Mobilizare Pacienta sa fie Explic pacientei Efectuez toaleta plagii Plaga operatorie
deficitara cauzata echilibrata importanta operatorii zilnic; este curata fara
de prezenta hidroelectroliti regimului Masor functiile vitale si supuratie;
tuburilor de dren si a c prin regim cu alimentar; le notez in FO; Functiile vitale
durerii. lichide Ajut pacienta sa se Administez medicatia sunt normale:
Repaus digestiv Pacienta sa ridice din pat si sa prescrisa de -TA= 120/60
cauzat de conduita inceapa faca plimbari medic mmHg;
postoperatorie realimentarea scurte in salon -PEV SF - 1000 ml -P= 80 b/min;
(supa, ceai, Explic pacientei pentru 2 zile; -R=18 r/min;
compot) importanta -PEV SG 10% - 1000 Pacienta
6.01.2015 si reluarea renuntarii ml pentru 2 zile; respecta regimul
tranzitului la vicii (fumat, -Algocalmin f i.v. alimentar,
pentru gaze, cafea, alcool); pentru 4 zile; Pacienta elimina
Pacienta sa-si -Zantac f pentru 4 zile; spontan si
efectueze -Gentamicina f i.v. singura;
singur igiena pentru 4 zile; -D= 1500 ml/zi;
Pacienta sa fie -Rocephine gl pentru 4 -S= 1 n/zi;
echilibrata zile i.v.; Pacienta se
psihic si sa mobilizeaza
comunice cu singura
echipa de Pacienta
ingrijire comunica cu
echipa de
ingrijiri

33
 ngrijirea pacienilor cu HDS

SPITALUL: JUDEEAN DE URGEN TRGOVITE

SECIA: Chirurgie Generala
DOSAR DE NGRIJIRE 2

DATE DE IDENTIFICARE
NUMELE: S PRENUME: A
VRST: 63 ani SEX: M
DOMICILIU: Targoviste LOCALITATEA: Targoviste
STRADA: Calea Domneasca
JUDEUL: Dambovita

DATE DESPRE SPITALIZARE

1.DATA INTERNRII: ANUL:2015 LUNA:01 ZIUA:04 ORA:11:48
2.DATA IEIRII: ANUL:2015 LUNA:01 ZIUA:08 ORA:12:23
3.MOTIVELE INTERNRII: - anemie acuta severa, astenie, scaune melenice
multiple, durerea.
4.DIAGNOSTIC LA INTERNARE: HDS cu melena masiva si suspiciune de
varice esofagiene rupte

SITUAIA MATERIAL LA INTERNARE

SITUAIA FAMILIAL: Buna NR. COPII: 1
SITUAIA SOCIAL: Buna PROFESIA: Pensionar
CONDIII DE LOCUIT: Bune

PERSOANE CU CARE SE IA LEGTURA

NUME:S.N ADRESA: Targoviste TELEFON:
NUME:S.U ADRESA: Targoviste TELEFON:

ANTECEDENTE
HEREDO COLATERALE:- neaga boli importante.
PERSONALE:- FIZIOLOGICE: bolile copilariei
-PATOLOGICE: pacient cu antecedente personale patologice
semnificative (rezectie gastrica pentru ulcer hemoragic, eventratie giganta
postoperatorie, ciroza hepatica decompensata parenchimatos si vascular)
FACTORI DE RISC LEGAI DE MODUL DE VIA: Conditii bune de viata

34
 ngrijirea pacienilor cu HDS

EXTRAS DIN EXAMENUL MEDICAL LA INTERNARE

Pacientul S.A de 63 de ani cu antecedente personale patologice semnificative
(rezectie gastrica pentru ulcer hemoragic, ciroza hepatica decompensata
parenchimatos si vascular) se prezinta la camera de garda cu semne de anemie
acuta severa si de hipertensiune portala, si cu o valoare a TA =100/60mmHg si
AV=130/min dupa scaune melenice repetate.
Este internat de urgenta cu diagnosticul de HDS cu melena masiva si suspiciune
de varice esofagiene rupte.
Hg= 7g% la 24 de ore; Ag HBs prezent: ECG: tulburari de repolarizare primare
difuze: ecografia abdominala semnificativa pentru ciroza hepatica. Examenul
endoscopic a evidentiat un esofag cu varice gr.I-II fara semne de sangerare;
stomacul cu continut hematic proaspat dar si digerat, cu rezectie si
anastomoza G-J; se patrunde in ansa jejunala eferenta si la cca 8 - 10 cm se
descopera un ulcer hemoragic activ de 1-2 cm; se injecteaza adrenalina 1/10000
4ml, cu oprirea hemoragiei.
TEGUMENTE I MUCOASE- intergre
ESUT CELULAR SUBCUTANAT- normal
SISTEM LIMFOGANGLIONAR- normal
SISTEMUL OSTEO-ARTICULAR- integru
SISTEMUL MUSCULAR- normal
APARATUL RESPIRATOR- murmur vezicular prezent
APARATUL CARDIO-VASCULAR- in limite normale
APARATUL DIGESTIV- varsatura, scaune melenice
APARATUL UROGENITAL- normal
S.N.C. i organe de sim- normal

PRESCRIPII MEDICALE
TRATAMENT:
-PEV Glucoza 5 %- 1500 ml
-PEV Ser Fiziologic -l000ml;
-Hemacel 500ml;
-Vt K 2f;
-Etamsilat 2f;
-Algocalmin 2f;
-Losec 3fl/24h.
EXAMINRI (examene de laborator)
- Recoltarea probelor biologice
- Endoscopie
- Interventia chirurgicala

35
 ngrijirea pacienilor cu HDS

OBSERVARE INIIAL
SITUAIA LA INTERNARE: NLIME: 1.70 m
GREUTATE: 63 kg
T.A.: 80/50 mm/Hg
PULS: 130 puls/min
TEMPERATUR: 37.5C
RESPIRAIE: 24 resp/min
VZ: bun
AUZ: bun

NEVOI FUNDAMENTALE
1.A RESPIRA: Independent
2.A MNCA: Dependent: varsaturi
3.A ELIMINA: Dependent: scaune cu melena
4.A SE MICA: Independent
5.A DORMI, A SE ODIHNI: Dependent: insomnie
6.A SE MBRCA, A SE DEZBRCA: Independent
7.A-I MENINE TEMPERATURA N LIMITE NORMALE: Independent
8.A FI CURAT, A-I PROTEJA TEGUMENTELE: Independent
9.A EVITA PERICOLELE: Dependent: durere la nivelul etajului abdominal
superior.
10.A COMUNICA: Independent
11.A-I PRACTICA RELIGIA: Independent
12.A SE RECREEA: Independent
13.A FI UTIL: Independent
14.A NVA S-I MENIN SNTATEA: Independent
ALERGIC LA: Nu

ASPECTE PSIHOLOGICE
1.STAREA DE CONTIEN: normal
2.COMPORTAMENT: normal
3.MOD DE INTERNARE:SINGUR: X FAMILIA: ALII:
4.PARTICULARITI: fumeaza ( un pachet /zi ), o cafea zilnic, alcool relativ
frecvent

36
 ngrijirea pacienilor cu HDS

ASPECTE SOCIOLOGICE
MOD DE VIA:SINGUR: DE FAMILIE: X ALTUL:
MEDIUL (HABITAT):RURAL: URBAN:X
OCUPAII, LOISIRURI: pensionar
PARTICULARITI: fumeaza ( un pachet /zi ), o cafea zilnic, alcool relativ
frecvent
PROBLEME SOCIALE: nu are

INTERPRETAREA DATELOR
NEVOI NESATISFCUTE: a manca, a elimina, a dormi

POSIBILITI DE NGRIJIRE
1.VINDECARE:
2.STABILIZARE, AMELIORARE: X
3.AGRAVARE:
4.DECES:

OBIECTIVE DE NGRIJIRE
OBIECTIVE GLOBALE: Pacientului sa-i fie satisfacute cele 14 nevoi
fundamentale
OBIECTIVE SPECIFICE:

- Pacientul sa fie imobilizat imediat la pat(Hg=7g%);

- Bolnavul sa fie echilibrat hidroelectrolitic;
- Reducerea anxietatii;
- Diminuarea scaunelor melenice;
- Calmarea durerilor pentru ca bolnavul sa poata comunica si sa fie
echilibrat psihic;
- Calmarea durerilor si restabilirea functiilor vitale;
- Asigurarea repaosului fizic, psihic si intelectual;

COMPORTAMENT ATEPTAT, N CE INTERVAL

Pe toata durata spitalizarii pacientul a prezentat un comportament normal

37
 ngrijirea pacienilor cu HDS

MOMENTE IMPORTANTE ALE SPITALIZRII

ECG: tulburari de repolarizare primare difuze: ecografia abdominala
semnificativa pentru ciroza hepatica.
Examenul endoscopic a evidentiat un esofag cu varice gr.I-II fara semne de
sangerare; stomacul cu continut hematic proaspat dar si digera

EPICRIZ, RECOMANDRI EXTERNARE

Pacientul S.A de 63 de ani cu antecedente personale patologice semnificative
(rezectie gastrica pentru ulcer hemoragic, ciroza hepatica decompensata
parenchimatos si vascular) se prezinta la camera de garda cu semne de anemie
acuta severa si de hipertensiune portala, si cu o valoare a TA =100/60mmHg si
AV=130/min dupa scaune melenice repetate.
Este internat de urgenta cu diagnosticul de HDS cu melena masiva si suspiciune
de varice esofagiene rupte.
Hg= 7g% la 24 de ore; Ag HBs prezent:
ECG: tulburari de repolarizare primare difuze: ecografia abdominala
semnificativa pentru ciroza hepatica. Examenul endoscopic a evidentiat un
esofag cu varice gr.I-II fara semne de sangerare; stomacul cu continut hematic
proaspat dar si digerat, cu rezectie si anastomoza G-J; se patrunde in ansa
jejunala eferenta si la cca 8 - 10 cm se descopera un ulcer hemoragic activ de 1-2
cm; se injecteaza adrenalina 1/10000 4ml, cu oprirea hemoragiei.
Se mentine risc de resangerare. Se efectueaza interventia chirurgicala iar
diagnosticul intraoperator este de ulcer jejunal proximal hemoragic cu ciroza
hepatica decompensata parenchimatos si vascular. Operatia a constat in
visceroliza, gastro-jejunotomie exploratorie si excizia ulcerului.

Pacientul se externeaza cu urmatoarele recomandari:

1. regim alimentar si evitarea eforturilor fizice mari
2. control peste 3 saptamani.

MOD DE EXTERNARE
MOD DE EXTERNARE: SINGUR: CU FAMILIA: X ALTUL:
MIJLOC DE TRANSPORT: SALVARE: X

38
 Data Problema Obiective Intervenii Intervenii delegate Evaluare
autonome
HDS cu scaune Bolnavul sa fie Explic bolnavului Prelevarea de sange Diminuarea
melenice echilibrat necesitatea pentru explorare anxietatii;
successive; hidroelectrolitic; internarii si hematologica si umoral Pacientul respecta
Reducerea eficacitatea biochimica (HLG, uree, repausul digestiv si
Alterarea starii anxietatii; tratamentului; electroliti, teste este echilibrat
de sanatate; Diminuarea Pregatesc bolnavul functionale hidroelectrolitic;
scaunelor fizic si psihic; hepatice,grup sanguin, Colaboreaza cu
Anxietatea cu melenice; Repaus strict la pat Rh, timp de personalul medical si
privire la Calmarea in pozitie culcata cu protrombina); accepta interventia
iminenta unei durerilor pentru punga de gheata pe La indicatia medicului chirurgicala ;
4.01.2015 interventii ca bolnavul sa abdomen. montez pacientului o Prezinta semne de
Prima zi a chirurgicale; poata comunica Efortul fizic va fi sonda nazo-gastrica; anemie acuta severa si
internarii si sa fie interzis (poate Explic pacientului de hipertensiune
Risc de soc echilibrat accentua hemoragia necesitatea repausului portala, cu o valoare a
hemoragic psihic; sau agrava digestiv si importanta TA = 80/50mmHg si
Calmarea tabloul clinic); sondei nazo-gastrice; AV=130/min dupa
durerilor si Explic bolnavului Administrez medicatia scaune melenice
restabilirea tratamentul prescrisa de medic repetate
functiilor vitale; intravenos si -PEV SG 5 %- 1500
Asigurarea eficacitatea lui; ml, PEV SF-l000ml;
repaosului fizic, -Hemacel 500ml;
psihic si -Vt K 2f; Etamsilat 2f;
intelectual; - Algocalmin 2f;
- Losec 3fl/24h.

39
 ngrijirea pacienilor cu HDS

Data Problema Obiective Intervenii Intervenii delegate Evaluare

autonome
Alterarea starii Calmarea durerilor Explic pacientului Masor functiile vitale si Pacientul accepta
de sanatate; si restabilirea necesitatea le notez in F.O., interventia
Anxietate functiilor vitale; interventiei Aplic o compresa chirurgicala si are
preoperarorie ; Pacientul sa fie chirurgicale si umeda pe buzele uscate increder in echipa
-disconfortul echilibrat eficacitatea ei; ale bolnavului si medicala;
datorat hidroelectrolitic; Facilitez vizita efectuez aspiratie nazo- Postoperator bolnavul
multiplelor Pacientul sa familiei; gastrica, prezinta urmatoarele
scaune respire normal Captez increderea in La indicatia medicului valori ale functiilor
melenice; si eficient; echipa de ingrijire administrez pentru vitale:
5.01.2015 -comunicare Pregatirea fizica (medic si asistent); 24 h: -TA= 120/60 mmHg
Ziua deficitara si psihica a Explic familiei faptul -PEV SG 10%- 1500 -P= 88 b/min;
interventiei datorita pacientului ca se va intervenii ml; -R= 14 r/min;
chirurgicale anxietatii, pentru chirurgical; -PEV SF-1000 ml; Pacinetul prezinta
agitatiei si interventia Asigur un -Losec 3fl/24h; facies normal colorat
durerii; chirurgicala. microclimat favorabil -Algocalmin3f/24h si pansamentul plagii
-vulnerabilitate Pacientul sa fie in salon (aerisesc -Metroclopramid 1 f; este curat;
fata de echilibrata psihic salonul, schimb -Mialgin 30 mg x 3/zi Durerile au fost
pericole ; si sa comunice cu lenjeria, incalzesc i.v.; diminuate;
echipa de salonul); -Axetin 750mgx3/zi; Pacientul se odihneste
ingrijire; - Concentrat eritocitar eficient.
350 ml/ 0 I/ +(s-a Pacientul nu
administrat prezinta semne de
intraoperator), alterare a integritatii
Se administreaza tegumentelor si
plasma proaspata. mucoaselor.

40
 ngrijirea pacienilor cu HDS

Data Problema Obiective Intervenii Intervenii delegate Evaluare

autonome
Risc potential Asigurarea unui Explic pacientului Administrez medicatia Pacientul nu prezinta
de climat favorabil evolutia favorabila prescrisa de medic semne de alterare
alterare a postoperator; operatiei; respectand dozele a integritatii
integritatii Evitarea Educ pacientului prescrise, modul si tegumentelor si
pielii prin aparitiei pentru respectarea orarul de administare: mucoaselor;
tegumente complicatiilor; pozitiei de repaus si -PEV SG5%- 1500 ml; Plaga este curata
umede si reci; Pacientul sa odihna, -PEV SF-lOOOml; ca si pansamentul;
Vulnerabilitate respire eficient si Ajut pacientul sa se -Losec 3fl/24h; Durerile au fost
fata de pericole spontan. aseze in decubitul -Algocalmin3f/24h diminuate;
6.01.2015 datorita durerii Pacientul sa fie lateral drept; -Metroclopramid 1 f; Pacientul se
Prima zi si anxietatii echilibrat Comunicam -Mialgin 30 mg x 3/zi odihneste eficient.
postoperatorie prezenta, -risc hidroelectrolitic; medicului -Axetin 750mgx3/zi; Pacientul respecta
de complicatii, Combaterea eventualele valori La indicatia medicului repausul digestiv;
soc ; greturilor si a perturbate pentru recoltez: Ht, Hb L, Pacientul respira
Ineficienta durerii; functii vitale, bilirubina, uree; eficient pe nas;
respiratorie Pacientul sa dezechilibru -TA=130/60
cauzata de prezinte un somn hidroelectrolitic mmHg;
secretiile cantitativ si -P=88 b/min;
buco- calitativ; -R= 17 r/min;
faringiene. Prevenirea Durerile au scazut
Deficit de complicatiilor in intensitate;
alimentatie. pulmonare; Pacientul comunica
Deficit in mersul eficient
la toaleta cu echipa de
ingrijire;

41
 ngrijirea pacienilor cu HDS

Data Problema Obiective Intervenii Intervenii delegate Evaluare

autonome
Incapacitate Pacientul sa Reluarea alimentatiei Efectuez toaleta plagii Pacientul este
de a se comunice complete pan la operatorii zilnic; echilibrat psihic si
misca datorita eficient cu externare (branza de Masor functiile vitale are incredere in
tuburilor de echipa de vaci, ou moale, carne si le notez in FO; echipa de ingriji
dren si ingrijire; de pui fiarta sau la Ajut medicul la Plaga operatorie este
durerilor de Pacientul sa fie gratar, supa de scoaterea tuburilor de curata fara supuratie;
efort; echilibrat zarzavat); Functiile vitale sunt
7.01.2015 Comunicare hidroelectrolitic; -aerisesc salonul; normale:
A II-a zi deficitara Pacientul sa se -explic bolnavului -TA= 120/60 mmHg;
postoperatorie datorita poata mobiliza in evolutia favorabila a -P= 80 b/min;
agitatiei si pat; operatiei; -R=18 r/min;re;
anxietate. Pacientul sa Pacientulrespecta
prezinte regimul alimentar,
tegumente si
mucoase curate;

42
 ngrijirea pacienilor cu HDS

Data Problema Obiective Intervenii Intervenii delegate Evaluare

autonome
Disconfort Pacientul sa fie Ajut pacinetul sa se Masor functiile vitale Pacientul elimina
digestiv cauzat echilibrat ridice din pat si sa La indicatia medicului spontan si singur;
de regimul hidroelectrolitic faca plimbari scurte scot firele de la -D= 1500 ml/zi;
alimentar cu prin regim cu in salon in primele operatie -S= 1 n/zi;
lichide apoi de lichide doua zile; La indicatia medicului Pacientul este curat si
realimentare si Pacientul sa Ajut pacientul sa se administrez medicatia ingrijit;
reluarea inceapa plimbe si in afara prescrisa. Pacientul se
tranzitului realimentarea salonului -Algocalmin3f/24h mobilizeaza singur;
pentru gaze; (supa, ceai, Explic pacientului -Metroclopramid 1 f; Pacientul este
Alterarea compot) si importanta renuntarii -Mialgin 30 mg x 3/zi cooperant, a inteles si a
8.01.2015 confortului reluarea la vicii (fumat, cafea, acumulat cunostinte
Externarea datorita tranzitului pentru alcool); noi;
anxietatii si gaze, Explic pacientululi Pacientul comunica
diaforezei Pacientul sa necesitatea igienei eficient cu echipa de
(transpiratie elimine singur si zilnice si cum se ingrijiri
abundenta) spontan; efectueaza;
Pacientul sa fie Explic pacientului
curat; respectarea regimului
Pacientul sa-si alimentar;
efectueze singur Discut zilnic cu
igiena; bolnavul;
Pacientul sa se Anunt familia pentru
miste singur in externare si efectuez
urmatoarele zile; manevrele necesare
pentru externare;

43
 ngrijirea pacienilor cu HDS

SPITALUL: JUDEEAN DE URGEN TRGOVITE

SECIA: Chirurgie Generala
DOSAR DE NGRIJIRE 3

DATE DE IDENTIFICARE
NUMELE: O PRENUME: A
VRST: 78 ani SEX: F
DOMICILIU:Suta Olteni LOCALITATEA: Suta Olteni
STRADA: Principala
JUDEUL: Dambovita

DATE DESPRE SPITALIZARE

1.DATA INTERNRII: ANUL:2015 LUNA:01 ZIUA:10 ORA:03:22
2.DATA IEIRII: ANUL:2015 LUNA:01 ZIUA:11 ORA:16:44
3.MOTIVELE INTERNRII: : dureri in etajul superior abdominal, greturi,
astenie fizica progresiva, transpiratii, inapetenta, scadere ponderala
semnificativa,varsaturi , abdomen meteorizat.
4.DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Ulcere gastrice multiple cu citomegalovirus
complicate cu hemoragie digestiva superioara cu soc hemoragic secundar ;

SITUAIA MATERIAL LA INTERNARE

SITUAIA FAMILIAL: Vaduva NR. COPII: 2
SITUAIA SOCIAL: Buna PROFESIA: pensionara
CONDIII DE LOCUIT: Salubre

PERSOANE CU CARE SE IA LEGTURA

NUME:O.I. ADRESA:Targoviste TELEFON:
NUME:O.E ADRESA:Targoviste TELEFON:

ANTECEDENTE
HEREDO COLATERALE:- nu se cunosc
PERSONALE:- FIZIOLOGICE: fosta operatie de hernie de disc., pacienta
cunoscuta cu citomegalovirus.
-PATOLOGICE
FACTORI DE RISC LEGAI DE MODUL DE VIA:Conditii salubre de
viata

44
 ngrijirea pacienilor cu HDS

EXTRAS DIN EXAMENUL MEDICAL LA INTERNARE

Pacienta se interneaza pentru dureri abdominale intense in etajul superior
abdominal, cu stare generala alterata, febra 38,50 C, scaune melenice, paloare
accentuata Se interneaza de urgenta.
TEGUMENTE I MUCOASE- palide si reci
ESUT CELULAR SUBCUTANAT- slab reprezentat
SISTEM LIMFOGANGLIONAR- ganglion nepalpabili
SISTEMUL OSTEO-ARTICULAR- integru
SISTEMUL MUSCULAR- normal
APARATUL RESPIRATOR- administrare de urmgenta O2
APARATUL CARDIO-VASCULAR- T.A.-85/50 mmHg
APARATUL DIGESTIV- abdomen marit
APARATUL UROGENITAL- normal
S.N.C. i organe de sim- necomunicativa, absenta

PRESCRIPII MEDICALE
TRATAMENT:
- PEV SG 10%- 1500 ml
-PEV SF-l000ml;
-Algocalmin 3 f i.v.;
- Amoxicilina 3g/zi ;
- Losec 3fl/zi,
EXAMINRI (examene de laborator)
Endoscopia digestiva superioara a decelat multiple depozite aderente
albicioase, confluente la nivelul esofagului inferior , stomacul prezentand
numeroase ulcere profunde cu diametre de 5- 20 mm la nivelul unghiului gastric,
portiunii orizontale si verticale a micii curburi, eroziuni si congestie marcata a
mucoasei din vecinatate . Examenul histopatologic al fragmentelor bioptice a
pus in evidenta infectie cu CMV cu frecvente celule glandulare si stromale cu
aspect de citomegalie si incluzii nucleare caracteristice, infiltrare gastrica
limfamatoasa , precum si esofagita candidozica .
REGIM: -

45
 ngrijirea pacienilor cu HDS

OBSERVARE INIIAL
SITUAIA LA INTERNARE: NLIME: 1.76vm
GREUTATE: 46 kg
T.A.: 85/50 mm/Hg
PULS: 120 puls/min
TEMPERATUR: 38.5C
RESPIRAIE: 12 resp/min
VZ: bun
AUZ: bun

NEVOI FUNDAMENTALE
1.A RESPIRA: Dependent
2.A MNCA: Dependent
3.A ELIMINA: Dependent
4.A SE MICA:Independent
5.A DORMI, A SE ODIHNI: Dependent
6.A SE MBRCA, A SE DEZBRCA: Dependent
7.A-I MENINE TEMPERATURA N LIMITE NORMALE: Dependent
8.A FI CURAT, A-I PROTEJA TEGUMENTELE: Dependent
9.A EVITA PERICOLELE: Dependent
10.A COMUNICA: Dependent
11.A-I PRACTICA RELIGIA: Independent
12.A SE RECREEA: Independent
13.A FI UTIL: Independent
14.A NVA S-I MENIN SNTATEA: Independent
ALERGIC LA: -

ASPECTE PSIHOLOGICE
1.STAREA DE CONTIEN: absenta
2.COMPORTAMENT: agitatie
3.MOD DE INTERNARE:SINGUR: X FAMILIA: ALII:
4.PARTICULARITI: fumeaza 2 pachete de tigari

ASPECTE SOCIOLOGICE
MOD DE VIA:SINGUR: X DE FAMILIE: ALTUL:
MEDIUL (HABITAT):RURAL: X URBAN:
OCUPAII, LOISIRURI: Pensionar
PARTICULARITI: -
PROBLEME SOCIALE: -
46
 ngrijirea pacienilor cu HDS

INTERPRETAREA DATELOR
NEVOI NESATISFCUTE: a comunica, a evita pericolele, a-i menine
temperatura n limite normale, a fi curat,a se mbrca, a se dezbrca, a dormi
a elimina, a mnca, a respira

POSIBILITI DE NGRIJIRE
1.VINDECARE:
2.STABILIZARE, AMELIORARE:
3.AGRAVARE:
4.DECES: X

OBIECTIVE DE NGRIJIRE
OBIECTIVE GLOBALE: Pacienta sa-i fie satisfacute cele 14 nevoi
OBIECTIVE SPECIFICE:
- Calmarea durerilor pentru ca bolnava sa poata comunica si sa fie
echilibrata psihic;
- Calmarea durerilor si restabilirea functiilor vitale

COMPORTAMENT ATEPTAT, N CE INTERVAL

-

MOMENTE IMPORTANTE ALE SPITALIZRII

Starea pacientei nu a permis explorarea completa a tractului digestiv, iar
evolutia a fost rapid progresiva spre exitus prin extinderea limfomului fara a se
putea initia un tratament antiviral specific

EPICRIZ, RECOMANDRI EXTERNARE

Pacienta se interneaza pentru dureri abdominale intense in etajul superior
abdominal, cu stare generala alterata, febra 38,50 C, scaune melenice, paloare
accentuata Se interneaza de urgenta.
In urma interventiilor cadrelor medicale si a medicatiei administrate, pacienta a
decedat.

MOD DE EXTERNARE
MOD DE EXTERNARE: SINGUR: CU FAMILIA: ALTUL:
MIJLOC DE TRANSPORT: SALVARE

47
 Data Problema Obiective Intervenii Intervenii delegate Evaluare
autonome
HDS cu scaune Calmarea Ridic bolnava cu Transport bolnava in Transfuzia a 2
melenice successive; durerilor pentru toracele mai sus, cu salonul de ATI; unitati CER in
Alterarea starii de ca bolnava sa perna sub umeri; La indicatia primele 24 ore
sanatate; poata comunica Explic bolnavei medicului montez o de la debutul
Comunicare si sa fie necesitatea sonda NG (care are HD;
deficitara datorita echilibrata imobilizarii la scopuri diagnostice,
anxietatii, psihic; pat si satisfacerea urmareste evolutia si Starea
agitatiei si durerii, Calmarea nevoilor fiziologice permite lavajul pacientei se
Ineficienta durerilor si la pat; gastric inaintea degradeaza
10.01.2015 respiratorie restabilirea Asist si ajut la explorarii ) si progresiv;
cauzata de bradipnee functiilor vitale; efectuarea efectuez o clisma TA=85/50
Incapacitate de a se endoscopiei ; Administrez O2 pe mm/Hg
deplasa; Datorita socului sonda endo-nazala AV=120b/min
Anxietatea hemoragic masiv se Administrez Hg=7g/dl;
decide intubarea medicatia prescrisa instalindu-se
pacientei , pacienta de medic socul
fiind sedata si -PEV SG 10%- 1500 hemoragic -
monitorizata ml pacinta este
continiu , -PEV SF-l000ml; intubata;
-Algocalmin 3 f i.v.; Se fac eforturi
-Amoxicilina 3g/zi ; sustinute
- Losec 3fl/zi, pentru oprirea
- -masor si notez in hemoragiei si
FO functiile vitale istituiurea
tratamentului
adecvat.
48
 ngrijirea pacienilor cu HDS

Data Problema Obiective Intervenii Intervenii delegate Evaluare

autonome
Ventilatia,inabilitatea Calmarea . Administrez Prezenta
unei respiratii durerilor si - se urmareste medicatia prescrisa hipotensiunii
spontane restabilirea diureza de medic respectand persistente si
Tulburari ale functiilor vitale; dozele prescrise, a tahicardiei
respiratiei la Sa se monteaze modul si orarul de este
intreruperea 1-2 catetere / Bolnava este administare pe 24h: echivalenta cu
ventilatorului . branule, cu resuscitata, -PEV SG 10%- 1500 termenul de
Alterarea starii de diametru gros TA= 50/30 mmHg, ml HDS insotita
11.01.2015 sanatate . care sa permita AV= 65/minut, dar -PEV SF-l000ml; de soc
administrarea apare o cianoza -Hemacel 1000ml; hipovolemic
rapida de generalizata, se -Algocalmin 3 f i.v.; si este
cantitati realizeaza conduita - Amoxicilina 3g/zi ; considerata
convenabile de de terapie intensiva, - Losec 3fl/zi, semn de
lichide. dar cu evoluie - Dopamina pe severitate
Prevenirea nefavorabila injectomat Starea
complicatiilor pacientei este
pulmonare; foarte proasta
functiile vitale
fiind sustinute
doar de
aparate .
Intervine
stopul cardio-
respirator
exitus.

49
 CAPITOLUL V
PREZENTAREA TEHNICILOR
IN INGRIJIREA PACIENTILOR CU HDS

50
 ngrijirea pacienilor cu HDS

5.1 Efectuarea injeciei intramusculare

Injecia intramuscular:constituie introducerea unor soluii izotonice

uleioase sau a unei substane coloidale,n stratul muscular.
Scop:introducerea n organism a unor substane medicamentoase.
Locurile de elecie:regiunea supero-extern a fesei,deasupra marelui
trohanter,faa extern a coapsei n treimea mijlocie,faa extern a braului n
muchiul deltoid.
Materiale necesare: tava medical,seringi sterile,alcool de 90,tvie
renale.
Pregtirea materialelor i instrumentelor
-Se anun bolnavul i i se explic necesitatea tehnicii.
-Se aeaz bolnavul n decubit ventral,lateral,poziie eznd sau n picioare.
-Pentru injecia n regiunea fesier se repereaz urmtoarele :
Punctul smirnof,la un lat de deget deasupra marelui trohanter i napoia
lui.
Punctul Barthelemz,la unirea treimii externe cu cele dou treimi interne
ale liniei care unete spina iliac anterosuperioar cu extremitatea superioar a
anului interfesier.
Zona care unete spina iliac posterioar cu marele trohanter.
Pentru poziia eznd,injecia se efectueaz n toat regiunea fesier
deasupra punctului de sprijin.
Efectuarea injeciei
-Splarea pe mini cu ap curent i spun.
-Dezinfectarea minilor cu alcool.

51
 ngrijirea pacienilor cu HDS

-Se ncarc seringa cu substana de injectat dup verificarea fiolei,se

elimin bulele de aer.
-Se schimb acul,ndeprtndu-l pe cel cu care a fost aspirate substana i
se adapteaz un ac potrivit pentru efectuarea injeciei.
-Se degreseaz locul injeciei cu un tampon de vat cu eter i se
dezinfecteaz cu un alt tampon cu alcool.
-Se invit bolnavul s-i relaxeze musculatura i s stea linitit.
-Se ntinde pielea ntre policele i indexul sau n mediul minii stngi.
-Se neap perpendicular pielea ptrunznd 4-7 cm cu rapiditate i
siguran cu acul montat la sering.
-Se verific poziia acului prin aspirare.
-Se injecteaz lent lichidul.
-Dup injectare se scoate dintr-o dat acul cu seringa,acoperind locul cu
un tampon cu alcool.
-Se maseaz locul cu u tampon cu alcool pentru a disocia planurile
esuturilor strpunse,activnd circulaia pentru a favoriza absorbia.
-Se aeaz bolnavul n poziie comod unde va sta n repaus 5-10 min.
-Splarea pe mini cu ap curent i spun.

Reorganizarea locului de munc

-Se arunc la co deeurile de la injecie.
Incidente,accidente i intervenii
-Durere vie prin atingerea nervului sciatic sau a unor ramuri ale sale-
retragerea acului efectuarea injeciei n alte zone.
-Paralizia prin lezarea nervului sciatic-se evit prin respectarea zonelor de
elecie a injeciei.
-Hematom prin lezarea unui vas.
-Ruperea acului-extragerea manual sau chirurgical.
-Supuraie septic-se previne prin folosirea unor ace suficient de lungi
pentru a ptrunde n masa muscular.
-Embolie,prin injectarea accidental ntr-un vas a soluiilor uleioase-se
provine prin verificarea poziiei acului.

52
 ngrijirea pacienilor cu HDS

5.2 NGRIJIRILE ACORDATE BOLNAVILOR OPERAI

Primele zile post-operatorii sunt cele mai dificile pentru bolnav i datorit
faptului c ngrijirile sunt foarte numeroase.Aceste ngrijiri sunt de ordin general
i de ordin local:
a. Poziia bolnavului n pat este de regul n decubit dorsal. Dup
anumite intervenii poziia trebuie s fie ins modificat : decubit ventral
(intervenie pe coloana vertebral), decubit lateral (intervenii pe rinichi
favorizeaz drenajul), poziia Trendelenburg (circulaie cerebral deficitar),
poziia Flower (drenaje pleurale, insuficien respiratorie).
b. Calmarea durerii postoperatorii intensitatea durerii postoperatorii
urmeaz o curb ascendent cu maximum n noaptea ce urmeaz operaia, pentru
ca apoi s diminueze progresiv, la 48 ore postoperatoriu. Analgeticele pe baz
de opiacee se folosesc cu pruden pentru c deprim respiraia, accentueaz
pareza postoperatorie i mascheaz eventualele complicaii peritoneale.
-lupta mpotriva durerii:-asupra organelor interne,durerile pot fi
superficiale,de origine parietal,sau profunde,de origine visceral.
c. Mobilizarea bolnavului trebuie iniiat ct mai precoce, pentru
operaiile mici i mijlocii chiar n ziua operaiei, pentru cele de amploare n
funcie de starea general a bolnavului. Se previn astfel complicaiile ca:
tromboflebite, bronhopneumonii, escare.
-lupta mpotriva stazei venoase.-se va efectua prin micri active i
contracii musculare statice ale membrelor inferioare,alternate cu perioade de
repaus,flexia i extensia degetelor de la picioare,flexia i extensia
genunchilor,micri de pedalare n pat,antrennd i articulaia oldului.
-ridicarea din pat precoce reprezint metoda cea mai eficace pentru

53
 ngrijirea pacienilor cu HDS

prevenirea stazei venoase,dar acesta nu trebuie fcut dect n prezena

asistentei medicale i dup ce a fost verificat c nu prezint edeme ale
membrelor inferioare i se msoar TA culcat i apoi n ortostatism.
-ridicarea se face treptat:-mai nti la marginea patului,i balanseaz
gambele,face un pic de gimnastic respiratorie,cu braele ridicate n
inspiraie i coborte n expiraie.
-nu trebuie s mearg singur,dect sprijinit de asistenta medical,i s nu
exagereze de prima dat.
-existena complicaiilor postoperatorii nu va interzice plimbarea,acolo
unde este posibil.
d. Reluarea alimentaiei - se va face ct mai precoce, n funcie de timpul
interveniei . Se permite bolnavului s bea lichide (ap, ceai puin ndulcit), la
nceput cantiti mici, apoi din ce n ce mai mari. Ulterior se prescriu : sup de
zarzavat strecurat i srat normal, iaurt, lapte, carne fiart sau fript n funcie
de reluarea tranzitului.
-rehidratarea:Dup intervenii chirurgicale ,n mod special pe tubul
digestiv,alimentaia normal se reia dup o perioad relativ lung.
e. Reluarea tranzitului intestinal este un alt parametru al unei evoluii
postoperatorii favorabile. n mod normal la 48-72 ore de la operaie pareza
postoperatorie dispare i bolnavul emite gaze, apoi are primul scaun.
Pentru combaterea parezei se folosesc amestec alfa-blocant + colinagonist
(Blegomazin + Minstin), ulei de ricin sau parafin administrat per os sau pe
sond nazogastric , clisme uoare, supozitoare emoliente.
Reapariia parezei intestinale sau meninerea ei cu toate msurile de
combatere alturi de alte semne indic de regul o complicaie inflamatorie
peritoneal .
f. Prevenirea i combaterea complicaiilor inflamatorii:
- complicaii pulmonare se previn prin aspirarea secreiilor, gimnastic
respiratorie, masaj toracic, mucolitice, tuse asistat, antibiotice.
- complicaiile trombo-embolice se previn prin mobilizarea precoce dar
supravegheat anticoagulant;
- complicaiile urinare se previn prin evitarea sondajului vezical, medicaie
de stimulare a miciunii (alfa i betablocante).

54
 ngrijirea pacienilor cu HDS

5.3 Administrarea medicamentelor prin perfuzie(PEV)

Definiie: prin perfuzie se nelege introducerea pe cale parenteral,

pictur cu pictur a soluiilor pentru reechilibrare hidroelectrolitic,
hidroionic i volemic a organismului.
Scopul:hidratarea i mineralizarea organismului,administrarea
medicamentelor la care se urmrete un efect prelungit,depurativ-dilund i
favoriznd excreia din organism a produilor toxici,completarea proteinelor sau
a altor componente sanguine, alimentaia pe cale parenteral.
Materiale necesare:tava medical acoperit cu un cmp steril,trusa
pentru perfuzat,soluii ambalate steril,soluii hidratante n sticle sau pungi
riguros sterilizate i nclzite la temperatura corpului,garou,tvi renal,stativ

55
 ngrijirea pacienilor cu HDS

pentru fixarea flacoanelor,1-2 seringi de 5-10 cm cu ace pentru injecii

intramusculare i intravenoase,o pern tare,muama,o pens hemostatic,tampon
cu alcool,romplast.
Pregtirea materialelor,instrumentelor i aparatului de perfuzie
-Se pregtesc instrumentele i materialele necesare.
-Se scoate celofanul steril de pe flacon,se desprinde parafina de pe
suprafaa dopului,care se dezinfecteaz cu alcool.
-Se ndeprteaz teaca protectoare de pe trocar i se ptrunde cu ei prin
dop n flacon.
-Se nchide cu pensa hemostatic,imediat sub ac,tubul de aer,se
ndeprteaz teaca protectoare de pe ac i se ptrunde cu acesta n flacon prin
dopul de cauciuc,fr s se ating trocarul.
-Se suspend flaconul de suport.
-Se fixeaz tubul de aer la baza flaconului cu o band de romplast,avnd
grij s depeasc nivelul soluiei sau al substanei medicamentoase.
-Se ndeprteaz teaca protectoare de pe capacul port ac al tubului,se
ridic deasupra nivelului substanei medicamentoase din flacon i se deschide
uor prestubul,lsnd s curg lichidul n dispozitivul de perfuzie,fr ca
picurtorul s se umple cu lichid.
-Se coboar progresiv portacul,pn cnd tubul se umple cu lichid,fiind
eliminate complet bulele de aer.
-Se ridic picurtorul n poziie vertical i se nchide prestubul,aparatul
rmnnd atrnat de stativ.

Pregtirea fizic i psihic a pacientului

-Se anun pacientul,convingndu-l de importana tehnicii.
-Se aeaz pacientul n pat,n decubit dorsal,ct mai comod,cu antebraul
n extensie.
-Sub braul ales se aeaz o pern tare acoperit cu muama.

Efectuarea perfuziei
-Splarea pe mini cu ap i spun.
-Asistenta mbrac mnui pentru evitarea contaminrii cu snge.
-Se examineaz calitatea i starea venelor.
-Se aplic garoul la nivelul braului.
-Se dezinfecteaz plica cotului cu alcool.
-Se cere pacientului s strng pumnul i se efectueaz puncia venei
alese.
-De preferin se ncepe ct mai periferic.
-Se verific poziia acului n ven,se ndeprteaz garoul i se adapteaaz
56
 ngrijirea pacienilor cu HDS

amboul aparatului de perfuzie la ac.

-Se deschide imediat prestubul,pentru a permite scurgerea lichidului n
ven i se regleaz viteza de scurgere cu ajutorul prestubului la 60 pic./min sau
n funcie de necesiti.
-Se fixeaz cu benzi de romplast amboul acului i poriunea tubului n
vecintate cu acesta,de pielea pacientului.
-nainte ca flaconul s se goleasc complet,se nchide prestubul pentru a
mpiedica ptrunderea aerului n perfuzor i se racordeaz aparatul de perfuzie la
noul flacon,dac este necesar.
-Dup terminarea perfuziei se exercit o presiune asupra venei puncionate
cu un tampon cu alcool i printr-o micare,brusc n direcia axului vasului,se
extrage acul din ven.

Reorganizarea locului de munc

-Se arunc la co deeurile materialelor folosite.
-Se noteaz n foaia de temperatur data i cantitatea de lichid perfuzat.

Accidente
-Hiperhidratarea prin perfuzie n exces,la cardiaci,poate determina edem
pulmonar acut,manifestat prin:tuse,expectoraie,polipnee,creterea T.A.
-Embolia gazoas prin ptrunderea aerului n curentul circulant.

57
 ngrijirea pacienilor cu HDS

5.4 Msurarea i notarea tensiunii arteriale(TA)

SCOP-evaluarea funciei cardio-vasculare(fora de contracie a inimii

determinat de elasticitatea i calibrul vaselor).
Tensiunea arteriala=presiunea exercitata de sangele circulant asupra
peretilor arteriali,determinata de 4 factori:
1)debitul cardiac
2)forta de contractie a inimii
3)elasticitatea si calibrul vaselor de sange
4)vascozitatea sangelui
ELEMENTE DE APRECIAT:
-tensiunea arterial sistolic(maxima)
-tensiunea arterial diastolic(minima)
MATERIALELE NECESARE:
-aparat pentru msurarea tensiunii arteriale cu manometru
-stetoscop biauricular
-tampon de vat
-tavita renala
-alcool
-creion rou sau pix cu min roie
-foaia de temperatura/carnetel individual
INTERVENIILE ASISTENTEI:
-pregtirea psihic a bolnavului;
-asigurarea repausului fizic i psihic timp de 15 minute;
-splarea pe mini;
-se aplic maneta pneumatic pe braul pacientului,sprijinit i n extensie;

58
 ngrijirea pacienilor cu HDS

-se introduc olivele stetoscopului n urechi dupa ce se dezinfecteaza cu

tampoane cu alcool(inclusiv membrana stetoscopului)
-se pompeaz aer n maneta pneumatic,cu ajutorul pompei de cauciuc
pn la dispariia zgomotelor pulsatile;
-se decomprim progresiv aerul din manet prin deschiderea
supapei,pn cnd se percepe primul zgomot arterial(care reprezint valoarea
tensiunii maxime);
-se reine valoarea indicat de acul manometrului pentru a fi consemnat;
-se continu decomprimarea zgomotelor arteriale devenind mai dese;
-se reine valoarea indicat de acul manometrului n momentul n care
zgomotele dispar,aceasta reprezentnd tensiunea arterial minim;
-se noteaz n foia de temperatur valorile obinute cu o linie orizontal de
culoare roie,socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloan de mercur;
-se unesc liniile orizontale cu linii verticale i se haureaz spaiul rezultat.

VALORI NORMALE ALE TENSIUNII ARTERIALE:

1-3 ani 75-90/50-60 mmHg
4-11 ani 90-110/60-65 mmHg
12-15 ani 100-120/60-75 mmHg
Adult 120-140/75-90 mmHg
Varstnic >150/>90 mmHg

59
 ngrijirea pacienilor cu HDS

Bibliografie

1. Borundel Corneliu - Manual de medicin intern pentru cadre medii

Ed. ALL, Bucureti 1995

2 Titirc Lucreia - ngrijiri speciale acordate pacienilor de ctre

asistenii medicali, Ed. Viaa Medical Romneasc, Bucureti 2003

3 Titirc Lucreia - Urgenele medico-chirurgicale. Sinteze, Ed.

Medical, Bucureti 1998

4 Titirca Lucreia -Explorari functionale si ingrijiri speciale acordate

bolnavului,Breviar Ed.Viata Medicala Romaneasca.Bucuresti 2008

60
 ngrijirea pacienilor cu HDS

61