A VERTISME:\'T!

\\,llld in l<:tk~-c ;unploan:a lu;nii de knomenul fotocopr.:nt lu.:rartlllf tk spccia- Cuprins

ltt;tk. nLu ,de~ ttt dum~.:ntul!Jreptulut. <~lrag..:m att:n]t<l cit pntn 1 it art !-+ ~ 1 1-1-n din
I LT<.:;t nr ,'\ I<Jt)() prl\ mddt-Lptul de :tttlor ~i drqmmk ..:utw.\..:_ n::pmdtiL"<'fl';t op.:rl'lor
~-nt_<t pr_t 1 d~h_cJ_,~r purL!ltlclrl' de drt'plun L'IHlL"\C. d<Jc:'l rt:\)Kc!i\a rqm 1ducerc a ]( 1st
L'kLilldl;t t .1ra .!1!1< 111/arca ~au ~-illl\tlll1i-un<lntul lltularulut dreptur ilur rccu 1w_-,;:LJ1c tk '111 ltllttl:tinlt.' ............ X\'
k:'.L\1 mcn(runat;t Ulth\llutc m!i-a<.:!Hm~: ~~ ~c pcJcp~e~tl' .:tt inchi,narL 'iau..:u arncnd:l \I'' I' lt'II ...................................................................................... XVII
l'ttrJ fL'flli>tltkL'fC. Ltmfornl lcgtL \<.: intl'l.:gc realtl:lfL'a_ 1nt..:!o!rJii'i ,,n 1 partt<JI;t <l uni.'Ja
ur[ ,t mat tmlltor cop1r ak rmct opnc_ d11cd ~au tnthrc.:t. t.:mp11rar on permanent
J,,,, ,,,Jittcrt ................................................................................ XXIII
prrn1nkc llliJIIldL'e ~~ ~uh once furm;l 't ,,,J,,\Ii,ln .......................................................................... XXXIII
L Nu vii facc(i parta~i Ia distrugcrea ciiqii' \,,,I\ It'll ................................................................................... XLIII

E~itura C. H. Beck cste arreditatii C!\ATOCtJ ~i ..:::-1..:: consi,krat{t I'\ HI I.\ I. Considcratii privind conccptul de concunnti'i ....... l
L'd!lur<i cu prcsttgiu rccurHl:--cut. .q111olul I. .Abord3ri connptualc privind concurenta ............ 2
Abuzul de po.1i!ic dominantii. bolu!ii ~i perspcl'tive in drcptul european ~i ., , tillJJL~l I. Abordarea ~conomica. "
national al l'Oill'unntci . I Concuren~a- forma de manifcstarc a libert{ltii de
La~Jra Laziir .
:tqiunc. .. .................. .5
( 'np:- right 1 20 1_1 h!itura (' I L Beck l Concuren~a- o .. lupt[l .. sau confruntarc !ntre
I l'<rll" dr-cptunk I"L'/LT\<lll' J:diturri C.!L lkd. roncurcn!i actun!i ~i poten!ia!i. .. ................. 8
~rei() J1<rrk dr!l <ll'L'<I'-I,r lun;trL' 1111 p()<JIL' II cupiatJ JlirC1 ::~curdlll scri-; al Lditurii .. ' ( nncurenta -mccnnism de sc!cctic, pronwtm a!
t II Bed,
inuvatici ~i al .,distrugtrii creatoare'".. ... I~
I lrL'f 1 11!11 k 1k dr ~1 11 htr! rc ir1 -..11 :r irJ<.ll<liL' dpaqin in nduo.;i \it ale cditmi j_
,I Cuncurenta ~i I ipsa barierelor de intrare ;;i iqire
lh~o:itna ("II' a Bihliotccii .\-ation:tlc a Rom.tnici de pc piata. .. .... 17
I. \Z.\R, L\1 J{ \
\hu:wl dt po.1i!ic dominanta; C\olu!ii ~~ pen.pccthc in
>' Concurcnta ca imposibilitatc de monopolizare
dtlptul curopl':m ~~ na!ional a! concuren~ci / Laura LM<\r. _ pcnnanentti a pielei. .. ..................... ..
I tJIL'Jm::;;tr . l:ditura ( II. JkcJ.... 20]:; -~(, Cuncurcnta- factor a\ asigurJ.rii hunastJ.rii
l~ihlrllf!f
cconormce ........ 24
lnde\.
d \Unea a 2-a. Abordarea juridica... ..26
ISB!\ nN-606-IX-02_\7-J
IJIIItllul IJ. Functii ~i forme ale concurentei .......................... 29
:>:>9. U7.27(4+-PJX) ,,tiunl'a I. Concurcn!a perfecta. .. ....... 32
34 7. 776( 4-t-498 J
'l'l \iunea a :2-a. Concurcnta imperfect[! ~i formc!c ei de
_qi.217Jl) l l
111ani festarc. . ..... .. ........ .... . . ............... 38
Edilum C. II. Bed, S!r Scrg 1\'u\u 11111 nr .:_ \~'<.:1\lr 5. Bucurco;tJ '",-tiunca a 3-a. Concurenp funqionala sau pructicabila ..... .45
'Jd 02L4l(J0R47.1l2lIIOUX.(J9 '
021 4IO_U8 73, 0~ I ..J-10 OS 46, I IICIII.t:ii ....................................................................................... 48
!-'a_, {)21 ..J-10_08.48
I'\ HI F.\ a 11-a. Politica tlniunii Europene in domeniul
1-:-rnai/ corncnn li heck rn
Ill IIITHtCi ................................................................................ 51
Redactor Oana Dim1triu
I ehnmcdac!Pr Fkna Zllf/Ollu -1111tolull. lstoricul politicii in domeniul concurentei.. ......... 52
 VI Ahu.::11! Je JI(CUic do!IIJ!lllll!il VII

Seqiunca 1. Rolul statului in politica din domcniul c .pilolull. Politica Uniunii Europcne in domcniul
concurcntei. Per~pcctiva istoridl ....................................... 55 , l)fll'Urcntei privind practicile abuzhc ale
Capitolul II. Politic-a Uniunii Europene privind ln'prinderilor dominantc ................................................... l38
l'l)lll'Urcnta ................................................................................. 63 '"diunea I. Cadrullcgal al politicii Uniunii Europcnc
SccJiunca I. PoliticJ privind concurenta ca politica privind abuzul de po~:itie dominant[t. ...... l..J.]
publica unionala ................................................................ 63 ',:,:tiunca a ~-a. Elemente care dcfincsc abuzu!
Scqiunca a ~-a. ]\;cce::.itatca politicii LE in domeniul ,lc pozitie dominantfl.. . ............ 1.51
concurcntci ........................................................................ 66 1 .qHiolul II. Aspectc legate de definirca pictci rclcvantc ..... 153

Seqiunea a 3-a. Obiectivelc politicii Uniunii Europcne -,l, lillllt'J I. Ddlnirca pictei produsului sau a
priv ind concurenp ............................................................ 70 "''-'rviciului... ........... . ............ 1.55
~ 1. Sustinerca pietci interne ............................................... 71 ,,., l!llllC<J a 2-a. Dctlnirea pictci gcografl.cc .................... 161
~~- lJrmiirirea cficientci economicc ................................. 76 ,., 11unca a 3-a. lmportanta aspectului temporal in
SccJiunca a 4-a. Interfcrcntelc politicii In domcniul ddlnirea pie~ei rclevantc. ............. ............ 166
concun:.-ntci cu altc politici ale Uniunii Europcnc ............ 7X ,,tit mea a 4-a. Aspecte privind dcfinirea pietelor
Scqiunca a 5-<l. lnstitu~ii implicate in activitatea complcmentarc... ..... 167
de aplicare a politicii tJniunii Furopenc in domeniul 1 JHiolul Ill. Constatarea existcntci unei pozitii

UlncurenJci ......................................................................... 82 tlttHJinantc sau analizarea putcrii de pia~a .......................... l69

( 'onrlut.ii ....................................................................................... 95 ',,.l \iunea 1. Consideralii generate privind nofiunca
de po;:i~ic dorninantfl... ............ 169
PARTEA a Ill-a. Politic;:. privind concurenta in Romfinia ..... 97
,q-tJunea a 2-a. 1-"actorii rclcvanJi in detcrrninarca
Capitolul I. lstoricul politirii in domcniul concurcntci.. ......... 9H
tmei pozitii dominante.. ................... 175
Scqiunc;1 I. Primele rcglemcnt<lri aplicabilc in .
~I. Cotelc de piatti ............. ........... 175
domeniul concurentei ....................................... 9X
~~- Baricrele In calea concurcntei ............... 17X
Seqiunea a 2-a. Prevcderi let!alc incidcntc In dom'-'niul
~.1. Baricrc In calea concurcntei care sunt legate
concurcntei adoptate dup{I caderea regimului comunist .. 99
de cost uri. . ........... . ........ 184
Scqiunca a 3-a. Rcglementflri in domeniul concurentci
2.2. Bariere In calca cnncurentei de natura
aJoptatc in contcxtul adcrJ.rii Rom5.niei Ia lJniun~a
non-cconmmca ....... . ....................... 185
Eurnpeana ........................................................................ ! {)~
, :; Alti factori rclcvanti in determinarca existen~ei unei
Capitulul II. Consiliul Concurcn~ei- autoritatea
pozitii dominante. . .......................... 187
na~ionaHi in domcniul concuren~ei. ...................................... ll2
4 plloluliV. Considcrafii privind caractcrul abuziv al
Scqiunca I. Organinuea Consiliului C'oncurentci ............... 115
~~Jurtamcntelor de afaceri. ............................................... 189
~I. Atributiik Consiliului Concurcntei ................... 121
.. , IJllnea I. Argumcntc tcoretice privind ncccsitatea
2. Procedura urmatfi In fata Consiliului Concurentei ..... 1:21
t q='.lementarii abuzului de pozi~ie dominanta ................. 189
Concluzii ........................................................................... ."......... 13.1
, , littlh.'<l a 2-a. Clasitlcarea comportarncntelor abuzive . . 192
PAR TEA a IV-a. Abnzul de pozific dominanta- domcniu , , tunca a 3-a. Modalitati de determinare a efectelor
1

major de intcrvcn~ie a politicii Uniunii Europcne in .uJticoncurentiale ale comportamcntului unilateral

domcniul concurentei .............................................................. 13~ ,lv <lliKeri. ............................ 195
 I Ill .lhtcui de flo_- flit dominam1
IX
~ 1. Testtil afect<lrii bun,ist,lrii consumatorilor ................. 196 I >:!lck i.k t~tpt ale practicilor de af~Jccri o.parjindnd
~~- Tcstul sacriticftrii profiturilor saulipsajustiflc<'irii ..
,<lLilt{qii ivticrosott. .... 264
cconomicc a practicii de at:1eeri ................................. 198 .
1 klimiL-Iri tcrmino I og_Jce ............................. :. ..267
~3. Tc::.tul Cllncun.:ntului l.:1 fcl de eficicnt ........................ ~00 .
1 .I
.
IIlLo! . ')_. 1
d- C
l'tt)b/emc lcf.!..<Jte
'---
de dclimitarca

pte~e! '"17J
Capitolul V. Forme de maniftstarc a comportamentclor I ., tcttc si (_ktcnninarea pnli!iei donunantc ... . .. ... -
abuzi\0 ..................................................................................... 202 ~~- ' ' -, 1 t ............ 271
\-,]1C\.:tc legate de dcfinirea pt_C!ct re cv~r~ e ..
Scqiunta I. lmpunerea unor preJuri cxct>sive ...................... 202 I ! . lnk'rschimbabilitatca dtn pcrspedlva
Seqiunea a ~-a. Discrimin<J.rea prin inkrmediul prerului ..... 203 cercrii .............. ......... , . ... 273
Seqiunca a J-a. Prc1urilc de ruinarc sau de .. dumping" ....... 205 : - Interschimbabilitatca din pcrspcctiva otertel .... 274
Seqiunca a 4-a. Rabaturile .................................................... 209 1 -~. Pia!a gcogra fitea- rc Ievan t1 ' . . . . ~ 274
Scqiune3 a 5-a. Tehnica prcst<.1!iilor cup late ........................ 214 d dcterminZlrcIJlOZttlct domm;:mtc
\ -..,plctc pnvtn , " . ...275
Seqiunea a 6-a. Refuzul ck a aprmiziona ............................ 2 I 7 . , , c . , )n pc pietele
.1 "->OC!C!cl 1ll IV1l 1 11 1 rclevantc, ............ . .
Seqiunca a 7-a. Clauza ofcrtci cuncurente sau . t 1-l .Compoi1amentele abuzive de afacen
'11111\ld c - c. .. .... 281
.. clauza engleza ............................................................ 226 1k \1icrosol1 ....... -_ ................................. :.......... :........ .
Scqittlll\1 aX-a. Practicilc ahuzivc care auloc pe .
,, , 11111\L,I" .,j 4-t' - Rcmediilt: ofcritc de ditre ConusJc ~~ "181
pia(a uncle lntreprindcrca nu cste dominant] .................. 227 2 ~
8
1 ,, hthilclc c!ectc ale acestora ...........................................
Slqiunca a LJ-a. Statui~~ abuzul de pozitic dominanta ........ 228 4 OJI!t"lll/ii.....................................................................................
( 'apitolul VI. A borda rca actuala a politidi curopenc
priYind roncurenta rcferitoarc Ia comportamcntelc I'\ H II \ :1 \'-a. Abuzul de pozitie dominanta- donu:niu
a IJuzi\'(_' ..................................................................................... 239 1u.qol/ I I l ..Ill t l'ryentie
. politicii naponalc din domcnml
'I 29"'1-
Scqiunca I. 1\bordare legal.1 formalist;] vs. abordare '''1111lll'll1i.'i ................................................................... ~.......... ~
l'CO!l0flltC5 ........................................................................ 24 I C .qHftJ II
I I I Ddinircl< pictd
rdcvantt

,i aspectc lcga e 297
Scqiunea a 2-a. Avantajcle ahord~'irii cconomice ................. 243 (I, tk1lTminarea pozi~ic~ do_mmante .................................... 207
Seqiunea a 3-a. AtCctarea coneurentei -c:-;:c/uderca . ,, l,tllk,l
, .. 1. [)l- . ._ a [Jtdct
c 1111 1. ' rele\antc ................................
. . ... .
cu car;:tcter anticoncurenpa/ ............................................. 246 . . ')_,1 Dcterminarca cxistcntct unet ptl:lltlt
'11111\l,l d ~ ~. . ....... 209
~I. Excluderilc care au Joe in cadrul accleia.}i picte ........ 247 ,1(\Jllinantc pc pia!a rclcvant{t.. .
~2. Excluderilc care au Joe pe pietelc adiacente .............. 2-1-8 c .qHiolul II. Forme de manift!-ltare a abur.ulm de 01
3. Excludcrilc care au loc pe pietcle situate !naval 11,1/llll'. tlomtnan
. .1........................
fC . ..
3

sau amontc f~It<i de piap rclcvanta .................... 250 c q>~tolullll. Stutliu de caz: Abuzul de _ron~I,c . ..
Seqiunea a 4-a ..Modalitatile ju.stific{trii eompOJtamcntelor d!Hllinantil al companiei Orange pe pmta Sl'nlclllor 311
lntreprindcrilor dominantc .............................................. 251 ole ttrniin:.lre a apclurilor ........_.............................................. _, II
Capitolul VII. Afcctarca comcrtului intre statelc 11111 \l\l l. A~pectc introductJ\C ............... ............ _
ntenthre .................................................................................... 256 . ,.. '~t Dcfinin:a [Jil'1l'i relc\antc ........................... Jl-1-
lllllll,l-'. ' '""d . t ..... 117
Capitolul VIII. Studiu de caL: Eftctl'lc economicc ; l )cknninarca cxistcntei LlllL'i pnztfll u.nllncm_ c ~ ..
ale abuzului de pozitie domina uta exercitat dt dHrt I < ,n;\Ctc-rul abu;:i\ a! practicii de al~tccn a :--<xtctatn 120
Microsoft in Uniunca Europeana ......................................... 261
Scqiunca I. Aspcctc introductivc ......................................... ~61 ( 1111 I \11/ j j ~ ~~~::~~~:
::.::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: J 25
\ /lnclil de pu:::i(ie domillllllfli

( '(nttlu~:ii gcncralc ..................................................................... 327

Antxc
Anexa nr. I. Date statist ice privind catt;:elt~ rapurtatc
Rete lei Europcne de Concurcnt[t ( Rt:C) de c<ltre
Comisie ?i autorit;:lfile natinnalc din dnmeniul
concurentci .............................................................. 345
Ancxa nr. II. Date :-.tatistic.: privind invcstig<ttiik
dcsfa~urnte in c<1drul REC ............................................... ~n6
Anexa nr. Ill. Date statisticc privind invc:...tigatiilc
dcstJ.~urate de autoritJ.tile nationale din domeniul
concurentci . . ... . . . . . . . 3~7 ."1<11lil'i mc/c ~i /ratclui //It'll, S:::ilurd
Ancxa nr. IV. Cauzck investigate de Comisic in
funqie de tipul de comportament ................................... 3-l-8

l~ihlit1grafie selectiv3 ................................................................. 353

Index alhllll'tic ............................................................................ 370

 lntroducere

., .~'f(ir)\itul concun!n{ei il repn:::.intii monopolul,

far concurenra nu e.vtc altcna dec/it lupta
pentru ohtinerea monopoluluf''
(Roher! Liejinannj*

I'Jdurik cxcesive sau cele de ruinare. rabaturilc conditionate de

lll~.~tii de e:-..clusivitatc, rcfuzul de a furniza. vtinzarca lcgat5. sau
11lol.ilc~ <t produselor ~.a. rcprczinta practici de araceri pe care le
l'''klll intdlni rdativ des In viata de zi cu zi. Comportamentelc
"'' lllttlnate mai sus pot ridica lnsa probleme concurentiale. In
't>~_;,J In care fac parte din stratcgia lntreprinderilor care dispun
1. , putcrc de piap scmnificativiL ~i pot atragc intcrvcntia
,,,lllttttilor din domeniul concurentci.
l',)litica nafionala ~~ ceca a Uniunii Europene din domeniu!
"II' rrJ\~n!ei areca obiectiv principal mcntincrc3. ~i asigurarea vigu-
II.Jtii .;;i a caracterului ncdistorsionat al concuren\ei, ca mijloc
1. :111 u asigurarca compctitiYitJtii piqc!or ~i a bunei functionJri a
1 .,.-I,'J interne europene. Obiectivul men~ionat mai sus ar fi lnsa
''''1"\"ihi! de atins In conditiilc in care lntreprinderile dominantc ar
111-.e2.-.: Ia restrfmgcrea concurcntc-i prin aqiunile lor. Ar fi insa
lllo" IJitabi! dadi autorit5.tilc ar incerca sa previna restrfmgerile
. "r1~. 11rcntialc prin limitarea libert5.tii lntreprinderilor dominante de
1 , , \llCura pe piat5.. Scopul politicilor din domcniul cnncurcntci in

I'll\ 111\a intrcprindcri!or care dctin o pozitie de piat5. dominanta

,,_.,t/{t astfel doar prevenirea 5i sanctionarca comportamcntclor
,!>~J:i\e. Se pune insCt intrebarea: Cc lntclcgcm prin pnt.itic

!Jn' climax of competition is monopo(v und all t"tJI//fJClition i.'> no-

, hut slrhinKJor monopoly" Robert Liefmann ( 1874-1 9-ll) a fost un
J'I\Jll!st german, profcsor al Universiti'ttii din Freiburg.
 \\I\ 1/m::u/ Je po:::J(ie domtll1111hl
lnlroJucere XXV
dolllintlllltl :~i mai ales c<:1nd putem vorbi de un abuz de pozitie
dominant<'i'!
I'' 11111L1 lntreprindcrilor cu o putere de piata scmnificativa s3.
, "li' \lll'/.C libcr pe piata ~i, in accla-5i timp. sa asigure satist'acerea
Conceptde de bazi"i ale lucrarii - pozitic dominanta ~i abuz de
,,,l,l,tllui public prin mentinerea caractcrului concurential al
pozitie dominanUl - i~i au originea in reglcmentiirile politicii I''' 11,\1
Uniunii Europenc din domeniul concurcnrci. lntelcsul lor lnsa
111 ldL'ea atingerii ambelor obiectivc men~iunate mai sus, prin
ncfiind dcfinit cu exactitate de catre legiuitorul european, :;;i nici de
,, 1<>1111:11\.~a politicii privind practicile de afaceri abuzive. legiui-
catre eel national, acesta din urma optiind doar pentru preluarea lor.
1"'"1 \'llrnpean a avut in vedere instituirca unei abord5ri economice
Caracterul vag a! acestor concepte !asci Joe interpreUlrilor :;;i este de
"' l'~l\ 111ta analiz5rii abuzurilor de pozitie dominanta.
naturii sa crccze confuzie. Tocmai de aceca, trasarea unci linii de
II.Hii)ional, aplicarea politicii - Uniunii Europene in acest
dcmarca!ie intre de!inerca unei anumitc cote de piat<l ~i detincrea
.1.,1w11iu a fost supusa influentelor ideilor Scolii de Ia Freiburg ~i
unei pozitii dominantc. rcspcctiv intrc comportamentelc abuzivc :;;i
,1, ",d,J!iberalismului. In conceptia acestci ~coli, protejarea liber-
ccle lipsite de un ascmene<:~ c<:~ractcr este deosebit de ditlcila.
' 1111 .. , iltomicc a lntreprinderilor In ceea ce privqtc participarea
Misiunea rezolv<irii problcmclor de aceasta natura apartine politicii
I 1.1 in procesul concurential este o conditie esentiala pcntru
din domeniul concurcntci ~i autoritatilor nationale sau rcgionale, , , 1r1 1rla competitivitfitii. Reprezentantii ~colii au recunoscut insa
dupa caz, responsahile de a pi icarea acesteia.
1~ 1 -r,rl , .1 intreprindcrilc tind s5. afectcze, prin comportamcntul lor,
Definirca adecval<l a conccptului de abuz de pozitic dominanta r,l., 11.11,,1 l'Conomic{t a concurcntilor, in special prin recurgerea Ia
prezinta o marc importanra. Astfcl, o definitie mult prea rcstrtinsa
'"1. 1.. ,,11 ;mticoncurenriale ~i Ia comportamcntc de afaceri care au
~i supcrficialii a ceea cc constituic comportament abuziv poate
, "I' ~.\cludcrca concurentilor de pe piat<l. Singura posibilitatc
permitc intreprindcrilor sa protitc de putcrea lor economic{! ~i sa
1. 1<1111 .1 prcveni cl"ectele mentionate mai sus s-a considerat a fi
rccurg<'i Ia actiuni cnncurentialc care pot avea ca cfect excluderca
"'"l'"ll.rl.1 unui cadru legal strict ~i intcrventia puternica a statului
rivalilor de pe piatii. TotodaUL o dcfini~ic mult prca cuprinziitoarc a ,, I''' ,I, 1.11la concurentci.
accstui concept poatc atragc dupfi sine consecintc nebstc asupra
"ii"."Lin!a adopt.iirii abordarii ordoliberale in cazul Uniunii
proccsului concurcntia!, prin atCctarea libertiitii de aqiune a
1 .,., 1,.r1o :1 fost !(Jrmalismullcgal excesiv in analizarea practicilor
lntreprindcrilor cu o putere de piaf<1 scmniticativa.
.I I ,1 i niticat adcscori de ct1tre cconomi~ti. lumea academidt
G5sirea unci abord5ri echilibratt: tara de comportamentelc de
1 , ,,1r1 r,ni. Dcterminarea caractcrului concurential sau anticon-
piara cu un presupus caracter ahuziv a reprczentat o pruvocarc
l.il.li .d linui anumit comportament de afhceri a avut in vedere
pcntru autorit<Jtile europenc. A vem aici In vcdere, printre altele,
1 ,,.111!1 teind forma pe care o irnbr5.ca practica de al~1ceri ~i, mai
f'aptul ca cfectele unui anumit comportamcnt de abccri sunt greu
1 ,.,, klkle pe care accasta le genera pe piata. Totodat5., In
de prezis. Acela~i comportament poate da na~terc Ia eft-etc diferite
,1-1 1 .r p1diticii privind concurcnta, Comisia Europeana tinea
In ipotcza in care este realizat in circumstantc diferite. Cc complica
,,1 "' 11 .tk::.. de jurisprudenta istoric<J a instan1clor curopenc. l'apt
situatia ~i mai mult cste realitatea potrivit ciireia un anumit
. 1 1 .Jdlscori in dctrimentul eficicntei ~i permitca acordarea
comportamcnt produce, de regu!CJ, at;:lt etCcte anticoncurcntiale. ctit
11- ::111 insuficientc aspectelor economice ale cauzelor anali-
?i efectc pro-concuren!ialc. Totodat5., ctCctelc pe termen scurt pot
1i, I l'.\.i5ta posihilitatea constattirii em nate a cxistentei SJU,
sC1 difere esential f~1!t1 de cdc care pot intcrveni pc tcrmcn lung.
.1 lip."ei caractcrului abuziv a! comportamcntului de
Tncmai de aceea. politica narionala ~i ceca unionala privind
\i'1riti;1 accstor crori poatc ti mai rrecvenUi In contextul
comportamcntele ahuzivc ale lntreprinderilor dominant(' lncearc5.
1111 .illln\l:trii !()rmaliste sau legale pe piqclc caracterizate de
:-;5. faca fati"i provoc;lrii mcnrionate mai ::.us. prin fonnularea politicii
.1 11 kiiiHtlogicc rJpidc. de crearca ~i exploatarca drepturilor
privind abuzul de pozitie dominan15. in a~a fel lnc;:\t aceasta sJ.
1,,1. L1k intelectuala sau de o complexitatc tehnologic3.
 \\VI
Ahu::u! de po::i(ie dominantii
ndicata. in contextul economic actual multe dintre prezumtiile
lradi(ionale privind ceea ce este anticoncuren(ial - consacrate In
practica decizionala a Comisiei sau in jurisprudenta instantelor
europene- nu i~i gasesc aplicabilitatea.
Procesul de reforma initiat In 2003 a vizat inlaturarea acestor
neajun~uri, prin implicarea autorita(ilor ~i instantelor na(ionale din
d~mem.u! conc~ren(ei in aplicarea politicii Uniunii Europene ~i
pnn uttlJzarea mstrumentelor economice in contextul analizarii
p~acticilor intreprinderilor dominante. Noua viziune, sus(inuta ~i de
catre Grupul de Consultanta Economica a Uniunii Europene in
1 11,, "' ,11111 wnta? Care sunt institutiile implicate Ia nivel na(wnal
domeniul concurentei , propune o abordare care se bazeaza pe
evaluarea atenta a modului de functionare propriu piefelor pe care
au Joe comportamentele analizate ~i pe evaluarea efectelor econo-
mice ale acestora. Ceea ce se sanqioneaza in acest context este
excluderea cu caracter anticoncurential, adica excluderea care duce
l:t IL'~Irilngerea concurentei prin instituirea unor obstacole artifi-
uak in caka acesteia ~i care creeaza premisele pentru intreprin-
dne;t dO!llJ!lant;l r.enlru ob(inerea profiturilor de monopol. Apre-
l"IL'IL';! polcn(Jalullll de excludere a! comportamentului se va face
! in<lnd coni de pozi(ia de piata a lntreprinderii dominante caracte-
risticile ~i str~1ctura concurentiala a pie(ei relevante, ef~ctele pe
tcrrncn scurt ~~ lung ale comportamentului etc.
lstoria politicii moderne in domeniul concurentei este una
relat~v recenta in Romania. Pana de curand, comportamentele
abuZive de afaceri nu erau des intalnite in practica. Situatia s-a
schin:~at !nultimii ani, cand numarul cauzelor investig~te de
Cons!lmlw Concurentei a crescut simtitor, Ia fel ~i incidenta
abuzurilor de pozipe dominanta. Retinem astfel, in acest conte~t,
faptul ca cea mai mare amenda in existenta autoritatii nationale din
dom~r:iul concu~en(ei s-a dat intr-un caz ,de abuz d~ po~itie domi-
nan~a m .~o~em~l telecomunicatiilor. Tocmai de aceea, aplicarea
une1 politiC! natwnale care sa se inscrie intocmai in tendintele
politic!i _existente in domeniu Ia nivelul Uniunii Europ~ne
reprezmta o provocare pentru autoritatea nationala din domeniul
conc~rentei, precum ~i pentru instantele nationale competente in
solutwnarea dosarelor avand ca obiect practici anticoncurentiale.
1 1.1 ll'm{L care eel pu(in in literatura strainii sunt destul de
Economic Advisory Group for Competition Policy.
!ntroducere XXVII
1'1111 1,,, l;tJI.'a de fa(a urmarim sa oferim 0 privi.n~ comp.rehe~
' , ,, lt~:li; 1 asupra problematicii abuzului de P?~I!Ie dommanta,
, ,, '"' 1,, 1 'PL'ctiva politicii Uniunii Europene pnv1~d concure_nta,
, 1111 lh'r-;rcctiva politicii na(ionale in d~me~I,u. Yom cau~a
1
" 1 '' I'~IINiri Ia lntrebari precum: Ce trebUie sa m(ele~em pn~
11 de concurenta In contextul aplicari.i pol iticii natwnale ~~
1
" 1
1 ., 1.,, 11 , 1 111 orene din domeniul concuren!e1? Care ~unt aspectele
1 ! 11. 1 clbicctivele politicii europene 111 domemu? Care sunt
1 .,,. "'' 1. distinctive ale politicii na(ionale privind abuzt~l de
1"" 11 in activitatea de implementare a politicii ~i care. est.~
, 11111 111 mat5 de ditre acestea? Care sunt elementele defimtom
, 11. 11 11 111 1 de pozitie dominanta? Cum delimitam piata,relevanta
" , 1, 'llllcri i existentei unei pozi(ii dominante? Ce m(elegem
, ....
1
11 , dorninanta ~i care sunt criteriile intr-adevar rel.ev~nte
,., ,
, "' 1" , , lllll'ITa unei astfel de pozitii de pia(a? Care sunt prmc~pa
Ill ' " " ' ' utilizate de catre Comisia Europeana pentru determma-
' I
1. 1, 11 r anticoncuren(iale ale practicilor de afaceri a!~ intre-
I 1
1 ... ,, 1. , t111 1 dominante? Care sunt principalele f?r~e ~e _ma~1festa~e
, ,1 .. 1111 11 de pozitie dominanta ~i cum se prezmta trasatunle p~rtl
1
'"' .tl, <~ccstora? in ce se materializeaza ~i care sunt avantajele
1111,111.1 I(. , , 11, t; adoptarii
( unei abordari economice In privinta anali-
' .. " ,1 , 11 , 11 rilor de pozitie dominanta? Cum se analiz~az~ afectar.ea
, ., 11 111 intre statele membre, in calitate de cntenu esen(1al
1 ,,
, '''"' 11 111 petenta institu(iilor competente ale Uniunii ~uropene?
I
" ""' particularitatile aplicarii politicii UE ~~ domemul concu-
"' , 11 : 111dustriile de inalta tehnologie caractenzate de o dezvol-
. ., , 111 ,, dugica rap ida? in ce mas~ra :auza Microsoft ~ovede~~~
'""'' r, .1plicarii politicii concuren(wle 111 cadrul ace.st?r 1~dustn~.
"" 1plica politica din domeniul concuren(el 111 mdustna
I ,
~ 1 .. '""1111ra(iilor? ~.a. . . . _
1 1, , 11 1 rractica cazurile de abuz de poZI(Ie .d~mmanta .apar
, ,,,r .r, tree vent, numarul lucrarilor de speciahtate ded1cate
, 1, cstui subiect poate fi considerat relativ restrans~ atat in
'" ,
I" l!ki,llllrii de specialitate straine, cat ~i in cazul celel .au.toh-
" " ,la~i lucru putern spune despre articolele de spec1ahtate
 Ill 11-1, ul ,/, f"ci{ie dominanta
' '~., .11.1 llldt ales aspectele discutabile ale aplicarii
.1.1,. " '"' 1111 1111.1k ;l l lniunii Europene in acest domeniu.
,.,,1, 1. '"' 1.111 de specialitate straine 1 dedicate exclusiv proble-
"' 111. 11 ""l''rl'" de pozitie dominanta din perspectiva politicii
"1"1"'11\' .111 ;lp{trut Ia o distanta relativ scurta, raportat Ia
"" '"~~'"''rl 1111roduccrii reglementarilor relevante, Ia inceputul
.11111"1 '~0 i\sttCI, primele articole de specialitate dateaza de Ia
IIIIII.ILIIL'd ;utilor '60, iar primele volume de Ia inceputul anilor '70.
111 prezent, abordarea problematicii abuzului de pozitie domi-
mlltd. at;\t in literatura de specialitate straina, cat ~i in cea autoh-
loll;t arc Joe prepondcrent in cadrul lucrarilor dedicate exclusiv
prohkmaticii dreptului comercial, dreptului concurenteilpoliticii
din domcniul concurentei sau, in general, materiei dreptului euro-
pean ori na~ional al afacerilor.
Lucrarilc cu caracter interdisciplinar ( economico-juridic) elabo-
rate pe aceastii tema de catre autorii straini sunt destul de putine ~i
reprezinta in principal publicatii recente, literatura de specialitate
autohtona neputandu-se insa mandri cu asemenea publicatii. Acest
din urma aspect justiftca demersul nostru in a elabora o Iucrare
actuala ~i, speram noi, una comprehensiva, care sa prezinte, atat
dintr-o perspectiva economica, cat ~i dintr-una juridica, aspectele
cele mai importante care privesc acest domeniu a! politicii
concurentiale.
In acest sens, a'll recurs Ia metodele de cercetare ~tiintiftca
adecvate contextului. Am optat pentru o lucrare cu un caracter
mixt, teoretic ~i empiric, ~i pentru o abordare mai ales calitativa a
tematicii analizate. Am recurs Ia folosirea metodei istorice acolo
unde am incercat sa tinem cont de originea istorica a conceptelor
sau a anumitor institutii ~i ne-am straduit sa oferim concluzii
actuale cu ajutorul inductiei ~i deduqiei ~tiintifice. Metoda
comparativa ne-a ajutat sa relevam trasaturi specifice ale unor
concepte sau institutii ~i sa constatam evolutiile care au avut Joe in
dezvoltarea acestora sau, dupa caz, sa aratam avantajele ~i
1 1,,,, 11 <1111 domeniul concurentei (Capitolul II), context in care
Trebuie mentionat ca lucrarile dedicate tematicii abuzului de pozitie
dominanta au aparut mai devreme in Statele Unite, avand in vedere
aparitia precoce a reglementarilor concurentiale cuprinse in Sherman Act
~i a politicii concurentiale federale in domeniu.
lntroducere XXIX
,, llli.qLIe anumitor optiuni de politica concurentiala. Am
,, 1.1 ,kscrierea ~tiintifica pentru a arata stadiul actual de dez-
11 ", .11 <lllumitor institutii, a prezenta formele ~i trasaturile anu-
... ~ .. , , "l"i'ortamente de afaceri des intalnite in practica etc. Abor-
1"' , 111.tlitica ne-a ajutat sa identificam anumite tendinte de dez-
11 "' 111 ;tplicarea politicii din domeniul concurentei, iar analiza
. ,, .. 1 111 " permis sa ne pronuntam asupra acestora. Informatiile
, . , 111 .11<' in cadrul Jucrarii sunt redate in cele cinci piirti ale
tl l.l
,., '"'" l'arte este dedicata conceptului de concurenta ~i celt.U al
1. ,.,,1111 concurentei. Am incercat sa redam mai multe definitii
.1 1 t, .de conceptului de concurenta (Capitolul !), adunand
1 ,,,,,,., .tre au fost formulate in literatura de specialitate economica
. '''"''I ;1 111 acest sens. Am considerat insa ca o definitie complexa
1 ""111cnului poate ft obtinuta doar prin coroborarea opiniilor.
11. t .1111 definit concurenta, ca o forma de manifestare a libertiifii
, 1 ""' u agen(ilor economici, care dc'i na:;tere Ia un proces de
' "''''"" dintre intreprinderile prezente pe pia(c'i, proces care in
;,,, 111mc'i ac{ioneazii ca un mijloc de selec(ie a cd:;tigatoru!ui,
'"! , mul, de regulc'i, cu profit :;i imbunc'itc'i(irea pozitiei de piatc'i.
1 .1 11. 1 ;tm trecut in revista principalele functii ale concurentei,
I, 11111 .' tormele pe care aceasta le poate imbraca in functie de
.,. 11" .1 p1ctei ( Capitolul II).
, .. , , /, a doua parte a Iucrarii analizeaza aspectele care privesc
1 1.1,, .1 tlniunii Europene din domeniul concurentei. Aceasta poate
11111L-L in opinia noastra, ca ftind un set de reguli, mc'isuri
:.,r, ~i sanc{iuni ap!icate in baza acestora de cc'itre autoritc'i{ile
,;. si regionale competente, in vederea prevenirii distorsiu-
, .,,, urentiale, care ar fi nefavorabil consumatorilor, in :spe-
'''' ietatii, fn general. Dupa un scurt istoric al politicii din
1 .,, ''1111 concurentei, am recurs Ia prezentarea rolului avut de stat
,,11111 Politicii privind concurenta ~i evolutia pe care acest rol a
, 11 11-u de-a lungul timpului (Capitolul !). Am incercat
,, , ,, ,, .;: argumentam caracterul de politica publica unionala a
r I 111 referire Ia necesitatea ~i obiectivele acestei politici
1",, ll'.i pietei interne ~i promovarea eftcientei economice) ~i
, ,, ,,ril1cat interferentele care pot avea Joe intre politica privind
 XXX Abu:::ul de pozi(ie dominantii
concurenta ~i alte politici ale Uniunii Europene. La sfar~itul acestui
titlu am considerat necesara prezentarea structurii institutionale
care asigura implementarea politicii Ia nivel european.
Cea de a treia parte a lucrarii a fost dedicata aspectelor privind
politica nationala din domeniul concurentei, in cadrul careia am
incercat sa prezentam evolutiile de ordin istoric care au avut Joe in
acest domeniu (Capitolul I) ~i sistemul de implementare a nor-
melor dreptului national a! concurentei (Capitolu!Il).
Esenta cercetarii este reprezentata insa de ultimele doua parti
ale lucrarii (Partea a IV-a ~i Partea a V-a) care au drept obiectiv
prezentarea problemelor specifice legate de fenomenul abuzul de
pozitie dominanta. Politica Uniunii Europene privind abuzul de
pozitie dominanta ( Capitolul I) incearca sa asigure atingerea a
doua obiective aparent imposibil de conciliat: protejarea libertatii
de actiune a intreprinderilor dominante pe o anumita piata ~i
prevenirea comportamentelor abuzive. Elementele care formeaza
in mod obligatoriu obiectul analizei autoritatilor din domeniul
concurentei sunt cele care tin de definirea pietei relevante, consta-
tarca detinerii unei pozitii dominante, stabilirea caracterului abuziv
al practicii de afaceri, afectarea comertului intra-unional
(Capitolele II-IV ~i Capitolul VII). Totodata, am incercat sa oferim
unele criterii de clasificare pentru comportamentele abuzive ~i sa
exemplificam ciiteva dintre formele de comportament abuziv des
intalnite pe piata ( Ccpitolul V). Ulterior, am prezentat ~i reforma
care a vizat politica Uniunii Europene din domeniul concurentei.
noutatile aduse ~i principalele avantaje ale acestora (Capitolul VI).
Ultimul capitol a! acestei parti a lucrarii a fost dedicat prezentarii
unui studiu caz, eel mai mediatizat exemplu de aplicare a politicii
Uniunii Europene din domeniul concurentei: abuzul de pozitic
dominanta a societatii Microsoft Inc. pe piata tehnologiei infor-
matiei. Am avut astfel ocazia sa vedem care sunt problemele care
pot sa apara in contextul aplicarii normelor de concurenta europenc
in industria tehnologiei informatiei, caracterizata de o concurenta
de tip schumpeterian. Am prez~ntat aspectele care au vizat det~
nirea pietei relevante ~i determinarea pozitiei dominante, precum ~i
pe cele privind comportamentele abuzive ale Microsoft intreprinsc
pe piata sistemelor de operare pentru servere de grup, respectiv pc
piata sistemelor de operare pentru calculatoarele personate. La
lntroducere XXXI
' , 1 1111 incercat sa vedem in ce masura remediile propuse de
,,, r "lnisia Europeana ~i ulterior confirmate de catre instantele
.... 1., , w pot fi considerate adecvate in contextul unei industrii
T'' . . , himbarilor rapide.
r !""''' parte a lucrarii (Partea a V-a) incearca sa analizeze
,,
1 1, k particulare ale politicii na(ionale privind abuzul de
q,, dominanta, in special in ceea ce prive~te definirea pietei
1111, (Capitolul I) ~i formele de manifestare a abuzului de
, 11 <i~>minanta ( Capitolul ll). Parte a lucrarii dedicata politicii
"'''"-11' din domeniu se incheie cu analizarea unuia dintre cazu-
. "'hkmatice pentru aplicarea legislatiei nationale privind com-
' ,, "'" 1rtde abuzive, abuzul de pozitie dominanta a societatii
"" , til' pe piata autohtona a telecomunicatiilor ( Capitoluliii).
1 , l1nalul acestei introduceri, aduc in atentia cititorului
'"I' k lui Honore de Balzac: ,Este pe atiit de u~or sa visezi o
I,,. nit este de greu sa 0 scrii ". Tin sa muJtumesc tuturor
'., . 11 l' m-au !acut sa tree mai u~or peste greuta(ile aferente
' .1 .. , . 11 11 unei lucrari care se dore~te a fi o noutate in literatura de
, t111.1tl' autohtona, conducatorilor de doctorat, doamnei prof.dr.
1.1, ,, 1., Lu(a~ ~i domnului prof.dr. Paul Vasilescu, tuturor celor
. " ,raturile lor, au contribuit Ia imbunatatirea continutului
', , l11ni\ri 1, precum ~i eel or care mi-au fost aHituri in aceasta
, , , ,, 1.1 Aduc multumiri speciale colegului meu loan Lazar
, , '"' .prijinul extraordinar acordat in elaborarea acestei lucrari ~i
.. 1111 propunerile utile pe care mi le-a adresat. Multumesc
. 1 11.1 doamnei prof.dr. Liliana Mihut pentru sprijinul ei moral
, "''"''Ill ~i pentru aportul avut in dezvoltarea mea personala.
11 II 1umiri speciale pentru toti colegii care ~i-au exprimat opinia
1 '""rlf1 cu privire Ia continutul acestei lucrari, profesorilor membri ai
... , ,, , de: indrumare a elaborarii tezei de doctorat (conf. dr. Paul Cocioc
"1 <11 :vlonica-Pop Silaghi), precum ~i profesorilor membri ai
." , , ,k sustinere publica a tezei de doctorat (prof.dr. Gheorghe
, , . , :' prof.dr. Dumitru Miron). lmi exprim, totodata, recuno~tinta fata
1 """II prof.dr. Alfred Sitz de Ia prestigioasa Universitate Economica
1 " ' pentru coordonarea activitatii de cercetare pe care am
1, "'ti-ll in cadrul acestei institutii ~i doamnei prof.dr. Eva Waginger
, 1,,t1 .lcclcia~i institutii pentru sprijinul oferit inacea perioada.
XXXII Abuzul de pozi{ie dominantii

Fiind con~tienta de faptul ca .. perftctiunea e atinsa nu atunci

dind nu mai este nimic de adaugat, ci cdnd nu mai este nimic de
inlaturat" (Antoine de Saint-Exupery), solicit tuturor celor care
doresc sa faca observatii constructive Ia adresa acestei publicatii s:l-
Introduction
mi comunice opinia lor pe adresa de e-mai!laura_lazar@ymail.com

Autoarea "The climax of competition is monopoly

25 martie 2013 and all competition is nothing
Cluj-Napoca but striving for monopoly"~
(Robert Liejinann)

1 . , . ,1 ve or predatory prices, rebates based on exclusivity

11,, 111 .. 11'< refusal to supply, tying or bundling etc. are business
, , . 11,, that we can meet relatively often in practice. However,
' 1,, l<!ltl\ mentioned above may raise competition concerns in the
. 111 tl1.11 liJrms part of the strategy of undertakings that have
. , "11" .1tll market power and for this reason they can attract the
'"'', , 1111011 of competition authorities.
"''ll'tition policies in general primarily aim to maintain and
... "', 1 h, efficiency and undistorted character of competition as a

"" "' 1" ,nsure the competitiveness of national markets and the
t .... ''""''1g of the European internal market. The above objective
.... 1.1 Itt- impossible to attain if the competition would be restraint
11 ,, ." 11uns of dominant companies. However, it would be unfair
t ,,,, .111thorities would try to prevent restraints of competition by
"""1111:' the freedom to compete of dominant firms. The objective
""ll'tition policy regarding dominant companies is only to
, , . "' .md punish abusive behaviors. Nevertheless, a question
1 !tat do we mean by dominance and, especially, when can
1" .1k ;1bout an abuse of dominant position?
l I" 111 o major concepts of this book - dominant position and
1
" ..1 dominance - are rooted in the rules of the European
' '""", <~1npetition policy, even if their precise meaning is defined
,11, 1 :'I the European legislation, nor by our national legislation.
, "' 11, .s of the above mentioned concepts leaves room for

:,.rt Liefmann (1874-1941) was a German economist and

' .1!University ofFreiburg.

Capitolul I
Abordari conceptuale privind concurenta
Secfiunea 1. Abordarea economica
Concurenta, inteleasa ca stradania unora de a fi cei mai buni
1 1 1., . 111 'cderea satisfacerii in cat mai mare masura a necesita-
intr-un domeniu , poate fi regasita in majoritatea aspectelor vietii
cotidiene. 0 putem identifica in orice mediu, fiind prezenta atat in
natura - unde speciile de plante ~i animale i~i due lupta pentru
supravietuire, respectiv suprematie - ca una dintre cele trei forte
fundamentale prezente in sistemele de convietuire ale diverselor
specii, dit ~i ca fenomen component a! vietii s~ciale 2 . Concurenta
este prezenta in relatiile din cadrul comunitatilor umane, Ia ~coali\,
in relatiile dintre colegi ~i prieteni, in cadrul competitiilor sportive,
in politica, in cultura, in economie, precum ~i in alte activitati ale
vietii noastre de zi cu zi 3 .
Conceptul de concurenta i~i are originile in substantivul ,. com-
petitio" (lat.) ~i in verbul ,. concurrere" (lat.), acest din urma con-
cept desemm1nd aqiunea de a incepe lupta, stradania sau rivali-
tatea pentru suprema/ie. Potrivit Dictionarului Webster4, conceptul
1
ivf. Messier. St. lvlurray, Competition: Deal it from Start to Finish,
Ed.}ames Lorimer & Company Ltd. Publishers, Toronto, 1971, p. 3.
- Concurenta, pradare ~i mutualism - cele trei forte care ghideazll
convietuirea speciilor. A se vedea, In acest sens, P.A. Keddy, Competition,
ed. ~ II-a, Ed. Kluwer Academic Publishers, Norwell, 2001, p. 3.
' P. Cocioc, Teoria concurentei In retrospectiva, Ed. Presa Universi-
tara Clujeana, Cluj-Napoca, 1999, p. 12; D. Hildebrand, The Role of Eco-
nomic Analysis in EC Competition Rules, Ed. Kluwer Law International,
Alphen aan den Rijn, 2009, p. 101.
4
Disponibil online (http:ilwww.merriam-webster.com/dictional)'l
competition).
Abordiiri conceptuale privind concuren{a 3
, I. '. 1 Ia rivalitatea dintre doua sau mai multe persoane sau
. '" 1 1ederea atingerii unui obiectiv dorit de jiecare dintre
111
' ' I kllnitia redata mai sus porne~te de Ia sensu! comun a!
, , 1>~rtlui. insistand asupra ideii de rivalitate intr-a competifie,
.,. 1. I"'' o~rc concurent urmare~te acela~i scop, ~i anume sa ii
I ' .r ,, :1 pe ceilalti sau, eel putin, sa tina pasul cu ei.
l1 ll.tcl Porter define~te concurenta ca fiind ,.una dintre cele
1
1 ut. 1111ce forfe ale societafii " , care determina imbunatatirea
.. 11 t~<"l<>l activitatilor depuse de oameni. Concurenta este omni-
'. 111.1 ,1 in cadrul relatiilor economice, Ia nivel micro - ~i
... 1" , <>I llnic, implicand competitii intre intreprinderi, respectiv
I(
'"'"'' 111dustriale nationale ~i concretizandu-se in eforturile
,,, "'I .IJinatorilor. Acela~i autor atrage atentia ~i asupra intensi-
I
1!11 .lr.tinatice a concurentei in ultimele decenii, aceasta extin-
1" . din punct de vedere geografic ~i devenind prezenta in
" 1. <~I lt'niile vietii social e. Alti au tori definesc concurenta din
, 1.. 11' .1 cfectelor pe care le genereaza, considerand-o un proces
2
" "II .1.1 intr-o permanenta adaptare Ia fortele pietei sau o
3
... 1tlrt.11c de realizare a unui echilibru intre fortele pietei .
4
' ""' 111 l'Il(a reprezinta o notiune central a a teoriei economice ,
,,1 ,1,, .111 Ilc care au fost ~i ii sunt atribuite conceptului, conceptia
1 "''I IIHHlul de functionare a procesului concurential ~i efectele
l11' ,J';tipra dezvoltarii economice fiind insa variate. Astfel,
"1 111.1 a fost perceputa, printre altele, ca o consecinta a liberta-
,
' ""' 1111 icc, ca rivalitate intre concurentii actuali ~i potentiali, ca
, " l ai'C da na~tere Ia inovatie, ca un mecanism de selectie a
1 111 "kri lor competitive, ca un promotor a! eficientei ~i
'ccka. pentru mai multe detalii, M.E. Porter, On Competition,
r r " '"I Husiness School Publishing, Boston, 1998, p. xi.
!it!./,hmnd, op. cit., p. 101.
'vdca, in acest sens, definitia concurentei data de G. Stigler in
... 11 \lilgate, P. Newman, The New Palgrave: A Dictionary of
II
"" 'ol LEd. Palgrave Macmillan, 1987, p. 532.
, ,f,, Center on Regulation and Competition Working Paper
1 'I'' r IHJ. 2, Competition and its Regulation: Key Issues, Center on
.t ,, '"" 111d Competition, Institute for Development Policy and
111 111 l'niversity ofManchester, Manchester, 2001, p. 5.
4 Considera{ii privind conceptul de concuren{a
bunastarii economice, ca o imposibilitate de monopolizare pe
termen nelimitat a pietei sau, dupa caz, ca o !ipsa a barierelor de
intrare ~i ie~ire de pe piata.
Definitiile din dictionarele de economic surprind diverse
aspecte ale conceptului: Astfel, gasim definitii care privesc feno-
menul concurentei din perspectiva efectelor benefice Ia care
aceasta poate da na~tere, cum ar fi, de exemplu, varietatea crescutil
a bunurilor prezente pe piata sau existenta liberHitii de alegere a
furnizorilor ~i clientilor , ori definitii care o considera ca un
ansamblu de .in~er~ct.iun.i ~tratefice ale agentilor economici aflati In
cautarea unm ca~tlg mdJvidual .
Definitia pe care o regasim in diqionarul Organizatiei pe?tru
Cooperare ~i Dezvoltare Economica (OCDE) incearca sa surprmdil
mai multe valente ale conceptului. Concurenta este asimilatl\
procesului de rivafitate fntre doi sau mai mulfi agenfi economici,
scopul jiind ace/a a/ atragerii clienfilor, fn vederea cre~terii
volumului vanzarilor, a cotei de piata :fi a projitului. Sunt enume
rate ~i mijloacele cu ajutorul carora firmele incearca sa asigure
atingerea obiectivelor amintite, cum ar fi oferirea unui pret mal
scazut de vanzare sau a unei calitati mai ridicate a bunurilor ~I
serviciilor. Totodata, definitia surprinde ~i capacitatea concurentci
de a facilita inovatia, dezvoltarea tehnologica ~i progresul econo-
. 'm genera 13 .
m1c
Definitiile redate mai sus au menirea de a arata diversitatea
perspecti~elor din care poate fi privit fenomenul conc~rential in
cadrul demersurilor care au ca scop definirea acestuia. In cele co
Pentru aceasta definitie, a se vedea ~i J Black. N. Hashim=mil,
1
G.D. Myles, A Dictionary of Economics, Ed. Oxford University Press,
Oxford, 2009, p. 74.
2
N Dixit, Academic Dictionary of Economics, Ed. Isha Books, Adarsh
Nadar, India, 2005; NB. Ghodke, Encyclopaedic Dictionary of Economic~.
vol. I, Mittal Publications. New Delhi, India, 1985, p. 213, precum ~I
B. A!ichalski, The Concept of Competition and its (Re)politisation as I
Result of the Economic Crisis, SGlR 7'11 Pan-European Internatio111~.
Conference, Stockholm, Suedia, 9-11 septembrie 2010, p. l.
3
Organisation for Economic Cooperation and Developement, Glossary
of Industrial Organisation Economics and Competition Law, disponihil
online (http://www.oecdorgldataoecd/816!12376087.pdj).
I horddri conceptuale privind concuren(a 5
oI \ I IJJl l!1CCfCa sa prezentam, dintf-0 perspectiva Cfitica,
, 111111,. ccle mai des intalnite modalitati de definire a concu-
.. , . 1,,1, " perspectiva economica, urmand ca Ia final sa lncer-
' l"''lllil<llll o definitie proprie a conceptului de concurenta.
'11 c oru:urenta - forma de manifestare a libertatii de
,,,, ,,,, , .1rc se raliaza acestei opinii considera concuren{a ca
. .,;,,, intcl directc'i a exercitarii dreptului de proprietate :ji a
, ,, , ./, , tcliune a indivizilor de a-.yi eel uta satisfacerea pro-
, ;, , .,/ Conceptia are Ia baza, intr-o anum ita masura, ideile
"I Ju1 dasic. Printre primii sustinatori ai dreptului indivi-
' I I .1 llrll13ri propriile interese se numara filosoful englez
. !. , ( 1632-1704). Potrivit acestuia, cautarea interesului
, . "t1 ,,prczinta o modalitate de realizare a fericirii individuale~.
! ! .I I' II I <ll "e privind dreptul individului de a-~i urmari propriile
. .111 regasit ulterior in Constitutia Statelor Unite ale
... ,. ,, 1 111 constitutiile state lor moderne, reprezentand in acela~i
'11111 dintre princ.ipalele revendicari ale Revolutiei din 17893 .
.. ," ,l'111i de concurenta este legat In mod fundamental de eel de
. ' ,,. 111 conceptia marilor clasici ai ~tiintei economice Adam
'>-1790), David Ricardo (1772-1823) ~i John Stuart Mill
' 1
1:: ; l ldcea de libertate o regasim sub un dublu aspect, pede
4
, ,, ' ,Ji, lorma lihertatii de ac{iune a agentului economic , iar pe
'' ' 1, 11 k sub forma libertatii de alegere a consumatorilor care
.! Weigand, The International Handbook of Compe-
, 11111111111,
l ol11ar Elgar Publishing Limited, Cheltenham, 2004, p. 3.
1 1
' , ;,cu, lstoria gandirii economice, ed. a IV-a, Ed. C.H. Beck,
It '1111<). p. 174.
111/tilnn . .!. 11/eigand, op. cit., p. 3.
1 , , "'olul ei, libetiatea de actiune a agentului economic poate fi
' ,, , "I' 1111 dublu aspect: (i) libertatea de alegere a factorilor de pro-
""olltl i lor de fabricatie, a partenerilor de afaceri etc. ~i (ii) liberta-
' '" ""l,,tarc a optiunilor sau libertatea decizionala. A se vedea, In
l!odert, Microeconomia: principiile ~i mecanismele jocului,
, ' "'H-rsitara Clujeana. Cluj-Napoca, 2002, p. 194.
 6 Considera{ii privind conceptul de concuren{a
pot sa opteze pentru una dintre alternativele oferite pe piata
vederea satisfacerii propriilor nevoi 1 Libertatea de alegere
consumatorului este considerata, in contextul clasic, ca
parte din categoria libertatilor fundamentale ale fiintei umane.
Libertatea de acfiune a agentului economic apare ca o com
nenta fundamentala a ordinii naturale in lucrarea lui A. Smi
"The Wealth of Nations" (1776). Libertatea individuala este de
nita ca fiind posibilitatea indivizilor de a alege conduita pe care
considera cea mai potrivita ~i apare ca un factor care contribuic
fericirea tuturor . Libertatea de actiune apare ~i in calitate de
2
tura fundamentala a lui , homo oeconomicus ", expresie a agentu
economic liberal - perfect egoist, rational, concurential ~i social
care actioneaza in economic in mod liber, in baza dreptului
proprietate privata ~i in vederea asigurarii propriului interes,
:tara vatamarea libertatii altora 3 .
In conceptia lui A. Smith, elementul crucial pentru buna
tionare a unei economii este libertatea concurentei (identificat
actiunile .. mdinii invizibile" a pietei), care poate duce Ia reconci
erea intereselor private cu interesul public. Astfel, mana invizibil
a pietei da na~tere Ia armonizarea intereselor actorilor economi~:
proces care ar fi perturbat prin interventia statala. Potrivit prind
piului .. laissez:faire ", atingerea echilibrului economic are Joe in
mod spontan, context in care statului ii revine rolul asigurMII
cadrului adecvat pentru facilitarea functionarii pietelor. LihPt-t"'~
de actiune apare in concep(ia lui A. Smith ca una dintre conditiil
esentiale pentru existenta concurentei pe piata, alaturi de alte con
ditii, cum ar fi: numarul suficient de mare al concurentilor, astfol
1
Gh. Ciobanu (coord), Microeconomie, Ed. Risoprint, Cluj-Napm:a.
2010, p. 169.
2
.. Astfel. dupii cum fie care individ incearcii, pe cat posibi/, a-:Ji utilt;tl
capita/u/ in de::vo/tarea activitii{ii interne :ji a indruma aceastii activiltllf
in a:jafel inca! produse/e ei sa aibli cea mai mare valoare. tot a:Jafieca/1
individ urmiire:jte, fiirii indoia/ii, sii faca venitu/ anua/ a/ societii{ii edt
poale de mare .. ( ..) .. Urmiirind interesu/ sau, e/ adeseori nr.'llnFH'''"
interesu/ societa{ii mai efectiv decal atunci cand inten{ionea::ii sii-1 pr
move::e ". A se vedea A. Smith, Avutia natiunilor, vol. I, Ed.
Republicii Populare Romilne, Bucure~ti, 1962, p. 305.
3 I( . apud M Neumann, J Weigand, op. cit., p. 3.
Gh Popescu, op. cit., p. 184.
I f., 11dclri conceptuale privind concuren{a 7
. 1. . I1111111;Mt posibilitatea acumularii profiturilor de mono-
' ,, , ,.1 dl? catre agentii economici a oportunitatilor de
.1 1.1,.,,.,. ;Jc(ionarea ind~pendenta a rivalilor ~.a. In condi-
1
' ,, 1111 ,1, ;~e(iune agentii economici produc bunurile care
1 .. ". 1wnt ru consumatori, ace~tia cheltuindu-~i resursele
11 I'"'' 111 vcderea procurarii bunurilor ~i serviciilor care
1 ..... 1 . , 1 111ai mult necesitatilor lor. In acest fel, intreaga
... 1.r 1 llJJcura de un beneficiu, prin urmarirea propriilor
1.. 111c tlccare membru al societatii, libertatea de actiune
" ' .. , ,. , . 1.1 o cooperare economica care satisface necesitatile
..... 1. 111, ,, .,, crqte bunastarea generala.
11 ' " ' " ' 1 l1hcTla!ii sub forma dreptului de a urmari satisfacerea
1 I l""l'''i o regasim ~i Ia ganditorulliberal John Stuart Mill
.. 1... '"'''sa .. Despre libertate" ("On Liberty'), precizeaza
de Iibert ate care meritii aceastii denumire este
1, ''II lit
II' 11/i/l"iinferesul propriU, individual, a{Q{ fimp CQ{ flU
1 /,I rilc/m pe al{ii de libertatea lor sau nu impiediciim
:.., . /, ,, o obtine "2 Observam astfel caracterul relativ al
. " .... """'nice, c~nsiderata a fi principiul fundamental al
"' . , ' "11 11", cu momic, alaturi de principiul liberei concurente ~i al
'.1 .111 ''" proprietatii umane. Aceasta din urma a fost
. ' . 11 , .1, crtre ganditorii clasici ca fiind fundamentul libertatii
,, .. ,, ' .!1 independentei agentilor economici, constituind baza
3
"' 1 "lrunii lor economice .
t",." clasicii analizeaza concuren{a ca pe un proces
I''""'' dintr-un ~ir de actiuni ~i reactiuni Ia acestea. Astfel,
, .. ",, '" cn(ei, conceputa ca o situa(ie care permite urmarirea
' "''' 'lc'\\? de catre actorii pietei, ofera posibilitatea pentru
1 11'" 'I';Jnt Ia activitatile economice sa primeasca ceea ce i se
1 11. , .lima de specialitate sustine, de asemenea, faptul ca
., 1 111.11 11111!te detalii privind teoria clasica a liberta!ii de actiune.
./,/,hrand, op. cit., p. 101-102.
'r,'Cilom ll'hich deserves the name is that ofpursuing our
.,, >~Ill li'C~V. so long as 1re do not attempt to deprire others
,/, !heir efforts to obtain it". A se vedea Js. Jfi/1, On
'' c1p. cit., p. 127.
8 Considera(ii privind conceptul de concuren{ii
libertatea economica reprezinta o conditie a existentei ~i manifestitril
concurentei economice, constituind in acela~i timp ~i o garantic 1\
asigurarii ~i dezvoltarii acesteia, fiind fundamentul autonomici ,1
1
independentei agentilor economici Conceptia care percepe fenomc
nul concurential ca pe o consecinta a libertatii economice a inclivi
zilor de a actiona in vederea satisfacerii intereselor proprii se cons
truie~te, in opinia noastra, in jurul unei trasaturi fundamentalc 11
omului - egoismul - care constituie promotorul actiunii umano
orientate In vederea satisfacerii binelui propriu. Cum interesele indi
viduale sunt diverse ~i de multe ori conflictuale, asistam Ia na~tcrcl\
unei competitii care, teoretic, are ca rezultat victoria celui care csto
mai bun ~i mai eficient.
In opinia noastra, identificarea libertatii de actiune ca pc o
conditie suficienta prin ea insa~i pentru existenta concurentei csto
de natura sa ne induca in erome. Practica a demonstrat faptul rA
libertatea absoluta, necontrolata a agentilor economici crecazA
anarhie pe piata. Intreprinderile actioneaza In vederea consolidi'iril
pozitiei lor de piata ~i in ideea materializarii acestei dorinto
adeseori recurg Ia diverse metode pentru a evita concurenta actuaiA
sau potentiala (prin lntelegeri cu caracter anticoncurential, abuzurl
de pozitie dominanta, fuziuni menite sa elimine concurenta po
piata etc.). Libertatea de actiune contro!ata constituie doar premis11
existentei concurentei, dar in niciun caz nu poate fi identificata cu
aceasta.
2. Concurenta - o ,lupta" sau confruntare intro
concurenti actuali ~i potentiali
Definirea concurentei ca un proces de confruntare intre intcrcso
conflictuale i~i are originile In limbajul comun, aceasta fiind sino
nima cu concepte precum , lupta ", , rivalitate" sau , intrecerc "1
!'. Cocioc, Sistemul pietei ~i economiile contemporane, Ed. ETA,
1
Cluj-Napoca, 2004, p. 77.
A se vedea, In acest sens, opinia exprimata de profesorul G.J Sti~ltr,
2
Perfect competition, historically contemplated, Journal of Politilnl
Economy nr. 65/1957, p. 235, reprodus In G.J Stigler, Essays in the History
I iurdilri cunceptuale privind cuncuren(a 9
, ' , 1., 1 .,1c:ctiva, concurenta este considerata ca fiind o for-
.,,, , , 1 111tre concurenti care areca scop atingerea unor
I''"' 11tdizarea unor resurse limitate, in conformitate cu
, ... 1 1, ,,,,11\tic care se pronunta in favoarea obtinerii efec-
.,,, '"' , " 1111 cfort minim. Aceasta apare in situatiile in care
",, , ""' 1 c'Iltitati sau persoane de a obtine acces Ia un bun
'. """"'I' 1c\urse se intalne~te cu o actiune similara a unei alte
1, ""' in vedere ca rivalitatea presupune un conflict de
,, , ' .u a fost considerata ca fiind esentiala pentru viata
I l"ditica, culturala, profesionala ~i sportiva, avand Ia
3
.. '''" ''"ILIIJCI. aspiratia instinctuala a omului de a fi mai bun .
' " ' ", .. 111 111.1 care sta Ia baza rivalitatii ~i implicit a concurentei
' , 1111' ,,,. IIlvingere a concurentilor ~ide a obtine beneficiile
~; , ,, '" 111111~1 victoriei.
" , 1. , , 11tck care stau Ia baza declan~arii rivalitatii sunt de
.1.,., 111;t ~i subiectiva. Pe de o parte, rivalitatea este
,1 I ,\Iilli j({\ faptului Ca Obiectivele dorite de Catre mai multi
' 1, illll'c de catre toti in acela~i timp. in aceste condi!ii
4
' Ill q;ollOI11iCe lncearca Sa i~i Satisfaca intr-0 masura Cat
I, ill i ile nevoi, in detrimentul concurentilor. Motivatia
1
l.d. The University of Chicago Press, Chicago, 1965,
11m ~i A.J Eddy, The New Competition, Ed. A.C. McClurg
1 ,, , ,
1,1. ,.. 1913. p. 21, apud .ll,.,f Neumann, J Weigand, op. cit., p. 17.
,I
'' 1 11"1rivit parerii profesorului Ely, .,concurenfa in sens /arg
.,,.,,' II !lor interese contradictorii ". A se vedea, pentru detalii,
""'lwlition, its nature, its permanency and its beneficience,
, ,I the American Economic Association, februarie 190 I,
1 '"'I \1 Veumann, J Weigand, op. cit., p. 17.
.. 1 I'"'' de specialitate considera concurenta ca fiind o trasatura de
, , " ' ,umomii de piata, aceasta materializandu-se intr-un proces
'" ,, lillie' producatori ~i comercianti, in scopul cuceririi unor piete
' 1 1' otlnt produsele lor ~i, implicit, al obtinerii unor profituri
"' ', ,.: vedea G. Bode a, op. cit.. p. 193, precum ~i Gh. Ciohanu
tl Jl. 168.
, k.1. In acest sens, ~i P. Cook, op. cit., p. 5, precum ~i
'l'''d), op. cit., p. 168.
.1 In acest sens, opinia exprimata de!'. Cocioc, Sistcmul. .. ,
prccum ~i Gh. Ciohanu (coord), op. ,cit., p. 169.
10 Considera{ii privind conceptul de concuren{a .I bordiiri conceptuale privind concuren{a II

care sta Ia baza declan~arii rivalitatii este una subiectiva- dorinta
de invingere a concurentilor, de a acapara cat mai mult din res
sele rare, greu accesibile, care nu pot fi obtinute de catre toti
agentii economici fiind motivati de dorinta de a realiza cat
mult ~i de obtinerea unei pozitii de piata cat mai bune. Con
rea poate avea Joe in termenii pretului produselor ~i serviciil
oferite ~i/sau ai calitatii acestora ori ai avantajelor de alta
oferite de catre concurenti.
Asimilarea conceptului de concurenta cu eel de ,lupta" o
regasi ~i in lucrarea lui Thomas Hobbes': "The Leviathan" ( 1651
In conceptia autorului amintit, concurenta nereglementata da
' ,,,, 11, .1 produselor. Retinem in acest context faptul ca, potrivit
,, !<lor disputabile sau , contestabile " 1 apartinand lui
'''' 111 I 1\aumol ("Contestable A1arkets"- 1982), concurenta
1 I,,. prczenta ~i functionala pe pietele foarte concentrate ~i
' " 1 1 ,,. rcle de monopol, in conditiile in care intreprinderea
1 """ 1111.1 ,;111 aflata in pozitie de monopol este amenintata de con-
"'' I'"IL'ntiala, adica daca nu exista reglementari care sa
'' c'.ml firmelor pe piafa: nivelul costurilor necesare
' ; 1 ''' '{I este relativ redus sau aces tea sunt u~or recupera-
, ,,flll'ile de parasire a pie{ei in caz de e~ec sunt minimi.
.,, I 1111 k lllentionate, obtinerea unor profituri de monopol nu

tere Ia o stare de lupta a tuturor impotriva tuturor (i.e. homo ' " II l"''>~hila petermen lung, datorita amenintarii pe care o
hominem est). Aceasta perspectiva asupra concurentei o , 1111, nmcurenta potentiala pentru pozitia ocupata de
intr-o forma asemanatoare, ~i in teoria economica a marxismul .. , ",. 1. 1c.1 dominanta. Astfel, pe pietele contestabile ridicarea
unde concurenta apare ca o categorie dinamica, o lupta de cl , 1", I ';ln;:are de catre agentul economic aflat intr-o pozitie

pentru proprietate ~i asupra mijloacelor de productie. Concurenta '""I" I 'a fi sanctionata prin intrarea pe piata a concurentilor
3
fost privita a~adar de catre Marx ca un proces care atrage dupa s 1. i'''lhilitatearealizariiprofitului .
efecte sociale negative, cum ar fi concentrarea ~i ' 1 <~I Ill l'oiier considera, toto data, ca rivalitatea dintre con-
capitalului ~i care duce Ia ruinarea celor slabi ~i mai putin eficie "'" ,, I1J.di ;;i potentiali nu releva numai intensitatea concuren-
contribuind astfella adancirea diferentelor sociale .
2 , "I''' Jlllt{t in acela~i timp ~i baza acesteia4 . Printre factorii
Retinem in acest context faptul ca intrecerea dintre agentii 1. 1 1,, intensificarea concurentei sau a rivalitatii autorul
nomici este dusa rareori Ia extrem, rivalitatea caracteristica vi .... ,, 1 1. ,, !lira aspecte care tin de numarul ~i puterea de piata a
economice reale fiind una rationala, cooperarea dintre actorii pie
nefiind exclusa in ipoteza in care aceasta contribuie Ia reali
' """'"'a de piata disputabila sau contestabila provine din trasatura
unor obiective comune, cum ar fi, de exemplu, protejarea fata
3 ,, .1111 tip de piata, unde pozitia de monopol a lntreprinderii
concurenta . ' "'"''lata" prin posibilele actiuni ale potentialilor concurenti
Concurenta ca proces de rivalitate nu trebuie privita insa 1 ., J, 11 ';uc pot sa intre pe piata datorita lipsei sau caracterului
trictiv. Astfel, potrivit lui Michael Porter4 , trebuie sa avem in ve "' '' ''" .d harierelor de intrare). A se vedea P. Cocioc, Sistemul. .. ,
re nu numai concurenta dintre competitorii direqi, ci trebuie ; 111'1
tinem cont ~i de aspectele care tin de concurenta potentiala, 1,-,,_ pentru mai multe detalii privind definirea ~i trasaturile
puterea de negociere a furnizorilor ~i a clientilor sau de intersch 1, l'"1.1hdc, idem, p. 109-110.
" 1"1 11111 multe detalii privind pietele contestabile, a se vedea ~i
1: f.. han. J Langmead, An Introduction to Modern Econo-
1 1 , , . . 1 l~d. Langman Group UK limited, Londra, 1994, p. 183;
Thomas Hobbes (1588-1679).
2 1 I he Role of Economic Analysis in EC Competition Rules,
A se vedea, pentru detalii, Gh. Popescu, op. cit., p. 488.
3 ' I 1\, International, Alphen aan den Rijn, 2009, p. 131; U Shy,
P. Cocioc, Sistemul..., op. cit., p. 79.
4
A se vedea ivf. Porter, op. cit., p. 2, precum ~i S. Estrin, ' ''1 11111.ation: Theory and Applications, Ed. Massachusetts
Introduction to Microeconomics. ed. a IV -a, Ed. Harvester Hemps! I I l11111l!lgy, )995, p. 207-209.

Cambridge, 1995, p. 27 I. ''I' cit., p. 19.

12 Considera{ii privind conceptul de concuren{i7
concurentilor dintr-o anumita ramura economica. Astfel, daca 111
rul concurentilor dintr-o anumita industrie sau piata este marl'
ace~tia dispun de o putere de piata aproximativ egala, rivalitatcn
fi una sporita, Ia fel ca in situatiile in care barierele Ia ie~irea de
piata sunt ridicate ori daca ramura industriala sau piata in
beneficiaza de o cre~tere lentil. Principala forma de concurenta
tificata de Porter a fost considerata aceea care are Ia baza
produselor ~i serviciilor oferite pe piata de catre concurenti.
fiind cu at<'it mai intensa cu cat interschimbabilitatea acestora
mai ridicata ~i cu cat aspectele care impiedica reorientarea consu
torilor catre un alt producator sunt mai red use (cum ar fi, de e,
plu, loialitatea de marca, efectele de retea, costurile adaptarii tc
logice etc.). Pertinenta concluziilor lui P01ter este justificatil
realitatea cotidiana, conform careia, pentru consumatorul oh
criteriul pretului primeaza, in ipoteza in care acesta trebuie sa
intre produse care prezinta trasaturi similare, destinate satisl;
aceleia~i necesitati umane. Consumatorul obi~nuit este tentat sil
reorienteze catre produsul mai ieftin, daca performantele acestuin
cele ale unui produs similar sunt aproximativ egale. Totu~i. ar
reorientare a consumatorului catre produsul mai ieftin poatc sll
aiba Joe in situatia in care: acesta preferi'i o anumita marrll
produse; dadi in c:1zul reorientarii catre produsul mai ieftin ar
de suportat costuri legate de adaptarea tehnologica (de exc1
costurile cursuri!or de form are pentru angajati in cazul sch
unui program informatic cunoscut, utilizat intr-o institutie puh
cu unul mai putin cunoscut); sau daca aprecierea lui pentru un
mit produs cre~te odata cu numarul utilizatorilor unor servicii j,
tice (de exemplu, optiunea consumatorului pentru o anumita rcll'll
telefonie mobila pentru a comunica mai facil, 'in contextul exi
unui numar mare de abonati arondati aceleia~i retele).
Rivalitatea materializata intr-un razboi agresiv a! preturilor a
considerata o posibila amenintare Ia adresa profitabilitatii
derilor, spre deosebire de formele de concurenta Ia care recurg 1
prinderile ~i care au in vedere alte aspecte care pot aduce
torilor un plus de beneficiu sub aspectul trasi'iturilor produsului,
serviciilor postv<1nzare oferite de producator, a! marcii prod
etc., care tind mai putin sa erodeze profitabilitatea, din moment
reprezinta cele mai des intalnite considerente de cre~tere a pretu1
I' ,, , /, 1ri conceptuale privind concuren{a 13
fJ , 1 11. IIJ\;1 sa produca efecte pozitive asupra eficientei
;c- 1 , ~I I "1 1vc pe o anum ita piata. Astfel, concurenta venita
~ , , . ~ 1111"' ,._,crcita presiuni asupra intreprinderii in privinta
,., ~ 11 11 111udalitatilor de reducere a costurilor de productie,
,, ' .. ~~ 1 . 1~ 1'11'-;l pentru oferirea unui pret de vanzare care sa
I .. , I' ollll lll:lsura cat mai mare posibiliHitilor financiare ale
0)
; 1 - 1 1 1, , 111 .t abordarii conceptului de concurenta prezentata
,_,. "' 111c11L1 poate fi definita ca fiind conji-untarea dintre
- . t 111 '<' pe o anum ita piaJa sau intr-a anumita ramura
. rt u .:..:1isirea celor mai efzciente modalitafi de scadere
: ', luc( ie ~-ide oferire a unor produse !;i servicii care
- ''''' u mc1sura cat mai mare nevoilor consumatorilor,
l' : ni unei rate superioare a profitabilita(ii fata de
1
,
111 "I 11111a noastra, definirea conceptului de concurenta
.... 1 1 1,, ., 1iva confruntarii care are Joe 'intre concurenti
''"'"I 11111/IC. Astfel, nu trebuie sa ignoram faptul ca putem
1
11. . 111.1 concurentei (a concurentei potentiale, desigur!) pe
r~i I .. " .1.1, .1 lipse~te Ia un moment dat confruntarea actuala
... ~" 1111 uun ar fi, de exemplu, situatia pietelor disputabile,
'"' 1 1, 111 rclerire mai sus, sau a pietelor de oligopol, unde
t+ 1- 1 '"' ,1 11;1 sa se intre in concurenta, preferand incheierea
. ' 1 , 11 Iotodata, trebuie sa avem 'in vedere paradoxul
.. 1 I '"J'Id urmarit de catre intreprinderile care participa Ia
1,1 1.1 'oncurentiala" fiind tocmai reducerea intensitatii
~~ " , 111111 ,. combatanti! Dorinta fireasca a intreprinderilor
II ,J 1dc;:e pozitia de piata. intreprinderile cu o putere de
" "'""'' 1111<~1 nu fac exceptie de Ia aceasta regula, comporta-
.1 1 1\, .tie intreprinderilor avand ca scop crearea premi-
, .. 1," 1 lllllidarea profiturilor de monopol.
I ' ,,,ntru detalii, M. Neumann, Competition Policy. History,
1 1 ,, 1" c, Ed. Edward Elgar Publishing, Celtenham, 200 I,
14 Considera(ii privind conceptul de concuren{a
3. Concurenta - mecanism de selectie, promotor ul
inovatiei ~i al ,distrugerii creatoare"
Concurenta poate fi perceputa nu numai ca forma de mani tc~
tare a libertatii economice sau ca un proces de confruntare lnt
concurentii actuali ~i potentiali care l~i desfii~oara activitatea pe u
anumita piata sau in cadrul unei anumite ramuri economice, ci ~i
un proces evolutiv, aflat In permanenta schimbare, care confera
stimulent pentru lntreprinderi sa inoveze, fiind in cele din urmii
mecanism de selectie a celor mai eficiente dintre acestea.
Printre giinditorii ce sunt reprezentanti de marc a ai concept
evolutioniste asupra concurentei il mentionam pe Joseph A
Schumpeter (1883-1950). Potrivit acestuia, concurenta se intreti
doar prin inovatie, aceasta implicand descoperirea ~i
diverselor procese de reducere a costurilor de productie, a noih
produse ~i a noilor modalitati de organizare a activitatii
mice 1 In conditii de concurenta, ori de ciite ori preturile excede<r
pe termen lung costurile de produqie medii, posibilitatea obtinerU
profitului va atrage intrarea pe piata a unor noi concurenti. Cre~tc
rea productiei va determina, in cele din urma, scaderea pretului
viinzare ~i, implicit, scaderea profiturilor , in conditiile in c
2
nivelul cererii ramiine nemodificat.
In opera sa intitulata ,. Capitalism, socialism ~i democru(ie
("Capitalism, Socialism and Democracy" - 1942) Schumpeter ~
arata un sustinator al ,distrugerii creatoare" - a formei de concu
renta care are Ia baza descoperirea unor produse noi, a
tehnologii noi de productie, a unor noi surse de aprovizionare sau I
unor noi forme de organizare a activitatii productive ~i care
avantaje de cost ~i de calitate decisive pentru intreprinderl
Schumpeter asimileaza efectele unci astfel de concurente cu ce
1 0 parere asemanatoare cu cea exprimata de J .A. Schumpeter o g:'lsirn
~i Ia Friedrich von Hayek, reprezentant mmcant al ~colii de Ia Viena, ~nrt
a considerat ca printre meritele deosebite ale concurentei se numara fapt
ca aceasta duce Ia orientarea resurselor catre activitatile noi, i
ducand astfel Ia adaptarea activitatilor economice. A se vedea, pentru
multe detalii, G. Bodea, op. cit., p. 196.
2 i~<ptul consumatiei: interferente ~i delimitari, in Studia
A se vedea, in acest sens, M. Neumann, J. Weigand, op. cit., p. 5.
If,," dilri conceptuale privind concuren{a 15
I
"
/.
''"II
I
.. ,
J!,, 11 dament, privit comparativ cu efectele unci opera-
I. i l l ' .J ll~ll .
. '. luf/()nist/i a concurenJei percepe astfel concurenta ca
1... , k schimbare ~i nu cape o stare de echilibru, caracte-
" 1. 11111111 iUI structura de piata. Potrivit acestei teorii, concu-
1 I"' I"~ 11 j cste cea care stain spatele dezvoltarii economice.
"' "r.' ,.. k privita ca un proces care implica In permanenta
k I "' ol il11o .1 ll'ilHOJOgiiJor de prOdUC!iC ~i a CaJitatii prOdUSeJor
" 1 \ 1k L concurenta nu se desfii~oara doar sub aspectul
1 ... [.. , 1 illosturilor de productie, ci are Ia baza unset mai larg
fi
.. 1.J!, 1cum ar calitatea bunurilor viindute, serviciile post-
"' 1111 etc.). In literatura de specialitate s-a sustinut astfel
'"' J'll;r tcoriei evolutioniste, concurenta apare ca un factor
" '" 1 n olutia constanta a sistemului economic ~i exercita
t "" , .. 111111 a inova. Perceputa astfel, concurenta poate asigura
11 ,, 1 1111or produse ~i servicii In functie de preferintele con-
" .t .. 1 111 vcderea satisfacerii optime a necesitatilor acestora,
~ 1 .IJII',t;trea productiei Ia cererea de pe piata ~i Ia tehnolo-
;' 1. l'l'"lm:tic disponibile. Rezultatul este acela a! asigurarii
; ,,, ,(,''reality as distinguishedji-om its textbook picture, it is not
'"'l"'tition l1'hich counts but the competition fi'om the new
1
i/11 tf<'ll' technology. the new source o_( supply. the new type o_f
11;,,. larf?est-scale unit of control for instance) - competition
.. ,.,, ,,, /, 11 decisive cost or quality advantage and which strikes not
,.,., of the profits and the outputs of the existingfirms, but at their
"''/their very lives. This kind o_f competition is as much more
,,, !Iii other as a bombardment is in comparison with forcing a
'""'h more important that it becomes a matter of comparative
";,, ther competition in the ordinary sense fimctions more or
" 1hc p01verfit! lever that in the long run expands output and
., ;, '.1 is in any case made of other sll!ff". A se vedea, in acest
i;u;11peter, Capitalism, Socialism and Democracy, 1975,
1 I ': \ftc halski, op. cit., p. 12.
I' 1; i I' Cook, op. cit., p. 9-10.
,, " I. !111itia conceptului de consumator In literatura juridica de
,,. vedea ~i J Goicorici, Dreptul consumatiei, Ed. Sfera
" :1 i, 2006, p. 15 ~i urm.; S Deleanu, Dreptul comunitar a!
lt,1bq-Bolyai" nr. 1/2008, passim.
16 Considera{ii privind conceptul de concuren{a
utilizarii optime a resurselor, prin stimularea cre~terii productiei ~i
determinarea alocarii veniturilor pe criterii de eficienta ~i producti
1
vitate
Intr-o conceptic evolutionista concurenta poate ti definita ~i cu
un proces de descoperiri In urma caruia procedee tehnologicc,
produse ~i servicii noi sau lmbunatatite sunt oferite consumatorilor.
Efectul este aceta al cre~terii profitului, acesta constituind stimulen
tul pentru alte inovatii. Concurenta este perceputa asemenea unui
mecanism de selectie In urma caruia eel eficient supravietuie~tc,
fiind un proces unde zi de zi exista atat ca~tigatori, cat ~i perdanti.
Inovatia apare ca principala sursa a evolutiei economice, fiind rezul
tatul stradaniilor depuse de lntreprinzatorii animati de dorinta acu
mularii, maximizarii ~i mentinerii profiturilor . Producatorii - itl
3
scopul asigurarii supravietuirii - vor fi stimulati sa profite de oca
ziile de cumparare, respectiv vanzare favorabile, precum ~i sa lnvctc
In mod constant descoperind produse noi, tehnologii noi de produc
tie, noi surse de aprovizionare ~i modalitati de organizare a activiti'ilil
cu caracter inovativ.
Totu~i, perspectiva de definire a concurentei Ia care ne-am refcrit
mai sus nu ia In considerare realitatea conform careia rezultatul
,procesului de selectie" poate fi perturbat prin actiunile concertatc
ale lntreprinderilor de pe piata, precum ~i prin actiunile unilateralc
ale intreprinderilor care detin o putere de piata semnificativa. Astld,
comportamente abuzive precum refuzul furnizarii unei facilitilli
esentiale poate preveni inventarea unor produse noi de catre concu
rentii intreprinderii care beneficiaza de un avantaj concurential datu
rita faptului ca are acces Ia aceste facilitati esentiale (cum ar fi, da
exemplu, in cazul unei societati care se ocupa de distributia gazulul
metan, reteaua de distributie). Vanzarea cuplata a produselor (do
exemplu, in cazul vanzarii imprimantelor impreuna cu o anumi
marci1 de cartu~e) poate duce Ia reducerea sau excl
1
Idem, p. 12-13.
2
A se vedea .'vf. Neumann, op. cit., p. 10.
3
Pentru mai multe detalii privind conceptul de .,distrugere creatoarc"
conceptia schumpeteriana despre evolutia economica, a se
Gh. Popescu, op. cit., p. 895-899, precum ~i R.G. Lipsey, KA. C'h!)'Sfal,
tive Economics, Ed. Oxford University Press, Oxford, 1995, p. 244-247.
lhordari conceptuale privind concuren{a 17
" ,J, 1 l'c piata produsului cuplat (in exemplul nostru, pe cea
.. ,., . 1.. 1 llL'Iltru imprimanta). Barierele artificiale instituite de
,1111. 1'llllderile stabilite pe piata In calea intreprinderilor care
, 11111 pc piata (de exemplu, prin aplicarea unor preturi de
. 1 1.1spuns Ia intrarea unui nou concurent pe piata) pot
'"1, .J,, 1 IIJilctionarea optima a mecanismului ,distrugerii
' ,J .. II
'1 I c ountrcnta ~i lipsa barierelor de intrare ~i ie~ire
I" pLd;'l
1 .1,,, 11 ,, >nceptiei care define~te concurenta in termenii liber-
,, .. 1 ,,11.\lc ~i ie~ire de pe piata. aceasta este prezenta pe piata
'''"I' .11 aparitia unui !lOU vanzator pe piafa nu este imposi-
' '' II ,J ,\Jill timp cat intrarea intr-o anumita industrie este Iibera
. "' .ucietatile deja prezente pe piata neavand un avantaj
.,. 1111.d semnificativ fata de cele care vor sa l~i faca intrarea
, 1 " , I 1;ts<'itura definitorie a pietelor perfect concurentiale ~i a
., , 11 lllttabile, !ipsa barierelor de intrare ~i ie~ire exprima
.1 11 .. I 11valilor actuali ~i/sau potentiali in contextul existentei
. . ,. ,[, 1 Astfel, concurenta este prezenta pe piata, in forma
I I .,, 1 . , 1 putin, atat timp cat aparitia pe piata a unui nou vanzator
111111\lli<"t ramura economica sau pe o anumita piata este posi-
. II 1 c'Jti!ii aduc cu ei noi capacitati de productie ~i dorinta de
11 1, .. ~;t de piata, aspect care exercita presiune asupra preturi-
' , , 111 .11c, a costurilor de productie suportate ~i asupra ratei
1'11"1 necesare pentru a concura. Rezultatul este aceta al
. , ", 1" 1>rcturilor Ia un nivel red us sau, dimpotriva, efectuarea
"' .. tllii masive in capacitatile de productie, in vederea
, , k a. in acest sens, RL Liefman, Monopoly of Competition as
, 1. .uvernment Trust Policy, Quarterly Journal of Economics
1 1 1 -~ 16, apud M Neumann, J Weigand, op. cit., p. 18.
. illup, Competition, Pliopoly and Profits, Economica
. apud .M Neumann, J Weigand, op. cit., p.l8.
 Considera{ii privind conceptul de concuren{ii
18
eliminarii amenintarii materializate in posibilitatea intrarii pe pi
a unui nou concurent .
1 1
Definitiile barierelor de intrare pe care le regasim In literatura
specialitate sunt variate, in privinta sferei factorilor considerati
intn1nd in categoria barierelor de intrare, respectiv de ie~ire de
piata, neexistand, pana in prezent, o conceptie unitara. Ne alatur~
insa opiniei potrivit careia barierele Ia intrare reprezinta factori
2 ... , l1 111\l,tqiile in echipamente utilizate pentru productia unui
previn sau impiedica intrarea pe piata a unor noi concurenti . Ast
de exemplu reglementarile legale care acorda monopol unei s
intreprinderi pe o anumita piata pot constitui o bariera cu
absolut pentru intreprinderile care vor sa i~i faca intrarea pc
anumita piata. In schimb, alte tipuri de bariere, cum ar fi dreptur
de proprietate intelectuala care acorda drepturi exclusive pentru
anumita perioada de timp, accesul privilegiat Ia materii prime c.
tiale, nivelul ridicat a! costurilor irecuperabile etc. pot constitui.
functie de talia concurentului care i~i dore~te sa faca intrarea
piata, factori care impiedica sau amana momentul intrarii pe piap.
Concurenta potentiala reprezinta o constrangere concurenti
importanta asupra 'intreprinderilor. Barierele de intrare exista ori
cate ori intreprinderea stabilita pe piata are un avantaj fat<)
concurentii potentiali pentru ca se afla deja pe piata, pentru ca dcti
drepturi speciale, are acces privilegiat Ia anumite materii prime
dispune de anumite avantaje de cost. Posibilitatea de intrare a
intreprinderi noi poatc fi influentata ~i de natura pietei In cau
Astfel, in situatia in care piata este caracterizata de existenta u
contracte incheiate pe termen lung, 'intreprinderea care dore~tc
intre pe piata trebuie sa a~tepte momentul reinnoirii
contracte. Totodata, intrarea va fi mai probabila pe o piata aflat:"l
1
A se vedea ~i M. Porter, op. cit., p. 8.
2
P.A. Samuelson. WD. Nordhau, Economics, Ed. McGraw-Hill I
national Editions, ed. a XIII-a, Londra, 1989, p. 572; Ph.
B. Khan. J Langmead, op. cit., p. 171; European Commission, Glossary
terms used in EU competition policy - antitrust and control of concent
ons, Office for Official Publications of the European Communi!
Luxemburg, 2002, p. 17; Organisation for Economic Cooperation
Developement, Glossary of Industrial Organisation Economics and
tition Law, p. 12-13; s. Chand, Dictionary of Economics, Ed. Atlant
Publishers & Distribuitors, New Delhi, 2006, p. 25.
llt !l'dari conceptuale privind concuren{a 19
1,, ;1t pc o piata aflata in declin, in cazul acestora din
",.1 II L II l~rCU pentfU lt1treprindere Sa-~i dezVO!te 0 C!ientela
f I
1 ,, , k mai des intalnite exemple de bariere de intrare
lllllltll
"' ,;, "''""fJCrabile, care, odata efectuate, nu pot fi recupe-
1 11 I IIIH:i eventuate ie~iri de pe piata, cum ar fi, spre
io... ,,, .111 costurile necesare dezvoltarii unor produse pentru
1
" , .,, l''ciala de consumatori . Aceste costuri due Ia crearea
, 'I .1. 111trare datorita faptului ca 'intreprinderile care i~i fac
.. 1 1 1' ;111urnita piata tin cont de prezenta unor astfel de
" 1. 111 momentul in care analizeaza caracterul profitabil al
" , .1. 1111rare din perspectiva posibilitatii asigurarii unei rate
.. ,1.,1 .. 11 IL'Cuperare a investitiilor;
u! ;ril'i!cgiat Ia materii prime esen{iale in procesul de
r ' 1, 1.... 11c sa fie considerat o bariera Ia intrare, in situatia in
"'""!I, prime sunt rare sau limitate, iar accesul Ia acestea
., 11 I'' 11.ahil pentru a concura eficient pe o anumita piata.
.. 1 1,,, 1 1kgiat Ia materii prime poate exista, de exemplu, In
' .,,,, l'1111dcrilor integrate vertical. De asemenea, o retea de
1 I I 1,1rtc dezvoltata poate fi considerata o bariera Ia intrare,
1 , <IJ.irca unei alte retele similare este practic imposibila
' 11' 'k di ficila ori in situatia in care acest lucru nu este de
1,, 1111>1ive de politica publica (aceasta este situatia, de
1 1, ''' ,azul rete lei pub lice de distributie a apei, a gaze lor
' 1 l'>tcmului de canalizare etc.);
u1 tic de proprietate intelectua/(/ pot fi percepute ca
. 1. 111trare doar ex post, adica ulterior dobandirii lor.
, I 1 1tlllc, adica anterior dobandirii lor, acestea reprezinta
. ".! 111 lll'ntru intreprindere de a in ova;
.<~flllll/(Jr
Economic Cooperation and Development, Glossary
' ,, 'II <lrganisation Economics and Competition Law, Ed. OECD
.,, " l';lliS, p. 82.
,;, .\n Introductory Guide to EC Competition Law and Practi-
1 .111d Maxwell, Londra, 1994, p. 15; P Craig, U de Btlrca, EC
' 1 '"c' & Materials, Clarendon Press, Oxford, 1998, p. 952.
20 Cunsideratii privind conceptul de concurenta
reglementarile legale pot sa constituie bariera Ia intrare In
situatia in care limiteaza numarul intreprinderilor care pot opera pe
o anumita piata sau daca stabilesc diferite standarde tehnice carora
produsele trebuie sa le corespunda (de exemplu, reglementarile
privind sanatatea ~i securitatea consumatorilor);
- economiile de scara au ca sursa scaderea costului mediu de
productie pe unitate de produs, odata cu crqterea numarulul
unitatilor fabricate. Economiile de scara se analizeaza in legaturll
stransa cu scara minima eficienta Ia care trebuie sa se faca intrarea
pe piata, astfel incat aceasta sa fie eficienta, adica sa reprezinte o
constrangere concurentiala pentru intreprinderile deja stabilite pe
piata. Economiile de scara reprezinta bariere de intrare daca tinem
cont de faptul ca atingerea unei cote de productie viabile poate sll
necesite timp ~i sa pretinda noului intrat sa opereze pe piata pentru
un anumit timp in pierdere;
- efectele de refea exista acolo unde aprecierea utilizatorilor
pentru un anumit produs/serviciu integrat intr-o retea cre~te cu dt
sunt mai multi utilizatori ai aceleia~i retele, mai ales in situatia In
care exista incompatibilitatea produselor/serviciilor oferite de
1 , " I illl a concurentei, ca o !ipsa a barierelor de intrare pe piatii,
intreprinderea presupus dominanta cu alte retele . 0 lntreprindere
cu o retea bine stabilita, cu multi utilizatori, poate avea un avantaj
concurential fata de o intreprindere nou-intrata pe piata, care nu are
acces Ia reteaua respectiva ~i este nevoita sa-~i dezvolte proprin
. IVa-:
retea nva i 1d 1 ." luali ~i potentiali, ci trebuie prevenite ~i/sau, dupa caz,
1 Pentru mai multe detalii privind efectele de retea, a se vedcn
.if. Neumann. J. Weigand, op. cit., p. 38.
2
Aceasta este situatia, de exemplu, In cazul retelelor de telefonie sau
in domeniul tehnolgiei informatiei. Astfel, de exemplu, In cazul societlltil
Microsoft (a se vedea Decizia Comisiei din 24 martie 2004 COMP/C
3/37.792, 448-464), s-a constatat ca existenta barierelor de intrare Sll
datorau, In principal, efectelor de retea. Curtea de Justitie a Comunitatilor
Europene a stabilit cii produsul relevant, sistemul de operare Microsoll
Windows, reprezenta nu numai produsul dominant pe piata sistemelor do
operare pentru calculatoarele personale, ci ~i un standard in domeniu.
Astfel, majoritatea utilizatorilor preferii platformele pe care pot utiliza llll
numiir mare de aplicatii. iar designerii de software pentru calculatoare i~l
scriu aplicatiile pentru sistemele de operare cele mai populare.
Ihordiiri conceptuale privind cuncuren{a 21
' 1 , ,, '""'cntul fntreprinderilor stabilite pe pia{a. Acesta intra
.1 I 1.1 harierelor de intrare comportarnentale, constand in
""" " 1k vcnite din partea intreprinderilor stabilite pe piata Ia
1. 1 """ IIItrarilor, cum ar fi cele care privesc investitii suplimen-
111 IJ'Ilitatea de produqie in vederea initierii unui razboi al
,. 1"1l"1 lll'<treademarci~iprodusenoietc.
1
1 11111 am mentionat mai sus, !ipsa barierelor de intrare ~i
t. J1'. piata reprezinta o trasatura caracteristica atat a piefelor
. ,, .I dt ~i a celor perfect concurentiale. Diferenta poate fi
111 11.1 .11h aspectul numarului de firme necesar a fi prezente pe
, " I \ 1kl. in opinia noastra, pe pietele perfect concurentiale
2
.. . ""' . illlcurentilor este foarte mare , iar pe cele contestabile nu
1 1 1 lllllllarul acestora. Competitivitatea pietelor contestabile are
1 1 111ccp\ia potrivit careia preturile se vor mentine Ia un nivel
."1 11111 datorita amenintarii reprezentate de posibilitatea intrarii
1 " 1 1 1111ur noi concurenti, apti sa produca Ia fel de eficient ca ~i
11 1. '[ .tabiliti pe piatii, datorita accesului liber Ia tehnologie,
3
11'"1 .klinitorie a unor asemenea piete .
1 1<1Iduzie Ia cele spuse mai sus, retinem faptul ca definirea
1
, I I
I 111 pe necesitatea prezenfei pe piafa a rivalilor actuali .~i
:1: I otu~i, pentru asigurarea unui mediu concurential apt sa
.I .1 ,,, intretina performanta pietelor, nu este de ajuns existenta
... II '" 111 aqiunile unilaterale ale intreprinderilor cu o cota de piata
"" 11 111 "t care pot afecta intensitatea concurentei pe o anum ita
.. , 1. 1.1 cctitudinea intrecerii dintre combatanti.
. 1111.wlion for Economic Cooperation and Development,
"I' cit, p. 13-14.
''"nJ Dictionary of Economics, Ed. Atlantic Publishers & Dis-
." w Delhi, 2006, p. 63; D. Dehroy, The Sterling Dictionary of
"" hi. Skrling Publishers private limited, New Delhi, 2009,
""umn, op. cit, p. 5.
tllll//l/1, op. cit., p. 29.
22 Considerafii privind conceptul de concuren{a .lhordiiri conceptuale privind concuren{a 23
5. Concurenta ca imposibilitate de monopolizare .. ' "' '.itatca scaderii costurilor de productie ~i pe cea a efec-
permanenta a pietei .... "'' 1 ' llimbari tehnologice, fiind imun Ia presiunile concu-

' ' 1,,.,,kr\.'a de bunastare atribuita monopolului a fost masu-

' 1 '" 1,,,rdcrea surplusului consumatorilor ca urmare a faptului
A~a cum am aratat anterior, concurenta a fost perceputa mal
, ,,,.,1, c:-.cedeaza costurile marginate. Efectele negative au
ales ca o lupta sau confruntare. prin care concurentii incearca sd
ca~tige o intluenta semnificativa asupra stabilirii preturilor. Ccl
"' " .11L' inca de catre Adam Smith, care a evidentiat doua
care au furnizat o definitie prin negatie a concurentei au considerat ' " I ~<' k negative ale monopolurilor: preturile crescute fata
ca prezenta concurentei inseamna absenta monopolului pe piati\ 1 1"'''':11\.' in contextul unei concurente perfecte ~i prezenta
1.. .1, 111trare pe piata Acesta a remarcat ~i aspectul negativ
1
1
sau !ipsa posibilitatii exercitarii unui control asupra stabiliril
preturilor de catre un anumit concurent .
2 ''"' k 11ivclul costurilor de productie, constatand faptul ca
'1 1' "''1ilor concurentiale poate ridica costurile de produqie
Monopolul a fost definit ca o structura de piata caracterizata dd
I """lll!ll ~i Sei'Vicii)or Vandute, prin neglijarea importantei
prezenta unui singur vanzator pe piata ~i ca o situatie de piatl
opusii fatii de cea a concurentei perfecte. Definitiile date monopo ' 1 111111imizarii costurilor unitare de productie de catre
I II.Jil' in pozitie de monopol 2 .
lului pun accent asupra efectelor negative pe care acesta poate sa lc
3
aiba asupra buniistarii consumatorilor . Astfel, monopolistul, avilnd '' "''''Tile concurentiale care se puteau na~te in urma reali-
""' I ''''l'lcgeri intre lntreprinderi ~i prin crearea unor pozitii
un control semnificativ asupra nivelului preturilor pe care lc
""I '"I :111 fost considerate de catre Smith ca fiind lntotdeauna
solicita. poate pretinde un pret mai ridicat pentru bunurile ~i servi
'"' ,,. "''''ll'sului public, scopullor fiind aceta de a servi intere-
cii le furnizate, fata de eel care ar fi stabilit in conditiile concurent~l
... ,. '' J.Jiltilor, permitand acestora sa realizeze profituri peste
perfecte. Ca urmare a cre~terii nivelului preturilor, monopolistul vn
], 'I "' <] lll:d '. Un monopolist poate sa influenteze pretul pietei
fi In masura sa acumuleze profituri peste nivelul normal (In con
I ' "k pc care le ia privitor Ia nivelul produqiei. Astfel, in
ditiile In care nivelul cererii se va mentine Ia acela~i nivel), avilnd
lac un transfer de bunastare de Ia consumatori Ia monopolist. " 1'" t 1d descre~te cu tiecare unitate prod usa, in contextul In
' 1 .1 r:llniine constanta. Totu~i, interesul monopolistului nu
Spre deosebire de o piata concurentiala, pietele de monopol
' .111d:t Ia un pret mai scazut ~i va recurge Ia scaderea
lnlatura cateva dintre dorturile majore ale concurentei, depusc in
1
kcizie care va avea ca ~i consecinta cre~terea pretului
vederea scaderii costurilor de productie ~i a gasirii unor solutil
,,, 1

'" " 1:11;1 de eel care ar fi specific pietelor concurentiale.

tehnologice inovative. Astfel, se considera ca monopolistul ml
1 .. ,, 'I' 1kk consecinte negative ale monopolului au fost
4
' "' I itcratura de specialitate recenta , printre acestea fiind
1 A se vedea G.J. Stigler, Perfect competition historicallly contempln
ted, Journal of Political Economy nr. 65/1957, p. 262, apud f'vf. Neumann. '""''"n. J Weigand, op. cit., p. 4.
J IVeigand, op. cit., p. 20. k.1. in acest sens, ~i Organisation for Economic Cooperation
2
E. H. Chamberlin, The Theory of Monopolistic Competition, "'' "' Cllossary ... , op. cit., p. 86.
Ed. Harvard University Press, Ca,mbridge. 1933, p. 7, apud /vi. Neumann. de a opinia lui Smith privind lntelegerile lntre lntreprideri,
J Weigand, op. cit., p. 20. In opinia lui Chamberlin, monopolul !. I; und. op. cit., p. 103: "People of the same trade seldom
reprezinta, de regula, controlul exercitat asupra ofertei, deci asuprl ' ,,en for merriment and diversion, but the conversation
pretului, iar o preconditie a concurentei perfecte este ca nimeni sa nu aihl '' 11 /'11'1/Cl' against the public, or in some contrivance to rise

un asemenea control. '"i''"sible indeed to prerent such meetings by any lw1 1rhich
3
Organisation for Economic Cooperation and Development, !., ' recuted, or ll'OIIId be consistent with liber(r am/justice".
Glossary ... , op. cit., p. 59. 1
'"'" op. cit., p. I 03.
24 Considera{ii privind conceptul de concuren{a
amintite: (i) cre~terea profiturilor monopolistului care va duce Ia
transfer de bunastare de Ia consumator Ia monopolist (!ipsa '''"'~~'''"
de alocare); (ii) o posibila reducere a calitatii produselor oferite
sumatorilor; (iii) cre~terea costurilor de productie datorita nivelul
redus a! concurentei {!ipsa eficientei productive); (iv) reducerea
disparitia stimulentelor pentru a inova (!ipsa eficien{ei dinamice).
Monopolul a fost perceput astfel ca o situatie opusa cone
libere, iar cei care au lncercat definirea In mod negativ a cone
au considerat ca aceasta lnlatura toate beneficiile pe care prezc
concurentei pe piata le implica: preturi reduse, varietate mai marc
produselor ~i calitatea lmbunatatita a bunurilor ~i serviciil
perceptie care a ramas valabila chiar ~i astazi 1. Totu~i, trebuie ti
cont de faptul ca lupta pentru dobandirea unui anumit control asu
pretului reprezinta promotorul concurentei. Facem trimitere In
sens Ia parerea lui Robert Liefmann exprimata In articolul
publicat In 1915 In Quarterly Journal of Economics, potrivit
.. sfdr!jitul concuren{ei if reprezinta monopolul, iar concurenta
este altceva deceit lupta pentru ob{inerea monopolului" ("the
uf competition is monoroly and all competition is nothing
striving for monopoly") . Astfel, lncercarile firmelor care v
mentinerea ~i consolidarea pozitiei lor de piatii fac parte
eforturile obi~nuite ale firmelor depuse In direqia
profitului ~i implicit, a maximizarii capitalului investit.
6. Concurenta - factor al asigurarii bunastarii econc,.
mice
Concurenta a fost considerata totodata ca fiind mecanismul
fundamental pentru atingerea eficientei economice ~i a bunastlrll
A se vedea discursul vicepre~edintelui Comisiei Europene Joaquirt
1
Alumnia. responsabil pentru politica Uniunii Europene din domeniul
rentei ,EU Antitrust Policy: the Road Ahead International Forum on EU
Competition Law", 9 martie 2010, Bruxelles, SPEECH/10/81,
online (http:!!europa. eu/rapid/press-release SP EECH-1 0-81 en.htm).
2
A se vedea, In acest sens, A! Neuman-,;, op. cit., p. II. -
lfr,,,/i/ri conceptuale privind concuren{a 25
.1 , Ji, I' 1\ccasta din urma are In vedere beneficiile indivi-
1. 111 .1 din consumul bunurilor ~i serviciilor, adica gra-
1, 1 " 11, al consumatorului, date fiind preturile, veniturile
2
,, , ' , ,,,. 1 lll'stuia . Buniistarea consumatorilor are legatura
' , " 1111 liNd consumatorilor, aceasta reprezentand diferenta
'' ,, ,... '"I , kctiv platit pentru un anumit bun sau serviciu ~i
.. .. 1 1 1 '"'"i pc care consumatorii sunt dispu~i sa-l plateasca
3
I", 111111 bun sau serviciu . Realizarea bunastarii consu-
" ' , " 11 "'";1 imposibila fara asigurarea eficientei economice,
~ 1, Ill I " l'rcconditie pentru reducerea costurilor de produc-
F I''"' dL dlcienta implica realizarea unei produqii sporite
, 1 ," " " " ' 1 costuri, aceasta presupunand utilizarea optima a
" .. 1" 1'1"'''' .-;>i a resurselor In generat Totodatii, eficienta
, , , , ,,,., tul tehnologic, adica oferirea pentru consumatori a
1 ., '" 1 ' .n\ icii inovative ~i care contribuie Ia satisfacerea In
111 1 " ' ;, a necesitiitilor consumatorilor. Putem retine, In
1 1 1 1.1 nivelul firmei eficienta este relevata prin existenta
"." 1, ,, .1, >l arii ~i. pe term en lung, prin prezenta dezvoltarii
1 .1 inuvatiei.
' 1", 1 . , ''" urcn(ial stimuleazl'l in general actorii economici sa
II '''iil;'t. Firmele- prin faptul ca lncearca sa asigure cea
.... 11rl11:11l' pentru resursele de care dispun- l~i asigura
. ''I"' .1 lurnizand un plus fata de ceea ce este oferit de ciitre
"'I r '" Jcurenta apare astfel ca un regulator a! pietei ~i al
'" . , , 11 \( Hnice, fiicand posibila orientarea resurselor In
1 ' " kri ntele consumatori lor ~i asigurand satisfacerea
5
I lid din urma 1ntr-o masura cat mai mare
. ,. n .I Weigand, op. cit., p. 8.
1, 1111ca conceptului de bunastare a consumatorului, a sc vedea
'1 i.conomic Cooperation and Development, Glossary ... ,
'.1. lllllc:a conceptului de surplus al consumatorilor. a se vedea
Dictionary of Economics. Ed. lsha Books, Adarsh
,./. 1111c
I, Jl. 22.
., lfJ,.
, 1. li11itia conceptelor de eficienta economica ~i eficienta
., vedea Organisation for Economic Cooperation and
I oli\,,;ary ... , Op. Cit., p. 41.
',l,tcmul..., op. cit., p. 74-79.
 26 Considera{ii privind conceptul de concuren(a
Secfiunea a 2-a. Abordarea juridica
, . ,
Spre deosebire de multitudinea de definitii ale conceptului
concurenta pe care le putem intillni in literatura de specialitatc
nomica, doctrina juridica evita sa ofere o definitie din persp~
juridica a fenomenului concurential. Unul dintre motivele celc
plauzibile ar fi ca vorbim totu~i de un fenomen economic pc
este foarte dificil sa il definim dintr-o perspectiva juridica. A
poate fi ~i motivul pentru care nu putem vorbi nici de existenp
definitii legale a conceptului Chiar ~~ cele mai agreate definitii
1
conceptului de concurenta din literatura de specialitate autol
prezinta un caracter economic, definind concurenta ca pe un
de , confruntare intre agenfii economici cu activitc'ifi identin ,
simi/are, exercitata in domeniile deschise pie{ei, pentru cd:jt
conservarea clientelei, in scopul rentabi!iziirii propriei """''"'"
2
deri " sau ca pe o , rivalitate dintre agen{ii economici in cautarc11
pdstrarea clientelei "3
Definitiile pe care le regasim in literatura juridica nu fac
decilt sa reitereze aspectele definitiilor elaborate dintr-o nc>"Qn..... ,
economica. Astfel, fenomenul concurentei a fost definit de
juri~ti ca reprezentand , o confruntare intre tendin{e adverse
4
converg spre acela:ji scop " ori , o stare de neputinfii generalti
principiu, constdnd in incapacitatea oriciirui agent economic tlfl
injluenfa nivelu! mediu a! ofertei sau a! cererii de pe pit
. , ,1 11.1 LIJtc intre intreprinderile care concureaza cu ~anse
1
A se vedea. In acest sens, ~i E Mihai, Dreptul concurc1
Ed. All Beck, Bucure~ti. 2004. p. 17.
2
0 Ciipii{inii, Dreptul concurentei comerciale. Partea
Ed. Lumina Lex, Bucure~ti, 1998. p. 273.
3
.!. A:::ema. Le droit frans:ais de Ia concurrence. ed. a 11-a, Paris. I
p. 17, apud G. Coman, Concurenta In dreptul intern ~i euro
Ed. Hamangiu, Bucure~ti, 20 II, p. 2 .
.J 0 Hlirceagii, Dreptul concurentei, Note de curs, Ed.
,J Decembrie 1918", Alba Julia, 2006, p. 41.
1/, 11'1/<iri conceptuale privind concuren(a 27
ameliorarea propriei eficacitcifi economice, de
11 1'/Ill
~rae a puterii de cumpc'irare ''
1
1,
"' ''I'IIII<l noastra concurenta, ca fenomen a! vietii juri-
' .. , . 1. 1, I;, cfecte juri dice ~i poate fi definita ca un raport
". ,, r,., patrimonial sau nepatrimonial, nciscut intre
, r, , s<~ujuridice care desfc'i:joarci activitc'ifi economice,
: r u! , /c proprietate, egalitatea de .~ans/i a concuren-
... r , ;, ac{iune a intreprinderi!o/ ,~i libertatea de ale-
.,,,!, 1turifor. precum ,~i pe obliga{ia participan{ilor la
1 o 1 ,/, a permite exercitarea drepturilor men{ionate,
'/1/rlrii zmui grad de rivalitate intre concuren{i care
,,, 11 ,onsumatorilor, sub aspectul prefului :ji calitcitii
, 1 1 ,, i if or comercializate.
,. , 1 "' ,d,~n~ cele spuse mai sus. putem defini dreptul con-
' I ill 1<1 /,gislatia adoptatc'i de cafre autoritcitile na{ionale
1 ~, '1111'11 reglementarea raporturilor sociale nascute
. 1;, /1 ., , rivale. pentru prevenirea !)i sanc{ionarea com-
, .. , /, u(iiCeri care due Ia restrdngerea acestei rivalitc'ifi
111m protejarea unui interes public, eel a! consuma-
1 , , , 1c- rculementare a dreptului concurentei intra atilt
' /, /;, .,. (fe autoritate - atunci cilnd vorbim de obligatia
, .. , , ,, , ,1trc intreprinderi a unor prevederi imperative insti-
'1' l,.lclllitor ~i aplicate de autoritati administrative, precum
(11/i,/ice de egalitate - atunci cand avem in vedere
1
111 i\ vand in vedere aceasta realitate, putem sa spunem
.,
1 1 , "11c urentei reprezinta o mat erie j uridica complexa,
1 ,
'I I111.11,L care imbina atilt elemente de drept public, cat ~j
. r, 1 .a position dominante et son abus dans !'article 86 Traite
I I 1 ./ l.ihraires Techniques, Paris. 1968. p. 39, apud E Afihai,
, I
. ,,,, 1. 1d1i privind libertatea ca sursa ~i scop al contractului, a se
1 . "r/, ''' 11 (coOJd), Consumerismul contractual. Repere pentru o
, , ,1, ,, nmtractelor de consum, Ed. Sfera Juridica, Cluj-Napoca,
, , 'I' cit., p. 38.
 28 Considera(ii privind conceptul de concuren(c'i

clemente de drept privat ~i care prezinta Iegaturi cu dreptul n

ciaL administrativ civil, penal, a! proprietatii intelectuale, a!
tiei consumatorului, precum ~i cu dreptul procesual civil ~i penal 1,
I
Aparitia raporturilor juridice de concurenta are Ia baza exc ,,I
rea unor drepturi fundamentale, dreptul de proprietate ~i libeJ1all~t Capitolul II I

hmctii ~i forme ale concurenfei ,I

actiune a lntreprinderilor, sub formele mentionate mai sus, In
textul definirii din perspectiva economica a conceptului de r
i

curenta.
1 1 '"''"1. 1<~ttn:ptului de concurenta sunt, a~a cum am vazut,
Participan{ii raporturilor juridice de concurcn{a sunt, atilt
form dreptului national, cat ~i celui european a! 1' , ""illtplc. fn mod asemanator, funqiile pe care le lnde-
intreprinderile, astfel cum acestea au fost definite In j 1 .,.
"'''lila in cadrul economiei de piata pot fi variate,
!nstantelor europene, definitie preluata ~i de catre Iegiuitorul n , ,' 1,,1 It 'bluse -In principiu- din definitiile care au fost
Intreprinderile sunt astfel considerate operatorii economici ' "' , 111 ttlui de catre Iiteratura de specialitate in decursul
H. I 1,,,
intr-a activitate constcind in oferirea de bunuri sau servicii
piata data, independent de statutul lor juridic :Ji de modul lor " 111 ' . t'-d cum am retinut anterior, poate constitui o conse-
flnanfari. Confinutul acestor raporturi este format din drept ,. . .. ""I'r.rni libertatii economice controlate a jucatorilor pe
subiective care sunt menite sa asigure Iibertatea de actiune ecm t ' .. 11<~rKurential areca premisa urmarirea de catre agentii
ca a lntreprinderilor pe piata sub aspectul alegerii strategiei llli<'lt'\lllui individual ~i persista atat timp cat activitatea
mice individuale ale acestora, precum ~i egalitatea de ~anse a t.
' I

1 "'"'t,-;clor individuale nu duce Ia o libertate de aqiune

!:
prinderilor concurente. Pe Ianga aceste drepturi, in continutul
turilor juridice intra ~i obligatiile corelative care permit real
3
acestor drepturi Normele dreptului concurentei urmaresc as
""
~
~,
1'' .11 putca afecta libertatea concurentilor prezenti pe
, ,, ' \, ,asta manifestare limitata a libertatii de actiune
1 l''"~.t de catre lntreprinderi a unor strategii individuale
l ,,,
I

atingerii obiectivelor politicii nationale sau regionale din do , .,
concurentei, i.e. sa protejeze caracterul liber ~i nedistorsionnl
concurentei pe piata In folosul consumatorilor.
' 1wrmita obtinerea celor mai bune rezultate In cadrul
, I , 111 tlruntare dintre concurenti. Privita din aceasta pers-
., 1111 tll:tJOaca un rol In alocarea ra{ionala a resurselor
~i in atribuirea judicioasa a profl-
1
' 1 1 r,r,u economica

' 1 l''''';.ttorii activi pe piata vor incerca sa ghideze resur-

'" '111 ,;,trc domeniile de activitate cele mai profitabile ~i
' 1 1, tlttt 1 in vederea realizarii unor prod use ~i servicii care
,, I 1 111 1.11 1nai mare masura preferintelor consumatorilor.
1 ,, lt1 lttLn(ajoaca ~i un rol de reg/are a nivelului cererii
,

Itt tl unei anumite piete. Deciziile ~i strategiile de

1

11111, 'I :conomici care vor sa se mentina in calitate de

1
A se vedea, In acest sens. E. ivfihai, op. cit., p. 7-l 0; 0. C 11
11 I I L'llllCUrentiala incearca sa fie, pe cat posibiL
op. cit., p. 28; 0 fllirceagii, op. cit., p. 20-21. .! '11 11 l'ic(ci. masurile luate avand ca scop adaptarea
2
A se vedea prevederile art. 2 alin. (2) din Legea
nr. ~1/1996, republicata (l'vi.Of. nr. 742 din 16 august 2005).
'0 Hlirceagi'i, op. cit., p. 37. ,; I!. op. cit.. p. 172.

,JJ i unsidera{ii privind conceptul de concuren(a
.>1,.,,,., I;~
tr[tsaturile specifice ale cererii de pe piata.
,.,,.,,,pJu, in cazul in care suntem in prezenta unui exces de ofcrtil
Jll' pia(a, producatorii vor lncerca, pe cat posibil, sa recurg,il
dikrcntierea produselor, in vederea atragerii consumatorilor.
Concurenta indepline~te ~i un rol de stimulare a
ogenfilor economici. In ideea satisfacerii necesitatilor consum
rilor ~i a procurarii unui avantaj concurential fata de rivali,
incearca sa gaseasca noi modalitati de eficientizare a productici,
vederea crearii premiselor necesare pentru stabilirea unui pre!
atractiv pentru consumatori. Concurenta contribuie astfel Ia
1
terea ejicien{ei economice !}i Ia reducerea pre{ului mclrfitri!or
Mecanismul concurential rezulta intr-un proces de selecfie,
urma caruia lntreprinderile ineficiente sunt nevoite sa l~i
activitatea ~i sa par;iseasca piata. Concurenta stimuleazcl f"mnnr'"'"'"'
de inovare a agenfilor economici, eforturile acestora avand ca
diversiticarea ~i cre~terea calitatii bunurilor comercializate,
incat produsele sa se adapteze in cat mai mare masura necesitatilor
exigentelor consumatorilor. Sub acest aspect, concurenta
Ia stimu!area progresului economic, prin favorizarea aparitiei
selor inovative ~i a imbunatatirii produselor existente.
Prezenta concurentei pe piatii implica, totodata, inexistenta
!ipsa barierelor semnificative de intrare sau dupa caz, ie~ire de
piata, precum ~i !ipsa posibilitatii de monopolizare a pietei pc
perioada Iunga de timp. De foarte multe ori, firmele incearca
reduca concurenta prin recurgerea Ia intelegeri privind imparti
pietelor de desfacere sau de fixare a pretului de vanzare a produsc
lor ori recurg Ia actiuni unilaterale cu caracter abuziv, cum ar fi, do
exemplu, practicarea unor preturi de discreditare sau de ,ruinare" a
concurentilor (predatory prices), neoferirea accesului Ia unele faci
litati esentiale, crearea unor bariere artificiale Ia intrarea pe piatl'l
etc. Dobandirea unei pozitii de piata dominante areca ~i consecint4
cre~terea implicita a profiturilor realizate. Concurenta implicll
intrarea pe piata a unor concurenti noi in ipoteza acumularii pc
piata in cauza a profiturilor de monopol, duciind treptat Ia elimina
1
G. Bodea, op. cit., p. 198-199.
,
/unc(ii !)i forme ale concuren(ei 31
.I
, 1. 1J.JI.t a intreprinderilor dominante sau a celor aflate I.
111 <llllJ'OI, indeplinind astfel o fimc{ie de control a/
!'1 in faptul cii previne formarea profiturilor de
1 . 1 tllnuleaza crqterea calitatii bunurilor oferite spre
. ""' IIJ<'IIta contribuie ~i la realizarea bunastclrii eco-
, 111 I , oncuren{a este un concept polivalent !ji flexibil
'j, 111 111 'nkrc posibilitatea adaptarii conceptului Ia diverse
1 1 'I''' tdre poate indeplini o varietate de functii in cadrul
.. 1 1. 1,,;\l;i Formele de concurenta pe care le putem intalni
1, 1 1, 1il'll;l complexitatea fenomenului pe care conceptul il
, 1 , l.l.,ilicarile acestuia din urma fiind variate.' Mentio-
11, 1 , 11,"1 dintre formele de concurenta care pot fi identifi-
. 1""' 111 <~ diverse criterii: concurenta intre vanzatori, cumpa-
,, 1 "II' .,,11cdiari; concurenta Ioiala sau neloiala; concurenta
,, 1 , !1 '' >rsionata; concurenta actualii sau potential a; concu-
' .. ,, 1 111.11<;.1 sau concurenta intre marci; concurenta !ocala, regi-
1\
" 1 "",.,,l;~tionala; concurenta intra-ramura sau intre ram uri;
'I
" "' , 1. ";tl;1 sau ilegala; concurenta activa sau defensiva; con-
.,, l"":'t'Jt;~t sau eterogena; concurenta prin pret sau concurenta
,, .. 1 I"' t11lui: concurenta in relatii orizontale sau vetticale,
111 1JI<TiL'cta sau imperfecta etc?
. 1. , ,. Lllmeaza ne propunem sa realizam o scurta trecere in
11I 1111 1palelor forme de concurenta care pot fi distinse dupa
,,,, .1. , Ltsificare al mecanismului concurential: concurenta
11 1 llnpcrfecta. In cele din urma, vom face referire ~i Ia
1 1,11 , "''curentei functional e. din perspectiva importantei
.1 , ""''ptului in politica Uniunii Europene din domeniul
o/,;/11/ (coord}, op. cit., p. 173.
1 ,1," , la~ificarea diverselor forme de concurenta, a se vedea, pe
SistemuL, op. cit., p. 94-96, precum ~i G. Bodea, op. cit.,
'II
32 Cons;dera{ii privind conceptul de concuren{a
Sectiunea 1. Concurenta perfecta
De-a lungul evolutiei gandirii economice speciali~tii s-au s
pe pozitii diferite in ceea ce prive~te gradul de concurenti'i 1 o
mala care ar trebui sa existe pe piata in vederea maximizarii bun
tarii consumatorilor ~i a asigurarii unui nivel adecvat al eficic1
economice, precum ~i in privinta necesitatii interventiei
statale In economic, opinii care au stat Ia baza elaborarii politici
de concurenta. 0 lunga perioada de timp, concurenta perfectil
servit ca model pentru explicarea fenomenelor intalnite pe pictc
reale. Motivul pentru care acest model a fost abandonat de cilt
autoritatile responsabile de elaborarea politicilor din domeni
concurentei a fost faptul ca trasaturile acestuia nu pareau ca
fi intrunite de catre pietele reale, concurenta perfecta dovedin
a fi o utopie economica2 .
in cazul sintagmei ., concurenfa perfecta ", adjectivul ,perfi-ct
nu trebuie sa ne duca cu gandul Ia cea mai dezirabila forma de
curenta, ci se refera Ia eel mai inalt grad de concurenta imaginah
Concurenta perfecta a fost definita ca o structura de piata
zata de !ipsa puterii de piata a vanzatorilor ~i cumparatorilor ~~
prezenta eficientei de alocare ~i a eficientei productive3 . Astfel,
pietele perfect concurentiale bunurile sunt produse in cantitat
solicitate de catre consumatori ~i Ia cele mai reduse costuri
1
Conform literaturii de specialitate, Ia stabilirea gradului de
se au In vedere indicatori cum ar fi u~urinta intn'irii ~i ie~irii de pe piatl.
interdependenta participantilor pe piata, existenta discriminarilor, numilrul
agentilor economici prezenti pe piata ~i gradul de concentrare a pietei. A ~
vedea, pentru detalii, F/1. Samuelson. W.D. Nordhaus, Economi~a,
Ed. McGraw-Hill International Editions, ed. a XIII-a, Londra, 1989, p. 5(,H;
G. Bodea, op. cit., p. 215; Gh. C'iobanu (cootd), op. cit., p. 176.
2
I de Leon, An Institutional Assessment of Antitrust Policy: The Latin
American Experience, Ed. Kluwer Law International, Haga, 2009, p. 96. in
legatura cu caracterul utopic al modelului concurentei perfecte, a se vedc
Gh. Popescu, op. cit., p. 210; P Cocioc, Teoria ... , op. cit., p. 98; P. Ken/,
Law of the European Union, ed. a IV-a, Ed. Pearson Education Limited,
Essex, 2008, p. 224.
3
D. Hildebrand, op. cit., p. 104.
fu11L'{ii !ilforme ale concuren{ei 33
Ji.,J,. clicicnta dinamica a acestor piete fiind insa una
.1 111 1 olructuri de piata perfect concurentiale, un numar
~, ' 1 ,, -l1 .iluri independenti ~i cu o putere de piata aproxi-
l'P
I , 'db unun. omogene 2 pentru o masa-
1, .. II 11rcaza pro ducan
,.,,,,, . , 1 , 1. , <lJNJmatori, fiecare dintre ei fiind perfect informat
f'' I I II i, l UI1CUfCnti)or ~i 11iCiUnU) dintre ei llCaVcllld puterea
3
i,.,, ... , ,, ,, l''''lc'l prin actiunile proprii. Preturile pe o asemenea
rH 11.1, usturile marginale de produqie, acumularea profi-
~h" . 1 lii"'"'JHll tiind evitata, acestea reprezentand un stimulent
f' .. ...1, "' .1 JlL' piata a noilor concurenti. Totodata, concurenta
,, , , 11 ,,lterizeaza prin perfecta mobilitate a factorilor de
r ;. ,, ,, ,,.11a orientandu-se catre activitatile unde vor fi utili-
,_,, ' .,, 11 . llciL'Ilt. Preturile se formeaza liber, ca efect al ,jocu-
, '11 . 1 al ofertei, fiira interventie publica sau privata,
1 "d, 11. Handbook of Research in Trans-Atlantic Antitrust,
1 ... 11 1",11. Cheltenham, 2006, p. 566.
1. 111 . 1,- , Hnngene au fost considerate cele care prezinta trasaturi
," 1" ', 11t de identitatea producatorului. A fost oferita ca exemplu
" , 11 /;I de Bruxelles. Variatiile trasaturilor produsului de Ia un
' , 1.1 .1!1,11 nu pot fi considerate substantiate. In cazul unui produs
'." 1, ncmplu, autoturismele), de~i produsul are Ia baza acela~i
llll!illic. trasaturile ~i facilitatile pe care le ofera produsul pot
. "':11i semnificative de Ia un producator Ia altul. A se vedea,
1 11,11 /\ (; Lipsey, C Harbuny, First Principles of Economics,
1 , 1 111\Crsity Press, Oxford, 1988, p. 152-153.
1
.. ''"'ltdrii perfect informati dispun de totalitatea informatiilor
1 11 1111 ~i calitatea bunurilor oferite de catre producatorii prezenti
'I,, <loa 1n care unul dintre producatori va recurge Ia cre~terea
1 ,
"lw;clor sale, consumatorii se vor reorienta catre ceilalti
1 .,
.1 1.. J, pc piata (elasticitatea perfecta a cererii), avand In vedere ca
'"' IIIL'Illci perfecte bunurile oferite spre vanzare sunt omogene.
I i<ll'l\1, p. (52.
I
' J'I.Mt caracterizata de concurenta perfecta nu exista bariere de
.. :1, de pe piata. Astfel, lntreprinderile care doresc sa l~i faca
1. , , .111umita piata nu lntampina obstacole legale sau de alta
1 lllc-rst!l lor ~i, totodata, acestea pot parasi piata In momentulln
1.1r."1 sa aiba de trecut obstacole de orice fel. Idem, p. 153.
34 Considera(ii privind conceptul de concuren{a
vanzatorii ~i cumparatorii putand intra liber In raport unii cu altii
1
determina liber cantitatile pe care le cer sau le ofera .
Concurenta perfecta a reprezentat o ipoteza de lucru, un cad
de analiza pentru sistemul de gandire dezvoltat de multi econom'
apartinand diferite!vr orientari care s-au dezvoltat In istoria gand
economice. Astfel, in conceptiajiziocra{ilor, satisfacerea maximl\
nevoilor de consum a tuturor membrilor societatii poate fi reali
doar intr-un climat de concurenta perfecta. Concurenta liberil
perfecta era considerata, de asemenea, unul dintre
Iiberalismului economic, alaturi de principii precum
vietii economice de catre legi obiective, inviolabilitatea propri
private ~i libertatea de actiune a agentilor economici. Printre
turile caracteristice ale climatului de concurenta perfecta gand
liberali au enumerat inexistenta restrictiilor protectioniste ~i
limitarilor din partea statului, a monopolurilor sau a formelor
2 3
concurenta neloiala .
In ce~a ce prive~te formarea preturilor intr-un climat de
curenta perfecta, ganditorul de orientare liberala Etienne Bonnot
3
Condillac a considerat ca intr-un astfel de mediu formarea
rilor pe piata are loc In urma confruntarii libere a ofertci
cererea, aceasta dand na~tere Ia stabilirea preturilor adevarate
1
1. !gnat et a/., Economie politica, Ed. Economica, Bucure~ti, I
p. 184-185; N. Dobrota, Economie politica, Ed. Economica, Bucu
1997, p. 166; A. Jones, B. Sufrin, EC Competition Law. Text, Cases
Materials, ed. a III-a, Ed. Oxford University Press, New York, 2007, Jl.
W Sauter, J Langer, Competition policy, apud Ali .i1 EI-Agraa
The European Union Economics and Policies, ed. a VIII-a, Ed. Camb
University Press, Cambridge, 2007, p. 243.
2
A se vedea, in acest sens, Gh. Popescu, op. cit., p. 127.
3
Etienne Bonnot de Condillac (1714-1780), un prim reprezentant
liberalismului economic, lntemeietor al teoriei valorii-utilitate ~i
,psihologiei economice" datorita interesului arat~t fata de rolul jucat In
nomie de catre mobilul ~i interesul individual. In conceptia lui Com!
activitatea comerciala este una benefica tuturor, avand In vedere ca
individ lnstraineaza lucrurile care li prisosesc, iar cumpan:\torii
neaza bunurile de care au nevoie, conditii in care valoarea bunurilor
direct proportionala cu nevoia care face necesara achizitionarea ace.
A a se vedea Gh. Popescu, op. cit., p. 113-114.
Func{ii !}i forme ale concuren{ei 35
1
I 'Ill I llliL'IeSelor tuturor .
Prezenta pe piata a unui numar cat
". 11. , 11 dnzatori ~i cumparatori conduce Ia scaderea pretu-
1 ',,1 salariilor nominale ~i Ia inlaturarea monopolului in
_,, 1<1 111rilor. i
" "' 1 ;lit or ganditori, Adam Smith ~i-a imaginat ~i el para- !I
i , , 11111 ''II climat de concurenta perfecta. Intr-un astfel de mediu I'
.. "'!I ,1 eonsiderat ca oferta se adapteaza In mod natural
I II I c' de pe piata, preturi(e m[lrfuri(or Variind in juru(
' '" "11111.Ii. existand o tendinta de egalizare a ratei profitului ~i
1 .,, "' , Jl!Oiitului mijlociL{ 0 prima enumerare a trasaturilor
.. 111- l'nkcte se leaga, de asemenea, de numele lui Smith,
1
1- 1, 1 , 1, ... pre: independenta ~i libertatea de actiune a concuren-
, 1., 1I. II,~: existenta pe piata a unui numar suficient de con-
,,. ' Ill II! )i potentiali, astfellncat sa fie eliminata posibilitatea
, I 111 l<~"liturilor de monopol; informarea concurentilor ~i a
... 1 1 Ji,q despre optiunile pe care le ofera piata .
1,, 111 de concurenta perfecta a fost identificat In literatura de
.. 1., 11- , " liind o versiune moderna a modelului de Iibera con-
" 11 lnizat de actiunile ,mdinii invizibile a pie{ei", care
1
l.-1 ,;1 preturilor pana Ia nivelul costului marginal ~i Ia
,,
" 1 l"llhilitatii de realizare a unor profituri excesive de catre
, .... 1- "I, prezente pe piata. prin intrarea pe pietele profitabile a
""' III<'Ilti. Tendinta de scadere a preturilor lntr-un climat
. , o11 11 .1 l(lst sesizata ~i de catre Frederic Bastiat, care a
,1 1 "1IIIIfl regim de concurenta produsele trebuie sa fie din
, ,, "up. cit., p. 114.
I .. I {\ \/Ill.
cdca G.J Stigler, Perfect Competition, Hystorically
I
1 'I I Journal of Political Economy, vol. 65, nr. 1/februarie
I lie
I lll'II<lr. trasaturile mentionate mai sus au fost completate de
I , "nrth ( 1845-1926) in lucrarea sa, Mathemathical Psychics"
1 . 1 I' 17-19), care a enumerat printre trasaturile definitorii ale
.1 ' ,l,,tc numarul mare al concurentilor ~i consumatorilor pre-
1
' , 11 1 I dlLTtatea de a contracta; disparitia profiturilor de monopol,
' 1 1 di,criminarilor de pret; absenta obstacolelor In calea
... ' ' ., vcdca idem, p. 7-8.
,1, ' in acest sens, de exemplu, G. Bodea, op. cit., p. 201,
t hrmu (comdj, op. cit, p. 177.
 36 Considera{ii privind conceptul de concurentii
1
ce In ce mai ieftine John Stuart Mill a sesizat, Ia randul sau, c
tenta unui raport de cauzalitate ~i interdependenta lntre pret ~i
~i rolul concurentei de echilibrare a raportului dintre cerere ~i o
2
prin intermediul ajustarii preturilor . Acesta a pledat pentru nee
tatea completarii liberei concurente cu o politica sociala care sa li~
masura sa apere individul de abuzurile proprietatii private ~i
asigure echitatea In distribuirea veniturilor. Potrivit acestuia,
curenta perfecta reprezinta un mecanism necesar ~i suficient pet
realizarea ~i mentinerea echilibrului economic, folosirea intr-un
eficient a resurselor societatii ~i pentru armonizarea
individului cu cele :tie colectivitatii 3 .
Concurenta perfecta a reprezentat ipoteza de lucru ~i
ganditori care apartin orientarii neoclasicismului economic.
lui Antoine Augustin Cournot, concurenta perfecta se
prin existenta pe piata a intreprinderilor de dimensiuni mici
sensibil apropiate din punctul de vedere al cotei de piata deti
situatie In care niciuna nu poate exercita o influenta hr..t;; .;;,,,AOI
asupra nivelului productiei ~i pretului. In opinia sa, preturile
stabilesc Ia nivelul costului mediu unitar, pretul caracteristic
rentei perfecte fiind mai mic deciit eel stabilit pe pietele de
4
sau monopol . Asemenea lui Adam Smith, Leon Walras aprec
Ia randul sau, ca aceasta forma de concurenta reprezinta o cond
pentru realizarea starii de echilibru general al economiei ~i
caracterizeaza prin existenta echilibrului intre cererea ~i oferta de
piata ~i prin inexistenta profiturilor5 .
Concurenta perfecta a format cadrul dezvoltarii sistemului
gandire economica a lui Alfred Marshall sau a lui John Ba
Clark, acesta din urma analizand relatia dintre nivelul salariilor
al profitului in conditii de concurenta perfecta. J.B. Clark
1
In opinia lui Frederic Bastiat, perfeqionarea climatului de
duce Ia cre~terea bogatiei, reducerea continua a pretului marfurilor.
cre~terea prosperitatii, Ia dezvoltarea solidaritatii ~i armoniei dintre
societatii. A se vedea, pentru detaliL Gh. Popescu, op. cit., p. 326-328.
2
Gh. Popescu, op. cit., p. 339.
3
Idem. p. 347-348.
"Idem, p. 663.
'Idem, p. 693.
Func(ii :ji forme ale concuren(ei 37
' 1. 11d111L1 ~alariilor de egalizare a fractiunii de productie create
., I llllllt,;-t ~i tendinta profitului de egalizare a fractiunii de
' ' " .11\' de capital, in conditiile unei concurente perfecte.
1,, ' ,, , L1 a fost primul ganditor care a identificat mobilitatea
1" 1 , 1 '1 11t;tlului ~i a fortei de munca ca fiind o tnisatura a pietelor
1
' , 11, , k concurenta perfecta Joseph A lois Schum peter poate
, 1 1. 1 11 unul dintre criticii pietelor perfect concurentiale,
' , ' II d, existenta unui echilibru intre cerere ~i oferta, intre
' ", , ' 111ri ~i de inexistenta profiturilor. Critica acestuia s-a axat
. .. .. . 2
"'"' lltlillipset movatiei pe aceste piete.
1 '. 1 1111 autor din literatura de specialitate recenta, a venie cu
II pt .. concurenfa cvasiperfecta" sau., concuren{a perfecta
.. ' '111\Jdera, pe buna dreptate, ca structurile de piata perfect
,, 1111 1!, .. 1111 au !ji nu trebuie sa aiba un caracter exclusiv
" '".tea regiisindu-se in anumite forme in viata economica
' lliltllk identificate pentru retinerea existentei acestei forme
" '", 111.1 au in vedere criterii cum ar fi: numarul suficient de
.1 l'l"duc:ttorilor ~i consumatorilor; accesul ega! Ia informatii
1 1111.1. caracterul neingradit al accesului pe piata; alocarea
1." 1w criterii strict economice ~i libertatea de actiune a
"' I.., '<JIIOil1iCi.
' ' , 11111 am precizat anterior, indeplinirea concomitenta a
1
, I I , oncurentei perfecte este putin probabila in realitate. In
,, ' 111 1 .1rc una sau mai multe dintre premisele mentionate ale
"'' 1 perfecte nu sunt indeplinite, ne aflam in prezenta
.,,. "~<"' 11n perfecte.
'1,,:/cr, loc. cit. (1988), p. 11.
1 !1. Industrial and Competitiveness Policy: the Lisbon Strategy,
'1 /I lgma (cootd), op. cit., p. 275.
'nka. in acest sens, P. Cocioc, Sistemul..., op. cit., p. 101-104.
1 .1. 1 '''"a de specialitate retine printre ipotezele concurentei perfecte:
' ""' 111ka cererii ~i a ofertei, adica inexistenta influentei semnificative
1 ,,]," de afaceri ale agentilor economici asupra volumului ofer-
, '' 1>lccum ~i asupra pretului de piata; b) omogenitatea prod use lor
I' l''ata; c) inexistenta barierelor de intrare ~i ie~ire de pe piap;
1 "' 11ta perfecta a pietei; d) mobilitatea perfecta a factorilor de
,,, 11. \ "e vedea, pentru detalii, R.G. Lipsey, K.A. (~h,~vstal, op. cit.,
.'.'"/,'a, op. cit., p. 202.
38 Consideratii privind conceptul de concurentii
Sectiunea a 2-a. Concurenta imperfecta ~i formelc
ei de manifestare
lpoteza de lucru a concurentei imperfecte - aparuta in
interbelica - a fost preferata de catre reprezentantii orientarii nco
beralismului economic. Reprezentantii acestei orientari a gand
economice au incercat sa tina cont de realitatile sociale ~i au reti1
inaplicabilitatea teoriei concurentei libere ~i perfecte in conditii
concentrarii ~i centralizarii capitalului ~i a productiei, a trecerii
firme de dimensiuni diferite. Fenomenul controlarii pietelor
masura din ce in ce mai mare ~i nerealizarea echilibrului
oferta de Ia sine au dete1minat necesitatea interventiei statului
economie 1 Forma de concurenta pe care neoliberali'i au avut-o
vedere era o concurenta tara monopol, caracterizata prin modul r
de formare a preturilor, inviolabilitatea proprietatii private,
nomia intreprinzat0rilor In luarea deciziilor de afaceri, recurgerea
Iibera initiativa ~i stabilirea legaturilor lntre intreprinderi
intermediul pietei.
Pe o piata caracterizata de o concurenta imperfecta, agentii
nomici, in calitatea lor de vanzatori sau cumparatori, au posib.
sa int1uenteze prin actiuni unilaterale raportul dintre cererea ~i ofe
de pe piata. precum ~i nivelul ~i dinamica preturilor. Astfel,
trasaturile generale 2 ale pietelor cu o concurenta imperfecta, amin
tim: a) !ipsa atomicitatii pietei pe partea ofertei ~i/sau a cen:rii;
b) caracterul diferentiat al prod use lor oferite pe piata de catre produ
catori (in cazul concurentei monopolistice sau al oligopolului dili:
rentiat, de exemplu); c) posibilitatea exercitarii unui control efcctiv
asupra preturilor de catre unii dintre agentii cconomici; d) existen\11
posibila a barierelor Ia intrarea sau ie~irea de pe piata (de exemplu,
in cazul pietelor de oligopol sau duopol). Constatarea potrivit carcin
pietele reale nu sunt nici perfect concurentiale, ~i nici caracterizahl
de prezenta monopolului purse leaga de numcle unor ganditori cum
ar fi: Pierro Sraffa ("The Lmts of Returns under Competifit'tl
1A se ved.:cl. in accst sens. Cih Popescu, op. cit., p. 908.
2
Pentru unele dintrc trftsaturile concurentei imperfecte. a se vcdl'll
(i Bodea, op. cit.. p. 203. prccmn ~i Y !Jof>rolii, op. cit., p 167.
lunc(ii :}i forme ale concurentei 39
I 1!26), Edward H. Chamberlin ("The Theory of
1 , '"'fwlition"- 1933) ~i Joan Robinson ("Economics
: ' '"'fwlition"- 1933).
11... 1 1 , .lora din urma pun accent pe incercarea de diferen-
1' 1 1"1" ,.l,)r. caracteristica firmelor care opereaza pe pietele
. " 'I" 1111-l Lt diferentierea produselor lor fata de cele ale concu-
1' 1'""' it' incearca sa atribuie bunurilor pe care le fabrica
1
...... "' .:t pcnnita obtinerea unui pret de vanzare mai ridicat
i .1 '" 1 "'I ( 1903-1983) plaseaza ~i ea in centrul studiului ei
,. 11 ,,, .11 <lllllinarii prin intermediul pretului. Aceasta poate
1. 11 111 l onclitiile in care producatorul percepe un pret diferit
,.. 1.1 .1 hun, fapt nejustificat de existenta unor diferente Ia
l .. l .. 1111 !lor de productie, cum ar fi, de exemplu, perceperea
1. 1 . 111, 111 pentru acela~i bun, in functie de zona geografica in
I,, \ :lnzarei. Conceptul discriminarii prin intermediul
, . 1 .1., 1 , <IIL~iderat ca acopera ~i situatiile in care se percepe
.. 1 1.I, v:lnzare, in conditiile in care costurile de productie ale
' .. ,, ll<'lliv difera. Imperfectiunile pietelor reale pot da astfel
11, 1, ,o~la alocare a resurselor in cadrul societatii.
1 . 1>1 1 \lois Schum peter (1883-1950) a incercat sa scoata in
1 .. 11 1 l'<'l'lcle pozitive ale acestei realitati. Acesta a constatat
1 .. 11 1111111 dezechilibre intre cerere ~i oferta, fapt care face
.1 .1. I 111\ltdarea profiturilor, ca urmare a departarii nivelului
... 1 I 1l<ki de nivelul costurilor. Resursele acumulate astfel de
111 "" k prezente pe piata .ofera premisele pentru inovatie,
.. I l111ld stimulate Sa reinvesteasca 0 parte SaL! totalitatea profi-
1 ,,, k diferentiate reprezinta un grup de produse care sunt simi-
, '1. I "'' :II sa fie considerate variatii ale aceluia~i prod us generic, dar
1. 11111 111 acela~i timp trasaturi distincte care permit perceperea unui
1.1 'I 1,, 11tru ele ~i care fac ca produsele sa nu fie interschimbabile. A
1 '" " csl sens, R. G. Lipsey. K.A. Chi)'Stal, op. cit., p. 256.
'" I llldl multe detalii a se vedea Ffl. iv!achovec, Perfect Compe-
,, 1 11" l'ransformation of Economics, Ed. Routledge, Londra,
40 Considera{ii privind conceptzrl de concuren{a
turilor In vederea dectuarii unor schimbari calitative In pn
1
productiei, In ideea consolidarii sau mentinerii pozitiei lor de pia1A
Concurenta imperfecta prezinta forme de manifestare varl
care, In functie de intensitatea gradului de concurenta prezcul
respectiva piata, se situeaza lntre cele doua forme extreme
concurenta: concurenta perfecta ~i monopolul, aceasta reprezeut
ea lnsa~i un tip de concurenta imperfecta.
0 prima forma de concurenta imperfecta ar tl concurenfa 1111
pofistica. Denumirea acestei structuri concurentiale provoaca
tradictii Ia prima vedere. Aceasta provine de Ia asocierea tem11.:r
de concurenta (asociata concurentei libere) cu acela de monopol
sensu! ca fiecare producator detine pozitia de monopol pe 0 r '
diferentiata a aceluia~i produs) . Structurile de piata monopolist
2
lntrunesc diteva dintre trasaturile esentiale ale pietelor concurenf
printre care amintim prezenta pe piata a unui numar marc
vanzatori ~i cumparatori, intrarea ~i ie~irea Iibera de pe piata,
~i informarea perfecta a agentilor economici cu privire Ia
concurentilor. Trasaturile distinctive fata de concurenta per
3
constau In caracterul diferentiat a! produselor , promovarea
selor ~i cre~terea calitatii acestora, acestea fiind cele mai 'rnnr.r'"'..
mijloace pentru firme In consolidarea pozitiei lor de piata ~i obli
rea profitului. Un alt aspect specific a! acestei structuri de piata ar
ca succesul lnregist:at cu ajutorul mijloacelor concurentiale aminl
nu ofera o consolidare durabila a pozitiei de piata a concurenf
monopolistul sau lntreprinderea care detine o pozitie de
dominanta fiind ajuns In urma de catre ceilalti actori ai pietei
depun eforturi considerabile In vederea satisfacerii lntr-o masuril r
mare a necesitatilor consumatorilor. Exemplele de piete
tice pot fi des lntalnite in practica, printre acestea putand ment
piata autoturismelor, a lmbracamintei, a incaltamintei, precurn
cea a cerealelor.
1A se vedea, pentru mai multe detalii, Gh. Popescu, op. cit., p.
B. Ardy, Industrial and Competitiveness Policy: the Lisbon Strategy, in
M. FJ-Agraa (coOJd), op. cit., p. 275.
2
D. Hildebrand, op. cit., p. 108.
3
P. Cocioc, Sistemul..., op. cit., p. 101, precum ~i G. Bodea, op. c
p. 206; Gh Ciobanu (co01d), op. cit., p. 217.
I""' 111 .)ijorme ale concuren{ei 41
' , 'I,, 1/ rcprezinta opusul pietelor caracterizate de
' I 'I ' I I ':I IL'prezinta Situatia de pe piata Cand oferta Unlli
1. 1.\~'tlr;ttrt doar de catre un singur agent economic,
P, 1," ,, I ttllc 1xhimbabil, iar acccsul a! tor firme pe piata este
!" -
.~ i
*'.
1.. "l'""t l11i Adam Smith, restrangerea concurentei prin
., ' 1,, :1111 de monopol pe piata contravine lntotdeauna
' .. 1 , ,r 1,, pri n aceea ca ofera posibilitatea obtinerii unor
' , I'll'! ul de monopol fiind eel mai mare pret posibil,
E
,_,,
=-
-
' 1 " , 1, pn:(ul natural, ce poate fi obtinut In conditiile
.. , " "1, Joseph A lois Schumpeter, In schimb, a subliniat
.t >~' , .1 k monopolului asupra dezvoltarii economice, prin
c.
1 ' 1.1' urizcaza aparitia inovatiei. Obtinerea profiturilor
1 1' 1'1<'/llilrt motivatia majora pentru eforturile de inovare
" 1. "IH mente prezente pe piata ~i totodata stimulentul
,, ", ' l\Jtur firme noi pe piata. La baza crearii monopo-
1. , ck mai multe ori, barierele de intrare a~ezate in
4
" I. 111 ' ncurentilor intr-o anum ita ramura de activitate .
'''" ' de specialitate distinge mai multe forme de monopol:
, ' 1'" , , , <tllwl absolut asupra ofertei), monopol natural, monopol
"'"""I''" khnologic, legal sau administrativ, monopol temporar
"' I, till II defini~ii ~i detalii a se vedea, in acest sens, N. Dobrotii,
! ;"'"'" B. Sufrin, op. cit., p. 8; P. Cocioc, Teoria ... , op. cit., p.
'I' lit. p. 207; Gh. Ciobanu (co01d), op. cit., p. 191-192.
' " ,, ltJIJit faptul ca lipsa totala a concurentei potentiate este
1 " '""tmpolului pur, fenomen neintalnit frecvent in contextul
I 11 ' .J/Jd monopolului incomplet sau imperfect putem vorbi de
" II ll'l potentiate, chiar dad\ in mod evident cea actuala
"''" d1krite forme ale monopolului, a se vedea P. Cocioc,
I' II p. 106.
ru.!. up. cit., p. 102.
' .. ' 11' ', IIJultc detalii privind definitia barierelor Ia intrare ~i sfera
llllt.J in aceasta categoric, a se vedea European Commission,
1, tl . 2002, p. 17; A. Bor:::a (coord), Management strategic.
t1.! 11 de caz, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2008, p. 43-46;
; 1r1ding, Assessment of market power - understanding
1 Rcgatul Unit, 2004, p. 15-21; I !gnat et a!., op. cit.,
I''. B. Sufrin, op. cit., p. 84-92.

42 Considerafii privind conceptul de concuren(a
Monopolurile au consecinte economico-sociale nefaste 1, n
matorii fiind dezavantajati datorita faptului ca nivelul
practicat pe pietele de monopol este in mod constant superior
care s-ar fi format in conditiile concurentei perfecte, iar cantitat
produse oferite pe piata este inferioara aceleia pe care o
concurenta perfecta. Absenta concurentei nu stimuleaza mon1
tul sa inoveze, ceea ce rezulta intr-un cost mai ridicat pentru
matori ~i pentru societate. Cea mai des intalnita forma de com
ment abuziv in cazul intreprinderilor aflate in pozitie de
este discriminarea prin intermediul pretului sau discriminaren
cantitate, care implica stabilirea unor preturi de vanzare diferito
motive care nu tin de costurile de productie ~i de transport
restningerea arbitrara a cantitatilor produse, dupa caz.
recurgerii Ia asemenea masuri constituie insu~irea unei parti c:lt
semnificative din surplusul consumatorilor2 .
Atitudinea fata de monopol nu trebuie insa sa fie unn
respingere automata, fiind necesar sa fie luat in considerare 1
sau de manifestare ~i sursa acestuia. Astfel, unele industril
permit, prin natura lor, satisfacerea necesitatilor consumatorilor
catre mai multi agenti economici (monopo! natural). in alte si
Ia baza dobandirii pozitiei de monopol se pot afla activitiltl
cercetare-dezvoltare de succes (monopo! tehnologic). Pietdc
monopol pot fi des intalnite in practica pe pietele serviciilor
interes economic general, cum ar fi electricitatea, furni.
gazului ~i a apei potabile.
1
Pentru mai multe detalii privind efectele negative Ia care poate da
monopolul a se vedea R.G. Lipsey, K.A. Ch!ysta/, op. cit., p. 238; S.
D. Laider, op. cit., p. 209; Gh. Ciobanu (coord), op. cit., p. 200-204.
2
Discriminarea poate lmbraca mai multe forme: (i) discriminarea
sau de gradul I, caracterizata prin perceperea unui pret de vanzare di
pentm fiecare unitate de produs vanduta; (ii) discriminarea de gradul II
caracterizata prin perceperea unui pret mai scazut In cazulloturilor sup!'
tare de bunuri achizitionate; (iii) discriminarea de gradul III - caracterizatft
solicitarea unui pret diferit de Ia categorii diferite de consumatori. Pentru
multe detalii privind discriminarea prin intermediul pretului, a se
Ph. Hardwick, B. Khan, J Langmead, op. cit., p. 174; S. Estrin. D. I
op. cit., p. 228-230; Gh. Ciobanu (comdj, op. cit., p. 206.
~
I
I 111/('{ii :fi forme ale concuren(ei 43
'I
.: '/ ,, ,f sunt caracterizate prin existenta pe piata a ilIll
~ , 111 . , k concurenti. aflati intr-o relatie de interdepen- 1.1
fc 1 11111 .lldtcgicilordeproduqie 1 .Astfel,firmelecarei~i
,. , II'.II.IIL\1 pe pieteJe de oJigopoJ trebuie Sa tina COI1t de I
t . 1 I "'""ale concurentilor ~ide efectele pe care propriile
* ,. 1 .1 I , 11 pnt si1 le aiba asupra acestora. Printre exemplele de
~
I" "I ,,j dl'IUaJe putem Sa enumeram piata telecomunica- !l
. 1, 111 1 l'~"duqiei de otel, industria petroliera ~.a. In functie
, , 11. 11, ~i Je strategiile adoptate de catre firmele active pe
t
;,
11 ., 1,, !I Iitcratura de specialitate distinge intre: oligopol
I
, r IIIndc intreprinderea activa pe piata de oligopol
1 1"I q II d lliVeJ de produqie, prezumand Ca intreprinderiJe ~I
., llll'lltine produqia Ia un anumit nivel); oligopol de tip
1, Ill 1, intrcprinderea i~i formuleaza propria strategic
II'
I I ' II II 'k vanzare a produselor,prezumand faptul ca intre-
' , II IIIL'IJtc i~i vor mentine preturile Ia acela~i nivel);
1 .\t<~de!bcrg (unde intreprinderile active pe piata de
, 1 1 1 I.Ihilcsc strategia in functie de actiunile liderului
1.. 1 1. 1, l'c'IKlcnta dintre concurenti, specifica acestei structuri
.t I
'
1 . 11, .,I cunduca Ia coordonarea tacita a comportamentelor
3
1 , 11 I I'IL'fcnte pe piata . 0 forma particulara de oligopol ar
I l11 .1 u piata unde oferta este asigurata in cea mai mare
111, doua intreprinderi. Printre excmplele celebre de
,, , 'I .. I ltJcntionam: piata cardurilor pentru plati electronice,
1 . 111 ( VI SA ~i Mastercard; piata bauturilor carbogazoase
1, . 11 i'lil.lta de Coca-Cola ~i Pepsi; industria constructiei de
11 , I :Lilrl de Airbus ~i Boeing etc.
,ili1Cllfentei prezcnte pe piata este in mod evident
1'.! in cazul concurentei monopolisticc ~i cea mai
, monopolului, structurilc de piata caracterizatc de ,.,I
: ,!Jccialitate distinge mai multe forme ale oligopolului, cum
' 1 ,au diferentiat, oligopolul perfect cooperant sau neco-
, .limtii ~i forme de manifestare. a se vedea !'h. i/af'(hrick
,, od. op. cit, p. 178; (/ Hodea, op. cit., p. 210.
1-.Lntru detalii, .\'. F:strin, U l.aidler, op. cit., p. 247.
acest sens., I. Jones, B. Sufrin. op. cit., p. ll; !'. ( 'ucioc,
44 Considera(ii privind conceplltl de concuren{a
concurenta imperfecta situandu-se intre cele doua e~trenil' (
totala a concurentei - intensitate ridicata a concurentei- a Sl'
Figura nr. 1).
CONCURFNI.\ IIIIPFRFEl'T.'i.
1\IONOPOL MONOPOL MONOPOL
DUOPOL
OUGOPOL
BILATERAL CONTR..\CARAT CONCURENT.A
PUR MONOPSON MONOPSON MONOPOUSTICA
DUOPSON
OLICOPSON
l\IONOPSON BILATIRAL CONTRACARAT
PUR
Figura nr. I. lh!strarea cre~terii intensitatii concurentei in c:llul
diferitelor forme de concurenta
Formele de concurenta prezentate mai sus abordeaza n
renta din perspectiva ofertei. Aceste forme de concurenta au
corespondent, daca analizam structura pietei din pers.
cererii. AstfeL un corespondent simetric al monopolulu1
monupsonul, ipoteza in care cere rea este reprezentata,. in pri
de catre un singur client. Situatiile corespondente ohgopolt
duopolului sunt oligopsonu/1 ~i duopsonuP, cand cererea
dominata de catre un numar redus de clienti, respectiv, de c[IIn.l
clienti 3 . 0 situatie particulara ar fi acela al monopolului Still
monopsonului bilatl!ral, caracterizat de prefenta pe piata a
singur vanzator ~i a unui singur cumparator. In mod asemanf1
forme particulare ale concurentei apar monopolul sau
contracarat, caracterizat de prezenta pe piata a unui s
1
Un exemplu ar putea constitui piata americana a ~utunului:.
productia este cumparata, in proportie de 90%, de catr~ tre1 cor:npa1111
producatoare de tigarete: Cargill, Archer Daniels M1dland ~~ Call
in acest sens (http://www.oligopol}11'afch.com;). . .
2
De exemplu, piata americana a dirnii destinate industne1 fast-
ului, unde Burger King ~i McDonald's controleaza, in calitate de
ratori, aceasta piatii (http://money.cnn.
2013/03/2 llf{reatest-business-riva1ries.fortunel12. htnd).
3
Ch. Ci~banu (co01d.;, op. cit., p. 225-233.
I 1111clii ~iforme ale concuren{ei 45
, '""II 11umar redus de cumparatori, res?ectiv a unu1
"'I II II' I ,>1 ;] unui numar red us de vanzatori .
,,, luut'a a 3-a. Concurenta, functionala
, sau
practicabila
1,,,[, "illurentei funqionale a aparut ca urmare a consta- i
, ' ; ,1,, . 1 .tntctura de plata ldeala a concurentei perfecte nu
,, " , 1 111 l onditiile pietelor reate, conceptul fiind i'ntrebu-
. ,, , 1, .,11111area unei structuri de piata adecvate pentru
'I
, l11 ll'lllei economice atat pentru producatori, cat ~j
""'11.\ll>li. Scopul a fost acela al stabilirii unei baze adec-
" 1'"1111," din domeniul concurentei, a unor condi!ii care
'." 111 practica ~i a caror prezenta este necesara ~i
',
, , 11111 1111 anumit segment particular al economiei, in I'
1111,, 111 Jtllor beneficii sociale mai mari. I
", , .I 1"'' fi.Jlosita pentru prima data de catre economistul 'I
I
t "'"' 1 Lukin 1940 in articolul sau intitulat "Towards a
I
II,,, kuh!e Competition". Potrivit acestuia, scopul
,. ' 1,, ,I.,IIIeniul concurentei ar trebui sa fie nu neaparat
,, 11 llll'II!ci perfecte, ci atingerca unui grad de concurenta
t , I 11, ;1 ;1 celui mai ridicat grad de concurenta care poate fi
1, , 111 ,1 De-a lungul timpului, au fost prop use mai multe
1 ,,,,1 .ll"!errninarea existentei concurentei functionale, cum
,,, ''"I llllreprinderilor concurente care opereaza pe piata,
1. llllili cxcesiv a! cheltuielilor legate de promovarea
1 ., , ll.Ict erul pur informativ a! publicitatii sau reclamei
1 ' \ .1 kl, s-a considerat ca notiunea de concurenta functi-
J II>LJ un termen-cheie in definirea economiei de piata
"'' ,1, 11111d caracterizata de un numar ridicat a! produca-
.
I;
1 111 acest sens, .4. Jones, B. Sufi'in, op. cit., p. 33, informatiile
' ' ' " 11 1 l!llfi ... 11'li'JF.oecdorgldataoec(ll8!6!/2376087.pdj}, precum
1 , >11curenta ~i mecanismele de funqionare ~i dezvoltare a
..~. "ll'urane (Teza de doctorat), Cluj-Napoca, 1998, p. 56.
46 Considera(ii privind conceptul de concuren(ii
torilor actJVI pe piata de !ipsa influentelor masurilor de polit'
economica in determinarea nivelului preturilor, a bunastarii btu
tarea consumatorilor ~i a satisfactiei satisfactia acestora. S-a preci
de asemenea, ca aceasta trebuie identificata tinand cont de stadiul
evolutie a pietei ~i de circumstantele specifice ale acesteia La dl'l
1
minarea nivelului de concurenta considerat functional trebuie avut
vedere ace! nivel al intensitatii concurentei care duce Ia obtine
unor rezultate acceptabile in termenii varietatii, ai pretului ~i
2
calitatii bunurilor .
Din moment ce performantele diferitelor industrii variaz:1
functie de caracteristicile pietei in cauza, au fost depuse eforturi
vederea identificarii unui anumit tip de structura de piata care .
permita obtinerea unor rezultate sociale satisracatoare pe piata
cauza. Notiunea concurentei functionale a fost utilizata pent
identificarea tipului de concurenta care conduce la atingerea int
masura suficienta din punct de vedere social a unor rezultate idl
in contextul unei anumite industrii. Astfel, anumite sectoare
economiei (cum ar fi eel al furnizarii gaze lor naturale) sunt
zate de existenta monopoluri lor naturale, care au caracterul
facilitati esentiale ~i care impiedica existenta, chiar ~i teoretic:i,
3
pietelor concurentiale .
Concurenta functionala tolereaza un anumit grad al puterii
piata, chiar ~i pentru o perioada mai lunga de timp, precum ~i 1
anumit grad de reglementare a procesului concurential. Caracll'rul
vag al conceptului ~i posibilitatea adaptiirii continutului acestuia
1
A se vedea, In acest sens, A ..\1. Dima, The limits of workable com
tition in real markets. The perception of Romanian companies. p. I,
disponibil online ( http:IIJI'l Vll' Jl'hiconpro. com/,\Ianagement -1-15-Dinw,.J
Determinarea caracterului functional al concurentei se va efcctua cu lual\'a
considerare a unor factori cum ar fi existenta puterii de piata. numarul l
curentilor, cotele de piata relative, gradul de concentrare a pietei, exish'nlt
barierelor Ia intrarea pe piata etc. A se vedea. In acest sens. W Satlfl'l',
J Lunger. Competition policy In .1ft A!. 1-.igma (coord), op. cit.. p. 241.
2
R. Shorgen, Dynamic Efficiencies and Workable/EJTective Compdl
tion - Comments on a Paper by II' c; .','heplu.m!, Access Economics :\11
tralian Competition and Consumer Commission 200-1 Regulatory ( ()IIIII
renee, Gold Coast, Australia. 29 iulic 2004.
3
Idem. p. 3.
"
Func(ii !fi.forme ale concuren(ei
1 1ld.1 utilizarea acestuia in contextul politicii Uniunii
1 .,. 1 111 111d concurenta. La nivel european, conceptul desem-
rl
'!I
,
~
l
' . 1 I 1111 dl' concurenta de pe piata com una care nu pericliteaza
' '" 1 I>~,Ttivelor unionale
1
' """ 11 .1\;Hurile definitorii ale concurentei funqionale men-
,, '"' 11 11\llll;lrul relativ ridicat al concurentilor; b) !ipsa barie-
, ' . 111111 1.de Ia intrarea ~i ie~irea de pe piata (cum ar fi, de
'"I'''' "''ll'mentiirile legale cu caracter restrictiv, refuzul
" 1 ",, 1. 1ilur stabilite pe piata de a furniza materii prime care pot
'' .. ,. 1. 1.111 IJcilitati esentiale pentru un concurent care vrea sa
' ' "111. IlL' a pe o anum ita piata, practicarea unor preturi de
. " 1. .11 rc intreprinderile prezente pe piata in vederea des cu-
. .. "111 J'lllidcrii care dore~te sa intre pe piata); c) existenta unui
~ 1 1. Iilncntiere moderata a produselor oferite pe piata;
11 . 1 11 '.1 de catre pretul bun uri lor a calitatii acestora ~i infor-
, '" IJ lll;'t!ii clientilor privind calitatea ~i pretul bunurilor
... 1 l";,t{t; e) !ipsa intelegerilor cu caracter anticoncurential
1 "'' '"'I'J'Iinderi; f) inexistenta tacticilor inechitabile, de exclu-
"1 "'"citive intre concurenti; g) !ipsa protectiei pentru intre-
' ' 11. 111L'Iiciente din punct de vedere economic; h) caracterul
! " " I l l \ .il promovarii vanzarilor ~i !ipsa publicitatii in~elatoare;
1 r. 11L1 discriminarii de pret cu efecte negative; j) caracterul
,, 111 .t "pcratiunilor de produqie ~i distributie ~i nerisipirea
. r I k) nivelul productiei ~i calitatea produselor (varietate,
111 1 'lcuritate etc.), care riispund cerintelor consumatorilor;
I ,, I 11 II suficient a! nivelului resurselor pentru acoperirea
~~"''" a eficientei ~i inovatiei; m) exploatarea oportunitatilor
' , 11111 '" ucerea unor prod use superioare din punct de vedere
1 " 11) Iipsa caracterului excesiv al cheltuielilor de reclama;
1 oil lli'llla succesului vanziitorului care serve~te eel mai bine
1. , "'tsumatorilor; p) nivelul adecvat al profitului ~i propor-
... 1.1 :1 1 ,Jccstuia cu investitiile ~i eficienta economica; r) impo-
'1 ,, 1 ,,,,;icerii reactiilor concurentilor cu o precizie de 100%;
.lea. in acest sens, definitia data de catre Curtea Europeana de
" 111ului de concurenta funqionala (ll'orkab!e competition) In
I I din 25 octombrie 1977, Cauza C 26/76, Afetm c. Comisia
iutopene (Metro!), pet. 20, in Culegere 1977, p. 1895.
 48 Considera(ii privind conceptul de concuren{a
s) reflectarea de catre produsele prezente pe piata a prefcri11
consumatorilor Definitia ~i trasaturile concurentei funqit
1
sunt greu de identificat in practica. Trasaturile acesteia se apit
insa eel mai mult de cele care apartin concurentei monopoli.
Totu~i, specificitatile mentionate nu trebuie interpretate .1
sensu, ele putand varia in funqie de industria avuta in
Unele particularitati dintre cele mentionate pot lipsi in cazul
piete, ceea ce nu duce neaparat Ia inlaturarea posibilitatii cali
formei de concurenta prezenta pe respectiva piata ca fiind
funqionala 2 .
Concluzii
Gasirea unei definitii comprehensive a concurentei prin
derea tuturor aspectelor ~i formelor de manifestare a fenomenulul
reprezentat ~i reprezinta o provocare pentru literatura de specialit
indeosebi datorita complexitatii fenomenului ~i prezentei acestuin
majoritatea aspectelor vietii sociale.
Definitiile care pot fi gasite in doctrina arata multiplele fatetc
fenomenului concurential, existand posibilitatea intelegerii realit
concurentei doar prin compunerea tuturor trasaturilor ~i formclor
de manifestare. A <>tfel, in literatura de specialitate econom
conceptul concurentei a racut obiectul unor asocieri cu notiuni r
ar fi cea a libertatii de aqiune, a rivalitatii, a procesului de seleqic,
lipsei barierelor de intrare ~i a monopolului, fiind considerat
acela~i timp un mijloc pentru realizarea bunastarii economice. A
definit in acest context concurenta ca fiind o forma de manifestarco
libertatii de actiune a agentilor economici, care i~i exercita
lor de alegere ~i cea decizionala in vederea gasirii solutiilor opti
pentru eficientizarea procesului de produqie ~i cre~terea venituri
1 , 1 ll:!,;.lte. Ia atribuirea judicioasa a profiturilor, regleaza
L. Seplaki, Cost and Competition in American Medicine:
Policy and Institutions, Ed. University Press of America, Lanham,
p. 27.
2
Ibidem.
I llllc{ii ~i forme ale concuren(ei 49
.. , "11 <>lnitcnta a vointei libere a agentilor economici da
".. 1I," L"., de confruntare, de rivalitate intre interese
. , , k1 ca atingerii unor obiective care nu pot fi
1 <II 1<~11 actorii pietei.
;. ,, ". li 1.,. 1 c'\ului de confruntare consta in selectarea ~i
- 1 ..... 1 p1111 intermediul profiturilor, a intreprinderilor
1... t'""' 1 de vedere economic ~i inlaturarea de pe piata a
1 , .1 .. 1 , .IlL' nu sunt in masura sa satisfaca necesitatile
.'-;_ lllltll
H 1 .Ill".,( ui proces continuu de seleqie ar fi imposibila
, , .. , , .
..,.. 1 , . 111.1 111unopolurilor ~i a barierelor artificiale sau naturale
t> ..... 1.. 1., 11.1. cum ar fi, de exemplu, costurile irecuperabile, ac-
~-~- 1 .. " 1.11 L1 materii prime, drepturile de proprietate intelectu-
ltt "1 .... 1,,111ic legale, economiile de scara, efectele de retea etc.
--, . 1 ... '" IL' de literatura de specialitate economica, in litera-
t.=-
=-=
.. , 1,. 1 1111 <>[tsim o definitie a fenomenului concurential,
f ~
.,,, 1.. 1 1.., 11\IILite de autorii lucrarilor de drept limitandu-se doar
~ .. , '" 1 , l'llll'lltclor definitiilor economice ale concurentei. Am
t. , .. , "I d 1111 m aceasta lacuna ~i am definit concurenta ca un
~ .. . 111 .11 :111d un caracter patrimonial sau nepatrimonial, dupa
.-. .. , II II!IIL' pcrsoane fizice sau juridice care desra~oara o
",. , " .. "I'' mica. In cadrul aceluia~i demers am incercat sa
t1, ..... 1 " .klinitie a dreptului concurentei ~i am considerat ca
~ " 11 cklinit ca fiind totalitatea normelor juridice elaborate
1. 1111 11Urea raporturilor sociale nascute intre intreprinderi
1 1.1111 11 ,venirea comportamentelor anticoncurentiale.
1 .1.111i, ,, previne acumularea profiturilor excesive ~i stimu-
', 11.111 k de inovare, concurenta contribuie Ia cre~terea
. ""'nnice ~i a surplusului consumatorilor. Tocmai din
I I j l c:asta reprezinta in primul rand 0 institutie care
.1 1 !1.:. instrumentele politicii privind concurenta servind
.,. ,
'I'
: ,, . '"' 11rentei intr-o economie de piata este extrem de
, ... 1 I"~ II' lap;ul ca aceasta contribuie Ia alocarea rationala a
. !eTta. stimuleaza creativitatea agentilor economici,
i 1 rc~terea economica, Ia reducerea preturilor, stimu-
')() Considera{ii privind concepl!t! de concurenfii
leaza capacitatea de inovare ~i, implicit, progresul
control<ind totodata aparitia monopolurilor.
Clasificarile principalelor forme de manifestare a
sunt multiple, i'nsa eel mai important dintre criterii am consideral
ar fi aceta care are in vedere structura pietei. Literatura de speci
tate distinge intre doua forme majore de concurenta din acest
de vedere: concurenta perfecta ~i cea imperfecta.
Modelul utopic al concurentei perfecte se caracterizeaza
atomicitatea cererii ~i a ofertei, presupumind coexistenta pe piatA
unor agenti economici de dimensiuni aproximativ egale, care
productia unor bunuri omogene ~i unde pretul se formeaza ca c
al jocului cererii ~i al ofertei.
Pietele reate sunt caracterizate insa de forme de
imperf~cta, unde asistam Ia !ipsa uneia sau a mai, multora di
triisaturile sus-mentionate ale concurentei perfecte. In !ipsa posi
litatii intrunirii ipotezelor specifice concurentei perfecte in condi
pietelor reate, etalonul luat in considerare de catre politica pri
1 ,, .1 "I lllllltl'ltt al politicii i'n domeniul concurentei.
concurenta a Uniunii Europene este modelul concurentei fun~.:t
nate, adica a intensitatii maxime a concurentei care poate fi at'
avand i'n vedere trasaturile specifice ale anumitor piete.
vag ~i adaptabil al conceptului de concurenta functionala penn
1 , ,ii>IILC. a descrierii dintr-o perspectiva istorica a rolului
asigurarea flexibilitatii politicii privind concurenta, prin
acesteia Ia realitatile prezentului.
PARTEA a 11-a
Politica Uniunii Europene
In domeniul concurentei
'
; .. . . 1. , , .t asigurarii mentinerii caracterului concurential al
, ' .. . ;, 11cvoie de interventia autoritatilor nationale sau regio-
;I
'"'l" 1<'111L', dupa caz. Aceasta are loc i'n principal, prin inter-
;.. ,; '''"l'l;1rii reglementarilor concurentiale ~i a actiunilor de
1 1 .. ,. 11I.IIL' a acestora. Prin conceptul de politica i'n domeniul con-
.. ; , "' l<llrim Ia modul in care guvernele nationale iau masuri
1 , , 1 1'1 omovarii structurilor de piata concurentiale. Normele
T <I oollll I ;1\01'3 Se Jncearcii implementarea masurilor prevazute in
..... ; I'"'''" ii de concurenta formeaza dreptul concurentei, princi-
' 111111, .1 politicii europene privind concurenta constituie un
. , ''"l'kx, care nu poate avea Joe tara mentionarea conside-
, 1 , l<~11cc care au stat Ia baza instituirii acestei categorii de
1
1
' 1 111 in implementarea politicii, a necesitatii acesteia in
, ' .1 ""' , nonomii de piata, a obiectivelor urmarite prin imple-
1 11 , ... tcia, precum ~i a mentionarii sferei ~i atributiilor auto-
., ' , " "I mle ~i regionale implicate in acest demers.
' 1",,,, k atribuite acestei politici sunt multiple, in functie de
1 1>I incipale urmarite prin intermediul acesteia. In ceea ce
1, "Ptiim pentru o definitie proprie, simp Ia ~i adaptabilii, a
1 ., , , 111d concurenta. care poate fi circumscrisa unui set de
miisuri adoptate :ji ac{iuni intreprinse in haza aces/ora
ntiitile najionale .~i regionale competente, in vederea
, ,niuni/or concuren{ia/e cure ar produce electc ncga-
' ietii!ii. Dupa cum vom vedea in ceie ce urmcaza,
ti adaptata obicctivclor principale a caror atingcrc
1 ,1 de catrc autoritatile din domcniul concurentei.
Llll: tinem sa facem cilteva precizari rcferitoare Ia
,, ' ,: c.are au stat Ia baza infiintarii politicii privind
niunca Europeana. ~i nu numai.

Capitolul I
Istoricul politicii in domeniul concurenfei
Originile politicii in domeniul concurentei 1 le putem regi1si
Statele Unite ~i in Europa. in Statele Unite, aparitia pri
reglementari privind concurenta are Joe Ia sfiir~itul secolului
XIX-lea, ca reactie Ia formarea marilor trusturi, ca forma de
nizare a intreprinderilor dintr-o anumita ramura de activitatc,
scopul evitarii concurentei agresive in termenii preturilor. l
prinderile particip:mte in cadrul trusturilor nu i~i pierdeau i
pendenta comerciala, ci doar i~i coordonau actiunile lor pe pia[/\
ceea ce prive~te stabilirea volumului produqiei ~i a nivcl
preturilor. Necesitatea formarii trusturilor s-a manifestat
contextul transformarilor care au avut Joe incepand cu j
secolului al XIX-Iea, concretizate in lmbunatatirea rapida a cali
~i scaderea costurilor transportului ~i comunicatiilor (in special
transportului feroviar. a serviciilor de telefonie ~i de telegratic
Acestea au avut ca efect crearea unei piete unice de dimensi
geografice extinse ~i, implicit, intensificarea concurentei,
avem In vedere faptul ca firmele trebuiau sa concureze cu ri
situati In zone geografice din ce in ce mai departate.
investitiile in capacitatile de productie au dus Ia scaderea prc1
rilor, fermierilor ~i intreprinderilor mici fiindu-Ie din ce in cc
greu sa concureze cu preturile oferite de firmele mari, care di
neau de economii de scara semnificative.
Adoptarea primei legi aplicabile Ia nivel federal -Sherman
- a avut Joe in 1890, ca urmare a presiunilor sociale exercitatc
grupul fermierilor ~i a micilor intreprinderi, care a rna
1 , ""'.Jet, putem mentiona Cauza din 191 I. care a implicat
Pentru mai multe detalii privind aspectele istorice ale politicii pri
concurenta, a se vedea ~i A. Jones, B. Sufrin, op. cit., p. 19; IV "
J Langer, Competition policy in Ali M 1-Agraa, op. cit., p. 241-
M. Moffa, Competition Policy Theory and Practice, Ed. Cambridge
sity Press, Cambridge, 2005, p. 9-27.
;,toricul politicii in domeniul concuren{ei 53
, "Ji, l'''liticii privind concurenta in Statele Unite. Seqiunea I
.1.,, 11tl1;icc lntelegerile intre intreprinderi care au ca scop
.... 1 .1 <umertului, precum ~i actiunile de monopolizare a
, ' . "1 .. Ill\ tiunea inchisorii de pan a Ia trei ani 1.
' " , ,. I 111 1914, politica privind concurenta din Statele Unite
"'I''' 1.11 Lu inca doua instrumente legislative Clayton Act ~i
I ' /, ( 'mnmission Act. Clayton Act reglementa practici
11111 .111 irca pietelor ~i operatiunile de fuziune incheiate in
1 .1 III<IHlpolizarii pietelor, in timp ce Federal Trade
... 1 Id a prevazut infiintarea unei Asociatii Comerciale
' 1 . o~. .111toritatea responsabila de aplicarea reglementarilor
., "I"' liiIJ'"Iiticii concurentiale.
1.. . 1 1 ,. prive~te Europa, politica Uniunii Europene privind
" 1111 .1 lost precedata de incercarile de instituire a unor
. 1 "' 111111 umcurentiale de catre Austria, Germania ~i Regatul
' 1' 1111<' retinut insa ca majoritatea statelor membre nu au
1" 1 k11H:ntari concurentiale Ia nivel national decat ulterior
. ' 1' "'' l1.ilatului de Ia Roma ( 1957).
' " ... J, 111ccrcari de adoptare a unor norme de concurenta au
1 .. 111 \ ustria ani lor 1890, insa propunerile legislative au fast
.1 ,J, n L'nimentele politice. Totu~i. dezbaterile provocate pe
.. II 1 l111 au contribuit Ia formarea substantei reglementarilor
., 1 II . J, mai tarziu.
1. 1.. llll.tllia. incercarile de introducere a unor reglementari
"'' 1111.i1L au Joe in anul 1923, dar acestea sunt abrogate in
, IIIIIIare a presiunilor exercitate impotriva acestora, ceea ce
1111111! totu~i Ia formarea unui cadru de gandire care a stat Ia
" II"' lur adoptate ulterior celui de-al Do ilea Razboi Mondial.
"' 1 ic~~islatiei concurentiale era necesara in Germani a, in
, '., , , 1 lcrea reducerii fortei economice de care dispuneau
'" .ill/de cele mai celebre de aplicare a reglementi'irilor previ'i-
1 1" ck mai mari trusturi ale vremii din industria petroliera,
I 1 , llllpJny. Societatea a fost acuzati'l de scaderi selective de
I,
l.ilcfect de ruinare a concurentilor, precum ~ide achizitiona- I i
, ' ck dimensiuni mici. Rezultatul a constat in divizarea socie- I!
' I , <~npanii de dimensiuni mai red usc.
II
I

54 Politica Uniunii Europene In domeniul concurentei
cartelurile existente In majoritatea industriilor. Proliferarea
a fost sprijinita ~i de regimul nazist, care a vazut In
instrumente de control al industriilor ~i o modalitate de formatl'
unor lntreprinderi puternice, apte sa concureze pe plan international
In data de I ianuarie 1958 (data intrarii In vigoare a Tratatelor
Ia Roma), a lnceput sa produca efecte ~i noua lege germana privi
concurenta (Gesetz gegcn Wettbewerbsbescrankungcnt Regl
tarea se afla In vigoare ~i astazi, iar aplicarea ei are Joe cu ajuh
Autoritatii federale din domeniul concurentei (Bundeskartellamt).
In Regatul Unit, lnceputurile politicii concurentiale dateaza
anul 1919' cand a fost adoptata prima lege pentru
aplicarii preturilor excesive, denumita sugestiv: Profectering
Prevederile acestui act normativ au fost completate ulterior
normele legii privind practicile restrictive, Restrictive Practices
din 1948. Alinierea politicii concurentiale britanice Ia
europene a avut Joe doar In anul 1998, odata cu adoptarea
titian Act, lege aflata in vigoare ~i astazi
3
in ceea ce privqte Uniunea Europeana, adoptarea politidl
comune privind concurenta a lnceput prin masurile pro-concurcn
tiale adoptate de Franta, Republica Federala Germania, Benelux ,1
ltalia prin Tratatul de Ia Paris din 1951 privind lnfiintarea Comunl
tatii Europene a Carbunelui ~i Otelului. Scopul prevederilor inclust
In acest act normativ a fost lnlaturarea barierelor comercialc,
precum ~i a masurilor discriminatorii ~i a altor practici restrictivf
care puteau distorsiona concurenta intre statele care mai tarziu au
devenit membri fondatori ai Comunitatii Economice Europcno
1
Potrivit literaturii de specialitate, In anul 1905 In Germania existull
385 de carteluri care implicau peste 1.200 de firme, iar in anul 1923 nu
marul cartelurilor a ajuns Ia peste 1500. A se vedea, pentru detalil,
."vi..\1otta, op. cit., p. 9.
2 Adoptarea reglementarii a avut loc In urma solicitarii ocupan!ilor
americani ~i a conditionarii redarii suveranitatii depline pentru statclo
germane de adoptarea reglementarii In cauza. Ocupantii au considerat d
natura cartelizata ~i concentrata a industriei germane anterioare razboiului d
fost cea care a contribuit Ia crqterea puterii militare a Germaniei ~i au avul
convingerea ca reglementarile amintite ar putea contribui Ia democratin
german a. Pentru detalii, a se vedea A. Jones, B. Sz!fi'in, op. cit., p. 36.
3
M. Motta, op. cit., p. 12 ~i urm.
55
, 1 1 ., 11 .11k 11 1 1tck principak care au stat Ia baza introducerii
I., IIJ.I'III i curopene privind concurenta au vizat, printre
" , .1" 1111111.111';1 pull'ri i economice a Germaniei, prin punerea Ia
, 1 '", , ~-l"rLdte state membre a materiilor prime esentiale In
.1 , 1.,, 111111 unui eventual conflict armat, carbuncle ~i otelul.
"' , , . 1, .1 llldsurilor discriminatorii In comertul dintre statele
... 11 o1. t I.L a avut In vedere In primul rand asigurarea acce-
' .. ,, 1.1 ~~~ursclc mentionate. lnceputurile politicii concuren-
" '" , 1 11>incicl ~i cu cre~terea popularitatii conceptiei potrivit
.. , , 1, 11" 1piul liberei concurente constituie singura modalitate
. ,, , 11111 11"narea eficienta a pietei. Totodata, prin lncheierea II,
, ... ,~,1,, ,k Ia Paris, lnalta Autoritate (predecesorul Comisiei
, .. 1. ,, , \, asti1zi) va fi lmputernicita sa intervina In vederea asi-
, ., ,, " . ,111 mcntei echitabile In cadrul Comunitatii ~i a eliminarii
-, , , , "''I'"' c~ncurentiale datorate lntelegerilor restrictive de
,, 111.1 . t ;1huzului de pozitie dominanta.
, , 111 , , 11 incheierea Tratatului de Ia Roma privind lnfiintarea
1 1 1 111 area liberei concurente figureaza ca obiectiv funda-
,., .1 lllllldrit de catre statele membre ale Comunitatii, fiind
.. 1 , 1111 1dalitatea principala pentru promovarea progresului
.. , "' 1 a bunastarii cetatenilor. Scopul declarat al politicii
.. , ,, "." ind concurenta er~ ace Ia al mentinerii competitivitatii
1
, l1 1.1 1nstrument pentru lncurajarea eficientei industriale,
,, , "l'11ma a resurselor, obtinerea progresului tehnologic ~i
.1, "' 1n onomiei Ia schimbarile inerente. Tratatul de Ia Roma a
: , , ,,1.1L in afara de intelegerile anticoncurentiale ~i abuzurile
, I .ltllninanta, ~i problema aplicarii pol iticii concurentiale
1 ,,,l,prinderile publice, pe cea a ajutoarelor de stat, precum
, 1 ltll.i unilor lntre lntreprinderi.
... t ntma 1. Rolul statului in politica din domeniul
concurentei. Perspectiva istorid'i
.\. :,a asigurarii eficientei, politica din domeniul concurentei
, .11hCJ un caracter dinamic ~i receptiv. raspunz:and schim-

56 Po/itica Uniunii Europene in domeniu/ concuren{ei
barilor care au Joe In mediul economic ~i socia1 . Atitudinea fati\
1 , , , 1. , <>lllnl L":\tcrim, favorizand de aceasta data crqterea
necesitatea interventiei statului In vederea reglarii modului
2
functionare a pietei a variat de-a lungul timpului . Formele de i
ventie a statului, sustinute de diverse orientari ale gandirii
mice, pot fi situate lntre doua ideologii extreme: liber schimb
dirijism. Sustinem totu~i opinia potrivit careia, de~i exista
diferente de abordare a rolului pe care statui trebuie sa II aibi\
economie ,,statui ramane ce a fost, adica un fascicul de funqii,
puteri diferite", ceea ce se schimba fiind doar mijloacele de acti
gradul constrangerii statale ~i impactul puterii asupra economiei.
In contextul istoric care a coincis cu cre~terea venituri
statului ~i a puterii acestuia, economi~tii apaqinand curentului
gandire mercantilist3 au acordat un rol esential interventiei statui
In sustinerea economiilor nationale. Astfel, In mercantilismul
timpuriu (sec. XVI - lnceputul sec. XVII), interventia statului
economie se manifesta mai ales prin emiterea masurilor de ordi
administrativ pentru limitarea pana Ia interdiqie a importurilor d
marfuri ~i stimularea exporturilor In vederea obtinerii de catre stnt
a unor cantitati lnsemnate de monezi. Statui a lnsemnat In aceastA
perioada un sprijin pentru economia nationala, pentru ca aceasta sA
fie capabila sa procure resurse bane~ti cu ajutorul mijloac~:lor
economice private. In mercantilismul dezvoltat (jumatatea s~:c,
XVII - lnceputul sec. XVIII), statui se implica In continuare in
1
A se vedea, in acest sens, optma lui Fernand Breudel. citata ill
A. Dodescu, Stat versus piata. Cilteva argumente pentru a depa~i abordarcM
in oglinda, Economia teoretica ~i aplicata, vol. XVII (2010) no. 9 (5501,
p. 5, precum ~i A. Dodescu, Statui ~i economia de piata, Ed. Economil'ft,
Bucure~ti, 2000, p. 209 ~i urm.
2
Pentru rolul statului in economic a se vedea ~i A. IFren, Comparativo
Perspectives on the Role of the State in Economy, in B.R. Weinga.vt.
D. Witman, The Oxford Handbook of Political Economy, p. 642 ~i urm,
precum ~i IMF Working Paper Series. Fiscal Affairs Department, V Tan:l,
The Changing Role of the State in the Economy: A Historical Perspectivl',
International Monetary Found WP/971114, 1997, p. 4 ~i urm.
3
Pentru detalii privind implicarea statului In contextul curentului d~
gandire economica mercantilist, a se vedea Af. Lupan, lstoria giindirii ceo
nomice (Suport de curs tiparit - Universitatea .. ~tefan eel Mare'' din
Suceava, Facultatea de ~tiinte Economice ~i Administratie Publica), p. <J.
57
, ,,1,1 '"ll<<ll;lill'nt cu o crc~tere accentuata a exporturilor.
1,1, 1l1d ;J<<"'tuia in cadrul economiei nationale 'incepe sa se
1 llllll intnmediul crearii cadrului normativ propice
! .
1 1,.111 ;Ill' a schimbului de marfuri ~i acumularea de
~i ! , I
p1111tre care ii mentionam peA. Smith, D. Ricardo ~i
1111
1.11111 , <>llsiderat ca fiind esentiala libertatea de alegere a
. , ,,,, urului de c(ttre agen{ii economici ~i s-au pronuntat
' . , ,., , "II 1H'ntiei statului in economie. S-a considerat astfel ca
, 1 "I d 111i i naturale" 1 - categorie esentiala a sistemului de
~.' i'' I II I I l l I;! t ilor - poate fi bine asigurata prin cautarea de catre
"I 11, 1d a rcalizarii propriilor interese ~i prin intermediul
"
1o1 ,1 L111i cu responsabilitatea. Rolul autoritatii 'in cadrul
2
II .'o<'.: /cfi/'"-U!Ui a presUpUS asigurarea de catre guver-
1 , ,
1 ,, 1.1rii legilor naturale, prin asigurarea respe~tarii liberei
0
.... 1. , lllllra actiunilor celor care vor sao 'incalce Rolul sta-
' . , , 1 , 111, L1 mi~imumul necesar, acestuia revenindu-i obligatia
, .. " , I, 11111 i publice, a Iibertatilor fundamentale ~i a concurentei
, .1. I,! llllli infrastructuri legale ~i institutionale bine puse Ia
1.... 'o~llith (1723-1790) a sustinut guvernarea activitatii
1111 intermediul legilor obiective care au ca rezultat
1
, , , " 1 111t"mata a ofertei Ia cerere ~i armonizarea intereselor
,, , 11 l"lllcipiului fiziocrat al ordinii naturale, societatea evolueaza
. 11 d.: legi naturale sau o ,oridine naturala" data de Divinitate
, , "' .1 kricirea oamenilor. Aceasta se bazeaza pe respectul indi-
1,, 1 I. ll'glementari, dreptul de proprietate ~i autoritatea statului.
1 , '; I llf)(l/1, op. cit., p. I0.
, J,Jisse::.faire, /aisse::. passer. /e monde \'a de lui meme'" nu
",, , 1 :ala in sensu! unei pledoarii pentru pasivitate sau fatalism,
1 , , i 111111:rventia limitata a statului in mecanismele pietei, promo-
,' , 111 o.;chimb, Iipsa protectionismului legal ~i !ipsa sustinerii
" ~o1.1k pcntru ramurile economice neproductive. A se vedea
"I
11 1 ,,,1i multe detalii, a se vedea Gh Popescu, op. cit.,
1 1,1,cum ~i A. P. fliescu, Liberalismul lntre succese ~i iluzii,
11 l'>tlcurqti, 1998, p. 67-70.
58 !'olitica Uniunii Europene fn domeniul concuren{ei
individuale cu cele economice generale. Crezand In actiunea t
Providente (, mdna invizibilii a piefei ") care contribui~ Ia
rarea echilibrului general al economiei, acesta a considerat
reglementarea pietei de catre autoritati, considerand ca, pe 0 r
caracterizata de Iibera concurenta, vanzatorii vor fi rem
dupa importanta serviciilor furnizate, iar pretul bunurilor o
varieze dupa numarul sau intensitatea nevoilor care trebuie
cute. Reglementarile au fost considerate ca fiind sursa dezech
brelor lntre cerere ~i oferta ~i, In consecinta, distrugatoarc
mecanismului providential 1
Contextul economic dificil de dupa Primul Razboi Mondial
eel aferent marii crize economice din anii '30 a dus Ia criza stat
capitalist, constatandu-se faptul ca ,statui nu poate disparea I
Joe pietei libere". Aceasta criza a adus in dezbatere optiunile:
minimal, piata maximala- piata minimala, stat maximal 2 .
Spre deosebire de ganditorii apartinand orientarii Jibe
clasic, keynesismu/3 s-a pronuntat in sensu) ca mecanismele p
In sinea lor nu pot sa furnizeze rezultatele sociale dorite, fi
nevoie de participarea activa a statului In economie, prin reglem
tarea preturilor, combaterea restrangerilor concurentiale, protej
consumatorilor etc. lntervenfionismul promovat de Keynes solic
implicarea statului In vederea cre~terii productiei ~i a investi(ii
menite sa creasca numarul Iocurilor de munca ~i In ved
asigurarii unei redistribuiri adecvate a veniturilor, tara insa sil
restransa initiativa privata.
0 forma extrema a optiunii In favoarea interventiei statale
fi considerata ideologia socialista sau marxistli - dezvoltata
Karl Marx ( 1818-1883) -care respingea cu vehementa ideea c
tentei initiativei private ~i avea ca scop eradicarea
concurential care ducea Ia obtinerea profitului de catre
intreprinderi, in favoarea realizarii profitului societatii per
blu. Cel mai important rol al statului In acest context era
lizat in funqia de redistribuire a veniturilor In cadrul socictill
Mijlocul de realizare era reprezentat de instituirea economi
1Gh. Popescu, ap. cit., p. 178-179.
2
A. Dodescu, lac. cit., p. 14.
3
Denumit dupa John Maynard Keynes ( 1883-1946 ).
lstoricul politicii In domeniul concuren{ei 59
1<111 de comandli, unde deciziile privind nivelul ~i mo-
.... 11l"dllltici, precum ~i preturile de vanzare a produselor erau
; . ,,,111 11, ,k catre o singura autoritate centrala guvernamentala.
' 11. , IILIIt(ii variantei germane a neoliberalismului, ordolibe-
111111lre care il amintim in special pe economistul
1 ... I, 11 .n1 sustinut faptul ca rolul major al statului In economie
, 11 1ukrc un cadru legal ~i institutional pentru manifestarea
. I" . , 1>11om ice, prin asigurarea proprietatii private ~i a fortei
.. 1, , , "ntractelor private, instituirea responsabilitatii econo-
, 1111. 11ea lipsei barierelor de intrare ~i a stabilitatii monetare.
1" .. 11, llliiH.:ipalele obiective ale ordoliberalismului s-a numarat
'I 1""' , 1111ci bunastari economice cat mai mari posibile, asigu-
111. IIIIL'i sociale, a dreptatii ~i progresului social, a sigurantei
1, , 1 1 distributiei echitabile a veniturilor ~i a bogatid.
" , 1 111 11ca procesului concurential a fost privita cape un mijloc
'"
", 1 . '"' ,rea Ia minimum a inechitatilor sociale ~i a favorizarii
1i111 'cia!. Participarea statului In economie a vizat apararea
1. I '"munitatii ~i reprimarea conditiilor care favorizeaza
, Ill <11upolurilor, responsabilitatea guvernului fiind aceea a
11 1111 n dinii legale ~i sociale capabile de sprijinirea concu-
, 11 111 I11;Hea unor mas uri compatibile cu mecanismele pietei ~i
' II <~ltiL'i de schimb. Printre trasaturile definitorii ale unei
; "' 1 , , lllllrentiale de factura neoliberala trebuie amintiti factori
"" 1I "IIJ()Varea existentei unei multitudini de lntreprinzatori
.. J, l'ndenti ~i eficienti ~i acordarea In acest sens a unui
Ill
, ,.. , 1 111111 sustinerea intreprinderilor mici ~i mij locii, urmarirea
... , "11 .11 c1rdurilor restrictive de concurenta intre intreprinderi
1 '" '"""'" de ardaliberalism a fast falasita pentru prima data In 1937,
", 1.1 , din denumirea In limba germana a revistei ,. Ordnung de
11 lrdinea ecanamiei), caardanata de W. Eucken ~i F. Bohm. A
1 , 111 .~cest sens, infarmatiile dispanibile pe pagina aficiala a
,,,,,, \\;titer Eucken" (hffp:llli'H'lll.eucken.org/home/index.html).
"""11;1 saciala de piata (So::iale Markflrirtschaft) respinge
" 1 .1 dirij ismul praduqiei, miiinii de lucru ~i a camertului. in
I 'l""'"i a ac(iune cancertata asupra ecanamiei prin mijlaacele
11 IIIIci palitici Ia scara mandiala, baziindu-se pe adaptarea supla
1.... 1 l'"t,i. !' Afil::a, S. Bemstein, lstaria secalului XX. Lumea lntre
! 1 , 1 I<J~S-1973), val. 2, Ed. Bic All, Bucure~ti, 1998, p. 278-280.
 /storicul politicii in domeniul concurentei 61
60 Politica Uniunii Europene in domeniul concuren{ei

~i a monopolurilor. Printre efectele negative ale monopolml 1 ,, ici traditionale din literatura de specialitate, statui
, 1 , , 111
1 1
oligopolurilor se numara prezenta pe piata a unor preturi rid , , ,functii In cadrul economiei : a) functia de alocare;
I 1 ,.;
1
1; 1 hiliza~e; c) functia de redistribuire .
1 2
reducerea nivelului productiei ~i realizarea unor profituri de 1 .. , , 1 I
1 , ,,,, .. ,, 1," ,/c alocare se urmare~te alocarea echitabila a resur-
pol , statui fiind in aceste conditii un factor de sprijinire a pi
a concurentei, interventia lui avand ca scop indepartarea neaj ,, 1 11 :-;ocietatii. In vederea realizarii acestui obiectiv, pe
11
rilor concurentei. , " .. o1 ,, 1,1,, 1i pri vind. concurenta. statui tre?ui~. sa asigure adop-
1 1
Exponentii neoliberalismului economic, printre care II am , 1 11 , 11 t~1rilor legale ~i infiintarea inst1tutulor necesare, c~re

pe Friedrich Hayek ( 1899-1992), au perm is interventia mock
statului in economie, cu scopul asigurarii functionarii normnlt
echilibrate a economiei capitaliste. A vand 'in vedere faptul ca
ile economice au Ia baza libertatea agentilor economici, can:
decizii concurentiale in mod autonom ~i care poseda un sistem
sanctiune automata, statui intervine doar in cazul lipsei ini!"
, , , I " 1 d ,torsiunile procesului concurential -
1 normand rel~tule
, .. ,. , o~ 1 , " 1IKlcri, precum ~i dintre intreprinderi ~i consumator~. ..
1
, . :, . , /, stabilizare creeaza premisele necesare obtmen~
.~, , 1, 1, ,1 .lll:iale favorabile ~i sustenabile in urma proce_sul~l
. I. 1111.11 datorita faptului ca are in vedere co~trolul_ ~on:~Julm,
1 ... , [ 111 inf1atiei ~i al fluctuatiilor econom1ce ~~ ut1hzare~
1
,[

private sau in eel a! existentei abuzului initiativei private. Acesta , ,

1 1
1actorilor de productie In vederea obtinerii cre~tem
astfel responsabil de libe1iatea tuturor ~i intervine pentru '"IIIII ,.

~i promovarea liberalismului . lnterventia statului in contextul

2
1 "" .,
111
, tia de redistrihuire statui urmare~te lntreprinderea
trinei neoliberale are Joe in profitul intereselor private. Statui ,. ,,11., , 1 d~cvate pentru eliminarea veniturilor exce~~ve ~i a
incearca sa impuna anumite lucruri, ci doar orienteaza activ , I ,
11
t<"ior existente intre veniturile diferitelor cat~gon~ soctale:
,1, llllnliul impozitarii, al cheltuielilor bugetare ~~ al s1sten:ulut
1
3
agentilor economici . .. ,

Apartinand orientarii neoliberalismului economic, :)coala dt' I . , ,

11 1
[, ,
1
,uciale. in cadrul politicii privind concurenta, functJa de
Chicago, formata din avocati ~i economi~ti afiliati Universita!ii ,, '"I .1111 ,. a statului se manifesta prin sanctionarea comportamen-
Chicago, s-a pronuntat Ia randul ei pentru un interventionism , , , ,
1
, due Ia reducerea bunastarii totale sau care reduc surplusul
al statului in procesul concurential, propunand sanctionarea c ,, _ ,
11 11 1
ilor, cum ar fi, de exemplu, practica abuziva a aplicarii
tamentelor de afaceri nu in functie de forma pe care acestea , I'' 11111 cxcesive. 3
imbraca, ci dupa efectele economice Ia care acestea dau '" 1,1, l:ttura de specialitate recenta , Ph.G. Ce~~y ~i M. Evan~
Reprezentanti de marca precum Robert Bork, Richard 1 k-.,pre schimbarile intervenite In rolul trad1t10na,~ al statulm
,

Milton Friedman, George Stigler au atras atentia asupra faptului , >~I "'ie folosind sintagma .. stat a! concure~(~z pen:r~t a
multe dintre comportamentele de afaceri considerate anticonc , "
1 1
,~llul indeplinit de stat In contextul economtel globa!Jzate.
tiale dupa forma lor pot da n~tere Ia efecte pro-concurentiale
aduc un beneficiu net consumatorilor. Teoria reprezentantilor Scol ,. , ,;~ 111
0 prezentare amp Hi a rolului lndeplinit c~~ st~t In cadrul e~o-
de Ia Chicago a stat ~i Ia baza reformei politicii Uniunii E ,
1
. vcdea f. La::.iir. Considera!ii privind func!Jile fmantelor publ!ce
,,

privind concurenta, initiata de Comisia Europeana in anul 2003. , 1' 111Wrul fiscal nr. 1 ~i 2/2012, p. 47-50 (1), p. 51-53 (II).
n: :i, op. cit., p. 332-334. . .
. , cdea Ph. G. Cemy, :'vf. Evans, New Labour. Globaltzatton ~nd
,, , tion State, Center for European Studies, Work~t~g Pa~er Sen_es,
1
1
, 2006; F1.1R Institute, The State of CompetitiOn. Enhancmg
1
A se vedea, In acest sens, Gh P opescu, op. Cl't ., p. 977~. , ,
1 111
and Increasing Innovation across the Federal Government
2
Idem, p. 908. :;ain, Executive Summary of FAIR Institute's Report on
3
Idem, p. 915. "''"'L October 2009.
62 Politica Uniunii Europene in domeniul concuren{ei

Statui modern incearca sa faca fata provocarilor globalizarii,

materializate, printre altele, in mobilitatea capitalului international,
crearea firmelor multinationale ~i a alianteior strategice internatio
nate, prin asigurarea prosperitatii econo_!Tiiei nationale ~i a compc
titivitatii acesteia pe plan international. In vederea atingerii acestul Capitolul II
obiectiv, statele contemporane sprijina mecanismele concurentialo l'ohli(a Uniunii Europene privind concurenfa
ale pietelor, favorizeaza globalizarea, inovatia, liberalizeaz4
furnizarea serviciilor publice - pastrand in acela~i timp un control
asupra sectoarelor strategice ale economiei nationale, adopt3
masuri pentru reducerea inflatiei in vederea mentinerii incredcril ., l111nca 1. Politica privind concurenfa ca politica
comunitatii financiare ~i de afaceri internationale. Astfcl, publica unionala
competitivitatea economiei nationale pe plan international csto
obtinuta ca urmare a interactiunilor dintre intreprinderi, dintro
intreprinderi - pe de o parte - ~i stat, pe de alta parte. ~i ca urmaro I ""lllli.lrca poJiticiJor pubJice COnstituie una dintre ceJe mai
1" ,, 111 1!;~tti guvernamentale, orientate ditre satisfacerea diferite-
a relatiilor dintre state.
"' .1k societatii. Plecand de aici, in opinia noastra, conceptul
1 1 .1,,,, 'publica poate fi definit in consecinta, ca un ansamblu de

'"" .. ,,1nnamentale intreprinse de catre autoritiitile de Ia nivel

>~ "'' .1u regional, dupa caz, prin adoptarea de ~atre acestea a
1. '. 11 1i intreprinderea de actiuni in vederea satisfacerii unor
,, l'"l'lice specifice.
1 ""''' 11 ;ts;1turile fundamentale ale politicii pub lice se numara
.; I 1 'I II II c;~t: este orientata catre atingerea unor obiective formu-

1 tltc' ;~utoritatile publice in beneficiul general at societatii sau

.... , 'lllcnt a acesteia; e rezultatul deciziilor ~i aqiunilor guver-
, ,,, ,,, lormularea ei reprezinta un proces complex ~i dinamic,
"' I "I \ 'dnc faptul ca obiectivele politicilor pub lice trebuie sa,se !I
I
'1 ' "' pcrmanenta Ia interesul public care poate inregistra
,,,, '111odificari in timp; se materializeaza sub forma diverselor
' " Ill. 11 1. a caror aplicare este asigurata prin activitatea mai
, ,,1, >~lt;~tti cu competenta specializata 1
2
' ''' 11 lt1i J. Anderson , politicile publice pot fi clasificate in
" '1 1
IIL'gorii, in functie de obiectivele urmarite prin aplicarea

' I, ./,ticile pub/ice substantiate urmaresc obiective care tin

1
I I ~~-.dt/;_lrii bunastarii gene?rale a societatii ~i a dezvolt~irii

"' ;~ ~i J Anderson, Public Policy Making, Ed. Praeger, New

I' I; ~i urm.
I' I Ill
64 Politica Uniunii Europene fn domeniul concuren(ei
acesteia, cum ar fi, de exemplu, politica educationalc:i, politicile de
mediu, politica pentru stabilizare economica etc. Politicile pub/icc
de reglementare, a~a cum sugereaza ~i denumirea lor, urmaresc
reglementarea unor activitati cum ar fi, de exemplu, politica comer-
ciala, politica privind utilitatile publice, politica privind concuren111
etc. Aceasta din urma se lncadreaza In categoria politicilor publil'll
de reglementare In virtutea obiectivului urmarit de catre aceasta,
constand In normarea procesului concurential In vederea mentineril
caracterului nedistorsionat a! acestuia, ca element necesar pentru
realizarea bunei functionari a pietei interne. Politicile pub/ice dc
redistribuire sunt destinate doar anumitor categorii sociale, avand en
obiectiv lnlaturarea diferentelor economice ~i sociale existcnte intrll
diferite paturi ale societatii. Amintim aici, cu titlu de exemplu, poli-
tica sociala. Ultima categoric a politicilor pub! ice, ceea a politicilor
de finan{are, urmare~te acordarea de catre Uniune a unor ajutoarll
financiare guvernelor statelor membre ~i autoritatilor locale in
vederea atingerii unor obiective stabilite Ia nivel european, cum ar li,
de exemplu, politica de dezvoltare regionala a Uniunii Europene.
Caracterul unional a! politicii in domeniul concurentei poatc 11
1
dedusa din prevederile art. 3 TFUE , care enumera printre compe
tentele exclusive ale Uniunii actiunea constand In stabilirea normelor
de concurenta necesare functionarii pietei interne.
Spre deosebire de statele nationale, Uniunea Europeana nu arc
puteri decizionale iuerente, abilitarea acesteia de a introduce politid
publice in vederea satisfacerii intereselor comune ale statelor mem
bre existand doar In acele domenii in care i-au fost acordatc lmputcr
niciri exprese din partea statelor membre de a formula reglementari,
emite ~i implementa decizii.
In domeniile de competenta exclusiva a Uniunii Europen/
statele membre au renuntat- in decursul procesului de integrare- In
1JO C 83, 30 martie 20 I0.
2
Conform modificarilor ad use prin Tratatul de Ia Lisa bona [a se vedln
astfel art. 2 alin. (I) TFUE], domeniile de competenta exclusiva ale Uniu
nii se restrang Ia reglementarea uniunii vamale, a instituirii normelor de
concurenta necesare functionarii pietei interne, Ia definirea politicii monl'
tare a statelor din zona euro, Ia conservarea resurselor biologice ale marii,
ca parte a politicii comune de pescuit, Ia politica comerciala comun~.
l'o/itica Uniunii Europene privind concuren{a 65
' 1,1 1 .11\cranitatii lor nationale, aceasta insemnand faptul ca,
1 , , 1111ic- mcntionate, reglementarile se vor ado pta ~i deciziile
, 111 1 111 principiu de catre autoritatile unionale, cele nationale
. 1.. '"llwtente doar In ipotezele ~i In conditiile reglementate de
I'" ,f~\L'bire de politicile publice elaborate Ia nivel national
'", 1tlvcrnele nationale, politicile pub lice ale Uniunii
1
' .. -1" II ;unt formulate de catre statele membre ~i reprezinta
2
' .. '"I 11ic' ;tic procesului de integrare multinationala care are Joe
11l k membre ale Uniunii Europene, in baza tratatelor
" , "' 111trc state independente, cu ajutorul institutiilor comune
"" "' 111 vederea atingerii unor scopuri ~i a realizarii unor inte-
. 1111111~ tuturor statelor membre. Aceste politici au Ia baza
I'
1 111 1 1111ionala obligatorie, adoptata de catre statele membre ~i
, 1 "I' 111.11.-t prin deciziile ~i controlul exercitat de institutiile
,,II I licicnta politicilor unionale este asigurata totodata cu
' "11 111 <~ccsului de armonizare a legislatiilor nationale ~i a
, " ' 1,1111111 -.uprematiei sau intaietatii legislatiei unionale.
, .. , ncluzie Ia cele spuse mai sus, putem defini politicile
, '1, 111\lllllale cape unset de decizii, masuri, reguli ~i coduri de
. /./ !iluplate de catre institufiile comune infiinfate de cafre
..,, lllhrc, implementate ~i monitorizate de catre acestea din
'I, ' IIIII .yi de Cafre QU{Ol'i/a{ife na{ionafe, fn femeiuf fransfe-
1 i<~ incheierea de acorduri internationale conform legislatiei
"", 1 "' ,pcne, ori de ciite ori acestea sunt necesare in vederea exerci-
l"l'' kn(elor Uniunii. A se vedea ~i Gy. Fabiim, Drept institutional
""""'I tlropene, Ed. Hamangiu ~i Ed. Sfera, Bucure~ti, 2012. p. 59.
1, 1111 r c: politicile Uniunii Europene care prezinta caracteristicile
1 ,1. I c<lffillne" (sintagma pe Care 0 puteffi regasi Chiar ~i in denumirea
1. 1111intim: politica agricola comuna, politica externa ~ide securitate
I' l;tica comuna de pescuit, politica comerciala comuna, precum ~i
"nala com una. Pentru mai multe detalii privind politicile publice
.. ,: .: c vedea N .'vlousses, Guide to European Policies, Ed. European
. 'c. Rixensart (Belgia), 2004, passim.
1 "" ,, mai multe detalii privind aspectele economice ale procesului de
, 'llllpcana, a se vedea .'vf. Lufa:J, lntegrare economica europeana,
' ' ' ,;ica, 1999, precum ~i .\1. Lufa:J, Uniunea Europeana. Mecanis-
,,1 :.111i. Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2004.
 Politica Uniunii Europene in domeniul concuren{ei
66
rului de suveranitate care sta Ia baza procesului de
europe ana.
Politica UE in domeniul concurentei vine in completarea
asigurarea functionarii optime a pietei interne', care trebuie sa
fata cre~terii volumului comertului ~i a investi!iilor intre state
membre, scopul fiind acela a! asigurarii caracterului
a! procesului concurential.
Politicile publice unionale, asemenea politicilor publice de
nivel national, se atla intr-un continuu proces de evolutie, ac
adaptandu-se in permanenta Ia progresul tehnologic ~i
care intluenteaza necesitatile pentru a caror satisfacere au
infiintate.
Sectiunea a 2-a. Necesitatea politicii UE
in domeniul concurentei
A~a cum am mentionat mai sus, politica Uniunii Europenc d
domeniul concurentei a avut in vedere, in principal, sprijinirca
asigurarea viabilitatii pietei interne. Considerentele care au stat
baza instituirii reglementarilor apartinand acestei politici au f(
multiple. In cele ce urmeaza vom mentiona cateva dintre acestca:
1Trebuie retinut In acest context faptul ca termenii uniune vamala,
comuna, piata interna, uniune economica ~i monetara nu sunt simi
Uniunea varna/a -presupune liberalizarea comertului exterior intre
membre ~i introducerea unor taxe vamale externe comune, precum ~i a
politici de comert exterior fata de statele terte; pia{a comunii reprezinUI
mult dedit o uniune vamala, presupunand, pe liinga Iibera circulalic
marfurilor ~i serviciilor, ~i Iibera circulatie a factorilor de productie, adicA
fortei de munca ~i a capitalului; pia{a unicii sau internii presu
liberalizarea totala, adica eliminarea tuturor barierelor, inclusiv a
nevamale, peste eliminarea taxelor vamale ~i a restriqiilor cantitative
statele membre; uniunea economicii $i monetarii presupune, pe
existenta uniunii vamale, ~i integrarealarmonizarea politicilor ""''n"'"'"1,.
nationale, precum ~i introducerea unei monede unice. A se vedea, In ar
sens, Gy. Fr.ibhin, Drept institutional comunitar, Ed. Sfera JuridirA.
Cluj-Napoca, 2008, p. I03.
l'olitica Uniunii Europene privind concuren{a 67
1 11 prim factor obiectiv care trebuie mentionat tine de
nwjoritatea state/or membre -in perioada care a prece-
' 1 1
; ,, 1,I .. 1 1l1;,m~a comeqului intracomunitar- a unor prefuri crescute
. ' . lusele anumitor sectoare economice, ca efect a! prezentei
I I.IInuri sau sectoare a monopolului statal, exercitat in prin-
., .1 1 ' " " IIllcrmediul intreprinderilor de stat. Lipsa stimulentelor
, .. 1" 1 1, dm:crea costurilor de productie a dus Ia mentinerea
1. 1 '"''" !.1 tm nivel artificial, care permitea autoritatilor nationale
" " 1 .11pravie~uirii intreprinderil?~_de stat ineficiente din punct
1 1, ,Tonomic. In aceste condi!ll, consumatorii au ajuns sa
., ' .t11rile sustinerii acestor intreprinderi. Deschiderea pietelor
" " .pre comertul intracomunitar a urmarit astfel satisfac,erea
111111 nmsumatorilor prin asigurarea, printre altele, a inlaturarii
1 1IILI a intreprinderilor care nu erau in masura sa ofere
" 11. " , <>llsumatorilor sub aspectul varietatii produselor, a pretului
.111 1111 l'mduselor;
1 " .II doilea factor obiectiv care a :facut necesara aparitia poli-
,"""":de in domeniul concurentei se refera Ia insujicienta
.. , 11111 ion ale ale state/or membre in contracararea fenomen~-
1 . "''I "''curcntiale care afectau comerJ:ul intre statele membre.
' 1. 1 1 I !I in domeniul concurentei urmarqte atingerea obiectivu-
llllc: rare a pietelor, prin prevenirea posibilitatii reinstituirii
; '" 1 I" 111 calea comertului intre statele membre prin intermediul
1, ,[." ;~nticoncurentiale ale intreprinderilor, cum ar fi, de exem- '
1 I
1 1 1111, 1, <'l'rile privind impartirea clientelei sau de fixare a preturi- I
. , .. 111c'ri i geografice, discriminari abuzive de pre! a intrepri~de-
' I IIIIIlante, acordarea de ajutoare de stat pentru intreprinde~ile
,I !1. 1ll
II
1 ,,,:11rarea vitalitafii concurenfei pe piafa europeana a
1" 1111 1111 alt argument in favoarea instituirii politicii unionale in
. " . , "II Loncurentei. Liberalizarea comertului intracomunitar a
. '''I llilil'Jll'in?erilor de l_a niv~l ~ational sa produca pe SCara larga,
' , .. 1 "' ccsara descopenrea ~~ Implementarea de catre acestea a
1. I" moderne de produqie in vederea reducerii costurilor de
I
1," 11' aspecte care erau In cele din urma in beneficiul consu-
. 1 II"' 1111 ional. Piata com una a crescut varietatea prod use lor care
I
"I I I dispozitia consumatorului, acesta avand posibilitatea sa
';!
11111,. produsele nationale ~i cele provenite din celelalte state I
6X
membre, libere de taxe vamalc ~i n:strit:tii ~:<tntit<~IIVL'
alegere a consumatorului reprezinta in acela~i limp lilt 1.11 hlf
stimulent pentru intreprinderile de Ia nivel national pentru t:rL'/11'1
calitatii produselor. Aceea~i libertate de alegere sta totodatCt l;t hot
disparitiei firmelor mai putin eficiente, care nu sunt in mftsur;'t st1
adapteze nevoilor consumatorilor.
);- Aderarea Ia structurile europene aduce schimbari importa1
pentru intreprinderile care i~i desfa;;oara activitatea doar pe tcrito1
unui anumit stat membru, in conditiile in care produsele oferill'
catre acestea trebuie sa faca fata concurentei reprezentate de pnu
sele intreprinderilor concurente din celelalte state membre. Posihi
tatca controlarii unci anumite piete de catre intreprinderile de
nivcl national devine astfel mai scazuta in contextul pietei
etHnpen~. aumtularca profiturilor de monopol de catre acestea fi
111<ti f.'IL'll de rcali~:at. Totu;;i, necesitatea existentei politicii un
1 tiiOJ1L'ttL' din domcniul concurentei poate fi justificata din pers
tiv;t nct:csi@ii verificarii caracterului concurential a! c
tclor monop~lurilor ;;i oligopolurilor multinationale care activea;ll
nivclul Uniunii Europene;
);- Cre~terea concurentei in contextul pietei interne
implica revizuirea condijiilor in care intreprinziitorii najionali
desfii!joara operajiunile. Reactia pozitiva Ia schimbarea condi!i'
de. concurenta se poate materializa in rationalizarea activitatii
productie, prin reducerea costurilor de pr'?ductie, prin
produselor Ia cerintele consumatorilor etc. lntreprinzatorii care
sunt in masura sa se adapteze concurentei internationale pot
tiona negativ Ia presiunile concurentiale marite, recurgiind Ia
portamente anticoncurentiale pentru mentinerea pozitiei lor de
cum ar fi, de exemplu, acordurile restrictive de concurenta mrhP''"'
intre concurenti sau intre producatori ~i distribuitori, fuziuni
efecte de restriingere a concurentei, exploatari abuzive ale
dominante de piata etc.
);- Asigurarea condi{iilor concurenjiale echitabile trebuic
aiba in vedere ;;i distorsiunile care pot sa vina din partea
membre, aviind Ia baza masurile discriminatorii acordate de ell
acestea pentru unii participanti Ia piata. lntegrarea economica ,1
cre;;terea liberalizarii comeqului international au slabit ;;i/sau inl
turat multe dintre metodele clasice de protectie comerciala (cum
/', 1:1:. ,, I !IIIII/!/ I Ill '!'j'j}( /If I\ !lit/ ( ''"' /(/"('1/fll
'"ld11 .1pl1c;u,;1 t;t'.clor vamalc ncst:ute, restriqii cantita-
' "I., >r 11111. h;~1 iLTL' tLIutice in .:aka comer(ului etc.). In scopul
,. , " " " lltl.ttt 1rim i mctodclor protectioniste mentionate, statele
"' 111.11 Jr,c\ent Ia acordarea ajutoarelor de stat, ca ins-
"' ,1, I'Oilticii L'COIIOI1liCe, in special dat fiind faptuJ Ca pre-
,, . ,, lll'ltiL'i crcscute ;;i schimbarile tehnologice rapide relevau
'', """I' .t1ucturale ale multor sectoare economice. Politicile de
'. ... 1 " illllltal privind ajutoarele de stat aveau ca scop adeseori
,, ". ' .tq ll ;tviquirii artificiale a sectoarelor care se confruntau
1.1" , ,11.111 .tructurale. 0 alta problema delicata era reprezentata de
1. 1 1 '", llliiL'Prindcrilor publice (cu capital integral de stat) ~i a
1 '"''I. 1tlur cnntrolate de autoritatile publice (unde doar o
.. ~~~ , 1.Ill<' dintrc membrii Consiliului de administratie a societatii
'"' ,1. ' , 1, , ;ttre aceste autoritati), carora le erau acordate drepturi
'" , , l,,;til' de a-~i desra~ura activitatea in anumite domenii sau
, 1, 1 '.uncle servicii publice de interes economic general. In
..... 1111 ,'1\ iciilor importante pe care aceste intreprinderi le
I I ''II\ CrneJe tind Sa impJementeze maS Uri diSCriminatorii in
. ". , I l\ l'rivilegiile variate care le erau acordate puteau distor-
,J,.J 111 ilc de concurenta fata de intreprinderile din sectorul
1 ,, ' , l1 p;trtcnerii de pe piata com una.
"" 1 1, 'IL'IIkle mentionate mai sus ne arata ciiteva dintre cele
.. .. ""I '"I t.uttc argumente care justifica existenta ;;i interventia
, ,,,, 11 I ttlllllii Europene din domeniul concurentei ;;i a autoritatilor
' , "'\,I european in scopul reglementarii concurentei pe piata
. ,, 1 111 .1 nunentele care stau Ia dispozitia autoritatilor nationale
t. '"" I IIlii concurentei din statele membre sunt insuficiente
,,, , , , ntracara comportamentele anticoncurentiale ale caror
"' .ttivc se produc dincolo de limitele economiei nationale.
111 , i'nlitica Uniunii Europene din domeniul concurentei
1 ",. " .: 1di ;;i standarde uniforme pentru to ate statele membre in
, 11' ,~te comportamentele care afecteaza concurenta pe piata
11 .tml in vedere ca mentinerea unei piete interne europene
' 1.,,.,1nte trasaturile unei piete nationale ar fi imposibila, daca
1 "'' 111 hrc. prin masurile lor unilaterale, ar reinstitui obstacolele
,,, 1,, .t inlaturate in comer(ul dintre aces tea prin integrarea
.,,, ,\l'ttropeana.
70 Politica Uniunii Europene in domeniu/ concuren{ei !'o/itica Uniunii Europene privind concuren{a 71
Sectiunea a 3-a. Obiectivele politicii ' 1 1 ;,daptarii acestora Ia schimbarile petrecute in mediul
Uni~nii Europene privind concurenta " "II . 1 'ocial, obiectivul realizarii pietei interne etc.
1

1 .1 ' ,. ne prive~te, ne ali'ituram opiniei potrivit careia obiec-

2

1 "I 111.111ic de politica in domeniul concurentei se restrung la:

In vederea lntelegerii importantei politicii Uniunii Europen~ 1 ' , , r pie{ei interne ~i a integrarii economice; b) mentinerea

' llfl'l L'l~ctive"

3
domeniul concurentei nu este de ajuns doar prezentarea argu '
11
pe piata. prin intermediul urmaririi eficien{ei
telor care au stat Ia baza instituirii acestei politici, ci trebuie anal In opinia noastra, trebuie adaugata aici observatia ca
~i obiectivele a caror atingere este urmarita de catre statele ' 1 1. 111 1111croase mentionate in paragraful anterior se subsu-
prin intermediul acestei politici. . . , ' 1.1pt acestor doua obiective majore, fiind vorba despre
Analiza trebuie sa porneasca de Ia prevedenle cuprmse m ''
1 1' ,j lf.lfL' prezentata de Catre noi dintr-0 alta perspectiva.
'

tele fundamentale ale Uniunii Europene, care precizeaza obiect

majore urmarite de statele membre prin instituirea pietei.
cum ar fi dezvoltarea durabila, bazata pe o cre~tere economJCa It I .u,tmerca piefei interne
librata ~i pe stabilitatea preturilor, pe o econon:ie socia.la d~
angajarea deplina a fortei de muncii, progres social, un mvel 1_11~111 1 Jlrivqte primul obiectiv, putem sa mentionam faptul
protectie a mediului, coeziune economica ~i sociala etc. Polltl(ll
1
1
1 l111 domeniul concurentei constituie instrumentul prin
"

domeniul concurentei, ca politica instituita In vederea sus11
pietei interne, contribuie Ia atingerea obie~tivelor me~tionall'
sus, prin asigurarea mentinerii procesulUI concure~tial pc.
unionala ~i a competitivitatii acesteia din urma pe plan mtermtlu
" 1" .1 111ainte de toate, realizarea obiectivelor pietei interne.
1"11111 .1 privind concurenta reprezinta una dintre cele mai
'" fllllllcnte ale politicii economice a Uniunii Europene.
' 1 '"'"'!lor din literatura de specialitate sustin inexistenta
I

Economia de piata Ia care aspira statele angajate In proccsul
voios ~i continuu a! integrarii economice europene nu se poall'
liza tara prezenta unei concurente libere, orientate ~atr~ II~Iitllll
barierelor din ca]ea Cl)mertului interstatal, catre 111Stltllll'l'd
politici vamale ~i asigurarea libertatii de mi~care a persoanl'lur,
capitalului, a bunurilor ~i serviciilor. . .
De-a lungul timpului, In literatura de spectahtate au fost 1111'
nate obiective multiple considerate a fi Ia baza dezvoltarii pol
concurentiale a Uniunii. Cu titlu de exemplu mentionam: ohl<'<
prezervar.ii libertatii economice prin prevenirea acor~u.~ilm 1
tive de concurenta lntre intreprinderi ~i a concentram pull'lll
piata. mentinerea competitivitatii pi~telor, ~l~c.a~e~ optim:"1 ;1 I
selor. asigurarea progresului tehnic ~~ a flexibditatu reglcmt'll
1' 1 11 1Hllnice comune in cazul Uniunii Europene. optand
11 ,..1 'intagmei de ,politici economice comune" ca
"' 111;, pcntru politicile care influenteaza economia
" I,,, 111intre care amintim politica monetara, politica
' , ... lll~t;~ din domeniul concurentei ~i politica agricola
""ll'lltele care au prevenit retinerea conceptului de
1 11111 .I a Uniunii Europene au in vedere In principal
I 1 1'1111111 mai multe detalii privind obiectivele urmarite de
' " 11111 I 'oncurentei, ~i L Neal. The Economics of Europe
1 '" I '""" Cambridge University Press, Cambridge. 2007.
I <tnger, Competition Policy In Ali Jf. EI-Agraa,
':

I I i ,'1
1
/lt'S, /{ ~Sufrin, op. cit.., p. 38-52; c. Altonlonte,
111d Policies of an Enlarged Europe. Ed. Edward
'IIIII, jl 12{:,-332.
,, "' 1 ~kct1va trebuie sa intelegem, in sensul politicii
1 A se vedea. in acest seiE. art. 3 aiin. (3! TUE (.10 C X1. Ill 1" "'d concurenta, concurenta funqionala, concept
2010,p.l7) 1 1 1111 ,\plicatiilor noastre s11pra.

72 Politica Uniunii Europene in domeniul concurentei
faptul ca statele membre ~i-au pastrat suveranitatea lor natiorurl
domeniul politicii economice, rolul normelor Uniunii Europem I
acela de a armoniza politicile nationale din domeniu 1.
Integrarea pietelor apare ca un obiectiv politic care nu poult
armonizat intotdeauna cu obiectivul major al eficientei econo
Astfel, de exemplu, inlaturarea discriminarilor de pret intre dik
zone geografice are Joe In baza unor considerente care (in
asigurarea unitatii pietelor. Totu~i, urmarirea obiectivului elic'
economice poate infirma caracterul anticoncurential al unor
nea practici de afaceri, In ipoteza in care, spre exemplu,
mentul asigura satisfacerea necesitatilor unei sfere mai Iargi a C(
matorilor, prin faptul ca tine cont de disponibilitatea consumatod
de a plati mai mult sau mai putin pentru un anumit produs. lin
exemplu de situatie in care asigurarea atingerii obiectivului reali
pietei interne a dat na~tere Ia adoptarea unor solutii care au venit
conflict cu teoria eficientei economice prive~te acordurile
restrictive de concurenta. Un exemplu sunt acordurile de distr
exclusiva care erau insotite de multe ori de obligatia distribu
privind interdiqia revanzarii produselor pe teritoriul altor
membre, ceea ce a contribuit Ia segmentarea pietei unice, fapt cart
1
A se vedea, in acest sens, Ch. Hermann, J.Ph. Terhechte,
Yearbook of International Economic Law, Ed. Springer Verlag,
20 I I, p. 32. In ceea ce ne prive~te, observam alaturi de alti autori (II
vedea, In acest sens, N. Moussis, Acces to European Union Law,
mics, Policies, Ed. European Study Service, Bruxelles, 2008, passim; /'
Crowley, EU Economic Policy at the Dawn of the Century, Ed.
Science Publishers Inc., New York, 2008, passim) ca formularea
art. 103 din Tratatul de Ia Roma lasa loc unei viitoare politici economi~o
Uniunii Europene, retiniind ca statele membre privesc politicile lor
mice cape un subiect de interes comun, avdnd obliga{ia sii se consulte
ele ~i cu Comisia Europeanii cu privire Ia miisurile care potfi luate in
domeniu. Odata cu infiintarea Vniunii Economice ~i Monetare (UE
existenta unei politici economice a Vniunii Europene poate fi consideratft
realitate, eel putin In cazul statelor care se regasesc in zona euro,
acesteiafiind sa reali:::e:::e convergen{a dintre economiile carefac parte
UEM. Actorii politici responsabili de elaborarea ~i implementarea
politici sunt: Consiliul pentru Afaceri Economice ~i Financiare (ECOFI
Comisia Europeana, precum ~i Banca Centrala Europeana.
il
i.
ill I< 11 Uniunii Europene privind concuren(a 73
, ... 1 1 11 c1ea lor, in ciuda promovarii eficientei economice
. 11111 ,lll'stora. Se poate constata, prin urmare, ca obiecti-
' . ,1. 1 , , llltomice ~i eel a! integrarii sunt consistente doar pe
1.. ,, I 11q>;1 cum am vazut din exemplele mentionate mai sus,
1 1. "l"ll.ll<';t caracterului concurential al unui anumit compor-
, 1 11.1 , 'It are Joe doar in baza efectelor care se produc pe
1" 1 ""pectiv din perspectiva efectelor pozitive pe care
I'c 1 ,.,,, , .1 th aspectul eficientei economice, re~ultatul ar putea
tt , 111 1 , dl!ectivului sustinerii pietei interne. In schimb, prin
J , ; .. , 1II, I] 1L'tt ii pentru obiectivul asigurarii pietei interne, bene-
a 11, le produce buna funqionare a pietei interne vor
I "' I I I Ic\tl izarea obiectivului legat de asigurarea eficientei
1.1, ,,1 n:alizarii obiectivului constand In sustinerea pietei
~ ,"11 , , I'' ima faza, crearea egalitatii de ~anse pentru lntreprin-
""" 11. 1_1 ksta~oara activitatea In Uniunea Europeana a repre-
*" ..... 111 ,i)tcctiv al politicii UE in domeniul concurentei, ce s-a
i h ,I I " Ill I'' imul rand prin sprijinul acordat intreprinderilor mici
t' ,1 " 111 \lderea dispersarii puterii de piata a marilor intreprin-
*' . 1I. \ ,.,11rii redistribuirii surplusului acumulat de Ia consuma-
", , .... 11. 1111 Il'prinderile mari. Sprijinul acordat pentru 'intreprin-
"'"1 ""' 1 ' 1nijlocii avea Iegatura cu notiunile ordoliberale care au
~o ', ' 1 1 l11rmularii politicii concurentiale in Uniunea Europeana
, 11111' careia concurenta apare ca un mijloc de control al
"11"rnice. Intreprinderile mari, puterni~_e, erau considerate o
, I 11 1,.r1tru libertatea economica individuala a intreprinderilor
1
" I" ,1 ;~numita piata ~i, posibil, pentru democratie . De aceea, 1
1 , 1l I ratatului privind functionarea Uniunii Europene care
I
1 " " " 1 Ji>u;:urile de pozitie dominanta (art. 102 TFUE) pretind
I.'" 1 , ri<lr dominante sa se comporte ca ~i cum ~i-ar desta~ura
, " 1 1111 Hm mediu concurential normal. Obiectivul protejarii
, , 1, 1. 1 poate, Ia n1ndul sau, sa vina In conflict cu eel de al
1 ' t.' major al asigurarii concurentei functionale pe piata
1'1 'l'''ana, In ipoteza in care se acorda sprijin sub acest
111 ,, <nlreprinderi ineficiente din punct de vedere economic.
l.:,r. J Langer, Competition policy, in Ali M El-Agraa,
''.
I
74
Asigurarea unei , concuren{e echitahilc" rcproint;1 .1111
utilizata adeseori de catre responsabilii europcni In doniL'Iliul , '
rentei 1, insa aceasta nu trebuie inteleasa in sensu! asigur;'ml
vietuirii firmelor ineficiente de dragul protej{trii nurn;uulul
concurenti existenti pe piata. ci trebuie perceput sub timna 1
echitati ex ante, care urmare~te de fapt oferirea de ~ansc cg;dt
concura pentru toate intreprinderile care doresc sa i~i dLo;lil,,
activitatea pe piata intema.
Politica Uniunii Europene in domeniul concurentci a
criticata pentru faptul ca atingerea eficientei economice aparL r"
obiectiv subordonat obiectivului mai general al crearii pietci i
Notiuni precum echitate ~~ justitie sociala prezinta o influcnp I'
in formularea politicilor, influenta lor fiind greu de reconcilint
teoriile economice care au ca scop promovarea eficientei econo1
S-a considerat astfel ca evaluarea politicii europene de corm
trcbuic sa se faca cu luarea in considerare a circumstantelor
care caracterizeaza Uniunea Europeana, devierile de Ia ideilc c
ale politicii din domeniul concurentei (i.e. ideologia ordoli
tiind doar aparente. Avand in vedere ca programul pietei it
vizeaza atingerea unei piete competitive, caracterizate de un
ridicat de eficienta.obiective aparent sociale sau politice, cum nr
tratamentul acordat intreprinderilor mici ~i mijlocii sau
unui ajutor pentru industriile aflate in dificultate, pot fi privi1l'
aspecte ce faciliteaza schimbarile structurale care contribuit'
crearea unei piete unic.:: eficiente ~i competitive .
2 .,,
Pe masura ce obiectivul realizarii pietei interne devine oreal'
obiectivul asigurarii eficientei economice ca~tiga teren, fapt d
trat prin aceea ca reformele din ultimul deceniu care au vizat poli
privind concurenta a Uniunii au urmarit sa puna un accent mai
1
Ne referim aici Ia institutiile responsabile de elaborarea ~i
tarea reglementarilor dreptului concurentei: Consiliul UE ~i
European, respectiv Comisia Europeana.
2
PJ Williams, European Competition Law Honours, p. 17-18, s
disponibil online (http.I!JIIlvwscottishlml'. org.ukijournal!oct2001/pr111
law P nF).
75
<~lt<~Jttllc
1
.... 1, . , ,, ~~ o;-;1 rLcunoscut faptul ca schimbarea
1' I I , .. II' I ill
J.q1t lll'l'CS;tl" JlCil(I"U Ca industriile Sa ramana
2
1 I<~IIJJ.lll';J politicii in domeniul concurentei a vizat
'''"" ,, ll'Jlt 1nai marc asupra asigurarii bunastarii consu-
1 I''''' l'i"ll'j;uca procesului concurential ~i prin promovarea
c
f< I 1".!'1'' .1 ,k concurenp avand un impact asupra competiti-
. '"'.. ' "" ""' I 11ropcnc pe plan economic ~~ asupra atingerii
1 ., .lt.llq~il'i Lisabona, al carei obiectiv general era acela
.... , , dn in;-1 p<lna in 20 I 0 , cea mai dinamica o$i competi-
" 1. "lu111ii. hazatc'i pe cunoao$fere'a. Aceasta din urmii
t~' "' ' ""''il' valabila ~i in cazul noii strategii europene pentru
'"' IIIIJc;J pcntru urmiitorii zece ani - Strategia Europa
1 " " , .Ill' l Jniunea i~i propune sii devinii o economic inteli-
1." ,1 11.1 ~i l~lVorabila incluziunii sociale , atingerea obiecti-
4
,.. "''' ''LIIL' liind imposibilii in contextul existentei distorsi-
" "'''''';de~~ a lipsei caracterului concurential al pietelor.
, ,[, .1. in acest sens, P. Rey (co01d), Report by the EAGCP
\,1\,"))) Group for Competition Policy) "An Economic
, , 1. ' \tile k 82", iulie 2005, p. 7 ~i urm., stu diu disponibil online
; , 1 1'1! dgs competitioneconomisf 1eagcp_july_21_05.pcif).
' "''" I!Lil multe detalii privind procesul reformarii dreptului
1 1cdea L. La::clr, Reformarea dreptului comunitar a! concu-
' r
, ' .til' de a asigura convergenta lntre instrumentele de politica
.,,, ,,, .tk Comisiei Europene (I-II), In Revista Romana de Drept a!
,, "' 'il nr. 6/2009,passim.
'' ', ' ' I uropeana, Comunicatul Comisiei cu titlul "Antitrust: con-
' 11 heart of Commission fight against abuses by dominant
i1ll ) decembrie 2008, IP/08/1877. Bruxelles.
" ,' 1doptata In data de 3 mat1ie 20 I 0 propune In accst sens
" , "biective majore: crqterea ocuparii fortei de mundi, aloca-
' ,' :,;;rite pentru activitatile de cercetare ~i dezvoltarc. asigurarea
,,. :11ile prin atentia cuvenita acordata proteqiei medmlui
itL:crea abandonului ~colar ~i a ponderii absolventilor de
!n randul populatiei, reducerea numarului persoaneior care
sj sufere in urma excluziunii sociale. Pentru mai multe
l.lltla prevederile strategiei disponibile online ( h!tp. >ec eu-
, ~o index_en htm ).
' j',l//{11 11/ 1/l/11//1 /ilf<l{'l //1 Ill ,/ol//1 1/,/1/ '//, II'< 11,'1 f I. I ( 1;/,'il,'// I Iii'/''.''' f'!f\1/l,fi ,,,,, fllill{ll
77
2. Urmarirea eficicn!ci cconomin

Masurarea eficientei economice se fi1ce eel 1nai sin1pl11

t mediul insumarii surplusului produc[Itorilor ~i a eollsllll!ill
I'' "
mer . . 1 '111U'Ui'Jlll.

n1 or Ia1care poate da na~tere p1ata . 1u1 ~lllll;i.l

or-.\1t'\f..U'(Jh.l 1U11

(anallzarea
, cntenu
to ta Ie) Este de mentionat
' inca de Ia mceput,
. faptul c1 pol11
.
Uniunii Europene in domeniul concurentei folosc~tc ea ~~ nJitt
pentru ~~aluarea eficie~tei pietelor criteriul surplusulu1 ~;111
bunastarn consumatorulm. . .
Conceptul de surplus a! consumatorulm a fost d~fim_t de .' n
Alfred Marshall, Joan Robinson ~i D.S. Watson- fimd IdeniJIII
Cl ( l'\;TJT.\1J."(C)
cu diferen(a dintre pretul pe care ar fz dispus consu!n.atorul ,,,
1-1 O\'''a in schimbul
pae... ... obtinerii
unui.2hun sau servtctu ~t Jlf'l' 1 '"'" "' .'. llu-.trarea surplusului consumatorului ~i at producatorului
fe 'tiv platit Ia achtztfwnarea aces twa . '1/'''u, dupli J Bleck, .V. Hashim::.ade, Ci. Myles. A Dictionwy of
e LConceptul de bunastare a consumatorilor a fost utilizat __Ill' III .,,, 11;/n. Ed Oxford University Press, Oxford, 2009, p. 83.
rima data de catre Richard Bork, un reprezentant al Scol11 d1 11. IIL'<t eel or spuse mai sus, figura alaturata (a se vedea
~hicago. in articolul sau intitulat "The Antitrust Par~~ox", ~uhlll'
'" , 111
1 indica zona reprezentata de surplusul consumatorului
111 ai111 '60 . Acesta desemneaza totalitatea benefzculor dtrect, I I <'jl!CZentata de SurplUSU! prodtJCatOrLJIUi, lll functie de
.. te de care heneficiazii consumatorii unui hun sau sel'l'tl
expIn 1
: . 3 . , ' . 1, 111 ;-i pretul pietei. Zona corespondenta surplusului consu-
mlisurate prin pref !jt ca!Itate . Trebme sa mtelegem pnn .. "'I' 11 , . k reprezentata de aria situata intre curba cererii ~i axa
beneficii, in contextul politicii Uniunii Europene_ in domL'II "' <1.1 -11uatr1 Ia nivelul pretului de echilibru. Zona corespondenta
urentei, aspecte precum pretul scazut al bununlor, produr1 11111 prnducatorul ui este reprezentata de aria situata intre
cone , d. 11 .. , ' 1 1

mai mare, cre~terea varietatii ~i calitatii bununlor IsponJ 1 .I .J, ri<-1 ~i axa orizontala situata Ia nivelul pretului de echilibru.
inovatie tehnologica etc. .. . . ''''" ,,1 ,,,nsumatorului va cre~te odata cu scaderea nivelului
Astazi, cele doua concepte sunt utJIIzate ca smomme. , ,,,, .J, ,,IJilibru. Politica din domeniul concurentei are in vedere I
. ut de asemenea, ca prin termenul de consumator in I
re t m ' .. fi 1 .. ' IJJrtll cchilibru intre surplusul consumatorului ~i eel a!
ac~stui concept ne referim nu numai Ia consui?atom ma 1, c1 ~~ 1, 1l 111l11i. astfel inciit producatorul sa obtina profitul suficient II
clien!i- manufacturieri, distribuitori, viinzaton cu amanuntul ell:. ,", 1 , ''pcrarea investitiilor ~i mentinerea interesului sau de a II
1" 1'iata ~i cumparatorul sa achizitioneze produsele do rite Ia i
.. , ,, ",Jillajos pret posibil.

1 R.J Van den Bergen, P.D. Camesasca, European Competition I.

and Economics: A Comparative Perspective, Ed. Interesentia, Ox

200L P SO. p 1 1
2 J Drexl, W. Kerber, R. Pods::un, Competition o Icy anl
Economic Approach: Foundations and Limitations, Ed. Edward 1:
Publishing Ltd., Celtenham, 201 I, p. 13-15.
J pJ ll'iliams, op. cit., p. 15. 'j

II
 Politica Uniunii Europene in domeniul concuren{ei
78
Sectiunea a 4-a. Interferentele politicii in domeniul
co~curentei cu alte politici ale Uniunii Europenl'
A~a cum am vazut mai sus, scopul principal aly~liticii _tJnilll
Europene in domeniul concurentei il constltme as1gun11
concurentei libere ~i echitabile pe piata interna, aspect care l.'t
tribuie 1~ maximizarea bunastarii consumatorilor, promovat
eficientei economice, precum ~i Ia atingerea unor obiectiw
termen' lung, cum ar fi sustinerea pro~esului de . dezvol .
economica crearea de noi locuri de mundi, mtegrarea pietelor ~~"
in Uni~nea Europeana nu exista reguli specifice destin
rezolvarii situatiilor de conflict lntre obiectivele diferitelor pol1t
unionale. De 'aceea, singura modalitate de rezolvare ran
stabilirea prioritatilor politice printr-o decizie _a~optata In 1
dialogului care trebuie sa aiba loc l~tre -~omisi~ Europeanil
institutiile Uniunii. Astfel, In anumite situatH care tm de sec
~i sa ~atatea publica, progresul economic ~i eel _tehrol<
1 "'' ''" 111 .l.11ttelor europene ~i nationale.
beneficiul net al consumatorilor, sustinerea lMM-unlor sau
activitatilor de cercetare-dezvoltare pot prima ca impo11anta lil\1\
aplicar~a stricta a politicii In domeniul c~ncurentd. . . , 1'" '''i lrt achizitionarea de catre ace;;tia a bunurilor ~i
Aspectele care privesc interesul pub he general, pohti_ca_ sol.' I
~i de angajare, securitatea energetica, prom~varea _hberei ~IWI
a bunurilor ~i serviciilor, promovarea ~~ sustmerea
tehnologice vor fi luate In considerare Ia formular~a
politici. Tocmai din acest motiv, sunt n~cesare dJalogul
cooperarea lntre autoritatile din domemul
1 Facem referire In acest context Ia teoria concurentei pure, can:
accent pe avantajul existentei mai multor c_oncu_renti ~i pe prcvrn
acordurilor orizontale lncheiate lntre lntrepnndenle concurente.
din urma acorduri. In ipoteza In care sunt 1ncheiate lntre intreprtnd<:n
~i mijlocii. sunt exceptate dadi au ca scop aducerea unor lmbunati'l\111
domeniul cercetarii ~i dezvoltarii, avand in vedere ca acestea promuv
procesul integrarii ~i pot asigura posibilitatea concurarii intrepnndr11
mai importante de pe piata internationala.
2 J('/li _ International Competition Ne/ll'Ork, Report on lntl"il
11
betwee;1 Competition Policy and other Public Policies, 9' ICN /\n
Conference, Istanbul, Turkey, p. 30.
79
. " ",1 1, ... ,)t >ll';;~hi k tk implcmcntarea altor politici europene.
",. 1 I '" "I'L';IIl;~l 1inc cont de aceasta nevoie, Comisia putiindu-
'" ,,,1 .. 1.1 opiniik ~i sfaturile in legatura cu instrumentele
, 1,,, .11<- dikritclor politici europene, care ar avea implicatii
1 1'"1111 11 in domeniul concurentei.
1 " I'' 1111 L''.cmplu de interferenta a obiectivelor politicii In
' '" 1,,,1 , IIIH:urentei cu cele apartiniind altor politici prive~te
, '" 1l I 1'.\il' de asigurarea functionarii pietei interne.
1 ... 1.1 11\L'ki interne consta In asigurarea posibilitatii pentru
1"" "'' ;;1 concureze de pe o pozitie de egalitate pe pietele
" 1 1 '"'\"' membre. Politica In domeniul concurentei este
.. ,, "1 I" 111111 functionarea pietei interne, prin aceea ca asigura
1111 ' "lie urential a! comportamentelor lntreprinderilor.
., "' ',~;ditatii de ;;anse lntre lntreprinderi are loc cu ajutorul
-11 11111 llc'Ittru ;;i supranational- Comisia Europeana, organ
"" 1" 1111;~, cu autoritatile nationale, realizeaza aplicarea ~i
,,,Ltarea normelor politicii In domeniul concurentei, sub
1 1 l.ti.t l)(llitica In domeniul concurentei asigura atingerea
1, 1. ,, l'uliticii privind protectia consumatorilor, prin aceea
.. L., 111 ,,\e mai bunecondi!ii.
i, """I .11ni Jar, politica de cre~tere economica se bucura de
.. ,1 I ' IL'i politici, prin asigurarea eficientei economice ~i
1 1 11l '.1 I:tvorizeaza crearea unui mediu de afaceri prielnic
" ' 1 progresului tehnologic. 0 politica concurentiala
,, ' 11 1111e mediul de afaceri, contribuie Ia diseminarea larga
11111 l11. duciind lntr-un finalla obtinerea unui rezultat mai
1 .. 1111 1'>ll~umatori, precum ;;i Ia o restructurare economica
1 i>~;ila comuna. Din moment ce politica de concurenta
" '1 I ! asupra competitivitatii economiei Uniunii, aceasta
' ' 1 " ~lement cheie pentru o politica coerenta ~i integrata
1 ,,-;1 competitivitatii industriilor europene ;;i pentru
1
'1'"1 ilor Strategiei Europa 2020
1 ""siderations on the Role of EU's Competition Policy in
11 !>Jcctives ofthe Strategy Europe 2020, In Curentul Juridic
80 Politica Uniunii Europene in domeniul concuren{ei Politica Uniunii Europene privind concuren{a 81

Politica din domeniul concurentei poate interfera ~i cu obit:~: " " '''I" mici, politica industriala poate avea In vedere limitarea
tivele politicii industriale europene. in opinia noastra, aceasta poato ' " 11 "l111 de concurenti din ramura respectiva, astfel !neat lntreprin-
fi definita ca totalitatea reglementarilor ~i a masurilor adoptate (fl 1 ''I I I'
I
/l'l Ite pe piata sa realizeze suficient profit pentru a ramane

baza acestora de cafre autorita{ile europcne competente (Consiliul ! 1 I\! l

UE, Parlamentul Furopean ~i Comisia Europeana) care vizea:4 I .. 1 "!.1Lt politica in domeniul concurentei tine coot ~i de obiecti-
anumite sau, dupa caz, totalitatea sectoarelor sau industriilol' 1 1" l111c i i de dezvoltare regional a - fiind permise, de exemplu,
economiei Uniunii, in vcderea atingerii unor obiective variatl1, "
1
' " 11 1~
,k stat acordate intreprinderilor situate In regiunile econo-
. )
cum ar fi alocarea resurselor intre anumite ramuri sau sectoarf .... onzate- - precum ~i de cele ale politicilor sectoriale
I I I\

economfce, restrangerea concuren{ei in vederea protejarii ~ilsau " 11 .msport, telecomunicatii etc.), sub aspectul aplicarii reii,le-
1

promovarii anumitor ramuri economice, fmbunatafirea infrastnlt' "1 1111 II 111 domeniul concurentei fata de intreprinderile publice

turii acestora etc.' I.. 1. 11 ck caracterizate de prezenta monopolului natural.

Politica din domeniul concurentei, prin mentinerea ~i imbuni\IAo ' lilt '111 domeniul concurentei poate fi int1uentata de contextul

tirea caracterului concurential al pietelor, poate contribui Ia atingt: '"""' ;ocial ~i politic in care l~i gase~te aplicarea. Crizele eco-
unei performante economice mai bune a anumitor ramuri econon l111anciare pot da na~tere Ia intrebari privind necesitatea
1

ce, prin realizarea alocarii eficiente a resurselor, imbunatatirea ~:lie ' 1 IIIII .111 a relaxarii modului de aplicare a politicii. in ceea ce ne

entei economice a intreprinderilor, promovarea progresului ! ' I ' 1111\ideram CU 0 felaxare in aplicarea poJiticii in domeniul

etc. In schimb, a~a cum am mentionat, politica industriala poate " ' 11 Ill 1 poate avea ca efect crearea unor distorsiuni suplimentare

in vedere, in anumite situatii, restrangerea concurentei pe o anu ' 1II l oncurential, intr-un context in care supravietuirea intre-

piata in vederea atingerii eficientei economice sau a protejarii amlt ' ... 1 11 " l'llciente este esentiala. Considerentele socio-economice,
I

mitor industrii. Astfel, de exemplu, in cazul industriilor aflall: 11 , k exemplu cre~terea numarului locurilor de munca, pot
dec lin sau pe timpul crizelor economice pot fi permise anumite al ... .,,. I .t~<lngeri ale procesului concurential daca acestea sunt

duri intre intreprinderi avand ca obiect, de exemplu, limita 11 111 \ ,clerea asigurarii unui beneficiu net comunitatii.

productiei in vederea evitarii supraproductiei ~i a asigurarii suprav'

tuirii intreprinderilor aflate in dificultate. Din acelea~i
pot fi permise intelegerile intre lntreprinderi care au ca obiect .
dardizarea anumitor produse, licentierea unor inovatii tehnol
specializarea lntreprinderilor participante Ia acord pe productia a1
mitor piese din componenta unui anumit produs finit etc. T"""1".....
In ipoteza In care se observa fragmentarea excesiva a unei anum
piete datorita prezentei in numar mare a intreprinderilor k<1. 1n acest sens, D. SJVan, Competition and Industrial Policy
1
'" '1'\lll Community, Ed. Menthuen & Co., New York, 1983,
'' ;,,1n1, Industrial Policy and Competition Policy, Faculty of
1
Potrivit definitiei oficiale a politicii industriale oferite de ditre ""I Information Science, Hyago University, 1983, disponibil
Europeana. aceasta cuprinde ,implementarea eficace ~i coerenta a I '' ''llj(lc.gojpleacpj!05/jicatextlaug27pdj).
politicilor ce determina ajustarea structurala a industriei In vederea " " 11 11 1n~suri de ajutor de stat, care, de~i au un efect evident de

varii competitivitatii". A se vedea, In acest sens, F McDonald, St. Dean II" 1 concurentei, totu~i, In anumite circumstante (cand servesc
European Economic Integration, Ed. Pearson Education Limited, Har II ' 11najului, Ia dezvoltarea economica a unor regiuni etc.), pot
2005, p. 174, precum ~i A. Dachin, Orientari In politica industriala - d1 tlltorizare din partea Comisiei Europene. P.J. Wiliams,
,,I
teorie Ia practica In UE, In Economia teoretica ~i aplicata nr. I 0/2006, p 71
l.i
r
82 83

Sectiunea a 5-a.lnstitutii implicate In adiYilatt:a

'-I\ I I t 'lcr".\1 "1Yf:l ....;ATJO...,t\1
de aplicare a politicii Uniunii Europcnc in donuniul
concurentei
" ..,.....
~
Formularea ~i implementarea politicii in domeniul concunnttf ' ~I 2
- ~I
<
~ c
c Pl"'
constituie un proces complex, acesta avand loc cu particip111
"'-:.. :'I
h' ~ i
i
9
0
institutiilor principale ale Uniunii Europene cu atributii legislat ] u

consultative, executive sau judecatore~ti, dupa caz (a se w1

~I
!: ...,i ~ j__~j "'
'"'~wl"'
Figura nr. 3). Totodata, incepand cu reformarea politicii In dun I: ' ~
..
0

~ ~I
' !:)
niul concurentei, autoritatile ~i instantele nationale participa ~i ell'
implementarea acestei politici europene, in ipoteza In c
~
-..'I
:?.; .:
... ,.,
1
f
..,"'u
....
"'
solutioneaza plangeri privind practici de afaceri care produc eferll' /
]
Pl
~
nivel unional.
Parlamentul European - singura institutie unionala aleas<i "
c 0
,,I
vot democratic de catre cetatenii statelor membre, exercita, impre1 ~
= l
cu Consiliul Uniunii Europene, atributii legislative in conk
aplidirii politicii, efectuand totodata controlul democratic sped
"'5I ..."'c
~ <(
]
..,; .i" .E
'-; ~ a == ~
asupra Comisiei Europene, rapoartele anuale de activitate ..l I ;3 ~ ~
"'~ -'" ~ 8
1 "'
] = ~~
acesteia din urma fiind prezentate in fata Parlamentului .
""
~

~
1v ~ f u
De asemenea, doua dintre comisiile parlamentare - Com
Parlamentului European pentru afaceri economice :ji jinancian :;; =::
Comisia Parlamentului European pentru piaja interna :}i prolc1 E
~ .. ~
0
.,,~ ~:;:
~-~
'"
,~ .g
consumatorului- au atributii consultative in aspecte privind polit :2 ,..
in domeniul concurentei, care, prin activitatea lor, contribuil'
' ;; ~~ " E~
~~-~
~
~
~
e ~!
~

identificarea ~i inlaturarea obstacolelor din calea pietei, precum ~i

~

.,
"" 9 ""~ -~"
>:;
. ~ .9 ve ~
"' , ..
-~ ~ ~ ~
?
~ ~
~.
~ ~ ~
'-' ~
protejarea ~i promovarea intereselor economice ale consumatorilor. 2 0
v ~ u ~ e
0 =
-
v
"'
.-:)
'-'

Definirea directiilor principale de dezvoltare ~i a priorit<il

politicii in domeniul concurentei intra in competentele ct.ln.\uu.,..
-"' '" I \utoritatile implicate in aplicarea politicii UE in domeniul
European 2 - organul de intrunire periodica a Uniunii, format roncurentei de Ia nivel unional ~i regional
~efii de stat ~i de guveme ai Uniunii Europene.
1m precizat, Consiliul UE detine competente legisla-
i
, .-u Parlamentul European In ceea ce prive~te adoptarea
1
Af. Cini, L. .'VfcGovan, Competition Policy in the European U >~ l'Lt caracter obligatoriu ~i cu etect direct in statele il
Ed. Palgrave MacMillan, New York, 1998, p. 16; J Eekhoff (corm/ ,lata. Consiliul de Compclilivitate, format din mini~trii
Competition Policy in Europe, Ed. Springer Verlag, New York, 2004, p. 4~
2
T Baskoy, The Political Economy ofthe European Union Competit
Policy, Ed. Routledge. New York, 2008, p. 56.
 Politica Uniunii Europene in domeniul concuren{ei
84
de resort ai statelor membre, detine competente decizionale In
1 '" ',,a ce
domeniul aplicarii acestei politici
Comisiei Europene ii revine cu siguranta eel mai important rol
in ceea ce prive~te initierea ~i supravegherea aplicarii politicii in
domeniul concurentei, scopul fiind aceta al aplicarii uniforme ~i
eficiente a acestei politici. Comisia Europeana. in calitate de reprc-
zentant a! intereselor Uniunii, vegheaza Ia aplicarea principiilor ~i
regulilor politicii concurentiale, avand competente de investigare a
practicilor de afaceri care sunt susceptibile sa distorsioneze procesul
concurential de pe piata interna, adoptand decizii in acest sens.
In contextul politicii retormate in domeniul concurentei, Comisia
i~i concentreaza eforturile asupra descurajarii ~i reprimarii celor mai
grave incalcari 2 , actionand in situatiile in care o anumita practici\,
prin natura ~i dimensiunea ei. are o semnificatie politica, economici\
3 1 " 111 1 H'~1ficarea ~nor ~lemente de fapt ~i de drept ale comporta-
sau juridica particulara in cadrul Uniunii Europene . In verificarcn
existentei interesului unional, Comisia tine cont de mai multe cri-
terii: (i} daca investigarea practicii poate avea loc Ia nivel national, in
functie de complexitatea cauzei ~i a efectelor teritoriale ale incalcaril
in cauza; (ii) incetarea intre timp a practicilor in cauza sau consim\i'l
mantul intreprinderilor in ceea ce prive~te modificarea comporta
..
mentului ~i daca nu exista efecte persistente ale comportamentului in
cauza (sunt luate in considerare efectele teritoriale, semnificatia eco-
nomica a comportamentului, dimensiunile pietei, importanta produ-
selor pentru consumatorii din IJE, pozitia de piata a intreprinderilor
vizate de comportament); (iii) impactul comportamentului asuprn
functionarii pietei interne; (iv) daca practica de afaceri se afla dcj11
, ' ' 1111 ;i de Ia intreprinderile investigate 2 ; luarea de declaratii
sub analiza Comisiei. Criteriile enumerate nu au caracter exhaustiv
~i sunt aplicate cu flexibilitate.
1
0. Bud:;inski, The Governance of Global Competition: Compete'"'
Allocation in International Competition Policy, Ed. Edward Elgnr
Publishing Ltd., Celtenham, 2008, p. 121 ~i urm.
2
Considerentul nr. 3 din preambulul Regulamentului (CE) nr. 1/200.\nl
Consiliului din 16 decembrie 2002 privind punerea In aplicare a regulilor df
concurenta prevazute Ia art. 81 ~i 82 din Tratat - actualele art. 101 ~i IOl
TFUE (JO L 1, 4 ianuarie 2004).
3 ' : ' 1 C omisiei putand fi asistati de fortele de ordine nationale ,Ia
Comisia Europerma, Comunicarea Comisiei privind examinarea II
catre Comisie a plangerilor depuse In temeiul art. 81 ~i 82 din Tratat, II.
Polirica Uniunii Europene privind concuren{a 85
\ nalizarea practicilor de afaceri care ridica semne de intrebare
prive~te conformitatea lor cu functionarea pietei interne
I 1' c cu respectarea unor etape ~i proceduri de ciitre Comisie
1 1 ' 1 cdea Figura nr. 4).
I'; ,inutl ?as ~s~e r~prezent~t de sesizarea Comisiei - care poate
' 1uc dm of1ciu; m urma mtroducerii unei pl<'ingeri oficiale de
''". lllul sa~1 ma1 m.ult~ state membre sau de catre particulari
'1 ' ';I:Je fiZice sau JUndice ). Sesizarea din oficiu a Comisiei
11 ,.,,;,sa. aiba.~a baza informatii referitoare Ia piata, furnizate de
11 1 1>:lr!Ic:IIam care doresc initierea unei investigatii in privinta
"' 1' 11 .lllllmlt co~po:t~n~ent ?e
afaceri, tara insa sa recurga Ia
,,,II"I:Jccrea une1 ses1zan ofic1ale.
1' 1 urma .s~si~arii, C~misia incepe o anchetii preliminara in
J, 1 ' .1 re.umru mformatnlor, a probe lor ~i documentelor necesare
.. ,. "'"'"LIn aceasta etapa procedurala Comisia poate efectua studii de
1 ' 'I 1
1 desta~ura cercetari care au ca scop delimitarea trasaturilor
1" 11' ,. ale pietei. Ancheta preliminara poate avea ca rezultat
1
' 1 :rm sesiziirii ojiciale, in situatia in care aceasta este insuficient
1
11.1 -;au daca. rezulta:ele anchetei preliminare indica !ipsa de
" '
' " 1' 111 1t IL' '~ acesteJa, sau mceperea investigafiilor oficiale de cafre
'" 1 ' . 111 1poteza In care ancheta preliminara a confirmat necesitatea
1
I. I 1 111 :1rii unor investigatii suplimentare .
I ,,r. ule de. investig~(~e ale .c~misiei Europcne sunt multiple,
" 11 ' 11c retmem: so1Ic1tarea mtormatiilor ~i documentelor nece-
111 1 ',tigatiei de Ia autoritatile nationale ale state lor membre
1 1.11c l.a sediul C~misiei sau Ia fata locului de Ia personal~!
1
' kn1, precum ~~ de Ia particularii care pot oferi informatii
11 1
1
1'" :"'' patrunderea In incintele ~i mijloacele de transp~rt
''
11 :' I intreprinderii investigate: 3 examinarea ~i obtinerea de
1
lin Regulamentul nr. 773/2004.
'
1
: ' din. ( 4) ~i at1. 17-21 din Regulamentul nr. 1/2003.
1
~ ':1 este obligatorie, potrivit prevederilor national e. obtinerea
''
1
"11 de Ia autoritatile judiciare nationale, aceasta trebuie obti-
'"Pcc(iei. Controlul autoritatii judiciare nationale. prive~te
86 Politica Uniunii Europene fn domeniul concuren{ei
copii dupa registrele lntreprinder.ii. prec~m ~i d~pa o:ice d~curn:nt
care poate fi relevant pentru stabthrea extstentet restrangem concu-
rentiale ~i a scopului acesteia.
Figura nr. 4. Etapele procedurii in fata Comisiei
legalitatea ~i proportionalitatea masurii, nu ~i necesitatea acesteia sau
legalitatea deciziei Comisiei.
Politica Uniunii Europene privind concuren{a 87
1 ldata cu finalizarea investigafiilor incepe procedura contra-
,, ,, ,, re. lncepand cu trimiterea unei scrisori de ohiecfii din partea
1
"l'''~ici intreprinderiilintreprinderilor cercetate. Acest document
'"' 1nc toate obieqiile Comisiei cu privire Ia cornportamentul in
"''' obiectii pe care Cornisia dore~te sa-~i bazeze decizia. Trans-
"'''' ~t;t acestei comunicari scrise reprezinta un pas procedural
1. "11 important, decurgand din nevoia asigurarii dreptului Ia
'I ".11 L' al intreprinderii in cauza. Comunicarea stabile~te totodata
"" '' llllL:n in care lntreprinderea vizata trebuie sa-~i prezinte obser-
'' ''I< cu privire Ia obieqiile retinute. Decizia Comisiei poate sa se
' "''1.1111cnteze doar pe acele obieqii, cu privire Ia care partile au
1
I' 111 "Lazia sa-~i exprime punctul lor de vedere 1. Exprimarea
111111 ,,lor de vedere are Joe In principiu In scris, totu~i, intreprin-
" 1 1l i'Litand solicita sa-~i exprime punctul lor de vedere oral, In
111 II 1111ci audieri form ali conduse de catre consilierii auditori
,, ;u,: officer) 3 . Toate persoanele audiate au dreptul sa fie asista-
I ,. vedea art. 27 parag. I din Regulamentul nr. 112003.
\ I.J!uri de dreptul de a fi audiat, dreptul Ia aparare al partilor se
111.1 trin dreptullor fundamental de a avea acces Ia dosarul cau=ei. In
' prive~te intreprinderile care au primit o declaratie privind
.. 111lc re\illllte de Comisie impotriva lor, dreptul Ia aparare implica
1
"' '" documentele pe baza carora Comisia ~i-a insu~it declaratia de
' ,. 1" li111d un aspect esential in asigurarea garantiilor procedurale in
"I 11 1" "cesului, lntreprinderca putand formula aparari eficiente lmpo-
' f, ""'ntelor retinute impotriva ei. In ceea ce privqte pe autorul plan-
,, 'c";ul Ia dosar are loc cu respectarea secrete/or de afaceri ale
1I" ,,~c-, ii acuzate. in niciuna dintre ipotezele prezentate, accesul Ia
" "'I ""Plica accesul partilor Ia informatiile confidentiale, Ia docu-
"1' 1, ''''erne ale Comisiei saula corespondenta Comisiei cu autoritatile
"1i .l1n domeniul concurentei din statele membre.
1i;cru/ auditor este un oficial al Comisiei insarcinat cu organi-
1 Ill ,,,.,!lor. Functia a fost lnfiintata pentru a cre~te obiectivitatea ~i
, " 111.1 audierilor. Consilient! auditor vcgheaza Ia respectarea dreptu-
, , I , "''ale ale paqilor ~i rezolva disputele lntre serviciile Comisiei ~i
''
1
1 '11 tnta caracterului confidential alunui document Acesta elaborea-
... 1 11 '"It n1 privire Ia modul In care s-au desta~urat audierile ~i daca a
1" L1t dreptul Ia aparare al partilor, raport care se ata~eaza deciziei
publica in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Pentru detalii, a
' 1 I >urande, K Williams, The practical impact of the exercise of
 Politica Uniunii Europene in domeniul concurentei
88
te de ditre avocati, iar dezbaterile nu sunt publice, declaratiile fiind
consemnate intr-un proces-verbal. Exercitarea dreptului de a fi au-
diat poate sa aiba loc in cazul in care Comisia dore~te: a) adoptarea
unci decizii de incetare a restrangerii concurentiale; b) adoptarea
unor masuri provizorii; c) impunerea unor amenzi.
in practica, audierile pot avea loc Ia mult timp dupa inceperca
investigatiilor 1, importanta lor fiind totu~i una majora, avand lm;
un contact direct intre anchetatori ~i intreprinderile suspectate d~
savar~irea unci incalcari. De asemenea in cadrul audierilor pot ti
prezentate documente de proba noi, iar in cadrul audi~ri;or se ~oatc
ajunge de multe ori Ia solutionarea informala a cauzet: mtrepnnd~
rile ajungand sa-~i modifice comportamentul, renuntand Ia .pr~ctt
cile anticoncurentiale. Astfel, statisticile arata ca marea maJontatc
2
a cauzelor au fost solutionate printr-o solutie informala .
0 ultima etapa inainte de adoptarea deciziei Comisiei cstc
rep~ezentata de solicitarea unui aviz de Ia Comitetul Consultativ in
materie de practici restrictive ~i pozitii dominante , in cadrul unci
3 1 1 I Valoarea acestor penalitati poate fi de maximum 5% din
reuniuni formale sau a unci proceduri scrise.
Procedura in fata Comisiei ia sfar~it prin adoptarea unei deci::it
finale: a) de incet~re obligatorie a incalcarii politicii in domeniul
concurentei; b) de adoptare a unor masuri coercitive comportamcn
tale ~i structurale (de exemplu, divizarea intreprinderii) propor
tionale cu scopul urmarit; c) de adoptare a unor masuri provizorii,
daca sunt necesare masuri urgent<! pentru prevenirea unui prejudiciu
the right to be heard: A special focus on the effect of Oral Hearings and the
role of the Hearing Officers, Competition Policy Newsletter 2/200\
p. 22-28; European Commission, Glossary, p. 23. . 1 "'
1 De exemplu, in afacerea Microsoft (COMP/C-3/37.792, Dcw11
Comisiei din 24 martie 2004 ), prima audiere a avut Joe dupa cinci ani do
investigatii ~i procedura scrisa, in care Comisia a emis trei declara!ii 1lt
obiectii, aceasta desf'~unindu-se pe durata a trei zile.
2 A se vedea, in acest sens, }"uropean Commission, Report on Complli
tion Policy, Office for the Official Publications of the European Union,
Luxemburg. 2006, p. 86.
3 Organismul consultativ a fost special infiintat ~~ cadr~tl. r.eformnlll
politicii in domeniul concurentei in sco.pul cosu.ltarn ~omtstet antcnur .
adoptarii unei decizii finale. Art. 14 aim. (3) ~~ (4) dm Regulamcntul
nr. 1/2003.
Politica Uniunii Europene privind concuren{a 89
1
' " .1 ircparabil ce ar putea fi adus procesului concurentia\ ; d) de
1 I ,J .trc a unor ang~amente asumate de intreprinderea impotriva
11 1,1 s-a dorit pronuntarea unci decizii de incetare a practicii
1 II 1' ,_. de afaceri. Prin aceste angajamente intreprinderile i~i asuma
.,1.1111/,lrca de bunavoie a restrangerilor aduse procesului concuren-
11" <'L'a ce previne aplicarea de sanctiuni impotriva intreprinderii;
1 J, 'nnstatare a conformitatii practicii de afaceri cu normele de
.. ,, lll<'lllii - in ipoteza in care indoielile privind conforrnitatea
I" 1 ' '" 11 de afaceri nu se confirma prin rezultatul investigatiei; f) de
""i'"II<'IL' a unor amenzi pentru nerespectarea deciziilor forrnale ale
' .. ,II "i'- amenda poate sa ajunga Ia 10% din cifra de afaceri
1 1.1.1 .1 intreprinderii in cauza, pe anul financiar precedent celui in
11 1."111 loc in calcarea; g) impunerea unor penalitati cu titlu comi-
'"1""" care au rolul sa ,convinga" intreprinderile sa respecte
' 1 111, ( 'omisiei, existand posibilitatea reducerii lor in situatia in
llllll'prinderea in Cauza ~i-a indep\init Ob\igati~ prevazuta In
"' ' J, :1L1ceri zilnica medic aferenta exercitiului financiar prece-
3
' " 1 l"'lttru fiecare zi de intarziere . in toate situatiile in care
"" 11 1ccurge Ia aplicarea unci amenzi , Ia stabilir~a valorii ei
4
'
1 ,,, .,1 ,1iba in vedere gravitatea ~i durata incalcarii, volumul
11111111 ~i valoarea marfuri lor care fac obiectul incalcarii
" 11 .I i puterea economica a intreprinderii 5 . '
1"' 1 1" lllderile nemultumite de deciziile Comisiei au posibilitatea
" 1 1 "11 acestora in fata instan{elor unionale, responsabile de
I 1 '" ;~ are, prin natura sa. un caracter temporar ~i conservator, exis-
1 , l;J;;i timp posibilitatea reinnoirii ei, daca este adecvat ~i necesar.
, .1, .tfadero. N. Banasevic. C. llermes, .J. Huby, Th. Kram/er,
.I I
lilt hrst Instance rejects Microsoft's request for interim measu-
'>I
" ""'1". the Commission's decision of 24 March 2004, Competiti-
, 1 nvsletter l/2005, p. 53-58.
1 din Regulamentulnr. I/2003.
,
I p:trag. 2 din Regulamentul nr. I/2003.
1
' 111plu, in 2004 Comisia a amendat Microsoft cu peste 497 mili-
'
. J"lltru ca a abuzat intre 1998 ~i 2004 de pozitia sa dominanta pe
,, 1111 l<ll de operare pentru calculatoarele personale. A se vedea
' 111/,lc'i din 24 martie 2004, cazul COMP/C-3/37.792 (art. 3).
,k;J 0 'vfano/ache, op. cit., p. 385.
\
 Politica Uniunii Europene privind concuren(a 91
90 Politica Uniunii Europene in domeniul concuren(ei
1" 1<irul Comitetului Economic $i Social, organism consulta-
interpretarea ~i aplicarea uniforma a reglementarilor adoptatc
1 I IlLII din reprezentati ai patronatelor, sindicatelor ~i ai uniuni-
legiuitorul unional. Scopul controlului exercitat de catre
, I. , , llllL'tl exista un departament special, destinat problemelor
consta in eliminarea deciziilor contradictorii, precum ~i in
1 ' I ''"' 11 iul concurentei ~i protectiei consumatorilor.
indeplinirii obligatiilor legale de catre institutiile UE . Incepand
l'""11, noutiitile aduse prin procesul de reforma a politicii
1989 solutionarea actiunilor de anulare introduse de catre partiu
... '"' lllt;tle a Uniunii se numara ~i infiintarea unui sistem de
lmpotriva deciziilor Comisiei Europene revine in prima
" 1 1 111c' paralele in cadrul ciiruia autoritii(ile $i instan(ele
Tribunalului de Prima lnstanta, hotararile acesteia putand fi at
"., .. ,,tf, .111 competenta aplicarii reglementarilor apartinand poli-
Ia Curtea de Justitie Europeana. in ceea ce prive~te limitele
' .. 1 111111111 Europene din domeniul concurentei.
lui, trebuie precizat ca acesta prive~te legalitatea deciziilor Com
'"toulti(ile na(ionale din domeniul co~curentei din statele
controlul in privinta aspectelor economice ~i de fapt fiind 1
'"
11 1" >t sa fi~ a tat autoritati administrative, c~t ~i autoritati
'
limitat, Comisia avand o marja de apreciere a datelor economic
" '"' ILtllonale. Natura organelor care indeplinesc rolul autori-
de fapt ale cauzei. Anularea deciziilor Comisiei poate sa intervinA
,,, 1 ., "1!11 n1ale din domeniul concurentei variazii de Ia un stat
ipoteza in care decizia nu respecta prevederile Tratatului, regulilll
... ~.,, 1.1 ;tltul, existand in principal trei modele de organizare a
competenta, cerintele procedurale sau daca a fost luata in urma
1 " 1 l'tllllul, pe care il putem denumi modelul monist (de Ia
abuz de drept al Comisiei. Totodata, instantele unionale au pos
' " 11 llltci singure autoritati competente In domeniul concuren-
tatea sa reduca, sa mareasca sau sa anuleze amenzile aplicatl'
' ' ' 1 1lll'Zentat de exemplul Germaniei. Romaniei ~i Ungariei,
catre Comisie in baza unei evaluari proprii, care va tine coni ... Ill 'lila autoritate administrativii (Bundeskartellamt, Con~i
circumstantele de fapt ale cauzei.
.,. 'llft'i respectiv Gazdasagi Versenyhivatol) se ocupa de
in ceea ce prive~te celelalte institutii de Ia nivel central carl' .
1" '1.1 ~i urmarirea cauzelor, precum ~ide luarea deciziilor.
implicate In aplicarea politicii In domeniul concurentei,
' ' 1 tl <l"1ka model, pe care II putem denumi modelul dualist,
Banca Centrala Europeana, Curtea de Conturi a Uniunii
precum ~i Comitetul Economic ~i Social.
'
1
I' structura institutionala bazata pe doua institutii com-

Banca Centralii Europeanii este institutia UE responsahilft
mentinerea puterii de cumparare ~i a stabilitatii preturilor in
euro. Aceasta indepline~te rolul organului consultativ in
concurentiale legate de sectorul bancar.
Curtea de Conturi are atributii in ceea ce prive~te colectatl'A
cheltuirea adecvata a resurselor bugetului Uniunii Europene. I
data, trebuie precizat ~i faptul ca amenzile aplicate de catre ('
sie intreprinderilor care restrang concurenta pe piata interna (t
tuie ~i ele resurse bugetare proprii ale Uniunii Europene.
t~t .. ~. lrr~tl'-, de regula, un departament din cadrul Ministerului
'"'' 1 111\L'stigheaza incalcarile care privesc dreptul concuren-
. 1111 "tenta luarii deciziilor ii revine unei autoritati adminis-
'" II'''IJdcnte sau unei instante. Exemplul elocv,ent pentru
.. ' 1. I ,,te sistemul belgian, acolo unde Serviciul Concuren-
11 ll,;t/ii faptele anticoncurentiale, iar Consiliul Concu-
1 11 .t ttutia administrativa cu atributii decizionale. Cel de
1 , ~~~ "k I este unul a parte sau un model sui generis, pe care
," l<>.tr in Irlanda. Aici, autoritatea nationala din domeniul
"1 1 11c doar competente de investigare, pentru obtinerea
11 l1111d nevoie sii se introduca o actiune Ia instanta com-
,
. '

1 A se vedea P. Fontaine, Europe in 12 Lessons, Ed. Offict: lor

Official Publications of the European Union, Luxemburg, 2006, p

European Union, How the European Union works- Your guide to lhl'
institutions, Ed. Office for the Official Publications of the hut
,1,11 II J ~i (2) din Regulamentul nr. 1/2003.
Union, Luxemburg, 2007, p. 20.

\
92 Politica Uniunii Europene in domeniu/ concuren(ei
1
petenta . Aceste autorita(i, asemenea Comisiei, ac(ioneaza in into
resul public, putand lua decizii prin care: (i) solicita incetarea unci
incalcari; (ii) dispun masuri provizorii; (iii) accepta angajamentc;
(iv) impun amenzi, penalitati cu titlu cominatoriu sau alte sanc(iunl
prevazute in dreptul lor national; sau (>) decid ca nu exista motivt
pentru interven(ia lor. Interven(ia autorita(ilor are loc din oficiu snu
Ia sesizarile fiicute de ci.'itre particulari.
in ideea facilitarii cooperarii ~i a bunei alocari a competentclor,
intre aceste autoritati ~i Comisia Europeana s-a infiin(at Re{eaua
Europeana de Concurenfa (REC). Aceasta a luat fiinta prin Rcgu
lamentul (CE) nr. 1/2003 ~i a inceput sa i~i desfii~oare activitatcl
de Ia 1 mai 2004, ca un for de discu(ie ~i cooperare intre autoritl\
tile mentionate mai sus in vederea atingerii a trei obiective majoro1
~) asigu~area unei aplicari mai riguroase a politicii in domeniul
concurentei in legatura cu cauzele mai complexe, prin degrevarcl
activitatii Comisiei Europene; b) descentralizarea efectiva a aplicl\
rii politicii Uniunii Europene privind concuren(a; c) simplificaro1
procedurilor de control, prin eliminarea sistemului centralizat lit
notificare ~i de autorizare a practicilor de afaceri.
in vederea simplificarii alocarii competen(ei de investigarc I
compottamentelor de afaceri care afecteaza teritoriul mai multllf
state membre, a fost dezvoltata , teoria autorita{ii nafionale t'"/
mai bine plasate ". ldentificarea autoritatii na(ionale eel mai hint
plasate are loc cu ajutorul a trei criterii: (i) locul unde pract!ca ifl
produce efectele actuate sau previzibile asupra concuren(et, cstl
pus in aplicare sau unde acesta i~i are originea; (ii) abilitatea auh!t.
rita(ii in cauza sa puna capat in mod efectiv intregii incalcari, prln
adoptarea unui ordin de incetare a incalcarii ~i sanctionarea con~
punzatoare a incalcarii; (iii) po~ibilitatea adunarii probelor ccrult
pentru demonstrarea incalcarii. In practica, realocarea cauzelor ln
cadrul REC reprezinta o raritate, in jur de 1% dintre cauzele noll.
fie ate REC 2 . Daca mai multe autoritati nationale sunt considerate I
1
Pentru mai multe detalii, a se vedea K Lenaerts. D Gerard, Deren
tralisation of EC Competition Law Enforcement: Judges in the Frontline,
World Competition, Ed. Kluwer Law International, Haga, 2004, p. 321
2
Pentru detalii, a se vedea F;uropean Commission, Report on Compll
titian Policy 2005, p. 25; Report on Competition Policy 2004, p. 14, 51.
Politica Uniunii Europene privind concuren(a 93
' 1 I 1r1c' plasate, ac(iunea uneia dintre ele poate sa fie indicata, daca
,, r 1.1 este suficienta pentru a pune in totalitate capat incalcarii.
1111 r1 cntia in paralel a doua sau trei autoritati na(ionale poate sa fie
11l1. rL1 atunci cand o anumita practica abuziva produce efecte
111rrJiicative asupra concuren(ei din statele membre unde i~i au
lrrrl iar interven(ia unei singure autoritati ar fi insuficienta
1 111rrr :1 pune capat incalcarii. Se considera ca organul care este in
111"' I , kosebit bine plasat este Comisia, atunci cand: (i) una sau mai
" 11 ""' practici sau re(ele de practici abuzive produc efecte asupra
"I" llll'n(ei din mai mult de trei state membre; (ii) incalcarea este
11 111. lcgata de dispozitii unionale, ce pot fi aplicate in mod
l11 .1v de catre Comisie; sau in cazul in care (iii) interesul unio-
,, ,f, J'lcsupune adoptarea unei decizii a Comisiei pentru dezvol-
1"' 1 l'llliticii Uniunii in domeniul concuren(ei.
l'r >Lcsul de reforma a avut in vedere ~i instituirea unui sistem
II rlll de cooperare intre Comisie ~i autoritatile na(ionale, precum
1 1111r, ;Iccstea din urma in cadrul REC, prin consacrarea obliga(iei
\. 1111, 11111are reciproca, precum ~i a aceleia de acordare de ajutor
"""1r.rl in descoperirea faptelor ~i ob(inerea dovezilor, in vederea
II 1111 1nvestiga(iilor paralele ~i a facilitarii solu(ionarii cauzelor 1
1.. 1.!1111 <lCestei cooperari, Comisia pune Ia dispozitia autoritatilor
"IIIIILdc din domeniul concuren(ei copii ale celor mai importante
1. lllllc'IIte pe care le-a obtinut in vederea luarii unei decizii
1 "II 1k iar Ia cererea autoritatilor na(ionale, ~i alte documente
' r, rriL, necesare pentru evaluarea cauzei. De asemenea, autorita-
,.1 II.IIJ<lllale din domeniul concurentei informeaza Comisia, in scris,
' 11 111< '<Ill imediat dupa inceperea primeJor masuri formate de
rr '"tie in cauzele care vizeaza UE. Autoritatile na(ionale au
1 1, rl1.' sa informeze Comisia cu eel putin 30 de zile anterior
I r 1 rr 11 unei decizii privind incetarea incalcarii acceptarea unor
" I I II ll"!l(C ale intreprinderiiOJ' implicate, informarea trebuind Sa
"r"' 1 iill rezumat al cauzei, decizia preconizata sau orice alt
"" : il ..:are indica modalitatea de actiunc inten(ionata. Autorita-
' '' ,, rr.de au posibilitatea sa consulte Comisia cu privire Ia orice
11 , are in vedere aplicarea reglementarilor europene. In
,'Al'iekis, European Competition Network (ECN): It Does
',,1~-.,Well, EIPASCOPE nr. 1/2009. Study Report, p. 39.
94 Politica Uniunii Europene in domeniul concurenfei
ipoteza in care Comisia initiaza procedurile in vederea adoptarii unci
decizii formale cu privire Ia o cauza aflata in investigatiile unei
autoritati nationale, aceasta din urma este privata de competentel
sale cu privire la aceea cauza1. Totodata, autoritatile nationale nu pot
lua decizii contrare unei decizii anterioare a Comisiei, cu exceptin
situatiei in care Comisia a respins plangerea introdusa in fata ci
pentru !ipsa interesului unionale.
In ceea ce prive~te cooperarea intre autoritatile nationale din stat
membre diferite, aceasta se realizeaza in principal cu ajutorul
schimbului de informatii, bune practici ~i al utilizarii acestora 011
mijloace de probii, aspect care este facilitat ~i de existenta unui
program informatic ~i a unei retele speciale create in acest scop cart
functioneaza in cadrul Directoratului General pentru Concurentl'l.
denumit DG COMP IT.
In cadrul sistemului actual de competente paralele, o alt
categorie de institutii nationa}e implicate in procesul de aplicare II
politicii Uniunii Europene in domeniul concurentei este reprezentat
de instanfele nafionale. Acestea pot aplica normele apartimlnd
politicii UE din domeniul concurentei daca: a) rezolva litigii inli't'
particulari privind contestarea deciziilor administrative adoptate lk
catre autorita!ile nationale ~i/sau acordarea de despagubiri; b) su11t
desemnati ca ~i autoritati nationale in domeniul concurentei, ipote:1
in care au posibilitatea adoptarii unor decizii definitive privind
conformitatea sau !ipsa conformitatii practicilor de afaceri en
politica UE din domeniul concurentei.
In privinta aspectelor care privesc cooperarea, putem preciza c
instantele nationale pot solicita Comisiei informatii in problenw
legate de interpretarea sau aplicarea politicii europene. Initier~n
investigatiilor de catre Comisie cu privire Ia un anumit comportn
ment de afaceri nu priveaza instantele nationale de competenta lot; ,
cu conditia ca acestea sa nu actioneze in calitate de autoritate natit~
nala din domeniul concurentei. Astfel, procedurile paralele inti 1
J li""".Ic, -~are contrtbme Ia asigurarea caracterului nedistorsionat ~i
I Mentinonam ca desesizarea autoritiitii nationale din domenilll
concurentei are loc doar atunci dind exista identitate deplina lntre cau11
In ceea ce prive~te partile, obiectul ~i piata relevanta unde se prod111
efectele comportamentului In cauza.
2 A se vedea art. 15 din Regulamentul nr. 1/2003.
Politica Uniunii Europene privind concurenfa 95
li t ~Ant~_Ie n~tionale ~i Comisie sunt posibile. In vederea asigurarii
11phcarn umf?rme a politicii europene in domeniul concurentei
ll'lllll~tele natwnale nu pot pronunta o hotarare contrara deci .:1 '
1
1111 no I C . . . . Zll or
are a e . omtsiei ~~ trebuie sa evite sa pronunte 0 hotaril.re
1
1 lllltl'ara unei decizii preconizate a Comisiei '
Concluzii
l'r~ze~tarea politicii Uniunii Europene in domeniul concurentei
" P1' :~.mta ~ demers complex care trebuie sa fie efectuata cu pre~i-
ll l'il c~nsiderentelor istorice care au format baza instituirii pol'f ..
I 1nlulul statu~ui indep_ li?.it in cadrul acesteia, a obiectivelor ur~;~~~
1'11 11 _ Inter~edi~l practic11, precum ~i a precizarii sferei autoritatilor
ln tpl,l c~t~ m ~ct!Vltatea_ de implementare a acestei politici. '
l .ol'ttc~ _m ~om~m.ul c~n~~rentei este formata dintr-un set de
1 I1 ltm e nta~I, masun. ~~ actmm mtreprinse in baza acestora. Aceasta
1 H ~c~~e mceputunle Ia sfil.r~itul secolului a! XIX-lea, inceputurile
'l lltdw a! XX-lea. Adoptarea primelor reglementari in domeniul
litl'lll'cnteL are l~c Ain Austria, Regatul Unit, Germania ~i America.
l O IL~! statui~! m cadrul _acestei politici a variat de-a Iun ul
a?aptandu~se_ I~
1111 'Piilut, ~i
schtmbarile sociale economice care gau
' Ill loc. LJteratura J_undtca contemporana face referire Ia conceptul
: l,11t al_ concurentei,_ ~a:~cteristic prezentului, fiind statui preocupat
II dp warea prospentapi economice ~i a competitivitatii economiei
tlh,nn le ~a mvel ~ondwl, precum ~i un sustinator a! mecanisrtmlui
' 111 tl rc n~wl,_ a! ~novatiei, a! globalizarii, a! reducerii inflatiei
11 1 : 111~ ~~ a ~tberahza~ii serviciilor pub lice. '
I o lt t tc~ !n domemul concurentei, prin faptul ca asigura satisfa-
11 II umu mteres ~ub~ic unional, face parte din politicile publice
lln l ~~c1p1 proce_sului concurential, precum ~i Ia inlaturarea intre-
oilll ll'lll or meficiente din punct de vedere economic de pe piata
. F I ' cxcepJie de la aceste prevederi deciziile Comisiei ronuntate
' 1'' 11 111 art. 9 dm Regulamentul nr. 1/2003. p
96 PoliticaUniunii Europene fn domeniul concurenfei

intema, asigurarea eficientei economice ~i sustinerea ~ietei interne.

Implementarea politicii UE in do~eniul ~oncur~ntet. are lo~ c.u
PARTEA a III-a
ajutorul institutiilor situate la doua n~~ele:.um~nal ~~ nat10n~l, prmttc
care se numara institutii cu atributu legtslattve, consultative, exe- Politica privind concurenfa in Romania
cutive ~i jurisdictionale.
( 'rearea, sti!llularea ~i protejarea unui mediu concurential efectiv
11111 deosebit de importante in cazul statelor aflate in procesul de
ll uli:itie de la economia centralizata la sistemul unei economii de
1'1111 functionale. Schimbarile economice de anvergura aferente pro-
t!lui de tranzitie ' implica crearea unui cadru legislativ adecvat,
fiii'I'Um ~i a unei politici guvernamentale in domeniul concurentei
"'' sa contribuie la rezolvarea provocarilor cu care se confrunta .
' 11nomiile in tranzitie: concentrarea excesiva a capitalului, proble-
'"' privatizarii ~i restructurarii intreprinderilor de stat, liberalizarea
II ritclor sectoare ale economiei, crearea ~i mentinerea structurii
"'wurentiale a pietelor, prevenirea practicilor de afaceri care due Ia
1 11 ngerea concurentei, realizarea unei protectii efective a consu-
n. llnl'ilor, indeplinirea cerintelor necesare aderarii la structurile
''t tlunii Europene etc.
I( glementarile destinate protejarii concurentei comerciale exista
J, ll'htiv multa vreme in Romania, chiar daca acestea au cazut
111 1111 con de umbra pe timpul regimului comunist. Crearea unei
rltl l i concurentiale moderne a avut loc insa recent, iar adaptarea
'" llmnentelor acesteia Ia standardele stabilite de decidentii europeni
11 ' 1drul etapelor integrarii tarii noastre in Uniunea Europeana a
I'"'Zentat un proces destul de lung ~i anevoios, cu nenumarate
'1tVi ldlri pentru autoritatiJe national e.

\ .

Capitolul I
Istoricul politicii in domeniul concurentei
Sectiunea 1. Primele reglementari aplicabile in
' I
domeniul concurenfei
Despre existenta unei veritabile politici modeme ..ln domeni11l
concurentei nu putem vorbi inainte de adoptarea Legn concuren(rl
.nr. 21!19962, care a avut Joe in contextul eforturilor depuse in ved
rea instituirii unei economii de piata functionale dupa cader u
regimului comunistin 1989. . II p tritia economiei private, cu nationalizarea mijloacelor de
Totu~i, Romania s-a numarat printre putmele state europene Clltl
au incercat sa aplke normele dreptului comun sau sa adopte prev1
deri speciale in domeniul concurentei ~i in perioada care a preccd tl
Primului Razboi Mondial. Retinem astfel ca regimul de drept contlllt
a! raspunderii delictuale extracontractuale (r~glementat d~ art. 9 lH
1 '''Iinnea a 2-a. PrevederUegale incidente in domeniul
C.civ. din 1864) a fost aplicat de catre mstantele natiOnale Ill
contextul acordarii despagunirilor pentru prejudiciile izvorate d111
faptele de concurenta neloiala. Adoptarea unor r~glem~nt~ri ~~~ciul
in domeniul concurentei s-a justificat prin necesttatea mstltmru Ultlll
prevederi adecvate !_lormarii unor fenomene cu un car~cter prepo11
derent economic. In acest context a fost adoptata Legea dt11
17 martie 1884 cu privire Ia comerful ambulant, pentru protejat 1 I
1 Pentru mai multe detalii privind istoricul dezvoltarii dreptului cou II
rentei In perioada de dupa lnlaturarea regimului comunist, a se vodt
0. Ciipiif!nii, Dreptul concurentei comerciale, Ed. Lumina Lex, Bucun:111
1998, p. 42-47. . ..
2 Legea a fost publicata initial In M.Of. nr. 88 dm 30 apnhe 1996. 1
ulterior republicata In M.Of nr. 742 din 16 august 2005, cu ultitll
modificare adusa prin O.U.G. nr. 75/2010.
lstoricul politicii in domeniul concurentei 99
' ntl~umatorilor lmpotriva efectelor negative ale concurentei prile-
111 1de lichidarile abuzive de marfuri.
in perioada interbelica au fost adoptate doua acte normative de
lt1tportanta practica deosebita: Legea din 18 mai 1932 privind con-
llt'<'n{a neloialii ~i Legea din 10 mai 1937 pentru reglementarea $i
, tfllrolul cartelurilor. Primul act normativ incadra confuzia ~i
111 le indicatii de provenienta in categoria faptelor de concurenta
''' loiula, in timp ce eel de-al doilea a constituit instrumentul legal
,,, ~ar pentru controlul intelegerilor lntre intreprinderi. Este de
' (i ttllt totodata caproiectul Codului comercial din 1940 continea o
' d mentare de ansamblu a concurentei, act normativ ale carei
II pozitii nu au intrat insa niciodata in vigoare.
l'rcvederile Legii din 18 mai 1932 ~i ale Legii din 10 mai 1937
111 1'1\St abrogate prin doua decrete din 1974, respectiv 1950, in
'1111 xtul instituirii economiei comuniste centralizate incompati-
llt ' ll normele menite sa conserve caracterul liber ~i nedistorsio-
tl nl concurentei 1 Perioada comunista in Romania a coincis cu
11tdll ~ie ~i cu instituirea intreprinderilor monopol de stat.
nuturenfei adoptate dupa caderea regimului comunist
l '1'~.:ce rea de Ia o economie centralizata Ia economia capitalista
1 Hn lizat treptat, printr-un proces anevoios ~i plin de provocari.
11 jll'im pas in vederea crearii premiselor necesare asigurarii con-
"' nlci comerciale pe piata s-a realizat odata cu adoptarea Legii
I ~ din 8 august 1990 privind reorganizarea unitiifilor econo-
,. de stat ca regii autonome ~i societiifi comerciali, prin care a
I 1hrogata, printre altele, Legea nr. 5/1978 cu privire !a orga-
3
1/ 'l'a $i conducerea unitii{ilor socialiste de stat Legiuitorul
1
I' nlru mai multe detalii legate de primele lncercari de reglementare
lnnl n~ul concurentei, a se vedea 0. Ciipi'ifini'i, op. cit., p. 42-44.
~1. f. nr. 98 din 8 august 1990.
'II .Of. nr. 56 din12 iulie 1978.
\ .

100 Politic a privind concurenfa in Romania
roman a recurs prin aceasta lege la infiintarea. ~i reglementa~u
regiilor autonome 1 in ramurile industriale strateg1ce ale economul
nationale (industria de armament, energie, gaze naturale, po$1
tr~nsport feroviar etc.) sub conducerea pe:so~nelor ~umite in frunt
lor de ministerul de resort sau de autontat1le pubhce locale, dL~P
caz. Totodata s-a recurs la reorganizarea unitatilor economu'
comuniste de' stat in societati comerciale pe actiuni sau soc~etl\11
comerciale cu raspundere limitata , prin hotariire a Guvemu~UI s~ 111
2
prin decizie a autoritatilor administrati~i publi~e locale. Societ{I~JI,
comerciale constituite in baza prevedenlor Legn nr. 15/ 1990 au (o I
obligate sa transfere 30% din cuantumul capita~ului~ lor .s~chl
Agentiei Nationale pentru Privatizare, care trebma ~ sa -~m1ta, 111
schimb, cupoane nominale de privatizare pentru cetatenn romftul
Ia.ra antecedente in comiterea anumitor infractiuni expres enumerul
~i care au implinit eel putin varsta de 18 ani
3
. . v
Desr~urarea activitatilor comerciale ar fi fost Impos1l;nla I 1
garantarea liberei initiative ~i Ia.ra consacrarea unor forme de e~~n I
tare a activitatilor comerciale care sa fie la indemiina populat1e1. In
acest scop, legiuitorul a adoptat Decretul-lege nr. 54 din 5 jebru1111
1990 privind organizarea $i desfli$urarea unor activitafi econo~l!'
pe baza liberei ini{iative4 , prin care au fost. r~gl_em~~tat~ condt\ul
infiintarii ~i functionarii intreprinderilor mici ~~ miJloci~, a a Ot I
atiilor cu scop lucrativ, a asociatiilor familiale, precum ~~ a per. P
n~lor fizice autorizate sa desr~gare activitati economice in Jtln
independent. . ' 1
Organizarea ~i tunctionarea societatilor comerciale a fost r~J'h
mentata printr-un act normativ separat, Legea nr. 3111990 pn_vlll
societatile comerciale, sub forma societatilor sub nume colectiv
societatilor in comandita simpla sau pe actiuni, a societatilo1 1
actiuni ,sau, dupa caz, a societatilor cu raspundere limitata: .
In afara de masurile mentionate mai sus s-a trecut la hberahztn'
preturilor ~i s-a renuntat la ~ursul oficial de schimb al leului, p11 1
1 A se vedea art. 2-15 din Legea nr. 15/1990 (In prezent art. 6- ltl
12-15 sunt abrogate).
2
Art. 16 din Legea nr. 15/1990.
3
Art. 23 din Legea nr. 15/1990.
4 M.Of. nr. 20 din 6 februarie 1990.
Jstoricul politicii in domeniul concurenfei 101
11troducerea regulii determinarii zilnice a cursului de schimb a
11 lil ui de catre Banca Nationala a Romaniei 1.
In vederea facilitarii i~vestitiilor straine in Romania ~i a acordarii
d garantii ~i facilitati pentru investitorii straini, a fost adoptata
l,g-a nr. 35/1991 privind regimul investi{iilor straini. Investitiile
1t 1 ine au beneficiat pentru prima data de o definitie legala care
ltll 'ludea: constituirea societatilor comerciale, a filialelor sau sucur-
dl'lor cu capital integral sau partial strain; participarile Ia majorarile
It apital; dobandirea de parti sociale, actiuni, obligatiuni sau alte
II tc de comert; concesionarea, inchirierea sau locatiunea unor
"livitati economice, servicii publice, unitati de productie ale unor
''Iii autonome sau societati comerciale; dobandirea dreptului de
f'lllprietate asupra bunurilor (mobile ~i imobile, cu exceptia terenu-
tl l111') ~i a altor drepturi reale; dobandirea dreptului de proprietate
tudustriala ~i intelectuala; dobiindirea drepturilor de creanta etc.3 In
"ill'0ptia legii, aporturile investitorilor straini puteau sa fie aporturi
11 npital, ma~ini, utilaje, mijloace de transport, piese de schimb,
1vi ii, drepturi de proprietate industriali:i sau intelectuala, cuno~-
111\t' $i metode de organizare ~i conducere, profituri sau alte bunuri 4 .
IIIJ'ilrcle limite ale efectuarii acestora au vizat doar respectarea
'"1111 lor de protectie a mediului inconjurator, a intereselor de secu-
'' 1h ~ i aparare nationali:i, precum ~i a ordinii, sanatatii ~i a moralei
11ltlle. 5
l11vcstitiile efectuate de persoanele juridice ~i fizice de cetatenie
'' l/11 au fost protejate fata de nationalizari, exproprieri ~i rechizitii,
cptia operatiunilor de acest gen efectuate in interes public, caz
1 ' 111' legiuitorul a reglementat obligativitatea acordarii unei despa-
11111 i proportionale cu valoarea investitiei, prompte, _adecvate ~i
1
1\ sc vedea, In acest sens, H.G. nr. 763/ 1991 cu privire Ia unificarea
'' 111 lor de schimb ale leului ~i extinderea convertibilitatii interne a leului
1(11 111\iunile valutare curente (M.Of. nr. 232 din 19 noiembrie 1991).
l'ublicata In M.Of. nr. 73 din 10 aprilie 1991 ~i republicata In M.Of.
I H din 2 august 1993.
' sc vedea, In acest sens, art. I din Legea nr. 35/1991.
1
11. 2 din Legea nr. 35/ 1991.
1 11 , 4 din,Legeanr. 35/ 1991.
 Politic a privind concurenfa in Romania
102
eficiente 1 Totodata, drepturi1e investitorilor au be~~ficiat de regk
mentare 2, ace~tia avand posibilitatea legala sa partt~tpe 1~ co~duc.~
rea ~i gestionarea investitiei, la instrainarea dreptunlor ~~ o~hgatll
lor lor contractuale, la transferul profiturilor, ~1 sume~or 1~cas~tr
din drepturi de autor, precum ~i al celor obtmute dm vanzaH'It
actiunilor, partilor sociale, obligatiunilor, ef~ctelor ?e com:rt s~u
din lichidarea investitiilor ~i al sumelor obtmute dm despagub111
pentru masurile de expropriere.
In scopul facilitarii efectuarii i~vesti~iilo_r strai~_e,_ au fo:.l
introduse masuri fiscale In avantajul mvestitonlor stram1, care 1111
constat In principal In scutiri de la plata ta:ce~o~. v~~ale p_e~ll 11
bunurile care constituie aport la capitalul soc1etat1~ ~1 m scut1_n dt
la plata impozitului pe profit ~i, dupa caz, reducen ale acestma, 111
anumite cazuri expres ~i limitativ prevazute.
. Sectiunea a 3-a. Reglementari in domeniul
concure~tei adoptate in contextul aderarii Romanici
' la Uniunea Europeana
Discutiile privind aderarea tarii noastre la stru~t~ril~ europt:n
au aparut In 1993 3 , moment In ca~e in c~~r~t Constl~ulm ~uro~ '1111
de la Copenhaga s-a pus In discu~e pos1b1htatea e~tmdern Un~unt l
Europene prin aderarea tarilor Europei Centrale ~1 de Est. Pnntu l
pas lntr-un asemenea demers a constituit incheierea u~or a~ordtll t
de asociere 'intre aceste state ~i Uniunea Europe~na, p~nn. 111
statele dornice sa adere la Uniunea Europea?a se ?b~~au ~a ~st gut
comertul liber lntre Uniune ~i statele asoc1ate ~1 sa mstitutt.onnli
zeze ~odalitatile de cooperare lntre Uniune ~i guvernele na!IOIIIII
ale tarilor In cauza .
1 A se vedea, In acest sens, art. 5 din Legea nr. 35/199 1.
z Art. 9 din Legea nr. 35/199 1. , . ,
3 Trebuie mentionat In acest context ~i faptul ca Romani~ a mchl'i'
1
anterior acordului' de asociere, un Acord privind comertu1 ~ ~ cooper 1
comerciala cu CE.
Istoricul politicii in domeniul concurenfei 103
Acordul european instituind o asociere fntre Romania, pe de o
/111/'/e, !ji Comuniti'ifile Europene !ji statele membre ale acestora, pe
,/, alta parte, a fost semnat la Bruxelles In data de 1 februarie 1993
1
I 1'ntificat prin Legea nr. 20/1993 . La 1 februarie 1995 acordul a
lttlmt In vigoare ~i la cateva luni mai tarziu, In data de 22 iunie 1995,
l omania a depus cererea de aderare la Uniunea Europeana. Acordul
'' lobilit formele institutionalizate ale dialogului politic lntre cele
tlott tari ~i, totodata, ale cooperarii economice. Printre obiectivele
I'' ucipale ale acordului s-a numarat: sprijinirea eforturilor Romaniei
It puse In vederea dezvoltarii economiei ~i consolidarii democratiei;
tiiii'Ca cadrului nece~ar dezvoltarii cooperarii economice, sociale,
t tiltllCiare ~i culturale lntre Uniune ~i tara noastra; liberalizarea
lit'lllatiei marfurilor, serviciilor, capitalului ~i a persoanelor.
lucepand din momentul depunerii cererii de aderare la Uniunea
2
I 111 opeana , Romania a lntreprins eforturi deosebite In vederea lnde-
..I
l'll nlrii criteriilor de aderare stabilite la Copenhaga3 Pe plan institu-
tllllllll a fost lnfiintat In 1995 Departamentul pentru integrare In
ultul Guvernului. Colaborarea lntre Romania, CE ~i statele mem-
''" ll cadrul acordului de asociere s-a realizat cu ajutorul a trei orga-
4
r ' msiliul de asociere , Comitetul de asociere 5 (care asista Consi-
lii ! de asociere In activitatea sa) ~i Comitetul Parlamentar de
r hre6
1
M.Of. nr. 73 din 12 aprilie 1993.
Pcntru o descriere detaliata ~i ampla a procesului de aderare a
1
111 uici Ia Uniunea Europeana ~i .a statutului acesteia fata de Uniunea
'"'II oni'i, a se vedea Gy. Fabiim, Drept institutional a! Uniunii Euro-
11 , Hd. Hamangiu & Sfera Juridica, Cluj-Napoca, 2012, p. 36-46.
111 acest sens retinem ~i adoptarea H.G. nr. 140/1995 privind consti-
1
u 1 ~~ functionarea Comitetului Interministerial pentru Integrare Euro-
1111 (M. Of. nr. 51 din 20 martie 1995) pentru certificarea conformitatii
''l'l sla(ia comunitara a tuturor actelor normative interne. '
' I \)J'mat din membrii guvernului roman, membrii Consiliului UE ~i
nl111i Comisiei Europene.
I m mat din functionari superiori din cadrul guvernului ~i din membri
1111 lliului UE ~i ai Comisiei Europene.
I mmat din parlamentari romani ~i parlamentari europeni .
 lstotl 111 po/111 il In domeniul concurenjei 105
Politica privind concurenfa fn Roml/11 /ct
104
l llltlll0111~, ~i Oficiul Concurenfei - organ de specialitate al
Obligatiile asumate de Romania1 in do~eniul politicii de COlli "
II '
1
1 t1111lui din structura Ministerului Finantelor Publiee . Aeest
renta prin acordul de asociere au format obtectul de reglemcnllu "'
111 111111 organ ~i-a 'incetat existenta ulterior.
cel~i de al do ilea capitol al acestuia, intitulat , Concurenta sl ull1 I IJ~tll nr. 2111996 reprezinta ~i 'in prezent principalul instrument
prevederi cu caracter economic". Romania s-a obligat la armo11 1
lutpllmentare a politicii din domeniul concurentei obiectivul
''"' ul uccsteia fiind mentinerea ~i stimularea concu~e~tei pe piata
rea legislatiei nationale cu cea unionala, prin elaborarea unor r 'f'llll
~i criterii compatibile cu dispozitiile similare ale tratatelor europ " 1o tltt'lll l onsumatorilor, precum ~i sanqionarea comportamentelor
~i prin crearea cadrului institutional adecvat pe~tru transpUitl'il '
h 1111 urcntiale care ar periclita atingerea acestui deziderat. in
acestora2 Mai exact, Romania s-a obligat sa aJusteze yr~ 'I'~''
1 't'll::i, legiuitorul intervine cu reglementari 'in cei trei piloni
monopolurile de stat cu caracter comercial ~i sa 'inlature dtscnn11~1~
lu p dl ai politicii din domeniul concurentei: intelegerile anticon-
rile existente 'intre cetatenii romani ~i cei ai st~t~lor mem~re_ U.l ll
lljllll ', abuzul de pozitie dominanta ~i concentrarile economice.
ceea ce prive~te achizitionarea ~i comercmhzare~ marfurilw
'' ,t n se mai adauga ~i ajutoarele de stat care au beneficiat de
Totodata, s-a obligat la interzicerea ac~r~urilor. antl~o?c~r~n\ltl 2
'intre 'intreprinderi ~i a abuzurilor de po~t!te dommanta mdtvtd~utl
lllltnture prinLegeanr.143/l999
Iu u Iurea in privinta abuzului de pozitie dominanta este 'in mare
sau colectiva, practici care pot avea ca obtect sa~ ca efe~t pre~e1111t '
' id ntic~ cu cea a legiuitorului unional, Legea nr. 2111996
restrangerea sau distorsionarea concu~entei pe pmta natiOnala ~all I'
4 l1ttl p ntru interzicerea folosirii abuzive a unei pozitii de piata
parte semnificativa a acesteia . In afara de ce:e mentto.nnl
IIIHii iC ~i nu pentru prevenirea ~i interzicerea detinerii pozitiei
Romania s-a mai obligat sa interzica ajutom:ele ~ubhce_ care.?l',lnt
0
,, tllltllC in sine.
sioneaza concurenta prin f(!vorizarea anumttor m:re~nnden .~'
111 l'om pletarea Legii nr. 2111996 s-a prevazut competenta
extinda sfera de actiune a normelor de concurenta ~~ asupra 1111t
1 iltlllli Cot;curentei de a adopta legislatia secundara necesara in
prinderilor publice, care beneficiaza de drepturi speciale ''"
I 1 11 up licarii adecvate a prevederilor legii, fiind adoptate de-a
6
exclusive . 111 11nilor mai multe regulamente ~i instructiuni ale Consiliului
Un prim pas 'in transpunerea acquis-ului unional 1-a repreZL'"'
111 ,.,i rurarea concurentei pe piata comuna. A.mintim, cu titlu de
adoptarea Legii concurentei nr. 2111996, mom_ent de_la ca:e pu~''
vorbi, 'in opinia noastra, de 'incep~turile e:a~tentet. unet polJIII
utpltt, regulamentul privind autorizarea concentrarilor econo-
modeme in domeniul concurentei m Romama. Prm prevedlt Jl " 11lamentul privind aplicarea art. 5 ~i 6 din legea concurentei
hul practicile anticoncurentiale, regulamentul privind acordarea
initiale ale legii concurentei au fost 'infiint~te doua i~s~~tutii_ ~~~"'
le-au fost acordate competente 'in privinta tmplement~rn pohttc.u II
"' t ilor pe categorii de lntreprinderi, decizii ale a5ociatiilor de
ptlltdcri ~i practici concertate de la interdictia prevazuta 'ta art. 5
domeniul concurentei: Consiliul Concurentei- autontate admlltl
1 I ) din Legea concurentei, instructiunile cu privire la definirea
I 1!"lev ante sau cele cu privire la modul de calcul al ciftei de
11, 111 eazul practicilor anticoncurentiale ori al concentrarilor
1 Pentru mai multe detalii, a se vedea lnstitutuf European d1

Romania, Politiea din domeniul eoneurentei, Bueure~ti, 200~: P 3.

1 1111 c.
disponibil online (http:l/www.ier.ro/documente!formare/Pohflca_coll' 1 '1 rccuno~tere a eforturilor depuse de Romania 'in vederea
, lltttl'ii conditiilor de aderare, in 1998 Comisia Europeana
renta.pdj). .
2 A se vedea art. 64 din Aeordul de asoetere. primul raport de tara privind procesul de aderare a
3 Art. 33 din Aeordul de asoeiere.

4 Art. 64 alin. (1) pet. (i)-(ii) din Aeordul de asoeiere.

11 14 alin. ( 1) din Legea nr. 2111996, In prezent abrogat.
5 Art. 6 alin . ( 1) pet. (iii) din Aeordul de asoeiere.
I t..)j', nr. 370 din 3 august 1999.
6 Art. 66 din Aeordul de asociere.

106 Politic a privind concurenfa fn Rpmania
Romaniei laUE, iar anul urmator -in decembrie 1999 - in cadntl
~onsiliului Eur~pean ?e la H~lsinki, se ~ecide !n~eperea negocil'
nlor cu ~ase tan candtdate, pnntre care ~~ Romama . Anul 2002 1
adus pentru Romania adoptarea foii de parcurs (Road Map) 1
aderarii ~i stabilirea datei preconizate a evenimentului (1 ianuat'h
2007), iar doi ani mai tarziu s-a reu~it incheierea oficial~ 1
negocierilor de aderare. Semnarea Tratatului de aderare a avut l(ll
dupa aprobarea Parlamentului European, in data de 25 aprilu
2005, iar de la 1 ianuarie 2007 Romania a dobandit statutul <II
membru al Uniunii Europene. Tratatul de aderare al Romanici 11
constatat din pacate existenta unor deficiente grave in ceea <'
prive~te transpunerea ~i punerea in aplicare, pana la data aderarii, 11
acquis-ului unional in domeniul economic, al pietei interne ~~
respectiv, al afacerilor interne ~i a prevazut posibilitatea adopt, til
unor masuri de salvgardare intr-un termen de pana la trei ani d\: I'
2
data aderarii .
Politica in domeniul concurentei a format obiectul capitolulul r
al negocierilor de aderare ~i s-a numarat printre ultimele nou
capitole de negociere care au fast inchise in 2004, alaturi d
capitole precum Iibera circulatie a serviciilor, agricultura, polith
regionala, mediu, justitie ~i afaceri interne, dispozitii financiar t
bugetare etc?
Legea nr. 2111996 a suferit modificari" succesive pe masw
schimbarilor intervenite in politica din domeniul concurentei h
1 Deschiderea oficiala a negocierilor de aderare are loc lnsa abin It
februarie 2000, In cadrul reuniunii Consiliului Uniunii Europene pc11111
afaceri generate, dedicata lansarii conferintei interguvemamentale.
2 Pentru mai multe detalii privind itinerarul parcurs de Romania du
momentul lnceperii negocierilor ~i aderarea propriu-zisa, a se vedea dnl I
pub lice disponibile pe site-ul oficial al Uniunii Europene (http://ec. e111
pa. eu/romania/eu_!"omanialindexJO.htm).
3 A se vedea Infoeuropa nr. 20 din aprilie 2007, European Iss111
Aderarea Romaniei Ia Uniunea Europeana. Capitolele de negociere, p t
disponibil online (http://ec.europa.eu/romania/informationiJI/IIol
cationsl/9622_ro.htm).
lstoricul politicii in domeniul concurenfei 107
11 v ' I european, primele modifidiri datand din 2004 1 iar ultimele
2
ol1 1 2010 , respectiv 2011
3
'
Modifidirile legislative adoptate in anul 2004 au fost necesare
Ill vcderea_inchiderii capitolului de negociere privitor Ia politica
l1 1 domemul concurentei. Cea mai importanta reforma institutio-
n.d a momentului a vizat desfiintarea Oficiului Concurentei. in
1 dcrea evitarii suprapunerii competentelor acestei institutii cu
1 It ale Con~iliului. Acesta din urma a devenit din acel m~ment
lit~ ura autontate administrativa autonoma in domeniul concuren-
1 I Totodata, in vederea realizarii implementarii mai eficiente a
11 "t mclor de concurenta, s-a recurs ~i la infiintarea autoritatilor de
1 I 1~1entare in amimite sectoare-cheie ale economiei nationale:
11 1 1'11. '~ . (Autoritatea Nafionala de Reglementare fn d~meniul
".''IJ.uez : ANRE)~ gaze naturale (Autoritatea Nationala de Regie-
'' 11/a~ :e zn dome~zul CJ__azelor Naturale - ANRGN), servicii pub lice
11111/l ttatea Nafwnala de Reglementare in domeniul Serviciilor
tli//~ de Gospodarire Comunala - ANRSC), telecomunicatii
f,,n{ ta Na{ionala de Reglementare in domeniul Comunicatiilor -
1 'IU'). Masurile organizatorice ~i functionale mentionate ~ai sus
11 los_t completate cu organizarea aparatului specializat la nivel
illn~,_a l , _cu formare~ ~i motivarea adecvata a personalului
1"'" 11Lllm Concurentet, precum ~i cu instituirea masurilor care sa
'\ t'HSca l~ _cre~terea transparentei in institutiile pub lice. Compe-
"'' ~ dec1z~onale, co?sul~a~ive .~i de investigatie au fost adaptate
1 It Ia cenntele legtslapet umonale existente in acel moment.
1 ''''.ncestea au _f~~t ~ompl~t~te ~u eforturile Consiliului depuse in
1 1 pu promovaru, mstttmru ~~ mentinerii unei culturi concu-
\ sc vedea_ Legea nr. 538/2004 privind modificarea ~i completarea
11 1 oncurente nr. 21/1996 (M.Of. nr. 1130 din 30 noiembrie 2004).
sc vedea_ O.U.G. nr. 75/2010 privind modificarea ~i completarea
II nncurentel nr. 21/1996 {M.Of. nr. 459 din 6 iulie 2010).
'lC ve_dea Lege~ nr. 149/201 1 pentru aprobarea O.U.G. nr. 75/2010
Inti lllodf!carea ~~ completarea Legii nr. 2111996 (M.Of. nr. 490 din
1111i1 l Q II).
 Politica privind concurenta in Romania
108
rentiale in mediul academic, de afaceri, in eel al institutiiiPt
pub lice ~i al publicului larg in general .
1
.'
Modificarile aduse in anul 2010 pnn O.U.G. nr. 75/2010 I
adoptate prin Legea nr. 145/2011 au a_vut .in vedere .al!~i.erea lc~"
latiei la standardele europene ~i eficientizarea aphcaru dreptul11
C~ncurentei in COntextul Cfe~terii Spectaculoase a numarului i11V1
tigatiilor ,deschise ~i solutionate de catre C_onsiliul Concurell\1 I
precum ~i a amenzilor aplicate pentru restrangerea sau afectlll t
concurentei.
0 pri~a noutate care merita retinuta ~i salut~ta vizeaza aband
narea de catre legiuitorul national a conceptulm de , agent eco11
mic" in favoarea aceluia de , fntreprindere" ~i redarea in con(inu
tul reglementarii a definitiei atribuite termenul~i de catr~ ~urtc11 d
Justitie Europeana. Atributiile de investigare ~~ eel~ dec~~wnalc nl
Consiliului sufera ~i ele modificari in sensu! extmderu acestw
Totodata, s-a avut in vedere asigurarea unei protectii eficienh
3
dreptului Ia aparare a intreprinderilor , pri? acordarea.accesullll I
dosarul cauzei (cu respectarea secretulm de afacen al par(th
implicate in procedurile din fata Consiliului), prin. acordarea. p11
bilitatii depunerii unor observatii scrise, ~ri.n orgam~a__r~a audicrth
orale, precum ~i prin asigurarea protectiei comumc~nlor car '
loc intre avocat ~i intreprinderea acuzata de fapte anticoncuren\t nl
in contextul pregatirii apararii acesteia. . .
Dreptul parfilor de a avea acces Ia dosarul cauz~I reprezu.rl t
componenta fundamentali'i. a dreptului la aparare ~~; res~e~tJ v
dreptului de a fi ascultat, aviind in vedere ca perm1te partthu
1 A se vedea, in acest sens, informatiile care se regasesc in Con11lli
Concurentei, Raportul pe anul 2004 disponibil, p. 4-11, online (http:IIHt1
consi/iulconcurentei. roluploadsldocslitems/idll23/raportanual2 o.04.p1 1/l
2 Pentru
0 prezentare detaliata a modificarilor aduse prm .I 11
nr. 75/2010, a se vedea L. Lazar, Consideratii privind modificarile tulu
Legii nr. 2111996 privind concurenta prin O.U.G. nr. 75/2010, in RLvl
Romana de Dreptul Afacerilor nr. 7/2010,passim.
3 Exigentele care decurg din necesitatea asigurarii unui pr~ce~ 1111
bil Wgasesc aplicabilitatea ~i in litigiile care au Joe intre autontatl p11loli
~i intreprinderi. Pentru mai multe detalii in acest sens, a se vcd1 1
R. Chiri{ii, Dreptul Ia un proces echitabil, Ed. Universul
Bucure~ti, 2008, p. 109.
Istoricul politicii in domeniul concuren{ei 109
t'llsca argumente adecvate impotriva eventualelor acuzatii care li
11duc prin raportul de investigare a cauzei. Dreptul de ' acces Ia
''' nnd cauzei nu poate fi insa un drept absolut, acesta fiind limitat
1 Ill' esitatea asigurarii unei protectii efective a secrete/or de
,, .,f'i', a informatiilor conjidenfiale (proiecte, opinii, note ale
111pnrtimentelor Consiliului, corespondenta acestuia cu alte
ultll'il::\P nationale din domeniul concurenteii ~i a documentelor
'' 1111' apartiniind autoritatilor din domeniul concurentei. intre
1 litatea protejarii informatiilor de natura celor menti;nate mai
I asi&_urarea eficienta a dreptului Ia aparare trebuie realizat un
ltill>ru. In aceasta privinta Consiliul- prin legislatia secundara pe
"' n claborat-o In domeniu - a optat pentru solutia existenta Ia
' I uropean, care permite divulgarea secretelor de afaceri ale
" 1111Htiilor confidentiale sau interne, In ipoteza In care aceste~ pot
1
1 I pcntru dovedirea existentei unei lncalciiri a normelor de
h tlr ntii ~au, ~!~potri':'a, d~ca acestea pot constitui baza discul-
tll tnlreprmderu/mtrepnndenlor acuzate . Aceasta solutie nu este
t I psita de critici. Nu trebuie sa uitam faptul cii drept~l de acces
111' 1rt1l cauzei face parte din dreptul general de a fi ascultat ~i este
h 111 ntat expres in art. 41 din Carta Uniunii Europene a
4
pltll'ilor fundamentale , document care, lncepiind cu 1 decembrie
I'11!rivit art. 17 din Anexa Ordinului pre~edintelui Consiliului Con cu-
I f Ill'. 42.1102.03.2011 pentru punerea in apli9are a Instructiunilor
lud rcguhle de acces Ia dosarul Consiliului Concurentei in cazurile
llltiiii'C Ia art. 5, 6 ~i 9 din Legea concurentei nr. 21/l996, art. 101
'"' f'FUE, precum ~i in cazurile de concentrari economice (M.Of. nr.
,IJu 18 ?I?rtie 2011), prin secrete de afaceri se intelege informatiile
111d octtvttatea economica, informatiile tehnice sau financiare
1111 nd firmei, know-how-ul, metodele de evaluare a costurilor
1 I ~i secretele de productie, cotele de piata, planurile de marketing:
I till de Vanzari etc.
\II . II din Instructiunile Anexa Ia Ordinul pre~edintelui Consiliului
lllt'll!Ci nr. 421/2011.
11 , 2 din Instruqiunile Anexa Ia Ordinul pre~edintelui Consiliului
tllt il(~:i nr. 42112011.
11tt1plul de acces Ia dosarul cauzei, impreuna cu dreptul de a fi ascul-
'" tiJuie ~otodata un principiu general a! dreptului unional, numit ~i
lpllll tllldJ alteram partum, care Ia randul sau formeaza un element
, .
 Politica privind concurenta fn Romania lstoricul politicii fn domeniul concurenfei
110 . b 111
. , . oare a Tratatului de la Lisa ona
2009 - data de mtrare m vtg ~ tratelor europene, fiillil I,imitele legale ale amenzilor aplicabile au fost reglementate
. ~ ~ dca egala cu cea a .
beneficmza de forta ~un l r cabilitate imediata ~i efect dtr~rl 11h fo rma pragurilor procentuale, cu exceptia amenzilor care pot fi
un izvor de dre~t pnmar, ~~~a? lliteratura de specialitatet' potnvlt 1pll ate autoritatilor publice care restriing, prin actiunile lor,
1111 urenta.
Achiesam la opmta form~ a a_ ltn t~ la nivel unional 'in acea~l
. . d' a a:ctuala exls en a ~ .. U . It Jlcrsoanelor prejudiciate de faptele anticoncurentiale li s-a acor-
carem atltu me ~ . 1 'in ipoteza aderaru mull
privinta ar trebui reformulata, mal ~ eas Drepturilor Omului ~i ' l111 posibilitatea introducerii unor acfiuni fn despagubire in termen
. l C ventia Europeana EDO I doi ani de Ia producerea sau cuno~terea intinderii prejudiciilor,
Europene a on ~ 1 nci jurisprudenta C Ill
Libertatilor Fundamentale, pentru ~a a ~ t't tiile UE fapt care Ill ' 11 m premiera s-a acordat calitate procesuala activa ~i entitatilor
. b . ectata de catre ms l u. ' I '"l'l'tive, in persoana asociatiilor pentru protectia consumatorilor.
materie ar tre Ul resp . C ai eficiente a secretelor 1 1
impune asigurarea unel _protec,n ~ale II''IIC din urma actiuni, denumite acfiuni colective (class action),

afaceri ~i a altor inf?rm~ll! confi~~~t~n a~igurarea confidenfialila(ll u1 t Nalutate cle catre speciali~tii din domeniu. Se considera astfel ca
Modificarea legtslattva consta t independent (care nu I dlt ucordarea posibilitatii introducerii actiunilor colective se va
. ~ t lac fntre un avoca ., 11 II tn aplicarea privata a dreptului concurentei, i.e. prin inte~ediul
comumcan or care au ~ , . derea acuzata) !fl mtrepl'lll
. d munca cu mtrepnn . .'I )l nn ilor civile in despagubire introduse in fata instantelor de drept
afla 'in raportun e tt'tuie obiectul investlgatu 111
, ~ ~ faptele care cons . d I 1111111 de catre persoane fizice sau juridice, aceasta constituind o
dere, m legatura cu ~ . .. ~rarii trebuie felicitata, fim voJ I
sau 'in vederea pregatml. ap.~ t' . l'mtnarii drept fundament tl t lllt! liva viabila Ia pliingerile care se pot introduce in fata
' t
despre o mam es are.
a evtUirn au omcr ' .
d' C rta Uniunii Europene a drcptll ''"lli 11lui ~i, totodata, o protectie eficienta a drepturilor persoanelor
prevazut la art. 48 alm. (2) m a 1 Il l'. Totu~i, in tarile cu traditie in acest domeniu, cum ar fi in
rilor fundamentale2.
. . 1 , urma mod'fi ~rtlor operate ' Consiliul lu
1 tea
tl h Unite sau in Canada, autorii din literatura de specialitate
1 .~ i aspectele negative pe care reglementarea actiunilor colec-
La nivel dec!Zlona'
~ ..
m anga]amen te obll'gatorii pcutll
.
11 poate avea, sub aspectul cre~terii volumului de muncii al
posibilitatea ad?~taru. unor la o rima evaluare, de afecl ill l
'intreprinderile gastte vmo~a~, .t_Psa contribuie la solutionill 'tilt lor de drept comun ~i al competentei profesionale speciali-
concurentei, modificarea fim mem a. . . td ':)eori contestabila, a acestora in privinta solutionarii corecte
amiabila ~ cauzelor aduse 'in fata Consthulm. J'll'llor economice ale dosarelor din domeniul concurentei 1
lu v derea eficientizarii aplicarii dreptului concurentei Legea
. . . . . dministrari. A se vedea, pentr~ d tnll II 1~0 11 a previizut ~i infiintarea Colegiului Consultativ in
esential al pnnctpt~lm bun:t a d Justice in EU CompetitiOn Ill 1111 1 Consiliului, format din 11-17 speciali~ti reprezentanti ai
J. Flattety, Balancmg Effi.ctency a~ their Impact on the Right to H I I llulul universitar de afaceri, ai asociatiilor pentru protectia
Elements of Procedural Fatrne~s an 7/2010 p 53. .
Hearing Competition Law Review nr. t 's . M Bernatt Right Ill I 11111 1lori lor, precum ~i din persoane care dispun de prestigiu in
' t detalii 'in aces sen ' . ' G 11111 1 economic sau juridic.
I A se vedea, pen ru f 1Information? Compeeting IIIII
Heard or Protection ofthe Confiden Ipa d'ngs b~fore the Comp lilt
I F . ss in the rocee t
tees of Procedura atme .
III
d Regulatory Studies nr. 3 'I
Authority' yearbook of Antitrust an
p. 62-64. . . aceasta tema, a se vedea B. '/'I II
2 Pentru un studm detaltat ~e I p . 'l e and the Privilege ii Jlll ll
1 Professtona nv1 eg
A Zawlock-Turno, L ega . . L w after the Lisbon Treaty 1 vudea, pentru detalii In acest sens, Blake, Cassels & Graydon
. . . . . EU Competttton a d R I1 ltlp titian Class Actions in Canada: The Basics, Montreal, 2012,
Self-Incnmmatton m b k of Antitrust an egu 11
Time for a Substantial Ch~nge?, Year oo tt..t l onl ine (http:llblakesfiles.comlpub!English/competition/
Studies nr. 5/2012, p. 194 ~~ urm . I ' ( ' ( 'i1Cpdj) .

I
 Consiliul Concurenfei 113
1 lll tilarea co~curentei pe piata ~i de asigurarea unui mediu concu-
' nllul normal .
lu literatura de speeialitate opiniile privind natura juridica a
' IIINi liului sunt divergente. Potrivit unuia dintre autori, Consiliul
Capitolul II "" urentei ar avea , o natura juridica dubla: administrativa ~i
1 1 Concurentet t tatea nationaH1 11/.l't lic(ionala" ~i ar juca rolul unei , magistraturi economice"2 In
C ODSIIU ' - au on . ,
. 11 cc ne prive~te, ne raliem opiniei potrivit careia calitatea de
in domeniul concurente
11111 1 ndministrativ-jurisdictionae al Consiliului este doar o realitate
1 111 nUl, avand in vedere ca acest organ , nu se pronunta fn
2 / 1996 a reglementat existenta a don
De~i initial Legea nr. ~ .
1
entare a legislatiei din doutt
titllatea sa asupra unui conflict privind un act administrativ emis
I'' rtllabil de c(!tre o alta autoritate publica A.
institutii avand compet~~te e Imp :~ei _ autoritate administrat1
niul concurentei (Consthul Concur_ , rgan de specialitate dlt l'ntrivit un~i definitii comprehensive din literatura de specialitate
~ Ofi iul Concurentel - o ''''llt ona, activitatea administrativ-jurisdictionala este definita. ca
autonoma, ~~. IC . . lor 'Publice), modificarile aduse I ~I
I uti ,. acea activitate realizata de catre un organ independent fota
structura Mmtsterulm Fmante mare desemnarea unei sill!'.lll
~ 1 2004 au avut ca ur .fi 11/.l'fantele judecatorefjti # impartial fata de partite ajlate in
concurentel m anu ~ d . Prin aceasta modi I ' Ill
autoritati competente m acest 1 omenemd.t'spun de un sistem moll/ ' t/1/rf, abilitat printr~o lege speciala sajudece doar anumite litigii
~ . . tr t ~1 randul state or car 1 ,, 11/e expres printr-o lege speciala, fn conditii de contradicto-
Romama a ~~ a , ~ a le islatiei din domeniul concut t 1
'lltf<' ~i a posibilitatii partilor de a administra probe fn fata
in ceea ce pn~e~te ~mplem_entar:ste ~esp~nsabila de investigar 'II
f oncurentiale2 ~i unde instan\t I
/11/nrgan, care fn final emite un act administrativ-jurisdictional
tei, unde o smgura autontate
,, l(t' fl. atacat la instantele judecatore~ti"
5
sanctionarea compo~a:nent~lor an lC tenb. verificarii legalillll . '

de contencios admmistratlV au compe , .

. .. d tate de catre Consiliul ConcurenteL
declZIIl?r.a op ~ ~ 0nsiliul in categoria organelor admmt
Leg1mtorul mcadreaza ~ bil de protectia, mentincn,, vcdea art. 3 alin. (1)-(2) din Legea nr. 2111996.
trative autonome, acesta fimd responsa ,
\ sc vedea, in acest sens, E. Mihai, Dreptul concurentei,
llllck, B ucure~ti, 2004, p. 47.
-------------::fi~~ talnit ~i in cazul Germaniei, Ill 1 1 stca prezinta avantaje fata de jurisdictia de drept comun, aviind
I Modelul monist mai poate- '~~ndeskartellamt) este sing~ra nlll f," c1\ reprezinta o judecata mai rapida ~i mai putin costisitoare,
Oficiul Federal pentr~ Con~urenta i( sane ionarea practicilor antlcon 'Ill h 1 llexibilitate ~i libertate partilor, iar solutiile provin din partea
tate responsabiUI. de mvesti~:Ue~ ~ d or ~nizarea sistemelor de implt'ltt I" t onal special pregatit in domeniu. A se vedea, in acest sens,
tiale. Pentru mai multe detain pnvm g_ I L ~- L La~ar Complllitl 1 , A vantajele jurisdiqiilor administrative In procesul de lntaptuire
ntei a se vedea ~~ a:.ar, - '
tare a dreptu1m conc~re , ' Ad inistrative-Jurisdictional Activitit li(h l, cu privire speciala ~i asupra medierii, in Revista de Drept
Law Study reg~~dmg t~e . . min V. Rebreanu (coord), lnternnlu II 1/2009, p. 57-77.
National Compettt!On Aut ontl_esL !.Theory and in Comparative I ' v dea, pentru o asemenea opinie, C. Clipa, Organe ~i proceduri
Conference "Current Problem~.. m Feg~dtatea de Drept, Cluj-Nil(' I '"'liv-jurisdictionale, Ed. Hamangiu, Bucure~ti, 2012, p. 357.
Universitatea ,Babe~-Boly~l ' x aClu'-Napoca 2012, p. 254 ~i Ul'lll wdea, in acest sens, l Lazar, Jurisdictii administrative in materie
26 octombrie 2012, Ed. Cord!al-L~ ' ~d 'l a~ 1 din Regulamottllll 11 l ~d. Universul Juridic, Bucure~ti, 2011, p. 62-63. Definitia pentru
z d ~ est sens ~~ preve en e .
A se ve ea, m ac ' _ 1 1 Concurentei 11111 'I ttul nutorul incearca sa reflecte complexitatea fenomenului ~i, spre
. i procedura al Cons1 m m . ' ,
orgamzare, funct!On~re ~ . T . Concurentei nr. 101102.0 " Jh dcfinitiile anterioare, pe care le gasim in literatura de drept
prin Ordinul pre~edmtelm Const m1m ,
" 11lv autohtona, aceasta tinde catre un caracter complet.
(M.Of. nr. 113 din 14 februarie 20 12).
 Consiliul Concurenfei 115
Politic a privind concuren{a in Romania
114
It lucru judecat de care se b.ucura. Ceea ce este eel mai important
Principala trasatura a organelor cu atributii administrativ-jurl. Ill .cs_te fa~tt~ ca aceste acte sunt precedate de existen{a unui act
dictionale este independen{a !ji impar{ialitatea acestora, inclu. IV ,./oumstratzv m legatura cu care s-a nascut coniflictul d d t
sub as~ectul n<:identificarii judec~t.oru~ui (~n{eles fn sens larg)_f'" 1ft{ I t b .. . . . . 1 e us au o-
' ,' ~~ an u!u JUrzsdzcfzonale . De~i intrune~te trasaturile care
partea . Daca mdependenta Consllmlm fata de puterea executlv I ,tela _la cahtatea de organ administrativ independent al auto-
nu poate fi contestata, impartialitatea fata de parti, sub aspect11l Ill !11 e~Itente,. c~ntradictorialitatea procedurii, asigurarea dreptu-
neidentificarii judecatorului cu partea, poate fi pusa sub semn11l ;'' l!l ..aparare ~~ Irevocabilitatea actului emis, totu~i, Consiliul in
intrebarii, eel putin in cazurile in care investigatiile Consiliului 111 ' l.ll le sale, se pronunta doar asupra unor situatii de fapt ;rin
loc din oficiu, ~i nu la plangerea unei persoane fizice sau juridh 1 lll lz~rea efectelor de piata ale comportamentelor ~i strategiilor de
interesate. De~i procedura in fata Consiliului este o procedtu l
:~" ~ ~ ale int~eprinderilor. _A_stfel,_ procedura din fata Consiliului
facultativa !ji gratuiti care indepline~te cerintele contradictorf11fl
'" Ia baz~ ~n act admtmstrattv emis in prealabil de catre o
ta{ii ~i a asigurarii dreptului la aparare a par{ilor, totu~i, a tul
care se emite la final (i.e. decizia Consiliului) nu intrune~te tras, In
'''"
11ltnte I'admmtstrativa, . ~i nici nu se declan"eaza
~ in toate cazune
'l
II I o pangere a unet persoane fizice sau juridice ori a unei alte
rile unui act administrativ-jurisdic{ionaf emis in regim de putrr ilnl l5p.
publica pentru solutionarea unui conflict care vizeaza un act5 ad1111 v md In vedere !ipsa existentei - In sistemul national .de
nistrativ emis in prealabil de catre o autoritate publica . Actrl
'l"''l. nen_t_a~e ~ n?r'?elor din domeniul concurentei- a u~ui or an
administrativ-jurisdictionale sunt emise de cate organe care ./' I lllrbutu Junsdtctwnale exclusive in domeniul concurentei pg -
parte din sistemul administrafiei pub/ice in cadrul unor proccd111 111 de .lege fierend a mstttmrea
' ro
1111 unui/unor organ(e) care sa
care au ca obiect solutionarea unor litigii ce iau na~tere in admiru IIH aphcarea eficienta ~i de catre un personal specializat a
tratia activa, pe baza sesizarii celui interesat sau a altar or~tut ' 1111 lm
prevazute de lege, conform principiului contradictorialitafii, inti
'" . .de o comple XI'ta~t crescuta- apartmand
dreptului
I ll n~et, fie su~. forma unm organ administrativ-jurisdictional,
penden{ei !ji impar{ialita{ii organului emitent. Actele admi11l llh lor~na secfulor specializate ale instantelor de cont~ncios
trativ-jurisdictionale sunt irevocabile ~i se pot ataca doar in .ftl 11 ul ~ trat1v.
instan{elor de contencios administrativ, avand in vedere autoritllt

1 C.L. Popescu, Jurisdictiile administrative potrivit dispozitiilor con. ll h

cjiunea 1. Organizarea Consiliului Concurenfei2
tionale revizuite, in Dreptul nr. 5/2004, p. 88, apud I. Lazar, op. cit., p. (, /
2 Astfel, legiuitorul reglementeaza necesitatea depunerii juramiintultu
catre membrii Consiliului Ia intrarea in functie, limiteaza cazurile 'in 1 ' "" iliul Concurentei este format din 7 membri fii d d
membrul Consiliului poate fi revocat din functie de ditre autoritatl'll d' t d . , n con us
" )'ll'~C m e ~.' . o_I vtcepre~edinfi . Pre~edintel e, vicepre~edinti i
numire, precum ~i motivele de incompatibilitate ale functiei de memh111
Consiliului cu alte activitati remunerate, cu exceptia activitatilor dida tl1 I I' t!r:u cons!lte~I de concurenta formeaza impreuna plen~l
de cercetare. A se vedea, in acest sens, art. 11, art. 17 alin. (5)-(8) ~i 1111 I llttlut, care. acfwnea~a ca un organ colegial. Numirea In
II II membnlor cons!liului pentru un mandat relnnoibil de
din Legea nr. 21/1996.
3 A~a cum, in virtutea asigurarii liberului acces Ia justitie, s-a regll'lll

tat acest aspect in art. 21 alin. (4) din Constitutia revizuita in 2003. '' 11r, op. cit. , p. 138.
4 Privitor Ia trasaturile actelor administrativ-jurisdictionale, a sc v ,1
' vcdca, In acest sens, art. 17-25 din Legea nr 2111996 .
flfl )' 'b'l , precum ~ I
I. La=ar, op. cit., p. 138. ' } c 1Spom I e pe Slte-ul oficial al institutiei (http://www.consi-
5 Trasatura care tine de , natura" ~i de ,esenta" actelor adminis11 u11
,,,.,,,e,. rolrol desp re-noildescrierelstructura. htnll).
j urisdictionalS!. A se vedea, in acest sens, I. Lazar, op. cit., p. 63 .
 Politic a privind concurenfa in Romiinia
116
cinci ani se face la propunerea Guvernului de ci'itre Pre~e~intcll,
Romaniei 1. Plenul Consiliului Concurentei est~ res~on~~btl d~
examinarea propunerilor privind deschider;a t~vesttgatt:l~r dn1
oficiu ~i a raportului de investigarea care m~~ete cerce.tanle,. til
adoptarea deciziilor privind conexarea sau dtsJungerea mvestt II
tiilor sanctionarea comportamentelor anticoncurentiale, de a~ceplil
~ea ~ngaja~entelor asumate de intreprinderile considerate vt~ovalt
de fapte de restrangere a concurentei, de respingerea plangenlo.r ,1
de adoptarea masurilor interimare necesare pentru preven.ll'l'll
producerii unor prejudicii iminente i~ . de~u::ul rroced~n~OI
Totodata acestui organ din cadrul Consthulm n revme obhgo~\111
adoptarii,po/iticii de clementa fata de intreprinderile c~re cooper~~~~
cu autoritatile in vederea descoperirii faptelor anttcon~urentl:"'
adoptarii punctelor de vedere, a avizelor ~i recomandanlor rei 'II
toare la proiectele de acte normative care pot produc~. e;ectc 111
domeniul concurentei, retragerii exceptarilor pe categorn, m CU'IIII
unor intelegeri anticoncurentiale, avizarii ajutoarelor. ~e s~at, ado!'
tarii actelor normative care privesc activitatea Consthulm (regul11
ment de functionare, raport anual de activitate, proiectul bugt:tu
anual) ~i ar~ responsabilitatea constatarii savar~irii anutn1l111
contraventii ~i a aplicarii amenzilor. .
in cee~ ce prive~te adoptarea deciziilor, in functte de co~pl . I
tatea ~i gravitatea cauzei, plenul are posibilitatea ~a ~elege. ~tnb:t\111
decizionale unor comisiP formate din trei membn at Consthulut (.d"
consilieri de concurenta ~i un vicepre~edinte), caz in care co!111 '1
desemnata va avea competenta constatarii eventualelor contrav '1111
savar~ite in cauza ~i a aplicarii unor decizii de incetare a indil 11
prevederilor legale, de aplicare a unor amenzi sau de acceptar 11
angajamente etc.
Art. 17 alin. ( 1) ~i (2) din Legea nr. 21 / 1996.
1 .
A se vedea, In acest sens, competentele ~i atributiil~ mentt~nate l11,u
2 l'r~o.a n~ d;semnata In calitate de membru al Consiliului depune
9 alin. (1) lit. a)-r}din Regulamentul de organizare, ftmcttonare ~~ proc 'I hi
al Consiliului Concurentei. . .
3 A se vedea art. 9 alin. (4)-(6), precum ~i art. 10 alm. (1) ~~ (~) II
Regulamentul de . organizare, functionare ~i procedura al Consd111l
Concurentei.
Consiliul Concurenfei 117
Consiliul Concurentei este un organ independent fata de pute-
1
ll'll executiva , independenta acestuia fiind asigurata, printre altele
p1l11 instituirea incompatibilitatii functiei de membru al Consiliulul
11 nctivitatile profesionale sau consultative des:Ia~urate direct sau
111dircct (prin persoane interpuse), cu cele constand in conducerea
1111 udministrarea intreprinderilor publice sau private, cu calitatea
It xpert sau arbitru, cu detinerea oricarei functii sau demnitati
tn1hlice, cu exceptia functiilor didactice, de cercet~re sau a celor de
2
''"lie literara . Tot in scopul protejarii independentei membrilor
3
t 1111Si liului au fost enumerate expres cauzele care pot determina
ltlltlurea functiei 4 , printre acestea figurand demisia decesul
1111posibilitatea de exercitare a functiei , aflarea intr-o ~ituatie d~
1tll 11111patibilitate sau revocarea pentru incalcarea legii ori pentru
111 tdumnari penale. Obligatia membrilor de a indeplini sarcinile de
lV I iu cu nepartinire este prevazuta ~i injuramantul care confera
5
plllmitate functiei de membru al Consiliului ~i marcheaza ince-
111111 oficial a~ mandatului. Independenta institutiei se manifesta ~i
plan financtar,aceasta dispunand de un buget propriu, desemnat
'111 1ca pitol distinct in bugetul public national 6 .
l,stc .de r:tinut fapt~I ca legiuitorul menfioneaza expres independenta
1
" II llllll fata de au~ontatea de numire In continutul art. 17 alin. (6) din
n nr. 21/1996 ~~ face referire Ia delimitarea acestuia fata de orice
h11 tti ~. po!iti~a. [art. 17 alin. (7)], prin interdictia instit~ita pentru
utlul t lnsttt~ftet de a face parte din partide sau alte formatiuni politice.
11. 17 aim. (5) din Legeanr. 21 / 1996.
I 'onform art. 8 din Regulamentul de organizare al Consiliului mem-
lil'l'~tia ~~nt functionarii publici lncadrati pe functii s~ecifice
lll'.pcctom de concurenta), functionarii publici generali, managerii
It I i personalul contractual.
N vedea art. 17 alin. (8) din Legea nr. 2111996.
l11tlll Juramant: ,Jur sa respect Constitu{ia ~i legile tarii, sa apar
{, Romaniei, drepturile ~i liberta{ile fimdamentale ale ceta{enilor,
lltdi'fJiinesc cu onoare, demnitgte, loialitate, responsabilitate ~i fara
111 ,., (s. n.) atribufiile ce-mi revin. A~a sa-mi ajute Dumne=eu!" -
I .tl ln . (l)dinLegeanr.2111996.
t vcdea art. 25 din Legea nr. 21/ 1996.
 Consiliul Concurenfei 119
Politica privind concurenfa in Romania
118
Succesul cu care poate functiona o anumita institutie nu depind1 l'llltcre In aplicare a deciziilor adoptate in cadrul Consiliului 1 in
numai de factori obiectivi sau extemi, ci ~i de factori subiectivi C!ll l ''II ce prive~te competentele organizatorice, trebuie mentiona~ ca
tin de motivarea adecvata a personalului. Sub acest aspttl " stu -~re comp~t~nta. a~licarii u~or .~anctiuni disciplinare i~potriva
"' 111br !lor Consthulm ~~ are atnbutn de numire a membrilor Con-
~eformele care au vizat legislatia nationaUi a concurentei ~i mo~ul.'h
aplicare a acesteia au incercat sa ofere solutii la proble~a ~mt_nttli illll llti _Feroviar, care_ r~~~ezi~ta o str~ctura organizatorica indepen-
Cre~terea salariilor personalului Consiliului, p~e~um ~~ astm~lt~~~ '' 1 111 dm cadrul autontatn natwnale dm domeniul concurentei.
functiei de pre~edinte al Consiliului cu cea de mmts~ru, a fun~t.teJ d
A1mbrii Consiliului sunt persoane care se bucura de 'indepen-
1 1111 . reala, ~e o inalta reputatie profesionala ~i probitate civicii.
vicepre~edinte cu cea de secretar de stat, ia\ a cele1 de c?nsth I' d
1 ~~ta trebme, totodata, sa i'ndeplineascii conditiile suplimentare
concurenta cu cea de subsecretar de stat , precum ~~ curSLIIII
11 1II!0~1ate expre~ de ciitre legiuitor in continutullegii, care vizeaza:
gratuite de formare oferite membrilor Consiliului reprezinta d11 11
1 lt~l\!a, cuno~~terea limbii romane, capacitatea deplina de
cateva dintre masurile luate in acest sens.
Functia de conducere a institutiei li revine pre~edintd11 111\tu, absolvtrea ?e studi~ superioare, dovada inaltei competente
" 1 1,., tonale, reputatie, vech1me de minimum 10 ani In domeniul
Consiliuiui, care trebuie sa provina din randul persoanelor care ~ t I
indeplinit o functie de conducere cu largi responsabilit~ti ~i in em'
ild sau economic ~i lipsa antecedentelor penaie2
. facut dovada competentei sale profesionale ~i managenale. Pre~cd,'"
tele are atributii de reprezentare a institutiei in relatiile ex~ern
angajeaza patrimonial institutia prin semnatura sa, putan~ . lll
de/ega o parte din atribufiile sale vicepre~edinfilor Cons'}'"'"
consilierilor ~i inspectorilor de concurenta sau altor persoane .. 11
aspect normativ, pre~edintele este eel care sei?~eaza ordinclr
deciziile luate in numele Consiliului Concurentet, tar reglemenl 111
adoptate sunt puse in aplicare, suspendate sau abrogate. prin ordt tn
acestuia4 . Pe planul atributiilor de investigate, pre~edmte~e. d 't I
prin ordin asupra deschiderii investigatiilor ~i desemneaza liTil' il l
dupa inceperea acestora raportorul pentru fiecare c~u::a In p111 1
conduce ~edintele plenului Consiliului, decide cu pnvtre la_ Clll '
terul protejat al corespondentei dintre avocat ~i paf!i, permttc 1n
ordin accesul partilor la dosarul cauzei, fixeaza data la care vo~ 11 Figura nr. 5. Organigrama Consiliului Concurentei
loc audierile pfu1ilor, desemneaza expertii cauzei ~i emite orch111
Sursa: adaptare dupii
hlli'llwww.consiliulconcurentei.rolroldespre-noilorganigrama.html.

1 A se vedea art. 23 din Legea nr. 21 /1996.

2 Ne referim aici Ia reprezentarea institutiei in fata persoanelor fi t !I
juridice, a autoritatilor legislative, judiciare ~i administrative, prec11111
altor institutii romane~ti, straine ~i internationale. A se vedea till
'' ~0 a lir~. (3) din Legea nr. 2111996, precum ~i art. 11 din Regula-
alin. (1) din Legea nr. 2111996. ! h lll'gan tzare, funqionare ~i procedura al Consiliului Concurentei.
3 Art. 21 alin. (4) din Legea nr. 21 /1996.
v dca art. 17 alin. (3 1) din Legea nr. 2111996.
4 Art. 21 alin. (2) din Legea nr. 21/1996.
 Politic a privind concurenfa in Romania
120
Din punct de vedere structural, Consiliul i~i des:fa~oara activitn1
tea In cadrul direcfiilor, serviciilor ~i compartimente_lor s~e~ificc ,
conduse de catre directori, respectiv de catre ~efi1 serv1cnlor
compartimentelor. Noua dintre directii.le C~~sili~lu~ ~i t:ei din~11
servicii2 sunt subordonate direct Pre~edmtelm mst1tut1e1, fimd volllll
de directiile responsabile de bunurile de consum, ser:icii, i~du~t~il
~i energie, licita!ii ~i petitii, ajutor ?e stat: ~ercetare:smtez:, J~nd11
contencios, rela!ii exteme ~i comumcare ~1, m cele dm urma, d1rec\l 11
teritorialll, responsabila de coordonarea activitatii inspectorate It 11
teritoriale de concurenta. . 3
Institutia dispune ~i de un secretarzat general , condus de 111 1
secretar general responsabil de rezolvarea problemelor cure~te 111
institutiei. Trei dintre directiile Consiliului (Directia Buget, D1rec \1n
Resur~e Umane, Directia Administrativa) ~i compartimentth
administrative care functioneaza in cadrul institutiei l~i des:fa~o u
activitatea in subordinea.directa a secretarului general al.Consiliulul
~i, respectiv, a secretarului general adjunct. in subordi.~ea Se~r~t<tt llt
tului general l~i desf'~oara activitatea ~i manageru pubhc1 Ill
sprijina activitatile de administrare ale Consiliului. . 1tll! a menttonam competenta exclusiva a Consiliului in ce~~
in cadrul Consiliului mai exista o structura orgamzatOtll
independenta, :fara personalitate juri~ica, Consili~~ Fe;oviar, fOI'tll
din ~apte membri numiti de pre~edmtele C~nsthulm ~oncur 11\ I
Ace~tia sunt speciali~ti in domeniul ferovtar, afacen eur~r.cn A
economie, administratie publica ~i dispun de un mandat r~mn01bil d
4 an{ Consiliul Feroviar dispune de propriul secretanat geJH'I
responsabil de conducerea activitatii cotidiene a institutiei.
1 A se vedea art. 7 din Regulamentul de organizare, functioml
procedura al Consiliului Concurentei. . ..
2 Este vorba despre Serviciul Carteluri ~i despre doua servtcu sulo
donate Directiei pentru ajutoare de stat, respectiv Dire~tiei res~onsablh
relatiile externe ale institutiei. A se vedea, pentru detalu, orgamgramu th I
liat~ a institutiei disponibila online (http:llwww.consiliufconcurentel l
I despre-noi/organigrama. html).
3 A se vedea art. 24 din lege, precum ~i art. 13 alin. ( 4), resp1'
art. 27 din Regulamentul de organizare, functionare ~i procedura al <,,,.
liului Concurentei.
4 A se ved~a art. 4 din Regulamentul de organizare, functionlll
procedura al Consiliului Concurentei.
Consiliul Concurenfei 121
Totod.ata, In cadrul Consiliului mai functioneaza ~i un organ
nnsul~a~!V (Coleg_iul Consultativ) , :fara caracter permanent, care
1
1111111ara mtre . II . ~~ I7 membri , reprezentantt'. a1 med 1'ul m umvers1-
"11 de afacen, at asociatiilor de protectie a consumatorilor sau alte
1' 1 r;-;o.ane cu prestigiu In domeniul economic, juridic ori a! concu-
1 li! CJ.
~ l. Atribufiile Consiliului Concurenfei
Att:ib~tiile d~ care d.ispune Co?siliul Concurentei, In calitatea sa
1' '.m.tca autontate dm domemul concurentei responsabila de
','' II ca ~ormelo; de ~oncuren~~ sunt numeroase ~i complexe $i
I I clastficate m tre1 categoru principale, In functie de natura
lma: a) atribufii normative; b) atribu{ii executi;e ~i decizio-
/, 111 cadrul ca~ora putem distinge categoria distincta a atribu-
f,,, rl , co~trol ~~ de investigare, precum ~i pe cea a atributiilor
:~nlstrat~ve_sau ?rg~nizatorice; c) atribufii consultative. '
11 o pnma ~trzbufTe de natura normativa a acestei autoritati
l'llV ~te ~~op~~r~a propriului regulament de organizare ~i fimc-
11'11 1'. n mi siUmi ~1 a strategiei sale generale 2 Totodata Consili 1
1'1 rcgul~mente, instructiuni, ordine, decizii, avize ~/ recoma~-
1 Ill ~e~cttarea c?mpetentelor sale, pentru asigurarea aplicarii
l1p 't dm domenml concurentei 3
' h mai. importante atributii ~le Consiliului In calitate de
tl ftl f natwnala din domeniul concurentei sunt cele care tin de
tlt;tll'ea cauzelor anticoncurenfiale ~i de efectuarea controlu-
'11111/to.r se~t?a~e ale economiei din punctul de vedere a! res-
dl I 'gisla~!ei dm domeniul concurentei. Consiliul are compe-
' ' '' t~Jam tutur.or investigatiilor care vizeaza sav~r~irea
1
':
11
".ntlcon~.}lre?ttale ~eglementate In legislatia nationala sau
' ltlopeana , dm oficm, Ia pHingerea unei persoane fizice sau
' lulin. (2)-(5) din lege.
I 'lo) it. r) din Legea nr. 21/1996.
'/ din Legea nr. 2111996.
11
11 II di n Legeanr. 21/1996. .;
 Consiliul Concurentei
, 123
Politica privind concurenfa in Romania
122
juridice afectate real ~i direct printr-o fapta anticoncurentiala sa11 ,
1
nl htl un impact In domeniul con .
II lid obligatorie In aceste situati/~ent~:: ~onsult~rea Consiliului
dupa caz, Ia solicitarea Comisiei Europene ori a altor autorit~\1 d ;:voltarea politicii di'n dom . I. onsi m ~oate JUCa un rol ~i In
emu concurentei rr .. d
nationale din domeniul concurentei. In cursu! acestor investiga1it. ltn rc sau a politicilor sectoriale r d. 'a po.IIC~I e priva-
Consiliul dispune de competente extinse, printre care se num~r ' II n Pre~edintelui, Guvemului R~~~:ic~r are~ ~.nm aviz Ia solici-
solicitarea de informatii ~i documente de Ia intreprinderi ~i/RIIII
autoritati ale administratiei publice centrale ~i locale ; solicitan11
2 1 lllllorilor, autoritiHilor public . t t'
comisnlor parlamentare,
1'' 1'1' ionale ori pat;onale or e .ce~-~a e sau locale, organizatiilor
unor explicatii ~i luarea unor declaratii; inspectarea terenurilor. 11 '"' lor, instantelor judecat~re~~~~~~~~::e~~~~~2 .protectia consuma-
spatiilor, a mijloacelor de transport, a registrelor ~i actelor fin1111
ciar-contabile, a domiciliilor personalului intreprinderilor, chiar 1
inopinat, in baza unui ordin de inspectie, respectiv a unei autoril' 11 ~2. Procedu~a urmata in fata
ConsirmIm. C oncurente 1.
judiciare3 Totodata, Consiliul poate initia investigatii sectorial<: 111
caracter general4 , putand propune, in functie de cele constatnll
nalizarea comportamentelor i t d . .
masuri pentru Guvern sau autoritatile publice centrale ori loc tl llv lntea pe piata nationala urme n_repn.n .er~lor. care l~i desf'~oara
competente, putand chiar sa sesizeze ~i instantele 5
judecatort ,II 111 Pt'a C : E, ~ aza pa~I Similan procedurii care are
<~ omiSieJ uropene Ill contextu} a J" - .. D
atunci cand considera ca acest lucru este necesar . '' tiii H,:urentiale ale unei anumite pr t' . dna ;zan~ e ectelor pro- sau
Competentele de investigare se completeaza cu atribu(ill 1 ac ICI e a1acen
;'v sttgatnle Consiliului Concurentei pot av~a Ia baz- r
I I' I ersoanelor fizice sau juridice ~are . a p .a~-
decizionale, potrivit carora Consiliul poate adopta decizii de COil''
.
tare a practicilor anticoncurentiale, de acceptare a angajamentl'h 1 sau indirecl ori "dupa caz d . . au un znteres legrtzm
propuse de catre intreprinderi, poate lua masuri interimare in ved ' I I tlllr/ pornirea .' . . , .. eczzza pre$edintelui Consiliului
unez znvestzgatu din oficiu In b
evitarii unui pericol iminent, poate aplica amenzi contraventionnl "'''l'i lor sau a plenului Consiiiulu' I . aza prop~nerii
sau cominatorii etc. ~i poate lua toate masurile necesare cart' 11111 I lrebuie sa fie comportament~ie ~ amb~le Ip?teze obwctul
impun pentru monitorizarea respectarii deciziilor luate. oncurenta pe piata natio 1- mtrepnndenlor care afec-
Ca orice autoritate administrativa, Consiliul administl! '' . , na a sau pe o parte substantiala a
imobilele, terenurile ~i dotariie care i-au fost date In administ1111
Totodata, acesta intocme~te rapoarte anuale privitoare la activit 11 II ~ 6 1it.l) din Legea nr. 211 1996.
desf'~urata7 , realizeaza studii de specialitate in domeniul COi l' '' 9 ~i 30 din Legea nr. 2111996.
rentei ~i asigura reprezentarea Romaniei in cadrul organizatiilw IIII I Hlucerea criteriului existentei interesul . ..
till juridice care solicita decl~ are .u~ leglt~m .~I persoanelor
profil regionale ~i internationale.
Consiliul Concurentei, in calitate de autoritate unica respn11 II "I I este menita sa rest - ~ fi a unel mvestJgatu in domeniul
bila in domeniul concurentei, detine ~i competenfe consultal/1 ' '""' dour Ia cele care au fo~a~le~t~t=r~i .perso~nelor care pot sesiza
" PI~"Sttpus anticoncurentiale sau car~ ec: pnn. com~ortamentele de
ceea ce prive~te avizarea proiectelor de acte normative care P''' "'' l'llrc au fost a"ectate d. t . . eprezmta mteresele unor
1' 1rec pnn actmnil t d ..
uloit\lu nilor colective sau de tlp " I , . . e m. repnn em Vlzate (i.e.
c ass actwn" mtrod d
1 Art. 34 din Legea nr. 2111996. l.tt ll pentru protectia consumatorilor) A d use: e exemplu,
2 Art. 35 alin. (1) din Legea nr. 2111996. tllll ( ) din Regulamentul pentru modifi~ar se :e ea, m acest sens,
3 Art. 36-37 din Legea nr. 21/1996 . " Jlllvind analizarea ~i solutiona I' ~a~~ co~pletarea regula-
4 Art. 25 din Legea nr. 21/1996. '" illor art 5 6 . 9 d' . reap angenlor refentoare Ia incalca-
. ' ~1 m Legea concurente'1 21/19
5 Art. 26 lit. h), i), k), m), n) din Legea nr. 2 111996. I 10 I $i 107 TFUE a
- ' pro bat pnn
. Ordmul nr. d' t 196 ~~a preve-
. pre~ ..
6 Art. 25 alin. (2) din Legea nr. 21/1996. "'' lit'. 710/07.09.2011 (M Of .,.e me m Cons1hului
. 21 septembrie
7 Art. 31 din Legea nr. 2111996.
nr. 6 73 dm 2011).
 Politic a privind concurenta in Romania Consiliul Concurenfei 125
124
a comertul intre statele membre <IIi In ipoteza In care s-a introdus o plangere Ia Consiliul Con-
acesteia ori cele care ~fect:az d '- in calitate de autoritul t ' III'Cntei cu privire la un anumit comportament de afaceri, conside-
. .. E avand m ve ere ca, I
Umunu uropene, . t . Consiliul incepand cu c olit 1111 de catre reclamant ca fiind neconform cu legislatia nationala
nationala din domemul co_ncure~el, eana ar~ obligatia aplicnlll 1111 curopeana a concurentei, cererea va fi inregistrata la registra-
aderarii tarii noastre _Ia _umune~ri ~~Peate ~ri sesizeaza existclll '' 1111'11 Consiliului, daca intrune~te cerintele formale prestabilite.
normelor europene mctdente,. potentialul afectarii in nuu l r '1111 iliul va fi obligat sa ofere raspuns cu privire la competenta sa
unor comp?rta~ente dr afacen care au ,
111 l'cea ce prive~te solutionarea cererii, In termen de 15 zile de Ia
negativ a ptetel mterne .
1111 'l'istrarea oficiala a cererii, respectiv sa comunice reclamantului
111 I rmen de 60 de zile de Ia introducerea cererii rezultatele
1
It' larii preli1pinare pe care a efectuat-o In cauza
I Jlterior inregistrarii cererii, pre:jedintele Consiliului va emite o
, I le prin care va repartiza cauza, in funqie de natura acesteia,
,,,,(lei de resort sau Serviciului Carte/uri ori Secretariatului g'ene-
d d11ra caz, In vederea efectuarii analizei preliminare a cererii.
111 cadrul procedurii preliminare, inspectorii de concurenta din
lh ttl directiei sau serviciului de resort vor analiza, la o prima
illlltrc, temeinicia pliingerii , aviind competente3 sa ia declaratii ~i
2

llll'lll lizeze inspectii inopinate in acest scop. In functie de rezulta-

1 1 ' I' ctarilor preliminare, directiile sau serviciile de resort vor
I, 1 propuneri plenului Consiliului, comisiei desemnate de
"lln11nrea cauzei sau, dupa caz, chiar pre~edintelui Consiliului
l1u l respingerea cererii sau admiterea acesteia ~i, implicit,
I Hl',mca unei investigatii oficiale in cauza. Pldngerea lnaintata
tl1ilui va fi respinsa doar In ipoteza In care cercetarea prelimi-
1111 11 relevat considerente care sa sustina temeinicia cererii ~i
1 11 dnca, In prealabil, s-a acordat posibilitatea reclamantului sa i~i

11111 1n scris sau oral opinia cu privire la eventuala respingere a

II II .
'lru/1\'area unei investigafii oficiale va avea loc prin ordinul
lull lui Consiliului, In situatia in care cercetarile preliminare au

. 6 Procedura in fata Consiliului Concurentei

Ftgura nr. . .. vt:dea art. 39 alin. (I) ~i (2) din Regulamentul de organizare,
in cazul sestzant la cerere
"111 ~ i procedura al Consiliului Concurentei.
w lea, in legatura cu posibilitatile decizionale ale Consilului
, rt 3 alin. (2) din Regulamentul I' 111111' a cercetarii preliminare, art. 36 lit. a)-c) din Regulamentul
' A se ve~ea, m acest sens, ~a~entului privind analizarea ~~ ''''' 11 111', !'unqionare ~i procedura al Consiliului Concurentei.
modificarea ~~ complet~rea Reg, - revederilor art. 5, 6 ;I 1'1 nlin. (3) din Regulamentul de organizare, functionare ~i
narea ph'ingerilor refentoare Ia .mcalcareda ~I rt 101 ~i 102 Tl'' \ II
" II <'onsiliului Concurentei.
Legea concurentel. nr. 21/1996 ~~a
~
preve en or a . ~
 Politic a privind concurenta fn Romania Consiliul Concurenfei 127
126 1 I
. emente care sustin partial sau integra ~I, cc I jarea secretului de afaceri a! intreprinderilor ~i a comunidirilor
1

relevat existenta unor el entionate in pHingere. . diutre avocat ~i parte care au Iegatura cu exercitarea dreptului la
putin lao prima ev~luar~, cel~b~'tatea retrimiterii cererii Ia di~ecflt: 11 p~rare , sa efectueze inspeqii in orice spatiu, teren sau mijloc de
2

Desigur, va exista ~~ posi. 1 I misia desemnata de pre~~dm:el< 1t11nsport apaf!iniind intreprinderii3, sa examineze orice documente,
sau serviciul de resort, daca co d caz plenul Consihulm Yl1 111,istre sau acte financiar-contabile, sa ridice informatii continute pe
Consiliului sa analizeze cazul_s~u, e~fr:inar~ sunt incomplete ~i 1)11 ntl c suport material sau informatic4 ~i sa beneficieze de sprijinul
considera ca rezultatel~ ~~rcetarn pr ere a cererii sau de declan~m r l11rldor de politie in caz de orice opozitie din partea intreprinderii.
't luarea unei deciZll de respmg
perm1 .. . . 'l'otodata, Consiliui are posibilitatea sa organizeze audieri orale,
a unei investigatn o~c'a.l.e. . nvestigatii oficiale, pre~edmtclt 111 r(lzurile in care paqile solicita sau daca acest Iucru este necesar
in cazul deschlderu u~el o~din Ia desemnarea raportoru/111 t" 1111'11 soiutionarea cauzei. Aceste audieri nu vor avea insa caracter
Consiliului va froceda prm .. ~acute de directorul sau ~c2 1ul lilll! lic ~i intotdeauna vor avea Joe dupa realizarea raportului de
. , baza propuneru u' . fi . I v I
alicia/
'1'
al cauzel ' m 'I
. . 1 . de resort nan
t 'butiile
, raportorulm. o !Cia. I '" '1\'ligatie a! raportorului oficial. Acest raport va fi transmis
directiei ori servlcm m . . fi . 1 al actiunilor de mvestigUII 1 1111 lor, iar ace~tia vor avea Ia dispozitie 30 de zile pentru a forinula
5
intra, elaborarea cal~ndaru~m. ~ ~~~~pectiile , care trebuie realizoh '' watii cu privire Ia cele cuprinse 'in continutul raportului. La
efectuarea propunenlor pnv.'~ datelor ~ulese ca elemente de ~r!'b 6
olliil le de audiere vor participa membrii Consiliului, raportorul
inventarierea documentelor ~~ '1 rivind caracterul confiden~HII ill
in cauza, formularea prop.unen o:tif elaborarea raportului de mvr
Idem, art. 44 alin. (3) ~i art. 9 alin. (5) din Regulamentul pentru
1
anumitor documente sau mform , ~ . 'n fata plenului, formulll"
tigare al cauzei ~i prezen~area aces ma ~rti privind efectuarea IIlli Ill 1'11rea ~i completarea regulamentului privind analizarea ~i solutiona-
' pi n rcrilor referitoare Ia lncalcarea prevederilor art. 5, 6 ~i 9 din
propunerilor privind ~ur:mrea ~n~~n:~re~' sau disjungerea cau7. \I I
ll'oncurentei nr. 21/1996 ~i a prevederilor art. 101 ~i 102 TFUE.
audieri in cauza sau pnvltoare \ de decizie care pot fi lual\' I
' Ill' ina probei In ceea ce prive~te dovedirea caracterului protejat al
precum ~i elaborarea ~rop~ne~h~r a de investigare conlucreal' I I 11111 rii dintre avocat ~i parte li revine lntreprinderii cercetate.
a Raportorul ofictal ~~ e p . 1' at de catre raporton
cauZ . . l de investlgare rea lZ .3 lllill'lli cle care fac obiectul protectiei nu vor putea fi folosite ca mijloace
evaluarea cauzel. Raport:; .... , l nul Consiliului Concurenfel "' . 1\plicarea beneficiului protectiei va avea Joe In baza deciziei pre-
oficial va fi supus adof!t~rul~ p eve ado tate in 2010, resp''''' .,,, lui onsiliului Concurentei. A se vedea, In acest sens, art. 53 din Re-
Ultimele modifican leglsl~tl .ei nati~nale la preveder~le i' lll ''' 111 111 de organizare, functionare ~i procedura al Consiliului Con-
2011 au dus la adaptarea le~ls att ,~etentele de investzgetrt' ' 11
' . 1, a ce pnve~te comr , . Ill' p ctii le vor putea fi efectuate doar In intervalul orar 8-18,
ene, in specta m cee . une de competente de lllVI
~onsiliului. Act~alment~~~e::: ~~s~olicite informatii4, ~a ~a di ll
'"111 de concurenta vor avea obligatia de legitimare, iar Ia inspectii va
I I 111 ~i avocatul lntreprinderii cercetate. Intreprinderile vor avea
gare extinse, avand p~sl ~.'; 1 persoane fizice ~ijuridlce Clil '' II t 111:1n sa nu lmpiedice In nicun fel efectuarea inspectiilor de catre
ratii ~i sa solicite exphcatn e a
h ompetente din cadrul Consiliului. A se vedea, pentru detalii,
II 1 52. ,
55. Documentele ~i informatiile ridicate de Ia sediul lntre-
' 111 , lll'l.
'''' VI II' fi sigilate ~i vor fi incluse In procesul-verbal de constatare,
1
11111 II iat Ia terminarea inspectiei (art. 56).
Idem, art. 41. . Ill 1111. 58.
z Idem, art. 41 alin. (3) ht. aH).
J Idem, art. 43 al~n . (2).
, ''diu Regulamentul de procedura privind desla ~urarea audierilor
I I IIIINiliu lui Concurentei ~i adoptarea deciziilor, aprobat prin
4 Idem, art. 44 alm. (1). . -.
s Idem, art. 45 alin. (1) ~~art. 54. "'' ~cd intelui Consiliului Concurentei nr. 42/21.01.2011
 Consiliul Concurenfei 129
Politic a privind concurenta in Romania
128 . . .
. . de investigare, directorul dtrecttet sa~l pd vc~te situatiile de prejudiciu grav ~i ireparabil, mentionand
oficial aU1tun de ec~~a sad' d I careia/diruia a fost numtt lpol cza pierderii semnificative a cotelor de piata, a pierderilor sem-
serviciului de specmlttate tDn. cat.r~ Jur'td'tc-Contencios ~i/sau 1111 nlll ative de profit, a falimentarii concurentului etc.
1 d' ctorul tree tel .
raportorul oficm, tre _ t din cadrul directiei respecttVl'. Masurile interimare trebuie sa fie insa proportionale, provizorii
inspect~r ~e concure?t~ desem~a i secretarul de ~edinta, numit dr tlintilate in timp), sa aiba un caracter indispensabil sau necesar ~i
Partile mvttate Ia audten, precu 'I'~ I . ..:edt'ntele vor fi conduse d, I llc In masura sa contribuie Ia evitarea producerii prejudiciilor
al al Canst m Ul. Y 1
catre secretaru1 gener .. I 1 , locuitorul acestuia ~~ va conslu I'" v. wte . Privitor Ia practicile abuzive de afaceri ale intreprinde-
catre pre~edintele Consth~ u~ si~~ ~~e investigare, cu po~ibilit~l .,, " 1111 , masurile interimare pot consta in acordarea accesului Ia
in prezentarea raportulm lo .ted dresa intrebari parttlor ~~ l II "l liL:ltile esentiale, impunerea incetarii practicarii unor preturi de
- b 1 plenu m e a a . 1
ul nnrc a concurentilor, acordarea accesului Ia anumite informatii
acordata mem n or. ica al articipantilor. Audterea vn I
garantarea dreptulm Ia r~pl. p t I de .c:edinta va consell'''' " Mi'l urile interimare adoptate de catre Consiliu pot fi contestate
. rt audw mr secre aru '"~ .
' I tmcn de 30 de zile in fata Curtii de Ape! Bucure~ti , iar in
2
inregtstrata pe supo 'd. 'I 2 Decizia Consiliulm ConLil
. . I I cte ale au ten or . . I' 111 nerespectarii lor, pot fi impuse amenzi cominatorii; in
pnnctpa e e aspe - d t t" mediat dupa incheterea au( II
.,
rentet m ~auz .
a poate sa fie a op a a 1
ile de Ia data acestora. . .. ''"ill' de maximum 5% din cifra de afaceri medie zilnica3 a intre-
rilor sau m maxtmum 15 z . . fi I Const'liul are postbthlnl llldt rii sanctionate, aferenta anului financiar anterior celui in care
. d - deciztet ma e .
Antenor a optarn ' t 'tnla"turarea unor n st Ill 1111 ' venit actiunea de nerespectare a masurilor interimare.
- terimare pen ru
adoptarii unor m~sun m fi 'duse concurentei ~i/sau pcul ll , ,,.,lziile Consiliului Concuren{ei pot fi adoptate cu majoritate in
grave ~i ireparabtle. care pot ~t\ de concurenta efectiv I 1111 1 <' nsiliului sau in comisiile special desemnate pentru solutio-
restabilirea ~i mentmerea. con 1)1 ~:buie intrunite Ia dispun .,, ' l'll ll:telor de catre pre~edintele Consiliului. Acestea din urma
piata3. Conditiile cumulattve care . - valuare a existentei 111 11 ' '' uttpuse din trei membri, doi consilieri de concurenta ~i unul
- nstatarea Ia o pnma e ' :b'l ' vi c pre ~edintii Consiliului ~i delibereaza in prezenta tuturor
masurn vtzeaza co ' . I I , trepr'tnderii c:i a post I il l I
t . oncurentm a m '"~ .
comportament an tc . . . . ab'tl in cazul ltpsel 1\1.11 dtt lor. Tn schimb, cvorumul pentru deliberari, in cazul plenului
.. . . diem grav ~~ trepar ,
P roducern unm preJU . . . - plt'carea masurilor IIIII I I IIi !lui, este format din minimum 5 membri.
. f e Retmem met ca a ,
unor masun preven tv . ~ rt" sava'rc:irii unei fapte an!H ' 1l11ru deciziilor de adoptare a unor masuri interimare, printre
- nstatarea ce a a '"~
mare nu necestta co . b . d dovedita anterior adopt " tit { W care Consiliul Concuren{ei le poate lua4 se numara cele
. t t acesteta netre um . .
curenttale, exts en,a . 'bTt t a producerii unm preJuilt '"' ,uustatarea fncalcarii normelor de concuren{a ~i aplicarea
masurii, dar, in. schtm?, pos\ \~a~ un grad suficient de Cl'llll 1/ut contraventionale, cele de constatare a compatibilita{ii
grav ~i ireparabtl trebuLte ~o~ts a ~ ~fera cil.teva exemple in c ., " 1111tllor de concentrare economica cu normele de concuren{a,
dine, de la caz Ia caz. egmt oru I lt'lmgere a exceptarii de grup acordate intelegerilor intre
JJII h't'i, de fnchidere a investiga{iilor, de aplicare a amenzilor
. . . . ilwww.consiliulconcurentei.rol rtJ I/,
(nepublicat), dtspombtl onh~e (httpd udieri_pt_publicare _site.JIIII\

1 Art. 7 dm Or mu nr.
1f'
docs/itemslid~ 10 7/do:dinl ul_s4t_p2/2r~c;1 ~; supracit. 11 I 1 16 din Instructiunile Consiliului Concurentei privind condi-
'"' 111' 1' ~i
procedurile de urmat pentru adoptarea de masuri interi-
2
Idem, art. 8. rt 1 d'n lnstructiunile Consiliului I ' " ltprcvederilor art. 47 din Legea concurentei nr. 21 / 1996.
3 A se vedea, in. ~~est sens, a I~ i 'roceduril~ de urmat pentru Ill Ill till , 29.
rentei privind condttnle, term~~e ~ pd 'I rt 47 din Legea coiu " Jll Il l. . 0.
.. . otnv 1t preve en or a ,
rea de masun mtenmare p . 0 d' 1 pre"edintelui Consiliulm I , d n art. 59 ~i 60 din Regulamentul de organizare, functionare
tei nr. 21/1996, aprobate pnn r mu " ,,1 Consiliului Concurentei.
~entei nr. 40/04.01.2011.
 Politic a privind concurenfa in Romiinia
130
cominatorii, precum ~i deciziile priv~nd accept~rea _angaj~mente~~~
propuse de ditre intreprinderi in maxm~um dou~ ~~m de la ~ncepe1~1~
investigatiilor 1 Aceste din urma tipun de dectzn au fost m~rodu~l
in urma ;eformei legislative care a avut loc recent in dom~n~ul con
curentei ~i au 0 importanta deosebita p~in~ prisma faptulm ca repr,l'
zinta 0 modalitate de solutionare raptda a cauzel~r, degre~ea;.-.
Consiliul de volumul mare de munca ~i permit evttarea aphd11l
sanctiunilor grave de catre acesta. . _
in ceea ce prive~te contraventiile care potfi aplzc~te m ~omenlul
concurentei trebuie sa precizam ca acestea pot fi aphcate ata~ penl111
11
faptele c~n;tatate fn jaza proceduralaa investig~fiilor, cat ~~ pe~IIi
cele care stau la baza adoptarii deciziilor de sanctwnare ~le Const~lll
lui. in prima categorie a faptelor sanctionate_ co~~r~ventwn~l legtllt
torulle retine pe cele care vizeaza lipsa fumt~arn mform~tnlor snit
citate de inspectorii de concurenta sau fumtzarea unor m~ormn\11
registre ori evidente financiar-contabile inc?mplet~ sau.~are mduc '"
eroare ori, dupa caz, au in vedere opozitia mtre~nndern cerceta~l' I
efectuarea inspectiilor. Pentru aceasta cat~gone a contrav:~~~~l
competenta constatarii lor revin~ in~p~ectonlor de_ con~urenta . !.""
proces-verbal iar sanctiunea aphcablla se poate sttua, m func1Il t1
natura, gravit~tea ~i cir~umstantele faptei, !nt~e 0,1 7i_l% din ci::tl .I
afaceri realizata pe anul financiar antenor celm m care a1 h
4 hulk' dispoZitule legale incalcate, punctul de vedere al contrave-
fapta. . .
cazul practicilor anticoncurenfiale (in_telegen ~nttconCUI 1
1
fn
tiale, abuz de pozitie dominanta, concentdin economtce car 11
' A se vedea, pentru detalii, Instructiunile ~onsiliul.u!. Conclll' 111
pentru modificarea pet. 52 din Instructiunile pri~md condttt~le, tenllt II
~i procedura pentru acceptarea ~i evaluarea angaJament~lor ~~ cazul 11'
ticilor anticoncurentiale, aprobate prin Ordinul pre~edmte.lm Consd1ul
Concurentei nr. 425/04.03.2011 (M.Of. nr. 186 din 17 martte 2011) .
2 A s~ vedea art. 1 din Regulamentul privind constatar_ea conttn
tiilor ~i aplicarea sanctiunilor de catre Consili~l Concurentet, aproh 11 I
Ordiniul pre~edintelui Consiliului Concurentet nr. 668/19.08.2011 (t-.1
nr. 631 din 5 septembrie 2011).
3 A se vedea art. 50 din Legea nr. 21/1996.
4 in cazul autoritatilor administratiei publice care au_ compOI'Iitlu
similare, cuantumu1 amenzii este cuprins lntre 1.000 ~~ 20.000 1h
potrivit art. 50 1 din Legea nr. 21/1996.
Consiliul Concuren{ei 131
II'fing concurenta), amenzile care pot fi aplicate de ditre Consiliu pot
aj ung~ chiar ~i Ia 10% din cifra de afaceri a intreprinderii cerce-
lii le, re!lhzata pe anul financiar anterior celui in care a avut Joe
1ttpta . In mod asemanator contraventiilor mentionate anterior, apli-
1 111\:a pedepselor are Joe in functie de natura, gravitatea, durata ~i
1 I umstantele in care este siivar~ita fapta, fiicandu-se distinctie
liii i'C: (i) fapte grave (intelegeri anticoncurentiale incheiate intre
liiiCUr~nti, ab~zurile de pozitie dominanta a' intreprinderilor cu
II 1 ptu n exclusive sau speciale sau a celor aflate in pozitie de
11111t10pol ori cvasi-monopol care produc efecte de excludere ~con-
llll' ll P lo~ etc.); (ii) fapte de gravitate medie (intelegeri anticoncu-
11\lole ~~ abuzuri de pozitie dominanta cu efecte anticoncurentiale
11111 1lrate); (iii) fapte de gravitate mica (intelegerile anticoncu'ren-
i.
1 " ' vcrticale
Itt sc?pu~ ~si.~urarii respectarii deciziilor adoptate ~i pentru
' 1 tn.rca mcalcaru .normelor de concurenta, Consiliul poate recurge
1phcarea amenzilor cominatorii, iar cuantumul acestora poate sa
1111' Ia maximum 5% din cifra de afaceri medie zilnica realizata
tlllt l fi nanciar anterior celui in care a avut Joe comportamentul
3
111 11onat .
I II II C deciziile adoptate de catre Consiliul Concurentei trebuie sa
hu l dat~le d~ ~?entificare a contravenientului, descri~rea faptelor,
IIIIIi d .cxprimat in apararea sa, cuantumul amenzii, termenul ~i
I II I ~ ti e de plata, termenul pentru contestatii ~i instanta compe-
4
1 111 ncest sens
II dl aspect deosebit de important al politicii nationale din
11i1 tl concurentei este reprezentat de posibilitatea acordata
11 I din Legea nr. 2111996.
1 vcdea .a~. 2 ?in_ I~stru~tiunilepentru modificarea ~i completarea
lllnl lor pnvmd mdlV!duahzarea sanctiunilor pentru contraventiile
'''' ln.urt. 51_ ~in ~egea concurentei nr. 2111996, aprobat prin Ordinul
1111h 11 11 onsilmlm Concurentei nr. 898/06.12.2011 (M.Of. nr. 932 din
1111111 2011).
11, ,I di n Legea nr. 2111996. ~
wdca, pentru detalii, art. 11 din Instruqiunile pentru modificarea
1 h lllll'll ins!ruqiunilor privind individualizarea sanctiunilor pentru
It! IIl l prcvazute Ia art. 51 din Legea concurentei nr. 2111996.
 Consiliul Concurenfei 133
Politica privind concurenfa in Romania
132
intreprinderilor de a beneficia de reducerea pedepsei, in cazul in
Concluzii
care recunosc fapta sau colaboreaza cu autoritatiJe din domeniul
concurentei in vederea descoperirii faptelor anticoncurentiale. Be1w Spre deosebire de politica Uni
~lrentei, care trebuie sa se ada unu E~r~pe~e dm domeniul
00

ficiul acordat intreprinderilor in acest caz se refera la reducel\'1 1 1111

amenzii aplicate cu 10-30%1. Reducerile acordate in cazul cooperi\111 I' ''I 'I interne, politica national~ d' p~ze tr~satunlo~ specifice ale
care vizeaza comportamentele abuzive de afaceri tind sa se situezc 111 liii!Vncarilor aferente astg ~ -~ m omemu trebme sa faca fata
, uram caracter 1
jurul valorii de 30%2 Reducerile de pedeapsa acordate penhll hu. 111 contextul unei economoo fl , u UI ~~ncurentml a! pie-
1 , . . u a ate m tranzitJe
intreprinderile care recunosc faptele anticoncurentiale nu treblll' 1c~ l pnmele reglementari , d . 0

confundate cu politica de clementa care este aplicabiUi doar in sli1 1 loiplute In tara noastra i .!n,3 omemul concurentei au fost
n ann 0 despre 0 I' . ~
1''1In. na in domeniul co ncurente1. putem ' po 1t1ca nationala0

intelegerilor anticoncurentiale de tip hard-core (cum ar fi eel d b' b'

fixare a preturilor, de impaqire a pietelor etc.), pentru intreprind til pll nr. 2111996 privind con 0 vor 'a Ia dupa adoptarea
curenta Adopt .
I I tl llt cxtul modificarilor le . I . area acesteia a avut Joe
care ajuta autoritatile din domeniul concurentei sa descopt'l 0

I lill'nrea regimului cornu ~Ist at~ve care au avut Joe imediat dup
subiectii unor astfel de intelegeri ~i care pot beneficia in schimb
'a
d 1 ms ~~ care au ~
'' n cesare pentru o econom d . ~ urm~nt crearea premi-
3
imunitate la amenda sau de o reducere substantiala a amenzii
Contestarea fn instanta a deciziilor adoptate de catre Consllt1 111 I unitatilor economice d~e st:t'at~ functwnala, prin reorga-
Concurentei poate fi tacuta in termen de 30 de zile de la coJTHIIII 11 ocictatilor comerciale sau a '. prm ~~glementarea functio-
carea acesteia in fata Cuqii de Apel Bucure~ti sau a Juded\ttut
"'' ulu etc. regtmulm mvestitiilor straine in
Sectorului 1 din Bucure~ti, pentru contraventiile constatate de r 11 hl ljlnca relatiilor cu Comunitatile E
inspectorii de concurenta in cursu! efectuarii investigatiilor. 1 '" dczvoltarea economiei C :. urop~ne a reprezentat o alta
lo II u Romaniei Ia U . oarn noastre. Incheierea acordului de
Pentru persoanele prejudiciate direct in urma comportameuh I munea European ~
anticoncurentiale legiuitorul ofera altemativa introducerii acfittntl oil dt aderare Ia structurile a a precedat formularea
directe fn instanfa. Actiunile civile avand ca obiect acordart'' ' I 11 11' a constituit inceputuleuro~edne. Deschid.erea negocierilor
. unm rum lung "'
despagubiri pot fi intentate !!tat inainte, cat ~j dupa introducerC/1111 Ill pnncipal, armonizarea 1 . I . . '~ anevmos care a
1111 lltnrile existente Ia nivelul U~Is ~fie! noastre n~tionale cu
4
plangeri in fata Consiliului Concurentei
IIIII!' ultimele capitole de ne .unu.,Nu _este de mirare faptul
IIII I de aderare s-a nu ~ t g?cier~ mchise anterior semnarii
I lllljionala in domeniuml ara ~~ cap~tolul de negociere privind
1 concurente1
'lid ptarea ei, Legea nr. 2111996 .a . . ~ .
" 1111 vizat modernizare d . sufent modlfican succe-
1 I . stora la standarde~~reve enlor nationale in domeniu ~i
1 A se vedea art. 52 alin. (2) din Legea nr. 21/ 1996.
A se vedea art. 5 din Instructiunile pentru modificarea ~i com pi 1
2
li lilll'l modificari ad e~ropene actuale. Astfel, de exem-
instructiunilor privind individualizarea sanctiunilor pentru conti'IIVI ''' use pnn 0 u G 7 1
prevazute Ia art. 51 din Legea concurentei nr. 2111996. I t !lllCeptului de intrepri'nd . I. nr. 5 2010 au vizat
. ere m ocul exp . . d
3 A se vedea, in acest sens, A. Lacatu~, Analiza de impact a l'll " ' ' i l ~t 'Urarea dreptului de acces al part'! 1 resiei d e agent
speciale de aplicare a sanctiunilor de catre Consi!iul Concw'rlll t' 'I'Ctelor de a~ , .I or a osarul cauzei
1 lacen a1e mtrep . d 'I '
Revista Romana de Dreptul Afacerilor nr. 8/2012, p. 130. lll wstigatiilor asi nn en or care formeaza
4 A se vedea art. 10 din Regulamentul pentru modificarea ~i Clll"l "i('!~
gurarea confident' rc 1
:, II ~ i parte etc. , ,1a atu comunicatiilor
0 ' 00

rea regulamentului privind analizarea ~i solutionarea plangeril\11 1

toare la 'incalcarea prevederilor art. 5, 6 ~i 9 din Legea COI\111
nr. 21/1996 ~i a prevederilor art. 101 ~i 102 TFUE.
 Politic a privind concuren{a in Romania
134 . .
. . .. . l , domeniul concurentet 11111
Implementarea pohtlcn nattO~a e l~usive ale unei singure auln
incepand c~ ~004 m compe:ente e et:c functioneaza ca o autoritnlt PARTEA a IV-a
ritati, Consthul Concur:ntet. At:_easd. 7 pe;soane ~i avand atribll\11 1\.buzul de pozitie dominanta- domeniu major
1 tonoma forma a m .
dministrative ~i consultatJ V
v

admmtstra tva au . . clc interventie a politicii Uniunii Europene in

normative, decizionale, de mvestlgare, a
domeniul concurentei

l111portanta concurentei, ca premisa esentiala a economiilor de

I t1 1 cste mai crescuta in actualul context economic. Europa are

nl de intreprinderi puternice pentru reducerea ~i lnlaturarea

I I lor negative ale crizei economice ~i financiare mondiale, .ori
I I liVU( mentionat nU ar putea fi realizat Jara eXiStenta Unei piete

111 cu o concurent~i' functionala ~i rara lntreprinderi viabile ~i

1 11llvc care pot face tata concurentei accentuate, conturata In

1h'. 1111 luptei pentru supravietuire a actorilor economici ai

1 111 t!lui.

it mclreptam atentia in cele ce urmeaza catre una dintre cele

I 111portante ramuri a politicii Uniunii Europene privind
tll t' ll~a , anume catre politica privind comportamentele abuzive
IIIII' 'prinderilor dominante. Actualitatea temei este de
d11it, din moment ce formularea politicii privind abuzul de
lilt dominanta trebuie sa fie una deosebit de circumspecta, daca
111 vcclere caprin intermediul normelor apartiniind politicii de
111 ltl trebuie atins un dublu obiectiv: (i) asigurarea libertatii
11 1111 a intreprinderilor care ocupa o pozitie dominanta pe o
Ill 1 inta; ~i (ii) prevenirea comportamentelor abuzive ale
1 llllrcprinderi. Cele doua obiective par greu de conciliat, din
111 l ' l' dorinta fireasca a oricarei lntreprinderi este aceea de a-
"' 11lldn ~i imbunatati pozitia de piata, delimitarea dintre
lit d afaceri care reprezinta manifestari ale concurentei pe
I tt l care sunt practici abuzive fiind dificila.
nl de reforma a politicii Uniunii Europene in domeniul
lilt j vine in ajutorul practicienilor, incerciind sa ofere
11 1 t'lnre ~i o metodologie economica pentru determinarea
t.tlt l obuziv al comportamentelor de afaceri unilaterale ale
I 1tl nr dominante. Astfel, suntem in prezent martori ai
 Abuzul de pozifie dominantii 137
Abuzul de pozifie dominantii
136
1111ionale in privinta an~lizi'iriI pentru ex~stenta competentei
I lnd una dintre conditiile esentiale .
unei influente puternice exercitate de teoria econom1ca asup1 ' , comportamentulm ,
politicii privind concurenta. Instrumentul major in aplicarl' ll
llpul nostru fiind numai a~
I rezentul demers, desigur nu se d
politicii concurentiale - dreptul concurentei - este 'in esenti'i o leg' d ore~t~ a fi .u~ul exhaustiv,
.
' II(H'inzi'itoare asupra proble et~ .. e a ofen o pnvire globali'i ~i
1 1
economidi, unde teoria economici'i joadi un rol major 111 . , rna Icu comportam t 1 b .
formularea normelor apartinand acestei ramuri a dreptului .. re fiormate u en
ti ll en, m contextul poli.ti. cu e or a uzive de
"" urenta. a munu Europene privind
asiguri'i o aplicare coerenti'i a acestora.
in cadrul acestei parti a lucrarii vom prezenta reperl'l'
principale care servesc la delimitarea practicilor abuzive de afaci'll
~i a principalelor forme de manifestare a acestora. Primele dou
capitole sunt introductive ~i ofera o privire generala asupra politi1 II
Uniunii Europene privind 'intreprinderile dominante ~i aslipl
cadrului legal, format din reglementari ale tratatelor europl.'ll'
precum ~i din legislatie secundara, cu sau :lara caracter obligato1111
Urmatoarele capitole sunt consacrate prezentarii condi\1 h
principale care trebuie 'intrunite 'in cazul retinerii unui abu:t ''
pozitie dominanta, cum ar fi existenta unei piete relevank
detinerea unei pozitii dominante de catre 'intreprinderea in cau:t 1
aceasta piata, recurgerea la comportamente de afaceri cu can11 1
abuziv care pot afecta comef!ul dintre statele membre ~i ltl'
existentei unei justificari obiective pentru comportanw1111

Am 'incercat sa oferim ~i cateva exemple de critcrh

analizat.
clasificare a comportamentelor abuzive de afaceri. Chiar d
importanta practica a acestor clasificari este una destul de rLtl 11
ele ajuta la formarea unei viziuni mai ample asupra praclll II
abuzive. Am preferat sa prezentam - independent de un n11111
criteriu de clasificare - formele eel mai des 'intalnite de p1 u 1
abuzive de afaceri, cum ar fi preturile excesive, discriminari'll 1
intermediul pretului, preturile de ruinare a concur ' III III
rabaturile, practica prestatiilor cuplate, refuzul de a aprovizio1 111
clauza ofertei concurente. Am acordat atentia cuvenita pron '
de reforma a politicii de concurenta ~i am prezentat prinr tp 11
elemente de noutate, precum ~i avantajele noii u\IPt
implementate in aplicarea normelor de concurenta.
Cel din urma capitol al acestui titlu a fost consacrat (111111 1
aspectelor care privesc modul ~i conditiile in care comporltlll li'
unilaterale de afaceri ale 'intreprinderilor dominante pol fl
structura schimburilor comerciale dintre statele membrc, ''
 Practicile abuzive ale intreprinderilor dominante 139

instrument prin care se realizeaza mobilizarea fort:elor antrepreno-

' in le ale pietelor Ia deplinul lor potential, prin exploatarea intr-o
111fis ura dit mai mare a eficientei firmelor, in vederea atingerii unei
1 onomii sociale de piata libere. Obiectivul mentionat anterior se
Capitolul I . ''' L\se~te - ulterior modificarilor aduse prin ultimul tratat de
. . .
Politica Umunn uro E pene in domemul
. '' forma, Tratatul de la Lisabona - intr-o forma succinta, in art. 3
1
. privind practicile abuziVe ale 111l n. (3) TUE : ,Uniunea instituie o piata interna. Aceasta actioneaza
concuren,tel . . l'~' ' ttru dezvoltarea durabila a Europei, intemeiata pe o cre~tere
intreprinderilor dommante ' 11110mica echilibrata ~i pe stabilitatea preturilor, pe o economie
t~rlola de piata cu grad ridicat de competitivitate (s.n.), care tinde
. . . 'tuie remisa oricarei economii d ptt ocuparea deplina a fort:ei de munca ~i spre progres social,
Mediul concurentml hber co~stl t P. produselor ~i serviciiiPt tttl' tm ~i pe un nivel inalt de protectie ~ide imbunatatire a calitatii
, a econom1e pre un1e .. ,
piata. Intr-o. aseme~e . , e~ar{ent al ofertei ~i al cerern, 1 u 1111 dlttl ui. Aceasta promoveaza progresul ~tiintific ~i tehnic". In
sunt determmate pnn ,,Jocu P. 1 ra intreprinderilor au '
. ntiale exerc1tate asup . 11111plctarea celor mentionate mai sus vin prevederile alin. (1) al
presiumle concure . , d' ectia reducerii costun1ot' '1 t I 19 TFUE, astfel cum acestea au fost modificate ~i completate
rezultat efortul contm~u depus. : ~entru consumatori, a imbun <111 Tratatul de Ia Lisabona: ,,n vederea realizarii obiectivelor
Productie a oferirii unm pret ~at ~~ .) r.ute Ia articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeana,
' ovan1
tatirii produselor ex1stente ~1 am , . ral ~i politica Uniunl 111111 'tl statelor membre ~i a Uniunii presupune, in conditiile preva-
, Politica privind . concurenta, ~n, g:n:ci~l au ca scop ofct it ' rl tratate, instituirea unei politici economice intemeiate pe
Europene in domemul concure~te1, m_ dperi c~re sa faca posi\111 llll'rr oordonare a politicilor economice ale state/or membre, pe
... d piata pentru mtreprm .
unor cond1111 e . d i servicii de o cahtatc 111 I lnterna, ~; pe definirea obiectivelor comune ~i conduse fn
pentru acestea, fumizarea. u~~i~~~iv~~e :cestor politici e~te a.;llll ''!IIitate cu principiul unei economii de piafa deschise, in care
buna pentru consu~at~r~: aracterului competitiv al pietelor , 111 1'11/a este Iibera (s.n.)".
unitar, acela al a~~~~~fnc c nta apare in acest context 'II 1 1
I I [ rea prodUCtivitatii, a numarului lOCUfilOf de munca, a
premisa a prospentatn . oncure .
I" I !ivitatii, a calitatii produselor, a ratei inovatiei, precum ~i
"'"'l'll tabilitatii economiei ~i a unui mediu inconjurator durabil
.. khoff, Ch. Mach, Competition 1
' A se vedea, pentru deta~u, J Ee ho , coord.), Competition Poll '"'' li asigurate :Iara atentia cuvenita acordata mentinerii
Core of a Market Economy, m J Ee~ 1.fI~o4 p 1-2 W.J lltll ll ''"tHt lit atii concurentei ~i a asigurarii libertatii pietelor. Astfel,
Europe, Ed. Spring~r-Verl~g,. Berl~~d Polic~' ed. a XU-a, Ed. ,'no lilt vi tatea, eficienta economica crescuta, bunastarea consuma-
A S Blinder, Economics: Pnnciples ) 2010 352 H. Pohl, ('IIIII ' pnl n asigurate, printre altele, in conditiile unei concurente
L Mason (SUA P '
Western Cengage- earnmg, . N~tional and International M tll 1 " to11ate, prin actiunile actorilor economici, unde exista sufi-
tition and Cooperation ofEnterpnses on 7 tli r"; iuni concurentiale exercitate de catre competitori ~i in
Ed. Franz Steiner Verlag, St~~ga~ . ::~i~~ti~ele politicii Uniunii 1\iii "l
1
'' " 11nei piete unde profitul constituie elementul care
2 Pentru mai multe detain pnvm d A M Col/ugh Competi\11111
dea B J Ro ger, . ac . ' . . ,, Punile intreprinderilor.
privind concurenta, a se ve K Ed C vendish Publishing Limited, I nil 111 II' u unei concurente functionale are totodata importanta ~i
and Policy in the EC and the U hR ~ of Economic Analysis in th
, ' prive~te atingerea altor obiective precizate in tratatele
2004, p. 23; D. Hildebrand, T e La:e International, Raga, 2009. I'
Competition Rules, ~? Kluw~d C mbridgeUniversity Press, Cmnl
G. Monti, EC Competition Law, . a HI, lO martie 2010.
2007, p. 21.
 Practicile abuzive ale fntreprinderilor dominante 141
Abuzul de pozitie dominantii
140 . '
mplu eel al realizarii ptefCI nlocarii optime a resurselor. Uneori lnsa aceasta libertate poate da
.. E ene cum ar fi1 de exe '
Umunu urop ' _ .. '.1 olitici industriale care sa astgun tllt~tere la situatii In care echilibrul pietei sa fie afectat, datorita
interne sau al dezvolt~ru u?e P ne la nivel mondial. Astfcl. 11 \liunilor unilaterale ale lntreprinderilor care au ca scop restrangerea
competitivitatea intrepnnd~nlo: teuropeeuropene care sa prezinte tr, 1nncurentei ~i atingerea succesului In acumularea profiturilor de
. - .. i ptete m erne
obiectivul real tzarn une . . . prin deschiderea ~i asigu 11 tnnopol.
. - - are unet ptete na1tona1e, . .
satun asemana1o . , h. l ietelor nationale a constltull fntreprinderile dominante, datorita puterii semnificative de piata
rarea mentinerii caracterulm desc dts a pl't: unt'unl'i Europene ttl I" are o detin, se confrunta cu presiuni concurentiale reduse, venite
, 'l arite e po l tea
unul dintre scopun ~ ,urrn t t politica privind concurenlttn oli11 partea concurentilor, existand, implicit, mai putine stimulente
domeniul concurenteL In acest ton~;' .. publice acesta venind In I" 11!ru acestea sa investeasca In activitati de cercetare ~i dezvoltare
devenit un element centr.al a- ?~I ~~~mentale ~arantate in cad rill I" tllt'll oferirea UQ.Or produse inovative, precum ~i pentru reducerea
completarea celor ~atru l~be~a~ un ersoanelor marfurilor, servi 'I '' turilor de productie, In ideea vanzarii produselor la un pret com-
Uniunii Europene: flbera eire~ a,t~.: p rivind c~ncurenta dore~tc :.tl 1 ltliv. Astfel, lntreprinderile dominante pot fi tentate sa adopte
ilor ~i a capitalului . Totodata, p~ I t~a ~e competitivitat~a industri I >~t11portamente de afaceri care pot cauza prejudicii concurentilor,
ofere un cadru adecvat, ca~e sad.aslgput'tm pentru exploatarea poll:ll lo 1t!ilor sau, dupa caz, consumatorilor, In mod direct - prin exploa-
2 earea unm me m o .
europene , pn? c~ fi 1 te ~i dornice sa concureze acltn ''' 11 ncestora (de exemplu, prin vanzarea produselor la un pret exce-
tialului acestma, m care . trme ~ ap esului economic . . l ) sau indirect, prin afectarea structurii concurentiale a pietei.
neaza ca promotoare. efi~ten~e a_ e p~o!pectul realizarii pietei intellll l'otu~i, puterea de piata a lntreprinderilor poate avea Ia baza
Dincolo de contnbutta ~. usa su ett'tt've la nivel globill I oiiltut c concurentiale echitabile, cum ar fi excelenta firmei lntr-un
.. dustrn europene comp ,
al promovarn unet m . . . l Uniunii politica privnu l ''"'ti t domeniu, oferirea unor produse de lnalta calitate la un pret
al indeplinirii altor obtectlve ~aJlore at~ rea ".l dezvoltarea stltll IIIJI'Iitiv, organizarea interna mai eficienta, realizarea economiilor
- t , princ1pa men me 'f
concurenta urmare~ e, m . ' t ~sigura maximizarea bllll ' ltlrl:l, investitii majore In activitatile de cercetare-dezvoltare,
turilor de piata ~oncur~ntlal~, care ponei alodiri eficiente a restll ' '' lttdrea unei reputatii bune a producatorului. Politica Uniunii
tarii consumatonlor, pnn astgurare~ u - sa ast' aure echitatcu II '"lanc privind concurenta tine cont de acest lucru ~i nu interzice
. 1 1 timp mcearca ""
lor in soctetate: n a~e a~~ ' e alitatii de oportunitati intr II I 1111 1 n unei pozitii dominante pe piata comuna sau pe o parte
relatiile comerctale: ~nn. asl~urar~a g . corectitudinii in re[(IIJII tuqiala a acesteia, ci numai exploatarea abuziva a unei astfel de
operatorii economtct ~~ - pnn aslgurarea
1111 , prin recurgerea la folosirea unor mijloace de concurenta care
dintre ace~tia. fu f ala par sa reprezinte gar11111t ' d cele echitabile
1
Piata libera ~i concurenta ?c,Jon . . tehnic precum ,I J, vo ile pietei interne a Uniunii Europene, formata din 28 de
bunastarii sociale, a progresulm economtc ~~ ,
llll'tllbre, au impus dezvoltarea unui sistem eficient de abordare
wpnrtamentelor abuzive ale lntreprinderilor dominante care sa
---------------Tridimas p Nebbia, European Unl 1'1111dl\ nevoilor Uniunii extinse ~i sa fie in conformitate cu
' A se vedea, in ac~st sens, T. . nternal Market and Free MOWIII 11 111 atingerii unei economii de piata competitive la nivel
Law for ~he T~e~ty-Ftrst CentuJ~~ Publishing, Portland, 200~, P 1/ . II II Rcforma politicii Uniunii Europene privind concurenta a
Commumty Pohc.t.es, .v~l. 2, Edl. entei in atingerea obiecttvel~ll I" I hicctiv evitarea restrangerii inutile a procesului concurential
2 Pentru detain pnvmd rolu concur . t't' and Industrial 1'11
dea D Swann Compe l ton
ticii industrial e, a seve . E d Mei~thuen & Co., Londra, 1983 , P 1
in the European Commumty, .' Competition in <" "' t.'m,,n et a!., European Commission Decisions on Competition.
l d K M Vautler Promotmg Il
urm.; P.J. L oy ' . . ' h Ed Edward Elgar Puhl ' II ulo Perspectives on Landmark Antitrust and Merger Cases,
Markets: a Multi-National ~pproac ' . utlotldgc Un iversity Press, Cambridge, 2011, p. 113.
Limited, Londra, 1999, p. 60 ~~ urm.
 . Practicile abuzive ale intreprinderilor do mmante
. 143
Abuzul de pozifie dominanti'i
142 111111111te practici de aface . . b .
prin intermediul reglementarilor legale. Autoritatile europene 1111 lll l~umatori, prin asigur~;e~ ~n!~ner~a ~e~efici.ilor maxime pentru
optat in favoarea unei abordari mai flexibile in privinta comport1 "" 'portamentele de afacer1 t . a~1tudm1 mm permisive fata de
mentelor de afaceri presupus abuzive, bazandu-se pe o anati'll
,
'l1 l~l un beneficiu net consumatoril
res nchve de
concurenta,
or petermen
v

care aduc
mediu ~i lung.

economica a circumstantelor de fapt ~i pe o apreciere de Ia caz la 'I I

a practicii de afaceri avute in vedere, prin luarea in considerare atfil u
efectelor negative ale acesteia, cat ~i a eventualelor beneficii pe Clll
aceasta o poate aduce consumatorilor. t~iunea 1: ~adrullegal al politicii Uniunii E
Noua abordare imbrati~ata de autoritatile europene se indep 1 pnvmd abuzul
. de pozitie
, dommanb
. - uropene
teaza de Ia conceptia ordoliberala care a stat Ia baza formu l 111
normelor de concurenta europene- potrivit careia intreprinderik 111
~
' 111\Curenta 1 echitabila . d' .
li cconomii de piatav ~1 ne 1storswnata constituie temelia
I
putere de piata restrang prin actiunile lor libertatea de actiun
concurentilor - ~i se apropie de abordarea scolii de Drept a UniYII ,
. ~,Ia e pe o anumita
. , reprezentand situ f d
sitatii din Chicago 1 Meritul acestei ~coli a constat in introdu Tl
I ' llllde vanzatorii unui produs sa
It ul pentru cucerirea client I . ~ serv1CIU se. striiduiesc inde-
unei abordari economice sistematice in aplicarea politicii de 1111 ' I v ' antreprenoriale pre e el, m scopul atmgerii anumitor
1 at ea ,mtre lntr ' re~
curenta, in scopul determinarii cu omai mare exactitate a impa 1111 . ' cum profitul c t ,
Ill II . tel de piata Rlval't erea vanzarilor
Ill krmenii pretului, ai calitatii . ep.n~ en poate sa aiba
comportamentelor de afaceri asupra consumatorilor. Reprezen\ 1111 d
acestei ~coli au militat astfel pentru aplicarea regulii rezonabilil ltll"t\lci acestora, precum i ai 'at' m serv~culor oferite sau ai
practicii de afaceri (the rule of reason), unde niciun comporlltlll I Ill , . ieze. ~ tor facton, pe care clientii pot
nu putea fi considerat ilegal, daca avea o justificare ecomuul
putemica ~i daca dadea na~tere la efecte pozitive nete p111 I ' 11111 am mai mentionat sco
'' I I'Oncurenta este s'av .'
I . . ..
pu pohtiCll Uniunii Europene
.. . astgure concurent fi . v

consumatori. I I mtjloc de asigurare a bu v ,a e echva pe piata

v

Astfel, evolutiile recente au confirmat inca o data faptul 1 Itt \'Chitabiia a resurseior , ndastaru consumatoriior
cadrul politicii privind concurenfa aspectele economice ~i eel I mcaruiu R "'"i de
Ill Ill acest context este ac I I munu. oiui Comisiei
se afla lntr-o relatie indisolubila, dreptul concurentei - prin 'II' ltlll'lor legale care e a a supravegherii ~i implemen-
mijloc al implementarii politicii concurentiale - fiind, in e!-WIII . au ca scop atmg b' .
" II 0 concurentav fi . v erea o 1ecttvuiui sus-
lege economica, care trebuie sa se adapteze In permanentEI 1 1 . e 1c1enta aduce bene fi1Cll
consumatoriior
'
tilor vietii
. economice.
. Economicul intervine, astfel, sub eel putin doua a p ., 1
politica privind concurenta: pe de o parte, in contextul cl '' "
cadrului legal al politicii, ~i pe de alta parte, in procesul de npll '"'' dl'linitie ' a se vedea E uropean Co
II '''mpetition policy t't mmtsstOn, Glossary ofterms
- an I rust and c t 1
normelor legale. Avand in vedere dificultatile inregistrate In Ill ltu Official Publications of th on ro of concentrations,
'110 , p. 10. e European Communities,
contextul aplicarii stricte a normelor de concurenta, s
aplicarea analizei economice in privinta determinarii efecll'l~tl oh II N Paun, Istorta constructie
I ptiilru Studii Europene CI. t~uropene- epoca postbelica
~ lsser Euro~a -u~i ap~ca, Euro~
II
'" Ieben in 1999, p. 159;
1 Pentru mai multe detalii privind ideile majore asociate ~''"'"
'lllltn'?, Ed . Amt flir Amtlich e ~Ie vo~ EU-Binnenmarkt
Chicago, a se vedea F. Etro, Competition, innovation and 11111! "''Ill' hnften, Luxemburg 200~ Ve~offenthchungen der Euro-
, 'p. 5-1 6; P. Fontaine, op. cit.,
theory of market leaders and its policy implications, Ed. Sprin t. 1
Berlin, 2007, p. 174-175.
 Abuzul de pozifie dominantii
144
prin preturi mai scazute, produse de l'nalta calitat~, ~ g~ma la,''l]'
produse ~i servicii disponibile pe piata, prec~n:_ ~1 pnn_ mov~lw
Intreprinderile care detin o putere de ptata semm~catJV '"1
forta economica prin intermediul careia pot reduce efi~1enta CPI 1
reniei pe piata. Asupra acestor 'intreprinderi nu _e~1s~a ?~"~ ' II
concurentiale care sa previna reducerea product1e1 .~1, u.upll
cre~terea,pretuluide vanzare. Mai mult,_ aceste ~ntrepn?~en :. I
folosi de forta lor economica pentru a-~1 consohda poz1t1a I " I''
sau exista ~hiar posibilitatea sa-~i extinda _i?~:wnt~ 1~ n11 I
politic. In aceste conditii, cadrul legal al poht1Cll Umunll Jlll
concurenta nu ar fi fost complet !ara reglementarea aspectelot '
privesc ~fectele negative care pot decurge din comporta1111 11
unilaterale ale 'intreprinderilor care dispun de o putere til' I
2 '''' l'Ontracte.
semnificati va .
Notiunea abuzului de pozitie dominanta se refera !11 1
practi~i de afaceri anticoncurentiale la care pot re_cur~~ 'intl'l'l'l "
rile aflate 'in pozitie dominanta in vederea mentmern .s~u ou
darii pozitiei lor de piata. Politica Uniunii ~urop~ne pr;vmd ''''
renta interzice asemenea comportamente, m masura m C!lt l
preJudicii concurentei veritabile l'ntre 1ntre~rinderi, _expil 11tl
consumatorii ~i l'nlatura nevoia l'ntreprinder~~or dommanh
concura cu alte l'ntreprinderi cu respectarea m1Jloacelor COII'1 Itl
corecte ~i legale.
Reglementarea abuzului de pozitie_ domina~ta e__ste c~tpt '"
art. 102 TFUE. Prevederile acestui artlcol co~s1dera poz11i' ol
nanta incompatibila cu piata comuna ~i interz1c , exp/oatmr,,
ziva a unei pozitii dominante pe piata comun~ sau p: o pcuf,
tantialii a acesteia, 'exercitatii de una sau mm multe zntrep! /11
'in ~asura in care comertull'ntre statele membre poate fi nkt l
1 European Commission, DG Competition, DG Competill PH 1
ssion Paper on the application of Article 82 of the Treaty to ext l11
abuses- public consultation, Bruxelles, 2005, para~. 4.
2 MM Dabbah, International and Comparative Compcti.IIIH
Ed. Cambridge University Press, Cambridge, 2010, p. 327; I I
a/., op. cit., p. 113 .
Practicile abuzive ale fntreprinderilor dominante 145
In ontinuare, art. 102 TFUE enumera cateva dintre practicile
" lv care pot intra sub incidenta prevederilor care reglemen-
' \ nhuzul de pozitie dominanta, ~i anume:
I) ,impu~erea, directa sau indirecta, a unor preturi de cumpa-
'''' de vanzare sau a unor conditii de tranzactie inechitabile;
hi Jimitarea productiei, a pietelor de desfacere sau a dezvoltarii
1111t t in dauna consumatorilor;
l ttplicarea unor conditii inegale Ia prestatii echivalente fata
1'111 ncrii comerciali, creandu-le astfel un dezavantaj conc~-
11 tl ,
It tooditionarea lncheierii contractelor de acceptarea de catre
111 ri a uil.or prestatii suplimentare, care prin natura lor sau
'"llll uzantelor comerciale nu au nicio legatura cu obiectul'
t ~ n_m am mai mentionat ~i dupa cum reiese din prevederile
tnltu l teo!, nu este interzisa detinerea in cadrul pietei comune a
1
IHII'ilii dominante, ci se interzice exploatarea abuziva a unei
I 1'''' pozitii de forta economica detinuta de l'ntreprinderea in
l11 situatia In care lntreprinderea dominanta nu recurge la
''I ore contravin unei concurente regulamentare, iar pozitia
ltlmcaza unor factori obiectivi, precum oferirea de prod~se
' v k ii de lnalta calitate Ia un pret rezonabil, nu exista motive
t 11pl_ icarea prevederilor art. I 02 TFUE. Aplicarea prevede-
wnjwnate nu presupune existenta unei concurente reale pe
1tt ' st~a fiind aplicabile ~i In situatia In care suntem In
''In tlllllt monopol sau oligopol 1 pe piata.
/l, /nmu et a/., Curtea de Justitie Europeana- hotariiri comentate,
'"I' Kluw.er, Bucure~ti, 2007, p. 124, 164; V Korah, op. cit.,
I II ttlhen l/, P. Beaumont, EC Law- The essential guide to the
II, ngs of the European Community, Ed. Penguin Books,
, 199~, p. 721; P. Craig, G. de Burca, op. cit., p. 939;
" ' tlp . Cit., p. 185; 0. Manolache, op. cit., p. 364.
' f, ,/1/tl eta/. , op. cit., p. 139.
' ttl unui m~n?polist, vom retine lntotdeauna existenta pozitiei
1
' IH) sta detmand o forma extrema a puterii de piata, fiind de
I' 1111 s~ acumuleze profituri care excedeaza remuneratiei normale
tlul A se vedea European Commission, Glossary, p. 32.
 Abuzul de pozifie dominantii Practicile abuzive ale intreprinderilor dominante 147
146 . ~
. . .. . ind abuzul de pozitie dommant 'lc In prima categorie, i.e. a reglementarilor cu caracter obligatoriu,
Normele pohtlCll UE pnv t au fiost definite in jurispru lncadreaza Regulamentul (CE) nr. 1/2003 privind aplicarea
, . d z ao:acum aces ea .
aplica mtreprm en or, "~ (CEJi A~adar aceasta notnut llltlllclor de concurenta prevazute in art. 101 ~i 102 TFUE.
denta Curtii de Justiti~ Europeneata fnt;-o acti:itate econom/c'rl /\doptarea Regulamentului nr. 1/2003 face parte dintr-un amplu
se refera la orice entltate anga; b url sau servicii pe o Gl/111 till!' s de reformare a prevederilor dreptului unional, in general', ~i
, d ' ,+; rirea unor un
activitate constan m o;e . t unel plati indiferenl ,J, 1 d1 ptului european al concurentei, in speciat2. Pentru facilitarea
v v , d obi$nUlt con ra .
mita piata data, m mo an tare al acesteia3. Notiunea ' tpll rii regulamentului, Comisia a adoptat ,pachetul de moderni-
statutul legal $i. de "!odul ~~.fin a~ celor care sunt finantate dill 111''', acesta continand numeroase comunicari privind, in special,
aplica ~i intrepnndenlor pu ICe s
4 litlt'lionarea Retelei Europene din Domeniul Concurentei (REC),
venituri publice . . d renta privind abuzul de pozt\1 "IPI'rarea Comisiei cu instantele nationale ale statelor membre,
Cadrullegal al pohtlCll e clonUcu. :1. Europene este complrltl Llli)' 'rile adresate Comisiei, notiunea afectarii comertului intre
~ t , tratate e mum ,
dominanta, prevaz~ m bligatoriu ~i facultativ, adoptak d
v

t 111 k membre, precum ~i un Regulament privind conducerea pro-

~i cu alte preveden cu carac er o
11 11llor de catre Comisie privitor Ia aplicarea art. 101 ~i 102
catre legislatorul european. II IJI 1.
l'1 n adoptarea regulamentului mentionat s-a dorit inlocuirea
1111 I reglementari in materie, anume a Regulamentul
I II 1962, primul regulament de implementare a normelor de
. . iata exista doar cativa concuren\1. '
' Intr-o asemenea sttuat~e, pe pd , t , l area acestora tin cont de II 111 \'nta prevazute in tratat, care a instituit un sistem centralizat
.. 1 , od mdepen en, m u
de~i l~i iau dectzu e Ill m . . A vedea European Comm/.1.11 1plt11 re a politicii de concurenta, prin intermediul sistemului de
tiile posibile ale ,_altor acton de pe_PI~~~ lnt~:prinderile sunt legate prilll ol 11 l'i prealabile ale posibilelor i'ntelegeri anticoncurentiale
Glossary, p. 35.lntr-o ~emenea srbtuzu.lut' de pozitie dominanta p 1'1 lll ll'eprinderi. In cadrul acestui sistem, Comisia detinea rol ul
structurn.. pte.ei.
t Sancttonarea
, a u . d 1 r Ia lncetarea
'I ' 11 1
practiCI
. . bl'garea mtrepnn en o .
oligopohsttca, pr!n o I ncurentei existente pe aceea ptat ' 1
poate sa nu duca Ia cre~terea. co fi I d iete A se vedea S. Weatll ' I ferim Ia obiectivele Strategiei Lisabona, Iansata de Consiliul
1'
avem in vedere structura uner ast ~ e p . .
. 725 726 11 11 n 2000. A se vedea European Commission, Report on Com-
P. Beaumont, op. cit., p. - . C 41/90 K Hiifner F. Elser c. Milt / 11 l'o licy 2004, Ed. Office for Official Publications of the European
2 CEJ 23 aprilie 1991, Cauza - , '
lllllitlt:s, Luxemburg, 2005, p. 13.
' 1 1 op cit p 228-232.
GmbH, apud S. Deleanu e a., . b : : teleasa astfel in sens lar ' I'"' '" 1'\.'H ce prive~te dreptul european a! concurentei, printre princi-
3 Notiunea de .in~r~prinder~ tre ~~~a:~sau sucursale care benefk " "hlt tive ale reformei putem aminti: concentrarea actiunilor de
sa desemneze s~c~etati c~~~~~;.~iei lor de actilllle pe piata, societ~\ I 1 111111"1! as upra practicilor anticoncurentia1e care pot prejudicia eel
autonomie in pnv~n~~ s:a Ilfll ti~ recum ~i persoane fizice care P' I di 'l;Onomia europeana, imbunatatirea competitivitatii Uniunii
cooperative, asocmt~I ~~ -~m~a., ~ p a riscurile acestei activil~\1 I 11 prin adoptarea unor reglementari adecvate, care nu due Ia
servicii contra unei plati ~~ ~~~ ;su;i.fi F Elser in S. Delellllll '' '' 11 lnutila a concurentei, concentrarea activitatilor asupra sectoa-
23 aprilie 1991, Cauza C-41/90, . ~ n~,rjiri~ op. ~it., p. 301 , pt n Ill 1 h nil: economiei (telecomunicatii, servicii po~tale, energie ~i
't p . 229. A. se. vedea A. Jones, . u ,
op. cr.,
46 11111) 1\ se vedea European Commission, Report on Competition
European Commlsszon, ~lossary, p. . i tratament similar cclll 'I HI J, p.J4-1 5.
4 Intreprinderile pubhce sllllt supuse u?u te respectarea nonwl
t In ceea ce pnve~ '"iiii<Sion Regulation (EC) no. 773/2004 of 7 April 2004 relating
lntreprindenlor pnva e, . . ., respectarea acestora ar Imp 1 111 1 It 11 I Jl f proceedings by the Commission pursuant to Articles 10 1
tia sttuattei m care . 1\
concurenta, cu excep, . . ..1 articulare care le revm. ' I lilt Treaty on the Functioning orthe European Union (JO L
fapt sau In drept, lndephmrea sarcmr or p 1 1tl11 2004).
s: Deleanu et al., op. cit., P 232
 Abuzul de pozifie dominant a Practicile abuzive ale intreprinderilor dominante 149
148
central 'in ceea ce prive~te analizarea conformitatii comportam 'II ltlli!onale
I llmpeana. din domeniul concurentei
, di n statele membre ~~. Comisia
telor de afaceri cu politica de concurenta, instantele ~i autoriH\III
l'rincipalul motiv care a stat la b ~ . - ..
nationale avand doar competente subsidiare. Ltlli lirea unui mecanism eficie t aza m~mtarn REC a fost
lit ' s_c implica in practici transFro~~~~:~ sanctwnar~a companiilor
Prin procesul de reforma s-a 'incercat eficientizarea activitatii th
I IISJgurarea aplicarii uniforme a 1 ~ car~ :estr~ng concurenta
implementare, astfel'incat aceasta sa faca fata provocarilor unei pi1\
integrate ~i nevoilor Uniunii extinse. S-a 'incercat astfel evitflll 1 lill'llrenta. Cooperarea in d 1 egi~lati.ei umonale privind
costurilor considerabile pe care le implica sistemul centralizat d nln.tmarea reciproca a autoc~t-rt~l retelei _vi_zeaza, in principal,
notificare a comportamentelor de afaceri, eventual anticoncuren\i!lh .. n a I or cu pnvire la no . .
' lt.ll, coordonarea investi atiil~r ofl . .. . I cazun ~~
~i u~urarea sarcinilor Comisiei, astfel ca aceasta sa-~i poata CPII <i11 d investigatiilor, schim~ui de ' r ~r:r~a de spnJin rec_iproc in
centra resursele limitate asupra combaterii celor mai grave ind\1! '''' qll il'i de speciali'~ti in anu 't p o e . In cadrul acesteia exista
ale dreptului concurentei ~i asupra dezvoltarii politicii privu11 l I il-I'Ote, aviatie in.,ormatmiII: stecltoare (s~re exemplu: asigurari,
a,n, serv1cn po~tale2
1 ' 1' .,1 e ecomumc f' ..
' II k protectia med 1 .') .
concurenta
Sistemul descentralizat de aplicare a cadrului legal al politicii d ' 1u m , precum ~~ <:ase d '

concurenta acorda un rol important autoritatilor nationalc d11

IIIII\' care se numara
- ~~. grupu1 pnvmd.. ., abuz grupunr'l d e lucru .. .,
llillllnta, care constituie un fl u I e e pozitie
domeniul concurentei ~i instantelor nationale, acestea avand 1:1111 I I I ntelor comune pe anu:~um excelent pentru imparta~irea
Ill '' celor mai bune solutii ~ ~ probleme concrete ~i pentru
petente depline in privinta aplicarii normelor. Totodata, , autoril pi
nationale din domeniul concurentei au c~tigat competenll' t1
lltl lllnc~te in ~edinte ple~a~e =~e:~a E~uropean~ de ~oncurenta
"'''de interes comun, le ate de '_c_and se dis~u~a probleme
investigare sporite, iar legislatorului national i s-a acordat dreplul
a aplica sanctiuni chiar mai severe pentru incalcarile aduse non11 I llll' tltci, ~i au loc schimbg . d pohti~a gen.erala dm domeniul
de concurenta ~i chiar de a sanctiona ~i comportamente unital., tl un e expenenta Ace t 1
111 crearea unei cult . . s ucru contri-
care nu sunt vizate de prevederile tratatului, dar care pot 11d11 uil 1n ce riv un concurentiale comune in cadrul
restrangeri procesului concurential. ' "' omp~rta;~~t=:~~area cauzelor intre autoritatile nationale
Regulamentul lamure~te relatia existenta intre prev d 1 cu caracter transfrontal' 't .
1 1111loritatii nationale eel . b' Ier, en enul este
cadrului legal national ~i al cclui european, :facand referire 'in 11 ' " mm me plasate" i fi
sens la principiul aplicarii prioritare a normelor unionale ~i lu 1 I 1 I,. .leritoriale ale comportamentulm . . av t n~ unctie d de
suprematiei dreptului unional2 . Pentru asigurarea consecvell\11 1I ill !.tie ce privesc administrarea prob~lor etc 3u m ve ere,
'fliiiiSmul cu rol consultativ in d . . - ..
II 11\ t ' anume Comitetul consul~~en~ul aphca:n politicii de
aplicarea normelor de concurenta prevazute in tratat, intr-un :II' 1
de competente paralele, au fost create mecanisme pentru asip,111 11 II VI' ~i pozitii dominante . a _Iv m matene de practici
aplicarii uniforme a acestor prevederi, prin intermediul cOOl n ' " ' l'unctio~area acestuill~i~dontmua~dactivitatea ~i ulterior
intre autoritatile nationale, precum ~i intre acestea, pe de o p1111 , consi erata satis:facatoare.
Comisia, pe de alta parte, in cadrul Retelei Europene de COHl'lll
(REC), un forum de dezbatere ~ide cooperare format din auto111
11111/n J..:uropeana Politica UE , d .
ttl Fd. Oficiul pe~tru Publicatii ~nficio~e~ml conc~:e~tei ~i con-
nilllll'" 2005 p 6 E . a e a Comumtatilor Europe-
1 Necesitatea reformei In acest sens a fost exprimata In doctllll I
"" p. 53-55
!()04, ' . , uropean Co mmtsstan,
Report on Competi-
mult timp lnaintea adoptarii Regulamentului nr. 1/2003, a ~~
P. Craig, G. de Bt!rca, op. cit., p. 1004-1005. II vmlua European c omnusston,
. Report on Competition Policy
2 Pentru detalii privind aceste principii, a se vedea Gy. Fabian. ''I'
'"" Ill li multe detalii ~i date statist1ce a se vedea Idem,
. p. 25 .
p. 72-85.
 Abuzul de pozifie dominantii Practicile abuzive ale intreprinderilor dominante 151
150
Comitetul este campus din reprezentanti ai statelor mcllll ti '"' 'l' IOr, intreprinderea I$i ex !oat ~
I utplu solicitiind preturi exc~sive e~zal put~re~ sa de piata, spre
consultarea acestuia fiind obligatorie ori de ciite ori Coull 1
dore~te adoptarea unei decizii formale. Aceasta este oblignl ' Ill azul ultimelor,' intreprinde e a .chenti sau consumatori,
solicite avizul Comitetului, avand datoria sa il informeze n~.111 Ill' l\ sa-~i excluda concure t" drea, p~111~ comportamentul sau,
'' . . n,u e pe pmta
modului in care a tinut cont de avizul acestuia. tltlltsta a incercat astfiel sa~ creeze un, .c d
Procesul de reforma a venit ~i cu o extindere a compet ul I I II '''''ea abuzurilor de structura a , , a ru general pentru
de investigatie ale Comisiei, luand in considerare dificultatil t: ' I k caracterizate de. ' vand 111 vedere faptul ca pe
prezenta unei ' t .
tente in identificarea comportamentelor de afaceri anticom 111 Ill nta de pe respectiva i~ta e m ~eprmden d<?minante,
tiale care produc efecte serioase asupra concurentei in 1 11<1 'IJI :scopul normelor de p . ste~ deja afectata. In aceste
concurenta este ~ . ~
Uniunii Europene.
'I"'' lumente veni'te d'111 partea intre. d .. sa prev111a . acele
A~a cum am mentionat anterior, cadrullegal al politicii \ I nil slabeasca c:i mai mult
"
pnn eru dom111ante, care
concurenta de .
privind concurenta este completata ~i de prevederi legnl1 I ''" .lnd prejudicii consumat '1 . d. pe plata respecttva,
caracter obligatoriu (a~a-numitele prevederi soft law), cu 1111 l"''lh il sa apara petermen s~~~o% ~~. Iferent daca prejudiciul
orientare a activitatii autoritatilor nationale din domeniul '1 tlldnlti, pentru prima data' , e m s~u lung.
rentei. Mentionam astfel, cu titlu de exemplu, comttllll '"'''I ' Comisia Ia 'In cons1'd erarem aphcarea'b'l' normelor
. de
Comisiei privind definirea pietei relevante, privind detelltl lll lllll't:jJfinderiJe d . pOSl lltatea 111VOcarii de
ommante a uno ffi ~ . .
indeplinirii criteriului afectarii comertului intre statele mcm\ 11 I lor fata de acuzatiile aduse c: JUS ~ ~can obJective in
pe cea referitoare la prioritatea de aplicare de catre 11111 1 'li"'l'(flmentului sa fi~ b fi . ' condJfia ca efectele nete
ene Ice consumatorilor
normelor de concurenta privind abuzul de pozitie dominnul ' 1 pi II'Ca uneJ pozitii mai flexibile fata d . .
din urma document are o importanta deosebita din p '' t till H avut in vedere obiectivel . e.~buzunle de pozitie
procesului de reforma a politicii de concurenta privind :tbtt llllll tH.: crearea unui d' d e stab~lite Ia Lisabona in
lit 1 cconomiei u u~~ m e ~facen care sa faciliteze
pozitie dominanta, aceasta consacrand aplicarea analiZl't 01 nu, care sa co t 'b . 1
tllvllllli i acesteia c:i Ia d n n UJe a cre$terea
mice in contextul analizarii comportamentelor abu11 . " a optarea unor reg! ~
intreprinderilor dominante,care pot avea ca efect excludl'' 1 up Jnutil concurenta. ementan care sa
piata a concurentilor. Scopul a fost acela al decelarii mod11l
prin care pietele europene sunt eel mai bine protejfl ll I
comportamentele cu efect de excludere ale concurentilot .
sa limiteze constrangerile concurentiale ramase pe pitt\ I uuca a 2-a. Ele.~ente care definesc abuzul
mentul propune o abordare adecvata pentru aplicarea l'il''" de poztfte dominanta
cadrului legal, bazata pe analiza economica, ~i stabile$ll' ''
metodologie pentru evaluarea celor mai comune praclh t '
onformitatii unei ractici d .
tllttp nc privind intrepJnderile : a~acen cu politica
lit '
precum practicarea unor preturi abuzive, promovarea \Itt 1 I
marci, tehnica prestatiilor cuplate ~i refuzul de a fiJII " ' tlltl plinirii conditiil 1 ommante presupune
Comunicarea recurge la clasificarea abuzurilor de l)(lti\1 . or care pot fi deduse din
nanta in abuzuri de comportament ~i abuzuri de struc(''' '' I
It '', S. Deleanu, op. cit., p. 185. 0 .
1Pentru mai multe detalii, a se vedea European Comm /1 1 I r rlli'ns, Introduction in Euro ,
. J';fanolache, op. Cit.,
on Competition Policy 2005, p. 19. lo l'llh llshi ng Limited, Londra 2g~;n Umon Law, ed. a II-a,
' 'p. 205.
 Abuzul de pozitie dominantii
152
1. anume dad\: (i) intreprinderea se all
prevederile art. 10~ TFl!E, .~ ~ re rinder~a a abuzat de pozi~i11 1
intr-o pozitie dommanta; ~i) mt ~ te susceptibil sa afect .
dominanta; (iii) abuzul m ~auza es
comertul intre statele membre . t" s'ttuatiile in care conclil Jl Capitolul II
~ - 0 sa prezen am . .
In cele c~ urmeaza ~ r 't Am ales sa rezervam o seC\ IIIII Aspecte legate de definirea pietei relevante
precizate mat su~ ~~nt m~~~~~:o~ care privesc definirea pi1 I
diferita preze~tar_n pr? atoarele considerente:
I l ft nirea pietei relevante prezinta utilitate 1 nu numai in cazul
relevante, in pnn~tpa~ dm urm rezinta rimul pas in anali:nu
(i) stabilirea ptetet relevante ~ep - pacesteia fiind impt'l It III JIOrtamentelor presupus abuzive ale intreprinderilor dominante,
.. . - d t inarea nguroasa a . 1 111 alte domenii de aplicare a politicii Uniunii Europene privind
putern de ptata, e erm . t ntei unei pozitii domttlllltl
necesara pentru constatarea -~~tsde ~inanta nu poate sa exisil rill II' nta (i.e. intelegerile intre intreprinderi, fuziunile intre
avand in vedere fapt~l ~adpol_zt ..l; t" oatilt din punctul de ved ' II It 1rinderi, domeniul ajutoarelor de stat etc.), aceasta contribuirid

abstract2 fata de o pmta e tml a a 3. tthl li rea faptului daca comportamentele avute in vedere intra sau
.. ~ . d' net de vedere geografic ' tth incidenta normelor europene care interzic restriingerile
produsulm, cat~~ m ~u - ietei relevante poate diH'
llll'ntiale in interiorul pietei interne.
(ii) determi?are~ ~ncorect~ta~a~i ~nei pozitii dominant ,. I
rezultate false m pnvmta con - d ca la invalidarea ckt I ' 11'1, prevederile art. 101 TFUE privind intelegerile monopo-
ce pe plan procedural poate . ~a u -4. lltln: intreprinderi sanctioneaza acordurile intre intreprinderi,
. . - C rt a de Justltle Europeana , 11111 ~i practicile concertate ale acestora care au ca obiect sau ca
Comistel de c~tre u e - .. t . relevante permite elintllll
1 ,unpiedicarea, restriingerea sau distorsionarea concurentei in
(iii) defimrea adecvata a pte.; ! 't tea comportamentnlitl
. 1 ate de con1orm1 a .
eventuaJeJor dUb II eg . . r 't inchiderea investlj'll\1 ''"' pie{ei comune" (s.n.). Pentru ca asemenea comportamente
111 It justificate de consider~nte care tin de imbuniitiitirea
politica pri':in~ c~n~uren~ . ::~~~~~t;~~;inderile cu cote d\ I
intr-un stagm mctptent. ~ r~ ula putere de piata, d . n llll'J economice sau de promovarea progresului tehnic ~i econo-
scazute nu vor r~s~da, g ; 'l ' unei asemenea intrcptln lfttlarea comeqului intre statele membre trebuie sa fie
investigatiile cu pnvtre la prac tel se tltlu" (dupa terminologia folosita in tratatele europene) sau
pot fi inchise intr-o etapa de inceput . lllr tliva. ,Aftctarea sensibila" a comertului intre statele meru-
It l\1l'll1ina in functie de cotele de piata sau de cifrele de afaceri
" pl'inderilor implicate in intelegere, ori acest demers necesita
111111 pietei relevante Totu~i, determinarea pietei relevante in
2

----------,---.---=-32~8-:. J Tilloston, European Uutllt "I I trcrilor intre intreprinderi nu este intotdeauna necesara,
' MM Dabbah, op_. cit.E~ Ca~endish Publishing Limited , I I
Text, Cases and Matenals, . I de exemplu, situatia in care intelegerile, deciziile sau
2000,p. 424. . 81 lh tllli concurentiale au avut de la bun inceput ca obiectiv
2 F.O.W. Vogelar, op. cit., p. .t p 187 S Deleanu el a/ ' 'I ' oncurentei din cadrul pietei comune. In opinia noastra,
3 A se vedea S. Deleanu, op. CI . , , . 1 111 IH'Cste situatii, cifrele de afaceri ale intreprinderilor pot

p. 1J9. . - tfel di o definire prea restransa a pietei rel()VIIIII

cre~t:;:~~:~:c~:statarii exi_stentei unei pozitii dominante. A . I ' 'd 11 S. Deleanu et al., op. cit., p. 119.
1\uropeanii, Comunicarea Comisiei privind definirea pietei
aces_t sens, S. Del~anu, o~. ci~ p.kl~~efinition - Understandiu'
1 /,,
I 111 1Hmsul dreptului comunitar at concurentei (JO C 372,
, Office of Fmr Tradmg, ar e *' k) It 11)1)7).
. Law,
twn . 2004 ' p 3' disponibil online (www.oJt.gov.u .
 Abuzul de pozifie dominanti'i
154
reprezenta un criteriu In determinarea cuantumului penalit~liln1
impuse pentru aceste comportamente, ceea ce poate sa faca necC.'III'
1
delimitarea pietei relevante . . .
In cazul operatiunilor de concentrare econo~~ca, determJ.I11111
pietei relevante se dovede~te a fi utila pentru stab1hrea faptullll d 111
op~ratiunea de concentrare duce sau n~ ~Ia _d~bandirea sau con!lnlt
darea unei pozitii dominante pe o anum1ta pmta. . ,
In ceea ce prive~te ajutoarele de stat, dete~mmar:a _IIrl
relevante ofera un sprijin autoritatilor pentru a aprecm daca aJ_uloll
in cauza duce sau nu Ia consolidarea pozitiei unei intrepruHIIJ
afectand astfel comertul lntre statele membre ale UE.
In cazul comportamentelor abuzive ale lntreprinde~ilor _dutu
nante, scopul definirii pietei relevante este acela al~ Ident~li1 1 11
constrangerilor concurentiale exercitate asupra mtrepruu h '
presupus dominante, care influenteaza comportamentul. ~c~s1<:1 ' 1
piata. Totodata, piata relevanta ofera un cadru de anahza P nt
studierea efectelor anticoncurentiale ale comportam 'lliul
lntreprinderii. Piata relevanta se analizeaza din doua perspectiv1
piata produsului sau serviciului; (ii) piata geografica. In unele r 1 1
trebuie sa luam In considerare ~i aspectul temporal, ca facto! '
influenteaza definirea pietei2 Totodata, uneori efectele cotlll'"'
mentul~i abuziv se extind ~i asupra pietelor secundare, situn\1
care este necesara ~i definireapietelor secundare.
1 Office of Fair Trading, Market Definition - Umk1 I
Competition Law, 2004, p. 4. . ,
2 CEJ, 14 februarie 1978, Cauza 27/76, Umted Brands ( 1111'1
United Brands Continentaal BV, parag. 27, inS. Deleanu el ol 1
p. 120.
Aspecte legate de dejinirea pie{ei relevante 155
Secfiunea 1. Definirea piefei produsului
sau a serviciului 1
l'i~t~ relevant~ ~ produsuiui sau a serviciului cuprinde toate pro-
Ill l'le ~1/sau servlcHie pe care consumatorulle considera interschim-
thl l -~au substit~ibil~ datorita caracteristiciior, pretuiui ~i utilizarii
'"'In II sunt ~~stma:e . A~_ada_r, demersui definirii pietei produsu\ui
' P cu stab!hrea ,mlocmtonlor celor mai apropia!i'' ai produsului
111111 grupulu~ de prod_use.care formeaza obiectul investigatiei.
111111 determm~r~a p1ete1 reievante a produsuiui, Comisia recurge
Ill ;~?da num1ta : te~tul monopolistului ipotetic " sau , testul
II [~ma;z but ~1gnijicant Non-Transitory Increasein (compe-
' J Pnces] , test m cadrul caruia analizarea interschimbabilitatii
'"' lor joaca rolul central. Scopui testului este aceia a! defini;ii
l 11 l11 i celui mai restrans de produse, asupra ciirora un monopolist
1 1
" li1 ar putea sa mentinii in mod profitabil preturi situate intr-o
1111 ,n_1.ica, da_r s~mnificativa peste nivelul pretui~i care ar prevala
tH IIjl~e une1 p~ete concurentiaie.
1 !ttl se efectueaza astfel:
' tabile~te produsul care se aflii In centrul investigatiei (de
d P' baza faptelor din piangerea introdusii). ,
In l'llc ce urmeazii vom folosi notiunea de produs atat pentru bunuri
I" 11lru servicii. '
""''''ia Europeana, ~omunic~ea Comisiei privind definirea pietei
'''' Ill sensu! dreptuiUI comumtar a! concurentei 7 (JO c 372 9
,,,, h 1997). . , ,
1 1111 il fost propus pentru prima datii in 1982 de ciitre Departamentul
11111 t1 tatelor Unite. Pentru mai multe detalii privind efectuarea tes-
1
w dea F Etro, The EU Approach to Abuse of Dominance ECG
I ilk, Milan, Februarie 2006, p. 3, precum ~i J Tilloston, 0 ~. cit.,
111111 dctalii privind efectuarea testului a se vedea K Sharma, SSNIP
II !'ILI_l Tool, Not a Panacea, Competition Law Report, mai-iunie
I lUi, ~~ tum; G. Niels, H Jenkins, The SSNIP Test: Some Common
I'' til lS, Oxera - Co~peting Ideas, mai 2005, p. I ~i urm.; Office of
lt111:, Market Defimtwn ~ Understanding Competition Law, 2004,
156 Abuzul de pozi{ie dominantii Aspecte legate de de.finirea piefei relevante
157
a cum aratorilor produsullllll
);> Se analizeaza care ar fi reacti
~ daca ar avea loc o cre~tere mi~a,
. ?
dar semnificativll (d lmportanta practica a testului consta in aceea ca determina gama
cauza, 1 . rodusulm (, produse substituibile, permitand inciuderea sau excluderea din
regula cu 5%- 10%) a pretu ~~ p. ter~a de pret ar fi profilt~lil 1. I nitia pietei a unor produse care influenteaza, respectiv nu
a) Daca intr-o asemenea sJtuati~ cre~sumatorii nu se reorienll'l l llllli ttnteaza, strategia intreprinderii in cauza in stabilirea preturilor.
~ d.
pentru mtrepnn er~,
adica daca con .
. - catre alte produse alternative, ac''' l I I' stu! prezinta insa ~i neajunsuri. Acesta, de regula, are ca punct
intr-o miisura semmficativa: fi ata din produsul care II I I pnmire pretul prevalent pe piata i analizeaza reactiile probabile
inseamna ca piata relevanta este orm I l'llmparatorilor in situatia ipotetica a creterii acestuia cu 5% -
avut in vedere la primul punct. - "t .. s ar reorienta intr-o l1l I II" u'. In situatia in care .intreprinderea aflata sub investigatie a
. d 1- umpara orn - tltll1( pretul Ia un nivel care este peste pretul prevalent pe o piata
b) Dacil., in situa!Ia a a, c d considerate ca fiind lu
semnificativa catr: ~alte pro use, situatie ar intra pe pin!H "il'''litiva, aplicarea testului Ia pretui prevalent pe piata analizata
. . daca mtr-o asemenea . ptllllll sa conduca Ia o definitie mult prea larga a pietei, prin
inlocmton, sau . duse inseamna ca 0 aSCII It I
Producatori!fumizori ai acelorru;;I ~r? ' d le catre cmr l11dlrca pe piata relevanta a unor produse care in mod nonrial nu
fi1 profitabila Jar pro use
cre~tere de pret~ nu ~~ 'e,.., pi'ata
- 1 rn formeaza ace "'~1 . cu produsul 'I ll
II 'onsiderate interschimbabile de catre cumparator. Paradoxui
reorienta cumpara o . ~ menea si'tuatie l'l'jlll Ill'! cste reprezentat de faptul ca intreprinderi!e aflate intr-o
fei Intr-o ase '
afla . in centrul mvestiga,~ . ~ .. d ca "i punct de polu 11 h de monopol ar scapa de Ia constatarea pozitiei dominante,
1 d aceastii data avand m ve ere, '; . . tl du and Ia concluzia eronata a existentei interschimbabilitatii2
testu ' e tabilit ca formeaza aceeru;>I piat
produsele d~s~re c~r~ a'? s aun em la concluzia ca o Cl'l'':l I I iunilor concurentiale asupra intreprinderii in cauza. In aceste
repeta ~xercitml pana c~~ ~arg semnificativa" este proltl 111 probele privind reactia probabiia a cumparatorilor trebuie
pretulm produselor ,;nzca, - stand o reorientare . lilt 111 considerare cu grija cuvenita. 0 alta solutie ar fi luarea ca
pentru intreprinderea m cauza, neeXI 1 "'' pornire a testului privind criteriul pretuiui competitiv,
cativa a cumparatorilor catre alte produse. din urma solutie ingreunand insa aplicabilitatea testului,
111 v dere faptui ca determinarea pretului competitiv este ane-
ltt opinia noastra, pretul competitiv este un concept relativ,
ftlll. nd fi 3definit ca pretul care permite intreprinderii sa ii
rivalii , care poate fi atractiv datorita faptului ca este mai
11 l'l'l al concurentilor sau pentru ca ofera avantaje suplimen-
' llltdui, cum ar fi, de exemplu, conditiile mai favorabiie de
I jll '!LIIui.

11lnl11l indicat are o natura orientativa. Cre~terea trebuie sa fie

11 1. dar nu trebuie sa fie atat de mare !neat sa se ajungii Ia o

lmvilabila sau substantiala a cumparatorilor catre alte produse.

1 (ll'l.:l al testului a fost numit , in~elatoria sau eroarea celofa-

'J'Itllne fallacy) pornind de Ia un caz din SUA care a relevat

"1 dutn aceasta problema (US c. E.! DuPont de Nemours & Co.
11111 1111\i multe detalii, a se vedea V Korah, op. cit., p. 75.
. ra nr. 7. Efectuarea Testu IUl. SSNIP in
vederea
determ
. iu II
ttplnie asemiinatoare, a se vedea E. Fields, The Essentials of
Figu rodusului sau servicmlm-
din perspecti~a interschimbabilitatii pe partea cerN II
I ' rou nting for Nonfinancial Managers, Ed. AMA, New York,
 Abuzul de p ozifie dominanti'i 1specte legate de definirea p iefei relevante
158
1h iziei de cumparare
v 159
A~a cum costu '] . .
spre alte prod~se) (i;~ es;mJ.!tca~e. de reorientarea cumpara-
am vazut anterior, interschimbabilitatea produselor m
Inn !lui
o importanta fundamentaHi 'in procesul definirii pietei relevaul r
1 lot: in relatie cu mod~lul de u a~thp~t~md caracteristicile produ-
Interschimbabilitatea se analizeaza din doua perspective: (i) dill
11') tnformatii privind variabilit IZI!t~nare a consumatorilorl
perspectiva cererii; (ii) din perspectiva ofertei. hu luzand studii privind Iat~a. pretunlor produselor in trecue'
Interschimbabilitatea din perspectiva cererii (criteriul , infl t
schimbabilitatii rezonabile ") ia 'in considerare reorientarea cump~t ll
lllt:i~ata
1111 nivel~ts~tcttat~.a
a cererii3; (v) .c.ererii ~i elasticitate~
lnterschimbabilT.tate a d'm perspe pterdem entice (criticalloss)4
torilor catre alte produse, considerate de catre ace~tia ca fiind inh 1 , . , .s
I oil 'II reorientarii unor produc "t .c '.va o;ertel analizeaza probabi-
lih 1111 bunurilor care formeazaao~: at u~or alt.e produse catre pro-
schimbabile cu produsul aflat sub investigatie. Pentru ca dull
ltlunle cre~teri a preturilor t~ctul mvesttgatiei, in cazul unei
produse Sa fie interschimbabile acestea nu trebuie Sa fie identi l ', II
ceea ce prive~te caracteristicile fizice ale acestora. In asenw 11 1 - p prac tcate de int d
situatii trebuie sa avem 'in vedere utilizarea produselor, caract 11 '
111 1 unta. entru ca posibilitatea in v .. . repnn erea presupus
!. ttu'c, aceasta trebuie sa fi . /n tram pe ptata sa fie luata in con-
ticile trebuind sa fie similare doar intr-o miisura care sa penult . " d e. 'v actuala (sa a'bv 1
utilizarea lor 'in acele~i scopuri Bunuri avand caractel'i 11
A
1 I III!Ca e un an); (ii) sa fie efl . v . I a oc mtr-o perioada
" I d 'Stu! de larga astfel e~hva (mtrarea sa se faca intr-o
similare, care au aceea~i utilizare, pot forma piete distin lr 1
A A

' meat sa constituie o amenintare reala

functie de perceptia consumatorilo?.
De asemenea, pentru existenta interschimbabilitatii prod11 I - -----
111 nceste situatii
' ch.mr daca produsele
nu trebuie sa fie de aceea~i calitate, daca corespund aceleia$l11111 1
filllll aceleia~i utiliziiri I . r

au caracteristici similare ~i
zari, iar perceptia cumparatorului nu previne o asemenea \111 'lihnbabilitatea
II ' om Itatea de marcii poate sii prevma .
schimbabilitate. Astfel, o cre~tere a pretului produsului mai ~ 1111 xemplu, dacii preturile a dou .
hllu llv acelea~i variatii .de pret (nu adproduse au lnregistrat In trecut
I
~ideo calitate mai buna poate sa determine o reorientare a '111 1'1
II ; 1111 ~re~terea costurilor de p;od f m cauza aspectelor care. privesc
ratorului spre produsul mai ieftin, 'in situatia 'in care cump. 1 I
II ul tl I tentei interschimbabilitiif~c,Ied), aceasta poate sii constituie un
considera ca diferenta calitativa nu justifica o asemenea di1 11
llll tlcilatea cere!tt d
esemneazii,11 pro uselor
..1 avute In vedere
de pret. '" uderea sau, dupii caz ere vanatu e .cererii pentru un anumit
in vederea demonstrarii existentei interschimbabilitatii dill P' ''" llt('/~ata a cererii ;re {~er~::retulm u~ui alt produs. Elastici-
cererii, se iau 'in considerare probe variate, printre care a111 111 1 I l.aun anume se modificii ere doua produse diferite ~i
(i) probe provenite de la 'intreprinderea investigata (, It 11 Ill Vuriatiile de pret ale c I 'I crerea pentru unul dintre aceste
comerciale, comunicari interne, studii comandate de 'intr pt ll ' Ill d pot fi coma~date d: ~~: t p~odus . Studiile care analizeazii
privind preferintele consumatorilor, planuri de afaccri 1111' ( 'omisie, aprecierea datel~/:pnnd~rea afl?tii sub investigatie
(ii) probe obtinute prin studii sau cercetari efectuate asupn1 1' 1 I Ill ( 'auza United Brands C .c~stma revenmd lnsii In totalit~te
rentilor ~i clientHor 'intreprinderii (acestea privesc modul cut II I' I''' " l ' rcrii au indicat o int~rs~:::::.~a ~~onstata! cii studiile privind
I II" l c, prezente pe piatii e t t a I Jte relatlv redusii a banane-
consumatorii un anumit produs, existenta loialitatii (k 111
111 ll'lc sau portocalele A. p od parcursul anului, cum sunt de
caracteristicile considerate importante de catre consumatori 11 1 I II. . se ve ea Co . . E ,
'Ill 'I privind definirea ietei mlSia . uropeana, Comu-
11 onc~lrentei, parag. 39. p , relevante m sensu! dreptului
1 Produse cu caracteristici fizice diferite pot servi aceleia~i ul II ' lu111 111Velul pierderii lnre . t .
exemplu, in cazul obtinerii energiei prin utilizarea electricit~~i i , 11
It II micntarea consumato rs rate dm cauza sciiderii viinziirilor
' lllluhi l ~. nor, care face ca o cre~tere a pretului
sau a carbunelui etc.
2 Spre exemplu, apa minerala ~i bauturile racoritoare; cosm I 1 lit i l II 'CStui aspect poate im 1'
1'11111. A se vedea In acest s pIC~evaluarea barierelor de intrare
nuite ~i cele de lux; zahiirul ~i zaharina. A se vedea S. Deleanu, 0)1. 111 1 ' ens, . Korah, op. cit., p. 11-15.
 Abuzul de pozifie dominantii , Aspecte legate de definirea pie{ei relevante 161
160
pentru intreprinderea presupus dominanta); ~i (iii) sa nu necesik 111 I >upa determinarea produsului rei
lli 't'lului teritorial a! p' t . , evant se va trece la analizarea
vestitii substantiale din partea producatorului respectiv 1(avem ai t 1 11 . . Ie,et m cauza de
vedere modificarea fabricii, a activelor imobilizate etc.) . IIIIIII, dehmttarea pietei rele t ' oarece, a~a cum am
111ponente ale acestei~~. vane presupune examinarea ambelor
Probele care pot fi administrate in vederea dovedirii inter II III
babilitatii din perspectiva ofertei pot fi in principal urmato111 I
(i) probe privind posibilitatile tehnice ale adaptarii productiei, t' l' ''
rile implicate de aceasta ~i timpul necesar (studii efectuate :""'1 '
intreprinderilor cu potential de intrare); (ii) probe privind exiHit n Secfiunea a 2-a. Definirea piefei geografice
capacitatii ~i a vointei de adaptare a productiei ( existenta uno1 1
tracte pe termen lung pot sa constituie o piedica in adntl u l'I, 'Vderile art. 102 TFUE interz
productiei); (iii) probe care privesc posibilitatea obtinerii mal r tltl I IIIII' prinderi dominante Icl comportamentele abuzive ale
, care au oc pep t v

prime; (iv) probe provenind de la consumatori (de eXl lll l IllI>slan{iala a acesteia"
2 " w a comuna sau pe o
privind existenta loialitatii de marca). I 11\lt geografica relevantA cu rin .
Trebuie sa precizam ca, in situatia in care exista dubii pl l ltlla l 'rea aflata sub t'n t' p . de zona geografica in care
ves tgatie est 1 1.
masura in care interschimbabilitatea din perspectiva "' 1 PI'Odusului sau serviciul . ~ e, ~P Icata in oferta ~i
influenteaza definitia data pietei, dezvoltarea aspectelo1 ''' nln sunt suficient de UI m cauza, m care conditiile de
omogene ~i care po t fi d
. '~ e I eosebita de
1
privesc, acestea se vor analiza la determinarea existen\t I l't'ografice invecinate deoarec
pozitii dominante2 . In urma determinarii pietei produsul\11 1 '" lllod apreciabil in resp,ect' I e c~ndttnle de concurenta
1 . 1ve e zone .
"'' 1t' 1c ~~ criteriile folosite entru
identificata poate sa se refere la un anumit bun sau servici11 ' I . . .
grup relativ omogen de bunuri sau la un grup eterogen de I \Ii iii HII td ntice cu cele folosite ~a detedet~rmmar~a p~etei geogra-
1. n pccte specifice. Astfel I d rmi.narea p~etei produsului,
' a etermmarea ptetei geografice,
1 De exemplu, probabilitatea reorienti:irii produditorilor cst1 1
In industria hartiei. Astfel, un produditor al unui anumit tip <k h 11 \ II li definita ca fiind cea a rotil . .
dill I 'IISiuni mari <i unde t, dor pentru ma~mi, aceasta fiind o
poate adapta mijloacele de productie In vederea producerii h 111 " co a e piatii oc t" d
calitate ~i puritate diferita, :tara sa suporte costuri considerabil '. " 1 ' 1 1111 ma1 este mare A s
J I .
d upa a e respectivul
e ve ea p Craig, G do B ,
vedere faptul ca productia poate avea loc In aceea~i fabric1\, i111 111 11/'tt l , op. cit., p. 72-75 p Kent . . , . e urea, op. cit.,
prime necesare sunt acelea~i. A se vedea Office of Fair Tratl/m
/, Jll//1, op. cit., p. 188. ' . , op. cit., p. 296.
Definition- Understanding Competition Law, 2004, p. 15. ' II 1111 substantial al pietei geo rafic
2 A se vedea V. Korah, op. cit., p. 71. Autorul este de p~n1 '
' ' IOI}(;i geografice avu'te In gd e relevante nu se refera strict
ve ere Chiar <i 0 -
importanta cand are loc analizarea acestui aspect, cu condl\ ht I ' ' 1l're al lntinderii geo fi . " zona restransa din
I Jllllllru produsul relevgrat I;:e poate sa fie consideratii o piata
an m raport c . I I ,
neglijat.
3 in doctrina s-au formulat critici referitoare Ia practica ( '11nl tl Jlllldll ului respectiv raport t I u . mve u productiei ~i
'I llllli important port d. a a economia Uniunii. Astfel de
CEJ In ceea ce prive~te definirea restransa a pietei relevante (<I '
Cauza United Brands). Fiira lndoiala, o definitie restransa a pi' I' I I It , ln~urat prin intermediu;n putnc.tul de vedere al volum~lui
1 1, aces ma poate sa re
faciliteaza constatarea pozitiei dominante. De aceea, lntrl,pil lll , I',.,., ca arie geografica delim't ta A prezmte o parte
invoca lntotdeauna o definitie mai larga a pietei pentru a rvll 'I' ,Jt., p. 430, precum ~iS Del~ a . se vedell; pentru detalii,
existentei unei pozitii dominante. De exemplu, In cazul unull" '"'' ' I tuopeana, Comunicarea Co a~u. e~ a!.: ~P Cit., p. 124.
roti pentru ma~ini sport care dispune de o cota de piatli s 1111111 ' IIINlll dreptului COmunit riSieJ pnvm~ definirea pietei
II p, 299. ar a concurentei, 8, precum ~i
piata rotilor de ma~ini sport, va fi mai avantajoasa situa\iH 111
 Aspecte legate de definirea piefei relevante 163
Abuzul de pozitie dominantii
162
. . . testului monopolistului ipotetic sau II lntinderea pietei geografice relevante este influentata de factori
scopul urmant pnn aphcar~a . fi e uncle produsul Ill 1, mdin obiectiv ~i subiectiv Printre factorii obiectivi putem
1

testului SSNIP e_:;te de~erm~;re;o~~~~:l ~~o!:li~area posibilita~ij,l lll llllCra: costurile de transport; caracteristicile bunului in cauza
cauza poat~ fi_ vandut m ~ f situati in alte zone geografice. Ltl I I tloltre, dimensiune, caracter perisabil); obstacole netarifare (re-
intrare pe pmta a un~r !u~:u~o;ei produsului (uncle punctul de pOI'IIIi h 111 ntari nationale referitoare Ia securitatea produselor, standarde
ca ~i in cazul determmaru ple, relativ restn1ns de bunul'i " ltttl c, reglementari referitoare Ia protectia mediului inconjuriitor,
al analizei a fost reprezentat ~e un grup ct de pomire o 111 1 lllll llitc monopoluri comerciale legale, limba ~i cultura- de exem-
b ) anahza are ca pun
chiar un smgu~ un ', _ , d ca aceasta sa fie extins 111 111 domeniul media, dispersia teritorialii a consumatorilor,
eografica relatlV restransa, urman . 1 .ttl Ia retele de distributie, existenta unor cote de import) sau
t 'nsa in functie
gresra, . de rezultatele testulm SSNIP.
l/111'1' (reglementarile fiscale nationale ). Printre factorii subiec-
I'II I'C pot contribui Ia definirea pietei geografice relevante,
1111nnam: perceptia consumatorilor, stilul de viata al acestora,
11111 ~i existenta loialitatii de marca.
l't t' \111 practicat pentru acela~i produs in diferite zone geografice
,, ' illta, de asemenea, un criteriu important in delimitarea pietei
1 111 iice . Totu~i, diferentele de pret nu indica intotdeauna piete
2

lltltl:e distincte, aceste diferente putiind reflecta elasticitati

1l1t nle cererii, unii consumatori situati intr-o anumita zona
1 II '< fiind mai instariti ~i astfel dispu~i sa plateasca mai mult
111 J lt'cla~i produs. Diferentele de pret pot indica piete nationale
111 11 In situatia in care acestea se datoreaza unor nevoi
tlh ,, llle consumatorilor situati intr-o anumita zona geografica.
1llt1iile prezentate trebuie interpretate coroborat. Astfel, cu
. a T stui ui SSNIP pentru determinarea plil I lurile de transport vor fi mai mari, iar valoarea bunurilor
Figura nr. 8. Efectuare .~ . t h'mbabilitiitii pe partea of(lll I
geografice -din perspectiva m ersc I , 111 liuie transportate mai mare, cu atilt probabilitatea retinerii
ph I geografice mai restriinse va fi mai mare. De asemenea,
. , d analizam interschimbabilitatea din perRp1' I 1111 I cle pret privind produsul relevant, coroborate cu cheltu-
Atune! can .. t 1( 1 1
.. b . - f em cont de moblhtatea consuma on >I . 11 lm nsport ~i cu dimensiunea bunurilor, pot influenta mobi-
cerern, tre me sa .m , It zone gco1'1 1
.
de d1spon ,b,.l,tatea acestora sa se deplaseze m a e ' ' onsumatorilor. Exista o diferenta in ceea ce prive~te
. d - d xemplu x1 1
pentru achizitionarea bunului dont, aca e e
d1.fieren,at" de pret considerabila.
. . .
.
h' b bTtatii din perspectlvu 111
La investlgarea mtersc lm a l l , . .. . II
. - 'fi m daca producatorii sau fumlzoru Sltun\1 I 111 *'14-52, precum ~i P. Kent, op. cit., p. 300; 0. Manolache,
trebme sa ven lea- , - duca sau sa fumizeze pHul I' lc.7;, . Weatherill, P. Beaumont, op. cit., p. 733.
alta zona geografica ar mcepe sa pro
dca, In acest sens, Decizia Comisiei din 14 martie 2000, Cauza
relevant pe teritoriul avut in vedere.
,oi/a (COMP/M. 1672-0J 2001 L143/74), 48. Comisia a iden-
,, ,1 tn cauza ~ase piete nationale distincte. Pentru comentariul cau-
dt il n. Chalmers eta/., European Union Law: Text and Materials,
tid l' University Press, Cambridge, 2006, p. 1031-1033.
 . Aspecte legate de definirea pie{ei relevante 165
Abuzul de pozifie dominantii
164
''' il loriul mai multor state b I . .
mobilitatea consumatorilor 1, in functie de calitatea acestora. As I II I llll openei ori sii fie chiar piata :::~:i~~a3 sau tentonul Uniunii
clientul angrosist dispune de o mobilitate mai mare fata cfe eli 111 111 lu legiiturii cu definirea pietei
11 1 cadrul un geogra fiIce,
.
trebme sa mentioniim
consumator individual. m asemenea demers este - . .
Se considera ca importurile semnificative pot indica exiskul tidlnt a actualii existenta Ia . 1 . ne~esar sa tmem cont de
~ mve umonal "I nu
I ltlor4. In aceste situatii da ~ n~mm, a mtegriirii
'
unei piete geografice care dep~e~te dimensiunile unei piete 1111\1 " 1 "
nale2 Consideram ca acest lucru este adevarat in situatia in can 111 ldntive a avut Ioc rec~n; r~~elm atura.rea banerelor artificiale
exista bariere semnificative pentru producatorii ~i fumizorii 11 111 lldl n~ii (ne referim aici ~' p . .e antenoare trebuie evaluate cu
m pnnc1pal Ia p b
de a patrunde cu produsele lor pe piata nationala, ca reac\i 1 'til ~au preturile). ro e pnvmd cotele de
cre~terea pretului produsului relevant de catre producatorul IIIII' '
nal. Prezenta importurilor nu indica intotdeauna o piata int 111"1 ul lu, atunci ciind se referii Ia caracterul s . . .
onala ~i nu trebuie sa neglijam faptul ca importurile pot sa aih 1 I Hi lle, nu are in vedere doar as t 1 ~sb~tanfial a! piefei geografice
origine operatiunile intemationale ale intreprinderilor national c, 1 11 I ' live din punct de vedere ec pee .u tAentonal, ci ~i importanta zonei
onom1c stfel ch' 1 -
nu actioneaza independent de constrangerile concurentiale natioll t1 I'' 1spectiva intinderii geografice o~te _ ' I~r .~ o _Piafa restriinsii
Pe langa aceasta, in situatia in care intreprinderile straine ar trch111 li tII\ In functie de structura i pvol sa constJtm~ _PiaJa geografica
'" nlui In cauzii precum . ~ fu~ . umul producfiei ~~ consumului
faGa investitii substantiate pentru dezvoltarea unor retck ' ~~ m nct1e de obi t 1 .
""" d c ale viinzatori'l - _ .
or ~~ cumparatonlor A
~num,de e ~~~ posibihtiitile

distributie similare .acelora detinute de producatorii nationnll
pentru brevetarea produselor lor, piata relevanta este probabil , 1
,,f/i,r i/1, p Beaumont, op. cit. p 735 S D l se ve ea,. m acest sens,
1'11,1, 14 februarie 1978, C;uz~ 27f7fs ~ ~anu, op. cit., p. 188.
nationala ori eel mult unionala. Totu~i, !ipsa importurilor nu i11d1 lllmnds Continentaal BV 53' S D l mted Brands Company ~i
intotdeauna o piata nationala, ceea ce conteaza in aceste situa\il In ,, , ' m e eanu et al op t 11
< vedea, m acest sens, Decizia Comisi . . : .. CI ., p. 3.
posibilitatea existentei acestora ~i lipsa barierelor nationale 'llll ll 11 '11111 Banking AG Cl eJ dm 2 mme 2004 Cauza
pllljll relevanta a ~~ostarstre.adm I~erna:io~nl SA (COMP/38.096),
cative in calea acestora. cons1 erata tentonul c - ..
Piata geografica relevanta Ia care se poate ajunge !11 111 "' 11111 Banking AG detin .. . omumtatu, unde
efectuarii analizei prezentate poate sa fie una restransa (o z0 11 1 '"lttlicre de clearing pri~~n%~~r\do~mantii pe piata serviciilor
regiune dintr-un stat membtu care prezinta caracteristicil " "''" A se vedea E~ro ean CI uri.e. e propnetate oferite inter-
4 'tHII , p. 30. 'P ommtsston, Report on Competition
piete distincte sau teritoriul unui stat membru) ori una mai r 11
t' vcdea, in acest sens, G. Coman or . ..
llltl N011h America Econ . I eta/., CompetitiOn Policy in
om1c ssues and I t'
1 A se vedea Office of Fair Trading, Market Definition- Uwh 1 I nmlon 2001 p 228 Ad ns ItutiOns, Ed. Routd-
' ' ucem totod t"
ding Competition Law, 2004, p. 15. ' 1 din 24 martie 2004 c M.' ' . a a, ca exemplu Decizia
2 'l'llllici\ identificata de ~~za .. tc~osoft (COMP/C-3/37.792) 427.
lbidem.
3 A se vedea V Korah, op. cit., p. 72. IJII/ n fost cea mondiala :Isie ~~ confirmatii de TPI In hotariirea
4 A se vedea TPI, 30 septembrie 2003, Cauza T-203/0i , M111111f dt !IIIli multe intreprinde'IIceoarece calculatoarele ~i serverele sunt
. are opereazii Ia ni 1 d'
francaise des pneumatiques Michelin c. Comisia (Michelin II) . lll ' ' II f ompaq, ~i sunt viindute Ia scara mo . " ve ~~n ml, precum
cauza, piata geografica relevanta a fost considerata piata francc:t 11 1 I ,.1 costurile de transport i restri .~dmla ..comisJa a retinut, de
rilor de schimb pentru vehicule de mare tonaj. In practid\, d11i tllld l cntivii iar realizarea u ~ . cfule Ia Import nu constituie
. ' nor vanante ale pro 1 ~ . .
restriinse ale pietelor geografice au fost criticate de catre intrq1111' 11 '1 ltlprczmta un obstacol,m ca1ea comer r - .. grame or m hmb1
mari. Acestea au sustinut ca sunt dezavantajate fata de intreprindtlll ''""~tn Europeana Report C .c~a Izam acestor bunuri. A
'' It I' . - ' . on ompetJtiOn Policy 2004 p ., I
in situatia in care opereaza pe teritoriul unor state mici. A~a C\111 1 " ' ' 111 opeana, Comumcarea Comi : .J
mentionat, prevederile art. 102 TFUE se refera la comportamentdt 1l '" tn sul dreptului comuni'ta 1 Siei pr.Ivmd defimrea pietei
r a concurenfei, 32.
care au loc pe ,.piafa comuna sau pe o parte substantia/a 11 II
 Abuzul de pozi{ie dominantii Aspecte legate de deflnirea pie{ei relevante
166 167
.
Sectmnea a 3- a lmportanta
' aspectului temporal Jh'Ct temporar, iar pozitia dominanta a lntreprinderii va fi
, in definirea pietei relevante , 1111lizata pe aceasta perioada.
I> asemenea, timpul va avea importanta, a~a cum am mai pre-
1 11 , Ia aprecierea existentei interschimbabilitatii din perspectiva
. . . elevante trebuie sa tinem COtll ol ltl\ i sau din perspectiva cererii 1.
Uneori, la defimre~ ~te!~t r b T dacii piata are un car II I
aspectul temporal!' adt~a sa sta 1 tm , Itt cazul barierelor la intrare, care influenteaza determinarea
1 ta: himbabilitatii din perspectiva ofertei, daca perioada de timp
permanent sau temporar . . .. , are rogramarea sau monwul
Printre exemplele de sttuatu mhc' .t.Pa poate afecta delimilu 11 111 considerare este prea mica, acest fapt poate sa conduca Ia

1n care are loc pro uc,

d tia sau ac tzt 1
f .
,
, unor servicii care mn I 11 I tl.nrea existentei unor bariere la intrare ridicate ~i la inexis-
. f m (i) urmzarea
pietet relev~nte amm ~ ,3, ii roductia unor bunuri care Hilt
, 'l' ntcrschimbaJ:>ilitatii din perspectiva ofertei.
treaza ,p~n~.ade de.var{ /.~ )ifuatia produselor-inovatie ~i (tt l
treaza vanatu sezomere ' t m; s .. . d s
. , t generatu de pro use .
intermediare, sttuate m r~ . .. t mporale poate avea r h . II Secfiunea a 4-a. Aspecte privind definirea
r a dtmensmnu e
A~adar, ana tzar~ ~ . . h'mbabilitate 1ntre produ h piefelor complementare
atunci cand ?u , extsta !nters~ 1 d de timp sau atunci dind 1111
'serviciile ofente~m ~umtte p~:~i~~li~atea sa furnizeze produ~ h
zorii sau producatoru nu au p , . da~ de timp hiitl hl\11 produselor secundare poate fi definita ca fiind aceea a pro-
. . 1 pe mtreaga penoa
serviciile la ~cela~t mve ' .t t" piata relevanta va nv ' t.,, nrc se achizitioneaza din cauza detinerii produsului primar,
considerare. In toate aceste st ua,u, ,
11111 produse fiind complementare. In aceste situatii, la defi-
1' 1 ll'i relevante trebuie sa tinem cont de pietele secundare, iar
- - - - - - - - . - .- - - - . - 74 . p Craig, G. de Burcu. 111 111 11 le perceptia cumpiiratorului ~i de posibilitatile lui de
J A se vedea V Aorah, op. ctt., p. , .
txi tente la achizitionarea produsului secundar, pot fi
9~7.
2
p. . 1978 Cauza 27/76 United Brands .Colli/' II ltvi definitii .
- CEJ, 14 febmarte , ... 27 InS Deleanu eta/., op. ctt., p II It v 1 fi definita ca fiind o piafa unitara, in situatia In care
United Brands Continentaal B~, b, .lor nu are un caracter II 1111
Tt pmta anane 'llon il ia in considerare durata de viata a produsului primar,
aceasta cauza s-a stab1 ca
1
t' , du se aproximativ Ia accht 1
entru banane men man - ") I t'osturile implicate de achizitionarea produsului secundar
oferta ~~ cererea p . . , ved~re (batn1ni, bolnavi, copn .
In cazul consumatonlor avutt m I . blic exista anumite IWI I 11tl nchizitioneazii produsul primar. In aceste situatii, cre~te-
3 De exemplu, in caz~l transportu m p~ d serviciile de transplll ~ttlll produsului secundar ar fi dus Ia scaderea vanzarilor
varf (orele diminetii, In zilele de lu~ru~, c: zilei. Pentru dilaWIII
3
tilt primar . In aceste situatii, cumpariitorii privesc bunul
sunt mai solicitate fat~ ~e alte per:oa e existe interes pentru Sl't I
nevoie de aceste servtcn, poate sa nu, f .
1 afara orelor de var . .
transport care au oc m d . . or fructe sezoniere ext~ II "'
4 De exemplu, In cazul pro ucttel un . a 1 dt t\ S. De!eanu eta!., op. cit., p. 120, ~i Office of Fair Trading,
. , I 'le de vara ~i cele de tarn linlllon - Understanding Competition Law, 2004, p. 20.
semnificatiVe mtre um . .. t fu a sa cheltuie pe produ~r h I
s In cazul ace.stora, chen~n ?~ re pa~itia unui produs-inovoth '" I /ol1ir Trading, Market Definition - Understanding Compe-
I, p. 23.
l Ill
pe piata pentru ca sunt c?~~m~~. e a oti~ ca detin o variant~ IIIII
apropiat sau refuza .ach~zttta: I m ~or apropiat .pentru generu\1 ' "' ~ mplu constituie piata imprimantelor ~i a cartu~elor pentru
1
produsului ~i II constdera un m ocm 11111k s-a dovedit ca este avut In vedere de ciitre cumparatori
produse. lnt utunci cand achizitioneaza o imprimanta. A se vedea
 Abuzul de pozi{ie dominantii
168
. . ca e un sistem. Pentru o asemt'''' '
Primar ~~ bununle secundare p~ fi . t de mare dintr, I
( n numar su 1c1en ,
apreciere, . co~s~~atoru .~ . te referitoare la durata de vi I'
trebuie sa detma mformatn pertmetn care trebuie ac.hizitiollut
la frecven a cu Capitolul III
produsulm pnmar ~~. t 1 . duselor secundare trebuie .. II
produsele secundare, tar pre,u pdro 1 . rt'mar In asemenea silllltlll onstatarea existentei unei pozifii dominante
. 1 pretul pro usu m P
relatlV propoqlOna cu . . . va cre~te pretul prodttt.l sau analizarea puterii de piata
producatorul produsulm pnm.ar nufecta reputatia ~i posibililtt
secundare, daca acest lucru 1-ar :;t

atragerii unor noi cli~~ti. lti la in situatia in care cunll"'

Piata va fi d~fi~~ta ca un~:S~l primar poate ulterior sa opl
torul care a achlZl!lO~at pro ~ 1 P.t . compatibili cu pmdll
intre un numar restrans de m ocm on,
primar. .~ . tii dualista in situatia in care prod II
Piata va fi defimta ca.oracu toate produs~le primare' . lilt
secundare .sunt ~o~pattbt e d ~ reprezinta o piata distill\1 1
asemenea tpoteza, pmta secun ara . ,., rna data in Tratatul de Ia Roma, definirea ei revenind insa in
piata produsului primar.
N'~iunea 1. Considerafii generale privind nofiunea
de pozifie dominanta
'"'' de Ia inceput trebuie sa precizam faptul ca notiunea de
11 1 dominanta este un concept pur juridic, acesta aparand pen-
111litate jurisprudentei instantelor europene. Totu~i, conceptul
111111i al puterii de piata poate fi considerat un etalon in masu-
1pozitiei dbminante.
1 ttlvit definitiei formulate in jurisprudenta CEJ\ pozitia
1111\llti'l reprezinta ,o situatie de foqa economica, detinuta de o
ttllldcre, de natura sa fmpiedice men{inerea unei concurenfe
11 11 piafa relevanta, permitandu-i sa aiba un comportament
,,. fntr-o masura apreciabila independent fata de concu-
1 l'licntii sai ~i in cele din urma fata de consumatori" (s.n.f

11/l,rl Brands Company ~i United Brands Continentaa/ BV c.

r.~ . InS. Deleanu eta/., op. cit., p. 113, ~i European Commission,
. . ComlSiet,
D ectzta . Cauza Pe lI.k
) an c.
Kyocera (X.XV'h 1\ll'' "'I" lltion, DG Competition Discussion Paper on the application of
' til' the Treaty to exclusionaty abuses - Public Consultation,
Competition Pohc~' 1995, p. 1 .ecizia Comisiei din 8 decemloll
40
'005, 20.
1 A se vedea, m acest sen~, D . Hu in Cash Registets It .I
l11l(l11 data de jurisprudenta europeana difera In mod semnificativ
Cauza 22/78, Hugin Kassaregtste;;~ ~2 f7 ianuarie 1978), "''" 11111 ricana, unde pozitia dominanta este definita ca fiind puterea
misia Comunitiifi/or Europene ( 'd t 'pt'ata pieselor de schllnl t 11 ollt prctul ~i de a exclude concurenta, definitie care ne duce cu
d 1 a fost const era a .
relevanta a pro usu m d . tatea Hugin Decizia COtld I '" <'onceptul de putere de piata. Totodata, conceptul de pozitie
. . d [; bricate e socte ,
ma~mtle e scns, a . definitii unitare a pietei. ln II\' ' toll N lcfera numai Ia pozitia dominanta a ofertantului, ci se poate
criticata pentru neadoptarea unet . .
se vedea P. Craig, G. de Burca, op. ctt., p. 745. h pozi(ia cumparatorului care, In cazul unui monopson sau
 Constatarea existenfei unei pozi{ii dominante
Abuzul de pozifie dominantii
170 I' 171
dominanta exista nu numai atu .
11/': tfta
t nttr:t\ are o putere de piatii ab l C fi' ~c1 cand ~~treprinderea in
A A

Criteriul eel mai important in determinarea pozitiei dominanlt

potrivit definitiei jurisprudentiale, pare sa reprezinte caract '1111 ' ~~ In situatia In car~ lntr:o ~nade;md mtr-o poz1t1e de monopoll'
independent al comportamentului intreprinderii. In ceea cc 11 tll/c 'l.lren{ei fiirii eliminar P. leva are doar puterea limitiirii
ea ez tota a A "adar
prive~te, suntem sceptici in privinta luarii in considerare a indept 11 '
It lin concept mai larg _.] " ' poz1fta dominantii
dentei ca ~i criteriu major pentru determinarea existentei 1111~ 1 . , ueca1 monoopolul putand . .
II ttnlm m care intreprinderea nu . ' extsta chmr ~i in
pozitii dominante. Suntem de aceasta parere pentru ca independ111 I till venitii din partea intre . d p~~te 1gnora sau n~socoti concu-
ta completa a unei intreprinderi fata de concurenti, clienti ~i C(lt1' 11 1llltinante pot invinge con prm er; o~ concurentez. Intreprinderile
matori este Un }UCrU greU de imaginat in practica, avand in Vl'lh I II oti3. De asemenea curenta, msa foarte putini dintre ei o pot
faptul ca monopolistul insa~i depinde de curba cererii, de 1 111 ' constatarea pozitiei do .
' n Ioc dacii aceastii putere d . mmante nu poate
v

trebuie sa tina cont in stabilirea pretului sau de monopol. A. 11o Ill prinderea dofninantii t b ~ PtaJa are un caracter tranzitoriu.
II re me sa fie capabil
independenta de care ar trebui sa se tina cont in stabilirea exisll-111 a sa-~1 mentinii
v -

unei pozitii dominante ar trebui sa fie cea care se refera la po~ih11

Iw e peste nivelul competitiv4 t .
ll lvil (de exemplu prin d pen ru o penoadii de timp semni-
tatea ridicarii pretului peste nivelul care ar prevala in condi\11 ' re ucerea productiei proprii sau prin
concurenta1 . In acest context, puterea de piati:P, ca ~i concept
nomic, consideram ca serve~te eel mai bine pe post de 1111 1
I '
pentru determinarea existentei unei pozitii dominante. 0 lntr 'I''' f\ se vedea Hotariirea CEJ din 23 ..
dere dominanta este o intreprindere cu putere de piata Cl\1 1 tl/lll'/' ~~i F.
Elser c. Macrot G bH apnlte 1991' Cauza C-41190
'H , on m apud S D f, '
.1 2. In aceastii cauzii Oficiul ' . e eanu eta!., op. cit.,
I I (IIi\) detinea pozitia de mono ofe~er~l Ger~~n, ~entru Forta de
posibilitatea sa mentina preturile sale peste nivelul care ar 1)1 '
in conditiile unei piete concurentiale sau sa limiteze produ 'II 1 I " ' muncii potrivit u'net' I . p p ptata acttvttattlor de plasare a
calitatea produselor fabricate de catre ea, !ara ca acest co111111'1 ' egt germane pent
lllo nl ure care conferea dre t I I . ru promovarea angajiirilor
ment al sau sa aiba efecte prejudiciabile in ceea ce o prive~1 -. , . P u exc ustv de desfii
' tIVlt :1\'l oficiului amintit I' I - . a~urare a unor aseme-
'
La evaluarea pozitiei dominante, principala preocup 11 n sensu ca ex1stent ..
' I 'l.llmerea
1 monopolul m, ct doar deti ,a putem
de piata
nu
reprezinta determinarea faptului daca exista presiuni conc111 'Ill lilt lll lve, a se vedea Hotanirea CEJ d' i nerea u~et cote de piata
suficient de puternice exercitate asupra intreprinderii in 1 ,, I llliC'd Brands c. Comisla C I ~~ 4 februane 1978, Cauza C-
11'1 din 14 decembrie 2005 ~egere 978, p. 207, precum ~i Hota-
' t ! 'ulegere 2005 p 5575 , auza T -210/01, General Electric c
oligopson, poate influenta pretul produselor prin reducerea V\>ltll ' , pet. 249.
I vudea J T Lang Some As t f
achizitiilor sale. A se vedea ~i OCDE, op. cit., p. 81. nlitrust Law For,dham I tpec s. o Abuse of Dominant Position
' n ernatwnal L F
1 A se vedea, pentru o parere asemanatoare, JP. Ayevodo, tv/, If
"l;ud D. Chalmers et al., o . cit aw oru~, no. 111979,
Dominance: Meaning and Measurement, European Compelilhllt I rilllpany ~i United Br~nds ., p. 9~8, precum ~I Cauza United
Review, no. 363/2002, p. 364, apud B. Jones, A. Sujrin, op. cit .. 1 ''" ( /v. Fabian C F. C

C~ntmentaa!
' osta~ B Iomtii
BV, 113, a.pud
precum ~iF. Russo eta/., op. cit., p. 113-114. u' I lls~:ussion Paper 27 , . : 'op. Cit., p. 123.
2 Office of Fair Trading, Assessment of Market Power - Und 1 t
, , precum ~1 D. Chalmers et al., op. cit.,
Competition Law, 2004, disponibil online pe www.oft.gov. uA 1
tlltma de specialitate s-a retinut
~e ~a m~elul
11h v

Discussion Paper, 22; European Commission, Glossary, p. 31 : I "' tltrl costului marginal A pretului competitiv
op. cit., p. 11; S. Weatheri/1, P. Beaumont, op. cit., p. 728, 737; I' "I' l' il., p. 308. . ve ea, m acest sens, B. Jones,
G. de Burca, op. cit., p. 948; Comisia Europeanii, Comunicar 'II t
~ l dca, de exemplu Hotariirea TP .
Orientiiri privind prioritiifile Comisiei fn aplicarea articolulul I ll/ () I, General Ele;tric C . . I dm 14 decembrie 2005,
Tratatul CE Ia practicile de excludere abuzivii ale fnlt Tf'' I I unde societatea in cau~a aonus~~ Culegere 2005, p. 5575,
men.mut o pozttte dominanta pe
dominante (JO C 45, 24 februarie 2009, pet. 11).
 Constatarea existenfei unei pozitii dominante 173
Abuzul de pozifie dominanti.'i
172
.luminantii colectiviil. Pentru constatar . . .
determinarea reducerii productiei concurentilor). Potrivit Comu111 l"'zitii dominante este esentiala rez ea existente~ un~I asemenea
dirii Comisiei 1 privind priorita!ile Comisiei in aplicarea art. I 0 ' IIIII' ' intreprinderi legavt . , ~ enta unor legatun economice
illll.i~~ei dominante de catre acestea f: a . e,I~erea cole.ctiva a
TFUE la practicile de excludere abuziva ale J:ntreprinderilor d01111 ' . un care sa conduca 1 d f
l'll(t -. Astfel, intreprinderile trebdie a!: de ce!la~ti ope.raton de pe
v

nante, ceea ce se considera a fi o perioada semnificativa va depiud

de natura produsului ~i de circumstantele existente pe piata 1\ h ' I lure economic ~ . se prezmte dm punct de
. ~ .
v .

Impreuna, asemem une.

vanta; dar in mod normal o perioada de doi ani va fi de aj1111 llill$i, nu este necesar ca intreprinderile ~ "entztatz colective ".
"'' Ill identic in toate privintele ci t b . sav a~opte un comporta-
pentru a se considera o perioada importanta de timp. Trebuie llll'll
tionat, totodata, ca pierderile petermen scurt nu sunt incompa1ihli lllilica comuna3 iar impre , v ' v .rbev me sa Ie apte sa adopte o
a~ent ~imdepen-
' una sa a1 a un comp rt .
cu pozitia dominanti.
In ~pinia noastra, la definirea pozitiei dominante trebuie (lin I ul , lntr-o masura apreciabila f: C d
. . ' a,a e concurenti,? chenti in cele
cont ~ide faptul ca pretul nu constituie intotdeauna elementul \''"'
curential principal, uneori firmele concurand mai ales sub asptl lll I' en t ru mm. multe detalii , a se vedea F 0 w Vo l . C ..
calitatii produselor ~i serviciilor oferite sau al inovatiei, 1l 11
I
' I" the EU, its member states and S 1 .I . d. ge aJ' ompetJtwn
aceste situatii pozitia dominanta nu se refera la posibilitatea nWil\1 ' 1\,eken, Ed. Kluwer Law I t . Wllzer an ' vol. I; J Stuyk.. B.L.P.
, n ernatwna Haga 2000
nerii preturilor peste nivelul care ar prevala in condi!ii concu' ' ' I mding, Abuse of a Dominant Pos'f ' ' ' ? 78; Office of
tiafe, ci la posibilitatea invingerii concurentilor prin internwd n 004, p. 16, disponibil online ' t ton - Underst~nd~ng Competition
u 11, 48; Organisation for Econ~~;; ofi.gov. u~) ~~Discussion Paper,
beneficiilor oferite consumatorilor, beneficii care nu sunt d1 11
legate de pret. Optam a~adar pentru o definitie mai succint n ''
I tllld Competition Policies 0 f Cooperatwn and Development,

t~ ~entru dou~
I ' II ' ( 'D Publications Paris 200.1 p wns for a Greater Coherence
mai cuprinzatoare a pozitiei dominante, aceasta reprez ' III II ''I r ccnte de pozi;ie dom' ,n p. 619. comentarii privind
gradul de putere economica cu ajutorul careia intrepriJIIf,' an a co ect1va In se t 1 . ..
'"'" I c' a se vedea I Bernaerts St Kra p c oru .comumcatulor
dominanta poate sa aiba comportamente de afaceri CC/1'1 ' I lllldcr the European consulta;ion. m :e~, trst collectJv~ dominance
vatama consumatorii, clientii ~i concurenfii fntreprinderii. II In European Commissi ec ams'?. on electromc communi-
Politica Uniunii Europene privind concurenta interzice C(llll\ 'flO'i, Ed. Office for Official ;:blic~~:~et~J~n Policy Newslett~r
tamentul abuziv al , uneia sau Jnai multor fntreprinderi" all11 I II mburg, 2005, p. 47-52. o t e European Commum-
pozitie dominanta. Astfel, pozitia dominanta poate fi detinltl ' . vedea V Korah, op. cit.
op. cit., p. 207.
81 . .
' p. ' S Deleanu, op. Cit., p. 186;
numai de catre o singura intreprindere, ci ~ide doua sau mal11 11
1111 1.1',

11 xcmplu, ~m pratica
s-a retmut existent ..
intreprinderi. In aceasta din urma situatie vorbim de o !"' n cazul denumit Cewal d'. 1997 ~
v

II ' .a unet pozttu dominante

I II IIHval au lncercat sa- eli. . m . In fapt, mai multe societati de
mme un concurent
piata pentru o perioada de 5 ani, avand cea mai lnalta rata de Cl't I II I I lilt\ de transport naval. Societatile 'in comun care ope~a pe o
'"'"' nt comun, recurgand Ia se~nare cauza au adop!at pe plata un
v

I till p rtuare ~i acordand r . . a ~nor acordun exclusive cu

cotei de piata.
1 A se vedea, In acest sens, Comisia Europeana, Comunicar 1 t
siei. Orientari privind prioritatile Comisiei In aplicarea articolulul 111 ''' ocicUitile au recurs ~i Ia ~~~~:ar~~e~ttl?r In .schimb~l loialitatii.
Tratatul privind functionarea Uniunii Europene Ia practicile de 'XI 1 h dill rcprezentantii lntreprind :1 ?UJ comJtet spectal de lupta,
abuziva ale 'intreprinderilor dominante (JO C 45, 24 februarie 20(l 1l '" P'llcticate de l~treprinderile er~~r'. ~~ care, prevedea stabilirea
2 DG Discussion Paper, pet. 26; United Brands Company ~ ~ I ''' lui de cele practicate de con~ur~~~~~nte Ia mtelegere Ia un nivel
Brands Continentaal BV, 126, 'inS. Deleanu, Gy. Fabian, .1 1 II llltrcprinderilor era astfel menit sa com~n. Comportmnentul de
B. Ionifa, op. cit., p. 117, precum ~i Hotararea CEJ din 9 noiemhli 1 " I Jlor participanti Ia lntele ere ~~cluda ~oncurentul comun ~i
Cauza C-322/81, NV Nederlandische Banden Jndustrie A/1 Hill I (h;talii G ,; t. . ~ o pozJtle dommanta colectiva. A se
' w10n 1, Op. Cit., p. 187.
c. Comisia, Culegere 1983, p. 3461.
 Abuzul de pozi{ie dominantii Constatarea existenfei unei pozitii dominante 175
174
din urma fata de consumatori. Pentru constatarea pozitiei dominanli , cfiunea a 2-a. Factorii
. relevanti
, in determmarea une1.
colective trebuie examinati factorii care dau na~tere conexiunii lnt11 pozifii dominante
intreprinderi 1 . Astfel: (i) cele doua intreprinderi pot apartine twt
luia~i grup, legaturile dintre acestea fiind structurale, cu conditin
Criteriile care pot fi luate ~ .
adopte o singura linie de actiurte pe piata, ori (ii) cele doua lnt11 : tcntei unei pozitii dominant~n sconsrder.are la determinarea
prinderi pot sa nu faca parte din acela~i grup, dar legaturile econ" ntportanta egala la tragerea unei c~nt v~:mte, ele~ nea~and o
llll'lll sa distingem intre criterii stru ;cl~Zl! fi~~le. In prmcipiu,
mice care le unesc sa le situeze pe o pozitie dominanta colecti v
activitatea lor fiind una ,colectiva". Comportamentul de coordon 11 ltll\'lura pietei sau a intreprind .. c ~~a e, adica cele care tin de
allntreprinderilor poate avea ca efect cre~terea preturilor, precu111 1 II l'l'Cle in ~alea concurentei ~n~ - ~lei _i_ntrand cotele de piata ~i
reducerea productiei, astfel realizandu-se profituri mai mari dec h "' d. abilitatile fi"rmet' de , ~t. cnteru comportamentale, care
a men me un pr t 'd'
intreprinderile dominante colectiv. Pozitia dominanta colectiva pP 111 I rcorientarea consumatorilor , ~ e, mm n ~cat pe piata,
fi intil.lnita mai frecvent pe pietele de oligopotl, unde adoptarea 1111 1 111111' . pe piata a not'lor sa~ restrangerea posibilitatilor de
concurentt A~a c
strategii comune este facilitata de ins~i structura pietei. 11, nu toate aceste criterii au i~ .o ~ um ~entiOnasem ante-
Pentru constatarea existentei unei pozitii dominante col eel 1 ll fi nd ca importanta asupr 1 p rtanta egala, cele structurale
I . ~ : a ce or comportamentale t
trebuie indeplinite urmatoarele conditii: (i) fiecare lntreprintli 1 II practlca, atune! cand se 1 ~ .
trebuie sa aiba capacitatea sa cunoasca modul In care se comp1111 II i unei intreprinderi se ~:: ~eaza c~racterul dominant al
celelalte lntreprinderi pe piata, acest lucru fiind esential pllllll '" ioarele: (l) pozitia' de iat;n co?stder~re, i~ principal,
verificarea respectarii strategiei comune, ~i presupune o p1 nt nl llnnte (2) poziti'a d . ~ p , a mtrepnndem presupus
' , e plata a concurenfl . (3) .
transparenta, unde actiunile intreprinderilor pot fi u~or urmaril' tl 1Ill' sau extindere precu , . 1 . ,I or, banerele la
exemplu, o piata de oligopol); (ii) sa existe stimulente !Willi I lft(ttl'ea pozitiei d~minant~
l lll t lntotdeauna dete
::C: t~. ract?r! care _POt ajuta la
. . t' odrn uati m considerare izolat
intreprinderi pentru ca sa nu se indeparteze de strategia COIII\111 rmman 1 ar 0 a 1' ~
adica sa fie con~tiente de faptul ca actiunea lor colectiva aduc1 111 '"''" poate sa fie adecvata2. , , na Iza coroborata a
multe beneficii pentru ei; (iii). cooperarea intre intreprinderi ~. 1 I
sustinuta in timp; (iv) reactia previzibila a concuren!ilor actu ti l
viitori ~i a consumatorilor sa nu pericliteze rezultatele ~teptatt h I I , Cotele de piata
politica comuna (de exemplu, posibile intrari pe piata ale 1111
intreprinderi concurente; cumparatori puternici, care au posibiltl >~l lrul analizarii acestora se incea ~ .. .
1ntde de piata indica puterea de . r~ca~ stab!ltrea masurii In
II Ill

sa se reorienteze catre alti producatori, in cazul cre~terii pn:\11111 I 'II ' mult mai probabi'l ~ plata. In general, puterea de
sa ex1ste In s't t"l ~
1'1 ndcre sau un gru de ~ t
produselor oferite de catre intreprinderile dominante colectiv ell 1 1
. ua.II e m care o
"" I tbila de timp o etta~ de pt~rt:p~Id~deri a detinut o perioada
ra,a n tcata.

' I'IV/'c)dea,
. pentru detalii privind aceasta clasificare , F 0 W. urage Iar,

1 Pentru detalii, a se vedea S. Deleanu, op. cit., p. 186. " ~cdea S. Deleanu, op. cit., . 189.
t 1/Jire o+ Fair 7' d' A p ' S. Deleanu et a/. op. cit
1 ra mg, ssessment of M k ' . .,
~r et Power - Unders-
Pentru detalii referitoare Ia pietele de oligopol, a se vedea /. I 11 J
2
' lllllpctition Law 2004 p 10 d' . .
a/., op. cit., p. 229-z::ll. , ' . ' tspombil onhne (www.ofl.gov.uk).
 Constatarea existenfei unei pozifii dominante 177
Abuzul de pozi{ie dominantii
176 1
1 11b in~esti~.atie au cote de piata reduse , iar cota de piata a
Astfel, potrivit jurisprudentei CEJ , detinerea unei cote de _Phi 111lrepnnderu presupus dominante are caracter relativ stabil
de peste 50% de ditre o anumita intreprindere, pe ~ penoc~d lll'casta situatie poate constitui un indiciu pentru existenta pozitiei
considerabila de timp, poate da na~tere Ia o prezumtte relat1 v tlwninante.
privind existenta pozitiei dominante ~esigur, daca nu sunt prez~ll\1 ~.entru ~eterminarea ~otelor de piata servesc, in practicii, infor-
2
alti factori care sa releve contrariul . In cazul in care cota de pltl\t llll tl.ule obtmute de la mtreprinderea aflata sub investigatie (de
d~tinuta de intreprinderea 'in cauza se situe~z~ i~tre .40% - .sou 11 mplu, datele intreprinderii referitoare la intinderea cotei ~ale de
pozitia dominanta poate fi stabili\a, daca ex~sta ~~ ~It: facton 111 I' 1 1(~, precum ~i estimarile privind cotele de piata ale concuren-
sa conduca spre aceea~i concluzie . S-a constderat ca, m afara Ull"'
ll lm); de la ~~ociatii. comerciale, de Ia clienti, putiindu-se efectua ~i
cazuri exceptionale, o cotade piata situata sub 10% nu poat ti t
dtl nte ~st.udn d~ Fiata. La ~asurarea cotei de piata, de regula,
na~tere Ia o pozitie dominanta
4
. ' 1111lcaza mformatnle care pnvesc volumul ~i valoarea viinzarilor
In cadrul analizei, de regula, se iau in constderare cotelc d
I('C clientii situati pe piata relevanta. Valoarea viinzarilor are 0
piata actuale ale intreprinderii aflate sub inves~ig~tie. Totu~i, an ,til
I

ll uportanta mai mare, in situatia in care produsele sunt diferentiate

zarea cote lor de piata istorice ~i a cotelor de ptata ale ~oncu~en\ 11 1
11
I I de celelalte produse disponibile pe piata in cauza.
se poate dovedi relevanta. Astfel, c~tel~ de piata ~c~re t~e~tstrtit l ~c~i reprezinta un factor important In evaluarea pozitiei
variatii frecvente pe o piata caractenzata de o rata malta a movu\ I l ll ll l ll~ante, de regula, cotele de piata trebuie coroborate cu alti
poat~ indica existenta unei concurente efective, unde intr p1111 11hH'I.pentru constatarea existentei unei pozitii dominante. Totu~i,
derile se intrec permanent in inovare pentru a.~~~tiga ~ av~.ns Itt\
I " PL~ta este foa~e frag~enta~a iar cota de piata a intreprinderii
de concurenti 5 De asemenea, daca concurentn mtrepnndem ulltl
" 1 IUZa. este de cateva on mat mare fata de cota concurentului

ltd mat apropiat, p~tem ajunge la concluzia existentei pozitiei

n1 n.ante. In Comumcarea Comisiei privind prioritatile Comisiei
1 A se vedea Hotararea CEJ din 3 iulie 1991, Cauza C-62/86, til
itp ll carea art. I 02 TFUE la practicile de excludere abuziva ale
Chemie VB c. Comisia Comunitafilor Europene ~i, de aseme?~~ ex '1111'1 111 prinde~il~r dominante (pet. 14) se precizeaza ca, In general,
recent al Cauzei Microsoft (COMP/C-3/37.792 - Deci~ia ComlSleJ.Elll'lll'
''' I_ de ptata. red~se sunt un bun indicator al absentei unei puteri
din 24 martie 2004). Societateafvticrosoft a fost constderata ca fimd d111
nanta atilt pe piata sistemelor de operare pen~ cal~ulato~rele personal . ' ' pl ata s_emmficah_ve, experi.enta Comisiei sugerand ca o pozitie
11

detinea 0 cota de piata de peste 90%, cat ~I pe pial<\ S!Steme\or de Op I 1111111mta ~.ste putm. pr?babtla In cazul In care cota de piata a
pe~tru servere de grup, unde avea o cota de piata ~e aproximati~ 60%. 111 pnnderu este ma1 mica de 40%. Totu~i, Comisia va interveni

2 A se vedea in acest sens, Hotararea CEJ dm 5 octombne 1988, ( II"
c 247/86 Soctete Alsacienne et lorraine de te/ecommunicat/u/1
d 'electronique (A/sate! c. SA Novasam), Culegere 1?88, p. 5987; .r~ol 1t
CEJ din 3 iulie 1991, Cauza C-62/86 AKZO Che"}te BV c. Com1~1~", ,'
gere 1991, p. 3359; Hotararea TPI din 7 octombne 1999, Cauza I
Irish Sugar pic. c. Comisia, Culegere 1999, p. 2969, pc~. 20.
3 United Brands Company ~i United Brands Contmentaal BY , I
lll utia..ln care, de~i cota de piata este inferioara acestui prag,
"' 11 rcntn nu pot exercita presiuni eficace asupra comportamen-
11 1111ei lntreprinderi dominante, de ex:emplu, in situatiile in care
'"' . e con.frunta cu limitari importante ale capacitatii de
d11 '\I C. Prectzam lnsa caaceste comunicari ale Comisiei nu au

s.
Deleanu, Gy. Fabiim, C.F. Costa, B. Jonifa , op. cit., p. 114. , llolt\rarea CEJ din 13 februarie 1979, Cauza C-85/76, Hoffmann-La-
4 A se vedea Hotararea CEJ din 25 octombrie 1977, Cauza < ''
'omisia, Culegere 1979, p. 461; Hotararea TPICE din 20 ianuarie
Metro c. Comisia, Culegere 1977, p. 1875, pet. 85-86, pt'~' il "
1 1 ,, 1

< 'auza T-340/03, France Telecom c. Comisia, Culegere 2007

s.Deleanu, op. cit., p. 189; 0. Manolache, op. cit., p. 366; DG Dt:tl II
I P '( .. 109, ~nde l~trepri~dere~ detinea o cotii de piatii care era de op~
Paper, pet. 31. "' 1111tlne decat cota mtrepnndem concurente imediat urmiitoare.
5 DG Discussion Paper, pet. 29-30.
 Abuzul de pozi{ie dominantii Constatarea existen{ei unei pozitii dominante 179
178
forta obligatorie, ele doar orienteaza activitatea autoritatilor na1lo
nale din domeniul concurentei ~i a instantelor nationale, iar H,.u H = indexul Herfindahl H > 1800 = piata cu un grad de
cum se precizeaza in parag. 3 din acest document, acesta .nu : 1 N = numarul concentrare ridicat
dore~te a fi o interpretare a legii ~i nu aduce atingere interpret 111 !ntreprinderilor IOOO < H < 1800= piata cu grad
date art. 102 de catre instantele Uniunii Europene. concurente pe piata de concentrare medie
sl = cota de piata a firmei i H< 1000 = piata cu grad de
concentrare scazutii
H=O- concurenta perfecta
2. Barierele In calea concurentei H=lO 000 - monopol pur

In literatura de specialitate, in contextul analizarii puterii de pi I

a intreprinderilor se face adeseori referire la factorul barierelot' 1l Figura nr. 9. Indexul Herfindahl
intrare. In ceea ce ne prive~te, ne-am raliat opiniei profesorului 1'11111
Samuleson ~i am considerat necesara adoptarea unei terminolnl'll Ed S hSursii:
~
adaptare dupii RA Arnold
. , Econom1cs
.
care sane ofere spatiul necesar pentru analizarea tuturor aspect In . out - estern Cengage Learning, Mason, 2008, p.' 53 7.
Care pOt faVOriza Cre~terea COtei de piata a unei intrepr~nderi II
llnrierele in calea concurentei re ~ .
mentinerea acesteia la un nivel ridicat, dupa caz. Astfel, pi ll plltw rivalitate intre intreprind~rile c prezmta fa~ton care previn
conceptul de bariere fn calea concurenfei trebuie sa intelegem 1111 II" I. ntand cea mai importanta~ ~re opereaza pe aceea~i piata,
factorii care contribuie la reducerea intensitatii concurentei s 111 sursa a concurentei im fi I
"' weferat utilizarea conceptului d b . A , per ecte .
numarului de producatori prezenti intr-o anumita industrie,1
f)), 11 tnd In vedere faptul ca intensitat:a artere m c~lea _concurentei,
posibila aparitia unei concentratii economice mai mari . lllliln piata nu este legata doar de rez~~ncure~tet extst~nte peA o
Gradul de concentrare al unei anumite piete poate fi masumt IIII I noastra :5 t .. p ta banerelor de mtrare. In
ajutorul Indexului Herfindahl, care ajuta la determinarea graduli11 ' ac oru care pot fi calificati b A
,, "' ntei includ <=i 1c.act .. 'd . . ca anere m calea
om const eratt in m0 d t. d' .
sfer~ . ~
" '
control pe care o intreprindere sau un numar restrans de intreprind II' de intrare, dar au . ta tfJOnal ca

"'1 1 1~~~~~~;7i c::g~~~lacto;i ~~~:r~ac~~~~~f~~~~;~;i i;e~~~~

0
11 exercita asupra deciziilor privind pretul sau nivelul de produ1
intr-o anumita piata. Valoarea acestui index este egala cu . 1111
cotelor de piata (exprimat in procente) la patrat a intreprind ., 11 IHJ'lJ verticala, acces fa~~c~: ~~vi~~fat la ?Iaterii _rrime,
1nlci (resttictii legale _ d t . P . etc.) ~ factorz non-
1
prezente pe o anumita piata (a se vedea Figura nr. 9). 1
ill!electuala: 1
. rep un exc ustve, drepturi de propri-
' comportamentul sau st t A .
lpt t. clominante - refiuzul de a fu rmza . materi
ra egta
mtrepnnderii

H ul dl' ruinare, prestatii cuplate rab t . I pnme ~senttale,
' lv ubuzive loialt'ta.tea d ' ~ a un, contracte de dtstributie
e marca etc ) '
I'' dcosebire
. 1e A
de baJtere m calea concurentei
b . l I
~~prezmta factori care previn sau impt'edtc'a- m _artzere
rareae pea

1 A se vedea, pentru definirea conceptului de bariere 111

I Ill, p. 569.
concurentei, P.A. Samuelson, W.D. Nordhaus, op. cit., p. 566.
 Abuzul de pozitie dominant a Constatarea existenfei unei pozifii dominante
180 181
piata a unor noi concurenti 1 Concurenta potentiala (sau inll-t I"' piata. Teoria are rolul de a s bl' . .
2
schimbabilitatea din perspectiva ofertei) reprezinta o constrangc t l'ntcntiale
. u lt~Ja
In determt'narea carac t eru m c tmportanta
concurentei
. .
concurentiala importanta asupra lntreprinderilor, care poatc .11 lutu~J, teoria are lt'mt'te1e et. pentru c- ompettttv
d al unet ptete
previna recurgerea la anumite practici abuzive. nhtllopolului natural, piata nu fl - 1 a, e e~emplu, in cazul
Analizarea barierelor la intrare prezinta relevanta In cadtlll Itt lite pe piata. Totodata- , o _era oc pentru mtrarea unei alte
. , ea nu tme cont d
determinarii existentei pozitiei dominante, datorita faptului c 111 l'llttnlor irecuperabile , . e extstenta eventuala a
situatia In care ne aflam In prezenta unor bariere scazute la intn111 ' "' xistenta in functie d:are_ ~ot face mtra~ea, dificila sau chiar
manmea acestora 1 ,
pe piata, chiar ~i existenta unor cote de piata ridicate al' It II rele Ia intrare sunt ridicate . . . n Ipoteza m care
irelevanta, pozitia dominanta neputand fi retinuta, posibilitilh lo"iupus dominanta sa me f - ' probabthtatea ca intreprinderea
intrarii pe piata a concurentilor lntreprinderii reprezenH\nd II 111ai mare. In prezentanu,ma pbre~urile peste nivelul competitiv
- . , nor anere Ia intra 'd' ..
111 uanta se poate reti'ne
constrangere suficienta pentru aceasta sa actioneze competitt I , 'ch'tar~t. ,m sttuaf
. ' re n tcate, poZitta
'
Invocam In sprijinul nostru teoria piefelor contestabile, definit tl 1 unt atat de ridicate. ,tam care cotele de piata
Baumol, Panzar ~i Willig In 1982, potrivit careia chiar ~i pielck d l'ot~ivit unei alte opinii, barierele Ia . . - .
monopol pot fi considerate concurentiale In masura In 1 111 llolp1'1!1derea stabilita pe p' t- mtrare extsta on de cate ori
. ta,a are un avantai
barierele de intrarc pe piata sunt scazute, concurenta pot ll\1 11 "' III'Cntilor potentiali , pentru ca- se afl-a de1a . ~ concurenttal
t- . asupra
putand sa previna situatia defavorabila pentru consumatori In 1 11 IIIIi' drepturi Speciale sau .. J ~e pta,a on pentru ca
monopolistul ar acumula profituri de monopol, In urma aplit ~~ lhi litatea de intrare a unoar: atcces_ pnvtlegmt Ia materii prime2
r m reprmderi
4
unor preturi excesive de vanzare . Intrarea pe piata a ""'l j, nntura pietei in cauza Astfel 1 . no~ P?ate fi mfluentata
concurenti trebuie analizata dintr-o perspectiva dinamica, av nd " llrizata de existenta un~r cont;ac~ ~Ituatt_a m care piata este
vedere ca prejudicierea consumatorilor poate avea loc nu ntlfll 11 pdnderea care dor'e"te - . e mchetate pe termen lung
" sa mtre pe c b . '
ipoteza In care intrarea de noi concurenti pe piata nu are lot'. 1 1 "'' tllttl relnnoirii acestor co t I pta,a tre me sa a~tepte
In ipoteza In care aceasta nu are loc In timp util, fiind 'int ' ' ' ' pinta aflata in expanst n ractel. ntrarea va fi mai probabila
une, aco o unde e t
'Astfel, se va verifica daca, cand ~i cu ce efecte va avea loc inlt " pt ndere sa-~i .. dezvolte o clt'ente ,-a d ecat mat u~or pentru_
, pes e piat-
0
' ll 11 . Factoru care pot fi consi '. . . ,a care se afla
lpll l de definitia data a t . der_att ?anere Ia mtrare depind in
1 Glossary, p. 17, precum ~i Hotararea TPI din 28 februarie 2002, I lltdll l sau de .polt' tJca Uces. et ~otmm, aceasta fiind influentata
T-385794, Atlantic Container Line Ab $i alfii c. Comisia, Culegllt \ ' munn Europ '
I '" situatia in care l't' . ene pnvmd concurenta.
p. 875, pet. 1084, ~i HoHirarea TPICE din 23 februarie 2005 , ' 111 po t tea concu r 1-
" Ill ~~ posibilitatii pentru intreprinde 'I ren,~a. a -are In vedere
282/02, Cementbouw Handel & Jndustrie BV c. Comisia, Culeg ll
n e m~ci sa concureze pe
'
dtftnitia data barierelor I . t
p. 319, pet. 219.
2 A se vedea Office of Fair Trading, Market Definition - Undllt thu
I II, .dintr-o perspectiva aet~~:~ :avfi ma_t cuprinz~toare3.
Competition Law, 2004, p. 15 .
I llldtcatorii care arata fi . ~ca, b~nerele la mtrare nu
, e tctenta mtrepnnderilor stabilite pe
3 A se vedea ~i OCDE, Competition and Barriers to Entry, Ed . 11

Publishing, Paris, 2007, p. 2 ~i urm.

4 Astfel, teoria economica ~i practica din ultimile decenii 11 ol
' v .c:ca, ~n acest sens, M. A1otta, op. cit., p. 73
faptul di pietele pot functiona bine ~i In conditiile In care p pi I ' v <ea, m acest sens WJ Baum 1 .
prezenta o lntreprindere dominanta. A se vedea, pentru mai mull ,t l'lllilsorului G St' l : . . o, A.S. Blmder, op. cit., p. 220
, . rgel, apud D. Harbord T H h '
G. Niels, H. Jenkins, J Kavanagh, Economics for Competition I '" 1 l, )(lt m European Compeft' p r oe n, Barners to
Ed. Oxford University Press, Oxford, 20ll, p. 180, 11'" '" II 'nnomics, nr. 14, 1994, p.'4'~;. o Icy, International Review of
M.M. Dabbah, op. cit., p. 327; G. Comanor eta!., op. cit., p. 229. ' \ t~d a V Korah, op. cit., p. 15 .
182 Abuzul de pozitie dominanta Constatarea existenfei unei pozi(ii dominante 183
piata 1 Barierele Ia intrare sunt acei factori care nu au Ia h 1 11onceptia larga a fost criticata in d ~1
eficienta economica a intreprinderii, care sunt artificiali ~i 1111 "' 'l derat ca exprima o atitudine . oct~m~ _Pe~tru .ca s-a
previn ca fortele pietei sa opereze in sensu! erodarii pozitiei lutt I ''Ol'i ca fiind bariere Ia int ~nterventwmsta, 1denttficand
prinderii presupus dominante. De asemenea, intr-o conceptic 1 u '' In mod obi<=nuit pe p t~ared 111IJ oace cu care firmele concu-
.,. Ia a ( e exemplu bl' 't .
opteaza pentru o definitie restransa a notiunii barierelor Ia inlt lll Ill t'Cputatia intreprind ") , D ' pu . ICI atea agrestva
em e asemenea e t~ 'b'l'
dintre costurile de intrare pe care o intreprindere nou-iul1 11 11 11 rii gre~ite a existentet' u . ' xts a. post 1 ttatea
, nut comportament abu A
trebuie sa le suporte Ia intrarea pe piata va considera ca llt1 I urc pozitia dominanta a fost identifi ~ A ztv, ~~ sttuatm
I ll poate sa aiba un efect defav~ata. m mod gre~tt. Aces~
2
bariere doar pe acelea care nu mai pot fi recuperate in C<llltl
care intrarea se dovede~te neprofitabila, iar intreprinderea v ' '" trrcntial datorita faptul . ~ A rab!l asupra procesulut
nevoita sa paraseasca piata3 . Astfel, ceea ce este relevant 111111 II nr~enlntate 'de posi~;li~a~e~ntr~prinde!i.l~ efi~iente . se pot
cand se evalueaza pozitia dominanta este daca intreprindercu I'" npmtament abuziv in privint 1 2 onstatam extstentet unui
. ,a or.
fi profitabila, daca exista o cerere suficienta pentru produ 1lt lu, r, a~a cum CEJ a mentionat
nl nuuta in sine nu este ileg I~ . d m repetate randun, pozitia .
A A

oferite de intreprinderea care intra pe piata, astfel incat o r 7ut "

cere fireasca a capitalului investit sa fie asigurata. Pe scurt. 1111 tl llnci ciind se evalueaza~a a, .ctt oarbex~loatarea ei abuzivaJ,
exts enta anerelor Ia . t
abordare economica a barierelor Ia intrare vor fi considerate, 11 tl ' "'~ l c doar constatarea ozitiei , . . m rare, se
doar factorii care previn intrarea pe piata a intreprinderilor 111 I I lll!li de pozitie domt'nanpta~4 , dl.ommante, nu ~1 constatarea
, ana tzarea naturii
eficiente ca ~i intreprinderea presupus dominanta. lltlreprinderii efectuandu-se intr-o eta ~ ~omportam~~-
intr-a conceptie mai largii, apropiata pozitiei Comisi,l l'll tdentei CEJ5 p t fi .d . pa ultenoara. Potnvtt
Curtii de Justitie Europene (CEJ), barierele de intrare cup111 1 h I i~plicate' doe 1 ch~n~t~. erate banere la intrare: investitiile
ac tzt wnarea mi'I 1 d
factori care previn sau impiedica intrarea pe piata a intrepd1uh ' "lll'll surselor de aprovizi~nare econoJ ~~cedor e productie,
care nu sunt Ia fd de eficiente ca !?i intreprinderea p1 1 1 I tlvl lld organizarea unei retele ~omerci~~~ e e scara, cheltuie-
dominanta. Barierele de intrare includ toate costurile pl 1 1 .1 ll'ltare, cheltuielile pe c~re le implica~ .adec.vl atfie, can:panii~
intreprindere nou-intrata trebuie sa le suporte pentru t't ttll nscun e manciare ~~
intrarii sale pe piata Ia o scan1 eficienta.

I v..:dea D. Chalmers et al.' op. cit., p. 1044

I
In acest sens, a se vedea ~i R. Schmalensee, Ease of Entry
A

vcdea P Cratg, G. ue ..1

Burca, op. cit. p 95 3
Concept been Applied too Readily?, Antitrust Law Journal, no, " vcdea Hotiirarea CEJ din 9 . ,.. .
p. 41, apud D. Chalemers et al., op. cit., p. 1011, precum ~i P. ( 'ntl ,, 1/nndische Banden-Industrie-;;~~;1~~1e 1983, .~auza C-322/81,
II III eta!. , op. cit., p.
Bzlrca, op. cit., p. 950-952. intr-o asemenea conceptie, economiih d 190 . c. ComiSia, 57, precum
ale 'intreprinderii, caracterul distinctiv al produselor oferite de a 'I' ll 1 1 ' IIIII xtul reformei actuale a dreptului euro e .
tatia 'intreprinderii, avantajul tehnologic, drepturile de proprietu\l1 ' " ' ''I' IU11eliorarea competitivitiitii econo . ~ an ~I ~?ncu.rente~ care
ala nu sunt considerate bariere Ia intrarea pe piata. Autorul re, 11111 lllul' care nu sunt necesare ,i car mi:1 ~m~nn, prm ev1tarea
aceste avantaje pot fi cu greu obtinute de catre 'intreprinderen 1111t Ill p '(Ci interne o viitoare ~ d e pot. 1mpiedica concurenta ~i
eel putin petermen scurt, 'insa considera ca acestea au Ia bazlltuudlll '''" s~ fie nec;sara IAn cat otr !are mm nuantata a barierelor Ia
on ex u actual 'insii t b ~
de functionare a 'intreprinderii din punct de vedere economic. "J JHIIdcnta CEJ oi practica de . . IV .. r~ Uie sa avem In
2 Pot fi asemenea costuri cele necesare pentru achizitionar 11 tuljl ' " C1zrona a a Com1s1e1
"' dya
Ill \' D I
Umted Brands Com .
.pany ~1 Umted Brands Continentaal
de productie, costurile de publicitate, investitiile In activitafi dr 11 1 e eanu et a/., op. crt., p 117 .
dezvoltare. llid 'll lndustrie-Michelin, pet SS-59 precum ~1 M~ Nederlan-
3 A se vedea S. Weatherill, P. Beaumont, op. cit., p. 739. . ' DG Drscussron Paper,
 A bu;:u/ tit11 o:l(lt r/nm/litlli/tl
nstatarea existen{ei unei pozi{ii dominante
185
A tea definitiilot dat() bnri\ ll'lllt "'
. 1
li verstta lor legate d o d lini!l lltllll fH ' , unt r eduse, iar accesulla acestea este indispensa-
0' ente ura eficient pe o anumita piata. Accesul privilegiat
ve~' de intrare nc-au lnd lllltlt( ''1'1 '"'
"1"
1111
irjerel.orxtor In vedcrn pr 'zcnll'ii llltltitL' 1
P?ate exista, de exemplu, in cazul intreprinderilor
I~" ~or po~u ' . ' tl - De asemenea, o re{ea de distribufie foarte
11 , vvP estrangere a coHcllr n~ct. 11
P reprezenta o bariera in calea concurentei, daca
~~~~ 1Je' ce urmeaza vom nnalizu o ptlllt 11 1111 '
rev cole I cia este practic imposibila sau extrem d~ dificila
1 1
C jil , 11 care acest Iucru nu este de dorit din motive de
. 9~9 1
~Ill II It (aceasta este situatia, de exemplu, In cazul retelei
I JJ!ll'iere in calcn collclli'CJl t\ 1'1 u' I 111 butie a apei).
1J
111'1
a11l
1
/lie de scari'i nu ca sursn scndtJt '1 in calea concurenfei de natura non-economicij
Jll/111 . '
1111
1 11 1 ~ unitate de produs, odntn ill ' 1 1 "'''' de proprietate intelectualiP pot fi percepute ca
11idlt' 1:1itrlcate. Econo111iile de scarA l ltl til 11
1 11
j il 1 ~illi1 1 1,11111 minimll .(i icnta Ia caru lrhnl
1
It c oncurentei doar ex post (dupa acordarea acestora),
1
111 ttll . f' ' I 11 II " ca limiteaza concurenta In favoarea intreprinderii
1 ~~~~~
11 ,1(1ol lncat ac nsw sa J~e c tctot~ '
1
11ltl ' ttmcuren~iul11 pcntru lntrcjWIIIIltt I
11 ' H . PUte ex ante (anterior 'acordarii acestora), acestea
1111
1' 1-11 111 11'1'':,,,.\l unui niv I de produc~io vlnlt l 1
1 It rnulent pentru intreprindere de a in ova;
1
1111 ~(i\l ' l ' X ' l "llfurife legale pot sa constituie o bariera Ia intrare In
1(11\~ ( I (llilil ltda 11 ll lll(l'atu Ul Sct Op I II [II ' 11
'' lirniteaza numarul lntreprinderilor care pot opera pe
1111 11' ' ,111111 111 plurderc: . . . ., 1
P '1 , daca stabilesc diferite standarde tehnice carora
I11,ulill 1111 II ll't' uperah/le

- 111tlatea. pc o pil l\ I 'I ' 111
huie sa le corespunda (de exemplu reglementarile
,1!1111 11',\()ptat ex cdeaza once w, ~''' '' 11 1
'ltea ~i securitatea consumatorilor). Totodata,
'' 11 legale pot da na~tere Ia situatii de monopollegal, de
II'' lttlild li cu mijloacele de producj1 l"' lit 1 1

1 1 1! ltuieli de cercetare ~i dczvolltl! I

1111
111
I II'' I I I I ' ctoarele economiei care beneficiaza de protectie
" fl!ltu l re a J alizcaza cara~terul pto II '' ' , '"Il l lit\, unde asigurarea prezentei pe piata a mai multor
niVtllul pr lului post-mtrare, nlvt I ''" 11
h nr fi dificil sau imposibil de realizat din punct de
11ttlllnabilc u recuperarii invcstili llttl
,{, reori 'nlare a consumatorlfo1 ''II
'" 'l)nsun ntorii trebuie s~ le Sli JHII II IHI
1 1 11 orientczc achizitiile cMrc un lit 1' 1' 1 1
lltpiLI, firma United Brands, o intreprindere dominanta pe piata
1 , l'ii. Yn ipoteza In care ace. ILl 1 '' 11111 1 til punea de p
1 1 11
ct . . ropru"I e p IantafH,
.. d "I "I
e propm e rniJ oace de transport
I [II veni ruorientarea consumatolllllt 1' JstnbutJe a bananeior, cea ce ii permitea realizarea unor
tl dt :nra ~i flicea dificiia contestarea pozitiei ei de piata de catre
11
11\/legiat lr1 materii prime .'.l'!'ll(!ltlt 1
l~tnlcra In calea concurentel, 111 111111 111 t\ se Vedea, in acest sens, P. Kent, op. cit., p. 300.
11
' ult, op. cit., p. 15; P. Craig, G. de Burca, op. cit., p. 952. In sen-
1 11 ' ,~ unui drept de proprietate inteiectuaia in sine nu da na~tere Ia
111 1
1
1\llllllnanta, ase vedea Hotanirea CEJ din 6 apriiie 1995 cauzele
111 Tradln/{, Assessment of Mark I l 't~WI I 1 1 1
' 1, 242/91P, RTE, ITP c. Comisia, Culegere 1995: p. 743,
IIIIW, 2004, p. 80. 1/
 Constatarea existen{ei uneipozi{zz d omznante
. 187
Abuzul de pozifie dominantii
186
luatia in care se a~teapta in mod rez .I A

vedere tehnic sau in cazul in care aceasta nu ar constitui o solujit PI"Supus dominanta sii practic t ?nabil ca mtrepnnderea
a e ~re,un e~trem de sciizute in
1
de dorit din considerente economice ; v derea eliminiirii de pe pl'atav
. nou-mtratu!Ul sau
Il l ra rabaturi de fidelitate clientilor sv' I . .m Svlt~atta 1~ care
A A

- efectele de re{ea exista acolo unde aprecierea utilizatoriln1

pentru un anumit produs/serviciu integrat intr-o retea cre~te cu l' I ' oucurentilor. , m, u tenor mtrarn pe piatii a
sunt mai multi utilizatori ai aceleia~i retele. Efectele de retea pot II
de doua tipuri: a) efecte de re{eajizice (de exemplu, in cazul re~cli
3.
Alti
factori relevanti
, in dete rmmarea
ex'st t
lor de telecomunicatii); sau b) efecte de re{ea virtuale (de exemplu unca poztn dominante en,ei
in cazul industriei software sau hardware). 0 intreprindere cu ''
retea bine stabilita, cu multi utilizatori, poate avea un avcullill Vom lua aici In considerare in princi a! A '

concurential asupraunei intreprinderi nou-intrate, care nu are a 1 llilsumatori. Astfel barierele d . p . aspectele care II pnvesc pe
. .' e mtrare vor fi ridicat A

la reteaua respectiva ~i este nevoita sa-~i dezvolte propria r~ j1 1 II reonentarea clientului ciitre d 1 e m sJtuatJa in
rivala2 Totodata, consumatorii pot avea un avantaj in cazul in 11 tltrschimbabilitatea din pro. usee unei ?alte intreprinderi (sau
perspecttva cereriit 1.
achizitioneaza marcile de produse preferate de majoritatea con .11 '" II !'Ute pentru aceasta (de exem lu in . . ~r Imp Ica costuri
matorilor, daca vorbim, de exemplu, de bunurile de uz indelunp 11 lh lltului a fost antrenat sii /1 ' ~Ituatm m care personalul
'" lupus dominante). o oseasca produsele intreprinderii
cum sunt electrocasnicele, in cazul carora gasirea pieselor ol
schimb compatibile poate constitui un considerent3 demn de lu11t 11 I )t: asemenea, in unele sectoare de i d .
tl!or de a negocia3 poate ex 't n. ustne puterea cumpara-
considerare in momentul achizitionarii produsului ; lllttlpri nderii ~i poate ingreu ere! at? presmne .concurentialii asupra
- comportamentul de excludere al fntreprinderii domina/lit na re,merea unei pozitii dominante.
care are loc ulterior intrarii pe piata a intreprinderilor rivale, p11 11
I
- ------
reprezenta un factor inhibant pentru acestea, de exemplu, It I <.: exemplu, In situatia In care exista dove .
. .
dlt de intrare anterioar; s-au soldat cu e ZJ p~I~md faptul eli 'incer-
'' lv nllntreprinderii 'in cauza. ~ec datonta comportamentului
lnler:~chimbabilitatea din ers ec . .. . .
til l<.:zonabile") ia In consJdperar:p trva_ cerem (cntenul ,interschimbabi-
Cum ar fi, de exemplu, se-ctorul energiei, al gazelor naturolo . e reonentarea cum arvt 1
1II considerate de catre ace~tia ca fiind A 1 . . ~ a on or catre alte
1 v

I u[ie, datoritli faptului ca acestea ~~ ?~u.Iton aJ p:odusului aflat sub

telecomunicatiilor sau al transportului pe dii ferate etc. A se vedea, 1n n
sens, OCDE, op. cit., p. 88. llnli. Pentru ca doua produse sav fi ~ont n u~e Ia satJsfacerea acelei~i
Je m erschimbab"l
ul ' ,., m ceea ce prive~te caracteristicile fi . I e nu ~ebme sa fie
2 Aceasta este situatia, de exemplu, 'in cazul retelelor de telefonh I
I
asemenea, 'in Cauza Microsoft (a se vedea Decizia Comisiei din 24 1111111 til lrcbuie sa avem In vedere tT zice a e acestora. In asemenea
2004 COMP/C~3/37.792, 448-464) barierele Ia intrare se dator '1111 !lind ~~ fie similare doar AJntr o xu ' ~zarea produselor, caracteristicile
- masura care sa
principal, acestui aspect. Curtea de Justitie a Comunitatilor Europt 11 pe~mita utJhzarea lor In
v
I ,, I copuri. De asemenea pentru exist t .
stabilit ca produsul relevant, sistemul de operare Microsoft Wi111ln lultd<.: sa fie de ace~i ~alit t d ven,a mterschtmbabilitatii produsele
reprezenta nu numai produsul dominant pe piata sistemelor de Op t ' 1'1111 cumparatorului nu previ~:o :sea cores~und ac_eleia~i utilizari, iar
pentru calculatoarele personale, ci ~i un standard 'in domeniu. Majotll l "I a pretului produsului mai scumem~~ea mter~chimb~bilitate. Astfel,
utilizatorilor prefera platformele pe care pot utiliza un numar m 111 IIIII II. o reorientare a cumpavravt I . p ~ eo cahtate mat buna poate sa
oru UJ spre produsul ft'
aplicatii, iar designerii de software pentru calculatoare W scriu aplh ''' ' ' 11111p~ratorul considera eli diferenta calita. v ~aJ _Je :n, m sJtuatia
pentru sistemele de operare cele mai populare. 1111 d..: pret. tJVa nu JUStJfica o asemenea
3 A se vedea, pentru detalii, M Motta, op. cit., p. 83
vc,dea, In acest sens, Hotliriirea TPI din .
4 in Cauza Microsoft (pet. 515-621), de exemplu, societatea ll " ' " I r 'tmentbouw Handel & Industrie BV 23 feb':'~ne 2005, Cauza T-
divulgarea informatiilor de interoperabilitate necesare pentru prod111 11 1 111 I. 230-232. c. ComlSla, Culegere 2005,
rivali de servere de grup pentru calculatoare.
 Abuzul de pozi{ie dominanta
188 'I
. .. aratorilor, ace~tia trebuie sa Ill 111
Pentru ex1stenta putern ~umpb . v fie indeplinite unnatot\l'tlt
posibilitatea de ~ ~lege ~ ~r~ m~ ;a bine infonnat despre surHrh
1

conditii: (i) cumpa!atorul .t:e u: ~at~rul sa se poata reorienta c It

alternative de fumizare; (1iJ ~u P. . (iii) cumparatorul sa reprezittl Capitolul IV
1
un alt furnizor tara c~stun su :tanti~ e, ~nziitor. In asemenea condl(ll Considerafii privind caracterul abuziv
0 piata de desfac~re Imp~rt~ta pe~:p~~fit pentru a-~i retine clionlitl
vanzatorul este d!s~us sa ce eze fl t pozitive acestea constand lit
al comportamentelor de afaceri
Puterea cumparatonlor poate ~vea e ec e '
primul rand in scaderea pretunlor.
''tl('fiunea 1. Argumente teoretice privind necesitatea
reglementarii abuzului de pozifie dominanta

In c~ de la aparitia reglementarilor privind sanctionarea compor-

"'' nlclor de afaceri unilaterale cu caracter abuziv, doctrina 1 a
u '11l sa gaseasca ce anume a dorit mai exact sa protejeze legiui-
111 tud onal ~i care sunt argumentele teoretice care au stat Ia baza
tlllllrii acestor prevederi.
I plicatiile gasite au fost multiple, ele evoluand in timp in
'' lul adaptarii politicii Uniunii Europene privind concurenta Ia
111 Iii economiei.
I 11l!'/vit unei prime explicafii, reglementarea a fost instituita in
' ' protejarii pietei de actiunile finnelor dominante, care au ca
' 1 ~te rea preturilor, prin reducerea productiei. Explicatia
ll1111 tll:l este conforma cu abordarea neoclasica, care considera
1 lttopolul ~i implicit firmele cu o putere de piata semnificativa
tll11il Ia reducerea bunastarii economice, prin aceea ca due Ia
11 ' productiei ~i a cre~terii preturilor.

' dirt explica{ie data este cea legata de abordarea ordoliberala,

11 t' rcia reglementarea abuzului de pozitie dominanta este
11 1 111 vederea protejarii libertatii economice a intreprinderilor
"" p piata. intreprinderile dominante, prin actiunile lor, care
1 P mentinerea sau consolidarea pozitiei dominante, due Ia

lllt l tmai multe detalii privind argumentele teoretice care stau Ia

I 111 ntt'irilor politicii Uniunii Europene privind concurenta, a se
\fpnfi, op. cit., p. 162-170; J Til/aston, op. cit., p. 423-424.
190 Abuzul de pozifie dominant a
~ ea posibilWitilor de actiune a concurentilor, inliitul' nd
reSt ranger ' l' f' fl t 1
libertatea acestora de a concura ~i d~ a-~I s~le~ta c Ien,u, cee
duce 'in timp la inliiturarea concurentei de pe pmta. ..
In abordarea Scolii de Ia Chicago scopu! reglementarn. cons1. ':'
. pietei "i a structurilor concurentmle ale acestem f~~' '', ,
proteJarea , .. . p obtm .1
actiunile 'intreprinderilor dommante, care au ca sco. . '
~terii economice ~i au ca efect prejudicierea concur~ntiior. Poll I\ II
~cestei abordiiri, efectele negative reale d~cur~ dm exploatlll,'li'
.. d piatii de ciitre intreprinderea dommanta. Celelalte e. I
putern e . fi protej'll
catii giisite 'in doctrinii fac referire la obiective cum ar I .,
co~sumatorilor sau a pietei interne. . . .. . ..
Anterior procesului de reform~.~ pohti~ll- U?I~nu f:urO!H "
privind concurenta, au existat discutn m doct~ma pnvmd obi~C1t vl
acesteia, respectiv dacii aceasta dore~te proteJa;ea concure~ttl I , . '
a procesului concurential. Concluzia a fost m .se~sul. ca polll t
Uniunii Europene protejeazii procesul ~.oncur~ntml m. cadrul '>I I
interne ~i nu concurentii 'intreprindern dommante, Iar prot I'"
concur~ntei duce la ocrotirea indirect~ ~ intereselor consuma~<1t.\l',
Cadrul legal al Uniunii Europene pnvi~d conc~renta are Ctl
prezervarea structurii pietei ~are sa. asi_gure atmgerea SCOI~'.I,I I~
precizate in tratatele Uni~?~i ~~. prot~Jeaza co.ncurenta ca pro
ca institutie, datoritii valorn mtnnsec1 a aceste1a. .
Considerentele economice.. care st~u !a b~za ~anc(w~ar/1 .' 11
I i de pozifie dominanta pot fi regiisite m retmenle expnmnl I
~~ ;ozitiile de monopol, printre efectele n~gative ale a~eston: '"'
mentionatii ine.ficienfa productiva (costun_ ~~ productie ~r , ''':
,+; nfa de alocare (reducerea buniistarn consumatonlot I'
me1 zcze . . . . d' ul tl
intermediul preturilor mai marl) ~~ me.ficzen(a mamzca, m t
zatii in lipsa inovatiilor' . ..
Ine.ficienta pr;dudiva a firmelor aflate in sitt:at~I de ~to""l
sau, dupii caz, a celor care dispun de o putere de ?Iatfi semndl t o~ll
poate fi explicatii prin lipsa P.resiunilor concurentm~e care Cot I;':'
stimulentul pentru descopenrea unor metode no~ de redttt
Costurilor de productie. In conditiile in care mecamsmul d~ :l I
al pietelor concurentiale este afectat ~mtr-o masura
semnlltt '"
1 A se vedea, pentru detalii privind efectele n.egative ale monopth
~i ale intreprinderilor dominante, M. Motta, op. cit., p. 39-55.
Caracterul abuziv a! comportamentelor de afaceri 191
rulrcprinderile monopoliste sau, dupii caz, dominante pot continua
~i desra~oare activitatea optand pentru metode de productie mai
p11!in eficiente din punct de vedere tehnologic. Totodata, productivi-
1111 a pe pietele caracterizate de prezenta unei intreprinderi aflate in
I! untie de monopol sau a uneia aflate in pozitie dominantii poate sa
It mai sciizutii, presiunile concurentiale actionand ca stimulente
I' tttru cre~terea productivitiitii.
lne.ficienta alocativa in cazul monopolului ~i al intreprinderilor
lntninante se datoreazii puterii de piatii de care dispun aceste
Htlt prinderi, care permite mentinerea preturilor peste nivelul care ar
''"'Vu la 'in conditiile unor structuri de piatii concurentiale. Acesta
hwt Ia o pierdere de buniistare a consumatorilor ~i Ia cre~terea
tl lilurilor intreprinderii monopoliste sau dominante, dupii caz.
lne.ficienfa dinamica se referii Ia reducerea ratei inovatiei pe piata
'"' h lntreprinderea monopolistii sau dominantii i~i desra~oarii
llv ilntea. Astfel, se considerii cii dorinta invingerii concurentei este
tl uttt lcntul care stii in spatele eforturilor depuse in directia inoviirii,
' t opulimbuniitatirii pozitiei concurentiale fatii de rivali.
I
l'otu~i, trebuie mentionat faptul cii o politicii de concurentii
I It uta nu cade in capcana interventionismului ~i nu se poate baza
Ill\ ~i onarea IntreprinderiJor dominante pentru pozitia de piata pe
' o ocupii, atat timp cat aceasta a fost obtinutii in urma unor
'' II i de afaceri legale, cum ar fi investitiile in activitatile de
'lllrc-dezvoltare ori introducerea de produse noi sau inovative.
lndn U\, politica privind concurenta nu trebuie sa mentinii artificial
I' 1qn lntreprinderile ineficiente din punct de vedere economic,
ltt ' t" a puterii de piatii de ciitre intreprinderi constituind un
ttll il nt mqj or pentru investitii.
I volutia inregistratii de abordarea politicii de concurentii in
l11 j11 lntreprinderilor dominante este una remarcabilii, de Ia o
pji' ordoliberalii, bazatii pe protejarea libertiitii economice a
illl'lllilor, la una economicii, cea a salvgardiirii structurilor
'"''llliale ale pietei fatii de actiunile intreprinderilor cu o putere
1 q, scmnificativii ~i a protejiirii buniistiirii consumatorilor, ca cei
1
11111 bcneficiari ai pietelor concurentiale
'' vcdea ~i G. Monti, op. cit., p. 162.
 Abuzul de pozi{ie dominanta
192
Sectiunea a 2-a. Clasificarea comportamentelor
' abuzive
Art. 102 TFUE contine o lista a practicilor care potfi considet'lllt
abuzive, aceasta enumerare nefiind lnsa limitativa , notiunea e~~lo'
1
tarii abuzive a unei pozitii dominante avil.nd, a~a cum am stabtht, 1111
sens larg. Printre exemplele enumerate de prev7derile. tratatl'l111
europene putem sa amintim: practicarea unor pretun exces1v d~ ~~~ u l
sau excesiv de mici (preturi de ruinare), impunerea unor cond1~11 th
contractare discriminatorii (de exemplu, rabaturile comercml l
refuzul de a aproviziona, limitarea productiei ~i a pietelor de d ~ 1 1
cere sau a dezvoltarii tehnice, tehnica prestatiilor cup late.
Potrivit unei prime clasificari, practicile abuzive pot. fi Imp, '\II
In doua categorii, In functie de natura comportamentulm ~e afu ' 1I
(i) abuzuri de comportament ~i (ii) abuzuri de structura. . '''il l tam consumatonlor ~i a alocarii eficiente a resurselor. Concu-
Abuzurile de comportament includ practicile de afacen car .' !1 1
sa-i prejudicieze pe clientii lntrepri~derii ?omi?ante Aln mod dn ~ 1 I
Sunt actiuni a~teptate mai ales de Ia mtrepnndenle_ avand o put~' ' d
piata c~nsiderabila ~i pot consta mai ales In practlcarea unor pnt111
excesive reducerea cantitatilor livrate, ofenrea unor produs' th
calitate :nai slaba. in cazul acestei categorii de abuzuri, lntnp1 11
derea dominanta profita de pozltia sa. de piatil, ~e yps~ p~esi. 1111 il
concurentiale exercitate asupra sa, pnn aceea ca 1~1 dtscnmtll 1 1
clientii ~anzil.nd acele~i bunuri Ia preturi diferite (de ex 'll tpl
imp~frnd un pret mai ridicat pentru consumatorii captivi) sau il 111
nand preturi care sunt excesiv de mari fata de valoarea econOillit
prestatiei.
in practica, cauzele care au implicat un abuz de_ c_o~pAortan~t'lll
beneficiat de un interes redus din partea ComlSlel, m pt'IIH II
datorita faptului ca identificarea parametrilor pentru intervetlli
considerata dificila2 Pe orice piata unde o lntreprinder Ill
1 A se vedea 0. Manolache, op. cit., p. 170; P. Craig, G. dt' Ill
op. cit., p. 956. . .
2 CEJ, 14 februarie 1978, Cauza 27/76, Umted ~rands COlli/'''
United Brands Continentaal BV, 130, 142, 157, 160, m S. Delemlll
op. cit., p. 117-118. In aceasta cauza CEJ a stabilit ca practica so ' 11 I
Caracterul abuziv al comportamentelor de afaceri 193
11numita putere de piata preturile sunt mai ridicate, iar aprecierea
tllracterului ,excesiv" nu este facila.
Abuzurile de structurii sunt acele comportamente care au meni-
ll''.' sa prezerve sau sa consolideze puterea de piata a lntreprinderilor,
pnn_ ex~luder7a c~~-curenJilor de pe piata (eliminarea de pe piata sau
11 11pted1carea mtrarn pe plata) sau prin temperarea comportamentului
1
tlllcurential a! lntreprinderilor existente pe piata. Comportamentele
Ill !use In aceasta categorie pot aduce beneficii consumatorilor pe
I 1111en scurt (de exemplu, consumatorii pot beneficia de preturi mai
' zute), lnsa !i- pot afecta pe term en lung prin modificarea structurii
tliiCurentiale a pietei. Odata ce nu mai exista presiunile concuren-
11111 ale 1ntreprinderilor concurente, lntreprinderea dominanta poate
llt Ia exploatarea consumatorilor In scopul maximizarii profitului.
A$a cum s-a precizat, scopul prevederilor politicii de concurenta
li' pr~t~jarea concur:ntei pe piata comuna, ca mijloc de asigurare'a
1 nlll?r _actuali ~i potentiali trebuie sa li se asigure posibilitatea
11111 J'',hbere pe piata,_ ei primind ~ansa de a concura In baza meri-
lt II . In cazul abuzunlor de structura, se are In vedere posibilitatea
1
11 tportamentului lntreprinderii de a produce un efect de excludere2
It suficient sa se demonstreze ca respectivul comportament abuziv
""'' s~ res~ict_ioneze concurenta, ca este capabil sa aiba un aseme-
' feet. In tpoteza In care exista o asemenea posibilitate nu
llli'Hla ca au existat beneficii pentru consumatori petermen scurt3
1111111a fa~tului c~ afectarea ~radului de concurenta Inca existent p~
tin 1111de mtrepnnderea dommanta opereaza poate duce petermen
np In c re~terea preturilor.
1
1 d ' a _in~erzice revanzarea bananelor verzi, impusa distribuitorilor aces-
' llllStltme un abuz de pozitie dominanta, pentru ca a avut ca efect
"' 11 distribuitorilor pe pietele nationale, dudind astfel Ia lmpartirea
t !.u ,
' l l~cuss ion Paper, 54-56.
11'1 , l ~ decembrie 2003, Cauza T-219/99, British Airways c. Comisia
ottlli'i. In aceasta cauzii, TPI a stabilit ca nu este necesar sa se arate ca
11
11 11 lnt~eprinderii dominante au fost lnsotite de succes In ce prive~te
"''" 1 a concurentilor.
l11( n C~uza Britis? ~irways, consumatorii au beneficiat de preturi
t 11lc extstente pe ptafa, eel pufin petermen scurt.
 Abuzul de pozifie dominantii
194
Ca 0 regula generala, putem sa mentionam ca probabilitate~ co11
statarii afectarii posibile a structurii concurentei este cu atat 111111
mare cu cat pozitia lntreprinderii pe piata este mai putemica.
Acolo unde este clar ca unanumit comportament are efecte ("
excludere, nu are la baza o competitie bazata pe merite ~i nu arc '
rezultat ca~tiguri In eficienta, ci numai ridica o~stacole In. cahu
concurentei reziduale existente pe piata In cauza,existenta unm ab11 1
1
de poziti~ dominanta poate fi prezumata . ? ~ ~
Abuzurile de structura pot fi clasificate, la randul lor, m 111111
multe categorii. Astfel, putem sa deosebim lntre: (i) comporta~elll
abuzive care au Ia baza criteriul prefului (de exemplu, practtCHI 1
unor preturi de ruinare, lmpreunarea mixti'i, rab~atu~ile ~e loialitat~J I
(ii) comportamente abuzive care nu a.u Ia baza cn~e~I~tl prefulw (II
exemplu, conditionarea vanzi'irii unm bun de achlZltiOnarea al1111 1
refuzul de a aproviziona, impunerea marcii unice). ..
in functie de pozitia concurentilor care pot fi exclu~I de ~e 11 pi
ca efect al comportamentului In cauza, putem~ de~seb1 11111 ~
(i) excludere orizontala ~i (ii) excludere verticala. In pnma cal 'I'"
rie intra acele comportamente prin care se tinde Ia lnlaturaref.l "
disciplinarea unui .:oncurent aflat Ia ac~la~i ni~el ~n lan~u~ de fl1111 1
zare, prin excluderea accesului acestma la chentt. Intra .m aCI' 1 I
categorie, de exemplu, tehnica prestatiilor cuplate, 1mpu11 .,,
marcii unice, rabaturile de loialitate, practicarea unor preful ol
ruinare. in cea de a doua categorie intra comportamentele cw t
ca scop excluderea sau disciplinarea unei lntreprinde~i acti Yt
,piata situata In aval" (de exemplu, excluderea_ unm con Ill '
activ pe piata produselor fi~ite de catre un ~rod~cator ~l ~a.t .' 11
prime necesare pentru fabncarea produs~l.m fin~t). Intr~. m <It' II
1 11
categorie, In principal, refuzul de a aprovlZlona ~~ prestatnle cupl l
In unele situatii.
1 A se vedea, de exemplu, Decizia Comisiei din 15 iunie 2005, 1 111
AstraZeneca (IP/05/737). Abuzulln acest caz a avut loc In sectorull 111"
ceutic, uncle AstraZeneca AB ~i AstraZeneca plc au lmpiedicat lnlnt
derile concurente sa fabrice un medicament folosit In tratarea ulcOtlll lll
0 actiune terapeutica similara produsului lor), obti?and ~~ mod 11 l
anumite certificate care asigurau protectia produsulm propnu. A ~~
Report on Competition Policy 2005, p. 37-39.
2
Discussion Paper, 61-73.
Caracterul abuziv a! comportamentelor de afaceri 195
. l~cadrarea practicilor abuzive lntr-unul dintre cele doua categorii
pnnc1yaie de ~buzuri prezentate nu este lntotdeauna o chestiune
'"~oara. 0 practlca considerata In general un abuz de comportament
1
pn~~e sa gene~eze ~i efecte de excludere . Totodata, in cazul clasifi-
1 I'll. car~ are m vedere excluderile verticale ~i orizontale, distinctia
1111 functwn:~a in ~oate situatiile practice. Astfel, de exemplu, 'In
11~ .tl acordarn unm rabat pentru client, conditionat , .de ~Incheterea
lltttu contract potrivit caruia clientul va achizitiona toate necesitatile
ttl, de. Ia f~~izorul dominant, efectele sunt atat verticale (prin redu-
1
' I a lr~e~~!~t .de. alegere a clientului), cat ~i orizontale (prin reduce-
1
'' II pos~?Ih~atilor .concurentilor intreprinderii dominante de a fi
liiiiiJZorn chentulm respectivi,
I ~e altfel, clasific~rea pra~ticilor abuzive nu este esentiala pentru
tpll a~ea ~ormelo~ mcluse m tratat, din moment ce prevederile
11 lllla pnvesc once abuz de pozitie dominanta3
Secfiunea a 3-a. Modalitafi de determinare
n ~rectelor anticoncurenfiale ale comportamentului
unilateral de afaceri
lr buie ~a. precizam inca de la inceput ca politica Uniunii
'"' 1P ne pnvmd concurenta ~i cadrullegal al acesteia nu ofera 0
111 g.en~rala, cu aplicabilitate larga, pentru determinarea a ceea
' ' 11 1SlltUie abuz de pozitie dominanta. Inse~i prevederile tratatelor
"1' nc ofera doar o lista exemplificativa a comportamentelor de
1
I > cxemplu, In cazul practicarii unor preturi discriminatorii daca
I" udcr~a. e~te capabila sa practice un pret mai ridicat fata de ~onsu
'' I n.pttvt ~~ unul mai scazut fatii de consumatorii margi~ali (cei care
1 JliNlt ~u~i sa se reorienteze catre un alt furnizor de bunuri sau
I II), 'Xtstenta u~ui efect de excludere nu este exclusii. Consumatorii
Ill I 'I s~~r fi reonentat catre alti furnizori este posibil sa ramana fid I'
lulutlcru care se angajeaza intr-o asemenea practica. A se vedea, ~~
1 lll'l, W.O. Vogelar, op. cit., p. 84.
lltldlllll.
t vcdea S Weatheril/, P. Beaumont, op. cit., p. 743.
 Caracterul abuziv a/ comportamentelor de afaceri I 97
Abuzul de pozitie dominant a
196
, ,,mportamentul de afaceri duce I . ~ ~ ..
afaceri care pot constitui abuz de pozitie dominanta. Nu exista in.~ 1 tnutorilor. Scopul este acela a! sancti a ~e-~ucere~ . bunastaru consu-
un criteriu uniform valabil care sa ne ajute sa distingem 'lnln tllt nduc beneficii nete , o?larn prachctlor de afaceri care
comportamentele care constituie manifestari fire~ti ale concuren\ t llll'lllelor care de"i restra~
consumaton or "i
'f
.
petmtterea comporta-
ng concurenta totu" d b .. .
bazate pe merite ~i cele care due la efecte nefavorabile pentru comat tlllsumatorilor care dep~ ~
' 'f .
: ' yl a uc eneficu maJore
~esc m Important"
matorii, clientii ~i concurentii intreprinderilor. Doctrina a incercat 'I . '
lll',lltlve ce pot decurge d'm respechva . practic ,a
1
eventua ele .efecte
intervina sub acest aspect ~i a propus diverse criterii ~i modalit 1!1 ~ A
I ncord cu obiectivul declarat a! or . .. a. cest e~ercttm este
(~a-numite teste) pentru descoperirea comportamentelor abuzivl' d. .,,, 'ttrentei "i anume . p then reformate dm domeniul
afaceri. Unele dintre aceste modalitati au fost preluate ~i de c 11 ""' umatori. Totu~i, aplicarea ,
' 'f
. ~
' astgurarea unor efect t b
e ne : enefice pentru
Comisia Europeana, aceasta recunoscilnd utilitatea lor, mai al 111 lilt ll~, daca avem in vedere ~n ~rfct~c~ a test~lm este deosebit de
noul context economic, unde firmele trebuie incurajate sa conc\tH I. ttnei anumite. practici d ap uf: ca. etermmarea efectelor nete
cat mai eficient la nivel global. in conditiile actuale, asigurarea 1111 1 'll tp lcxitate crescut~ e a acen necesita evaluari de o
abordari coerente ~i transparente este esentiala pentru sucL'l' ul 1111'1 nte date Tot:dapta:ntru clare autoritatile adeseori nu dispun de
, , eva uarea caracterul
intreprinderilor europene. Obiectivul eel mai important este nu trl 1l nl11ceri este difict'la~ 'f"I. pentru ,mtreprind UI comportamentului ,
protejarii concurentilor, ci acela al protejarii concurentei pe pial . tlltt tccle necesare evaluarii efectelor ...en, acestea neavand
II tu nat?ri. Aplicarea testului este ~~~~:~~u lo~ de ~fa~eri fata de
mijloc pentru asigurarea alocarii eficiente a resurselor in societnll
a bunastarii consumatorilor. Conceptia este aceea potrivit c n 1 't lt udme legala ~i, implicit ftu . m m~sura sa genereze
concurenta agresiva poate fi benefica consumatorilor, co 1 II II rntreprinderiJor. ' 0 a I dtne eXCeSIV de precauta din
inseamna ca toate intreprinderile, inclusiv cele dominante, p(lt
1
concureze agresiv pe merite
in vederea evaluarii caracterului abuzi~ al unei anumite pt ,h 11
de afaceri, doctrina a dezvoltat, de-a lungul timpului, mai mull t
care pot veni in ajutorul autoritatilor in determinarea c f t l I
anticoncurentiale ale unei anumite practici unilaterale de afacett

1. Testul afe~tarii bunastarii consumatorilor

Testul analizeaza efectele unui anumit comportament d ttl

in ceea ce prive~te bunastarea consumatorilor. Obit ''
autoritatilor in aceste cazuri este acela sa verifice in c "'

1 G.J. Werden, Competition Policy on Exclusionary Conduct: 111

an Effects Based Analysis, European Competition Journal nr '

p. 53, apud A. Jones, B. Sujrin, op. cit., p. 328.
2 Pentru mai multe detalii privind diversele modalitati de d111111
a efectelor anticoncurentiale ale comportamentelor unilateral dt " 'I u ll} tr. 10. Efectuarea testului privind afectarea bunasta ..
a se vedea G. Niels, op. cit., p. 184-188; A . Jones, B. Sl.(frl/1 , 11 consumatorilor ru
p. 329, precum ~i H. Schmidt, Competition Law, Innovation and '' '
Ed. Edward Elgar Publishing Ltd., Celtenham, 2009, p. 227-240
198 Abuzul de pozifie dominantii Caracterul abuziv a/ comportamentelor de afaceri 199
. ~ .. profilt~ n1or sau lips a J. ustifict t I
2. Testul sacnficarn Spre deosebire de primul test aplicat pentru determinarea exis-
economice a practicii de afacen II II!Ci efectelor anticoncurentiale ale unei anumite practici de
li n eri, acest din urma test prezinta avantajul ca poate fi efectuat
, tu' test autoritatile din domeniul concurent I lllt d implu, avand in vedere ca pune accent pe situatia financiara a

baz~~~~l :a;~~~ ~a ln~reprinde;ile l~i sacrifica F:ofitudrile lnl' II II
, , , ierdere este necesara m ve erea 1111
17/
s~t~~tii: a) cand ~anzarea vanzarea produselor perisabile ill Ill
tart~ pafb~:;~it: ~~;Jnct de vedere tehnologic); b) dorinta dl
~ro use or. . e exem lu vanzarea la un pre! redus .a \Ill
mtra pe pteJe _nm.Jd a facilharii familiarizarii clientilor ~~~~~~~~
produse no.I, m I ee . c) dorinta excluderii de pe p111l l
consumatonlor cu noul p~odu~),t ~ .. pe .pt'ata a noilor concuultl
fl u prevemrea m rarn .
~~~;~e~~:eo~c~~a al sanctionarii asumarii pierderilor, care are lu ""
dorinta excluderii de pe piata a concurenttlor.
IIIII' prinderii, aspect care poate fi verificat de catre autoritatile din
ltntcniul concurentei prin analizarea registrelor cantabile ale intre-
1'' 11lerii in cauza. Totu~i, trebuie sa avem in vedere faptul ca nu
" ,, abuz de pozitie dominanta implica ~i o sacrificare a profitu-
11111', cum ar fi, de exemplu, comportamentul unilateral de afaceri,
11 '' consta In refuzul oferirii accesului la unele facilitati esentiale
"l t~> land In refuzul accesului unei firme concurente
11 1 1111 port important din punct de vedere comercial, aflat sub
111il nistrarea intreprinderii dominante, spre exemplu). Totodata,
I xista comportamente de afaceri care de~i au o justificare
1110mica, implica sacrificarea profiturilor ~i pot genera efecte de
l11dcre de pe piata a concurentilor, cum ar fi, de exemplu,
'' dnrea unor rabaturi de loialitate pentru clientii fideli, pe o piata
' n t rizata de prezenta efectelor de retea.

.
F1gura nr. 11 E'"ectuarea
'' testului privind sacrificarea prolltn lul

1 Ill', 12. Efectuarea testului privind !ipsa j ustific arii economice a

comportament ului
200 Abuzul de pozi{ie dominantii Caracterul abuziv a! comportamentelor de afaceri 201

3. Testul concurentului Ia fel de eficient

Testul pune accent pe faptul daca. comportamentul de afurc cl

duce sau nu la excluderea de pe piata a unor concurenti la til d
eficienti ca intreprinderea dominanHi, adica a unei intreprindc 11
care are un nivel al costurilor de productie la fel ca intreprind 'I'
dominanta. Acest din urma test este la randullui conform cu cu 111
abordare a politicii din domeniul concurentei. Testul dore~h
ajute la trasarea unei linii de demarcatie intre comportamentclt ol
afaceri care reprezinta expresia concurentei pe merite ~i celc ( 111 I I
sunt pur ~i simplu practici menite sa excluda concurentii de pe p 111
prin ingreunarea excesiva a conditiilor de concurenta de pe p1111
Astfel, de exemplu, reducerile de pret care au la bazii o redu ' i'll
costurilor de productie, datorita inoviirii procesului de produqh-. 11
pot fi considerate o practica abuziva, chiar daca unele intrepri1ul
care prezinta costuri de productie mai mari fata de celt- cl
intreprinderii dominante vor fi nevoite sa iasa de pe p1 I I<' ~o~ura nr. 13. Efectuarea testului.excluderii concurentului Ia fel de
Concurenta pe merite implica un proces de , distrugere creatorII efictent
unde doar intreprinderile eficiehte din punct de vedere economil
supravietui, iar cele ineficiente vor ie~i de pe piatii, fiidlncl I
intreprinderilor mai eficiente, care pot sa faca fa!ii presluu ll
concurentiale ale pietei. Consideram totu~i ca aplicarea testul111
potrivita doar in cazul comportamentelor abuzive care sunt Jcp,.11o
pret\ in cazul ciirora se poate efectua o comparatie a costurllnc
productie ale intreprinderilor care ajuta la determinarea faptulul d
intreprinderile sunt sau nu la fel de eficiente din punct de vc ,1
economic. Totodata, aplicarea testului poate sa d111
nesanctionarea eliminarii unui concurent, care in momentul 111
are loc excluderea nu este la fel de eficient ca ~i intreprintl
dominanta, dar care -in timp- putea sa atinga un grad de I '1
similar cu eel alintreprinderii dominante.

1
A. Jones, B. Sufrin, op. cit., p. 329.
 Forme de manifestare a comportamentelor abuzive 203

I'Onditiile de comercializare ale bunurilor sunt similare in statele

1 omparate, metoda poate sa fie fumizorul unui indicator al existentei
uhuzului de pozitie dominanta. in general, lntreprinderilor domi-
llllnte le este permis sa vanda Ia un pret ceva mai ridicat (incluzand
Capitolul V 1 qstul de productie ~i un profit rezonabil).

Practica aplicarii unor preturi excesive poate avea efecte anticon-

Forme de manifestare a
' III'C ntiale, in primul rand din cauza exploatarii consumatorilor,
comportamentelor abuzive "' nsta ducand Ia scaderea puterii de cumparare a consumatorilor,
1 tll ce poate avea un efect indirect asupra consumului in general.

Totu~i, preWrile ridicate pot avea ~i un efect pro-concurential

111 11 aceea ca pot favoriza intrarea lntreprinderilor pe piata, daca
Sectiunea 1. lmpunerea unor preturi excesive
' lt.ulerele Ia intrare nu sunt foarte ridicate . De asemenea, intreprin-
f, tile pot sa demonstreze ca exista rriotive obiective pentru care
in jurisprudenta sa, Curtea de Justitie a sugerat .c~ un pre~ t .I l''''l llrile sunt diferite,de exemplu, in situatia in care exista diferente
. atune! ca'nd nu existii o legiiturii rezonabda cu valow ,1 lilt 'live in ceea ce prive~te conditiile de comercializare ale produ-
exceslV ,~ 1 1
.economicii a produsului fn cauzii . A~a cum am .m~l ~ men~!~ Jill 1111' In cauza, cum sunt costurile de transport sau taxele percepute
existenta unor preturi mai ridicate este o caractenstt.ca a pl (t (, 1111 1111 anumit stat membru.
domin~te. in aceste conditii este firesc ca doar pre~nle extrc/" d
mari sa necesite o reglementare2. Caracterul excestv a~ pretu Ill
det erm ina, de regula, in corelatie cu marimea costunlor d I'' '
' ~ fi a foart I Scctiunea a 2-a. Discriminarea prin intermediul
ductie. Aceasta comparatie poate uneon s.a nu te. un .
. t~ d'tn moment ce In cazulintreprindenlor dommante, cosltn tl pretului
cten a ' . . . 11 t1
de productie pot fi mai ridicate In hpsa unet presmm concur ' 1I '
care sa d~termine intreprindcrea sa recurg~ Ia reduc~rea a~ I'"' I 'mctica poate fi definita ca fiind comportamentul intreprinderii
,In aceste cond't''
I,ll, a
r fi t'ndicat sa comparam
, costunle
. unel. "'"
utlllnnte de a pretinde preturi diferite de Ia consumatori diferiti
prinderi eficiente cu pretul practicat de mtrepnnde:ea ~?mill ~~~:, llilll aceea~i prestatie, in vederea maximizarii profitului. Discrimi-
insa obtinerea datelor de comparatie este anev.Oioasa: 0 II
"' 1 poate sa fie una explicita (atunci cand pretul diferit are Ia baza
solutie propusa a fost aceea a compararii pretunl~r e~lst, lth
' tu!e existente intre consumatori, precum: varsta, calitatea,
dife~ite state membre pentru acela~i produs. In sttuatla Ill I
tlt turea etc.) sau poate sa fie una implicita (In situatia In care
11lllor le sunt oferite formal acelea~i optiuni, insa preturile diferite
I Astfel, In Cauza United Brands s-a constatat ca pretul banan ltl, ttl! ca urmare a combinatiilor diferite intre optiuni ~i sunt oferite
~ 00 1 400110 mai mare fata de pretu\ banane\or :fara Jnl ll I tdl(ii de contractare mai bune pentru achizitii mai mari).
marca era cu .) / O - ' ' . f a I. I
eel al bananelor marca ,Chiquita" era cu 7% - 10% mal mare at ot ' ' tn pul interzicerii preturilor discriminatorii a fost prevenirea
bananelor cu marca In general. Din diferent.a ~e p~et de~ 3'0o/~ - 40 ).{, IIII I "(ll'ii pietelor ~i impiedicarea reinstalarii in mod indirect a
. ~tate era Justificata de diferenta calitativa existenta mtie bamut I
Juma
mardi ~i cele :fara mardi. A se vedea V K orah' op. Cl't ., p 95 , pr 'til"
W.O. Vogelar, op. cit., p. 86. .
2 A se vedea D. Chalmers et al., op. ctt., p. 1052.
~ vedea V Korah, op. cit., p. 96.
3
Ibidem.
 Abuzul de pozijie dominantii
204
1
barierelor care au fost inlaturate prin infiintarea pietei comuur
Discriminarile de pret sunt analizate mai sever, mai ~les_ ~~di Sillll
asociate cu alte elemente, precum restrictionarea revanzarn prod11
selor ori furnizarea unor cantitati mai mici fata de cele solicitat<.
Jurisprudenta a considerat diferentele d~ pret care ~u pot fi .Jll. II
ficate obiectiv ca fiind ilegale. Efectele ant!concurenttale ale ac :111 1
practici se refera in principal Ia efe~tul de e~cludere a con~urenl'l"'
actuali sau potentiali. Astfel, scadenle selective de pret,.~al ale. I til
de consumatorii marginali (adica fata de consumatorn care. be11
ficiaza de 0 mobilitate mai mare ~i care sunt dispu~i sa se reonenlt '
catre noi furnizori) pot avea un efect de descurajare a intrarilor I'
piata. De asemenea, practica poate :educe, cost~rile in:plicate <h '
strategie de ruinare a concurentulm. Nu m ult!mul rand, prfH III
poate duce la exploatarea consumatorilor captivi ai intreprindt ''
. dominante.
Totu~i, discriminarea prin inte~~edi~l y:~tului poate. 11\ ,
uneori, efecte pozitive3 asupra cre~tern bunastarn cons~~at~nl\~1 I
exemplu In situatia In care ar duce la cr~~ter~a p~oduct:el, pru1 1111'' '
eli datorita ofertelor aditionale de pretun ma1 scazute, mtrepnnd1 '' '
pot sa deserveasca mai multi client~ Dis~r.i.minarile de p:et p111
asigure 0 relntoarcere mai buna a m~estltnlor, care la rand11l
poate lncuraja investitii suplimentare, tar acest~a pot aduce betH It
chiar ~i pentru consumatorii care plates~ mal ~ult. .De. ~sentr
11
practica amintita poate duce la o lmpaf!!re ma1 e~hitabi.la. a ~ 1 "
selor. Astfel, diferentele de pret pot reflecta, uneon, elast!c!UI\1 dll
rite ale cererii unii fiind dispu~i sa plateasca mai mult pentru IH 1 I
produs, ori 'stabilirea unui pret uniform i-ar dezavantoj11 I
consumatorii mai saraci.
1 A se vedea S. Weatherill, P. Beaumont, op. cit., p. 747; /' 1 1
G. de Bitrca, op. cit., p. 965.
2 CEJ, 14 februarie 1978, Cauza 27/76 United Brands Oml/'"
United Brands Continentaal BV, 157, 160, 232, In S. Delecl/'111
11
op. cit., p. 118.
3 A se vedea P. Rey et al., op. cit., p. 30-32; V Korah, op. ell. , I'
P. Craig, G. de Bzlrca, op. cit., p. 965.
Forme de manifestare a comportamentelor abuzive 205
't' cfiunea a 3-a. Prefurile de ruinare sau de ,dumping"
Ac.easta procedura consta in practicarea unor preturi situate sub
nH~ un de catre lntreprinderea dominanta, aceasta ~uportand pier-
1
1
"' 1'1 pe termen scurt, cu scopul eliminarii sau disciplinarii unui con-
' "' nt actual ori In vederea prevenirii intrarii unui concurent nou2
III 11teratura de specialitate3 au existat dezbateri In ceea ce
1'1 vc., t~ ~t~lon~l de ~ost care trebuie luat In considerare In cazul
I I 'l'rnmar:I exi.stentei preturilor de dumping. Opinia majoritara s-a
1' 111 11l~ntat m favo~ea luarii in considerare ca etalon a costului
IIHIII,I~al., S-a cons1derat astfel ca etalonul costului marginal releva
llllll\ llle I.n ca~e intreprinderea vinde in pierdere in ideea excluderii
lll''.ll'entllor, Iar atat timp cat pretul se situeazii deasupra costului
' 1 1/'~na l, nu putem fi In prezenta unui comportament abuziv .
' nltc~ a dovedit insa irelevanta costului marginal ca etalon in
'' 11111~are_a .~ar~cterului abuziv al preturilor. Astfel, de exemplu, in
' 111 vanzaru blletelor de avion Ia un pret foarte redus, costul
upl nnl nu poate constitui un etalon demn de luat In seama din
ltll'nt ce costul marginal In acest caz special ar fi aproape eg~l cu
Aceasta pentru ca etalonul costului marginal indica doar
1
"
111rllc de productie implicate de producerea/furnizarea ultimei
11 11' de ~roductie (i.e. transportul a Inca unui pasager, in exemplul
I I II tenor, s-a propus luarea In considerare a altor criterii ca
'' '', pcntru dete:mi.~area caracterului abuziv a! anumitor preturi.
1
111 11 aceste cnteru s-au numarat: a) costul mediu variabil
lllml tuturor costurilor care variaza in functie de cantitatea de
1111 produse, cum ar fi, de exemplu, costurile legate de materii I
' 1' de forta de munca ~i de combustibil), cu mentiunea ca existii
uln l dificultiiti In delimitarea costurilor fixe de, cele variabile
'
1
I 1, 3 iulie 1991, Cauza C-62/86, AKZO Chemie VB, 70-72. in
1 l'll liZa Curtea de Justitie a considerat ca fiind abuzive costurile
111! c~stul mediu variabil, iar referitor Ia cele situate peste costul
1 'lll'lubll, dar sub costul total mediu, a precizat ca acestea sunt
diHII'.dadi fac parte dintr-un plan de ruinare a concurentului.
ti I II NS IOil Paper, 93-1.~3, precum ~i WO. Vogelar, op. cit., p. 88.
v dea, pentru detain, G. Niels, op. cit., p. 190-197.
206 Abuzul de pozi{ie dominant a Forme de manifestare a comportamentelor abuzive 207
b) costul mediu evitabil (i.e. suma tuturor costurilor variabile ~i fi . 1 ::, ~: :~~~~n~uren~ului/concure~ti.l.or~, intreprinderea va cre~te nivelul
care ar fi putut ti evitate prin neproducerea ultimei unitati <h ' '' ' Id, m ~e erea recuperam pierderilor suportate in prima faza
productie), sustim1ndu-se ca in cazul aplicarii unui pret situat ~Ill , c ve ea, m acest sens, Figura nr. 15).
pragul costului mediu evitabil, producatorul suporta pierderi I"
term en scurt ~i mediu; c) costul mediu evitabil pe termen lung (I '
totalitatea costurilor fixe - inclusiv cele irecuperabile - ~i variablli
implicate de producerea paqii din productie asociate comportanll'll Pretul p1etiJ.u r--- - -- - - -
dnii'intiJL..,.rE':<t
tului de excludere); d) costul total mediu. c onnll'entului

Discutiile din literatura de specialitate au fost aplanate de c 11

Comisie, aceasta optand ~in comunicarea sa privind prioritatilv II
actiune in legatura cu comportamentele abuzive de excludcn C'o sttui (\E"
pro(\uctJ.e
pentru etalonul costului mediu evitabil. Comisia a retinut astfel 1111
cazul preturilor situate sub acest prag, se prezuma existenta illllll P rE<t de
' 'dmn.Pil1.g~~
comportament abuziv, spre deosebire de situatia preturilor care . 1111
peste acest prag ~i care pot fi considerate abuzive doar daca fac put
dintr-o strategie mai ampla de excludere apaqinand intrepri11d1 11 ULTERIOR IE~IRII Titnp
CONC'URENTJ,LOR
dominante. In schimb, preturile care se situeaza peste costul 1111
mediu nu pot fi considerate, in principiu, abuzive (a se vedea F/,1:1"
nr. 14). ll~ot ura nr. 15. Ilustrarea etapelor apliciirii ,preturilor de ruinare"

\'ursa: adaptare dupii G. Niels H.], k '

' 'r~mpetition Lawyers Ed 0 ,-r;' d , ' e.n ms, J. Kavanagh, Economics for
' . 'X;Or. umverstty Press, Oxford, 2011, p , 199.

I' ntru ca o asemenea strategie sa fie insotita d "

sa d'Ispuna~ de o putere de. pi c
A

'" ''''' a trebuie e ,succes

b ' mtre-
~ .
hll o sa existe bariere ridicate Ia intrare altfiel ad,a ~~ stant~ala ~I
'' 1 ' ' aca m momentul
ID - prezumtie de abuz de pozitie dominant:\ Itt ptetu UI ar exista posibilitatea intrarii un . .
II!J -comporta,ment abuziv dad\ are loc in cadrul unei strategii de exclu dl 'I"tl rurea ,investitiilor" efectuate nu ar mai fior no~bc'ol~cuEre~l!I~
r 1 I posi I a. xista
Ill - prezumtie de !ipsa a unui comportament abuziv
A

I I t~ ' m Ipoteza ehmmani concurentului, ca activele acestuia

II t'. m. mom~nt~l. panlsirii pietei, sa ajunga Ia o intre rinder~
llll t ll tiOneaza sa mtre pe piata ~i sa faciliteze . t
Figura nr. 14. Ilustrarea caracterului abuziv al pretului situat , Ill
p .
costurile de productie " 'II ' t d ' m rarea acesteia
' 111 Iepnn enle prefera de regula d. . !' " .
IIIII .~ i nu eliminarea lui. , , " Tsczp marea concu-
Strategia de piata a aplicarii preturilor de dumping 111
'""11 unei asemenea practici poate ~ fi . ~
regula, trei faze. Intr-o prima faza, intreprinderea dominant .\ 1
reaza cativa concurenti mai mici pe piata, dar realizeazt't p11 ol
pit t ~~~
situatia ~~
care exista docu::en:: ;;o~e~I~:ct~~ ~e
tl nd te care atesta scopurile abuzive avute In vedere de catr:
mari. In cea de a doua faza, intreprinderea dominant!\ 11 '
pretul, in vederea atragerii clientilor intreprinderii concurtlll
in cea de a treia faza (care are loc ulterior eliminarii sau dt 1
 Abuzul de pozitie dominantii Forme de manifestare a comportamentelor abuzive 209
208
fi bf c prin analizarea imprtjll Secfiunea a 4-a. Rabaturile
a~~asta Pro_ba in~~~c~:~~=te r:c~ci~~ p~eturilor, client.ii. :iz~~i h
1
1

ranlor cauzet, pre . . P 'bilitatea acopenrn ptCrd

practica ~i daca intrepnndere~ ~re post
Un furnizor, fie el producator sau distribuitor, are la dispozitie
rilor din alte activitati pro~tabtle . t . . poate sa aibii ll:l h IIIOdalitati variate prin care are posibilitatea sa determine cumpara-
. unet asemenea stra egu
Totu~l, practlcarea i'loc de concurenta deosebit tl lllrul sa achizitioneze totalitatea sau eel putin o parte semnificativa
pro-concurentiale. Pretul este un mJ c astfel delimit"' 11 IICCesitatilor sale de la el. In vederea atingerii acestui obiectiv,
. portant pentru intreprinderile aflate pe p~a.a, t l I
lm . . ret de practtcarea unor pre~uJ ' p1H1te sA imbunatateasca calitatea produselor oferite in termenii
concurentet legale bazate pe p . or preturi sub cost p ult I 1 n lit~tii sau ai pretului, aspect care reprezinta manifestarea unei
dumping nefiind u~.oara. Pracbtt.cart~a unAstc:el . o asemenea pra\'1 It ''IICurente pe merite ~i, In consecinta, nu poate fi sanctionata sau,
. 'fi ~ d' onslderente o tee tve.
JUStl tcata m c ~ ~
1' '
l unei intreprinderi care vrea sa inlll I ollinpotriva, poate recurge la folosirea unor acorduri de exclusivi-
poate s~ ~e ~et~e~:~a ~~r~~a sa-~i familiarizeze clientii cu llll Ill 1111 sau la diferite scheme de rabaturi atractive. Desigur recurge.-
o anumtta pta,a ~ . d '1 pot invoca faptul ca compllll '' 11 lu acordurile de exclusivitate sau la diferitele sisteme de raba-
d De asemenea mtrepnn en e . I
~~n~ lor a fost nec~sar pentru protejarea poziti~i l~~n~~t:~~. ;,' 1 ttu 1 poate avea la baza atat motive care tin de cre~terea eficientei,
II $i considerente care au ca scop excluderea concurentilor
ca~z: pa~~!:~~or~~~;~~p~~~;~~~ ~i~~~;~~~~~e~~f~d:rea nu treltllt lnlll'prinderii. Atat efectele negative, cat ~i cele pozitive depind de
re u . .~ . ~ ~ ~ ozitia sa de piata . De asemencu, II IIHI lmbracata de catre practica in CaUza, de intinderea In timp a
ajunga sa-~t tmbunatateasc~ pbazft natura produselor, de exen1pl11 . ,,uti cii, precum ~i de circumstantele existente pe piata unde este
zarea sub cost poate avea a . bile sau dep~ite din p111HI ~1'1 ruUL Alaturi de efectul de excludere a concurentilor de pe piata
situatia in care ~ro~usele. ~~n~!~t~a practicii, preturile mici 11' I 1 h it1tarirea pozitiei dominante, rabaturile pot cauza discriminari
vedere tehnologtc. n pr~ t timd printre alt 11
avantajoase consumatonlor, aces ea4 pu ' 1
constituie ~i un stimulent pentru cerere . lcordurile de exclusivitate au ca obiect obligarea cumpiiriitorului sa
111 tloneze majoritatea bunurilor necesare des~uriirii activitiitii sale de Ia
IIIJ.I.III' furnizor. Obligatiile care au ca obiect modalitatea de depozitare a
111111!)1' exclusiv in frigiderele achizitionate de Ia intreprinderea dominanta
111 dctermina efectiv clientul sa achizitioneze totalitatea sau majoritatea
11\tilor sale de Ia lntreprinderea In cauza pot fi considerate ca intriind
1 t nst11 categorie. A se vedea, In acest sens, Hotariirea TPI din

"lumbrie 2003, Cauza T-65/98, Van Bergh Foods Ltd c. Comisia,

I I" Il' 2003, p. 4653. A~a-numitele clauze engleze pot avea un efect
" 11 lor, in special in situatia in care cumpiiratorul trebuie sa dezvaluie
' . . 1 Cauza C-62/86 AKZO Chemie VB . In I 1111111 ti concurentului care .a venit cu o oferta mai buna ~i aviind In
.cEJ . 3 mhe 199 a recurs Ia ame~intarea lntreprinderii CIIII "'
0 " 1\tptul ca lntreprinderea dominanta, lntr-o asemenea situatie, poate
cauza, soctetatea AKZ, ~ . . . ustiniind cava redu 'I' I" ' 11 u oferta ~i mai buna. Trebuie avut In vedere faptul ca pozitia
. ECS In cadrul a doua mtalmn succe~tv~, s .
I'' lild rii dej a li permite sa previna concurenta efectiva de pe piata ~i, de
In v;dere~ lntlaturAaKriizaoce;;~i:c~ep~:~';i:;derile lnregistrate pc P Ill I 1 ' 1 deosebit de importantii mentinerea gradului de concurenta
- Socteta ea '~ a tl 11 d n pietei ~i cre~terea acestuia. Totu~i, In situatia In care astfel de
din profiturile obti~ute de pe pietele unde soctetatea mat e~ '1
obiectelor din plasttc). lout "IIIli scurte ca duratii ~i cumpariitorul are dreptul unilateral sa puna
I 111 tin lui, existenta efectelor de excludere este putin probabila. A se
3 A se vedea Dis..;ussion Paper, 131-133. . 744
4 A se vedea S. Weatherill, P. Beaumont, op. ctt., p. . I" lllru mai multe detalii, DG Discussion Paper, 148-150.
210 Abuzul de pozifie dominantii
intre diferitele categorii de consumatori, fapt care implica e~p.lon
tarea acelor categorii de consumatori care prezinta o elashcttal
redusa a cererii sau intra in categoria consumatorilor captivi.
in cadrul evaluarii sistemelor de rabaturi aplicate de catre o anu
mita intreprindere, trebuie avut in vedere faptul cayozitia dominanl
in care se afla intreprinderea implica !ipsa altemahvelor Ia P:~dusdt
fumizate de catre intrepfinderea in Cauza, de exemplu datonta Cap I
citatilor de constnlngere ale intreprinderilor conc~rente. De a,seJ_lll'
nea, pentru distribuitori poate reprezenta o necesltate. comer.~tallz I
rea produselor intreprinderii d~minante i~. ve~ere~ sahsfacem nc~~
sitatHor unei paqi considerabtle a cerem chentilor lor. Evalua1tn
comportamentului intreprinderii va avea Ia baza efectele de excl11
dere actuate sau potentiate Ia care poate da na~tere comportam~n1111
De asemenea, se va lua in considerare posibilitatea intrarii pe plat 1
concurentilor. in situatia in care intreprinderea aplica pra .111 ''
'selectiv adica doar asupra unor anumite categorii de consumaton.
va veriflca importanta acestora in ceea ce prive~te p~~ibi.Iita!il ' d
intrare ~i de expansiune a concurentilor, consumatom vtzatt IJ111il
caracterizati de o mobilitate crescuta a cererii.
Rabatu;ile pot fi de mai multe feluri. Astfel, deosebim lnli
(i) rabaturi conditionate ~i (ii) rabaturi neconditi~n.a~~ . .
Rabaturile conditionate recompenseaza achlZltnle chenttlor. 1 I
fiind acordate doar i~ anumite imprejurari, in functie de cantitat 11t1
marfa achizitionata de client iatr-o anumita perioada de referinl '"
in functie d~ procentajul detinut de achizitiile cumparatorului "''
totalul ~ecesitatilor acestuia. Aceste rabaturi au un efect de fidcll / 111
a clientului f;arte pronuntat, prin aceasta ducand Ia excludtl
concurentilor actuali sau potentiali ~i, de aceea, de regula, nu t 1 I
1 lulu I de dtscnmmare.
posibilitatea justificarii lor .
Rabaturile necondifionate sunt acordate doar anumltor clll.11ill
intreprinderii (altfel, am fi in prezenta unei reduceri generate d I''''
avand in vedere anumite criterii, altele decat comportamon1111 I
achizitionare. Aceste rabaturi, asemenea rabaturilor conditional! I
( '''
1
Hotariirea CEJ din 9 noiembrie 1983, Cauza MV Nederlandl
Banden-Jndustrie-Michelin (Michelin 1), pet. 70-73.
Forme de manifestare a comportamentelor abuzive
211
IIVea un efect de excludere, in situatia in care sunt adresate
'IIIUparatori!or marg.i~ali, alaturi de un efect de discriminare de pret 1
Rabaturzle condlflonate, Ia randullor, pot fi clasificate2 in functie
d ' urmatoarele criterii: '
a) in funqie de modul de stabilire a pragului care trebuie atins in
v derea acordarii reducerii de pret: (i) rabaturi cu prag cantitativ,
1111de pragul este reprezentat de un anumit volum al bunurilor care
lll'buie achizitionate de catre cumparator; (ii) rabaturi cu prag pro-
, 1'//tual, ~n_d~ pragul este exprimat sub forma unui anumit procent
d n necesttatile totale ale cumparatorului; (iii) rabaturi conditionate
/, 11 obligafie de exclusivitate, care sunt conditionate de achi~itiona-
11 11 de catre client a tuturor necesitatilor sale d~ Ia producatorul care
'" orda rabatul;
h) In funqie de intinderea rabatului asupra cantitatii achizitio-
lllill', putem ~istinge. i~t:e: (i) rabaturi prospective, apiicabile d~ar
I IIIJI'a ~un~nlor achlZltiOnate peste pragul stabilit pentru obtinerea
1
1h lt~I.Lll; {zi) rabaturi retroactive, acordate asupra tuturor unitatilor
'' ldziftonate (anterior sau posterior atingerii pragului) odat~ ce
,,,,,,. ul a fost depa~ie; '
l') In functie de produsele Ia care se refera reducerea de pret .
1
11 '111 deosebi: (i) rabaturi individuale, acordate In cazul achiziti;~
I I unui a?~~it ti~ de produs; (ii) rabaturi multiprodus, acordate
'' 11:r.ul achlZltiOnam a eel putin doua produse de natura diferita.
1
I>.iscriminarea de pre! constituie un efect negativ al sistemelor de
''11111'1 , .aliituri de posibilele efecte de excludere. Totui, pentru retinerea
d 'l.tlor ~rt.. 10~ TFUE, nu reprezintii o conditie necesarii existenta
11
, A se vedea, asupra clasificarii, Ph Marsden, op. cit., p. 197.
lin exemplu ar fi Cauza Virgin c. British Aimays din 1993, unde com-
"''' d ' tran.spo:t ?erian de persoane a acuzat pe concurentul siiu British
11
~ ~le mstttUI~ea unei scheme de rabaturi retroactive, care limitau
rlllllnt lie de extmdere a companiei aeriene Virgin Airways. Potrivit
'"' I de r?baturi In cauzii, compania British Airways acorda reduceri de
1hslanttale pentru ~g.entiile de turism care reu~eau sa atinga anumite
1
'"' de cre~tere pnvttoare Ia viinzarea biletelor British Airways.
11
111 . erau acordate retroactiv i priveau toate viinziirile chiar ~i pe
'"''l'loare ati~gerii pragului precizat. A se vedea, p~ntru detalii,
/ 1 rt a/., op. Cit, p. 183.
212 Abuzul de pozifie dominantii
Rabaturile retroactive acordate asupra totalWifii achizitiilot
efectuate de catre un anumit client lntr-? anumita perioada de r It
rinta au un efect putemic de excludere. In cazul acestora, efectul ,dt
ex~ludere este prezent In situatiile In care. pragul ~~t~ stabdll
deasupra cantitatii de bunuri care ar fi fost oncum ach1Zlftona~11 d'
catre clientul ln. cauza. In acest fel clientul, pentru a bene~cta tit
reducerea de pref, va achizitiona ~i acele cantit~ti. ~e la lntrepnnd '' '"
dominanta, cantitati pe care altfel le-ar fi achlZlftonat de. l~ ~~~~~ 11
rentii lntreprinderii In cauza. Efectul. de inducere a loml.ttatu . ~ 11
depinde, desigur, de marimea rabatulm acorda~. ~fectul de m?ul t t
a loialitatii se considera a fi eel mai putermc m cazul u~ttmul 111
produs c~re trebuie achizitionat In vederea atinge:ii pragulm. t' 1
recurge la calcularea prefului efectiv al produsulm, pret c~re rcz111t I
din aplicarea reducerii obtinute, iar cu cat acest pret.~fectt~ se Htt 11
eaza sub pragul reprezentat de costurile totale ~e<!!t_ ~~~ mtrcp1111
derii cu atilt va fi mai mare efectul de cre~tere a l01ahtatn .
~~ cazul acelor rabaturi unde pragul este stabilit sub forme~ IIIII
procentaj din totalul necesitafilor cl!entului. sau sub forma ~nut 111 "
individualizat, In functie de nev01le parttculare al~ unm a nt ~ ' '"
concurent, efectul de inducere a loialiHitii este eel mat pronuntnt II
cazul rabaturilor cu prag cantitativ sau al celor cu pr~g__ stc~nf,,
dizat efectul de inducere a loialitatii este redus. Totu~t, .m sthl lll
In c~re pragul cantitativ este astfel stabi.lit ~neat se s!tue111 '
apropierea nivelului la care .~ajorit~tea chenttl.or cu~para, nl llt
ace~tia pot eventual lmpiedtca reonentarea chentulm cu o p111
1
DG Discussion Paper, 154, precum ~i Hotararea CEJ di~ 13 f~lu 11
1979 Cauza C-85/76, Hoffmann-La-Roche & Co. AG c. Co~tsta, ( ul'
1979: p. 461, pet. 98-100; Hotararea TPI din 30 septembne 2003, 1 1"
T-203/01 Michelin II c. Comisia, Cu1egere 2003, p. ~071, pc~ .. 111 , 14 1
2
A ;e vedea, In acest sens, Hotararea TPI dm 1 apnhe 199. . 1 " 1
T-65/89, BPB Industries c. Comisia, Culegere 1993, p. 389, pet. 6~ I
- ' a TPI din 7 octombrie 1999, Cauza T-228/97, Irish '''
Hot arare - - '1'1'1
Culegere 1999' p. 2969, pet. 213; Hotararea
c. ComtS!a, . . (' I
30 septembrie 2003, Cauza T-203/0 1, Michelin II .c. Comtstd, II ,
2003, p. 4071, pet. 75, 81 , 207-208; Hotariirea TPI dm 17 decembr\ 1
Cauza T-219/99, British Ainvays, Culegere 2003, p~917, pet. I
Hotariirea CEJ din 13 februarie 1979, Cauza C-85/76, Hoffmann-/ rt I
& Co. AG c. Comisia, Culegere 1979, p. 461, pet. 89-90.
Forme de manifestare a comportamentelor abuzive 213
rmnificativa a cererii lor fata de alti concurenfi. In cazul rabatu-
' tl or cu prag cantitativ, nivelul incert a! pragului poate fi un alt
111otiv de inducere a Ioialitatii 1
1n ceea ce prive~te justif;carea aplicarii rabaturilor retroactive,
'"' nsta poate fi obtinuta prin dovedirea caracterului redus a!
I" 1 ului individualizat sau, dupa caz, standardizat, In comparafie cu
lltt sitatile clienfilor, precum ~i a faptului ca exista posibilitatea
'' tll'ientarii comenzilor clientilor ori ca barierele Ia intrarea pe piafa
11111 reduse.
In cazul rabaturilor conditionate aplicabile achizitiilor efectuate
II.! pragul stabilit, inducerea Ioialitatii va fi posibila doar In
llt tnlia In care pragul este stabilit Ia nivelul Ia care clientul ar fi
" ltlzitionat oricum, chiar ~i In absenfa reducerii de pret aplicate. In
1 ~ tc conditii, speranta obtinerii unui profit poate convinge clientul
n hizitioneze cantitati suplimentare. In mod asemanator, efectul
I lnducere a Ioialitatii va fi cu atilt mai ridicat, cu cat rabatul va fi
1 tl : ubstanfial pentru achizitiile suplimentare. Comisia va constata
,f 'nta unui abuz doar In situatia In care pretul efectiv rezultat In
II III a pl ic~rii reducerii de pret constituie un pret de ruinare sau de
2
tt nping In situatia In care pragul este stabilit sub forma unui prag
llfl lnti v standardizat, efectul de excludere este putin probabif
l 1buie mentionat ca prevederile tratatelor europene interzic
lh II'Ca unor asemenea practici doar In masura In care acestea
filld ica mentinerea sau dezvoltarea concurentei reziduale exis-
lf, pc piata dominanta . Rabaturile pot avea lnsa ~i unele efecte
4
1 ltncurentiale, dar pentru ca acestea sa aiba caracterul unei
IIIII'. ri, acestea trebuie sa fie mai importante decat efectele anti-
5
,, 111 ntiale
I ll hllturile, prin faptul ca pot duce Ia cre~terea viinzarilor
pd nuerii, pot contribui Ia recuperarea investitiilor efectuate
tlf 111'i le putiind fi investite In activitati de cerceta;e ~i dezvoltare:
Ill; Discussion Paper, 160.
,. vcdea, In acest sens, DG Discussion Paper, 168.
llh Ill, 169.
I f11t ril rea CEJ din 13 februarie 1979, Cauza C-85/76, Hoffmann-La
.~ I 'o. AG c. Comisia, Culegere 1979, p. 461, pet. 91.
111 l)iscussion Paper, 172-176.

214 Abuzul de pozitie dominantr1
Investitiile care sunt vizate sunt acelea care 011 I 1
vederea crearii posibilitatilor de a fi furnizor lnlt
Aceste investitii trebuie sa fie irecuperabile, suh IIIII(
trice. Rabaturile oferite clientilor marginali pot dt t~ I
rea concurentei, consumatorii beneficiind de p1 '\I ill
Alaturi de aspectele amintite, rabaturile pot '{ lltt ill""
unor economii privind costurile de tranzactii 111 111 1"
pentru intreprindere pot duce Ia crearea unor t'llll''ll"
Economiile de cost avute in vedere trebuie sa i'ic t-J III 1"
cum am mentionat, justificarile se refera in prillllll
turile cantitative.
Sectiunea a 5-a. Tehnica prestatiilor ('UJII 1 111 kaga.
Notiunea prestatiilor cuplate se refera Ia doua C'lll'l'"ll l
tici comerciale utilizate de catre intreprinderi, practi I ll ll.
tie de circumstantele cauzei, pot avea efecte pro- sau 1111 h
tiale.
0 prima forma a prestatiilor cup late consta In "'>:111 ,
produse distincte. In cadrul acestei practici, vanzarcn 1111111
bun (bunul care leaga- the. tying product) este conditio111111
pararea unui alt bun (bunullegat- the tied product). Yn 11111
bunullegat poate fi achizitionat ~i separat, fiind disponiblll " 1
Cea de a doua forma a prestatiilor cuplate consta In i1111 1
a doua produse lntr-unul singur (bundling). In cazul tiiiJ II
produsele integrate intr-un produs nou pot fi disponibil 111 1
separat (In acest caz vorbim de fmpreunare mixt{i) sau pol 1
disponibile separat, componentele putand sa fie achiziPo1o1t
2 11 , tu necesar ca lntreprinderea sa fie dominanta ~i pe piata pro-
sub forma produsului singular (fmpreunare pur{i)
1
Referirile Ia obtinerea unor economii de cost nu trebuie s 11
sau foarte general e. A se vedea Hotararea CEJ din 9 noiemlli I 1
Cauza C-322/81, MV Nederlandische Banden-Jndustrie-Michell/1 r 1
lin 1), Culegere 1983, p. 3461, pet. 85. / ' 111111 de operare Windows ~i Windows Media Player sunt doua pro-
2
Distinctia intre impreunarea pura ~i mixta nu este una rigid~ . I 1 h
unare a doua produse, considerata mixta (pentru ca produsele suul il l 1
IIIIo' de manifestare a comportamentelor abuzive 215
11h 11 pre tatiilor cuplate reprezinta o practica comerciala
, 1111 dill l de afaceri, totu~i, aceasta poate sa aiba efecte
tl\lnk. consHind, In principal, In posibilitatea excluderii
1 1 ~~' pc piata bunului legat. Prin aceasta practica lntre-
'lt' afla lntr-o pozitie dominanta pe piata produsului de
1 rcduca numarul consumatorilor potentiali accesibili
II 11 I de pe piata produsului cuplat. 0 asemenea practica
11 I IIlli, de asemenea, lntr-o bariera Ia intrare pentru con-
I 1qinli care doresc sa aiba acces pe piata produsului
, p1l11derea dominanta poate ajunge astfel sa aiba profituri
1 ,, ~ i lntareasca pozitia pe piata produsului cup lat. Astfel,
111 l'l ll'C bunul legat prezinta importanta pentru cumpara-
''" ure leaga, atunci reducerea surselor alternative de
I" 111ru bunul Jegat pot face intrarea mai dificila pe piata
I
, 11pllcabilitatea prevederilor privind abuzul de pozitie
2
1 1 l1lbuie lndeplinite urmatoarele conditii : (i) lntreprinde-
3
dnlllinanta pe piata produsului de legare (in cazullmpreu-
lh domi nanta pe piata unuia dintre produse); (ii) produsele
4
ill llllpreunate sa fie produse distincte ; (iii) practica sa aiba
I 11\lnle de distorsionare a concurentei; ~i (iv) practica sa nu
,,11 ,,, pe piata), poate produce efectele unei impreunari pure, daca
1
tlnduselor oferite separat sunt foarte mari. De asemenea, legarea
IIlii Joe ~i intr-un mod indirect, de exemplu in situatia In care
I II Il l IIU ofera garantii pentru produsul vandut, decat In ipoteza in
tt' 1 torul folose~te consumabilele, piesele de schimb sau serviciile .
1 , 1re el. A se vedea DG Discussion Paper, 182.
, I 11. cussion Paper, 181.
1 I lccussion Paper, 177-206.
til pill. DG Discussion Paper, 184.
"'" produse sunt considerate ca fiind produse distincte daca in
, I p,nrii sau impreunarii produsele ar fi achizitionate separat de
"ll'l\1111atori. in acest sens, a se vedea DG Discussion Paper,
Ill/ In Cauza Microsoft (COMP/C-3/37.792), Comisia a considerat
It tl11clc, lntreprinderea fiind obligata sa elaboreze o versiune a siste-
'''' opcrare :Iara produsul Windows Media Player.
 216 Abuzul de pozi{ie dominantII
fie justificata de natura produselor cuplate, de u :~ uq I
sau din considerente ce tin de eficientizar u I''' t.
distributiei produselor.
Ingrijorarea principala exprimata in legi'ttur. ltt ,,
de afaceri a reprezentat faptul cii, prin intermcd It d 1"
prinderea dominanta poate reduce libertatea de uh-1' 1
torilor. Efectul de excludere a comportamentului Yt t d 1II
de aplicabilitate a practicii pe piata, de gradul po1llh 1
precum ~i de nivelul reducerii de pret care pou ll' II .t
cumpararea legaturii.
A~a cum am precizat anterior, practica cuplaJ tiltll 1
practica comerciala com una, folosita nu numai d 1 ll'
derile dominante, ci ~i de catre cele care nu au o pul ' I ' do 1
nificativa. Astfel, intreprinderile pot recurge Ia o ~t Sl' t ll ''
din considerente obiective, cum ar fi oferirea de 1Hndt
2
. buna calitate cu costuri mai reduse 0 asemenea pl'llt I 11 n 1
Ia lmbunatatirea calitatii produselor ~i serviciilor ofrill I
de cost pentru lntreprindere ~i chiar ~i pentru ' 111
Intreprinderile pot recurge Ia o asemenea practica ~i ditt 1 ,,
ce tin de asigurarea unei reputatii mai bune pentru prodtt I
pentru asigurarea unei utilizari optime a acestora (I '!' 11 ~ 1
du-se, intr-a asemenea situatie, intre produsul principul 1' 1
schimb originale). Practica poate duce Ia o cre~ter 11 1,.
solicitarilor pentru produsul _principal In situatia In r u 1
cuplat este oferit Ia un pret foarte scazut sau chiar gratis.
1
Hotariirea TPI din 6 octombrie 1994, Cauza T-83/91, Tr:t11 t I
national SA c. Comisia. In aceasta cauza, TPI nu a consid r 11 1
uzantelor comerciale ca pe o justificare pentru practica societ ~tl l '"
Consideram, totu~i, cii aviind In vedere prevederile expresc nh
lit. d) TFUE, pozitia TPI poate fi contestata, In situatia In care fill
uzante comerciale larg cunoscute ~i 'in mod obi~nuit respc 'IIIIo
asemenea situatie suntem In prezenta unui mijloc d~concurcnl t1 I
Pentru o opinie In acest sens, a se vedea S. Deleanu, o'p. cit., p. I!JK
2
A se vedea Patrick Rey eta!., op. cit., p. 38-42.
I "'//It' de manifestare a comportamentelor abuzive 217
'lunea a 6-a. Refuzul de a aproviziona
111tl1 1ilcdominante, asemenea lntreprinderilor obi~nuite,
dttcrmine cui sa furnizeze ~i, de asemenea, sa decida
1
I
1 ll'lntiilor contractuale cu partenerii lor comerciali.
lf'ttvizionarii unui client sau a! unui concurent nu este
2
'' Il l', neexistand pentru intreprinderile dominante o
"' 1 ond itionata de a furniza. Faptul ca o intreprindere se
p11t.it.ie ctominanta pe piata nu o lipse~te de dreptul de
It 1111 resele comerciale.
ttl dt ., aproviziona poate sa fie ~i abuziv, de exemplu In
111 ntl' refuzul intervine ca o sanctiune din partea lntreprin-
'" tllmtc pentru optiunea partenerului de a trata ~i cu un
11 tl intreprinderii dominante , precum ~i atunci dind
3
1 lo It'll dominanta aplica conditii discriminatorii la furni-
llf'll'!l unei lntreprinderi dominante sa furnizeze un anumit produs
111 ponte sa contravina principiului libertatii contractuale ~i dreptului
t. tiltH', In calitatea lor de persoane juridice, de a dispune liber de
1ll.tlt in proprietatea lor. A se vedea, 'in acest sens, Hotiiriirea CEJ din
otlotlt 1998, Cauza C- 7/97, Oscar Bronner c. Mediaprint Zeitungs -
hrl/lenverlag GmbH & Co., parag. 56, Culegere 1998, p. 7791. A se
I Korah, An Introductory Guide to EC Competition Law and
I d, Sweet & Maxwel, Londra, 1994, p. 4; Comunicarea Comisiei.
lfll'lvind prioritafile Comisiei In aplicarea articolului 82 din Tratatul
I II lie de exc/udere abuziva ale fntreprinderilor dominante, -precum
111 ('llssion Paper on the application of Article 82 of the Treaty to
lh iiY abuses - Public consultation, Bruxelles, 19 decembrie 2005,
lloll'!ll11entul este disponibil online (http://ec.europa.eu/competitionl
1 11'/82/discpaper2005.pdj).
vcdea, In acest sens, Ph. Marsden, Handbook of Research in
tlnnlic Antitrust, Ed. Edward Elgar Publishing Limited, Chelten-
11111, p. 245-246.
1 I ,I, 14 februarie 1978, Cauza 27/76 United Brands Company ~i
I /tmnds Continentaal BV, Culegere 1976, p. !975. in aceasta cauza,
IIIJlhl, societatea United Brands a 'incetat furnizarea bananelor catre
,, (dlstribuitor exclusiv pentru bananele Dole ~i unul dintre distribui-
1 HlllllClor Chiquita din Olanda) ca sanctiune pentru fapta lui Olesen de
11111VH ~ i bananele Dole.
 Abuzul de pozifie dominanti'i Forme de manifestare a comportamentelor abuzive 219
218
~ - sa
- o~ere separat antllll ll 1
. ..t sau cand reluza
zarea unor servtcn 1' Hllllltitc faci1itati esentia1e . De asemenea, unele comportamente
? 1, rrr treprinderii dominante pot fi considerate In mod indirect ca
produse-. . ona care au fost !ntalnll 1111 d r fuzuri de a aproviziona, de exemplu In situatia In care lntre-
Cauzele de refuz de a aprovttzt nstand in refuzul aprovl I
. - . t atilt comportamen e co .. iidtrca dominanta lntarzie nejustificat aprovizionarea sau
practtca au vtza t' 1 alintreprindern donttt" " '1''''1 conditii de contractare inechitabile pentru client (de exem-
- .. . rent actual sau poten,ta . .
narn unm concu - .. i e iata unde intrepnndl'tl " 1 pi' tinzand un pret excesivi. Refuzul de a aproviziona a fost
(cu consecinta afectarn concurente p pt d in refuzul <k ' .A

mportamente cons an '' rd rat un abuz de structura tipic 3, lntreprinderea dominanta

dominanti=i), cat ~1 CO aza sau dore~te sa opel' 'I '
A

I' 1di cand intreprinderea solicitanta sa aiba acces Ia materii

fumizor pentru un client caredope~e - pe piata situat. "'
- A t rinderea omman1a - 0 ~ '"' ure li sunt necesare in procesul de productie.
concurenta cu m rep . d inanta In fiecat. dli
. t de intrepnnderea era om . l11t t r ~ i , In situatiile In care lntreprinderea dominanta refuza sa
fata de pta,a un b lut de pozitie dominant 1 cu un concurent, identificarea comportamentului abuziv
tatarea a uzu ,
aceste sttuatn, cons . - . mportamentul sau, lntrrpt " 4
t- fo tulm ca pnn co fie problematica . Impunerea obligatiei de a aproviziona
necesara d aton a ap ' d- curent de pe piata I !li d 1 nv a efecte adverse asupra procesului concurential pe termen
. t- . ca sa exclu a un con
rea domman a ns . t- ituata in aval fa! d p11Wnd descuraja investitiile In activitatile de cercetare ~i
. - dupa caz de pe o pta a s
dommanta sau, . ' 1 . d a ~proviziona se refer I ' II til' ', atat In privinta lntreprinderii dominante (care va refuza
Piata.

Astfe1, notmnea reruzu_m e
. b ve prmtre care a \'1 .
it
mt'ntt'm Iii Inch I
I I ((;flSCa, avand In Vedere Ca Ulterior Va trebui Sa lmparta-
larga de practtct a uzt , 4 .. ~ 1 de a furni:w ''' "
.. . stente (li) re1uzu 1~z u ltatele cercetarii cu concurentii sai), cat ~i In privinta
relatn comercta1e e~~ . 't t s. 1iiil refuzu1 1icen(l1 Ill
formatu unm c ten nou , 1 1 "' ''"li lor lntreprinderii dominante (ace~tia nefiind motivati sa-
pro d use sau ~~ : 1 1-6. l'v) refuzul garantarii act' I nit propriile produse inovatoare)5 De aceea, autoritatile
drept de propnetate mte ectua a ' 'z
' '1tll11 iu l concurentei, precum ~i instantele nationale sau unio-
lllrl sa recurga Ia o ciintarire a efectelor pozitive ~i negative
_ Adin 2 martie 1983, !11 1 1 """" rii unei obligatii de a aproviziona asupra concurentei
' A se vedea Hotararea CEJ Leistungschut=rechten ( im /11 I
Gesellschaft =ur Velwertung ~~~
potentiale de pe piata comuna. Impunerea unei asemenea
c Comisia, parag. 56, Culegs;re ' p. 3
4 83 ~i Hotararea TPI dlt 1
' 94 Culegere l'IIJ I I tl i dt:$ i poate duce Ia ameliorarea concurentei pe termen
. B h G"psum parag. ,
1993 BPB Jndustnes et n 1IS -'. , b . 1991 III II' """' conduce Ia afectarea concurentei pe termen mediu ~i
z'A se vedea Hotariirea TPI dm 12 decem ne ,
c. Comisia, Culegere 1991, p. 143~.07 242 A se vedea ~i P. N'
3 DG Discussion Paper, pet. . -A . . h to Article 8 " '''' vLdea, de exemplu, Decizia Comisiei din 26 februarie 1992,
GCP "An Economic PP 1oac 1111 11 Midland c. Aer Lingus (JO L 96, 10 aprilie 1992).
Report by the EA . Comisiei Orientiiri privl!ld I I' I d a, In acest sens, Comunicarea Comisiei. Orientiiri privind
,., ~i Comumcarea 1
p. 4,, precum ~ . l l . 82 din Tratatul CE la prat'i1 I t 'mnisiei in aplicarea articolului 82 din Tratatul CE Ia practi-
Comisiei fn aplicarea artJco u ut . t 78
. - I , . nderilor dommante, pc . . lud,tl! abu::ivii ale intreprinderilor dominante, pet. 80.
dere abu=Iva a e ~nt1ep11 6 . 7/73 Jnstituto Chemi o/CIIIJ'I
4 CEJ, 6 martie 1974, Cauza ~~ . , '''" d linitia abuzurilor de structura, a se vedea S. Deleanu,
z S 0 z nts CorporatiOn. I 'l l , precum ~i P.S.R.F. Mathijsen, A Guide to European Union
Spa ~i Commercw ve . T 2004 Cauza I II
s A se vedea Hotararea CEJ dm 29 apn tebH&C, KC I "' t l & Maxwel, ed. a 6-a, London, 1995, p. 239.
Health GmbH &Co.
OHG c NDC Health Gm
:
0 '
b 1988 Cauza C- IH '
"It !alii, a se vedea Ph. Marsden, op. cit., p. 246.
5039 ~i Hotararea CEJ dm 5 octom ne ' lt o ii ~S ion Paper, 213, 235; Comunicarea Comisiei. Orientiiri
p. ,~ 1988 p 6211
c. Erik Veng (UK) Ltd, Culegere I
6 CEJ 6 aprilie 1995, cauze e -
C
241191Fr;i C-242/<J II '
ltrl(/le Comisiei in aplicarea articolului 82 din Tratatul CE la
' \dudere abuzivii ale intreprinderilor dominante, pet. 75;
c. Comisi~ (Magill), Culegere 1995, p. 743. ,/, llltrca, op. cit., p. 962.
220 Abuzul de pozifie dominanti'i
Forme de manifostare a comportamentelor abuzive 221
. 1 ntelor pentru a inova. Buna. 1111 '
lung, prin _reducerea stJmu ~ta nu numai prin oferirea pe pilqn , 1111 urentilor sau prin incheierea unor contracte de aprovizionare
consumatonlor p~a~e ~ ere~~ i rin introducerea pe piata a 1111"' tlusiva cu o anumita intreprindere 1
unor produse mal !eftme, ~ p , nele situatii accepl tu lmporturile paralele beneficiaza de o anumita protectie in cadrul
atoare De aceea, m u
produse no1, mov bun mijloc in v d ' ' l'' "ilicii Uniunii Europene privind concurenta, in masura in care
.. d . t- poate reprezenta ce1 mal I
putern e_y~a.a . . , tivitatile de cercetare ~i dezvo ltu ltvnrizeaza dezvoltarea schimburilor comerciale ~i consolidarea
promovarn mveshTnl?r m acd . , ta va putea justifica CO lli Ill ' llll'Urentei, acestea reprezentand o forma de concretizare a Iiberei
Ori de dite ori intrepnnderea omm~n t ra obiectiva comptltl lllt datii a bunurilor in cadrul unei piete interne 2
tamentul sau, invodind argument~ e na u 1 b ziv' ' In cazul incheierii unor relatii contractuale existente fata de un
d a fi cons1derat unu a u .
mentul intrepnn ern nu v . tlvul sanctionarii refu:~tu ll ll1 111 obi~nuit, exista prezumtia relativa potrivit careia continuarea
entionat antenor mo
A~a cum am m . _ , fi ~l de excludere a concur '11 11 1
de a ~prov~~iona . consta ';cl~::rea poate avea loc pe aceea~i I'' I 1 o lntreprindere dominanta pe piata materiilor prime, apta sa contro-
intrepnnderu dommante. E . t" u pe o piata care se po. ''' l 1\trnizarea lor catre producatorii de derivate, nu poate refuza aprovizi-
, derea este domman a sa .
pe care mtrepnn .
1 f: c de ptata re 1evan1a. - 'In aceasta din urma 'P"'' ' '"'11, cloar pentru ca se hotara~te sa se integreze vertical, daca refuzul ar
neaza vert!ca a,a :. , '!ntreprinderea dominant lt u llliltll unul dintre primii producatori de derivate, risciind sa lnlature toata
111 '" nta din partea acelui client. Totu~i, dupa parerea noastra, lntr-o
- rtanta situatnle m care ..
prezmta Impo , , . , ederea des:Ia~uraru a<.: It \''
zeaza produse care sunt nec~sare m vt. sa" "1. des~"oare in l'PIII llli'llca situatie ar trebui avut In vedere faptul ca o lntreprindere se
' d' ' d 1 pe ace~ 1a -...
concurentilo~, _Imp!e, !can ~~derea dominanta refuzand sa Rt tl l I
1 u.,-
'" Integra vertical ~i din considerente care privesc asigurarea unei
normale actlvitatea mtrepn '1 'te din partea cotH I" liwjii mai eficiente a derivatelor, lntr-o asemenea situatie interesele
' tllnntorilor nefiind, In cele din urma, afectate.
integral sau partial, dupa caz, comenzli e v:ent~too GSK AEVE' "
fi t 'tuatia "i in cazu socie a,B In pcrioada noiembrie 2000- februarie 2001, Societatea GSK AEVE
tilor. Aceasta a os si , "' .1 are des:Ia"urarii pm pul 1 1 1111 sa mai onoreze comenzile venite din partea viinzatorilor angro
, fi . , d medicamente e neces "'
tatea
activitatii vanzatonlor angro Ill rec ia ale medicamc11 1t ''"
urmzan . d' G dl"i l~~urau comert paralel cu medicamentele pe care le obtineau de Ia
litl ~i a recurs Ia distribuirea produselor In cauza, prin intermediul
cauza. .1 t avea loc in diferite mod lltt L IIi clene Farmacenter AE. Ulterior perioadei mentionate, societatea
Excluderea concurenti or po~ e. d . te Ia inl I
00
111 lu o limitare a cantitatilor furnizate catre aceste societati, livriind
. recurgerea intrepnnderu amman .
exei?pll~3 ~~npnrin
vert1ca a "' refuzul satisfacerii comenzilor vemte dill I
11 I' corespunzatoare satisfacerii necesitatilor pietei elene, m<Uorate cu
I h ~ i viinzatorii angro In cauza nu au fost afectati In activitatea lor
' lut17n distribuirea medicamentelor pe piata interna, au fost nevoiti sa
t olumul importurilor paralele efectuate catre alte state membre
' . bei In privinta dovedirii existentei acestor
Sarcma. pro 00 nte. A se vedea 'in acest sens, Hot ' It
11111 u precizat Curtea In cadrul pet. 35 din considerentele hotariirii,
revine lntrepnndern domma C .77/77 B p 'c Comisia, Cui ' I '" tiJ II poate sa fie afectata chiar ~i lntr-o asemenea situatie, anume
din 29 iunie 1978, Cauza - , . . .
1 ' 1 nd comportamentul lntreprinderii conduce Ia eliminarea concu-
p. 1~13. - , CEJ din 16 septembrie 2008, cauzc ll ',.,, ' 1 ltll'tive a viinzatorilor angro In distribuirea acelorai produse furni-
- A se vedea Hotararea k . s EE ~i altii c. GlaxoSml t. 1"i\tre lntreprinderea dominanta pe pietele din celelelte state
C-468/06-C-478/06 Sot. ~elos m :aG!axowel!dome AEVH I

AEVE Farmajkeftikon Protonton, f~st~ CEJ din 6 martie 1971 t lilt It o cauza unde instantele unionale i-au exprimat adversitatea
3 A se vedea, In acest sens, ~otarar~a o S a i Commer('/{1/ 11111portamentele lntreprinderilor care ar avea ca obiect prevenirea
~i 7/73, lnstituto Chemio_terapzc~_Ita::~ s:Ciefatea CSC a ' ' '" 11111 111r paralele, a se vedea Hotariirea CEJ din 6 ianuarie 2004,
COiporation, parag. 25. In ~cea~ a cpe clientul sau ,.2~ja, ttll P', I '11 11 xate C-2/01 P i C-3/01 P, Bayer c. Comisia (Culegere 2004,
ze cu matern pnme . '
mai aprov1z1one . .
de derivate, motivul fimd mtegrarea ve I
rt'cala a societatii . llt lt
.
'I" luri exercitate lmpotriva Hotararii TPI din 26 octombrie 2000,
I 11 /96, Bayer c. Comisia.
222 Abuzul de pozi{ie dominantii
Forme de manifestare a comportamentelor abuzive 223
.. t ro-concurentiaHi, din moment I
unei astfel de re~atn _es e o~siderat efici~nt la un moment dnl ' 1 tll llrolarii cheltuielilor publice de sanatate privind medicamentele
intreprinderea dommanta a c t ~ cauzal Intr-o asem\ II' I l,d asemenea, asigurarii stocurilor adecvate de medicamente Ia
. ~ 1 fa contractua a m 1111 cost rezonabil. Discrepantele intre masurile nationale pot
se angaJeze m re a,l . l d 'nd de numarul concurenp lt I
situatie, efectele anticoncuren!l~ ~ teepplr'tnderea solicitanta. In cu . ttl It 110tura comequl intracomunitar ~i pot afecta piata comuna a
. . t nde opereaza m r llltdi camentelor, putl'ind face In acela~i timp comequl paralel cu
extstentt pe pm:a u . d . nta refuza furnizarea unor mnlt II
in care intrep~mde:ea. o:emat . trarea pe piata situata In ' tl "'' dicamente deosebit de profitabil. Pentru titularii autorizatiilor de
. e mottv ca ~~-a lacu m . -2 1111 1oducere pe piata a unor anumite medicamente ~i pentru distri-
pnme p - .d rata o practica abuztva .
aceasta poate sa fi~ const ~ . C poate refuza continuaren I I I '"ll lorii medicamentelor introduse pe piata comuna, reglementarile
Totu~i, intrepnnde:ea o.mman ~e capacitatea necesara onot Ill
1
llfl tltnitare In materie prevad obligatia aprovizionarii corespunza-
tiilor contractuale daca nu dt~pune ~ 13 Refuzul trebuie s til ' 11 $i continue. cu medicamente a farmaciilor ~i a persoanelor
. . ~ . derilor sttuate m ava . . .
comenzllor mtrepnn
. .. b' fve De asemenea, 1
~ntreprinderea domo utttl Hlitll'izate sa Iivreze medicamente in vederea satisfacerii nevoilor
la baza cntern o tee l . . -l': menzilor venite din P"'' I cntilor din statui membru in cauza. De asemenea, distribuitorii
'b'l' t a refuze satlSiaCerea CO ' "l'IO de medicamente trebuie sa obtina autorizatii speciale ~i sa
are post
. l tta ea
t s d b"
daca are u n m ~ ceea ce prive<:te
" capac tl tt
unu1 chent an en.o~, ~ . . t ~ deplinirii obliga!iilor co1 I np re necesitatile unei zone geografice determinate. Curtea a
intreprinderii sohcttante m pnvm,a m 11 11 sa identifice anumite avantaje <;are decurg din existenta

tive. - .. - - i de catre lntreprind.erea d lllll npo rturilor paralele pentru consumatorii finali. Astfel, a retinut ca
In cazul invocarn unor aparar 1 mic "i legal 7n I .1 importuri paralele permit cumpariitorilor medicamentelor In
. t ~ edere contextu econo "
nanta, trebme avu m ~ ~ prt've<:te aspectul reglenl\'111 Ill Sa dispuna de 0 SUrSa aJternativa de aprovizionare, Cbiar daca

comportamen ~
t l are loc In ceea ce " .
d "t e autoritatile publice dm thtl lt11 hilitatea ca ace~ti consumatori sa beneficieze de preturile
preturilor med~camen~elor ~ car tfel de c~ntrol serve~te s 'ltpttl lit 1110 In statu! membru de export este una redusa. Potrivit
membre, trebme mentwnat ca un as 1111 i Cuqii, comequl paralel permite vanzarea medicamentelor
1111 prct inferior aceluia practicat de catre societatile farmaceutice
1 1111 tul membru de import ~i, de asemenea, poate exercita o
'DG Discussi_on Paper, 217 ~ . 7/73 Instituto Chemioterapit'tJ"
z CEJ, 6 martJe 1974, Cauza c:: oratfon, 25, Culegere 197'1 , I'
ano,Spa ~i Commerc!al Solv~~ts t : fi lntemeiate In cazul unui r Ill I
I fine asupra preturilor medicamentelor din acel stat membru
1 nlll isia considera ca, in anumite cazuri specifice, impunerea
1 ob ligatii de a furniza nu este, in mod evident, de natura sa
, Pentru alte mottve. con_s1_ eDr~ ~ r de dreptul consumului, 1 ~!1
trata, a se vedea J Gotcovtct, 1C,tona ltll' efecte negative asupra motivatiei intreprinderilor de a
11. Astfel, in situatia in care o reglementare compatibila cu
Beck, Bucure~ti, 201?, P 479EJ din 16 septembrie 2008, cauzelc ' III II
4 A se vedea Hotararea C ka . Sia EE ~i alfii c. GlaxoSmlt/tl ''" 11 concurentei impune deja lntreprinderii dominante o

C-468/06-C-478/06, Sot. Le!os l fosta Glaxowellcome At:VI I 1 .til de a aproviziona, este clar ca punerea in balanta a
AEVE Farmajkeftikon ~rowntotn: . Just1'fice comportamentul, li II
. GSK AEVE a mcerca sa-~1 . .
soc1etatea . C nde autoritatile pubhce 11\lt 1 1
vedere ca acesta a avut loc_ pe o p1da:a u ntelor sdcietatile fa nttll ' I
. . l l . retunlor me 1came ' .
stabihrea mve u UI ~ _ numita parte a cererii venite din
fiind obligate sa sat1sfaca o a . 't t a "1. prin faptul ca CO lli IIIII \ Nil vedea, In acest sens, art. 81 din Directiva 2001/83/CE a
d ~ 1 d sfii.<:oara actJv1 a e " "'''" lului European ~i a Consililui din 6 noiembrie 2001 de instituire
membru un e 1~ e " _ d - de pe urma comerftdn I'
finali beneficiaza lntr-~ ~~sura re ~sa a . a parte a f->1 111111 11 nd comunitar cu privire Ia medicamentele de uz uman (JO L 311 ,
des:Ia~urat de catre socletat~le. angro m cauz ' 11111hrie 2001), cu modificarile aduse prin Directiva 2012/26/UE
.
aJungan~ d pe ma'na intermed1anlor. ''l'l, 27 octombrie 2012).
224 Abuzul de pozifie dominanta Forme de manifestare a comportamentelor abuzive 225

diverselor mo~ivatii a fost deja rea~~~a:~i~~~a:~~:~~~::~.publl

1
"'ilstituie un 1
abuz de pozitie dominanta doar in circumstante
atunci cand a tmpus o aseme?ea o g , . area unor materii J!l //11 ,. ptionale Astfel, refuzul Iicentierii unui drept de proprietate
, . 1 ,r, l . de a mcepe furmz llthl ctuaia nu constituie in sine un abuz, nici macar in situatia in care
In cazu re;uzu w . . buz de pozitie domilllllll
! . entru retmerea unm a , 11111 iprinderea detine o pozitie dominanta pe piata tehnologica sau pe
unui c_zent ~ou, P . . buie sa aiba natura unei ,Jaclltl I
materitle ~nme sohcttate ~r~ ~ fie indispensabile pentru Lil' I Llju produsului. Scopui principal a! dreptuiui exciusiv este tocmai

esenfiale" sau, cu alt~ ~~~m e,s~~tiale sunt realizari ale lntrt pr tl

I In sa previna tertii sa foioseasca beneficiul acestor drepturi rara

~urarea
.. d .
activitatii. Facthtatdtle! ~ ~ activitatii acesteia, fuciltt
t necesare esla~uran , .
lllmtamantui detinatorului dreptului. In aceste situatii, standardul
tlflll retinerea unui comportament abuziv este unul mai restrictiv, iar
dern omman e, d rio asemenea operatl\1111 I
care sunt extrem de greu de repro us, o . 3 sau nu ar fi du d"l .1,, prinderea care solicita licentierea nu trebuie doar sa se limiteze Ia
. b'l ~ d' punct de vedere economtc tpl urea bunurilor sau serviciiior oferite pe piata de catre detinatorul
ar fi Vla 1 a m . }"f ~ ublica. Jntreprinderea dllll
din considerente care tm de_ ~o 1 tcaa punui client nou in sitttll\1 I plului protejat, ci trebuie sa dovedeasca caracterui necesar al
~ t ~ refuze aprov1z10nare ' 1111 Tii pentru crearea unui produs nou 2
nanta poa e sa i arantii suficiente pentru indcp 1III II
care acesta nu poate of~r, g ri~derea dominanta nu dispttll
Nr/itzarea fornizarii informatiilor de interoperabilitate, necesare
obligatiilor sale sau d~ca mtrep ~ norarii comenzilor. In vrd IIII I lntreprinderea soiicitanta pentru fabricarea unor produse com-
capacitatea de productte necesara ? ftii intreprindercn I" thilll cu produsele intreprinderii dominante, poate fi sanctionata
mentinerii stimulentelor p~ntru mve_s ~- ' in veder 'II I ' 1 111 si tuatia In care practica duce la stramutarea puterii de piata a
. d~ t~ d ttmp aprov1z10narea, 111lrtderii doniinante ~i pe o alta piata3 . Comisia a propus in aceste
refuza
~ ..
o .penoa a ce~ norma
, toarcen a e 1e a capt'talului investit. De rtsl'lll
, I II o abordare mai putin stricta fata de standardul previizut pentru
rarn unet rem la refuzarea aprOVI t " 1
intreprinderea dominanta poate re~Udr~~ Ca intreprinderea til I ulh r a drepturilor de proprietate intelectuala, chiar daca aceste
1 . , situatia in care const e I 1111 ljii de interoperabilitate pot fi considerate secrete de afaceri.
clientu m, m , d' .. 1 t hnice necesare utilizarii at l'l 'I
nu dispune de con t!n e e ' '' ' 11scmenea refuz poate fi considerat unul justificat in situatia
11' d i vuigarea informatiilor solicitate ar avea un efect contrar
materiei prime. . d /' fia Un drepf de jJ/ II/'' I ,.r~.
In privinta refuzulw ~ :} zc~en .>\ obligatit: I'' '
v b . ~ prectzam ca nu exts~.a 0
intelectuala, tre me sa . "' t lt'centierea dreptului prolll ''
d t . ~ tor in ceea ce pnve~ e ,
pentru e,ma ' . ~ f 1 CEJ injurisprud111\ lftil rllrea CEJ din 6 aprilie 1995 In cauzele conexate C-241/91P ~i
dreptul ar fi ~oli~ ~e contt~u~l s~~~~e:~a .asem~nea refuz I'', ' 'Il l', RTE $i ITP c. Comisia, pet. 49. Pentru comentariul hotan1rii, a
consacrat prmctpml potnvt c
1,,1 II, Rudden, D.R. Phelan, Basic Community Cases, ed. a II-a,
l111t l University Press, New York, 1997, p. 234 ~i urm. A se vedea,
. Comisiei Orientari privind
I A se vede~ Comum~ar;~ . 82 din Tratatul CE Ia '" ''' '
I''' 1111 11 a, DG Discussion Paper, 238-239.
r 'ltalmers ala!., op; cit., p. 1057-1058.
Comisiei in ap~tcr;rela a;ttco ~- u;erilor dominante, pet. 8 l'li
excludere abuztva a e mtrept m li 1l, In Cauza Microsoft (Hotariirea TPI din 17 septembrie 2007,
1
W~. Vogelar, op_._ cit., p. 86-8~ Crai G. de Burca, op. cit., I' '" ' I 0 1/04), informatiile de interoperabilitate erau necesare
- Pentru detain, a se vedea . g, . b . 1998 ( ' nil "'" lor de servere pentru ca produsele lor sa fie compatibile cu
3 mplu CEJ 26 n01em ne '
A se vedea, de exe . ' ' ,, d' t 43-46 ('11h '' d1 operare a! lntreprinderii dominante. Refuzul divulgarii acestor
bH d Co KG v 1Vle wprm, '
Oscar Brpnner G~ a~ d iicarea retelei de distributie tl ;hu.l 111 pntea sa duca Ia lntarirea pozitiei Microsoft pe piata serverelor
p. 7791. In aceasta cauza up . ,fi fost o solutie n IIIII' ,,y, nd In vedere faptul ca Microsoft detinea 90% pe piata
v d le centrale austnece, ar r I '' tit operare pentru calculatoarele personale.
voltata e ztare . . l ulterioare nu ar' fi putut t\C\1)11 d
pentru di profitunle potentia e . DG Discussion Paper, ~H I 1111 lu a considerat, In Cauza Microsoft, ca stimulentele pentru a
investitiei. A se vedea, de asemenea, . II Ill nsificate prin oferirea informatiilor de interoperabilitate.
226 Abuzul de pozifie dominanta
Forme de manifestare a comportamentelor abuzive 227
Secfiunea a 7-a. Clauza ofertei concurente "' piata a lntreprinderilor concurent . tl ..
sau ,clauza engleza" fut: lbilii elaborarea unor strat .. e,. m ormatu care !aceau
ltl'l iminarea concurentilo I egu comercJale, care puteau sa duca
, r.
Clauza ofertei concurente permite unuia dintre partile conl 111o
tante, de regula cumparatorului, sa se prevaleze fata de conlt 1t
tantul sau de o oferta mai favorabila, avansata de catre un terl t 111 Sccfiunea
. a 8-a. Practicile ab uz1ve
. care au Joe pe
curent pentru o operatiune similara (In principal In ceea ce pl'i vt 1 piafa unde intreprinderea nu este dominanta
calitatea ~i cantitatea bunurilor care formeaza obiectul contra 'lnl u
precum ~i termenele de livrare a acestora) . Vanzatorul este ohl q
1

sa opteze lntre adaptarea conditiilor initiate de contractarc (I'' ( 'n regula generala, putem sa .
cantitate, calitate, termene de livrare) Ia oferta concurenH\ Stilt I ill . cu privire Ia care putem a ~antwnam c~ acele comporta-
111 sunt cele care au Joe .p prevedenle tratatelor euro-
refuze adaptarea actului, situatie in care contractu! se va SU.'Ih" 11 ' dominanta2 C t pe plata unde lntreprinderea detine o
sau, dupa caz, se va rezilia. Pentru aplicabilitatea prev d '' u oate acestea comport .
c}auzei oferta trebuie sa provina de Ia un tert serios ~i cunos1ttl I h loc ~i pe o piata distincta fata de c amentu 1 abuZJ~ poate
A

ttdunnta detine o pozJ.tie d . . .3 ea pe care mtreprmderea

trebuie sa fie vorba de o oferta de complezenta sau de o 111 . . ommanta cu cond'f .
!acuta pentru preturi exceptionale. "'''' aflata In Iegatura . ' I,Ia ca pnma sa fie
A~a cum s-a stabilit In jurisprudenta instantelor Clllllf
ilL' dominanta ~i sa aib~u c~~:~a unde l~treprinderea define o
flhli dominante pe piata und ect protejare~ sau consolidarea
clauzele engleze uneori pot produce efecte anti-concureuji nil 1'1 I e aceasta este detmuta
functie de termenii clauzei ~i de imprejurarile fiecarei cau7. 1
t' e e sunt considerate ca fiind . ,
ntplu In situatia In care exista un ~~ete _aflate m l~gatura, de
A

2
In afacerea Hoffmann-La Roche , CEJ a stabilit ca info'" ' t1
f t' onomica lntre aceste piete din ~mit ~ra~ de mterdepen-
care trebuiau furnizate de cumparator referitor Ia oferta cottl "'
tplt'ulentare sau In SI.tuatJ. auza ca produsele sunt
permiteau societatii Roche sa-~i individualizeze COIIllll
A , ,

. a m care un produs t
It Ill' n celuilalt n t' es e necesar pentru
precum ~i initiativele lor, ace~tia fiind dezavantajap fill
A

Is mgem astfel mtre d

societatea Roche. Potrivit prevederilor clauzelor englezc r'"''' lllfr-o legatura verticalii cu iafa d ?ua _situatu: a) piefe
in contractele societa!ii Roche, era Ia discretia acesteia din """ ~tplu, situatia In care intre r~derea omzn~ta - _cum ar fi, de
3 ' I ltuei materii prime cheie p t . dommanta . are control
adapteze sau nu prevederile contractului . In circumstanlt It pen ru o plata situ t A

societatea Roche obtinea informatii pretioase referitoarc l1 t II ''' concurenta cu alti fum . . ., a a Ill aval, unde
(1' (11/ate intr-a' l t . ~zon pnn mtermediul filialei sale
1
' ega ura onzontalii cu t d '
1
Pentru mai multe detalii privind implicatiile includerii und 11 "' xemplu, In cazul produsel PIza,a ommata - cum
or comp ementare, dind lntre-
clauze intr-un anumit contract, a se vedea S. De/eanu, (Htlltt 1
comert international, Ed. Lumina Lex, Bucure~ti, 1996, p. 99- 10 t
2
CEJ, 13 februarie 1979, Cauza C-85/1976, Hojjmann-/ ,11 I
Co. AG c. Comisia, 102-103, 107. IIIII prinderile concurente pot fi reti t A
3
Astfel, vanzatorul (societatea Roche) era singurul 'indreptn11 lttdtwii dominante ca efect a! . . nu e m a face oferte concurente
asupra caracterului ,mai favorabil" a! ofertei ter:tului, de~ i Sl ll I tthlll 1979, Ca~za C-85/I9~~eJ ::~:enea clauze. A se vedea CEJ,
numirea unui tert impartial pentru lamurirea acedtei problem l'1t I .~ 104 . , 110JJmann-La Roche & C A
acest aspect, a se vedea S. Deleanu, Contractu! de comer\ l111o ''
.,, 7 -108 ~~Discussion Paper, 150. o. G
Vt dca 0. Manolache, op. cit., p. 368.
op.cit., p. 102. V 'dca S Deleanu op cit . .
' ., p. 192, ~~Discussion Paper, 10 I.
228 Abuzul de pozifie dominanta Forme de manifestare a comportanientelor abuzive 229

Prinderea dominantii incearc~ prin. intermdediulhyrbafticii abull Ill rite privilegii din partea statului, sub forma drepturilor
.. e pmta p1eselor e sc 1m
striimutarea puteru sa1e ~ 1 P . e intrepriudt r d usi ve sau speciale, este relativ ridicatii 1
, . . , douii piete sunt conex '
In sit~atia m .c~r~ ii- i foloseascii pozifia sa domit llllll 1\ vand in vedere faptul ca funqionarea optima a pietei interne
dominanta are posibihtatea s ~ t entru ca sa obtinii profitllll l 1 tt imposibila tara asigurarea caracterului concurential al
h jdor , respectarea normelor dreptului concurentei se impune ~i
2
existentii pe una dintre aceste pie,e p .. 2 ,
1 Ita~ pi"atii unde nu detine o astfel de pozitie . I' 1111 prinderilor care des~oara activitiiti in sectorul public, in
cea a , ' e nu se vor ap H 11
Totu~i, prevederile tratatetlolr eb:~~e~re loc pe o pia1 11 11 ll' lll'a in care prin aceasta nu este periclitata indeplinirea obliga-
. , re comportamen u a .
situatm m ca ~, itie dominantii ~i nic1 nu 111,, de serviciu public de catre respectivele intreprinderi.
intreprinderea nu ~e afla mtr-o poz ioc comportamentul abllll I > regula, intreprinderile mentionate mai sus urmaresc, prin
conexitate intre plata pe care~ a;e re dominantii. tlvl tntea lor, nu fmmai satisfacerea unor obiective comerciale, ci
piata unde intreprinderea se afla m poZI,I t 11110r obiective politice ~i sociale (cre~terea numarului locurilor
lllllnca, asigurarea aceesului la servicii publice esentiale in
11dl jii de universalitate, uniformitate, calitate ~i accesibilitate
l motiv pentru care tind sa-~i maximizeze veniturile 3, adeseori
.Sectmnea
. a 9-a. Statui ~~i
'~ abuzul de pozitie dominuul
.
' '"I' nd la actiuni care pot avea ca efect denaturarea concurentei,
" Ill' fi practicarea unor preturi excesive pentru produsele sau

Obiectivul realizarii pietei

. . I~te~~e europe ne a tru
impus
pri vIll'''
1 h li lc furnizate, limitarea dezvoltarii tehnologice, impartirea
b 1 Umunn Europene pen 1 lnr' etc., viitamand astfel interesele consumatorilor.
asupra statelor mem re a e. 1 s au aflat in mod tnlllql
ilor nat10na e care - . In v derea prevenirii ~i sanctionarii acestor comportamente,
sectoarelor economi , fi t 1 uti.litiitilor (admlltl '' ttll!i l'trl european a instituit o norma speciala prin care se
1 t t 1 cum ar I sec oru .
sub monopo
. f s a a'rea gaze1or nat ur ale "'"1. a energiei dl o' ,. statelor membre sa adopte sau sa mentina in vigoare
de~eunlor, urmza 1 1 industriilor de infnti li" 11 I 111 favoarea intreprinderilor pub lice ~i a eel or private care
administrarea ape lor. etc.). sau eel a unicatiile servici i I" ,
t .,1 aenan . te ecom . ' I 1 uza de privilegii din partea statului, prin care ar putea fi
(transport
. .. rt reruetc"' ) De~I. ' au exis
teres . tat eforturi considv llilll
I lit normele incluse in tratatele Uniunii Europene, in special
servicn po ua .. . . . d strii frecventa cu CHI\ I 1 It de concurenta.

privinJa, liber~lidziir~I
intaln1 mtrepnn en P au~~~~~r s~~ ~ntre;rinderi c~re ben It ' I ' 1111, potrivit p;evederilor art. 106 alin. (I) TFUE 4 : ,ln ceea
It~/ ' intreprinderile aflate in proprietate publidi ~i intre-
, tit ciirora le acordii drepturi speciale sau exclusive, statele
d talii G Niels et al., op. cit., p. 189.
' ~
I
A se vedea, pentru e p k c Comisia (Tetra /',,4
z ~EJ, ~auza C-333/94i:~ as~r;a c~ncu~entei au avut lo ' P I'' ' vcdea, In acest sens, OCDE, 1th International Symposium on
aceasta cauza, efectele negat. . ~v nsiderata conexa pietd IIIII II 1\conomics and Policy. Benefiting from Globalization. Transport
lajelor ~i cartoan~lor neaseptlc~,/:a~ad~~inea o pozitie dominalli o\ nllll'i butions and Policy Challenges, International Transport Forum,
cartoanelor aseptice, un~e socie ~ ~ D feanu op. cit., p. 192. ~ llo I 111illcations, Paris, 2008, p. I 73.
dea WO Vogelar, op. cit., p. 91, . e ' , ulg G De Bitrca, Dreptul Uniunii Europene, Ed. Hamangiu,
Pap~r, 101-1~~ acest subcapitol alfust publicalr Ill II 'Il l 0, p. 1335, precum ~i S Kingston, Greening EU Competition
Informatnle redate Ia . . d inanta 'in dreptul Uniunll I ll'oll y, Ed. Oxford University Press, Oxford, 20I2, p. I 74.
L La:::iir, Statui ~i abuzul de pozitie om . 1/ , supracit, p. 176.
~~ Revista de Drept Public nr. 4/2012,passTm. 1 Ill, 3 martie 2010.
230 Abuzul de pozifie dominanti'i
membre nu pot adopta ~i nu menfin nicio mas~ra contrar~ non11r:1
lor prezentului Tratat ~i, in special, celor pre~azute !a ~rt1colul / .~
1 z 1 101 -109"2 Formularea legimtorulm
~~ a ar11co e e , dm nonnn
. . ilr1
trimitere mentionata mai sus ne duce ~u gandul Ia o~~lgatw .. 1
loialitate a statelor membre fata de Umunea Europeana . ~Oil 1\ II
careia acestea trebuie sa adopte toate masurile ne~esare ~tmj.rill
obiectivelor Uniunii ~i trebuie sa se abtina ~e I~ once ~ctmnc ' 111
inactiune care ar duce Ia incalcarea prevedenlor mcluse m tratalll
Uniunii. . .
Totodata, in ideea asigurarii echilibrului intre m~eresu1.uniOII I1
a! realizarii pietei interne ~i asigurarea caracte~u!u' func!I01.1111 11
concurentei, in cadrul acesteia, pe de o parte,.~~ l~tere:ul stt1ltl"1
membre de a restril.nge concurenta pe anum1te p1ete m v~dl'l 1
asigurarii indeplinirii obligatiilor care ti~ d~ f~rnizarea servt rttl
. publice, pe de alta parte, legiuitorul a mst1tmt ~ dero~are !"
I "' local, precum # practica administrativa a acestor autoritati
obligativitatea respectarii normelor de concurenta de catre 11111
4
prinderile mentionate . . thllce sau a intrrrinderilor private care beneficiaza de privilegii
in art. 106 'alin. (2) TFUE se mentioneaza ca: , lntreprlllllr 1 '
care au sarcina de a gestiona serviciile de interes ecol!tll
general sau care prezinta car~cter de .monopol fiscal s~ ~up11~1 '''
melor prezentului Tratat ~i, m specwl, normelor pr~vm~l c uJ
renta, in masura fn care aplicarea acestor norme nu llnpleclf, ~~
drept sau infapt, indeplinirea misiunii speciale care le-a(osl Ill
dintata. Dezvoltarea schimlfurilor comerciale nu trebwe t{/t ''
int;-o masura care contravine intereselor Uniunii ". . 1 /,// pe o anumita piafa data, in mod obi~nuit contra unei plafi,
Astfel, intrebarea care se poate pune in acest cont~xt ~~ J 1 '
studiul de fata va incerca sa ofere un raspuns este masurn '"
actiunile stat~lui sunt supuse normelor de concurenta (in sp ! 1
0 '
Articolul interzice discriminarea pe criterii de ~ati~na~itate. ,
1
Art. 10 J-1 09 formeaza Sectiunea I (Norme aphcabJle mtrepnnd ~
2
a Capitolul I (Norme de concurenta) din cadrul Titl~lui V~l (Nornll: ' 111 '
privind concurenta, impozitarea ~i armonizarea legJ!or) dm Tratatul 1'11
functionarea Uniunii Europene.
3 Formulata In prezent In cadrul alin. (3) a! art. 4 TUE. ,
4 A se vedea, In acest sens, ~i R. Wish, D. Bailey, Con.lpC(Il l,llll
1
Ed. Oxford University Press, Oxford, 2912, p. 223, precum ~~.D. I "'
G. Davies, G. Monti, European Union Law. Cases and Matenalg, ' d
Ed. Oxford University Press, Oxford, 2010, p. 1024.
Forme de manifestare a comportamentelor abuzive
231
' nrc ,reglementeaza ab~z~l de pozitie dominanta), precum ~i situa-
1 lie m care aceste aqmm pot fi considerate ca fiind anticoncuren-
lii le.
r n vederea determinarii sferei de aplicabilitate a reglementarilor
111 caracter special amintite mai sus, este necesara definirea unor
I illl~epte ~reCUill: masura StataJa, intreprindere, Intreprindere pubJi-
1 mtreprmdere cu drepturi exclusive sau speciale ~i pozitie domi-
tiltlllA. '
Prev~deril~ art .. 106 alin. (I) TFUE se refera Ia masurile adoptate
mcntmute m v1goare de catre stat, de natura sa contribuie la
lih ' lcarea preve?e~ilor incluse in tratatele Uniunii Europene. In
lit, ru tura de specmhtate s-a retinut caprin notiunea de masuri statale
1
~til lli e sa intelegem orice prevedere legala cu caracter obligatoriu
/,,,,lata de ciitre autoritafile pub/ice de Ia nivel national, regional
II I' f!S fe de natura Sa injluenfeze COmporfamentu/ fntreprinderi/;r
ltiartea statului .
I 'ot; ceptul de .intreprindere in dreptul Uniunii Europene dispune
'".' mteles ~m larg fat~ de semnificatia termenului din limbajul
lid t m. Defi~1:ea acestm concept a revenit instantelor europene,
''' h'u d.~ Justi~te Eur?peana definind conceptul de intreprindere in
11 11 1fofner ~~ Elser- ca desemnil.nd orice entitate angajata intr-a
ll'lfllle economica, activitate constdnd in oforirea unor bunuri sau
lkt'C'nt de statutul legal ~i de modul de finanfare al acesteia.
1111 I . astfel, ~oncep~l de intreprindere desemneaza deopotriva
h 1 11 comercmle, fihale sau sucursale care beneficiaza de autono-
111 pi'ivinta stabilirii liniei lor de actiune pe piata, societati civile
1' 1 l,l l i~e:.asociatii ~i fundatii, precum ~i persoane fizice c~re pres~
'li'IVtcu contra unei plati ~i i~i asuma riscurile acestei activitati.
t l1nitia co?~e?tul~i .de intreprindere publica o putem regasi.in
1
' I vu Com!sie! pnvmd transparenta relatiilor financiare intre
11'/sh, D. Bailey, op. cit., p. 226.
'l' vedea Hotan1rea CEJ din 23 aprilie 1991 Cauza C-41/90,
1 /:t.ser c. Macroton, ECR 1991, p. I-1979. '
232 Abuzul de pozi{ie dominanti'i
statele membre ~i intreprinderile publice\ confor:_n ~areia i~~r '
aceasta categorie orice fntreprindere asupra ca:ew ~autonfuf ll
pub/ice exercita direct sau indirect o injluenta ~on;manta. 0 a~l''"',
nea influenta este prezumata daca statui este detmatorul ~xclus 1v 1
majoritar ai capitalului social alintreprinderii, precum ~~ dac~ ~1111 11 1
desemneaza mai mult de jumatate din membri organelor admtlll 11
2
tive, de conducere sau de contr?l ai intt:epfinderii .
fntreprinderile cu dreptun exclusrve au fost ?efimte c.o 11 11
entita!i publice sau private carora statui sau o aut~r~tate ~ubh'' h
acordat printr-un instrument legal sau adm1mstratrv, dill '1
exclusi~ de a desr~ura o anumita activitate sau de a pr ~ l1 1
anumit tip de serviciu pe tot teritoriul national sau pe o I 111t
1
A se vedea art. 2 din Directiva Comisiei m. 80/7~3!CE p11
transparenta relatiilor financiare dintre statele membre ~1 mtrepdud
publice (JO L 195, 29 iulie 1980, p. 3.5:~?). , . .
2 s-a constatat astfel existenta cahtatn de mtreprmdere pubhcn 111 1
Autoritatii de Radiodifuziune ~i Televiziune Italiana (RA!), CUll 1
entitate ~flata sub controlul direct al unei societati detinute mt~g1'11l d
(denumita IRI), iar reprezentantii statului aveau .dreptul sa 1111<'1 lu
procesul decizional al 'lntreprinderii. A se vedea, m acest sens, 11111 '
CEJ din 30 aprilie 1974, Cauza C-155/73, Sachhi.' ~u.l~gere 1971, I'
Totodata, s-a retinut calitatea de 'lntreprindere publica ~1m c~ul. 111 11111
carei decizii comerciale au fost influentate de stat pnn 111111 u
participarii Ja capitalul so~~al a! acesteia sau p!i? elaborarea n1:1111 I
functionare a 'intreprindent. A se vedea Hotararea CEJ, Ca\11' t 1
190/SO Franta, Jtalia, Regatul Unit c. Comisia Europea~a, E< 'I' 1
p. 254S, par~g. 25. De asemenea,. conditii~e. pentru intr~mr~.'~ 'IIIII
t
'intreprindere publica au fost ident1ficate ~1 m cazu~ so~tetatu , ~ 11111
care controla facilitatile portuare din Luxemburg, avand m ~e.d ll l1
peste jumatate din membri bordului de conducere erau numtll dl t "'
A se vedea Hotariirea CEJ din 14 iulie 1971, Cauza C-10/71 , Al1lll
1971, p. 723.
3
. . . . . I
Un exemplu 'in acest sens este s1tuatta B1roulut F <1 1 11 1
Angajare (Bundesanstatt) din Germania, careia 'in anii '90 i s-u 111 11 1 1
lege (Arbeitsforderungsgesetz -AF?) drep~ul exclusi_; de ~ pt~IW 111 I
~omerii cu viitorii angajatori, de~t age~tta nu era 1~ masur n I
'intreaga cerere de pe piata ~i tolera exts~enta ag~n_trlor de :1111 11 1 1
A se vedea, In acest seris, Hotariirea ce-J dm 23 apnhe 1991, ( Ill 1
Hafner $i Elser c. Macrotron, ECR 1991, p.l-1 979.
Forme de manifestare a comportamentelor abuzive
233
1
to tst~ia\ Cele m~i des intalnite cazuri de monopol legal pot fi
'' f' stte m domemul serviciilor ~i utilitatilor publice, cum ar fi
I It~ omunica~iile, .transportul public terestru sau aerian pe anumite
llll n~rentablle dm p~nct de vedere economic, serviciile portuare
II Dmo ~fera dreptunlo~ legale de monopol se exclude protectia
111111tata m cazul dreptunlor de proprietate intelectuala.
lntreprinderile cu drepturi speciale sunt considerate acele entitati
lvnte sau publice care beneficiaza de anumite drepturi conferit~
1
'' ~) maniera subiectiva ~i discretionara de catre autoritatile
11lth 'C, cum ar fi, de exemplu, dreptul preferential Ia transmisii in
1
1 I'! In cazul unei ~ocietati comerciale de televiziune2 sau dreptul
1
111 10logare a echtpamentelor de telefonie acordat unei societati
ltttl'ciale din domeniul telecomunicatiilor3 . Potrivit definiti~i
II pe care o regasim in art. 1 pet. 4 din Directiva 2008/63/C4
1 lud liberalizarea sectorului telecomunicatiilor, drepturile speciale
"" r :Je care s.unt acordate unui numar limitat de lntreprinderi, prin
" mstrumente legale sau administrative lntr-o anumita zona
''''"lica.
\ 1 t In cazul ~ntreprin.derilor pub lice, cat ~i in eel al intreprin-
' "1 u dreptun exclus1ve sau speciale, ingrijorarea principala a
sc , vedea, pentru
I . : ' A. Jones
aceasta definitie . , B. Su'rin
r.!' .,
op ct't.,
rJ DE, op. crt., p. 182, precum ~~ Hotiiriirea CEJ din 17 noiembrie
< 'u uza C-271, 281, 289/90, Spania, Be!gia, Italia c. Comisia
''r tllrl, Culegere 1992, p, I-5839. .
II t:~nstat~t.astfel. exis~en!a u~or drepturi speciale In cazul societatii
II de televtzmn~ ~1 r?d~od1fuzmne (ERT) careia i s-a acrodat dreptul
11jlul Ia transmtsmm hve. A se vedea, In acest sens, Hotariirea CEJ
I lu~1ie 1991, Cauza C-260/89, Elliniki Radiophonia Tileorassi
11/ 1\latra (ERT) c. Dimatiki Etairia Pliroforissis (DEP), Cu!egere
Jl l-_925.
1 -
' ' '.'(t:'?Ph~, s~cietatea de telecomunicatii RTT dispunea de drepturi
I. JIIWilld mfimtarea ~i operarea sistemului public de telefonie care
I '' doar folosirea echipamentelor de telecomunicafie aprobate de
I 1 I . A se vedea Hotariirea CEJ din 13 decembrie 1991 Cauza
/(/'/'c. GB-Inno-BM, Culegere 1991, p. I-5941. '
lllll'l'liva . Comis~ei nr. 2008/63/CE din 20 iunie 2008 privind
' 11 pc plata echtpamentelor de telecomunicatii (JO L 162, 2 1 iunie
234 Abuzul de pozi{ie dominantii
legiuitorului se refera la posibilitatea crearii unor distorsiuni c01:1 11
rentiale prin masurile statale la care am racut ref~rire ce ~ot fu :1111
aparitia unor pozitii de piata dorpi~ante, c~e, in hpsa u~m cadt:ll d
reglementare bine pus la punct ~~ ~- une1 s~~raveghen atent duo
partea autoritatilor publice, pot fac~hta a~anj1~ comportamentr1 11 '
abuzive de afaceri din partea acestor mtrepnnden. . .
Conceptul pozifiei dominante, dezvoltat de asemenea pnn Jill I
prudenta instantelor europene, se apr~~ie in ?P~ni~ noastr~ eel 111 tl
mult de conceptul economic al putern de pmta, mteleasa ca 111 11 1
gradul de putere economidi a intreprinderii cu aju:?rul c:ll
111
acesta poate controla pre!ul $i poate exclude concurenfli. Con t'l'"'
desemneaza astfel capacitatea intreprinderii de a limita concUI'l'llf
fora eliminarea ei totala, constituind un cancel!~. mai !arg til'
monopotuP. Evaluarea detinerii unei astfel de pozitn de pmta '" r I
prin prisma analizarii criteriilor care tin de n:.arimea ~ot~lor d pi I
detinute de catre !ntreprindere ~i concurentu acesteia, precum .I
sf~rei barierelor de intrare prezente de piata, alaturi de alti l'al
relevanti cum ar fi de exemplu, criteriul puterii de negociere 11 '""
paratoril~r3 Drept~rile exclusive sau sp_e:iale, prec~m ~~ pri~ih I''"
asociate statutului de intreprindere pubhca formeaza bar~ere Ill t1
concurentei venite din partea altor intreprinderi prezente pe pi I
destinate ' fumizarii serviciilor publice ~i pot contdbui la Cl' '. I '
cotelor de piata detinute de catre intreprinderile privilegiate. .
Acordarea drepturilor exclusive sau speciale nu este consHio 1
ilegala in sine4, probleme fiind ridicate doar in ip?tezele 'i11 '
modul de exercitare a drepturilor exclusive sau specmle estc til
natura !neat da n~tere la comportamente de afaceri abuY.l vt
partea intreprinderilor beneficiare. Totodata, drepturile excl\1, ' t
1
S-a considerat astfel de catre speciali~tii OCDE di unul tilt
motivele pentru care operatiunile de liberalizare a pietei :e sfiir~t 1 I
crearea unor pozitii dominante In favoarea fostelor. mtrepruul ' '
monopol de stat este faptul ca privatizarile nu sunt lnsotite ,de plnllll
restructurare a industriei bine puse Ia punct. A se vedea, m act .1
OCDE, op. cit., p. 177.
2
A se vedea, In acest sens, L. La::iir, op. cit., p. 124.
3
Idem, p. 128-138. t-. - .
4
L. Nistor, Public Services and the EU, Ed. Spnnger Verl a , 1
2011, p. 212; D. Chalmers et al., op. cit., p. 1023.
Forme de manifestare a comportamentelor abuzive 235
ill'huie sa aduca atingere liberei circulatii a bunurilor ~i serviciilor,
I"'' wn ~i dreptului la stabilire.
Autorii din literatura de specialitate 1 - in baza jurisprudentei
ltl'llttntelor europene- au identificat mai multe tipuri de comporta-
"'1111c abuzive, raportate la cele mai des intalnite practici de afaceri
tlo i11treprinderilor privilegiate prin miisurile statului.
S-a considerat astfel, ca suntem in ipoteza unui abuz de pozitie
hu ninanta in situatia in care o intreprindere care exercita monopol
I 11111 asupra unei activitati nu este in masura sa satisfaca in totalitate
ttrea existentA pe piata, prevenind totodatii exercitarea in conditii
1. I' II IC a activitatii in cauza de ciitre privati 2 , dacii astfel consumato;ii
lllt t'i'l un prejudiciu.
C 'de mai des intalnite comportamente abuzive imbraca insa
'" lill ~plicarii preturilor excesive de ciitre intreprinderile privile-
llft, 111velul ~:escut al preturilor fiind adesea provocat de !ipsa utili-
1tl tclmologulor moderne de productie ~i de dezinteresul manifes-
'' In Ill de reducerea costurilor de producjie 3.
I'o lodatii, au existat situatii in care comportamentul abuziv de
1
1Ht ri. a avut la bazii simpla exercitare a drepturilor exclusive
llkl'l te de ciitre stat, in ipoteza in care acordarea exclusivitatii nu
r o ~nasurii n~cesara pentru protejarea unui interes p~blic,
ll vr! Mlle respect1ve putand fi desta~urate mai eficient in conditii
'"' lrrentiale normale. Un astfel de exemplu II constituie caz~l
"' rii dreptului exclusiv de furnizare a serviciilor de ambulantii in
ll iiijli de u~gent~ ~i _extinderea nejustificata a exclusivitatii Ji as~pra
llil portulUI pac~entilor care nu constituie urgente medicale .
1
A sc vedea, In acest sens, L. Nistor, op. cit., p. 219; S. Kingston,
I II ., p. 359.
l lotariirea CEJ din 23 aprilie 1991, Cauza C-41/90, H(jfner
1/to '/' /llr on, ECR 1991, p. 1-1979, parag. 30.
ll otariirea CEJ din 10 decembrie 1991, Cauza C-179/90, Merci
' 11. irma/i Porto di Genova c. Siderurgica Gabrielli SpA., Culegere
I p. 1-5889, unde au fost acordate drepturi exclusive societatii Merci
''' '' r rviciilor portuare din Genova. Lipsa utilizarii tehnologiei moder-
'
1
rnr zat lnsa lntiirzieri in satisfacerea cererii, pentru care au fost soli-
' dts pagubiri.
N~ vedea, In acest sens, cazul alocarii serviciului public de ambu-
dr urgenta din landul Rheinland-Pfalz in favoarea a doua organizatii
236 Abuzul de pozifie dominanta
Forme de manifestare a comportamentelor abuzive 237
Comportamentul abuziv de afaceri poate avea la baza ~i o situHI! ''l'lleral, care sunt supuse unor obli .. .
de conflict de interese in ceea ce prive~te intreprinderea privilegiul frebuie SG reS
I 'I/. /' ' f ga{ll Specifice de inferes publiC #
1Jec e caracterul univers l
aflata in situatia de a cumula calitatea de actor pe o anumita piaj/\ '11 'rtlita{ii $i accesibilitatii ~i tr b . ~ ~ c~ntmuu, criteriul
cea de autoritate de reglementare a activitatilor des~urate in ind11 {'1'11/ec{ia consumatorilor e we sa se supuna cerm{elor impuse de
tria respectiva. Masura statala intr-a asemenea ipoteza cre~te ri. 1111 Potrivit instantelor eu.rope .. .
aparitiei unui comportament abuziv din partea intreprinderii privll Iitle' pot fi i'nca,drat ~ ne ~I. opmnlor dm literatura de specia-
' e m categona serv "1 d
giate, abuzul putandu-se manifesta, printre altele, prin adopt111 '''''' 'raJ activitatile care tin de d . . Icn or e mteres economic
unor reglementari discriminatorii fata de intreprinderile concun1111 ltJIII:>portului p~blic pe ~numit: r~~mstr~rea ~pel_or ~at~z, operarea
din cadrul ramurii economice in cauza. ' d re economic3 se . "I d . n:a~ pu~m VIabi!e dm punct de
Retinem astfel ca, potrivit conceptiei actuale a jurisprud 'Ill 1 It ,,~s, serviciile d~ s~~~~~t:te~ e~ec~n~Itate ' servi~!ile po~tale de
instantelor europene, reglementarile privind abuzul de pozitie do1111 h lllnbulanta de urgentas t ' a mimstrarea pensnlor7, serviciile
. , e c.
nanta i~i pot gasi aplicabilitatea ~i in ipoteza in care masura stut 111 1J1n cele spuse mai sus aun .
creeaza premisele sau contextul prielnic unui eventual compo11 ''IIori, ca acest concept a! , .~ "Igemd la concluzia, alaturi de alti
serv1cn or e inte
ment abuziv 1 ~i nu numai in situatiile extreme, cand exerti lu r nmificatie apropiata sau h' 'd . ~es economic. general are
drepturilor exclusive sau speciale da na~tere in mod inevitabil It 1 llltllce, termen i'ncetatenit In dc tia~ I enti~a. con~eptulm serviciilor
, oc rma admmistrativa nationala9.
abuz de pozitie dominanta.
Masurile statului constand in conferirea drepturilor exclusiv1 I
speciale trebuie sa fie alocate conform principiului necesil \II 1\. se vedea ~i A . Staab, The Euro . .
I IJJuversity Press, Bloomington 2of~an Um_on Explamed, ed. a 11-a,
proportionalitatii ~i, pe dit posibil, nu trebuie sa plaseze intr p1111" li U 2007 Ed. OECD Pub!' h' p' ~- 7, OECD, Economic Sur-
9
rile beneficiare pe o pozitie de piata pe care ele nu ar put1:11 1 Il l! lntegr~tion and Pub!' IS smg, an~ . 2007, p. 77; M Cremene
2 I' d .
0

1c erv1ces m the E . '

atinga prin eforturi proprii . 1 'l x or Umversity Press Oxford 2011 I . uropean Umon,
Singura posibihtate de justificare oferita de legiuitorul 11111 \ ' d H ~ A ' ' 'p. 90-198.
se ve ea otararea CEJ din 14 . I' 19
ramane invocarea necesitatii indeplinirii in bune conditii a s 1vi ''' I l't'l'l! 1971, p. 723. IU Ie 71, Cauza C-10/71, Muller,
de interes economic general. Se permite astfel o aplicare fl '. tloll se vedea Hotararea CEJ din 11 ..
politicii de concurenta in ipoteza in care aplicarea riguroas 11 1 ' .I Saeed Flugreisen c z t l apnhe 1989, Cauza C-66/86
. en ra e "'Ur Beka ,r, l '
: 11''il'erbs, Culegere 1989, p.
melor ar preveni buna functionare a acestor servicii.
3
803 _ - mPJung un auteren
Potrivit definitiei oferite de Carta Alba privind servh 111 \ sc vedea Hotararea CEJ din 27 a T
interes economic general, acestea din urma pot fi considC1'1II1 ''' ,1'1 alfii c. Energiebedniflj'se/ .. C lpn Ie 1994, Cauza Gemeente
\ . nliJ, u egere 1994 p I-1477
activita{i pe care autorita{ile pub/ice le fncadreaza cafiind "' '''' sc vedea Hotararea CEJ din 19 . ., . .
''" ulegere 1993, p. I-2533. mai 1993, Cauza C-320/91,
\ s ' vedea Hotariirea CEJ din 25 . .
medicale ~i extinderea ulterioara a drepturilor exclusive ~i asupt'll 1 1 '''''ftc Afvalstofen Dusseldor ;ume ~.998, Cau~a. C-203/96,
lui de transport a! pacientilor. Hotararea CEJ din 25 octonllu l 1111/,l'l'esting, Culegere 1998, p. I-:o7/ alfu c. Mmtster van
Cauza 475/99, Ambulan= Glockner c. Landkreis Siidwestpjat~. I ul t' vedea Hotararea CEJ d' 21 .
II 1999, p. 1-5755. m septembne 1999, Cauza Albany,
2001, p. I-8089.
1 A se vedea, In acest sens, Hotararea CEJ din 1 iulie 200H
IIIII l'llrea CEJ din 25 octombrie 2001
C-49/07, MOTOE, ECR 2008, p. 1-4863. , I ,., Land~reis Siidwestpfal=, Cule ere ,2~~uza 475/99, Ambulan::
2
A . Jones, H Sufrin, op. cit., p. 638. ,, vcdea ~~ D Schieck U L . b g ~ p. I-8089.
, . , ze ert H Schnetde E
3 A se vedea pet. 2.1. din Carta Alba privind Serviciil1' 1h
" I 'ioi! Ial Constitutionalism after th~ T~ea _r, uropean Econo-
Economic General, COM (2004) 374 final. ' '' li ly Press, Cambridge 2011 1 ty of Lisbon, Ed. Cambrid-
, 'p. 75.
 Abuzul de pozifie dominanta

238 . . ..
Motivul instltmrn
~
.. e Ia normele prevazute in Trat;lt Ill
dero~~~u d. . ilor de interes eCOII
. ~ .. ~ d1tn optlme a serv1C1 . 1'
interesul fum1zarn m con . . rtantei pe care legiwtwlll
mic general este re~eva:a prin pr;s:~a~~~or e~ropeni Ia asenwln I
. o acorda accesulm umversal a . . '1 .. de baza ai cet~! 1111 I
ca ~i sociala in cwlt~tl
. . d nul dmtre p1 onn Capitolul VI
servicii1, acesta constltum ,u .
europene,z , care fac. iliteaza coezmnea econom1 Abordarea actuala a politicii europene
Uniunie. . . t avea Ia baza nu numai ac\illlill privind concurenta referitoare Ia
Practicile abuz1ve de afac~n po 't
. 1 c "1 anum1 e m as~ur1 luate de catre sial I comportamentele abuzive
Uflilaterale ale pnvat1. or, 1 "~ 1 . buz1v a! unui comporll"" '
I ~ racteru m a
cazul special a! a~~ 1zarn .ca . ublice sau a! celor beneficioll .I
de . afaceri a! une1 mtrepnn~en p I' Comisiei Europenc : I I olul politicii din domeniul concurentei este acela sa asigure
. spec1ale ana 1Za
drepturi exclus1ve sau
~ .
. '
. . a) determmarea ca 1 ,
l'ta~tii de intreprindere pu III' II 1 t'IVarea presiunilor concurentiale, prin asigurarea faptului c~
efectua m tre1 P~L . 1 or drepturi exclusive sau I ,. 1
11 II ile intreprinderilor care prejudiciaza procesul concurential
sau a calitatii de beneficmr ~ u? I comportamentului de ul It 111 prevenite sau i'nh'iturate. Se pune astfel problema daca politica
b) verificarea caracterul~i a u~1~ atificarii comportamentulll I 111 III'Cntiala protejeaza ,concurenta perfecta" de pe piata sau are
c) retinerea sau nu a ~X1Ste.n~e1 JU~lic de interes economic g ' II I llli'l'll sa protejeze 0 ,concurentafunc{ionala sau efectiva" 1
tine de gestiona~rea un.m. s.~rV1C1~i~~i rivind lipsa afectarii :' Ill I l'lili zarea concurentei perfecte pare un scop utopic, avand In
d) verificarea mdephmr~ ~?n .' e~tionarea serviciilor cl~ 1111
1
!. 11 faptu l ca aceasta presupune absenta barierelor de intrare pe
ficative a intereselor Umunu pnn g
1\ prccum ~i o transparenta totala a preturilor ~i costurilor i'ntre-
1ol1 1'1 lor care i~i desfii~oara activitatea pe piata. De aceea, In
economic general.
" Itt! reglementarilor apartinand dreptului unional al concu-
, onceptul cheie 2
este acela al mentinerii ,concurentei efec-
11 11 functionale" Acest tip de concurenta implica faptul ca
ll'slrangeri aduse procesului concurential pot fi considerate
doca in ansamblul lor aduc un beneficiu consumatorilor.
, 11l protejarii concurentei efective consta in ocrotirea mai
tit a procesului concurential decat a competitorilor

tt lt'Umai multe detalii a se vedea W Sauter, J Langer, Competition

111 A M Agra (coord), op. cit., p. 245; St. Weatherill,
llllliOII I , op. cit., p. 722; V Korah, op. cit., p. 68.
th'tptul concurentei functionale a fost definit In Hotanirea CEJ din
. rviciile de interes economic I'' " H1hl'ic 1977, Cauza C-26/76, Metro c. Comisia, Culegere 1977,
I Accesul umversal Ia s~ unul dintre drepturile fundnllll 11 r '111 lea a considerat ca acest tip de concurenta este eel care asigura
calitate este reglem~~tat ca fim~in Carta UE a drepturilor lulld " 1 tthicctivelor economice ale tratatelor unionale. Obiectivul pre-
cetatenilor europem m art. 36 1 . )
c
(JO 303, 14 decembrie 2?07, p. ~~ urm.c rt Alba.
2 A se vedea pet. 2.1. dm anexa nr. I Ia a a
' 11drul tratatelor europene, care prevede nedistorsionarea concu-
' ' 1Hintl pietei comune, implica existenta pe piata a unei astfel de
'I', 11ccasta fiind gradul de concurentii necesar In vederea asigurarii
J A se vedea art. 14 TFUE.
It I 'L'I ivelor Tratatului, in special pe acela al crearii pietei unice.
240 Abuzul de pozi{ie dominantii Concurenfa re<:
:~entoare 1a comportamentele ab .
UZIVe 24}
individuali 1 Natura ~i intensitatea gradului de concurenta COli 1 Itt cadrul sanctionarii com ortam .
derat efectiv variazii in functie de produsele ~i serviciile in cau:1 1 ultordarea economica a ~ . entelor anticoncurentiale. Astfel
pnmtt consacrare ~ '
de structura pietei relevante. Printre criteriile care pot fi relevnul I'' Ivc~te aplicarea prevederilor r . ~ nu n~mat 111 ceea ce
in determinarea gradului efectiv de concurenta pe piata p111& 11 lilllCurenta ci ~i ~In p .. t p IV111d 111!elegenle restrictive de
aminti existenta puterii de piata, numiirul concurentilor, cotn d
' "
ltlll' economica intre ~ t . .
nvm a controlul
u~ operatmmlor de concen-
piata relativa ~i gradul de concentrare a pietei, interschimbuldl t lnlllinantai. 111 repnnden ~~ a abuzului de pozitie
tatea din perspectiva cererii sau a ofertei, existenta barier lot I
2
intrarea pe piata, gradul concurentei potentiale etc.
Uneori, asigurarea atingerii obiectivului constand in reali /III
integrarii pietelor a venit in conflict cu recurgerea la o ab(JI d u 't ctiunea 1. Abordare legala formalista vs. aborda;e
economica in cadrul aplicarii prevederilor normelor concurcn11111 economica
Totu~i, in conditiile economice actuale, aplicarea unei ahu1d
economice, oazata pe efectele produse pe piata de comportn1111 111
in cauza, pare din ce in ce mai necesarii, mecanismele piC\l'i 111 In cadrul aplicarii politicii de -
"' " economica presupune abandconcurenta, re_c~_rgerea Ia abor-
~onsiderate instrumentele cele mai eficiente in vederea st 1lttl
h ~ i punerea unui accent ~narea abordam legale forma-
preturilor ~i a realizarii alocarii resurselor. Procesul de rcl\utll ttl portamentului intreprind .. mat ?Iare asupra consecintelor
politicii concurentei a vizat rationalizarea modului de ap l11 u
tor consecinte in raport c~~~ pet p~at~ _relevanta ~i aprecierea
prevederilor tratatelor, tendinta fiind aceea a limitarii inttl v 11
Il l 'rior, apiicarea prevede~~~renst~c~le pietei in cauza.
publice ~i a recurgerii accentuate la probele de natura ecollllll l
lllumta avea in vedere b d. pnvmd abuzul de pozitie
1 A se vedea, in acest sens, CEJ, 26 noiembrie 1998, Caul' 1 I
III abordarea are la b~a;r~r ar; ordo~ib_eralti {formalist'a}.
Ill ~ i nu va mentine de 1 ~um, Ia potnvit careia piata nu va
Oscar Bronner GmbH and Co. KG v Mediaprint, Culegere 199H. I'
In aceasta cauza Curtea a reafirmat ca scopul primordial al ] I
''"' functionarea ~i eficie ~-SI~e un cadru de reguli care sa
"'" ltice a intreprinder'l n a ~~. ~stfel, prezervarea libertatii
concurentiale consta in prevenirea distorsionarii concurentei ~i . !11 1 I or care actwneaza . _ .
III hnza reguli clare al . -
protejarea interesel<'r consumatorilor, ~i nu acela a! protej nt , caror scop , este in pe ptata
. 1 _trebwe sa
rentilor individuali . 111 ntina un cadru legal adecvat ' . s~~cia '. s~ furnizeze
2
W Sauter, J Langer, Competition policy, in A.M A11'tl I ' It nbordarii ordoli'b 1 mentmem ordmu pe piata.
op. cit., p. 244.
3 A se vedea, in acest sens, Hotanl.rea CEJ din 13 iulie lllr,,,
'''''Ill slabe~te automateraprocesu
e, prezenta p t- ~
I , e pta,a a mtreprinderii
concurential, reducand liberta-

C-58/64, Consten et Grundig c. Comisia, Culegere 1966, p. '' " 1

tatea Consten era distribuitorul exclusiv in Franta a! produscl111 ' vcdea, in acest sens, prevederile C . - .. . . .
germane Grundig, un producator de aparate radio ~i do It h 1 /'1 '/rwiliifi/e Comisiei in arp' ?mumcam Comisiei. Orientiiri
11carea arttcolu!u1 82 d'
intelegerea realizata intre cele doua societati a dus Ia '' 11 ' rlt exc!udere abu-iva- , , . tn Tratatul CE fa
- a1e tntrepnnder'l d .
concurentei intra-marca, aviind in vedere faptul ca societ!lli ' 1 t. I"unrie 2009 Bmxell d' . .- ~ or ommante C(2009) 864
' es, Ispombi!a onhne (htt .;,;.
beneficia de protectie teritoriala exclusiva in Franta. De~i cxl 1 "' "''Ioad!Kur=analyseniBehinderun . rp. tWWw.cep.eulfilead-
puternice, de natura economica, pentru acordarea prote \hI 1 111111 11lai multe detalii rivind 'ings_m_:ss~rauchi~-2009-864_ENp4f).
exclusive, cum ar fi acela a! recuperarii investitiilor efectu111i lJ, \'tllrter, J Lanaer Cpom t't vatatu_nle ~colu ordoliberale a se
<> ' pe 1 IOn pohcy '111 A M '
formarii retelei de distributie, ~i de~i concurenta inter-mOll I I' '1.1, precum ~i s Menuier KR ' A~a (coord),
restriinsa, totu~i Curtea a considerat ilegala intelegerea, aCl'll ~ l II Integration and Instituf , , . McNamara, Makmg History
efect de impaflire a pietelor. I 11 t Jniversity Press, New y;~kn~OO~hange at Fifty, vol. VIII:
' 'p. 197. .
242 Abuzul de pozi{ie dominanta
Concurenja referitoare Ia comportamentele ab .
uzzve 243
tea economica a intreprinderilor care opereaza pe piata, acest lu ' Ill IIH.:nte. Astfel, comportamentele In . .
fiind considerat contrar intereselor consumatorilor. Politica couc11 plrspectiva efectelor pe ca I treprmdfnlor sunt evaluate din
rentiala care are la baza aceasta abordare cauta sa asigure ca lnltt ' llll'tand In excluderea in;:e ;i;:;~reaza ' afectarea concur~ntei
prinderile dominante nu restrang ~i mai mult concurenta. MijiCH' II I '' ludere care ii pre'udiciaza p nlor co~c~rente de pe plata,
adecvat In vederea asigurarii acestui scop a fost considerat instituiJ I'll lilnlca de a avea 0 ~ai ~\consu~aton, hpsindu-i de posibi-
unor interdictii care vizeaza comportamente considerate sau pr.'1'11 tpllritia unor produse ino:~~~e I i ~~ate '.n _a_Iegerea produselor, de
mate ca fiind detrimentale concurentei. In asemenea conditii, lr1 l'tlluri mai mici. posibihtatea de a beneficia de
tele de natura economica produse de catre comportamentulln cn11 . 1
nu sunt evaluate. Trebuie mentionat ca aceasta abordare a II 1 1
adoptata intr-un moment In care politica de concurenta a Unit11111
Europene s-a aflat la inceputurile sale, considerandu-se ca ex ' '' Secfiunea a 2-a. Avantajele abordarii economice2
nevoia adoptarii unor reguli clare pentrucombaterea comporta111111
telor care lmpiedica comertul lntre statele membre. Conseci1111I
t\bordarea economica asigura In . ,
unei asemenea abordari pot consta In descurajarea comportw11 " '"''{ionarea comportamentelor abuf.nmul rand o consecvenfa in
.tel or pro-concurentiale, care aduce un beneficiu consumatori II 11 til prinderilor care due Ia I . zve. Astfel, comportamentele
activitatii economic~ in general, putand implica o anumita rclill'' 'lllllllent similar Intrepri d ~Ice aI rezultat vor beneficia de un
din partea lntreprinderilor in efectuarea unor investitii care pol tl11 I . . . n eii e care lncearca ~ .
' pohticii concurentiale . I ~ sa evite constrange-
la consolidarea pozitiei lor economice, pentru ca aceasta din 111 111 h, llllllive, nu vor a~ea ,pp~n daptu ca recurg Ia comportamente
conduce la restrangerea libertatii lor de actiune pe piata. .I d a e e succes De exempl ,
1'11'1 or e ruinare, datorita fapt I . ~ .. . . u, m cazul
I ( 'omisiei a fost destul de st~c~~ ~a po~It.Ia mstantelor europene
Abordarea formalista a fost criticata in doctrina, mai ales pr1111
faptul ca pune un accent prea mare asupra formei comportam '111 111 1111'', lntreprinderile puteau fi f a ~n pn~mta acestor comporta-
intreprinderii, In defavoarea efectelor acestuia care sunt prcz11111 111'0 mai bune sub alte s Imu ate sa ofere conditii de con-
cu u~urinta. Potrivit aceleia~i pareri, aplicarea acestei ab111 d '''"' alatwi de bunul ah~p~~te (de exemplu, sa ofe~e un bun
conduce la aplicarea prevederilor privind abuzul de pozitic """ . ac IZitiOnat) Asemen
"'lllfve pot avea un efect similar de . ea comportamente
nanta, In situatii cand efectde actuale sau potentiale ale conqt~ll I In nsemenea abordarea . ~xcludere pe temlen lung.
mentului nu sunt certe. De asemenea, aplicarea stricta a al '''" '' /(.lptului ~a un anu ~tconomJca permite luarea in conside-
poate determina inaplicabilitatea prevederilor tratatului, In sil11 11 . mz comportament po t d
flo pro- sau anticoncurentiale du ~ a e_ pro. uce efecte
In care lntreprinderile recurg la comportamente alternative, n u, flo, De exemplu aplic , ' rpa caz, m czrcumstante
minate de catre prevederile legale sau in ~urisprudenta, dar p1111 ' ' area unor preturi care . .
Ill II de productie poate ~ fi . . . se Situeaza sub
se pot obtine acelea~i efecte de excludere . ' n/b!a un pr~dus nou sa Ie Justificata de faptul ca lntreprin-
Abordarea economica opteaza mai degraba pentru o evult111t lllllji. De asemenea 'l'cu care consumatorii inca nu sunt
post a efectelor create prin comportamentul In cauza, dec 11 pt 1 , ap Icarea unor pretu .
" l II, de faptul ca intr . d . , n miCl poate fi
instituirea unor interdictii per se In privinta anumitor COIII I' epnn erea reahzeaza economii de scara
- ------
1
I' vcdea, In acest sens, G. Niels eta/ o .
A se vedea, pentru mai multe detalii, L. Peeperkorn, C011 1111 tlli'Uo prezentare mai pe I ., p. Cit., p. 180-181.
publishes Discussion Paper on abuse of dominanace, In European! '111 I op. cit., p. 7, precum ~i ~rt;e~c;stor avant~e, a se vedea P. Rey
sion, Competition Policy Newsletter nr. 1/2006, Ed. Office for lht 1 '' ,. vedea, de exem lu . ~ , tal, op: Cit., p. 182.
Publications of the European Communities, Luxemburg, 2006, p. 11 It '' /1\ZO .. p ' Hotararea CEJ dm 3 iulie 1991 C
- c. ComlSla, Culegere 1991, p. 3359. ' auza
244 Abuzul de pozi{ie dominantii
sau vanzarea produselor la un pre! mai scazut poate avea la bn . t
natura bunurilor, cum ar fi caracterul~perisabil ~al acestor~ etc. ,
Abordarea economica garanteaza faptul ca preveden!e !ega(< /lfl
impiedica nejustificat strategiile pro-concurentiale ale mtreprHHh
~oc l ltbui sa avem in vedere afectarile care sunt aduse aspe~telor
In lumina abordarii economice, standardul pentru eva .l/111 1
situatiei daca o anwnita practica este sau nu favorabila c~ncun nf 1
sau daca constituie sau nu un mijloc legitim de con~urenta ar ll'l''' 1'
sa derive din efectele practicii asupra consumatonlor.~ Co?Cllll'l'i
forteaza pe cei situati de partea ofertei sa fie raspunzaton. fitl d
ne~oile consumatorilor, in ceea ce prive~te pretul, .calrtall'll
varietatea produselor oferite. Astfel, strategiile d~ afacen care ~~~~~ I
cre~terea bunastarii consumatorilor vor fi considerate stratct II 11
afaceri legitime. . ~
Abordarea economica implica o analiza detabata a com/1{111
~xistente pe piata ~i a modului in ~are. se reali~e~~a efectel~ d.l1 1
rabile asupra consumatorilor. Sustmenle autontattlor trebme s, 1111
la baza probe de natura factuala ~i, de asemenea, probe soluh
natura economica. ,
Prezervarea concurentei intr-o asemenea abordare nu estc .'111"1
rna cu prezervarea concurentei actuale. venite_ din partea UIWI ; 1
mite intreprinderi, concurenta pe mente ~ut~nd conduce_ Ia 1 I
narea concurentilor care nu sunt eficient~ , ~~ ~u. confera b ' Ill II
consumatorilor sub aspectul pretului, al movati~I sau al VIII II 1
bunurilor. Astfel, se asigura ca politica din domenml concur '111 11
ca scop protejarea procesului concurential, ~i nu a conCtll 1111
individuali. ~ - 1 ,\ sc vedea, pentru o asemenea piirere, P. Rey (coord), op. cit., p. 12
Abordarea economica implica, de asemenea, o can~anr 1 1
tel or pro- ~i anticoncurentiale dintr-o perspectiva ~lo?ala. A sI h I
fi avute in vedere atat efectele pe termen lung, cat ~~ cele pt 11 1"
scurt ale comportamentul~i, pr~cum ~i ev~ntualele efecte c~ 1 1
repercuta asupra pietelor mvecmate. NeghJarea efecte}or p " 11
lung sau a celor indirecte nu este justificat~ de faptul ca ac sll t
sunt mai nesigure sau mai dificil de anahzat. De exemplu, 11 1
1
A se vedea, In acest sens, ~i pet. 6. din Co~unicar?a. ,' 1I
Orientiiri privind prioritf'ifile Comisiei ~n _apll~area a~tlcol.uh~l b ":
tatul CE fa practicile de excludere abu::.1va ale mtrepnnden/01 t/tJ/111 1
Concurenfa referitoare Ia comportamentele abuzive
245
pi' ~uri lor de ruinare, posibilitatea cre~terii ulterioare a pretului ~i a
tl'tupenlrii pierderilor poate constitui, pe termen lung, un efect
dlitvorabil consumatorilor. Uneori evaluarea efectelor care se vor
11 pcrcuta asupra consumatorilor este dificila ~i, in acele situatii, ar
ltttcturale ale pietei ~i care privesc barierele de intrare pe piata.
1)e asemenea, abordarea economica nu plaseaza o greutate foarte
111/ll'c asupra verificiirii faptului existentei unei pozitii dominante,
11111 ndu-se accent pe constatarea existentei unei afectiiri sensibile ~i
1
tllicab~le a .c~~curen~ei, fapt care constituie implicit o proba a
tcntei poztttet dommante . Dupa parerea noastra, nu poate fi
"lll.~i neglijata importanta evaluarii prealabile ~~separate a existeritei
" ijici dominante, desigur pe baza unor probe solide de nat~a
ltllomica. De altfel, Comisia a recurs Ia o astfel de an;liza preala-
d u ocazia adoptarii deciziilor sale recente, care se considera ca
lltl\uza liniile stabilite de catre abordarea economica2 In aceste
llidljii, constatarea existentei pozitiei dominante reprezinta un pas
h ltnediar in analizarea efectelor comportamentelor unei anumite
tl11 llrinderi. Consideratiile traditionale privind prezenta sau absenta
I! lei dominante nu au devenit de prisos, ci pur ~i simplu ~u
1
l'llit paqi ale analizei privind stabilirea existentei unei afectari a
lit III'C11fei. '
\hordarea permite o mai buna intelegere a ceea ce implica
jhiiiSabilitatea speciala a intreprinderilor dominante in vederea
I
IIIII
\ ~e vedea, In acest sens, Hotariirea TPI, Cauza T-340/03, France
.s.4 (jostii Wanadoo SA) c. Comisia, prezentatii In European
"Ill
11111 ~s1on, Report on Competition Policy 2007, Ed. Office for the
' l11l Publicat!ons of ~he European Communities, Luxemburg, 2008,
I Jll'ecum ~~ comumcatele de presa ale Comisiei din 4 iulie 2007
1111.\'l: Commission Decision against Telefonica" (MEM0/07/274),
1111.1'/: Commission fines Telefonica over 151 mil euro for over jive
"/ '"?fai~ prices. in the Spanish broadband market" (IP/07/1011) ~i
utlt 11tul dm 16 mlie 2003, "Antitrust. High Speed Internet - the
111!~ion imposes a fine on Wanadoo for abuse of a dominant position"
1 I() 5), diponibile online (http://europa.eu/rapidlpress-release 1P-07-
I/ hrm). -
246 Abuzul de pozi{ie dominantii
Concurenfa referitoare la comportamentele abuzive 247
_ .. . ' rinderile dominante trebuie s~ IJ,
nedistorsionaru concurenteL Intrep-
atente ca prin comportamentullor sa nu creeze
efecte de excludenl 1. ExcJuderile care au Joe in cadruJ aceJeia~i piefe

fntalnim aceasta forma a excluderii in situatiile In care concu-

" 11tul exclus al intreprinderii dominante i~i des:Ia~oara activitatea pe
.
Sectmnea a 3 - a Afectarea concurenfei-
. 2 excludercu plnl a unde este activa intreprinderea dominanta. In urma comporta-
' cu caracter anticoncurenfml 111~'11tului intreprinderii dominante, concurentul poate fi constrans sa
In de pe piata sau poate fi impiedicat sa-~i faca intrarea pe piata.
I ,,. asemenea, aceasta categorie de comportamente de excludere
. - une accent pe mentinerea deschi:.
Abordarea economtca p. l d t't' actuale sau potent " . ('Illi te sa se ref~re ~i Ia situatiile disciplinarii intreprinderilor concu-
f 1 i evttarea exc u er
procesulm concur~n,ta ..~ d . te de pe piata relevanta. I' '' lllc, lntreprinderi care, ca reactie Ia strategiile intreprinderii domi-
a rivalilor intrepnndern omman . ~act'l,la intrarea pe pill( tlllll(e, adopta un comportament pasiv ~i evita sa concureze agresiv.
Practicile care pot da na~tere unor efecte de excludere care au Ioc
teazii un acces mat 1
mene_a a?ordare gara~ - . na terii unor noi activitati. Din. I'' '
contnbumd astfel Ia mtalndrea.. ~ curentt'lor trebuie sa dis!llll''' ,., 11ccea~i piatii sunt variate, prezentand trasiituri comune. Strategiile
'b'l'tY' xc u ern con ' 1111 oncurentiale care intra in aceasta categorie au o dimensiune
pectiva post 11 a,n e l d . ;:;1 excluderi care au li n I
- 'b'l f ri de exc u ere. 11/ IIIJ)Oralii ~i implica existenta unei faze agresive, urmatii de o
. intre tret po~t 1. e _tpu

unde o intreprindere stabilitii p ' pll
cadrul _aceleta~l
. . ptete - .
sau prevme . t rarea unui concurent pc, 1'''1
m
11onda de recuperare. In cadrul primei faze, intreprinderile adopta
forteaza te~~rea . t le adiacente- unde intrepnlll1'' 11111 gii care au ca scop reducerea profitabilitatii actuale sau previ-
(ii) excluden care au Joe pe_ pdte.~ producatori activi P ' 1'1 lhi l a concurentului actual sau potential. In vederea atingerii
- 1 d intrepnn en sau 'I IIli scop, intreprinderea are posibilitatea sa reduca pretul, practi-
dommanta exc u e - - . t unde intreprindere" lhll
diferite, dar care ~u l~g~tura .c~ -~~:~:luderi care au loc p ph I 11d preturi de ruinare, sau poate oferi rabaturi astfel directionate
situate in amonte sau m ava a.a
i
nanta i~i desf'~oara ac:tvttatel t:ude piata unde intreprind 'I' ' II
. ,
11 sa reduca cererea intreprinderii concurente ~i sa-i inducii
1 1d ri . De asemenea, lntreprinderea dominantii are posibilitatea sa

dominanta. a ; ustine posibilitatea produccril Ill

0
lllpl! Ia lncheierea unor acorduri de exclusivitate pentru a intarzia
Abordarea economtc . practlct
, .. d'ert'te practicile intl'. l-'P' "' ''"ll l'fl concurentilor potentiali pe piata, poate oferi produse de o
. d 1 dere pnn
a~mmt~ tip e exc ~
1 ,
tie de efectele acestora, astfel aSI!'"' II 111111 lnalta sau poate oferi clientilor sai game de produse,
nlor fimd grupate m func, b'l ntru comportamentele ' Oil l111t nd astfel cererea pentru produsele concurentului ~i, implicit,
se un tratament compara 1 pe ll llll'ile a~teptate. La acela~i rezultat se poate ajunge ~i In situatia
na~tere Ia efecte asemanatoare ..
111 lntreprinderea face investitii suplimentare in capacitatea de
'''''lie, angajandu-se intr-o strategie care implica vanzarea unor
lilt li mai mari de bunuri Ia un pret mai scazut. 0 alta modalitate
I l11tensificarea eforturilor de promovare a bunurilor sale,
111dt1- l astfel pe rivalul sau sa creasca Ia randul lui cheltuielile de
1 l1l. lngrijorarea principalii in Iegiiturii cu comportamentele care
~ces~_se~s,
, Hotanirea CEJ din 9 noiembric [IJH I ' 11 o un asemenea efect decurge din faptul cii intreprinderea
' A se vedea, m Banden-Industrie-Michelin c. Col/Ill /..
C-322/81, MV N~der an dtsc f., rivind formele pe care le po IIi "' twtnl i"i are posibilitatea ca, ulterior eliminarii sau disciplinarii
z Pentru mat multe eta u p 't 17 ~ i \1!111 I lll'lllului sau, sa-~i exploateze puterea crescuta de piatii,
compo rtament 'ul a se vedea P. Rey (comd), op. Cl ., p . .
1 ' 1 nd pierderile initiale ~i, astfel, lnriiutatind conditiile pentru
. .
~i L. Peeperkorn, loc. ctt.,passrm.
 248 Abuzul de pozifie dominantii
consumatori. Profitabilitatea per ansamblu a operatiunii depinde d1
abilitatea intreprinderii dominante de a dep~i concurenta,. pn11
prevenirea intrarilor pe piata. Acest fapt _imflica dificu~tati snl
aspectul evaluarii faptelor, in functie de stadm~.m ~ar~ su~t mcep~~ ~~
cercetarile. Intr-o prima faza, de~i concurentu vtzati pnn prac.tl lll
lntreprinderii dominante sufera pierderi, inca ~ai pot _fi pre~entl 111
piata. In ipoteza in care cercetarile sunt descht:e ~!tenor eptsod ~ll lll
de excludere, probele privind excluderea actuala ~~ cre~terea sub:-;t'l
venta a pretului pot fi administrate. Astfel, dovedtrea comp~~a n1 11
tului de excludere poate fi ingreunatii sau, dupa caz, factltta t ~ 111
functie de momentulin care au loc investigatiile.
Totu~i, trebuie mentionat ca acele comportamente care Y"l
sustine 0 strategie de excludere, cum ar fi reducerea pretw:d111
leg~rea produselor, acordurile de exclusi~~tate, cre~terea cap~~tl. lt,l 1
de productie, intreprinderea unor campanu de pron:ovar~ a~1 . '
pot exista ~i in prezenta unei rivalitati intre intrepnnden, nvulll '''
care poate sa fie considerata normala. _Astfel, redu~e~ea pre~.lld h
poate sa constituie o reactie normala Ia mtrarea pe ~Iata a ~u1 1 '"'
curent nou sau poate face parte dintr-o strategte - de rull1UI 1
concurentului. De aceea, trebuie identificata situatia concret 1 '.11
stain spatele comportamentului, trebui~d luate in .c~nsiderar.o P1' 1
bilele explicatii alternative care deriva dmtr-o practica neabuztY
Ca 0 concluzie, putem sil, spun em ca excluderea care are.''" 1'
cadrul acelei~i piete are ca triisatura comuna existenta sacr1l1 '"'
profiturilor petermen scurt ~i recuperarea pierderilor petermen l1111
2. Excluderile care au loc pe pietele adiacente
Doua piete pot fi considerate adiacente in. si~~~tia in CaJ'L' ' 1
ditiile de concurenta de pe o piata depind de condttule de cont ll l'
e~istente pe cealalta piata ~i produsele sunt vandute direct COIHII'' 1
tori! or. Legatura dintre piete poate avea Ia baza impreunaren 111" 1
selor, integrarea teimologica, vanzarea cuplata a unor prod.11 ~1 1
se giisesc ~i separat pe piata, probleme legate d~ c?mpa~thll ll
produselor, de exemplu, in cazul unui ~rodus pnnctpal ~~ 111 111
produs secundar, constand in piese de schtmb etc.
Concurenfa referitoare Ia comportamentele abuzive
249
Asemenea strategii de afaceri pot aduce frecvent beneficii consu-
nultorilor, .dar ~ot ~vea ~i efecte anticoncurentiale, daca lntreprin-
dtlea dommanta, pnn comportamentul sau, distorsioneaza concuren-
111 pe piata adiacenta pietei unde i~i desra~oara activitatea, avand ca
llOp excluderea sau disciplinarea rivalilor situati pe piata adiacenta
I, astfel, ducand Ia extinderea puterii sale de piata.
Conditia esentiala pentru retinerea afectarii c~ncurentei consta In
II' ~a ca legar~a p:odusel?r trebuie sa creeze un dezav~ntaj concu-
'' ~~~.tal pentru ~Ivai!, astfel meat ace~tia sa nu mai poata sa concureze
' II rent pe p~ata ad~acenta sau sa fie lmpiedicati sa concureze pe
plnjn unde mtrepnnderea dominantii l~i desra~oara activitatea
I'' ncipala. -
.'n urma con:po:tame~~Iui intrep.rinderii, unii consumatori pot
' 111 _un benefi~m, .Iar altu pot fi preJudiciati. Astfel, legatura ii va
I tvonza pe aceta dmtre consumatori care au anumite preferinte. Pe
I tlllCn lung, dacii legatura vatama procesul concurential toti consu-
Ht lorii pot fi prejudiciati din cauza reducerii numa;ul~i c~ncuren
tltll:..de pe pia~a. ~~en_:enea prac~ici de afaceri vor crea mai putina
tllp l t,!~~ar~ 1~ s~ua~ule m care mat multe lntreprinderi active pe piata
nlcra sa-~1 vanda produsele sub forma legaturilor de bunuri lntr-o
lltt.:nea situatie preturile tinzand sa fie mai sciizute. '
Arg~ment~l ~r.aditional care a fost exprimat lmpotriva practicii a
'll'llu.t m po~tbth~atea stra~.utarii puterii de piata de pe o piata pe
li11 Cele mat noctve practict au fost considerate acelea care recurg
1
'' ' area unor produse independente. Astfel de strategii de afaceri
I nvea ca scop prevenirea intrarii pe piata a concurentilor
llujiali.
Itt cazul integrarii tehnologice a bunurilor, strategia poate avea ca
'I' dcscurajarea intrarilor pe oricare dintre pietele legate, avand in
d l't f~ptul ca intrarea pe piata a unei lntreprinderi necesita
11111 n stmultana pe ambele piete.
l11 concluzie, Ia analizarea caracterului anticoncurential a!
111pnrtamentului lntreprinderii dominante trebuie avute In ~edere
'''"' int~e prod.usele legate, nivelul costurilor pe care trebuie sa Ie
'''' ' ' o mtrepn~dere concurenta In momentul In care dore~fe sa-~i
1 ulrarea pe ptata, caracterul ireversibil al cupliirii ~.a.
250 Abuzul de pozifie dominant a Concuren{a referitoare Ia comportamentele abuzive
251
3. Excluderile care au loc p~ pietele situate in avnl Secfiunea a 4-a. Modalitafile justificarii
sau amonte fata de piata relevanta comportamentelor intreprinderilor dominante

Premisa comportamentelor care intra in ~ceasta categori II

. . 1 ~ intre rinderea dominanta detme controlul as",l'l ll Prevederile tratatelor europene privind comportamentele abuzive
con~tltm;e~~p~i~: nec~are exercitarii activitatilor intre~rinden hot 1111 fac referire Ia posibilitatea invocarii unor justificari de catre
~~:: 1~ades:Ia~oara ~n~:li ;;
1
~ .
activitatea pe o piata situata in aval .sau m
1
1 vanta De asemenea comportamente e care m I
fata d:_ plata re .e m iica ne area sa~ limitarea accesului intrcpllll
1 1111reprinderi, in baza carora un anumit comportament restrictiv de
tmcurenta sa poata sa fie exceptat de Ia sanctiune, daca produce
' Ieete nete favorabile pentru consumatori, contribuind Ia ameliora-
~~~~~: c':~~~~;~~: materiil~
lap prime detinute de catre intreprind ' I 1 " 11 productiei sau a distributiei produselor ori Ia promovarea progre-
ltlui telmic ~i/sau economic. Totu~i, flexibilitatea notiunii de abuz
dominanta. t fi t t 1
Rezultatul excluderii intreprinderilor conc~rente ?oa e l I II lh 'l'mite autoritatilor din domeniul concurentei ~i instantelor sa nu
. intermediul unor comportamente diferite. Intr~pnnderea dOIIII I 11 11~ caracterul abuziv a! comportamentului, daca acesta respecta
nanta~ se poat t< m
pnn . tegra vertical "c:i .poate refuza satlsfacerea I'' nci piul propoqionalitatii ~i necesitatii 1. Astfel, comportamentele
. . ~ COIIIII
I
zilor venite din partea lntreprindenlor a~tJv~ pe pmta ~Ituata:n 1 luli'l'prinderilor dominante, care pot avea ca efect excluderea de pe
alta modalitate apta sa Imphce acel~I rezultal Ill I 1'1111 a concurentilor lntreprinderii dominante, pot sa nu fie conside-
sau amonte. 0 . ~ ordtlll .1 t 11 practici comerciale abuzive, in situatia in care lntreprinderea
incheierea de catre i'ntreprinderea dommanta a ..un~~r ac .
exclusivitate, excluzandu-i de facto p~ concu:entu.sm, sa~ ~Yll~l~l: louuinanta poate sa demonstreze faptul ca practica sa de afaceri da
recurgerea Ia furnizarea materiilor pnme detm~te ~~ condi!ll dlh " t', i re Ia eficiente care dep~esc in importanta restn'ingerile ad use
minatorii De asemenea, i'ntreprinderea dommanta po~te ltl II ~~~~ ttrentei prin comportamentul respectiv2 Din motive care tin de
bunuri c~re sa fie incompatibile cu produsele i'ntrepr!nd:nlor ('(1111:1 11 t Tea eficientei, Comunicarea Comisiei privind prioritatile
rente situate pe acelea~i piete ; au poate refuza sa vanda . t I t111isiei In aplicarea prevederilor art. 102 TFUE cu privire Ia com-
11lllmentele de excludere ale intreprinderilor dominante 3 acorda
bunurile legate. 1 1
Interventia autoritatilor din domeniul concurenteI ~ m P' I I ' lhi litatea pentru intreprinderile dominante sa-~i justifice acele
acestor co~portament~ ar trebui sa se faca cu o gnJ~ d o:r I 1111portamente care nu creeaza un prejudiciu net consumatorilor.
entia acestora poate genera o concurenta. cres~uta p.. I* I
~~~;e ~~ aval sau amonte, prin obligarea lntrepnndern domm IIIII
1
(?(!ice of Fair Trading, Abuse of a dominant position- understanding
trateze cu concurentn .. sm,
~ msa~ P~ termen. lung poat , ,1111 lllfltl(l tion law, 2004, p. 18; S De/eanu, op. cit., p. 193, 198;
stimulentele intreprinderilor pentru a I?vesti, av~nd m v~~~~\ l, 1t', llo ttlheri/1 ~i P. Beaumont, op. cit., p. 743; DG Discussion Paper, 77-79.
ca cre~terea puterii de piata poate imphca o re.stran~ere a I I l'osibilitatea justificarii comportamentelor abuzive (Ia prima vedere)
actiune a i'ntreprinderilor. Practicile care pot I?tra m aceas.t ~ t il ~ IIIII' prinderilor dominante a fost recunoscuta injurisprudenta instantelor
ri~ de comportamente abuzive vize~a refuzunl~ ~xprese ~1 11111 ' I 111111iture. A se vedea, in acest sens, Hotararea TPI din 4 aprilie 1990,
1 11 'J'-30/89, Hilti c. Comisia, Culegere 1990, p. 163, pet. 102-119;
de a aproviziona, precum ~i acordunle de exclusivitate.
1 IIIWI TPICE din 6 octombrie 1994, Cauza T-83/91, Tetra Pak
'llrtl/ona/ SA c. Comisia (Tetra Pak II), Culegere 1994, p. 755, pet. 115,
I 07. Hotarirea TPI din 7 octombrie 1999, Cauza T-228/97, Irish
, ,. Comisia, Culegere 1999, p. 2969, pet. 167, 188-189 ~i 218.
\ sc vedea pet. 30 din cadrul Comunicarii Comisiei. in privinta
11 1 ri lor, a se mai vedea ~i DG Comission Discussion Paper, 77-92.
252 Abuzul de pozifie dominanti'i
Concurenfa referitoare Ia comportamentele abuzive
253
Conditiile a diror indeplinire trebuie dovedita de catre intreprindt't II
dominante. J?e exemplu, intreprinderea dominanta poate sa arate ca
domi~ante sunt similare ace lora .previizute in cazul inteleg~n II '1 ' '' urgerea e1 la comportamentulln cauza a fost necesara din consi-
restrictive de concurent[t1. Astfel, intreprinderea dominanta tre?uw
d('r?nte care tin de securitate sau de sanatate, avand In vedere natura
dovedeasca: (i) realizarea actuala sau potentiala a c_reytenkH 11
Jllnculoasa a bunurilor In cauza. Aceasta necesitate trebuie sa aiba Ia
eficienta acestea putand consta atat in imbunatatirea te~uuca a ca l!l'l''
hu:~.a factori o?iectiyi care sunt aplicabili tuturor lntreprinderilor
bunuriio;, cat ~i intr-o reducere a costurilor de productt~ -~a~ de dt Ill 1
1' zente pe ptata. Intreprinderea dominanta poate arata ca tara
butie a acestora; (ii) caracterul indispensabil ~I pr~c~tcn ~n v~d '' 11 1111portamentulln cauza produsele nu pot fi produse sau distribuite
realizarii cre~terilor in eficienta, acest lucru tmphcand mext ~l 11 1
Ill' p~ata in cauza. Instantele unionale verifica lntr-o asemenea
altemativelor mai putin anticoncurentiale, care sa fie capabtlr
lltln ~Ie caracterul indispensabil al comportamentului In cauza.
determine o cre~tere 'in eficientfi asemanatoare; (iii) ~ompc~t',ll 1
l 1 llll_~i, potri~i~ jur~spr~dentei, nu este de competenta lntreprinderii
efectelor negative potentiate ale comportam~ntului m~reprn u!. 1
cauzate concurentei ~i bunastarii consumatonlor p~ pta~a/p lt I
1 1lll~n~~~e sa 1a masunle necesare din propria initiativa, In vede~ea
lttttmarn produselor pe care le considera, justificat sau nu, ca fiind
relevante afectate (iv) neeliminarea concurentei efectlve pnn "1 '1 I'' 1'1 uloase pentru sanatatea umana sau inferioare din punct de
marea acesteia, ~onstand in inlaturarea majorita~ii _sau a _lt11111 1 d re calitativ produselor sale .
1
surselor existente de concurenta efectiva sau potenttala. Se rctl l"l 1
I !n alt tip de aparare care poate fi invocat de catre lntreprinderea
astfel faptul ca prokjarea rivalitatii intre intreprin~eri p~eval cn/'. ' '"'lttnanta In vederea justificarii comportamentului sau ar fi
de eventualele cre~teri in eficient[t, care pot fi obtmute ~~ ~r~1 11 1 1 1 ' 11
1l 11'darea unei atitudini fn vederea fnvingerii concurentei venite din
portamentului. De asemenea, se exprima pozitia Comts1e1 Jil l
11 ll'o intref!r~nderilor concurente. Acest tip de apa~are poate fi
retinerea i n a recuno~te posibilitatea justificarii comportam 111
11 " nt, potnv1t Comisiei, doar In legatura cu comportamentele care
intreprinderilor dominante care au ca efect crearea sau m 11\ 111
"' In baza pretul ~i implica verificarea proportionalitatii reactiei
uneipozitii de piata care se apropie de cea_ de monopoe.
''' ' ''JWin~erii In cauza. Potrivit jurisprudentei in~tantelo; union~le,
Motivele care pot justifica restrangenle aduse concuren\('t 111
It nr~a ~nterese_lo~ economice ~i. c_o~erciale de catre lntreprinderea
necesitatea obiectiva a comportamentului lntreprinderii dot~1ill llll 1
ll dll,mta constJtuie un scop legitim , daca comportamentul are In
de cre~terea eficientei In desf-~urarea activitatii intrepwtd '"
f, I'' reducerea pierderilor pe termen scurt rezultate direct din
cauza. _ fl llltilc concurentilor. Totu~i, justificarea comportamentului nu va
Primul tip de aparare care poate fi formulat de catre '"' " 1' 1
I 11'Jibi la In situatia In care Comisia va fumiza probele necesare
derea dominanta tine de necesitatea obiectiva a comporlr/111! '"
'' '1 demonstreze ca scopul obiectiv al comportamentului a fost
sau In baza unor factori de natura obiectiva ~i exteme 'intr 'III III
l11 al excluderii concure?tilor, prin practicarea unor preturi de
"' Il l', Pentru ca un anum1t comportament al lntreprinderii sa fie
1
A se vedea, in acest sens, prevederile incluse in cadrul JWI 1 II id rat UnU] propoqiona], lntreprinderea trebuie Sa arate Ca
Comunicarea Comisiei. Orientiiri privind aplicarea articolu/i,.
alineat~/ (3) din Tratat (JO C 101, 27 aprili~ 2004). .,
2
in general, se considera ca o intrepnndere a~e _o pOZIItt' d
llo!ilrlrea TPI din 6 octombrie 1994, Cauza T-83/91, Tetra Pak Inter-
apropiata unei pozitii de monopol dind cota sa de plata excedl'll ''
1111 :A c. Comisia (Tetra Pak II), Culegere 1994 p. 755
de 75% ~i aproape ca nu putem vorbi de existenta concurentl '1 111 ' I Htl, 138. , ' '
partea concurentilor, din moment ce ace~tia_ produc ~a costml 1111t1
vedea, In acest sens, Hotariirea CEJ din 14 februarie 1978, Cauza
mari sau au constriingeri serioase de capac1tate, ban~rele !11 1111 "
/11, l!mted Brands c. Comisia, Cu1egere 1978, p. 425, pet. 189-191.
piata fiind ridicate, intrarile. poten_tiale fiind improbabile. A S( 1 1
till I~ TPI din 1 aprilie 1993, Cauza T-65/89, BPB Industries Pic. ~i
acest sens, DG Com1ssion Discussion Paper, pet. 92. 1,1,/Jisum Ltd c. Comisia, Culegere 1993, p. 39, pet. 69.
254 Abuzul de pozifie dominanta
Concurenfa referitoare Ia comportamentele ab uzzve
. 255
recurgerea la practica in cauza a reprezentat modul adecvat pen1111 Factorii care vor sta Ia baza e l ~ .. .
atingerea scopului legitim. In situatia in care practica intreprind '' I Ill comportamentului vor fi d va ~aru. ex~stentei caracterului licit
e natura obtecti ~ d' ~ .
dominante a implicat investitii suplimentare in cre~terea capacit 1jl1 I de lntreprinderea dominanC . ~
In va, _a tea aceta care nu
de productie ~i nu a avut ca scop exclusiv reducerea pierdel'il11t I llfa lor nepuUind fi influent~a c~~t s~nt :_xteno~re acesteia, exis-
cauzate prin actiunile anumitor concurenti, practica nu va putcu I l'otodata, practicile intreprinclerii trebc~tre -'~re~n~derea in cauza.
justificatii. Totodata, intreprinderea trebuie sa arate ca nu avcu l11 II da~i timp proportionale S . me sa te mdJspensabile ~i in
. .. . arcma probei in
dispozitie mijloace mai putin restrictive in vederea atingerii \1111 11 tulrumm conditiilor mentionat ~ . ~ ~nvmta demonstrarii
, , e u revme mtrepnnderii dominante'.
rezultate similare\ precum ~i faptul ca practica a fost limitata in ti1111'
la minimumul necesar. Analiza intreprinsa de catre autorit~!i
implica in mod necesar cantarirea intereselor consumatorilor . 1
interesului intreprinderii privind reducerea pierderilor suferite.
In privinta justificarilor care se bazeaza pe obfinerea cre~let ff,.
fn eficien{a in urma comportamentului, intreprinderea, va trebtt 11
primul rand Sa demonstreze Ca practica a fost intreprinsa in VCdl I
imbunatatirii productiei ~i distributiei bunurilor sau pentru pl'OIII'
varea progresului tehnic ori economic, de exemplu prin imbun 1111
rea calitatii produselor sau prin obtinerea unor reduceri ale co 1111l l
de productie. Intr-o asemenea situatie intreprinderii dominu11h
revine sarcina de a demonstra caracterul indispensabil, adid\ IH't
a! comportamentului. De asemenea, beneficiile aduse conSlllll ''
rilor trebuie sa compenseze pierderile actuale sau potentiale (;1111 ''
consumatorilor. Eficientele trebuie sa se realizeze intr-o periondtt
timp nu foarte indepartata, valoar.ea lor trebuind sa fie cu at 1 "
mare, cu cat restrangerile create sunt mai semnificative. 'ooil
considera ca in cazul intreprinderilor care au o pozitie dl' 1'1
apropiata monopolului sau una similara acesteia, este putin p1 11i '
ca intreprinderile sa poata justifica comportamentullor prin ' \III II
sarea efectelor negative cauzate concurentei. In ipoteza in Clll 1
efectul comportarnentului intreprinderii, concurenta In p1 1 ''
anumitor produse sau pentru o parte substantiala a productici m '
produse va fi eliminata, atunci c~tigurile in eficienta pl I '11
scurt nu vor fi capabile sa compenseze efectele anticoncurenl ht.
comportamentului. Comisia considera, astfel, ca rivalitatr 1 11
intreprinderi reprezinta o conditie de baza pentru crearea eli! 11 111
de natura economica.

' ' vedea Hotan1rea TPI din 30 se .

1 Se vor avea in vedere, desigur, conditiile de concurenr~ put II ''''''' /lire fi anraise -~es. p . . ptembne 2003, Cauza T-203/01
., w neumatlques M: h' r ,
existente pe piata relevanta. HIHl'I'C 2003, p. 4071, pet. 107-109. zc em c. Comisia (Michelin
 Afectarea comerfului fntre statele membre 257
111111ca atingere structurii concurentiale a pietei comune 1, de exemplu
pi in excluderea sau eliminarea unui concurent care l~i are sediul in
llniunea Europeana.
Capitolul VII Trebuie sa mentionam ca prevederile privind abuzul de pozitie
duminanta vor fi aplicabile chiar ~i in situatia In care produsele fabri-
Afectarea comertului intre statele membre ' 111 de catre lntreprinderea concurenta (tinta a atacurilor lntreprin-
d,ri i dominante) sunt exportate catre state terte, daca prin eliminarea
. ean al concurentei sunt aplicabile dt lltl lnlrcprinderii structura actuala a concurentei existente pe piata
~o~el: dreptulm_ e~ro~sibilitatea afectftrii comeqului inti'!H II 1
2
llltiLma ar fi afectata Conceptul afectarii comertului intre statele
in sttuatta m care extsta p . - t" 'tn vedere In acest :11'11
HHtnbre nu depinde de definitia pietei geografice relevante, acesta
d "t ractica abuz1Va avu a
mumtar e ca re ~ 102 TFUE prevederi care inltt: (1 p111. nd avea loc ~i daca piata geografica relevanta este teritoriul unui
sunt ~i prevedenle art. - r:zasura fn care pot wlltl ' 111 membru sau chiar o zona dintr-un anumit stat membru.
comportamentele abuzive doar "zn b " Criteriul afc III II Comportamentul abuziv al intreprinderii dominante trebuie sa
t z i fntre statele mem re
atingere . comer u u d . - astfel cadrul de aplit i ll lltllnenteze structura schimburilor comerciale lntre statele membre,
. t tatele membre etermma ,
comertu1ui m re s
A

. t . fata de eel a! poltltl II ull sa existe posibilitatea dezvoltarii diferite a comerfului unioanl
a politicii europene din domemul.~oncuren.ei .
tq1 de dezvoltarea probabila a acesteia, care ar fi avut loc In absenta
nationale in don:eniul con~::;tt:~~ziv asupra comertului intt't' I 1
t 1H'Iicii abuzive. Influenta exercitata asupra structurii schimburilor
Efect.ele unm comport bl Astfel in situatia ill t II 111 rciale unionale trebuie sa fie directa sau indirecta, reala sau
b nalizeaza in ansam u. ' , 111 ntiala3 .
tele mem re se a .. . t fac parte dintr-o strntl t'
actiunile intreprinJeru ~omman ~d exemplu eliminarcn 1111 l'otrivit prevederilor Comunicarii Comisiei privind efectul asupra
globala, unnarind acela~~ _scop e ziti~ dominant/\ "' n t l'r~ului, efectele directe asupra comertului lntre statele membre
concurent), preved~rile pr~:md ab~~u~idep~~te. sa aduca ::~llttl '"" de obicei In legatura cu produsele Ia care se refera practica abu-
aplicabile daca oncare mtre 1 ac,m omertul intre statele membre poate fi afectat in mod indirect
comertului intre statele u:_embre . l mbre trebuie Intel . I ' ' lluatia In care practica abuziva nu prive~te In mod direct un
N f nea de comert mtre state e me . I "'d11s finit comercializat In cadrul Uniunii, ci are In vedere un
O,lU . activitatile economice transfrolll il t
sens larg, cupnnz~~ dus intennediar (de exemplu, o materie prima), iar impactul
A ,

I d. ptul de stabilire3. Notilllll I

1 ectele pnv1toare a re 11111'11 pietei produselor intermediare influenteaza implicit modul
me ustv asp . . .. 1 practicile sunt suscepl lhll
11 tl rii comertului privind produsul finit.
A

comert include ~~ sttuatn e m care

I'I'Utru aplicabilitatea prevederilor art. 102 TFUE, afectarea
tlli'flului lntre statele membre nu trebuie sa fie una reala, adica nu
lud ca aceste efecte sa se fi produs. Ceea ce este relevant pentru
din Re ulamentul nr. 1/2003 ~i CO/IIIt/11
Comi~et;efo;~~~,.:~~ ~rientiiri :rivind conceptul de eject asufll'lt
I .

. . 1 1 81 i 82 din Tratatul CE.

fulu~ dm arttco e e y ebruarie 1979 Cauza C-85/ 1976, lltlf:/111"'' ' 1 'umunicarea Comisiei referitoare Ia orientiirile privind conceptul de
- A se vedea CEJ, 13. ~ 126 i C;municarea Comisiei rc~ft It t nl'llpra comerfu/ui din articolele 101 !fi 102 din Tratatul privind
Roche & Co. AG c. Comisw,l d .~ ~ t asupra comerfului din wth ,.f,
filillllrea Uniunii Europene, 20.
orientiirile privind conceptu e eJec 1
sc vedeaS. Deleanu, op. cit., p. 193.
7 I 'omunicarea Comisiei rejeritoare Ia orientiirile privind conceptul de
!fi82dinTratatu/CE,1 . c 41190 K Hojner!jiF.Elser,41
3 CEJ 23 aprilie 1991, Cauza - , . , ''''llpra comertului... , 36-43.
258 Abuzul de pozitie dominantii
aplicarea prevederilor tratatului este exi~.tenta. capa~itatii pra~t.i It
abuzive de a duce Ia schimbarea structurn sch1mbunlor comeJ Ctllit
1 lu practicile abuzive care, prin natura lor, sunt sus~eptibile sa afec-
(in sensu! restrangerii sau cre~terii volumului. acestora) . A~?'".t 1
posibilitate trebuie constatata cu un grad .suficJ.ent de probabtlii ~II
Efectele nu trebuie sa fie indepartate, 1potet1ce sau s~ecu! alt \
Efectele potentiale se a.preciaza pe baza unui set de facton obt ell I
' 2
de drept sau de fapt . ~ ..
Intentia intreprinderii dominante in sensu! afectarn com~rltll 111
intre statele membre nu trebuie sa fie dovedita pentru apli Ill '
prevederilor politicii Uniunii Europene din domeniu~ con~t~r ttl 1
Totu~i, in cazul in care o. asemene~ ~ proba. este dlspombJI , .
constitui un factor relevant ~~ va fi luata m cons1derare.
Printre criteriile obiective care vor fi luate in co~s~?erare .In
luarea efectului potential se numara: natura practlcn abuztVl' '"
exemplu, daca este vorba de un abuz de comportament sau dc .HII II
tura), natura produselor (daca, de exemplu, este vorb~ de pl(ulll
care sunt solicitate in cadrul Uniunii; daca produs~le, p~l~ n~tl~t ' I
fac obiectul comertului transfrontalier), precum ~~ pozJ!Ja ~~ IIIII "
tanta intfeprinderil~r implicate (ne refe~im aici in.?rimul ran~ l11 I '
de piata ~i volumul vanzarilor). Alatun de factorn enum~ratt ll tlu
tinut ~ont ~i de contextul economic ~i legal in care practlca n ln1 I
~re loc, de exemplu, in situatia in care exista bariere in calea 'IIIII
tului transfrontalier referitoare J a un anumit produs, care n 11
~omertul produselor in cauza. Orice co~portament care dur1 I
inrautatire a situatiei actuale poate fi cons1derat ca un compotl litll
care afecteaza comertulintre statele membre. . .
Spre deosebire de cazul intelegerilor intre intreprmden, ttl
comportamentelor abuzive afectarea comertul.ui in~re~~~tel~ .Ill. 1111
nu trebuie sa fie una ,sensibila sau semnificatzva . PH!V 1 .1.
1 A se vedea S. Deleanu, op. cit., p. 192; 0. Mano!ache, op. cit .. II
2Comunicarea Cumisiei referitoare Ia orientarile privind CO/Ill/'
eject asupra comerfului... , 23-32.
3 A se vedea S. Deleanu et a/., op. cit., p. 140. De~1 p11 ' I
. "''
Comuniciirii privind efectul asupra comert:ului ( 13) se referi:i In p11
criteriul , afectiirii semniflcative" a comert:ului 'i~tre st~tele me111h11 1
din ansamblul prevederilor cuprinse In Comumcare aJungem Ill 11 ' 11
cii, 'in general sau eel putin 'in ceea ce prive~te formele ' 111111 11
Afectarea comer{ului intre statele membre 259
<'omunicarii Comisiei privind efectul asupra comertului fac referire
ltze comertul intracomunitar. In cadrul acestui document se face
dl stinqie intre abuzul de pozitie dominanta care vizeaza mai multe
lute membre, cele care vizeaza teritoriul unui singur stat membru
ltll a! unei zone dintr-un stat membru, precum ~i intre cele care
vil-:eaza state terte.
In ceea ce prive~te abuzul de pozi{ie dominanta care vizeaza
,,.,.ftoriul mai multor state membre, sunt considerate a fi deosebit de
1111 ive cele care constituie un abuz de structura ~i se extind dincolo
"" leritoriul unui singur stat membru 1 Aceasta poate sa fie situatia,
d1 , ex~mplu,_ in cazul eliminarii unui concurent care este activ pe
h ttlonul mm multor state membre sau in situatia in care practicile de
l'ludere sunt utilizate de intreprinderea dominanta pe teritoriul mai
ltlitllor state membre.
' ..
In pnvmta comportamentelor abuzive care privesc un singur stat
11 '11/hru sau o parte a unui stat membru, evaluarea afectarii posibile
' 1 ot~ert:ului intracomunitar se intreprinde cu o atentie sporita. In
llitlli'a In ca:e o anumita practica are tendinta blocarii pietei natio-
' th'. .se cons1dera ca practica este capabila sa aduca atingere comer-
ilt ilmtre statele membre. De asemenea, exista un efect de afectare a
tlt'rtului unional, daca o intreprindere care detine o pozitie domi-
Htl pe i'ntreg teritoriul unui anumit stat membru instituie bariere Ia
llt11r abuzive, daca intreprinderea exclusa functioneaza in mai
utl1 tate membre sau desta~oara activitati de export/import catre
"tllu pre alte state membre.
l11 s i~uati.a in ~are pozitia dominanta este detinuta doar pe o parte
t 1itonul UI unw stat membru, trebuie sa verificam daca teritoriul
1 ttlui de pozitie dominanta, un asemenea efect de afectare a comertului
llotcle _~embr~ poate fi prezumat, din moment ce, datorita prez~ntei
Jlllndern dommante, structura concurentiala a pietei este deja
'
' I) cxemplu, CEJ, 14 februarie 1978, Cauza 27/76, United Brands
/ tiii.JI ~-; United Brands Continentaal BV, 197-203; CEJ, 13 februarie
11
1
I '11uza. ~- 85/1976, Hoffmann-La Roche & Co. AG c. Comisia, 125;
r. npnlte 1995, cauzele C-241191P ~i C-242/91P, RTE ~i ITP
1
111/.1'/a, 16.
 Abuzul de pozifie dominantii
260 . mune (v 1
rte semnificativa a p1ete1 co .
respectiv reprezinta sau nu o fa himburilor comerciale). Daca exll.l t
contaIn mod special. vo!umu sc a unor bariere la intrare, de exL'III
o asemenea concluz1e, 1mp.unere fi tarii comertului lntre stull h
plu poate sa duca la retmerea a e~ afectat In 'mod semnifkull
me~bre. Totu~i, comequ~ nu p~at:la 1sau vizeaza o parte nescllllll
Capitolul VIII
daca abuzul este de natura. pur .?cflate In pozitie dominanta. Studiu de caz: Efectele economice ale
ficativa a vanzarilor int:e_rrmden~ a fica fntrep;inderi stabilite l/1 '"' ubuzului de pozifie dominanta exercitat de catre
Cu referire la pra~tl~lle c~re lmpd rile privind abuzul de po p Microsoft in Uniunea Europeana
terfe, trebuie sa prec~zam ~a p~e;e s~uatia In care intreprindc!'\'11 II
dominanta se vor aphca ~h1~r ~1m. t t 'tert cu conditia ca clttlo I
cauza este stabilita pe tenton~l un~1 ~t~riul Uniunii ~i sa aduc IIIII
practicii abuzive sa se P.roduca p~ ~~~liere din Uniunea Europt II Secfiunea 1. Aspecte introductive
gere activitatii economice trans fio ta importurile sau exportlll ill
(de exemplu, practicile ca~e. po~:r:cau ca scop afectarea com tlul
alte state membre). Practlclle. l'cit aplicabilitatea prewth Itl ln"ftintata In 1975 de catre doi studenti 1, Bill Gates - student a!
intracomunitar vor atrage, 1mp 1 ' . lltdvcrsitatii Harward- i Paul Allen2 - student al Universitatii din
unional. n~hington - societatea Microsoft Incorporated a <Uuns sa repre-
111\ astazi cea mai mare societate informatica producatoare de
111~ rnme ~i aplicatii informatice din Iume, avand In prezent peste
111 zcci de mii de angajati In peste o suta de tari din lume 3
'' otatea se ocupa In prezent de dezvoltarea, fabricarea i
1
I' ntru mai multe detalii privind istoria societatii Microsoft Inc., a se
1, 11 IO: P. Miller, A.F Vandome, J McBrewster, History of Microsoft
illdltWs, Ed. Alphascript Publishing, Mauritius, 2009,passim, precum ~i
l11 disponibile online (http:/lwww.jimdinguniverse.com/company-
,,1,.s/Microsoji-Corporation-Company-History. html).
l11liintarea societatii Microsoft In 1975 nu a reprezentat prima lncer-
h 11 crea o firma din partea celor doi, ace~tia lnfiintand In anul 1972
" tHitm informatica Traf-0-Data, proiect care a fost lnsa sortit e~ecului.
1 litlca a pornit Ia drum cu 13 angajafi, ocupandu-se initial cu dezvol-
ll111hajelor de programare BASIC ~i FOR TRAIN. Aceasta a reu~it sa
' 1u1tc In urma colaborarii fructuoase cu firma IBM ~i Apple, cei mai
Jltnducatori de calculatoare ai momentului, ~i prin dezvoltarea unor
1 mai ieftine, care se remarcau prin simplitatea utilizarii.

tl('ictatea este prezenta ~i pe piata romaneasca lncepand cu anul

11 asta detinand doua centre In Romania, unul de suport tehnic,
1.1 llilcure~ti, ~i unul de dezvoltare, Ia Timi~oara, cele doua centre
I lll'~lc 300 de angajafi. A se vedea pagina oficiala de web
llil'tt.microsoji.com/ro-roldefault.aspx).
262 Abuzul de pozi{ie dominantii Studiu de caz: Microsoft
263
licentierea de programe informatice (produse software) - sistc1111 rnre privesc concurenta in industriil d , v
de operare, aplicatii pentru servere, aplicatii pentru firme ~i conHII rll' efectele de retea .d e_ e malta tehnologie (afectate
. , e anvergura mve ff'I ,
matori individuali, instrumente de dezvoltare de programe inli11 lttovatiei), precum ~i probl . s I,II or m cercetare ~i a
matice, precum ~i programe, servicii ~i tehnologii legate de intcnu t pn li ticii de concurenta i ernedcare pr~vesc modul de aplicare a
- produsele Microsoft ajungand sa fie prezente in majoritllli ,, pl'ivitor Ia comportam~nte~e :e
a;:ptu_Im concure~tei, in special,
lndustrii, avand in vedere f: t I ~en care au Joe m cadrul acestei
gospodariilor ~i firmelor din lume. Succesul societatii in timp t
evolutia spectaculoasa inregistrata, de la inceputurile modeste d1 11 I lor rapid: care intervin pe ;fat~- ca acestea sunt supuse schimba-
anii '70 pana in zilele noastre, s -au datorat unui set complex d Aceasta parte a lucrarii se concentre v
factori, printre care mentionam perseverenta in munca a angaju(il"' '' lnr care privesc comport t I . aza pe prezentarea aspec-
~i a conducatorilor societatii, marketingul strategic, realizarea r111 "1 tdltse in fata Comi.SI.ei Euamen e .e.anhconcurentiale ale Micr_osoft
ropene ~~ pe eel
aliante puternice, cointeresarea angajatilor , precum ~i utili1:11
1
l'lllllicii Uniunii Europene di d . e care P~Ivesc aplicarea
1
Jill! 'lici de afaceri. In afaran d~memu concurentei asupra acestor
unor tactici concurentiale adeseori agresive in raport cu adversllt It
Avand in vedere dimensiunile societatii Microsoft ~i ubicuilll IIIZCi, dorim sa punem acce t prezentarea datelor factuale ale
acesteia, actiunile concurentiale ale firmei s-au situat de lwur lit . implicate de comport n asulpra aspectelor economice ~ijuri-
amentu pe car .
multe ori in centrul atentiei autoritatilor din domeniul conCIII I'III ' Ill pe piata europeana. Cauza Co .. e societate~ Microsoft 1-a
de pe pietele unde aceasta i~i des!a~ura activitatea ~i in sp ci11l t
2
1111 fata Comisiei Europene . ~lSla Eur?peana c. Microsoft,
11/'opene, din fata Tribunalul'. -~d p ~uz~ Mzcrosoft c. Comisiei
1
atentia Departamentului de Justitie a! Statelor Unite ale Anll' tio 1
UI e nma Insta t u ..
. ~~ a munu Euro-
~i a Comisiei Europene. De-a lungul existentei sale, strate Ill Ill', au reprezentat cele mai rofi .
piata ale 'societatii Microsoft au fost considerate de catre t'Pll ttt urentiale asupra unor pracKci ~~:bi!e aphcan a!~ prevederilor
renti ~i autoritati ca fiind abuzive, avand ca scop prezervat'r'l' llll lor rezultiind 'In apl' ztve de afacen, solutionarea
Icarea celor mai .
consolidarea pozi!iei de lider detinut pe piata sisiemelor de op 1 1111 Htoria politicii Uniunii Eu . . man amenzi pecuniare
~i extinderea dominantei pe piete secundare, prin excludcn 1 ' " d ani. Cauzele m t' rope~e pnvmd concurenta din ultimii
en wnate mat sus au
curentilor de pe aceste e iete. ' .,l,kmele concurential~ care se .. , scos tot~data Ia iveala
Cauzele aduse in fata autoritatilor de concurenta au fo: l 111 tlr 1ehnologie "i a.u ri'd t pot IVI m cadrul mdustriilor de
" ICa nenumarate ' t bv . . .
zate atent nu numai de catre juri~ti, ci ~i de catre econOIIII '.II lilt concurentei in cadrul acestor indu .. m re an pnvmd trasa-
mediul academic ~i practicieni- fiind dezbatute probleme SJH 11 wliresc a! intreprinderi'lo stru, comportamentul firesc
r prezente pe acest
" l I. pe care autoritatile din d . . I e PI_ete, abordarea
Iilla de aceste man' Icest
11 an concurenhale 1 ' ar trebui
v . omenm c?ncurentei sao
1
Este de retinut aici faptul di salariile acordate In cadrul socilh I'
I llfll ~i efectele pe care mav '1 1 , a e mtrepnndenlor,
relativ reduse 'in raport cu cele acordate de firmele concurente, coi 11l 1 sun e uate de a t 'tv
angajatilor realiziindu-se prin intermediul acordarii de participari lit 1 1 'l't!l inovatiei <:i bunastavrll . 0 u on atr pot sale aiba
.. " consumatonlor d ,
societatii, sub forma actiunilor societare, - ~i asiguriind un medi11 d I llttt~l'll politicii concurential U . .. . ' esigur m contextul
favorabil creatiei ~i mentalitatii ,stai ~i giinde~te" (,sit and think ") t IIXO le pe analizarea aspe~t ~ a munu_~~ a! aplicarii unei abor-
2
M.J Gii-Molto, Economic Aspects of the MS Case: N r
e or economice ale cauzelor.
lnteroperability and Competition, University of Leicester, D p11111 o
Economics, Paper no. 08/39, 2008, p. 1.
3 A se vedea, pentru mai multe detalii privind datele proc~:. t'l111

de Departamentul de Justitie a! SUA 'impotriva Microsoft, l1lin1

disponible pe pagina oficiala de web a Departamentulu i 1h
(http://www.justice.govlatrlcases/ms_index. htm ).
264 Abuzui de pozifie dominantii
Studiu de caz: Microsoft
265
1. Datele de fapt ale practicilor de afaceri apartinallll 1 spectiv piata aplicatiilor pentru redarea fi~ierelor media, In cazul
societatii Microsoft llvestigatiei privind Windows Media Player), prin excluderea
I'Ol1CUrentiJor, de Catre 0 firma dominanta pe 0 piafa principaJa (piata
~ I l'zat de catre autoritatile de concurenta europenc, '''' l.temelor de operare pentru calculatoarele personate).
In cazu ~ ana 1 . - m ort;mente de piata considerate I ll Tn cazul acuzatiei privind stramutarea puterii de piata de pe piata
fost aduse m atentte doua fuco lpd .,urniza informatii esential , th ,'l(cmelor de operare pentru calculatoarele personate pe cea a
~ d t abuziv a) re zu e a 1' , , I
avan
. caracbTter t necesare
pentru compatibilizarea sistemulw . t' i(cmelor de operare pentru servere de grup, societatea Microsoft,
mteropera 11 a e d ealizat de catre soctetn1t11
operare Solaris p~ntru servere e ~up,u~ de operare pentru calculi
lit l grata vertical
1
~i prezenta, Ia nlndul ei, pe aceasta din urma piata,
1 li) t acuzata de reducerea compatibilitatii existente lntre sistemul
americana Sun Mtcr?systems, cu ~1s e~ societatii Microsoft lm
oh operare Windows ~i produsele concurente ale rivalilor de pe piata
toare pe~sonale ~mdows,~ ~r~n ~~nzarea legata a aplicatiei inllu I I melor de operare pentru servere de grup, in ideea excluderii ~i
precum ~~ b) practtca cfio~sta~ dia Windows Media Player. :,.1 ' tn l turarii concurentei eventuale reprezentate de dezvoltatorii de
matice pentru redarea J~1ere or me ' I MS Window~
. ntru calculatoare persona e II me de operare pentru servere, care ar putea sa reorienteze
sistemulm de operare pe .. . . d efuzul fumizarii infcHI11'
I I rimei acuzatn - cea pnvm r - I''' lctintele dezvoltatorilor de aplicatii informatice catre servere, In
n c~ P . . ' actiunile Comisiei avea4 Ia baza pi, 111'' 1, lnvoarea sistemelor care ruleaza pe calculatoarele personate.
tiilor de mteroperabthtate - . . t in luna d '('I'll'
. . - d "tr societatea Sun M1crosys ems In cazul vanzarii legate a Windows Media Player ~i a sistemului
rea 1,ntrodusa e ca ~ . ~ _ vederilor art. 82 din Trnltllll
brie a anului 1998 pnvmd mcalcarea p~el rt 102 TFUE) privi!tn I 1. t 1perare Microsoft Windows, societatea Microsoft a fost acuzata
privind Comunitatile Europene (~~tuadu ~ . tal Cea de a dP II I l'Xcluderea concurentilor de pe piata aplicatiilor informatice
ului de poz1tle omman . 111ru redarea fi~ierelor media, prin lnlaturarea libertatii de alegere a
reg.lementarea ab uz , - d lui Windows Mt di
11' umatorilor ~i prevenirea exprimarii optiunii lor in favoarea altor
1
. . . d vanzarea legata a pro usu .
acuzat1e, cea pnvm . Id . e Microsoft Windows, II II "
I ~ e na cu SJStemu e operar ~ I "'f'rtune informatice media mai performante2, fabricate de catre
payer 1mpr u . . . "fativa a Comisiei II\ II
Ia baza investigatii !ansate dm propna lll1,1 ' hl~tile concurente. Aceste din urma acuzatii prezinta o similitu-
informatiilor de piata deti~~te ~1 c~lect~te. la prima vedere IP" 111 loarte mare cu cauza analizata de catre autoritatile de concu-
. I d a practlct de alacen par "1 din SUA.privind viinzarea legata a browserului de internet cu
dife~~!: ~~~~m ~~aliza cd~nte~~l a~~~~:~e~::~;:i~~!i~~~~:~ 1 '
in
in vedere faptul ca esenta 1SCU,ll or 1 .. . - 'etelc ''' ''
11 ruul de operare Windows ~i excluderea de pe piata a unor con-
'" 11ji precum societatile Netscape sau Java, care realizau browsere
1111 rnet de o calitate similara.
analizarea posibilitatii stramutarii putern de ptatadpe pi - Ill, '
. I de operare pentru servere e grup r 'ompetenta autoritatilor de concurenta europene In cazurile
invest1gatte1 pnvm p angerea introdusa de catre Sun MicrOS)' hI
dare (piat~ .S1St~~edorl~ t 1(1onate 3 poate fi justificata In baza teoriei efectelor (effects
11/11 ) care guverneaza aplicarea normelor de concurenta privi-

Societatea S~n r:v,rlcrosystems amului Windows 2000, ao n~ Ill I

. a invocat in plangere interop ' 1
I
tatea redusa a versnmu .b~ta a Progr ro rame care nu facililnll ' I 1

atribuita protocoalelor ~~ mterfetelor dept gservere de grup alt lllttt \ sc vedea, pentru detalii, Hotariirea TPI, Cauza T-201/04, Microsoft
. t ele de operare pen ru 111t/sla Europeanii, parag. 36-41, 101, 115.
t em 1 de operare wmdows Reclamantul a tinul 1111
nicarea dmtre SIS
concurente ~~ SIS emu l l fost anterior date publll'll ll!i ldtm, parag. 43-45.
sa precizeze faptul ca pro.to~oa e e. a~fi Microsoft pe piata Stll llltd l'tlllru doctrina efectelor In Dreptul Uniunii Europene, a se vedea
~~:;~~o!nd~a~:e~~:: ::n~:~r:e~~~~~~u ~~r~ una semnificativa. B. Sufrin, op. cit., p. 1368; P. Kent, op. cit., p. 282, precum ~i
'11',1',
~dger, A. MacCulloch, Competition Law and Policy in the EC and
266 Abuzul de pozifie dominantii
Studiu de caz: Microsoft
267
. . bT
1 11e in afara Uniunii Europene, cum csli
toare la lntre~nnder~le st~ ft fiind stabilita in statui americ1111 Ulterior, amenda de 497 de milioane de euro a crescut - In
~i situatia dm s~e~a, M1c:os~ fectelor normele Uniunii Europ 'Ill 11rma aplicarii amenzilor cominatorii -la 899 milioane de euro, din
Washington. Potnv1t doctn~e1 e , : fiectele comportamentullll cnuza nerespectarii deciziei initiale a Comisiei. Decizia privind
. b'l't 1 on de cate on e .
I"i gasesc aphca 11 a ea
bTt . U . .1. Europene se exttttd rnpunerea amenzii a fost atacata de catre Microsoft In 2004 cu o
1 1 in afara mum
unei intrepnnde~ st~ . . e fi t' d comertulintre statele membn . I
'f 1
11'(iune In2 anulare In fata Tribunalului de Prima Instanta a Uniunii
asupra teritoriulm Umunn, a ~c an ,
Europene , tara succes lnsa, hotariirea Tribunalului 3 reiterand
o parte semnificativ~ ~ pietei m:::e. Europene privind !neal Ill I 1proape sub toate aspectele decizia contestata a Comisiei.
Publicarea dec1z~e~ Co:zul de ozitie dominanta a interwlll~
normelor europene v1zand ab ~ . p lt de cinci ani de investi' 1\11
in data de 24 martie 2004, dupa mm ~ud a~tre Sun Microsyst(Jit 2. DeJimitari terminoJogice
d .. plangern e c
care au urmat mtro ucern . ~ t .. de piata detinull' I'
~ tarea abuz1va a pu ern
Decizia a retmut stramu t alculatoarele personate pc jlllll In vederea facilitarii unei lntelegeri mai bune a datelor de fapt,
piata sistemelor de operare pen ru c d grup ~i pe piata aplicu!lll pi' cum ~i a implicatiilor practice ale comportamentului de afaceri
sistemelor de operare pentru. sfrvere e
.11 Microsoft, constiind In refuzul furnizarii informatiilor de inter-
pentru redarea fi~ierelor m:_dm . . . E ropeana au fost de IIIII III "Pt'rabilitate pentru producatorii concurenti de sisteme de operare
Remediile impu~e de cat:e ~omC1eS11ea c~mportamentale au VI lll'lt(ru serverele de grup de lucru, este necesara explicarea modului
t la "~ pecumara. ,
111 'A re funqioneaza sistemele moderne de calculatoare, precum ~i
1
comportamen a 'f d dtvulgare
fi
am ormat1"1lor necesare m Vl'( I '
impunerea obhgattel ~. ~ .. . , t ~ sistemul de opt'l 11 lo I nirea componentelor acestora ~i a funqiilor lndeplinite de catre
~ .. t p"'rabthtatn optlme m r " I'Slc componente.
reahzaru m ero. d '"'
i produse 1e concuren,tt'lor 'f"i realizaro 1 111o
Microsoft Wm ows ~ wmdows ' tara Window.. . f\tl o I Industria tehnologiei informatiei a fost marcata de schimbari
. t lui de operare
vanante a sts emu pecumare
Player3. Reniediile . au constat
I
in aplicarea amenzu I. '" " 11 qore Ia sfiir~itul anilor '80 ~i lnceputul anilor '90, materializate
11 1't'C~terea popularitatii ~i a frecventei utilizarii calculatoarelor
in valoare de 497 de milioane de euro .
. 1onale cu sisteme de operare proprii ~i a serverelor4 din ce In ce

UK, ed . a IV -a, Ed Routledge-Cavendish Publishing Ltd., New '

,,, l'umului Windows care sa nu includa Windows Media Player. A se
2009, P 92. . . .. fost trimise societatii MicJ'(l~ll oll ' oll'/1, pentru detalii, Hotanirea TPI, Cauza T-201104, Microsoft
I In cursu! mvestlgatulor au . 6 st 2003) cout ll f 'w11isia Europeanii, 46.
2000 29 august 2001' augu 1
scrisori (2 au~~s~ .. ' ortamentele de afaceri ale soci()t Ill ' A se vedea, in acest sens, Decizia Comisiei Europene din 24 martie
obiectiile ComlSlei pnv~d ~omp_ pentru remedierea probh 110 1111 ( OMP/C-3/37.792).
fost acordate, In consecmta, trei termene .
In apelul introdus in data de 7 iunie 2004, Microsoft a solicitat Tribu-
lnainte de adoptarea d~ciziei ~nale.ifl COMP/C-3/37.792, 546-71J I l11l11i anularea deciziei Comisiei, anularea sau reducerea substantiala a
2 A se vedea C:~n.1Sla c .. fv!l~ros? t ft avea la dispozifie 120 dl II "111ii, precum i plata cheltuielilor de judecata de catre Comisie.
3 Potrivit deciZiel ComisJeJ, Microbso,. rea tuturor infortllll!ll lo'
. ntru pu Jca ' \ se vedea, in acest sens, Hotariirea Tribunalului de Prima Instanta a
Ia notdicarea deciZJei pe enti i actualizarea J1111, I 111111i Europene din 17 septembrie 2007, Cauza T-201/04, Microsoft c.
b .,. t II'citate de catre concur . 'f I
1111/rr Europeanii, ECR 2007, p. II-4463 .
interopera 1 Jta e so . . "t r sa se abtina de 11 '" 1
, d t" 0 bhgatJa ca pe VII o ,.
acestora, avand toto a a "tor In ceea 1'1' I'' ' l'otrivit definitiei Programului informatic Linux (LINFO), conceptul
d - 1 un rezultat asmenana . .
care ar putea sa .uca a d fi~ierelor media, ComJ slll '' 1 v r are doua semnificatii: a) program informatic; sau b) calculator pe
aplicatiile informatJc~ pentru r~~e~s~ft pentru realizarea un . ' Ill 1111 azii un anumit program informatic, care furnizeaza servicii speci-
un termen de 90 de ztle pentru Icr
tuulcntificare In sistem, transmitere de fiiere, administrare fi~iere,
268 Abuzul de pozi{ie dominantii
Studiu de caz: Microsoft
. aceste calculatoare in retele. Numnllll
269
mai putermce, care legau . . . t rmediul acestor server , II
.. 'I erau legah pnn me .. lizic (hardware) precum ~i a unei platforme software 1,
adica a unui
uhhzaton or care , . 'I , deplinite de servere vamnd Il l 1 i tern de operare care asigura functionarea calculatorului, precum ~i
crescut in mod ~o~n~tant, sar~t~I~;~mea acesteia. Astfel, neces il l 11 unor programe de aplicatii care ruleaza pe platforma formata din
functie de necesJtaftle retelet ~ . . . mparativ cu sarcinile c " ' 'l istemul de operare.
. d b' sunt mat mict, co
tile
unm server e trou
1. d ervere e unor I ba~nct't
'nternationale nlllll
2
Sistemul de operare reprezinta eel mai important program care
trebuie indep tmte ~ e .s ~ . . ~ .

Serverele au ajuns sa atba uti 1tzan m_u
ltiple de Ia reielele for111 111
' 111leaza pe un calculator personal, care indepline~te functii de baza
t'llm ar fi recuno~terea unei comenzi date de catre utilizator cu
din calculatoare perso.na ~ ,
Ie Ia ATM-un.
nctie de refeaua de calculatoctrl' "' niutorul tastaturii sau a! mouse-ului, tinerea evidentei fi~ierelor,
Rolul serverelor dtfera m fu ~ d. ~ . retelei ' rolul print II' 'I rulministrarea ~i editarea fi~ierelor, afi~area unor informatii pe
d'fi nt insa e manmea ,
care sunt mtegrate. ~n, t er: rarea osibilitatii pentru utilizatOII . l't'l'anul ata~at calculatorului sau controlarea unor dispozitive externe
T

a! serverelor consta m ast?~ . fntre ele 'Totodata, serverek I'"' (' 'fli1I1er, imprimanta etc.). Sistemul de operare reprezinta totodata o
impart~easca d.ocum~nte}t ~~t~~~ermediul.programelor de apli IIIII pl1tforma pentru aplicatiile care pot rula pe un anumit calculator,
furniza ~i anumtte aphcatn pnn I , functie de neccsi llll rl l'l lllla de aplicatii variind i'n functie de tipul de sistem de operare i'n
care pot rula pe platforma servere . or, m .
' "lil a. Este o realitate faptul ca dezvoltatorii de programe de aplicatii
comune ale utilizatorilor reteleL 1 d grurp de lucru (II ' I scri u programeJe informatice astfel meat acestea sa fie compati-
. . Id ere sunt servere e e .
Un hp specta e serv . . "I d baza necesare cn l\ Ill IJ I cu sistemul de operare dominant pe piata. Acest fapt explica
gr ) 'nlaptmesc servtcn e e
oup servers' care 1 l rf and rete Iet. ('m me di'e 25-30 de utilii'll ltll 11 1111ivul pentru care era atat de important pentru societatea Microsoft
toarelor
. persona e apa ,m
f nam servtcn e e. "I. d acces , constand in autori:r'" ' ' 1~i mentina pozitia de sistem de operare - lider de piata. In con-
pnntre care men.~~ . . , d retelei administrarcn II I lqdlc pastrarii pozitiei de piata, sistemul de operare Windows putea
autentificarea utthzatonlor a~artm)an . .. de' t'mprimare trilll ll I' mana ln COntinuare sistemul care oferea posibiJitatea instalarii
relor (edttare, stocare, . r~ "''I
. t nsmttere servtcu '
'.t t "i de administrare a uu i game variate de programe de aplicatii.
~
. 'I servtcn de secun a e -;
de mesaJe e-mat, . .. d 'nistrarii (stocarea, actual I . oil In vederea asigurarii functionarii optime a sistemului de
Acestea raspund necestt~t~~ a mt~t.lor) unui mare volum d , iitl dt lllatoare, hardware-ul calculatorului trebuie sa fie compatibil cu
. teiarea m1orma 1
transmtterea . ~~~ pro'f ~ J 'n indep I'tmrea
. , m t'st' unt't' societatilor
COlli n ' 1 l!mul de operare al calculatorului 3 ~i aplicatiile trebuie sa fie
matii, sarcma en tea l I I . . t de serverele de grup in vinl ll ol
moderne.

Importanta
.c: ~
r~ upnvt
plicatu ~~ }tuca
oare Ia mott'vele pentru care sm 1111
1

cu zt ne Olera ex ~ . . t sistemelor de operan I" ' l'otrivit definitiei pe care o gasim in Linux Information Project
Microsoft a ales sa fie ~reze~t pe ~ta.a actiuni care aveau l'll f INFO) - disponibil online (http://www.linfo.orgl), conceptul de
acest tl p de servere ~~ a mtreprms ~ . t~ , f.lf forma are mai multe semnificatii, dupa cum urmeaza: a) tipul de
d f te pe aceasta p1a a. " 1 sor de hardware pe care ruleaza un anumit sistem de operare sau
cre~tereacotet e,mu .~ j atii este eel al sisllot, /. 1lh rqic; b) tipul de sistem de operare; c) combinatia tipului de hardware
Un alt concept t:ar~u:~c;~::a~:~:~ ~alculatoare de tip ..11 1 ds lemului de operare care ruleaza pe el. In ceea ce ne prive~te, am
calculatoare. Aces .....a . (cll'ent comrputers) I I 111 pcntru cea de-a doua semnificatie a termenului, lnfelegiind prin
calculatoare persona . . r ~
le de tlp non-server
'stenta unui suport mtt ll' llll 1 f11nna sistemul de operare pe care ruleaza aplicatiile disponibile pe un
calculator, la riindul lm, tmp tea ext .
""il l sistem. Printre exemplele de platforma mentionam platforma
I'll Mcintosh sau platforma Windows, proprietate a firmei Microsoft.
l'l111tru mai multe detalii privind definitia conceptului de sistem de
1 11 ll (!Jitp:/lwww webopedia. com/TERM/0/operating_system. html).
unor ~a!cuPentru deta)"II (http .llwww.linfo.org/sen ' /.,
latoare de tip non-server care sunt CO IWt I I
securitate
ceea~i
etc.)
retea informatica. ' \1tfel, de exemplu, sistemul de operare Windows este compatibil doar
h 11 lwnre-eJe Intel.
270 Abuzul de pozi{ie dominantii
Studiu de caz: Microsoft
271
I .. lderare La randul sau, sistemul dl
interoperabile cu sistemu e op l . trebuie sa fie capabil . Din perspectiva concurentiala elementele amintite mai sus ale
operare al calculatoarelor persona~ rverului care leaga ret !II II I istemelor de calculatoare sunt bunuri complementare, acestea
interopereze cu sistemul de operare al ,se cauza~ in ceea ce priv . ,.II I ind utilizate impreuna in vederea satisfacerii necesitatilor consu-
1 latorul persona m
de care apa~me ca cu

lor este important de retinut faptul l mntorilor. Caracterul complementar al acestor bunuri poate fi
modul de vanz~re a servere ~Ia enerala ~ intr-un sistem intep,111l d 'd us din variatiile inregistrate in nivelul cererii in cazul modifi-
serverele sunt vandute- ca regl fi g_
' ~ ca vanzatoru umizeaza
~ hardware-ul serveruhill" ' Nri i pretului unuia dintre componente. Astfel, de exemplu, o
ceea ce mseamna fi t
un sistem de operare care a os spec! 'al dezvoltat pentru hardwat'. Ill ' ('~dere a pretului programului Windows va cre~te cererea nu
numai pentm acest program, ci ~i fata de toate aplicatiile care pot
calculatorului 'in cauza. . . t rabilitatii dintre progrtlllll I ruleze pe platforma Windows, fiind compatibile cu aceasta.
Un rol esential in reahzarea ~~to~~ interf~tele de programlit l I l't)lodata, Ia' nivel de servere, popularitatea sistemului de operare
de aplicatii ~i sistemul de operare I J~a li fade - API), cum Ill II Windows poate duce Ia scaderea cererii pentm serverel(! care
aplicatiilor (Application Programmzng nter
. ,2 API JAVA API sau UNIX API. fllltctioneaza cu un sistem de operare care nu conlucreaza in
Wm 3 ' licatii!o/ reprezinta un form111 ol 11111ditii optime cu sistemul de operare Windows ~i, implicit, poate
In_terf~fa d~_Pr~~:~~::tad? cat;e programul unei apliculil 11 lt'$te cererea pentru serverele care functioneaza cu ajutorul unui
mesaJe ~~ un ~~ ~} . 1 de 0 erare sau cu alte prOI'.I III II I lcm de operare perfect compatibil cu Windows. Astfel, interope-
vederea _comumcaru cu sistem~ de eEemplu, sistemul de adntlll l ' thi litatea joaca un rol important in determinarea preferintelor
informahce de control, cum ar ~ t' d programare asigura tolod.lt IIIISumatorului, avand in vedere faptul ca acesta din urma se
bazelor de date Inter1a a e .
trare a ~ 't o~ram est~ disponibil pe calculator~~ po Il l 1111frunta cu problema satisfacerii necesitatii de comunicare cu alti
faptul ca un anum! pr . entru care a fost proiectaUI ::J ut ''' lizatori din cadru! aceleia~i retele sau din retele diferite.
duca Ia indeplinir~ ~peratiunl~a p ~ celelalte programe xi,ll Ill
ro amul respechv mterre atwneaza c~ ..
P gr , d 'ndeplinirii une1 functu date.
pe calculator m ve ~re~ I a apli~atiilor este relcvlllil l
Importanta inter.,etei de programar~ I M' , oft acesta VI I 't ctiunea a 2-a. Probleme legate de delimitarea piefei
, I
m cazu compo ..
rtamentului de afacen a
.
Icros '
bilitate necesare penlll l relevante ~i determinarea pozifiei dominante
refuzul informatulor de mteroper~ l tforml\ dl
programul Sol~ris al s~ciet~ti~~~~i~~~~~~:~~:~~ sfst~mul dt IJ
0

UNIX API, sa comumce mrelor ~rsonale care foloseau inlt 'I

~I. Aspecte legate de definirea piefei relevante
rare Windows al callc.ula:?t Wi~32 API 'proprietate a SOli! t
I) Jimitarea pietei relevante reprezintii practic primul ~i eel mai
de programare a ap Icatn or '
Microsoft.
'llllrtant pas in determinarea existentei unei pozitii dominante de
11, conditie sine qua non a retinerii unui abuz de pozitie
111111unta. Determinarea corecta a intinderii pietei geografice ~i a
capacitatea unui sistem de n l'"'"
' Prin interoperabthtate mt~ e~em
.. , I I i produsului poate influenta adeseori decisiv posibilitatea
..) un alt sistem sau l'll I' "
reception~~ ttwtii pozitiei dominante, respectiv a caracterului abuziv a! unui
i de a transm1te mformatu cu
(de a ,
nentele acestma. In acest sens (http//www.merriam-webster.,lllll
. 111111 comportament de .afaceri. Nenumarate practici de afaceri
nmylinteroperabT!~~ty)
2
Pentru deta u pnvm .. . d definitia
, (http://www.pcmag.com/e m:l'ri
I onsiderate abuzive, doar in ipoteza in care sunt intreprinse
Ire o societate dominanta, cum ar fi, de exemplu, vanzarea
term/0,2542,t=APJ&i=37856,00.asp).
11 n doua sau a mai multor produse, vanzarea produselor sub
 272 Abuzul de pozifie dominantii
Studiu de caz: Microsoft
273
. . . intermediul pretului, incheier~a~ unot
.
cost, discnmi~ar~a ~rm xclusiva Aceste practici nu ridica pto 1.1. Interschimbabilitatea din perspectiva cererii
contracte de. dis~nb~tie e 'ntre .rinderilor rara putere de piatn.
bleme concurentmle m cazuli .. p l't' .. de concurenta a Uniuttll Daca avem in vedere descrierea elementelor unui sistem de
~ r am po 1 lCll 1nlculatoare pe care am efectuat-o in sectiunea anterioara, am
Anterior reformarn ap IC . consi'der.ate ilegale pel' ''
f i de afacen erau putca vorbi de 1 existenta unor piete ale produsului distincte, dar
Europene, aceste prac IC , . e de o intreprindere dominuut.l 1 nmplementare

in ipoteza in care erau mtrep~ms l comportamentului, ace 111111

indiferent de efeetele economle.e a e In acord cu cele spuse mai sus, Comisia a identificat in cauza
Microsoft doua piete relevante ale produsului din punctul de
fiind plasat asupra fonp.ei aee.stma. ietei relevante ~i a po~lll I
In noul context, determmarea ~ t~ 'nsa~ un pas prealahll In
11dere a! consumatorului: piata sistemelor de operare pentru
. , derilor reprezm a I '''' ulatoarele personale ~i piata sistemelor de operare pentru
dommante a I~trepnn rului anticoncurential al praeticii, I,' ' 1verele de grup. Justificarea care a stat Ia baza acestei delimitari
efectuarea ~nah~zei caract~uzie definitiva privind caracterul Hhll I 1 lost ca sistemele de operare pentru servere nu pot fi utilizate pe
ins a sa se aJunga Ia o cone. fi tel or economiee ale com IHit I lt.tl'd ware-ul calculafoarelor personale, nefiind o solutie viabila
al acesteia, inainte de anah~area e el~ . ari ai analizei resp 'I II 1 ltnic ~i care, daca ar fi intreprinsa, ar lipsi utilizatorul hard-
. fi t pa"llor pre 1mm '
mentulm. E ec uarea " . 'f intreprinderii pc P '" '"' -ului sau software-ului de capacitatile sale. Totodata, s-a
delimitarea. pietei ~i determmarea Pt.ozdi,~e~ntersehimbabilitaiL' I dl flllliide rat ca .sistemul de operare al serverului de grup raspunde
. . ~ 'fi ea aspectelor care ,m .
Im.phea ven. Iear
fi t . . a cerern . le de intrare ~ dt t1
. . de banere lllt l cereri specifice pe care niciun sistem de operare dezvohat
perspectlva o er ~~ ~~ ~ ; eestea afecteaza abiltl II lllt'u calculatoarele personale nu este in masura sa Ie satisfaca,
faetori, precum ~~ de masura m car~ ~ It doua produse nefiind astfel interschimbabile2
intreprinderii d~ a impune pretul pe r:a:~i ca in conditiile polt li l >cfinirea pietei relevante de catre Comisie a avut Ia baza consi-
. Trebuie retmut, de ~semenlea, p aracterului abuziv il l Ill lt111lc de ordin calitativ ~i tehnic, insa nu s-a bazat pe efectuarea
rente1 eva uarea c .
reformate a concu ' c. . Joe cu luarea in eons1dn 11 11 11 studii statistice in acest sens, care sa fi avut In vedere
. rt ent de a1acen are .
anum1t compo am
1
~ , a~ ., 'In functie
t i relevante m cauz "1
de 11p11l tl11111rea cererii de pe cele doua piete identificate,evolutia acesteia
earaetenstlci or ple,e . . ~) ecifie pietei sau indll I 'm~ul cre~terii pretului unuia dintre produsele avute in vedere ~i
1 IL le acestei cre~teri de pret asupra cererii fata de celalalt
concurenta (statica sau dmamica ' sp ,
avute in vedere. d fi . .. 'etei relevante este acelu nl.l d11:. S-a considerat insa in baza trasaturilor produsului ca nu
Scopul demersului e mirn pi , . . "l ) care 'IIIII 1 I lnlocuitori puternici pentru serverele de grup din punctul de
. 'l ( produselor ~~ servicn or .
minarii sfere1 bunun or a ~ t adica a illll'l '' 1 al consumatorului. Cererea fata de sistemele de operare ale
. h' b b'l de catre consuma on,
siderate mtersc lm a 1 ~ .. ' sa rara neglijarea !1''111 ' ' elor de grup deriva din cere rea pentru hardware-ul serverului
It lip, avand in vedere faptul ca hardware-ul ~i software-ul unui
babilit~{ii di~ pers~:ct~:~ifi~:;;~,d~~ perspectiva ofertei ''"' I I de grup de Iucru se vand sub forma unui pachet de produse.

. . ~ . . mtersc
care. pnvesc 1":_ pro duca~t on'l or ca~tre productia
tarn idl nl
posiblhtatn
. b reonen
. , , .
asura m care m raret a 'ln industria r HJH ' I'
. goril de unun, m m . . 'I ietei trebuie detennltttl A I I. Kiihn, J Van Reenen, Interoperability and Market Foreclosure
dovede~te pro~ta~ila. dDlm~~sm~l "~ ~ub, aspect geografi (' '" l ~uropean Microsoft Case, Center for Economic Performance,
sub aspectul pietel pro usu m, c "
Ld l'uper no. 20, London School of Economics, Londra, 2008, p. 14.
\ 1 vedea, in acest sens, Hotiirarea Tribunalufui de Prima Instantii a
111 11\uropene din 17 septembrie 2007, Cauza T-201/04, Microsoft c.
"' ll'wopeana, ECR 2007, p. II-4463, parag. 23-25.
274 Abuzul de pozifie dominantii
1.2. Interschimbabilitatea din perspectiva ofertei
Din perspectiva ofertei, doua piete pot fi consi~erate .sep~l'ltli
daca 0 cre~tere mica, dar semnificativa a pretu~m unma d.mtto
produsele avute in vedere nu duce l.a .intrarea pe p1at~ respectJ~, 1
unor firme care i~i desra~oara achv1tatea pe alte p~efe. Estc do
retinut ca in !ipsa unor bariere de intrare o asemene~ cre~tere de I"' I
ar' trebui sa duca la intrari. Printre barierele de mtr~re car~ f1 1''
preveni un 'asemenea rezultat se mentioneaza, i? ~azul 1.ndustn I tit
telmologia informatiei, costurile de dezvolta~e .n.d:cate ~1 efect~l~ do
retea directe sau indirecte. Concluzia Co~us1e1 .m cazul sOCIt I II'
Microsoft a fost in sensu! ca producatori1 de s1ste~e. de optt n
pentru servere nu se pot reorienta in vederea produce~u s1~te~e l01 d.
operare pentru calculatoare, tara suportarea unor nscun ~1 co:.tl 111
substantiate. Totu~i, Comisia a re,cunoscut faptul ca serve~elve ~~~'I IIII o
grupuriie de Iucru pot constitui pe termen lung o alte~ativa Vt.thtt
Ia sistemele de operare ale calculatoarelor personale, 1? ma~lll I II
care aplicafiile oferite prin intermediul ~erverelorvv~r fi In" mast.ll I
satisfaca necesitatile consumatorilor. In aceasta 1poteza, clu ''
dezvoltatorii de aplicatii se vor orienta catre ~e:verele d~ grup, 1111 '
dezvoltarea aplicatiilor care sa fie compahbtle cu s1stemelt o1
operare ale acestora. . .
Relativ Ia comportamentul de Iegare a programulm mf~ttllo l
pentru redarea fi~ierelor media Windows Media Pla~er. de SJSI! Ill
de operare Windows, Comisia a optat pe?tru dehm1tarea ."' I
relevante a produselor media de cea a s1stemelor de, Opt lin
Optiunea Comisiei l:!ste una justificata, din moment ce an: m wdt '
ne~esitatile diferite ale consumatorilor care sunt sahsfllcuh
ajutorul 'celor doua produse, precum ~i utilizarea acestora.
1.3. Piata geografidi relevanta
Sub aspect geografic piata relev_anta a ~ost cor:side~ata ;h '
11
Comisie ca fiind una de dimensium mond1ale, avand m v d '
producatorii ~i consumatorii sistemelor ?e . operarc I"''
calculatoarele personale ~i servere de grup provm dm mtrea 'll ltn t
1 11111 licative (efecte de retea, drepturi de proprietate inte1ectualii, costuri
Idem, parag. 28-29.
Studiu de caz: Microsoft
275
Definitia pietei geografice relevante a fost identica ~i in cazul
t'Omportamentului de afaceri privind vanzarea Iegata a programului
d stinat citirii fi~ierelor media ~i a sistemului de operare.
2. Aspecte privind determinarea pozitiei dominante a
ocietatii Microsoft pe pietele relevante
Potrivit qbordarii corespunzatoare politicii reformate a UE pri-
1 111d concurenta, Ia determinarea detinerii unei pozitii dominante
olt piata trebuie Iuat in considerare tipul de concurenta specific
I' t>le i relevante.
1\.stfel, in literatura de specialitate 1 s-a retinut ca, in cazul indus-
It tl lor caracterizate de o concurenta dinamica2, criterii traditionale
Jll cum cotele de piata nu reprezinta un criteriu relevant pentru
II linirea puterii de piata a intreprinderilor, acestea fiind caracterizate
h 1111 grad ridicat de instabilitate, datorita schimbarilor rapide care
1111 'I'Vin pe piata ca urmare a eforturilor ~i investitiilor sustinute in
'' tl vitatile de cercetare ~i dezvoltare - situatie specifica industriilor
J, malta telmologie.
Situatia de Ia un moment dat de pe aceste piete reprezinta o stare
I litpt care poate sa nu fie reprezentativa in ceea ce prive~te viitorul.
.t lel, vanzarile prezente ale unei intreprinderi nu spun nimic in
fltlld necesar despre valoarea proprietatii intelectuale, despre
1\. se vedea ~i D.S. Evans, R. Schmalensee, Some Economic Aspects of
1
ulltrust Analysis in Dinamically Competitive Industries, NBER Confe-
lllt' on Innovation - Policy and the Economy, Washington DC, aprilie
ill I, p. 2; R. Schma/ensee, Antitmst Issues in Schumpeterian Industries,
111 rican Economic Review, vol. 99, 200, p. 192-196; MJ Gii-Mo/to,
tiiOtnic Aspects of the Microsoft Case: Networks, Interoperability and
'' "JlCtition, University of Leicester, Department of Economics, Paper
llH/ 9, noiembrie 2008, p. 13 ~i urm.
1\ceasta este caracterizatii de prezenta costurilor fixe mari (legate de
' 1 111\lile de cercetare ~i dezvoltare, de reclama etc.), a costurilor mar-
'' dt rcduse, costurile materiale de produqie reduse, existenta efectelor de
1 1 directe ~i indirecte, prezenta inovatiilor majore, bariere de intrare
ltH tri etc.).
 Abuzul de pozifie dominanta
2M . Studiu de caz: Microsoft
277
calitatea sau despre poyulant~te~ P
.
roduselor de maine. Dreptunl I I
este iete doar lao cons<,! I Lw'ind in considerare cele spuse mai sus, determinarea pozitiei
proprietate intelectuala. ~o~tnbm~a~e :cintre:ri~derilor, schimbf.\1'11 d minante in cauzele concurentiale, care au loc pe aceste piete,
dare temporara a pozitiei ,de p , . . tia va duce la inlocuil t ,, lrcbuie sa fie un exercitiu mai complex, care sa ia in considerare
. tervenind in momentul m.. care mova,
ltmenintarile actuale ~i potentiale care exista la adresa firmelor aflate
In
vechilor produse ~i tehnologn ... d . tii are in vedere determintllt II 11 1 pozitie de lider, in afara de pasul obi~nuit al determinarii cotelor
Analiza traditionala a putern e ~Ia, d ci'ziile firmelor priVt llol de piata actuale ~i al analizarii barierelor de intrare traditionale, cum
.s:: t 'lor care constrang e
~i studierea laC .on ,

i a volumului productiei, rezultutr lt 11r fi, de exemplu, intrarile non-inovative pe piata. Delimitarea pietei
stabilirea pretulm de vanzare ~ , - , cazul industriilor de 7nnli 11lcvante ~i determinarea interschimbabilitatii din perspectiva ofertei
analizei putand induce in eroare msa m 1
1 a cererii trebuie sa aiba loc, astfel, cu luarea in considerare a
tehnologiel. - hn 1 . unt caracterizate de o concu!'i'llf ' 11rselor viitoare pentru dobandirea unei pozitii dominante ~i a
Industriile de lnaltza te o ogte s, pri'ncipala a firmeh>J ol pmbabilitatii de aparitie a acestora. Analiza traditionala privind
unde constrangerea
de tip schumpeterzan ' . enti'lor masura In care an<,tl 1 11lcle de piata ~i barierele de intrare pot masura doar puterea de
ta- inovatia concur . '
succes o. reprezm
_ . - ta cu movatn maJore,
. 3 drastice ca rl'
' 1
pi 1111 statica, aceasta nefiind insa foarte relevanta in cazul industriilor
sunt apti sa vma pe pta, , dusele firmei domilll lll "'' lnaltii tehnologie; caracterizate, de regula, de prezenta intreprin-
afecta semm Ic~tiv cer
'fi erea pentru pro
1 1 Amenintarea reprezentul ol olttilor mari cu cote de piata semnificative. Sursele constrangeri.lor
reo.rientand-o catre produse el. or . .s:: rteaza firmele dominanh "' I IH ICUrentiale pe piefele de Inaltii tehnologie SUnt altele, firmele
. t' te elementu care 10 ,
factorul. mova,Ie
d . . -es. vesteasca- putemic . 'n
I activitatile
, de cere (Ill I l'lt'ZCnte pe piata fiind constn'inse de regula de concurentii cunoscuti
aceste m ustrn. sa. m . roduselor existente. Intrarea firm In I " 111 nu, care insa ar putea sa investeasca in realizarea unor inovatii
Savina CU ~erSIU~~ nOI ~e ~imentata de speranta profituriJOI' II III h11~tice. Amenintarea majora pe aceste piete este a~adar reprezentata
A aceste
In In~';J~trnde vace -I dat on't-a evolutiilor
t xphca , tehnologice. , - n.t I
I. lnovatie, spre deosebire de pietele obi~nuite, unde eforturile de
ceas a. e . h' b bTtati din perspectiva ofertei IOLJ'l' I'' 1t' 'tare sunt modeste, rezultatul fiind inovatia incrementala,
adeseon 1~ mtersc Im an~~e~te, reorientarea producatoriiOI ' ,, " 1~ta neprezentand caracteristicile inovatiei substantiale ~i radicale
care teoretic ~u sunt c~ fi' d 'litata de avansul tehntoloo, l"'r ifice , distrugerii creatoare ". Firmele din aceste industrii de
alte piete, mal profitabde,.. nn .aci . d . . t hnologi 'l' Ill 11 dl1 tehnologie nu sunt constranse de deciziile de produqie ale
: t- este specific m ustnei e
Acest tip de concuren,a - . da pentru realizarea unull" " t ''" ' lor existente, tocmai datorita faptului ca au de-a face, de regula,
adeseori lupta dintre producaton se
integral nou. 11 livali putini la numar ~i contemporani. Acestea ar fi motivele
11lnt care in cadrul acestor piete puterea de piata statica nu
JlltY.inta un indicator relevant al puterii de piata reale, prima
lll nd in masura sa releve constrangerile concurentiale pe care
I D.S. Evans, R.Sc~m~lensee, op .. ~it.~f~;~ind trasaturi dc l1 ull"'l' r( k pietei le plaseaza asupra firmei lider de piata Ia un anumit
2Literatura de speciahtate a ~onsi ~rfit ri'le mari inovafi' d tol I tfl ll'IIt dat. Avand in vedere faptul ca aceste piete sunt caracte-
. d . humpetenan pro I u '
concurentei e.. tip d sc t- pe penoa. de reduse de timp' profilln llo ' tll' de prezenta efectelor de retea semnificative ~i a costurilor mari
existenta
. putem e pia,a It peste cos tun'Ie margi'nale' evolutii
rapi<ll; Ill lillrare pe piata, concurenta potentiala nu reprezinta o constran-
pretun Situate C.l1 mu - d
ce constituie 6 sursa temporara e pu ere . t de piata
. ' pozitiile
, dol1lll h1111 " t'oncurentiala majora.

firmelor care coresp~n

d unor ere tehnologice. ' ,, 'u ce este insa mult mai relevant in contextul evaluarii corecte
. . r- trebuie analizata in opiniu "" I
3 Conceptul de movatie maJO a b d - caz de o variant "'" 1111 1 pozitii dominante pe aceste piete este evaluarea efoctelor de
d nuantat adeseori putand fi vor a, upa '
:~ta un~i ~rodus
a vechi sau de un produs complet nou.
278 Abuzul de pozi{ie dominant a
re{ea 1 ~i a barierelor de intrare pe piapl, in general, in contcxlul
determinarii vigurozita{ii $i dinamismului concuren{ei. Trebuh
analizate in acest context vanzarile prezente ~i istorice ale smh
tatilor prezente pe piata, nivelul investitiilor in activitatile de c 11 1
tare-dezvoltare, activele aflate Ia dispozitia firmei pentru a inovu
accesulla retelele de distributie etc.
Prezenta efectelor de retea reprezinti'i o forma comuna a bn111
relor de intrare in cazul industriei tehnologiei informatiei, dato111
existentei necesitatii de interactionare a consumatorilor in scnpul
transmiterii de informatii. Schimbul de informatii este facilitul 111
cadrul retelelor care utilizeazi'i tehnologii identice sau compatih 1.
Tocmai de aceea, cererea pentru o anumita platforma sau iHii 111
cre~te odata cu numi'irul utilizatorilor respectivei platforme, risc1111l
imposibilitatii de comunicare din cauza lipsei de compatibilitnll
elementelor sistemului fiind in aceste cazuri inexistente. Fenoutt'lll ll
este cunoscut sub denm,nirea de efecte de re{ea directe, aprc i11
consumatorilor pentru un anumit sistem fiind direct proportionol 1
numarul utilizatorilor acestuia.
0 alta realitate care trebuie luata in considerare sub acest 111"
prive~te efectele care decurg din existenta efectelor de retea dil n 1
acestea fiind cunoscute sub denumirea de efecte de refea inc!I! ,., 1
Astfel, cre~terea aprecierii consumatorilor pentru un anumit . l,lt 1
atrage dupa sine reorientarea dezvoltatorilor de aplicatii catr 1 1
mele populare, compatiliilitatea aplicatiilor cu sistemele dorni1111 1
fiind cheia supravietuirii ~i a succesului acestor dezvoltatori.
Totodati'i, trebuie retinut faptul ca succesul unei platforme ckpl11
de distributia larga a acesteia, precum ~i de numi'irul aplicatiilol 1 1
pot fi utilizate de catre consumator pe respectiva platforma.
In industria tehnologiei informatiei literatura de spe I 1111
atrage atentia asupra unui fenomen de orientare a pietei In di1 1
platformei cu reteaua cea mai larga de utilizatori. In acest s 11 ,
retinut ca vorbim in cadrul acestei industrii de o concurenl 1111
1
Pentru mai multe detalii privind efectele de retea ~~ 1111(11 111
acestora In cadrul industriilor caracterizate de o concurenta dinamh 1
vedea TF. Bresnahan, The Economics of the Microsoft Case, dl 1'"..
online (http://www.cepr.org/meetslwkcn/6/695/paperslbresnahan.Jil//) I'
Studiu de caz: Microsoft 279
lsteme in. ve~_er~a obtinerii lidershipului tehnologic 1, adica in
v d:rea detmeru ststemului dominant.
ln~:eprinderile se vor stri'idui in vederea orienti'irii cererii catre
lil'l~prule produse. T~cmai de aceea, crearea unor produse compa-
1llll~ cu produs~le _ex~stente pe piata este foarte importanta pentru un
11~1u-mtr~t p~e pta!~, 111 scopul cuceririi increderii consumatorului.
lolodata, o mt~e~nndere nou-intrata in industria inaltei tehnologii va
d ipune efortun I_? vederea f~~l~arizarii dezvoltatorilor de aplicatii
1II proq~sul sa~. Compabbthtatea produsului cu produsele
' oncurenftlo~ devme mai pufin importanta, in momentul in care
l.tcmul devme dominant, context in care refuzul interoperabilitatii
ponte. reprezent~ o modalit~te_pentru conservarea pozitiei de piata. '
Dm aceasta perspecttva, se poate observa ca societatea
II r~soft ~ respectat intocmai cele spuse mai sus. Astfel, Ia !nce-
(lll(un le _a~llor '90: aceasta a investit anual peste 250 de milioane
h d?!a~1 -1~ cursun de. for~ar_e destinate dezvoltatorilor, precum ~i
111 llctlv ttatt de ~arketmg, m tdeea familiarizarii dezvoltatorilor cu
I 1 11HI~sul sa~ ~~ a c_:e~~erii numarului aplicatiilor scrise pentru
1' 111 ramul_sau. Tot _m tdeea cre~terii popularitatii sistemului de
1fll'rare ~Icroso!t Wmdows, societatea nu a refuzat initial oferirea
lirlormapllor de mteroperabilitate pentru producatorii de sisteme de
1JII'I'are pentr~ servere. Schimbarea atitudinii societatii a intervenit
d11li1 cu detmerea unui cvasi-monopol pe piata sistemelor de
1fll'nt re pentru calculatoarele personale ~i cu aparitia dorintei de
1 1:'.'~1dere p~ p~ata sist~m~I.?r de operare pentru se~vere de 'grup.
Ill csul ~ctJu~Ilor socJetatu este dovedit de cre~terea cotei de
I II pe .ptata ststemel~or de _operare pentru serverele de grup (a se
dun F1gura nr. 16) 111 penoada refuzului furnizarii informatiilor
I lllteroperabilitate pentru producatorii concurenti de sistem'e de
rn 1'ore pentru servere.
1
/:Ji Bresnahan, op. cit., p. 5.
280 Abuzul de pozitie dominanta Studiu de caz: Microsoft
281
Sectiunea a 3-a. Comportamentele abuzive de afaceri
COTADEPUT1
ale Microsoft

In ceea ce prive~te caracterul abuziv a! comportamentelor de

11/aceri apaqiniind societatii Microsoft, vom opta pentru o abordare
11nitara a acestora, datorita faptului ca atiit In cazul refuzului furni-
' rii informatiilor de interoperabilitate, cat ~i In cazul vanzarii
hgate, putem vorbi de intentia de stramutare a puterii de piata de pe
pltta dominata (piata sistemelor de operare pentru calculatoare per-
tlllale) pe o piata vecina sau complementara (piata sistemelor de
"Pt:rare pentru servere de grup, respectiv piata programelor pentru
ltlarea fi~ierelor media).
fn cazul refUzului furnizarii informatiilor de interoperabilitate
!tilt de producatorii concurenti de sisteme de operare pentru servere
. iatli a societlitii Microsoft in pcrhtt l
Figur a nr. 16. Cre~terea. cotei dl e pd 'operare pe~tru servere de grup t 1111, Oracle, Netscape), trebuie viizut In ce masura o firma activa pe
1996_2001 pe p1ata s1steme or e I' 111 0 sistemelor de operare pentru servere putea sa reprezinte o
K .. h J Van Reenen, The Europei711
Sursii: Ch. Genakos, K. Uwe u . ~ .Policy in High- Tech Industr/t,\, 1111 nintare concurentiala Ia adresa produselor societatii Microsoft
Commission vs. Microsoft: Competttwn
Centre Piece, nr. 212007, p. 4.
1 IJfcmele de operare pentru calculatoarele personale), precum ~i In
111asura o eventuala schimbare tehnologica majora ar fi putut
. . na a urmat o evaluare traditionala a put ' t il lll'ienta cererea catre produsele concurentilor. Totodata, trebuie
ComlSla Europea d piata statica ~i pe col I dlicat In ce masura analiza traditionala aplicata de autoritatile din
piata, acce?tul ~md pus pe p;;~e~es;ecti~ de peste 60%) dqfl,. '''lliUniul concurentei se dovede~te a fi potrivita In cazul unui
piata semmfi~att~e (de.pe:~~erate' relevante: piata sistem ''"' l11portament de afaceri care are Joe pe o piata caracterizata de o
pe cele doua ptete con . iata sistemelor de operar . I' '' tlll' llrenta dinamica.
operare pentru calculatoar~ ~~ fre ~rgumentele societatii Mil'" l'ri vi tor Ia prima problema - posibila reorientare a consu~ato
serverele
. ,de grup de
ea lucrufi.
sa a tgurarmt,msa~ post'bila reorie~tan '' f'l ltl' lata de aplicatiile oferite prin intermediul serverelor, trebwe sa
~ 0
mvocate
~
m aparar .
1 informattce 01en c 'te prt'nt'ntermediul serVl't t I
. 1111 m ca aceasta posibilitate a fost recunoscuta de catre Comisia
catre programe e I 'nformatice oferite pnn 1111 ,, "" 'pcana, tara ca aceasta sa fi considerat insa justificate actiunile
viitor, In defavoarea progra;e o~l~ate pentru calculatoar It I' tl ~ (ii Microsoft (refuzul divulgarii informatiilor necesare
diu! sistemelor de operare ezv b . neglt'J'ata dacll II\,' " 1operabilitatii), menite sa previna un asemenea peri col.
'b'litate nu tre me '
nale. 0 aseme~~a post t . care le-ar implica o !t'' Ill In cele ce urmeaza, vom aduce cateva argumente care confirma
vedere economule ~~ costun pe fost motivul care a . tnt I 1
1 l\ nta stimulentelor pentru societatea Microsoft de a recurge Ia
schimbare t~hnol?gtca. Ac~sta a re pentru serverele d ' I"' lndcrea rivalilor de pe piata sistemelor de operare pentru
intrarii pe ~taJ~.stst.emelo~ i:ro~~;~nta consolidarii put '~'~ '" I '" lc de grup 1 ,
lucru a soctetatu Mtcroso ' ~ d ~ 'avem In vedere u u lltllt
oate fi considerata fireasca, aca . . . .
preprezentat~a de o posibila reorientare vutoare a pteteJ. ' \ .~c vedea, pentru detalii privind aceste posibile motive de excludere,
t "'" t'akos eta!., op. cit., p. 3.
 Studiu de caz: Microsoft 283
282 Abuzul de pozifie dominantii

Inainte insa, respingem apararea formulata de catre Microso ft Singura strategie viabila in acest context s-a dovedit a fi chiar
Htrategia adoptata de catre Microsoft, ~i anume incercarea instituirii
impotriva 'acuzatiilor aduse, care s~a axat p~ teoria pr?Ji.tului , t/,
1
''II' unui control asupra pietei sistemelor de .operare pentru serverele de
monopol un lc , apartinand
, 4;1colii
y de Ia Chtcago, . potrlVlt . d'u,
grup. Controlarea acestei din urma piete oferea avantaje multiple. Pe
monopolistul nu are stimulente pentru monopohzarea u~e~ .Pil'l'
de o parte, Microsoft <:Yungea sa realizeze profituri ~i pe aceasta
complementare, avand in vedere ca dispune deja ~e p~os~b!ltllllt ''
piata, iar pe de alta parte era in masura sa practice preturi mai mari
realizarii profiturilor de monopol pe piata monopohzata,. ~ar oint
pe piata sistemelor de operare pentru calculatoarele personale (eel
turile de monopolizare a pietei complementare sunt cost!sttoa~t 1
putin fata de consumatorii persoane juridice de dimensiuni mari),
necesita timp. Trebuie avut insa in vedere faptul ca a~east~. teon : I I
pozitia ei de piata fiind protejata fata de orice pericol de reorientare.
gase~te valabilitatea doar atune~ cand pozitia ~intrepnnder~I pe ~~ 1 1 11'
Privitor Ia practica de afaceri a societatii Microsoft constand in
monopolizata este incontestabtla. Or, odata c?n~~at~ po~nhll
v nzarea 'legata a produsului media (Windows Media Player) ~i a
amenintare pentru pozitia de cvasi-monopol a soctetatu Microsoll th
lstemului de operare Microsoft Windows, trebuie mentionat ca
pe piat~ sistemelor de operare pentru calculat~arele. personale, l'l: PI
tll'Casta practica este des utilizata in domeniul tehnologiei informa-
zentata de 0 posibila reorientare a consumatonlor ~~ a dezvoltatotl h'1
de aplicatii fata de sistemele de operare ale serverelor de grup, l 'lilt
l i. Astfel, dezvoltatorii de produse informatice incearca sa creasca
11lructivitatea acestora cu ajutorul aplicatiilor suplimentare, care
i~i pierde aplicabilitatea in spefa. . . . ,
II' c valoarea produsului ~i, totodata, constituie un avantaj concu-
In !ipsa unei aparari viabile, literatura de spectahtate a tdenltll ''
mai multe stimulente pentru comportamentul de exclud ., , '' n~ial pe care adversarii trebuie sail invinga. Combinarea trasatu-
ll lor produselor poate totodata sa aduca un beneficiu consumatorului
societatii Microsoft. . .
Primul argument tine de caracterele concurentei pe pt.e~( lt d
p1ln satisfacerea mai multor necesitati ale acestuia. Dupa cum vom
dca In sectiunea urmatoare, remediile oferite de catre Comisie nu
inalta tehnologie, concurent~ pe aceste piete fii.n? un.a dm 11111 h
supusa schimbarilor rapide. In acest context, po~t!ta M~c:oso ll 1 1 dovedesc a fi foarte eficiente in privinta aces~ei din urma practici.
protejata doar pe term en scurt, pe term en lu~g fit~d. ~ostb!la u p111 Ill
unor inovatii tehnologice majore care sa faca postb!la pe?tr~1 Jl""''
catorii de sisteme de op-erare pentru servere de g~up constltwnn "" Scctiunea
, a 4-a. Remediile oferite de catre Comisie
alternative viabile ~i mai putin costisitoare Ia ststemele de opt J " ~i posibilele efecte ale acestora
individuate instalate pe calculatoarele personale. . . .
In al doilea rand, aparitia unei alternative mat puti.n c~~tl ~ ll~t
ar fi in masura sa atraga consumatorii ~i, odata cu ace~tta,.~I 1111 1, l'rin remediile impuse prin decizia sa, Comisia Europeana a
dezvoltatorilor de programe informatice pentru scnerco "' 11 111 rit lnlaturarea efectelor distorsiunilor concurentiale produse
programe de aplicatii adaptate serverelor de gru~. ~ ti ll practicile de afaceri ale societatii Microsoft. Astfel, a fost
Avand in vedere specificul pietelor de malt~ teh~o i OI'Ii ''' fill S cu titlu de remediu societatii: (i) sa releve informatiile de
trasatura acestora de orientare catre platforma dor~ur:_anta, .st I'' ''' 1operabilitate solicitate de catre producatorii concurenti contra
ajunge Ia un declin dramatic al cotelor de pmta deJ 1111 11t "' lr devente; (ii) sa permita instituirea unei comisii independente
Microsoft. nwnitorizare a activitatii societatii (masura care lnsa nu a fost
'"' nnata de catre instantele europene In fata carora a fost
1Ase vedea, In acest sens, JA. Eisenach, Th.M Lenard,. ~0111(1 Ill ult ~ lata decizia Comisiei); (iii) sa lanseze pe piata o varianta a
Innovation and the Microsoft Monpoly: Antitrust in the DJgttal 1\ 1"
place, Ed. Kluwer Academic Publishers, Dordrecht, 2001, p. 94$1 \llln
284 Abuzul de pozifie dominantii
sistemului de operare Windows tara Windows Media Play ' I
1
(iv) sa plateasca o ::.menda in valoare de 497 de milioane de euro .
Comisia a dorit ca decizia sa contribuie Ia asigurarea caracterul11
liber ~i nedistorsionat al concurentei pe piata intema ~i sa aiba l '
efect cre~terea inovatiei in cadrul intregii industrii. Astfel, s-a con. 1
derat ca decizia va preveni irosirea resurselor de catre producato11 l
concurenti de sisteme de operare pentru servere in vederea descopr
ririi info~matiilor de interoperabilitate tinute in secret de cl'l t11
Microsoft. Odata cu obtinerea informatiilor de interoperabilituh
valoarea produselor concurenWor trebuia sa inregistreze o cre~ l ' I I
care sa genereze implicit cre~terea vanzarilor ~i a profiturilor 3 Cl"
tora, profituri care erau in masura sa fie reinvestite in activitap d1
cercetare ~i dezvoltare in sprijinul inovatiilor viitoare.
Comisia a considerat ca sporirea concurentei va avea un el(, l
pozitiv ~i asupra eforturilor societatii Microsoft depuse in vedt.r1"
inovarii.
Reprezentantii societatii Microsoft au fost insa mai sceptic~ 111
privinta efectelor pozitive ale deciziei ~i au echivalat-o cu o d~ '1111
de licentiere obligatorie care incalca drepturile de propnt'tllo
intelectuala apaqinand societatii ~i care permite clonarea produ~~ l 11
Microsoft de catre concurenti.
Remediul propus de catre Comisie in cazul vanzarii legn l\ I
produsultJi media Windows Media Pl~yer impre~n~ .~u si~temt.rl d
operare MS Wind0ws, L:Onstand in obhgarea reahzarn unet var1111t lt
a programului Windows tara programul media, poate fi considn 11
unul Iipsit de eficienta. Astfel, Microsoft a pastrat posibilitnt 1
vanzarii atat a produsului cu aplicatia media, cat ~i a vari nnh 1
produsului tara aceasta aplicatie. Modul de formulare a decizil' i tu
prevenea societatea Microsoft sa pretinda acela~i pret pen~u a r~1l 11 I
variante ale sistemului de operare Windows (cu sau tara aplrl 111
media) ~i sa lipseasca astfel decizia de eficacitate.
In opinia noastra, interventiile autoritatilor din domeniul CO i h 11
rentei in cadrul industriilor caracterizate de o concurenta din 'ttll h
1
Avand in vedere ca societatea nu s-a conform at -deciziei Conll 1
ulterior aceasta a fost amendata din nou, de data aceasta cu o amend .I
899 de milioane euro, amenda care a fost confirmata de catre insl 111 1 l
europene.
Studiu de caz: Microsoft 285
cste limitata, datorita caracterului efemer al pozitiilor de monopol
sau al pozitiilor dominante detinute de catre intreprinderile care i~i
des~oara activitatea in cadrul acestora 1 In spatele pozitiilor de
piata aparent incontestabile se afla o lupta continua ~i viguroasa
pentru obtinerea unei pozitii de piata mai bune de catre combatanti.
oncurenta se materializeaza pe aceste piete sub forma unor cur~e
sccventiale, in urma carora invingatorul ia tot; pana cand ceilalti
concurenti vor reu~i sa vina cu un proqus inovativ ~i sa ii contest~
pozitia.
De .a semenea, avand in vedere modul greoi de des~urare a
procedurilor in fata Comisiei ~i, in consecinta, durata acestora, avem
dubii in ceea ce prive~te eficacitatea practica a acestor hotarari,
trvand in vedere schimbarile rapide caracteristice industriei ori deci-
t.ii le autoritatii de concurenta nu fac altceva decat sa sol~tioneze o
tare de fapt care poate sa n~ mai corespunda realitatii in ~omentul
l'rniterii deciziei. Tocmai de aceea, ar trebui infiintate proceduri
pccifice care sa fie adecvate contextului industriilor cu o concurenta
dinamica ~i sa corespunda din punctul de vedere al celeritatii. '
Concluzii
Concurenta Iibera ~i nedistorsionata constituie premisa oncaret
1 onomii de piata. Tocmai de aceea, prezervarea presiunilor .
11Hlcurentiale este esentiala pentru existenta inovatiei, a preturilor mai
lume, precum ~i a bunurilor sau serviciilor de calitate. Politica Uniunii
I 11ropene privind concurenta- in contextul realizarii unei economii
o iale de piata - are ca scop asigurarea structurii concurentiale a
pll'lelor, ca element necesar al prosperitatii, concurenta reprezentand
l.tl'(orul mobilizator al foqelor antreprenoriale ale pietei.
1\sigurarea unei concurente functionale in cadrul Uniunii
I mopene contribuie ~i Ia atingerea altor obiective europene
l'lltiale, printre care amintim: dezvoltarea durabila, asigurarea unui
r rd ridicat de competitivitate, cre~tere economica echilibrata,
1
A se vedea ~i R. Schmalensee, op. cit., p. 192 ~i urm.
286 Abuzul de pozifie dominantii
ocuparea deplina a foqei de munca, progres social, progres ~tiintili< .
cre~terea productivitatii, realizarea pietei interne, dezvoltal'l' 1
politicii industriale etc. Acesta este ~i motivul pentru care politit-11
privind concurenta a devenit un element central al politicii publi T.
creand mediul optim pentru exploatarea potentialului pietei intern
fiind un promotor al progresului economic ~i un garant al celor pall 11
libertati fundamentale ale Uniunii Europene (Iibera circulatic 11
persoanelor, a capitalurilor, a marfurilor ~i a serviciilor).
Politica Uniunii Europene privind concurenta nu are i:n ved<t
protejarea concurentilor pe piatfi, ci asigurarea unei protectii peul111
prezervarea pe piata a concurentei ca proces, aceasta reprezentand ''
premisa esentiala pentru bunastarea sociala, alocarea optim n
resurselor, progres tehnic ~i economic.
Obiectivul constand in prezervarea libertatii pietelor nu treh111
i:nsa perceput i:n tP.rmeni absoluti, pentru ca libertatea absolutll d
actiune a i:ntreprinderilor poate duce Ia afectarea echilibrului piljt I
intreprinderile dominante, datorita puterii de piata de care di p1111
trebuie sa faca fata unor presiuni concurentiale mai reduse, av lnd
mai pufine stimulente pentru a inova, pentru a reduce costuril tl
productie ~i putand recurge Ia comportamente de afaceri care au 1 1
scop prezervarea sau consolidarea pozitiei lor de piata ~i care li I"''
prejudicia pe concurenti, clienti sau consumatori, dup~ t 1
Afectarea consumatorilor poate avea loc fie direct, prin explont tu 1
acestora, fie indirect, ptin afectarea structurii concurentiale a picjtl
Totu~i, politica privind concurenta nu poate sa sanctiotu
pozitia dominanta in sine, aceasta putand fi rezultatul efortudl"'
legale ale intreprinderii depuse in directia inovarii ~i a consttttll lt
unei reputatii bune, prin intermediul produselor ~i serviciilor til
calitate mai buna, oferite pe un pret competitiv. Ceea t't'
sanctioneaza, astfel, este exploatarea abuziva a unei astfel de ptL'IIl
de piata.
A~a cum am vazut, abordarea politicii Uniunii Europene p1 1\ 111
comportamentele abuzive de afaceri a i:nregistrat o evolutie SJll' t
culoasa de-a lungul timpului. Astfel, Ia i:nceputurile sale, pt~l llll
privind concurenta avea Ia baza o abordare ordoliberala, po11 1
careia intreprinderile dominante restrangeau libertatea de aqli'"'
concurentilor lor. In prezent, avem o abordare apropiata cone pp
Scolii de Ia Chicago, care recuno~te faptul ca legea concurenl ' I
Studiu de caz: Microsoft 287
o lege economica ~i, ca atare, opteaza pentru o evaluare economica a
l'fectelor Ia care da na~tere un anumit comportament de afaceri
~nnctionand doar comportamentele care aduc efecte nete negativ~
pcntru consumatori.
.Cadrul ~ega! european al politicii concurentiale privind intreprin-
dcnle dommante este format i:n principal din prevederile tratatelor
1 uropene care interzic exploatarea abuziva a pozitiei dominante
prc~um ~i din prevederile legislatiei secundare, cu' sau :tara efec~
lbiJgatonu, precum regulamentele ~i comunicarile Comisiei Euro-
pune. Aceste prevederi se aplica tuturor lntreprinderilor, astfel cum
11 cstea sunt definite in cadrul Uniunii Europene, adica oricaror enti-
1 li private sau publice angajate intr-o activitate economica, cum ar
It, de exemplu, societatile comerciale, filialele independente In actiu-
ni lc lor pe pi~ta fata de societatea mama, asociatiile ~i fundati,ile,
pl'l'. oanele. fizt~e care presteaza servicii contra unei plati, societatile
1
l~tle, soctetatile cooperative ~i intreprinderile publice. Procesul de
''forma a adus in privinta cadrului legal previzibilitate, un sistem
d scentralizat de aplicare a normelor, prin implicarea in mai mare
111 sura a autoritatilor ~i instantelor nationale, o cooperare mai buna
lillre autoritatile nationale ~i europene, precum ~i o concentrare a
t lorturilor Comisiei Europene asupra unor sectoare cheie ale
' l'onomiei.
Existenta unui comportament abuziv nu poate fi constatata in
lipsa intrunirii unor condi!ii esentiale, cum ar fi delimitarea unei
pi :~e relevante ~i a detinerii unei pozitii dominante pe aceasta piata,
1 lilncterul abuztv al comportamentului de afaceri, afectarea prin
1
om~ort~ment a comeqului dintre statele membre ~i !ipsa elemen-
h lor JUSttficatoare ale practicii de afaceri.
Definirea pietei relevante este necesara in vederea determinarii
1
ltctelor unui .~numit comportament de afaceri ~i prezinta impor-
lutlll nu numat m cazul comportamentelor abuzive de afaceri, ci ~i
111 azul lntelege~ilor dintre intreprinderi, al fuziunilor ~i al aju-
hlttrc!or de stat. Ptata relevanta trebuie determinata atat sub aspectul
1'"'1 '1 relevante a produsului, cat ~i a! pietei geografice relevante. in
11:1d pietei produsului, scopul este aceta a! determinarii sferei
ltitllllrilor ~i serviciilor care sunt considerate interschimbabile de
It cons umator datorita pretului, caracteristicilor ~i utilizarii
lllltu lui. Testul utilizat In acest scop este eel al monopolistului
 Abuzul de pozifie dominanta
288
ipotetic sau testul SSNIP [Small but Significant Non-Tran il111
Increase in (competitive) Prices], care ajuta Ia determinarea sfert l d
produse sau servicii peste care un monopolist ipotetic ar putea s t I
exercite puterea sa de monopol, pretinziind preturi care se situ '
peste nivelul concurential, tara ca o cre~tere a preturilor cu 5-1 O'h
determine o reorientare semnificativa a consumatorilor ci:ltrc til
produse. La efectuarea testului se tine cont de interschimbabililtth '
din perspectiva cererii ~i a ofertei, precum ~i de elasticil nh '
incruci~ata a cererii.
Definirea pietei geografice are ca scop delimitarea unei :t111 t
geografice unde conditiile de concurenta sunt similare. Testul \'N il
are in acest context rolul sa releve daca o cre~tere a preltull ou
intreprinderii dominante CU 5-10% este in masura sa detCI'llll ll
consumatorii sa achizitioneze produse identice sau similare din til t
zone geografice sau daca producatorii din alte zone geografic . 1 "
muta productia in zona geografica unde i~i des~oara activittl
intreprinderea dominanta.
Am vazut, de asemenea, ca in unele situatii aspectul tempo1 ''
poate avea un rol semnificativ in definin;,a pietelor sau in d !t'll lll
narea existentei unei pozitii dominante. In cazul definirii pi 'I' It '
trebuie Sa facem diferenfa intre pieteJe permanente ~~ ce}e tel11JH11 ill
Timpul are astfel o importanta in cazul aprecierii interschinll t. tl '
litatii din perspectiva ofertei sau a cererii, daca de exemplu in 111 lo
cumparatorilor bunuril~ sau serviciile oferite intr-o anumita petit ' ' I
nu au aceea~i valoare ca ~i cele oferite intr-o alta perioada a an11h 1t
lunii sau chiar a zilei, cum ar fi exemplul biletelor de vm .1111
viindute pe perioada sezonului, in comparatie cu cele viindtll
extrasezon.
In mod asemanator, definirea pietelor secundare poate av 'I t t I
vanta in cazul in care putem vorbi de un bun sau serviciu prin tp.tl
de unul secundar (de exemplu, piese de schimb). Definireu I'" I
relevante va fi diferita daca cumparatorul tine sau nu cont d I"' 1
sau caracteristicile bunului secundar in momentul In '
achizitioneaza bunul principal. Putem vorbi, astfel, de piatl:l tllt ll
(ciind cumparatorul tine cont de produsul secundar Ia achizi!ltu1 "
bunului principal), .piata multi pia (ciind bunul primar este contp11111
cu un numar restriins de bunuri secundare) ~i piata dualist~ (e II I
Studiu de caz: Microsoft 289
,. pne cont de bunul secundar Ia achizitionarea bunului principal,
Jll'n!ru ca acesta din urma este compatibil cu orice produs secundar).
In ceea ce prive~te conceptul de pozitie dominanta, am retinut ca
11 csta este un ,concept pur juridic, care i~i gase~te intr-o oarecare
lllnsura corespondentul in conceptul economic al puterii de piata. Nu
11 111 optat pentru definitia data de catre instantele europene, potrivit
1 tcia pozitia dominanta exista in situatia in care o intreprindere are
111 1 comportament independent fata de clienti, consumatori sau
ttlltcurenti, independenta totala fata de cei mentionati fiihd practic
ltnposibila, chiar ~i un monopolist tiniind cont de curba cererii in
ltll'tnularea strategiei sale de piata. In opinia noastra, o intreprindere
dllminanta este o intreprindere care dispune de putere de piata ~i care
pttllte mentine pretul peste nivelul care ar prevala in conditii
' ttncurentiale ~i care poate determina excluderea concurentilor sai de
I" ' piata prin comportamentul sau de afaceri. Vorbim astfel de o
p11lcre de limitare a concurentei, ~i nude o putere de invingere totala
t ll csteia. Nu vorbim astfel de pozitie dominanta doar In cazul unei
nlrcprinderi care detine o pozitie de monopol pe piata, ci ~i io
otr.uri le In care intreprinderea detine o putere de piata semnificativa
ure poate prejudicia prin comportamentul sau concurentii, clientii
t'Onsumatorii sai.
Pozitia dominanta poate sa fie detinuta nu numai de catre o
liii'Ura intreprindere, ci ~ide catre mai multe intreprinderi intre care
tsta legaturi economice care permit ca acestea sa aqioneze pe
pl11! , asemenea unei entitati colective. Asemenea legaturi economi-
' xista nu numai intre lntreprinderile care fac parte din acel~i
tttp, ci ~i lntre cele care adopta pur ~i simplu o linie comuna de
'' liune pe piata.
In Jegatura cu criteriile care pot servi pentru delimitarea unei
l'"tlj.ii dominante, putem diferentia intre cele structurale (care au I
1, I' lura cu structura pietei, cum ar fi cotele de piata sau barierele de
1111 1 trc) ~i cele comportamentale (care tin de comportamentul lntre-
ptlll lcrii dominante, cum ar fi politica agresiva fata de concurentii
ut vor sa intre pe piatii).
1\m lncercat sa surprindem ~i evolutia argumentelor care au stat
I 1 ltuz:a reglementiirii comportamentelor abuzive ale lntreprinderilor
l111inante. Am deosebit trei tipuri de argumente care au servit ca
de-a lungul timpului pentru politica In domeniul concurentei.
290 Abuzul de pozi{ie do1~inantii
Potrivit primului argument, specific abordarii neoclasice, reglem 'II
tarea abuzului de pozitie dominanta era necesara pentru proteja1 tn
pietei fata de actiunile firmelor dominante care au ca scop cre~t 11'1 1
preturilor prin reducerea productiei. Protejarea libertatii de actiww 1
concurentilor intreprinderii dominante constituie eel de al doi1111
argument, specific abordarii ordoliberale. Potrivit celui de-al tr ill n
argument, protejarea pietei ~i a structurii concurentiale a ace. tr l1
este necesara in ideea prevenirii efectelor negative care pot dectll t'l
din comportamentele abuzive, precum ineficienta producth ,1
alocativa ~i dinamica. Trebuie retinut lnsa faptul ca o intrepriJHh ' '
nu poate fi sanctionata doar pentru pozitia de piata pe care o t'lll' 1
ci doar daca profita de puterea sa economica ca sa exclud~ IPI I
curenti de pe piata.
Exemplele de comportamente abuzive sunt multiple, av ~ nd 11
vedere ca nu exista o lista Iimitativa a acestor practici. Clasilil'l ll
lor este posibila, insa fiira importanta practica deosebita, pent 111 1
sunt interzise toate tipurile de practici abuzive. Am optat penlt'\1 1
mai cunoscuta forma de clasificare a comportamentelor abu :~.i v1 II
practici care constituie abuz de structura ~i In practici care con:-.lt ltll
abuz de comportament. Practicile de afaceri care reprezintii ah11 .I
structura au fost clasificate, Ia randul lor, dupa cum sunt s1 111
legate de pret, precum ~i in functie de piata pe care are Joe l' 1h
derea concurentului (abuzuri verticale ~i abuzuri orizontale).
Am acordat o at8ntie speciala ~i testelor utilizate cl 1 11
Comisie pentru determinarea efectelor anticoncurentiill1
comportamentelor de afaceri. Am mentionat astfel testul bun 1 1
corrsumatorului, testul sacrificarii profiturilor, testullipsei explh 11'
economice pentru comportamentul adoptat de catre lntrepn1 1tl
testul excluderii concurentului Ia fel de eficient din punct d v1 .I
economic. Niciunul dintre testele mentionate insa nu se dowd1 1
fi universal valabil pentru toate tipurile de comportamente ul n
unele dintre acestea fiind potrivite doar In cazul comportan1 11 1
bazate pe pret, cum ar fi testul excluderii concurentului 111 I I
eficient sau eel al sacrificarii profiturilor.
Am consacrat subcapitole speciale celor mai des lntalnih J,
de practici abuzive ~i am lncercat sa aratam triisaturile spet i11!.
mele de manifestare, efectele pro-~i anticoncurentiale ale 111 1
Am pornit de Ia comportamente legate de pret, cum ar fi pt11
Studiu de caz: Microsoft
291
xcesi~e, . preturile de ruinare, discriminarea prin intermediul
pret~lut, ~~ am ~ontinuat cu alte forme specifice de comportament
'~ruzlv de af~cen, cum ar fi rabaturile, tehnica prestatiilor cuplate ~i
auza ofertei concurente sau clauza englezii Nu am neg!" t . .
tb 'I d . IJa ll!CI
' L~zur: e .e pozl~le domm~ta care pot avea loc pe pietele aflate in
I. ga~ura ~nzontala sau vertiCala cu piata pe care este detinuta pozitia
1lonunanta.
~.m aloc.at o sectiune speciala abordarii actuale a abuzului de
jll)Ztfie dommanta. Prima intrebare Ia care am lncercat sa dam
I spuns era ce anume protejeazii mai exact politica U . u~
Jluro d m unu
' ~ene ~pnvm concurenfa, concurenfa perfecta sau concurenta
limcfl~nala? Raspunsul nostru a fost favorabil acesteia din urmA
IIV~.nd m vedere ca.abordarea actuala permite existenta unor restran~
I':II ale rrocesulu~ concurential, In ipoteza in care acestea sunt
ill ne~ce I? ~ele~ ~m urma consumatorilor. Gradul de concurenta
illnctwnala dlf~~a msa in functie de trasaturile pietei in cauza d~
Pllllte fi ~etermmata in principiu dupa criterii cu~ ar fi n , ~ ~
I I '' 'Curenttlor pr~ze?ti. pe piata, cotele de piata detinute, gra~~t~e
llllCentr~re a!. p1efe1, mterschimbabilitatea din perspectiva cererii ~i
' ofe~el, exlstenta barierelor de intrare, prezenta concurentei
I'"' npale etc. ' '
~ctual~ a~ordare se indeparteazii de abordarea anterioara legala
ttl lor~al~sta, care punea accent pe prezervarea libertatii economice
'I' ".' pnn .mte~me~iul normelor legale, care insistau pe prevenirea
ll~ngenlor suph~entare ale concurentei de catre intreprinderile
'' '"lll~ru:te. Consecmta posibila a vechii abordari putea ~
:''' na}lz~z~ in r~tinerea ~ntreprinderilor fata de actiunile car:':rr s~
,','1111 .a alba ca ~~ con~ecmt~ .~ consolidare a pozitiei lor de piata,
Ill .~~' ~' de exemplu, mvestitule in capacitatea de productie sau ,in
ilvltllttl~ d.~ cercetare-dezvoltare. Noua abordare nu vine~~ schimb
" lnterdlctu pe~ se, ci pune accent pe efectele economice ale
lltporta~entulm, ~a!.precis pe efectele de excludere ale acestuia.
vantaJ~ele abord~u economice sunt multiple ~i au fost recunos-
tlt de catre autontatile europene. Printre acestea mentionam
II It t~(a con~ecventei !n ~sanctionarea comportamen~elor (~cel~i
I . ~onomlc beneficia_za de acee~i sanctiune), nesanctionarea
I:: ~:~~~or pro-c~ncurenflale, sanctionarea comportamenteior care
lt:cte negative nete consumatorilor, recunoa~terea faptului ca
292 Abuzul de pozi{ie dominantii
ceea ce inseamna concurenta pe merite poate sa duca Ia elimina r~11
concurentilor mai putin eficienti din punct de vedere econom 1
luarea i~ considerare mai ales a efectelor pe termen lung nil
comportamentelor. . . v
Noutatea absoluta a noii abordan o reprezmta categomlc th
justificari de natura economica c~r~ pot fi inv?cate de catre 1'~11'.'
prinderile cercetate de catre ComisJa Europeana ~entru eventudl ~ J,
comportamente abuzive. Restrangerea concurentei poate fi pern11 '
astfelin ipoteza in care acest lu~ru contri.b~i~ !~ cre~terea actual ~ h 111
potential a a eficientei economiCe a .actJvJtatu ~:sr~urate ~e II 1
intreprinderea dominanta, daca pract1ca respect~~a de afacen a II VII I
un caracter indispensabil, daca efectele pozitJve ale comp<Hi ll
mentului le compenseaza pe cele negative ~i daca comportam '111 111
nu duce Ia eliminarea completa a concurentei de pe piata relevan11 "'
cauza. intreprinderile dominante pot sustine astfel ~ara~teru~ nee .111
a! comportamentului pentru invingerea concurentei ~emte dm pill !I 1
concurentiJor, daca pot dovedi caracterul proportiOnal a! rcpl lt II
venite din partea lor. . . v
Un alt aspect tratat de catre noi in cadrul aces~e1 parti a lucr: 111
fost Jegat de modul in care comportame~tele ~mlaterale de a lilt 1
pot afecta structura schimburilor comercmle dmtre st~t~I~. m 111! 1
Trebuie sa mentionam aici faptul ca normele pohtJcu Untttllll
Europene privind comportamentele abuzive. de aface~i .i~i ' ''
aplicabilitatea doar In ~ituatia in care respectJvele p~~ctJci afc~ 1 t ' 1
comertul intracomunitar. Pot intra aici toate cate~?rule de act.t II 11
transfrontaliere care pot aduce atingere structum concuren\ut11
pietei interne, indiferent de lo~ul d~ stabilir.e a intrep:utdo11
dominante in cauza. Astfel, atat tJmp cat respectivul compotltlltt 1
produce efecte negative pe terit~riul ~niunii, ~!.intra sub c?mp1'111 :
autoritatilor europene. Cele mm noc1ve practlci de afacen su11l 1
care se extind pe teritoriul mai multor state europene, nrr 1 1
depinzand desigur de natura comportame~tului, d: na~ura prod11 1I
comercializate de catre lntrepnnderea m cauza ~~ de COI\I t 1
economic in care are Joe.
In cele din urma am incercat sa exemplificam modul de :tpl io
a politicii Uniunii Europene in domeniul concurentei pe ill ll ll'"
celei mai mediatizate cauze de abuz de pozitie dominanta solu{l llll
de catre Comisia Europeana. Succesul ~i evolutia spectacul o11
Studiu de caz: Microsoft
293
.~ocietatii Microsoft au atras de multe ori atentia autoritatilor de
oncurenta din Statele Unite ale Americii ~i din' Europa. Compor-
lllmentul avut in vedere de catre noi a vizat practicile de afaceri
1buzive ale societatii Microsoft pe piata sistemelor de operare pentru
l'nlculatoarele persoanele, pe piata sistemelor de operare pentru
IJCrv~re de grup ~i pe ceea a aplicatiilor pentru redarea fi~ierelor
medta. Comportamentele abuzive care au fost sanctionate de catre
( 'omisie au vizat refuzul de a furniza informatii es~ntiale necesare
pontru asigurarea interoperabilitatii produsel~r con~urentilor cu
produsele societatii Microsoft i vanzarea Iegata a sistemelor de
nperare Windows ~i a aplicatiei Microsoft pentru redarea fi~ierelor
111edia - Windows Media Player. In contextul analizarii caracterului
tthuziv al practicilor de afaceri ale societatii Microsoft, Comisia
Furopeana ~ aplic~t meto?a traditionala de evaluare a puterii de piata
(/. ' axat pnmord1al pe d1mensiunea cotei de piata detinute de catre
tnlreprinderea qominanta) i nu a tinut cont de caracteristicile
/ l'llerale ale procesului concurential specific pietelor de inalta
ftltnologie. . Aceste piete sunt caracterizate de o concurenta de tip
t'humpetenan, unde puterea de piata actuala nu constituie un
Indicator relevant a! puterii de piata, datorita curselor secventiale
111rc au Joe intre actorii prezenti pe aceste piete, ai caror ca~tig~tori
1111l intreprinderile care vin cu o inovatie majora pe piata, care este
dt natura sa reorienteze preferintele consumatorilor. Ceea ce
1
1111teaza cu adevarat pe aceste piete Ia aprecierea existentei unei
11111.itii dominante tine de efectele de retea care pot fi identiflcate In
llt, Ul unor produse oferite de catre un anumit concurent prezent pe
pl11!ll. ~stfel, se poate constata faptul ca, de~i se acorda prioritate
tpl~c.at:~~ argumente~or de natura economica In contextul aplicarii
l''lllllcii reformate dm domeniul concurentei, Comisia Europeana nu
1I nut cont pe deplin de abordarea economica Ia solutionarea cauzei
lk rosoft.
 PARTEA a V-a
Abuzul de pozifie dominanta -
domeniu major de intervenfie a politicii
nationale din domeniul concurentei
' '

Prevenirea ~i combaterea strategiilor de piata abuzive ale

111treprinderilor dominante reprezinta in toate statele care dispun de o
po litica nationala in domeniul concurentei una dintre cele mai
ltuportante arii de actiune a acestei politici 1, dupa cea care are in
dere prevenirea ~i combaterea intelegerilor anticoncurentiale
d111tre intreprinderi.
Frecventa cu care putem intalni practici de piata abuzive ale
1111rcprinderilor dominante este mai mare in cazul economiilor aflate
111 lranzitie, spre deosebire de economiile de piata functionale, unde
JHIY.itiile de piata dominante ~i utilizarea abuziva a acestora pot fi
1111 lnite cu o frecventa mai redusit
In tara noastra, la.nivelul anului 2011, amenzile aplicate de catre
1111oritatea nationala din domeni1.1l concurentei reprezentau aproxi-
lllllliv 22% din totalul amenzilor stabilite de catre Consiliul Con-
Ill ntei in decursul unui an calen~aristic 3 De~i fenomenele abuzive
"' piata nationala nu pot fi intalnite frecvent, amenzile aplicate in
1dnd acestui domeniu de interventie a politicii nationale din
'''llleniul concurentei au fost dintre cele mai semnificative, in
''''rial daca avem in vedere cele stabilite in cauzele care au implicat

1
Pentru o scurtii prezentare a principalelelor arii de interventie a
Ill ii nationale din domeniul concurentei, a se vedea ~i R. Catam'i,
I'' comercial, Ed. Universul Juridic, Bucure~ti, 2013, p. 64-82.
A se vedea, In acest sens, ~i G. Coman, op. cit., p. 248.
' I 'onsiliu! Concurenfei, Raport anual 2011, p. 19, disponibil online
I' 11' 1I'll'. consiliulconcurentei. ro/uploads!docslitemslid743 2/cc_raport
'"' " 20ll_ro.pdj).
296 Abuzul de pozi{ie dominantii

societati cu o cifra mare de afaceri, precum societatea Kronospau,

Po~ta Romana sau, mai recent, societatile Orange ~i Vodafone
1

Reglementarea legala nationala nu ofera o definitie a fenomenu

lui abuzului de pozitie dominanta, retinand doar, in cadrul art. (
alin. (1) din Legea nr. 21/1996, faptul ca,este interzisafolosirea f11 Capitolul I
mod abuziv de cafre una sau mai multe fntreprinderi a unei poz/(11
Definirea pie!ei relevante ~i aspecte legate
dominante de{inute pe pia{a romdne'asca sau pe o parte substanfitiltt
a acesteia ". de determmarea pozifiei dominante
Rolul normelor nationale incidente in domeniu este sa asigu11
mentinerea concurentei pe piatal, a echilibrului ~i bunei-credint 111
relatiile dintre actorii pietei, prin asigurarea echilibrului comer iltl Secfiunea 1. Definirea piefei relevante
dintre concurenti ~i a protectiei paqii mai slabe3.
Constatarea caracterului abuziv al unei anumite strategii d
afaceri apaqinand unei intreprinderi dominante poate avea loc dn111 I . ~i:era~~a autohtona de specialitate a definit piata relevanta ca
in prezenta unor conditii care pot fi deduse din formularea legillllp I' :;: doc~ e confruntare al cererii ~i ofertei pe piafa, formata din
rului national pe care o regasim in textul art. 6 din L '}'' 11 tlr-r:l oua comp~nente ale sale, piata produsului ~i piata geogra-
nr. 21/1996, anume: a) comportamentul sa apaqina unei intrept 11
deri care define o pozitie dominanta individuala sau colectivll: lot
comportamentul sa fie abuziv; c) comportamentul sa fie in masur
pl {e~~~\~~a~~~u~~iun~lo~.Consil~ului Concurentei privind definirea
' eas a m urma poate fi definita ca fiind un cadru
afecteze piata romaneasca sau o parte substantiala a acesteia. In, care ~e concu~eaza intreprinderile, delimitarea pietei in cauza fiind
Delimitarea pietei relevante ~i constatarea existentei pOI\h 1 Ill esara ~e~tru tdentificarea acelor concurenti care ~xercita presiuni
dominante a intreprinderii care formeazi'i obiectul analizei repr :tl111 I nnc~r~~Pa.e asupra lntreprinderii care fo~eaza obiectul anal' .
primii p~i in determinarea caracterului anticoncurential al 1111 1 III(Ontatu dm domeniul . Izet
anumite practici de afaceci. 1 ntcl~r de piata ale intrep~~:::r~~~;e~~~~~~~:::e:i pentru determinarea

Pzata produsului va cuprinde totalitatea produselor e

llnsumatorul le considera interschimbabile d' . . p care
II rl~ticilor, a pretului sau a utilizarii acestora3 I;r~~~~e~t~~~a~~::c-
1'1.'~/'selo; ca~e _vor putea fi considerate inter~chimbabile din per~~
I' ~ IVa Oiertei, z.e produsele care se p0 t fc b . .
11 livitatii de catr~ t~ . a nca pnn reorientarea
0
, anumt a categone a producatorilor care nu
1
o Ca a ina o , ..
1
Consiliul Concurenfei, Raport anual 2012, p. 21, disponibit put.. I pictei co~s/a ln,ad~p~~:~:~fe7rt4e.J_IIn opmta aut~rului citat, rolul principal
(http :1/www. cons ifiulconcure ntei. rol uploads/docs/items/id83 2 3/ruJIIII/ 1\. d , a cererea existentii (p. 368).
se ve ea, m acest sens Instru f 'I c .
ua1_2012.pd/).
2 Jud definirea pietei relevante 'pet 2 ~~~~;f onsllmiUJ Concurentei pri-
JR. Basedow, W Vurmnest, Structure and Effects in EU ( '1,1111 vedea, pent~u 0 aborda;e si~il~ " . nr. 5:3 din 5 august 2010).
Ill' privind definirea pietei relevant~~~~ s;~mumcarea ~omisiei _Euro-
tition Law. Studies on Exclusionary Conduct, Ed. Kluwer Law lull'"" '
nal, Aplhen aan den Rijn, 2009, p. 91. 'IH'llrentei (JO C 372 9 d b . 19 sui dreptuiUJ comumtar a!
3
A se vedea, In acest sens, ~i E. Mihai, op. cit., p. 139. 1 , , ecem ne 97).
Idem, pet. 11.
298 Interventia politicii na{ionale din domeniul concurentei
trebuie sa efectueze modificari substantiale ale activelor lor, rl
investeasca suplimentar sau sa \'nregistreze \'ntarzieri din C~III J.I
1 pllor de concurenta. Astfel, o definire mult prea larga a pietei rele-
reorientarii productiei
Piafa geograjica, in schimb, se va delimita Ia acea parte a tent"
riului national unde conditiile de concurenta sunt relativ omog ' I ll
din perspectiva accesului producatorilor Ia canalele de distribuli (. 1
costurilor de dezvoltare a retelelor de distributie, a barierelor ~
tente Ia intrarea sau ie~irea de pe piata ori a costurilor de transp011
In mod similar aplicarii dreptului european a! concurentei :;;1 11 1
dreptul national, delimitarea pietei relevante se va face cu ajutw 11l
Testului SSNIP3, pe care l-am descris cu ocazia prezentarii asp'1
telor legate de definirea pietei relevante in contextul aplicarii r 'I'"
mentarilor europene din domeniul concurentei. Astfel, analiza pir! 1
relevante va pomi de Ia o ipoteza de lucru care va avea in v ''" 1
dimensiunile pietei produsului ~i ale pietei geografice care JWI II
deduse din datele cererii introduse in fata Consiliului Concur 'Ill 1
sau, dupa caz, pot fi determinate ca fiind relevante Ia o prima ~ ~~ d1
a Consiliului (i.e. in cazurile in care investigatiile sunt porn11l' d11
oficiu). Extinderea pietei produsului Ia alte produse sau, dupa c 1
pietei geografice Ia alte zone geografice se va face in ipoteza ~ll ' 11
cre~terea pretului produsului relevant in zona geografica con Hh1 I
relevanta cu 5-10% va genera o reorientare a consumatorilor '1111
alte produse, respectiv a producatorilor catre zona geografica 1111d1
a produs cre~terea de pref.
In vederea determinarii corecte a pietei relevante sub anil u I
componente ale a.:esteia, Consiliul Concurentei va putea I 'I'"
studii de piata ~i analize econometrice ~i va putea culege ~ l1f
informatii privitoare Ia interschimbabilitatea produselor, ela Il l ' II 11
cererii, opinia clientilor cu privire Ia anumite produse sau cal'lll li 1
ticile speciale ale cererii, specifice unei anumite zone geo ' I' 11f
Totodata, in unele situatii trebuie avut in vedere ~i aspectul t<: IIIJ ''"
al pietelor, unele piete fiind permanente, altele avand d il lll
existenta sezoniera.
1
Idem, pet. 19-21.
2
Idem, pet. 29.
3
Idem, pet. 13 ~i urm.
4
Idem, pet. 35-41.
Definirea piefei relevante
299
Definirea pietei relevante va trebui sa se faca cu grija cuvenita 1
'.~entualele erori putandu-se reflecta ulterior in rezultatul investiga~
vunte nu va releva adevarata dimensiune ~i origine a presiunilor
,:mc~re~tial~ ex~rcitate asupra intreprinderii, iar o definire mult prea
I transa a pwfeJ poate avea ca posibil rezultat o constatare falsa a
xistentei unei puteri de piata sernnificative.
Secfhinea a 2-a. Determinarea existenfei unei pozifii
dominante pe piafa relevanta .
.Asemenea dreptului european a! concurentei, prevederile
111111onale ~u interz~c detinerea unei pozitii dominante pe piata, ci
oloa.r fol.?s'.r~a-cabuz~va ~ unei. asemenea pozitii de piata. Nu putem
I' SJ msa 111CI m legislatia natwnala o definitie a pozitiei dominante
uu macar o enumerare a criteriilor care servesc Ia determiharea ei.
rt. 6 alin. (I) din Legea nr. 2111996 interzice doar folosirea abu-
vll :de ciitre ~na sau mai multe intreprinderi (s.n.) a unei pozitii
olilmmante defmute pe piafa romaneascii sau pe 0 parte substan-
(lr r/Ci a acesteia".
~.in eel~ mentionate mai sus, putem sa deducem faptul ca
JHIZttla dommanta pe piata poate fi detinuta individual sau colectiv
oh ca~re mai ~ulte intreprinderi. Conceptul pozitiei dominante
' IIICc~Iv:, ~a . ~~ eel al pozitiei dominante individuale, poate fi
rni~!I~J~. m JUnsprudenta istorica a instantelor europene, singurele
It ltnitH ale conceptelor regasindu-se exclusiv acolo.
Potrivit jurisprudentei instantelor europene, pozi{ia dominantii
I'll ttc fi definita ca o pozitie de putere economica de care se bucura
" 111umita intreprindere ~i care o face capabila sa afecteze menti-
"'' a concurentei efective pe piata relevanta, prin aceea ca ii
1
Pentru o opinie similarii, a se vedea 0. Ciipiifinii, op. cit., p. 378.
 300 Interven{ia politicii na{ionale din domeniul concuren{ei
Definirea piefei relevante
permite sa se comporte lntr-o masura apreciabila independent fu l 1 301
de concurentii, clientii ~i consumatorii sai 1 prezuma, pana Ia proba contrara, ca una sau mai multe
Pozifia dominanta colectiva2 poate fi detinuta de catre 111.11 li?t:eprinderi se ajla in pozifie dominanta, in situafia in care cota
multe lntreprinderi lntre care nu exista legaturi structurale, dar c:11 1 on ~ot~le acumulate pe piafa relevanta, inregistrate pe perioada
au o strategie identica sau similara pe piata care duce la explo11 m~lzzez, depa~esc 40% ". Se instituie astfel o prezumtie relativa a
tarea abuziva a pozitiei lor de piata sau de catre lntreprinderi 111111 'X.lstentei pozitiei dominante In cazui lntreprinderiior a caror
care exista legaturi structurale (cum ar fi, de exemplu, In c~ ;t.(l l pute~e ~de piata depa~e~te pragu!Iegal. Vorbim lnsa de o prezumtie
trusturilor sau holdingurilor) 3 _ t'clativa care poate fi rastumata cu u~urinta prin administrarea
4 probelor relevante care ar indica contrariui, In functie de
Criteriile relevante pentru determinarea existentei unei pozilil
dominante au fost identificate in literatura de specialitate In b U111 onfiguratia ~i trasaturile pietei In cauza.
jurisprudentei instanfelor europene In domeniu. Printre acestea 11
numara cota de piata a lntreprinderii care formeaza obiectul antdl
zei autoritatii de concurenta ~i a concurentilor acesteia, prezen111 11
caracterul barierelor de intrare sau ie~ire specifice pietei (bari\11
tarifare, avant~e economice - acces privilegiat la materii prin H
economii de scara, costuri de productie reduse, retea de distribul h
bine stabilita etc.), precum ~i alti factori, cum ar fi, de exempl 11
puterea de negociere a cumparatorilor.
Privitor la criteriul cotelor de piata legiuitorul roman prtt 1
zeaza, la art. 6 alin. (3) din Legea nr. 21/1996, faptul dl .. 1

A se vedea Hotariirea CEJ din 13 februarie 1979, Cauza C-8 ~/ /f.

1

Hoffmann-La Roche & Co.AG c. Comisia Comunitatilor Europene, p 11111

38, Culegere 1979, p. 461, apud K Janssen, The Availability ofSpatit~ l lu l
Environmental Data in the European Union, Ed. Kluwer Law InternafH lllll
Alphen aand den Rijn, 2010, p. 445.
A se vedea, pentru detalii, ~i R. Nazzini, The Foundations of Euw 1u 111
2

Union Competition Law, Ed. Oxford University Press, Oxford, fill

p. 385, precum ~i E. Mihai, op. cit., p. 141.
3
A se vedea, pentru primele hotariiri relevante ale instantelor euw i''"
pe aceasta tema, Hotariirea TPI din 7 octombrie 1999, Cauza T-2 H/'1
Irish Sugar Pic. c. Comisia Comunitiifilor Europene, Culegere 1991), II
p. 2969, precum ~i Hotariirea TPI din 30 septembrie 2003, Cauza T-11!1
Atlantic Container Line AB ~i a/fii c. Comisia Comunitiifilor EurtiJill
Culegere 2003 II, p. 3275.
A se vedea ~i G. Coman, op. cit., p. 252; E. Mihai, op. cit., p. l I
4

MG. Faure, X Zhang, Competition and Regulation: Recent Developt Ill"

in China, US and Europe, Ed. Edward Elgar Publishing Ltd., Chelt 'llh u
2011, p. 318.

Capitolul II
Forme de manifestare a
abuzului de pozitie dominanta
Asemiiniitor legiuitorului european, legiu'itorul national nu oi'<.1
o definitie legala a conceptului de abuz de pozitie dominant
Prevede~ile art. 6 alin. (1) din Legea nr. 2l/l996 precizeazii dour
faptul cii , este interzisii folosirea in mod abuziv. a une~ po.. /{11
dominante de{inute (s.n.) de ciitre unul sau mat multi ~g 'Jil l
economici pe piata romaneascii ori pe o parte substantial
acesteia". . Prezenta caracterului abuziv a! comportamentului de afaceri se
Una dintre modificiirile majore aduse legii concurentei ptlir
1
O.U.G. nr. 75/2010 este abrogarea partialii a alin. (l) al art. 6 tl l11
lege, prin renuntarea la prevederile care conditionau consta1111 1
caracterului abuziv al practicii de afaceri de afectarea direct~ ' 111
indirecta a activitatii economice sau de prejudicierea consuttl
torilor. in opinia noastra, modificarea operata de legiuilltlll
national nu produce efecte majore pe plan practic, In ce 1 1
prive~te criteriile luate 1;1 considerare pentru a dete:mi~a cara 'll'tlrl
abuziv al unui anumit comportament de afacen. Literatur'll .I
specialitate ~i instantele nationale ~i unionale se ~hideazii, ln. l l 1
ce prive~te identificarea comportamentelor abuz1ve, de deflltJI I
oferitii conceptului in jurisprudenta istorica a Curtii 1e
Justljh
Uniunii Europene, care, in cauza Hoffman-La Roche-, a IIHIIIIII
faptul cii abuzul de pozitie dominanta este un concept obiect/v r "
se refera Ia comportamentul unei intreprinderi aflate intr-o f!" If
1
Pentru mai multe detalii privind noutatile aduse Legii nr. 2 1/ 1'
prin O.U.G. nr. 75/2010, a se vedea ~i L. Lazar, Consideratii pr hIt
modificarile aduse Legii nr. 2111996 privind concurenta prin 0 t 1
nr. 75/2010, In Revista Romiina de Dreptul Afacerilor nr. 7/2010, f ilii II
2 "\"'11 ~~ G. Coman, op. cit., p. 254; E. Mihai, op. cit., p. 152.
A se vedea, In acest sens, Hotariirea CEJ din 13 februarl ' I"
Cauza Ho.ff~ann-La Roche & Co. AG c. Commission of the h'lll ''/
Communities, Culegere 1979, p. 461.
Forme de manifestare a abuzului de pozifie dominantii 303
rlominanta pe piafa, care este de natura sa injluenteze structura
piefei, unde gradul de concurenta este deja scazut, 'ca rezultat al
f~rez~ntei pe piata a intreprinderii in cauza, ~i care implica
(olos zrea unor metode concurentiale care ies din tiparul obi~nuit al
r:on~ur~n{ei dintre producatori # furnizori, avdnd ca eject
f lmpzedzcarea men{inerii gradului de concuren{a existent pe pia{a
,\'ClU crqterea acestuia.
Se poate observa astfel ca este posibila retinerea caracterului
Hbuziv ~I comportamentului unei lntreprinderi dominante ori de
I'Dle ori acesta are ca obiect sau ca efect afectarea structurii concu-
r ntiale a pietei, ceea ce implicit va afecta ~i interesele consu-
uwtorului final, prin reducerea varietatiiproduselor disponibile pe
pinta, a pretului ~i calitatii acestora.
poate constata indiferent de elementul subiectiv caracteristic situ-
rqlci,!n fa~t. ,Astfel, abuzul de pozitie dominanta se poate retine ori
1
1t cate on comportamentul de afaceri va afecta structura concuren-
lin l11 a pietei relevante, indiferent daca restrangerea sau afectarea
pmcesului concurential s-a :Iacut sau nu cu intentie 1.
Totodata, din modul de formulare a definitiei prezentate mai
11~ s-a d~dus ~i existenta responsabilitatii speciale a lntreprinde-
il lor dommante de a nu afecta structura pietei unde concurenta este
rl1/o :e.strans~ prin lnsa~i frezenta lor pe piata, prin recurgerea Ia
fili i ' ttct abuztve de afaceri .
De~i legiuitorul roman nu ofera o definitie Iegala a conceptului
It 11buz de pozitie dominanta, ofera totu~i o lista exemplificativa
~i
1
A se. vedea, In aces! sens, G. Dragan, Dreptul european a!
ill'llrenteJ, .P: 21, extras dm volumul cu titlul Uniunea Europeana lntre
1
"''l'alisJ_TI ~~ mterguvernamentalism. Politici comune ale UE, Ed. ASE,
1
11 tii'CtJ, 2005, disponibil online (http://www.cse. uaic.ro/ fisiere/
' l/11/e~tare/Suporturi_curs/III_Dreptul_european_concurentei.Pctf),
t\ se vedea, In acest sens, Hotariirea CEJ din 9 noiembrie 1983 Ca-
' I '-3 22/81, Nederlandsche Banden-Industrie Michelin c. Commis~ion,
d jlt're 198?, p. 282, precum ~i G. Coman, op. cit., p. 253;
lltlu11, op. cit., p. 152.
304 Interven{ia politicii na{ionale din domeniul concuren{ei
1
(:lara caracter exhaustiv) cu practicile abuzive de afaceri, dup
cum urmeaza: ..
a) impunerea, fn mod direct sau indirect, a unor F:.erun l~ei'/11
tabile de vanzare ori de cumpiirare sau a altar condlfll mechita/JI/,
de tr~nzac{ionare /ji refw;ul de a trata cu anumifi furnizorf fill
beneficiari; ~ ..
b) limitarea producfiei, comercializiirii sau dezvoltaru te/111"
logice fn dezavantajul consumatorilor; .. . .
c) aplicarea fn raporturile cu parteneru co;nerc:ah a 1111
conditii inegale Ia presta{ii echivalente, provocand, m acest I I
unor~ dintre ei un dezavantaj concuren{ial;
d) condi(ionarea fncheierii contractelor de ~cceptarea d , t't t/l
parteneri a unor prestafii suplimentare care, prm :;atu:a lor .l'tt." I
conformitate cu uzan(ele comerciale, nu au legatura cu oM t
acestor contracte;
e)practicarea unor pre(uri excesive sau pr~cticare~ u~or J!l ' 11
de ruinare, fn scopul fnliituriirii concuren{Ilor, o:l vanZW't' 1
export sub costul de producfie, cu acoper!rea. difer.enfelm /
Forme de manifestare a abUzului de pozi{ie dominantii 305
L~t.. a) a ~lin. (I) al art. 6 din Legea nr. 2111996 reune~te atat
practlct abuz1ve legate de pret, cat ~i practici care nu au o legatura
neaparata cu pretul practicat pentru produsele ~i serviciile fumizate.
fn categoria practicilor care implica impunerea directa sau indirecta
n pretului de vanzare sau de cumparare sau a altor conditii inechi-
labile de tranzaction~re pot intra practicile de afaceri ca;e implica
stabi.hrea unor pretun excesive de vanzare 1 de catre intreprinderile
" dommante care contribuie Ia realizarea unor profituri de monopol
lii JU, dimpotrh:a, stabilirea unor preturi de ,ruinare" sau de ,dum-
ping": ~cordarea unor reduceri de pret conditionate de atingerea unui
... 11numit prag cantitativ sau conditionarea vanzarii unui produs
11 cesar consumatorului de achizitionarea unui produs mai putin
11 cesar etc.
Din practica Consiliului Concurentei putem aminti, cu titlu de
1 cmplu de practica de afaceri care a dus, printre altele, la incalcarea
Ill' vederilor lit. a) al art. 6 din Legea nr. 21/1996, practica constand
11 1 percepe~ea de catre societatea Orange a unor tarife care dep~eau
I II VC~ul tanfelor recomandate de catre ANCOM pentru serviciile de
1

impunerea unor pre(uri majorate consumatorllor mtern~
f) exploatarea stiirii de dependen(ii ~n care se !ase/jlc: 1 '
fntreprindere fafii de o asemenea fntrepn~d~re sau .T~!repniu/,'
care nu dispune de o solu(ie alternativa m con~ztu echll'ttf
precum /ji ruperea relafiilor contractuale pe~t~~ smgur~lll,lt 1 11 1
partenerul refuzii sii. se supunii unor cond1{11 comerclCII1 "'
tificate.
Dupa cum se poate observa, lista exemplelor .de c~mp<)l 111 11 1
abuzive pe care o regasim in legislatia noastra natwnala estl' 11 u
identica cu ceea pe care o putem gasi in tratat~le UE (111 ~
art. 102 TFUE), singurele comportamente abuztv.~ mcnlltlll '
plus fiind dumping-ul la export ~i exploatarea s~ru de dt' jlltt 1
economica. In afara de comportamentele mentwnate Pl' IJ I
putea fi sanctionate practici~e de afaceri prin care se xp\1
I 1111111are a apelurilor in retelele mobile 2 .
1
Totodata, poate fi mentionata ca exemplu ~i decizia de
1
nudamnare a societatilor SC Cablevision of Romania SRL ~i a
1
! ' Astral Telecom SA la plata unei amenzi contraventionale in
11loAre totala de 17,87 milioane lei pentru impunerea u~or tarife
I N "' . '
e retenm m acest context Ia preturile care se situeaza sub costul
fil l mediu de productie .sau sub costul mediu variabil de productie ~i
1
1 tl ntii un raport pret-cahtate nefavorabil sau care au fost stabilite tara sa
1
,t/hll In vedere raportul dintre cerere ~i oferta ~i care au ca scop maximi-
1' II profiturilor lntreprinderii dominante prin exploatarea consuma-
tllnr. A. se vedea, pentru. o opinie similara, ~i E Mihai, op. cit., p. 144,
' 11111 ~~ G. Coman, op. Cit., p. 258.
' A se vedea, In acest sens, Decizia pre ~edintelui Consiliului Con-
1
"

pozitia dominanta de piata sau cele care due la exclud.' I ' 1
prinderilor concurente de pe piata. Evaluarea caracterultn 111111
fiecarei practici qe _afaceri se va face de la caz 1~ caz, ' 11 111
considerare a elementelor de fapt specifice fiecare1 cauzc 111 1
1
A se vedea ~i E Mihai, op. cit., p. 143.
" Jtl'i. nr. 2/14.02.2011, aviind ca obiect posibila lncalcare a prevederilor
1 dm. Legea.concurentei nr. 2111996, republicata, cu modificarile ~i
1
tlpllll~nl.e ultenoare, de catre SC Orange Romania SA cu privire Ia faptele
1 1
'
Ill ' obtectul plangerilor lnaintate Ia Consiliul Concurentei de catre
N !master Communications SRL, disponibila online (http:i!www.consi-
"lll 'llrentei.ro/uploadsldocslitemslid6462/201 1-06-06 decizie 2 oran-
ll' tlt{(J. - - -
306 Intervenfia politicii nafionale din domeniul concurenfei
mai mari pentru serviciile furnizate, tarife care nu erau justificat
de cre~terea costurilor de furnizare a serviciilor in cauza 1
Intr-o cauza similara, Consiliul Concurentei a decis sa sanctio
neze_in 2004 societatea SC Kronospan Sepal SA din Sebe~, ocu .
panta a unei pozitii dominante pe piata nationala a produselor d
tip PAL (simplu ~i melaminat), pentru practicarea unor pretun
majorate cu peste 50% pe piata relevanta, fiira ca aceste preturi s
fie justificate in mod obiectiv. Valoarea amenzii contraventionall
aplicate de Consiliu s-a ridicat la 35 milioane ld.
Legiuitorul roman incadreaza la lit. a) ~i practicile abuzive dr
afaceri care implica refuzul intreprinderii dominante de a trata <'II
anumiti furnizori sau beneficiari. Intra in aceasta categorie a co111
portamentelor abuzive toate refuzurile directe sau indirecte d 11
trata cu un client nou sau existent care pot fi considerate neju~ tl
ficate, precum ~i refuzul de a furniza o facilitate esentiala societllji1
solicitimte pentru a concura pe piata relevanta sau pe o piata situut
in aval ori in amonte fata de aceasta.
Tot cu titlu de exemplu, facem referire la acee~i decizil 11
Consiliului Concurentei3 de sanctionare a societatii Orange pent111
refuzul de a furniza servicii de terminare a apelurilor pentn1 "
societate concurenta (i.e. Netmasters Telecommunication), in co11
ditiile in care accesul la aceste servicii constituia o facilitate CSl' ll
tiala pentru supravietuirea pe piata a intreprinderii solicitante.
La lit. b) a a/in. (1) at art. 6 din Legea nr. 2i/I996, legiuito11d
roman face referire la practicile abuzive care implica limit<ll ,,
productiei, a comercializarii produselor sau a dezvoltarii tehn<1l11
1
A se vedea Decizia Consiliului Concurentei nr. 237112.12 . (Hit
privind inca1carea art. 6 lit. a) din Legea concurentei nr. 21/1996, 1' '1"'
blicata, de catre SC Astral Telecom SA ~i SC Cablevision of Ronutllt
SRL prin savar~irea unui abuz de pozitie dominanta, disponibila 0111111
(http://www.consiliulconcurentei.ro/uploadsldocslitemsl
id2701/deci::ii_2006_237.pdj).
2
A se vedea, in acest sens, Decizia Consiliului Concun111 1
nr. 329/22.12.2004 referitoare Ia incalcarea art. 6 lit. a) din Legea COlli"
rentei nr. 21/1996, cu modificarile ~i completarile ulterioare, de 11111
SC KRONOSP AN SEPAL SA Sebe~, disponibila online (http./lwmt , ,
si liulconcure nte i. roluploads/docs/i te ms/id2 52 81deci::ii_ 2 004_ 3 29.p1 I/)
3
Citat supra.
Forme de manifostare a abuzului de pozi(ie dominantii 307
gice In dezavant~ul consumatorilor. Comportamentele abuzive care
1
pot fi incadrate in aceasta categorie pot consta in impunerea unor
cote de productie, in introducerea unor clauze de exclusivitate in
contractel~ .de distributie , in acordarea unor rabaturi (reduceri de
2
pret) condJtwnate de obligatii de exclusivitate etc.
.. Din p:actica decizionala a Consiliului Concurentei putem aminti
O!Cl, :u t!tlu de exemplu, sanctionarea Societatii Nationale Tutunul
R?~anesc (~NTR) cu o amenda contraventionala in valoare de 653
rn~lwane le1 vechi pentru practici comerciale abuzive constand
. prmtre alte~e: in ~in:itare~ ~i ~ontrolul distributiei tigaretelor fabricat~
-de SNTR ~~. 1mpart1rea plefel de desfacere a tigaretelor in defavoarea
consumatonlor . .
La lit.. c) a alin. (1} al art. 6 din Legea nr. 21/1996, legiuitorul
face ref~nre Ia comportamentele abuzive constand in discriminarea
r~artenenlor de afa~~ri prin care se creeaza un dezavantaj concuren-
p~l pentru parteneru contractuali ai intreprinderii dominante. Discri-
mma~ea ~e fOate m~terializa in p~acti~area unor preturi diferite fata
de chenti, ~~ ~uncti~ ?e categona dm care ace~tia fac parte (de
xemplu, clzen{z captzvz vs. clien{i noi) sau in acordarea unor conditii
.ontr:ctuale diferite fata de ace~tia (de exemplu, rabaturi de fid~
lttate acordate pentru clientii fideli).
Un exemplu elocvent din practica decizionala a Consiliului este
r:prezentat de ~ecizia privind sanctionarea Societatii Nationale de
~ rans~~rt Ferov1ar de Marfii (CFR Marfii) cu o amenda contraven-
IIOn~la m_ valoare. d~ 26~ mili~ane lei noi pentru abuzul de pozitie
domm~~a, ~ate.n~hzat m aphcarea unor tarife diferentiate fata de
operatoru pnvafi, m comparatie cu tarifele mult mai avantajoase
~ A se vedea ~i G. Coman, op. cit., p. 258.
- P~ntru un studiu amplu privind contractele-cadru de distributie ~i
11 1\Ica~lle dreptului concurentei Ia care pot da na~tere in unele situatii. a se
~:dea ~~ ~ J?iaconescu,. Contractul-cadru de distributie comerciala, Ed.' Uni-
Vt rs ul Jund1c, Bucure~t1, 201~,.1n special p. 144 ~i urm. ~i 225 ~i urm.
3
A se vedea, pentru detalu, Consiliul Concurentei Raport anual 2003
I' 28. , , ,
''A se vedea ~i E. Mihai, op. cit., p. 148.
308 Jnterven{ia politicii nafionale din domeniul concuren{ei
aplicate pentru acelea~i servicii agentilor economici desprin~i din
1 solutu alternative de furnizare.
fosta SNCFR
La lit. d) a a/in. (1) a/ art. 6 din Legea nr, 2111996 sunt mentiow
nate practicile abuzive de afaceri care constau in conditionar()n
incheierii contractelor de acceptarea unor prestatii suplimentare car '
nu au legatura cu obiectul contractelor in cauza. Literatura dl'
specialitate2 denume~te aceste practici ca fiind :,legari" :~ntr~ctualt
sau tehnice ale unor produse distincte sau ca fimd grupan m1xte orl
pure ale produselor care se gasesc sa~ nu ~i se~arat pe pi ~ (
Practicile care intra in aceasta categorie pot fi considerate abuz1vr
doar in ipoteza in care se urmare~te, prin intermediullor, extindel't' 1
abuziva a puterii de piata ~i pe pietele adiacente (situate in aval Sllll
in amonte fata de piata relevanta) ~i daca due la excluderea con 11
rentilor sau la exploatarea consumatorilor prin fumizarea Ull!ll
produse inutile alaturi de produsul dorit Aceste practici comerc~ tth
sunt insa obi~nuite in contextul promovarii unui produs nou pe p1111 1
sau a asigurarii utilizarii adecvate ~i sigure a produselor. . rc l~tJv~ ar ex~lude, prin natura sa, prezenta unei pozitii dominante
Lit. e) a a/in. (1) a/ art. 6 din Legea nr. 2111996 reprezmt "
reluare paqiala a categoriei comportamentelor abuzive mentional ( It
lit. a), !acandu-se referire la practica dumpingului la export. A 'l"l l
comportamente se incadreaza insa in categoria mai larga a un1
portamentelor mentionate la lit. a) ~i reiterarea lor la lit. e) poalr II
3 I'
considerata redundanta .
La lit. f) a alin. (1) r;l art. 6 din Legea nr. 21 / 1996 rega in1 ''
categorie aparte a practicilor abuzive care nu se regase~te pe IJ .1
exemplelor enumerate de legiuitorul european. Este vorbn 'h
comportamentul cunoscut in literatura de specialitate german. '
fiind, abuzulputerii de piatii relative" ~i consta in exploatarea ~~ ~ 111
1 A se vedea Decizia Consiliului Concurentei nr. 119/15.05. '111 1
privind sanctionarea Societatii Nationale de T~ansport Fer?viar d ~ M1111
(CFR Marta) SA pentru J:nca!carea prevede~Ilor_ art. ?
ht.. a? ~ ~ t' l "'
Legea concurentei nr. 2111996, repubhcata, dispombila tlllli"
(http://www.consiliulconcurentei.rol uploads/docs/items/id2662/dec/ II
06 119.pd/).
- A se vedea ~i G. Coman, op. cit., p. 259.
2 ''"";tl, Haga, 2004, p. 120 ~i urm.
3
A se vedea, pentru o opinie similara, ~i E. Mihai, op. cit., p. 15()
Forme de manifestare a abuzului de pozi{ie dominantii
309
de d~pendent~ economica a unei intreprinderi care nu dispune de
Cu privire la pozitia dominanta relativa In art 20 al L
d' ' egu
concu:entet m Germ~nia, legiuitorul federal precizeaza faptul ca
, furnzzorul unor bunun sau servicii poate fi prezumat a fi dependent
de un aft furnizor dacii obfine regula! de Ia acesta beneficii speciale
'.aportat Ia reducerile. obi~nuite de pre{ sau fa alte beneficii car;
.1u~t acordate parten~~zlor co:nerciali obi~nuifi", lntreprinderile care
d~t~~ o ast~el d~ p_oztt~e de piafa nu trebuie sa dispuna de o cota de
pwta semmficattva (fimd de ajuns ~i o cota de piata de 15%)
>bl' f . - , . . . , o ~~ au
~ 1_ga,1a sa nu tmptedJce direct sau indirect des~urarea activitiitii
lln.:!l~nor_ alte i?treprinderi s.au ~ale acorde un tratament diferenti~t,
ll11a ~a ex1ste o JUstlficare obtectiva prealabila in acest sens 1.
~1ter~tura d~ ~peciali~ate autohtona a consid~rat abuzul de pozitie
'. l ~mmata relativa. ca ~~~d o inad.vertenta legislativa2 prezenta 'in
I ~;gl~mentarea na(IOnala dm domenm, pe motiv ca pozitia dominanta
vur~tablle de p~a(a.
. .~ntr-ade_va~, ~nt~eprir:derile dominante relativ nu detin o putere de
pla(a semm~cativa decat fata de furnizorul dependent. Situatia nu
poate fi cons1derata insa, in opinia noastra, 0 inadvertenta legisl.at -
1I' t R . Iva,
111 momen ce egu 1amentul (CE) nr.l/2003 privirid aplicarea nor-
nl~lor de .con~u~enta a tratatelor Uniunii Europene permite sanctio-
1111~ ea maJ stncta de catre legiuitorii nationali a comportament~lor
tttlilaterale de afaceri care ar prezenta caracter abuziv Astfc 1 ,
1l 3 r (2) d' e, m
'I a m. m acest regulament, se precizeaza faptul ca re-
,urul regutar:zen~ nu i":piedicii statele membre sa adopte pe ;~~to-
, Ill/ l~r o legzsla{ze na{zonalii mai stricta care interzice sau sanctio-
11t'llza conduita unilaterala adoptata de intreprinderi ". Dupa ;urn
l 11 11~m vede~, regle?Ientarea mentionata nu conditioneaza aplicarea
lt tll<lmentulm sanctiOnator mai strict sau, in cazul nostru id t'
l f: l - , en 1c,
1' 1 ' 1 ' . ~".~ apte ~ um 1aterale ale unor intreprinderi de detinerea unei
1'11:1.1(11 de plata dominante. Astfel, vorbim mai degraba de 0
, ~ se vedea, !n acest sens, N Dutilh, Dealing with Dominance. The
1
1
P 11ence ofNatwnal Competition Authorities, Ed. Kluwer Law Interna-
A se vedea, in acest sens, E. Mihai, op. cit., p. 150.
310 Interven{ia politicii na{ionale din domeniul concurenfei

specificitate a regimulm. nattona

. 1 pn~m d. c~ mportamentele
~ . Itabuzivr
cu I
de afaceri, ~i nu de o inadvertenta legtslatlv~, cu ~tat ~at mu a
putem gasi un exemplu similar ~i in legislatm nattonala ger;na~ . .
Sanctiunile care pot fi aplicate pen!ru comportam~nte le aAu~;~;
de afac~ri se restn1ng Ia sfera amenzllor contraventtona e: ~I I . Capitolullll
intr~prinderile domi~andte pot. fi sup~~~~~~a~~fr~~~ :~~t ~~nl:l Studiu de caz: Abuzul de pozifie dominanta
ventionale reprezentan maximum o ~ t II al companiei Orange pe piafa serviciilor de
pridderii aferente anului financiar anterior ~elm m care ~ avu <;,
comportamentul in cauza, Ia care potfi a~hc~te, I~ ne~Ole, .a~ , '; ,
terminare a apelurilor
cominatorii reprezentiind maximum .5% dt~ ctfra. ; a acen I ct
zilnica a intreprinderii aferenta anulm financtar amm It. . l
In urma modificarilor aduse prin O.U.G. nr. 75/2010, prm ~t: Secfiunea 1. Aspecte introductive
r .t H 1
garea preved en.1or a rt. 7 dt'n Legea nr. 2111996 s-a inlaturat posr
tatea aplicarii de catre instantele de drept comun (lal so ICI (Ill I
Consiliului) a unor masuri structurale ~i comportamenta e/~~c~ hill Corporatia multinationala in domeniul telecomunicatiilor Orange
Sanctl.uru't' amenzii contraventionale ~i aviind ca scop tc It 1111 I r'uprezinta una dintre societatile de marca care formeaza grupul
.t. . d piata dominante (prin mva. I'd
l area unor contract 'II III France Telecom, una dintre cele mai mari intreprinderi in domeniul
pozt,lel e . . . . c viinzarea de a 11
clauze contractuale, hmttarea accesulm pe pta,a, lelecomunicatiilor, aviind peste 180 000 de angajafi ~i peste 221 de

i~~~~:~:::; ~~~~z;:r=~~~~lei care au sufe~i~ prejudi~ii i~ ~ 111 : :

1
111ilioane de cl}enti in intreaga lume. In Europa, societatea furnizeaza
ale 'I'Vicii de telecomunicatii in mai multe tari (Franta, Belgia, Marea
ortamentului abuziv de afaceri pot sohctta .d~~pagu a' llritanie, Elvetia, Austria, Polonia, Slovacia, Spania, Republica
termen d e d 01. am. de Ia ramiinerea definitiva a declZlel de sant II"
comp Moldova etc.), printre care ~i Romania. Societatea este prezenta pe
nare a Consiliului Concurentei. pinta telecomunicatiilor din Romania incepand din 1996 1, initial
11pcrand sub marca Dialog, iar ulterior sub marca Orange Romania,
din anul 2002.
ln calitate de actor major pe piata serviciilor de telecomunicatii,
lrntegiile societatii Orange Romania au beneficiat de atentia
ll tl oritatii nationale din domeniul concurentei. In mod traditional
1 torul telecomunicatiilor a fost caracterizat prin monopolul
lt!ului. Politica europeana ill domeniul telecomunicatiilor ~i-a
Jllllpus insa, inca din anii '80, instituirea unui mediu concurential in
il l'St sector. Cadrul legislativ in acest sens a fost adoptat Ia nivel .
tii'Opean in anii '90 ~i a vizat liberalizarea progresiva a sectoarelor
2

A se vedea, In acest sens, M Juritm, , Aspecte din istoria dezvoltarii

' Este de mentionat faptul ca ~i asociatiile pentru protectia co Ill tnnn icatiilor In Romania", Revista NOEMA, vol. X/2011, p. 11.
torilor ~i asociatiiie patro?al~ profesionale pot avea calitate pl'<ll I II ' Retinem aici in special Directiva-cadru 1990/387/CEE privind stabi-
activa In cadrul acestor aqmm. '" 11 pietei interne a telecomunicatiilor prin implementarea prevederilor
312 1ntervenfia politicii nafionale din domeniul concuren{ei
Studiu de caz: Orange
3I3
no olul statului armonizarea legislajkl
care fusesera antenor 1? ~?1 p. . ftuirea,normelor de concurcnl
A

alternativi de servicii de telefonie fixa din Romania, a reprezentat

in domeniul telecomumcatu or ~1 ms 1 una dintre cele mai mediatizate anchete desfa;;urate de catre aceasta
in domeniu '. . . . ~i
nicatii in general, piata serviciilw institutie. Amenda aplicata de Consiliu, in valoare de 34,8 milioane
Piata serv1.cnl~r de t~lec~mu eci~l2' au inregistrat cre~teri spcd n de euro, a reprezentat cea mai mare amenda individuala ca valoare
de telecomumcatn mob 1le, m sp . ' t pana in pre7.t.'lll absoluta aplicata de catre institutie de Ia infiintarea acesteia,
~ d la Iiberahzarea aces ora ~ 1
culoase, m ta~a,n~astra e 12003 2011 piata romaneasca a teleconlil
A
ridicandu-se Ia aproximativ 3% din cifra de afaceri a societatii,
Astfel, numat m mtervalu o i
re~ ac~steia reprezentand actunl uferenta anului anterior aplicarii sanctiunii (i.e. 201 0).
Consiliului Concurentei au fost declan~ate in
nicatiilor a crescut ~u Yo, s~ ~:tern Brut al Romaniei, potri vll
75 Investigatiile
1
mente cca 2,6% dm Produ . ~d lementare in doml'lli ll 2006 , prin plangerea societatii Netmaster Communications 2 in data
datelor furnizate de autoritate~ nat1l~nala t e ridministrare ~i R 'I''' de 6 iuqie 2006, ~i au vizat actiunile a mai multor operatori de pe
(ANCOM _ Auto.rita~~~ Natwna a pen ru .,..piata serviciilor de telecomunicatii- Orange, Vodafone ~i Romtele-
mentare in Comumc~tn).. i iilor de telecomunicatii in vedl'l ' om. Faptele invocate in plangere de catre societatea Netmaster au
Reglementarea p1ete1 serv c. ,. rev1ne Autoritatii Nationlll nvut in vedere practicarea unor tarife mai mari 3 fata de cele stabilite
~ le optlme u de autoritatea de reglementare pentru serviciile de terminare a apelu-
asiguraril functwnaru . sa t Comunicatii care inq tl
A

d tr ~1 Reglemen are m '

pentru A mm~s. are . la in domeniul telecomunicatiilOI II 1ilor in international ~i, respectiv, restricfionarea accesului 4 (prin
menteaza poht1ca natwna . 1 . t , in ~i normele de concllll "' Ill carea apelurilor) societatii Ia serviciile de terminare a apelurilor
completarea normelor secto~m e m eervctare este asigurata dc ' II p ntru apelurile originate in international sau In retelele altor
, . 1 opene a caror resp l\1rn izori din Romania 5
nat1ona e ~~ eur .' . t f nala in domeniul conC\11 1111
Consiliul Concurente1, ~utonta ~a ~~,1olarea concurentei p ' pill
responsabi~a de. proteJarea Y ~i~~:oncurential non~al in v d. '
nationala ~~ de as1gurarea unm me . ,
~ .. t eselor consumatonlor.
A se vedea, In acest sens, Ordinul pre~edintelui Consiliului Concu-
1
' .
promova~u mer ~ C iliul Concurentei a societi'i!i' ()' ''"
Sanctwnarea de catre . ons rt 6 din Legea nr. 21/1996, d '''" '' 'iiCi nr. 166/l0.07.2006 privind declan~area investigatiei, precum ~i
pentru incalcarea prev~~~nlolr ~ 'ata fata de unul dintre f111111 IJJJ iinul pre~edintelui Consiliului Concurentei nr. 558/04.11.2010, avand ca
folosirii abuzive a poz1t1et sa e e pt , ' , '" ct posibila lncalcare a prevederilor art. 6 din Legea concurentei
'" 2111 996 privitor Ia disjungerea analizarii plangerii introduse de socie-
'111111 Netmaster Communications In privinta lntreprinderilor vizate prin
, L 192 24 iulie 1990, p. 1-9), In prCZIIII ,I
de tip
"Open
. Netw~rk
s a 1mpus(JO state Ior me, mbre obligatia asigurarii .Clii iH I'
ii'I'C.
gata, prm ca:e .- . . elor nationaie de telecomumculi1 ocietatea ~i-a lncetat existenta In 2008, In urma unei fuziuni prin
deschis, pub he ~~ concurentml ai DPI.et f . ,90/388/CEE din 28 hill I ' I urbtie cu societatea New Com Telecomunicatii, care Ia randul sau ~i-a
I In special prin adoptarea Irec !Vel . t" (JO I iidul baza de clienti catre societatile RCS&RDS ~i Romtelecom pe
. ta serviciilor de telecomumca,u li dul problemelor financiare generate de recesiune.
privind concurenta pe pm, . . f i 2/77/CE din II 1 1
200
24 iulie 1990, p. 10-16), precum ~~.at Ir:~~~~ilor ~i retelelor d h h
0
n speta, a fost vorba de practicarea unui tarif pentru serviciile de
brie 2002 privind concurenta pe pla.a s . 002) , "" 1 onectare situat lntre 15-18 centi doiari SUA pe minut, In Joe de 10
(JO L 249 17 septembne 2 II{1I dolari SUA pe minut, tariful recomandat de catre ANCOM.
nicatii electromce '. t f: t I ca numarul utilizatoriiOI I I
2 Este important de mentwna ap u . d 2003 20 11 ('onform celor invocate de catre societatea Netmaster In plangerea
. br cut cu 257% In penoa a - . ''"lllllsa, perioada de refuz s-a lntins pe 2 ani ~i 4 luni.
de telefome
3 A
mo I a a cresd !" .
dea pentru eta u, m or , matiile disponibile online (hiiJ'
mediaf:.X~,.:Yeco~omiclpiata-telecomunicatiilor-a-crescut-cu 7 -lttlt l'crioadele mentionate de catre societatea Netmaster au avut In
h 11 perioada cuprinsa lntre 26 ~i 29 noiembrie 2004 ~i perioada
201 1-10278043). . 111hrie 2005 - iunie 2006.
314 Intervenfia politicii nafionale din domeniu/ concurenfei
Totodata, societatea Netmaster a invocat ~i practica socieHI!lt
Orange, potrivit careia societatea beneficiara a serviciilor de int 1
conectare contra cost trebuia sa constituie o garantie bancar~ l11
ideea de a beneficia de serviciile amintite. A vand In vedere dat I.
de fapt ale cauzei, plangerea a fost analizata separat de ctlltt
Consiliul Concurentei In privinta fiecarei societati In parte, avflnd
In vedere caracterul independent al practicilor analizate ~i o 111 11
buna administrare a probelor In cauza. In ceea ce ne prive~te, YOIII
analiza doar aspectele invocate de catre societatea Netmaster C!lll
au In vedere practicile de afaceri ale societatii Orange.
Impotriva Deciziei Consiliului Concurentei din 14 febru tu h
2011 privind aplicarea amenzii societatea Orange Romania a inti 11
dus o actiune In anulare in fata Curtii de Apel Bucure~ti ~i a !'PI I
citat suspendarea platii amenzii pana Ia data solutionarii actiunii 111
anulare. Prin sentinta civila nr. 3575/19.05.2011, Curtea de Apd 1
admis cererea de suspendare a platii amenzii pana~ Ia pronunj lll l
instantei de fond, decizie confirmata ~i de ciitre Inalta Curl~ .J,
Casatie a Romaniei- prin Decizia nr. 4022/09.10.2012- cu o L 1
recursului introdus de catre Consiliu impotriva deciziei.
Secfiunea a 2-a. Definirea piefei relevante
Pentru identificarea constrangerilor concurentiale care JHII ''
exercitate asupra unei intreprinderi este necesara delimitarea 11111 i
antei in care se confrunta in timp ~i spatiu actorii pietei car ' 11'1'1
zinta oferta ~i cererea de pe piata .
1
-
Definirea pietei relevante in cazurile de aplicare a dr 'I'll II
concurentei ne ajuta, in afara de identificarea constdl lll'''"'
concurentiale care se exercita asupra lntreprinderii analizntl'. 1 '
identificarea concurentilor :intreprinderii In cauza, la . l11hil 11
cotelor de piata ale actorilor pietei, precum ~i Ia detct'llilll n
potentialului anticoncurential al unei anumite practici de afi1t1 11
1
Pentru definitii similare ale pietei rele_vante, a se vedea G. I
op. cit., p. 174 ~i urm; 0. Hdrceaga, op. cit., p. 31; E Mihal , "I'
p. 27-29; o. Capafdna, op. cit., p. 368.
Studiu de caz: Orange
315
Definirea pietei relevante trebuie efectuata atat din punctul de
vedere al pr~dusului, cat ~i din punct de vedere geografic. Astfel,
este necesara, pe de o parte, determinarea sferei produselor consi-
derate ~ubstituibile din perspectiva cererii 1 sau a ofertei2, precum ~i
a z?net ge?g~afice un~e co.nditi~le de concurenta pentru :intreprin-
de~I sunt Similare sau Identice dm perspectiva barierelor de intrare
cx.tstente, ~ preferintelor consumatorilor, a caracteristicilor cererii
on a costunlor de productie sau de furnizare a serviciilor.
. Op.eratiunea de definire a pietei relevante nu este una abstracta
.... ~ ~ va I~pune de fie~are data sa se tina cont de trasaturile pietei
ovut~. m vedere. Piata telecomunicatiilor este caracterizata de
npantta frecventa a noilor tehnologii sau servicii de investitiile
se~nificative d~ capit~I . de prezenta economiilor d~ scara ~i a ~os
tun~or aferente movattet, de necesitatea capitalului uman calificat
tc. De regula, producatorii care ca~tiga cursele concurentiale
uferen~e acest~r piete s~t cei care furnizeaza produse sau ser~icii
lno~ative, flexibile, efictente sau, dupa caz, Ia tarife reduse. 0 alta
lrlls~tura specifica a acestor piete este reprezentata de Iiberalizarea4
rclat1v recenta a acestor piete ~i de rolul important jucat de acestea
n dezvoltare.a comertului international ~i a pietei unice europene5
.~u trebute, de asemenea, uitat faptul ca sectorul telecomuni-
l'li~Hlor reprezinta o piata reglementata, pe motiv ca, In general, pe
Identificarea p~oduselor substituibile de catre consumatori i.e. a
1
produselor car~ prezmta trasaturi identice sau similare ~i care sun~ adec-
YII !~pentru sattsfacerea aceleia~i nevoi a consumatorului.
~de.ntificarea sferei producatorilor care pot produce produse identice
IHI sn~Il~re cu cele care formeazii obiectul analizei, prin reorientarea
jiiOdu~tiet lor, daca aceasta reorientare nu implicit costuri care sa faca
np 1;atmnea nerentabi.la din punct de vedere economic.
, A. <;Jup~~.Purs~~t o~the ~erfec.t Order: Telecommunications Industry
It r~pe~ttves .' m edl!ta dm n~tembne 2008 a revistei BP Trends, p. 2.
1
Lb~ral.tzar~a acestor ptete a contribuit Ia cre~terea concurentei Ja
11lv lui ptetet umce europen~. A .se vedea B. Holznagel, J Xu, Th. Hart,
Ut ulatmg Telecommuntcatwns m the EU and China: What Lessons to be
''"~ned?, Ed. LIT Verlag, Miinchen, 2009, p. 80.
, A se . ve~ea, In acest sens, J W Goodman, Telecommunications
I l llc.:y Makmg m the EU, Ed. Edward Elgar Publishing Ltd Cheltenham
1106, p. 64. ., '
316 Intervenfia politicii nafionale din domeniul concurenfei
pietele recent liberalizate fortele pietei nu pot asigura o concuren1
efe~tiva ~i sustenabila. Din acest motiv, Ia definirea pie(ei relevnnlt
a produsului trebuie sa se tina cont ~i de reglementarile europen. :,11
nationale incidente In materie care identifica segmentele de pHIJ I
sp~cifice. Printre actele relevante adoptate Ia. n~vel Euro.p.O!III,
amintim Directiva 2002/ I9/CE a Parlamentulw ~~ a Conszlut/ul
European privindaccesulla refelele de comunica{ii electronice ,1/lrt
infrastructura asociata, precum ~i interconectarea aceslm u
Directiva 2002/2l!CE a Parlamentului European # a Consiliultu
privind un cadru de reglementare comun pentru refelele # serviclllr
de comunicafii electronice\ Directiva 2002/22/CE a Parlamenltt!ttt
~i a Consiliului European privind serviciul universal ~i dreplurlt.
utilizatorilor cu privire la refelele ~i serviciile de comunicu(ll
electronice ~i, respectiv, Recomandarea Comisiei din II febrwl/ lr
2003 cu privire la piefele relevante ale produselor # serviciilof' tf,
comunicatii electronice. In cadrul primei anexe a act:.to I
recomandari se mentioneaza piata serviciului de terminare In reid J,
individuale de telefonie mobila ca piata relevanta susceptibilli th
reglementare ex-ante de catre autoritatile de reglementarc !1111
domeniu. In aceste conditii, autoritatea nationala din doml'll illl
concurentei (i.e. Consiliul Concurentei) a identificat ca fiind ~~~~'I
relevanta a produsului, In cadrul analizarii comportamentuh11 "
afaceri a societatii Orange, piata serviciului de terminare a ap ltil tll
In retelele individuale tie telefonie mobila. S-a constat astfel c ""
existi un serviciu interschimbabil nici din perspectiva ofertei, ~ltll
din perspectiva cererii Ia serviciile de terminare a apelurilor 11
retelele mobilele de telefonie, din moment ce fiecare open11111 I
ac~stor retele detine monopolul asupra acestor tipuri de servi t 11 11
reteaua proprie.
Piata relevanta geografica aferenta pietei produsului 11111 ''
identifi~ata a fost Cvnsiderata de catre Consiliul Concurentei 'll I1111
piata nationala, datorita valabilitatii licentei de utiliz~re a f1 t 1
telor radioelectronice de catre operatorii de retele mobtle.
1
Prevederile Directivei-cadru au fost transpuse In legislatia 11111 "" 1
prin O.U.G. nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a l ' llllll"
catiilor, aprobata cu modificari ~i completiiri prin Legea nr. 591 / Oil
modificarile ~i completarile ulterioare.
Studiu de caz: Orange
317
Societatea Orange a lncercat sa conteste modul de definire a
pietei relevante, pe motiv ca definirea acesteia s-ar fi racut rara
luarea in considerare a elementelor specifice cauzei, Consiliul Con-
curentei bazandu-se exclusiv pe prevederile unor acte nonnative
unionale. Este de mentionat In acest context faptul ca definirea pietei
relevante trebuie efectuata de catre autoritatile .nationale din
domeniu cu Iuarea in considerare a trasaturilor specifice, ale fiecarei
1
piete Piata telecomunicatiilor din Romania este o piata reglemen-
tata, a carei functionare este asigurata cu ajutorul reglementarii
stricte. Aceasta trasatura permite o delimitare ex-ante a pietelor
relevante specifice acestui domeniu de activitate economica, fapt
care a justificat definirea pietei relevante in speta prin prisma
reglementarilor incidente.
3. Determinarea existentei unei pozifii dominante
Definir~a pietei relevante reprezinta doar un prini pas in analiza
ra re vizeaza natura pro- sau anticoncurentiala a unei anumite stra-
1 gii de afaceri. Definirea pietei relevante 'ne ajuta doar sa identifi-
~~m concurentii care exercita sau pot exercita presiune concuren-
linla asupra intreprinderii care formeaza obiectul cercetarilor auto-
riUitii din domeniul concurentei. Mai departe, este necesar sa deter-
lllinam pozitia intreprinderii care formeaza obiectul analizei autori-
lr Iii din domeniul concurentei fata de concurentii ~i clientii
'' csteia. Consiliul Concurentei urmare~te, in aceasta etapa a anali-
' lor, sa identifice, daca este cazul, o pozitie privilegiata pe care o
nuumita intreprindere o poate detine pe o anumita piata, datorita
'''tei s~le de piata, barierelor existente Ia intrarea pe ~iata sau altor
tvuntaJe pe care le detine fata de concurentii sai , ceea ce ar
1
F J Sacker, The Concept of the Relevant Product Market, Ed. 'Peter
111 GmbH, Frankfurt am Main, 2008, p. 82.
M R. Joe/son, An International Antitrust Primer Ed .. Kluwer
h1illl'national Law, Alphen aand den Rijn, 2006, p. 371. '
318 Intervenfia politicii nationale din domeniul concurenfei
permite acesteia sa aiba "un comportament .~rdependent fafii dr
concurenfi, clienfi ~i chiar consumat?rulfl.~~~ . ..
La determinarea existentei unei pozi!I.I ~omi.nante~ Consi.hul
Concurentei va analiza situatia concure~tiala ~x~~.tenta pe p~atn
relevanta,' sub aspectul numarului ~i al dime~~~~nu concu~entlol
(i.e. gradul de concentrare al pi~~e~):. al poziti:_I l?r de plata, II!
cotelor de piata detinute ~i al stabih!afu ~cestora m tl~P_: precu~ :I
al barierelor prezente la intrarea ~~ Ie~Irea de pe. piafii. Pe ~an~.'
ace~ti factori Consiliul va analiza ~i aspecte care pn de matuntatt I
pietei, gradul de diversificare a produselor, .put:rea ~de co~tracayul
a c~mparatorilor, gradul de integrar~ ve~Icala a I~trep~m~en or
ccesul privilegiat al anumitor lntrepnnden la maten~ pnma sau I 1
~esursele financiare, detinerea unor facilitati esentmle de c.: II
lntreprinderile concurente, precum ~i e~ist.enta r~gleme~tan Ill
sectoriale aplicabile pietei relevante. Ac~e~tl ?m urma f~ct?n, C~lll
lati cu factorii principali care formeaza obiectul anahzei (m . Ill
o~ati mai sus), pot permite C?nsili~lui s~ aj~unga 1~ o c?ncluZJl' Ill
ceea ce prive~te detinerea unei puten de plata semm~cat~ve_-
in dreptul european2 ~i nationae al co~curentei ~xi~ta o ':'' ~
zumtie relativa potrivit careia detinerea unei cote d~ plata de. p< I
40o/: da na~tere lao prezumtie relativa In ceea ce pnve~te detiiH'I' I
unei pozitii dominante de piata. Sub ~cest pra? este nee ": u
prezenta unora dintre factorii ~onsi.derati relevant! pentru putt It '
de piata semnificativa a tiltrepnndenlor. . . . .. . rtnlura serviciilor de interconectare. Faptul ca doar operatorul
Sub aspectul determinarii existentei un.~I P? 21 tu d_?~ 11111111
Consiliul Concurentei a avut In vedere studule ~~ evaluanl? I'll.
tuate de autoritatea nationala de regl~mentare m do~e~llt (/
ANCOM). Demersul Consiliului de~ tme ~o.nt de evalu~nl? :1"
tuate de aceasta autoritate trebme fehcitat. Autontiillh
' A se vedea Hotlirarea CEJ din 14 februarie 1978, Cauza ( ~ I.
United Brands Company and United Brands Continentaal BV c. ( 111111
Comunitatilor Europene, Culegere 1978, parag. 65.' P. 207..
2 A ;e vedea pet. 14 a! Comunidiri~ Com!Slel. Onenta.rl. /'1 ;'
. t ~t'l Comisiei in aplicarea art. 82 dm Tratatul CE Ia P' m .'' I
prroll a,r eabtt=iva ale intreprinderilor dommante
excludere . (JO C 45 , 24 fllll l''
2009, p. 7-20).
3
A se vedea art. 6 alin. (3) din Legea nr. 21/1996.
Studiu de caz: Orange
319
reglementare intr-un anumit domeniu iau na~tere ca urmare a
liberalizarii unui anumit sector economic ~i preiau asupra lor exer-
citarea anumitor functii specifice pietei, In situatia In care nivelul
concurentei existente pe aceea piata nu este in masura sa genereze
eficienta economica. Aceste autoritati dispun de specializarea ~i
competenta necesare pentru implementarea eficienta a politicii
nationale lntr-un anumit domeniu dat (sectorul telecomunicatiilor
In speta), in conformitate cu prevederile politicii national~ di~
domeniul concurentei 1
.,. In urma eval~arilor efectuate de ANCOM in perioada
2002-2008 care au vizat modul de functionare a pietei serviciilor
le terminare a apelurilor la puncte mobile in retelele publice de
lelefonie, s-a observat ca pe aceasta piata nu se poate constata exis-
lcnta unei concurente efective lntre intreprinderile prezente pe
piata, fapt care se datoreaza puterii de piata semnificative a opera-
!orilor de telefonie mobila de care ace~tia dispun In cadrul
propriilor retele. Astfel, fiecare operator de telefonie mobila are
monopol In cadrul propriei retele asupra serviciilor de terminare a
tpelurilor originate in alte retele, avand in vedere ca este singurul
I'Ure are acces Ia datele SIM a! utilizatorului abonat Ia reteaua sa de
Jdefonie mobila. in aceste conditii exista bariere tehnice' insurmon-
llbile Ia intrarea pe piata a acestor servicii, care izvorasc din insa~i
ll'lel.ei poate autoriza conectarea apelurilor initiate din alte retele ~i
d1 tmate abonatilor sai face ca barierele de intrare existente pe
pinta acestor servicii sa fie semnificative ~i cu caracter non-
It tnzitoriu, :tara sa existe posibiliUiti de contracarare a puterii de
ptnla a furnizorului in ceea ce prive~te furnizarea acestor servicii.
\ :casta realitate a fost constatata prin Decizia ANCOM nr. 144
d 11 18decembrie 2002, prin care societatea Orange a fost conside-
rnil operator cu putere de piata semnificativa pe piata serviciilor de
1
' ltltinary a apelurilor in propria retea de telefonie mobila.
1
Pentru o opinie similarii In acest sens, a se vedea ~i D. Geradin,
t\ l11no=, N Petit, Regulation through Agencies in the EU. A New Para-
11 111 of European Governance, Ed. Edward Elgar, Cheltenham, 2005,
1111111.
320 Interven{ia politicii nationale din domeniul concurenfei
Detinerea unei asemenea pozitii de piata permite intreprinderii
sa fix~ze independent tariful ~i conditiile contractuale aplicabil
pentru furnizarea serviciilor de interconectare a apelurilor initial
in alte retele publice de telefonie. Avand In vedere acest monopo !
asupra furnizarii serviciilor de interconectare ~ apel~rilor In ~adml
propriei retele de telefonie mobila, putem vorbt _prac_ti_c _d~ exJst~nJ a
unui control al operatorului existent asupra une1 facthtati esenpal ,
pentru cii doar operatorul de telefonie mobila poate sa ~iba acces I_n
infrastructura esentialii care este necesara pentru furmzarea serv1
ciului de intercone~tare, serviciu esential pentru buna desra~urarc II
activitatii concurentilor. Tocmai din acest motiv, conditiile In can
se asig~rii accesul ~oncurentilor la aceste servicii este esential l 11
determinarea caracrerului abuziv al furniziirii acestui serviciu.
4. Caracterul abuziv al practicii de afaceri a societa1 i
Orange
Determinarea caracterului abuziv a! unei anumite strategii dt
afaceri constituie un demers complex care trebuie efectuat cu att-n
tia necesara de catre autoritatile din domeniul concurentei, Iim illt
dintre manifestarile obi~nuite ~i cele patologice ale concurenJ
fiind foarte subtire.
Punctul de pornire ai analizei 11 va constitui, desigur, pozip u
detinuta pe piatii de catre intreprinderea care formeaza obiectlll
analizei. Aici mentionam faptul ca, deopotriva, potrivit dreptlllll l
european ~i national a! concurentei, detinerea unei poziti~ d~min 11 11
te pe piata nu implica retinerea unui comportament ab~z1v, m ca~ u l
strategiilor care sunt menite sa conserve sau sa consohdeze pozlj l11
lntreprinderii, in masura In care ele nu se bazeazii pe o foJO.' Il t
abuziva a avantajelor oferite de pozitia detinuta pe pia!fl.
In alta ordine de idei, autoritatea din domeniul concurentci \ 1
analiza 1 trasaturile pietei pe care comportamentul de afaceri a m 111
Joe (prezenta barierelor de intrare ~i ie~ire de pe piatii, a econom idt ''
A se vedea, pentru detalii, ~i G. Niels, H. Jenkins, J Kavanagh , I\' '
1
nomics for Competition Lawyers, Ed. Oxford University Press, Oxlnl!l
2011, p. 185.
Studiu de caz: Orange 321
de scarii etc.), pozitia ocupata pe piata de concurentii intreprinderii,
caracterul universal sau selectiv a! strategiei de afaceri In cauza,
durata ~i intensitatea practicii, efectele de piata ale comportamen-
tului de afaceri, precum ~i probele care ar indica un abuz a! puterii
de piata.
Piata telecomunicatiilor din Romania a fost relativ recent Iibera-
lizatii, ceea ce !1 impus reglementarea acesteia In vederea asigurarii
functionarii eficiente a concurentei ~i a faptului ca barierele legale,
odata eliminate prin liberalizare, nu vor fi lnlocuite de bariere de
facto. Natura pietei telecomunicatiilor presupune existenta
... ,facilitii{ilor esen{iale" detinute de operatorii de pe piata, adica 'a
acelor elemente de infrastructura la care concurentii intreprinderii
dominante este necesar sa aiba acces pentru ca sa poata concura pe
1
piata Totodatii, functionarea optima a pietei telecomunicatiilor
poate impune instituirea unor obligatii de a oferi acces concurentilor
Ia aceste facilitati esentiale, precum ~i reglementarea tarifelor Ia care
vor fi oferite anumite servicii de catre operatorii prezenti pe piata.
Serviciile de terminare a apelurilor in retelele mobile sunt conside-
rate ca avfuJ.d caracteristicile unor facilitati esentiale, sub aspectul
desr~urarii In bune conditii a activitatii concurentilor. Accesul la
aceste servicii constituie obiectul reglementiirii autoritatii nationale
din domeniu (i.e. ANCOM), In ceea ce prive~te conditiile ~i tarifele
Ia care se va asigura accesul concurentilor Ia aceste servicii. In spetii,
amintim ca fiind relevantii Decizia ANCOM m. 124 din 24 martie
2003 privind obligarea societatii Orange de a asigura accesul
co~curentilor la serviciile de terminare a apelurilor in propria retea Ia
tanfele reglementate de ANCOM, de II centi dolari SUA/minut
pana Ia sfar~itul anului 2003. Tarifele mentionate erau programate s~
:;cadii treptat panii Ia finele anului 2009 Ia nivelul de 5 centi dolari
SUA pe minut, in conformitate cu Decizia ANCOM m. 269!2009
privind impunerea transparentei ~i nediscriminarii in . asigurarea
uccesului Ia serviciile de terminare a apelurilor. In completare Ia
deciziile amintite mai sus, trebuie mentionata ~i Decizia .ANCOM
nr. 1285/2005 care, in urma adresei !acute de societatea Netmaster
ommunications, instituia obligatia pentru societatea Orange de a
1
P. McNutt, Law, Economics and Antitrust: Towards a New Perpsec-
ilve, Ed. Edward Elgar Publsihing, Cheltenham, 2005, p. 136.
322 Intervenfia politicii nafionale din domeniul concuren(ei
incheia cu solicitanta un acord de interconectare a apelurilor initiate
in reteaua Netmaster.
Deciziile amintite ale autoritatii de reglementare din domeniu
erau justificate in contextul in care piata serviciilor de terminare a
apelurilor era caracterizata de prezenta intarzierilor Ia :fectuaren
interconectarii apelurilor originate in retelele de telefome :oncu-
rente, de impunerea unor clauze abuzive Ia incheier~a acordunlor d
interconectare (cum ar fi, de exemplu, clauzele abuz1ve ~~ denun.tart
unilaterala a acordurilor), de conditionarea interconectarn apelunlor,
de achizitionarea altor servicii sau de limitarea aplicabiliUt!ii
acordurilo~ de interconectare doar Ia apelurile nationale etc.
Piata telecomunicatiilor, in general, ~i piata serviciilor de term I
nare a, apelurilor, in ;pecial, este caracterizata de prezenta ba~k
relor structurale de intrare sau ie~ire de pe piata 1 de natura tehmc
Serviciile de interconectare asigura conectivitatea intre apelant ,,I
apelat, indiferent de reteaua ai carei abonati sun~: insa pot It
realizate doar cu ajutorul cooperarii dintre operatoru de telefon '
fixa ~i mobila, materializata prin acordurile de interc~n~ctw t
incheiate de catre ace~tia. Accesul privilegiat Ia aceste serv1cu Sll ll
dupa caz, detinerea monopolului in ceea ce priv~~te furniZ<I.Il' 1
acestor servicii in cadrul retelelor proprii de telefome pot consttltu
bariere semnificative ~i, uneori, insurmontabile sub aspectul a ' t 1
sului pe piata al concurentilor. Dincolo de acest~ tip~ri de bari''''
de intrare, trebuie amintite costurile irecuperab1le ~~ efectel d
retea specifice in general pietei telecomunicatiilor. Astti l, ''
so~ietate care dore~te sa intre pe piata trebuie sa dispuna de res11t
financiare semnificative ~i in acela~i timp trebuie sa fie in m ISIII 1
sa ofere in scurt timp avantajele reprezentate de o retea exli11
bine stabilita ~i care sa ofere conditii de conectivitate satis!acMt lill
cu alte retele de pe piata.
in functie de pozitia ocupata de o anumita intreprindere pc p1 111
serviciilor ,de terminare a apelurilor ~i de conditiile acordurilo1 d
interconectare incheiate de respectiva intreprindere cu conctiiTIItl
sai, autoritatile din domeniul concurentei pot fi in maStll
1
G. Madden, World Telecommunication Markets, vol. II, Ed. l:d, "
Elgar Publishing Ltd. Cheltenham, 2003, p. 82.
Studiu de caz: Orange
323
constate. ~aracterul abuziv sau, dupa caz, concurential a! comporta-
mentuiUI m cauza.
In .~Peta, obiectul analizei Consiliului Concurentei au format
acuzatule aduse de catre societatea Netmaster Communication
oper~t~r nou~in~r~~ pe piata serviciilor de telefonie fixa, privind
p~acticll: ~ocJe.ta~u Orange, operator pe piata serviciilor de telefo-
me moblla, pnvmd refuzul de furniza servicii de interconectare
reclamantului in _Perioada 26 - 29 noiembrie 2004 (in ceea ce pri-
ve~~~ traficul ~atwnal), res~ectiv In perioada 6 decembrie 2004 _ 2
apr~he 2007 (m ceea ce pnve~te traficul international). Totodata,
..s~c1etatea Orange a fost acuzata de practicarea unor tarife nesime-
tn ce ~pent~u serviciile furnizate conform acordului de interconec-
tare 1~che1at Ia 1 octombrie 2004 ~i de conditionarea lncheierii
ac~stUI. acord de furnizarea prealabila de catre reclamant a unei
scr~so~J .de garantii ban care, comportamente care ar fi dus Ia
preJudJcierea consumatorilor finali .
Fap~ele i.nvoc.ate de Netmaster Communications pot fi analizate
c~l putm prm pnsma prevederilor lit. a) ~i f) ale alin. (I) al art. 6
dm Legea ~ 21 / 1.996 . .Astfel, sunt prezumate a fi abuzive compor-
tamen~ele mtr~pn?denlor dominante constand in impunerea In
m.od d1re~t sau md1rect a unor tarife inechitabile pentru contractant,
p1ecum ~~ refuzul de a t~ata cu anumiti furnizori sau beneficiari,
care nu d1spun de_o solutie alternativa, In masura in care compor-
t~mentul ~fectec:za sau poate afecta activitatea economica de pe
prafa r?'?aneasca sau o parte semnificativa a acesteia ori aduc un
preJUdicm consumatorilor.
~efuzul de a. furniza catre o intreprindere concurenta poate fi
onsiderat abuz1v daca produsul refuzat este necesar obiectiv
'?~cu~en_tului pentru a co~cura pe piata, iar prin refuz sa fie posi-
hlla eln~~narea concurentei de pe piata, ~i nu in cele din urma con-
umat~m s~.fie p~sibil prejudiciati ca urmare a comportamentului
ltttrepnndem dommante.
!n ceea ce prive~te prima conditie, trebuie retinut faptul ca
nct~t~tea Netmaster Communication nu dispunea de alternative Ia
'I'Vtcule. de terminare a apelurilor care puteau fi oferite doar de
,., Ire soc1etatea Orange In cadrul propriei retele de telefonie mo-
htl!1. Refuzul. soc~etatii Orange de a furniza servicii de interconec-
l11r'e a apelunlor mternationale initiate in reteaua Netmaster era in
324 Intervenfia politicii nafionale din domeniul concurenfei
Studiu de caz Orange
. 325
masura sa afecteze in mod serios supravietuirea societatii nou- prealabila a unor scrisori de t" b
intrate pe piata telefoniei fixe, din moment ce genera incertitudini ca fiind o practica abuziva de ~~~~~onasni.lci.aurleCnu a fost ~onsiderata
privitoare 1a calitatea serviciilor oferite de Netmaster. Datoritn A ' d, oncurenteJ
van m vedere gravitatea ~i dur . , -, : ..
duratei refuzului societatii Orange de a furniza aceste servicii, derilor dreptului national al concurent::~ me~Ie a I~calcaru preve-
riscurile de pierdere a clientelei de catre reclamant erau evidentc, acesteia i-a fost , aplicata , d_e care societ~tea Orange,
am~n a contraventwnala care
0
iar o posibila ie~ire de pe piata a acestuia parea iminenta in acest s-a ridicat Ia 3 6o/0 d' 'fi d
~' m CI ra e afacen a t" .. 0
conditii. Clientii societatii Netmaster nu dispuneau de alta alterna- pe anul fi?an~iar 20 I 0, In valoare de 14 7~~~~~9~~ le;ange, realizata
tiva, in afara de cea a reorientarii catre operatorii de telefonie fi x Investigatia prezentata mai sus . .
sau mobila care nu intampinau probleme sub aspectul interconecti ancheta" de pa'na , a reprezentat cea maJ mare
m prezent a C T 1
vitatii apelurilor. Astfel, accesul la aceste servicii era esential autohtona a telecomunicatiilor . .onsi IU ~~ Concurentei pe piata
pentru intrarea pe piata ~i supravietuirea concurentului nou-intml nationalel cu privire Ia, le alft~t~:eapta. ~r?nuntarea instantelor
pe piata, lipsa accesului ducand la generarea unei limitari artifici ail- demersurilor procedurale decfan~ate de ~~~~~Ipe~ra~td'Ionp;atte In urma
a numarului concurentilor prezenti pe piata. Aceasta din urm 1a,a acestora.
afirmatie se dovede~te a fi cu atat mai justificata cu cat vorbim dt
un comportament cvasigeneral a! societatii Orange, care panZI l1
l ianuarie 2002 a refuzat sistematic interconectarea apelurilw
internationale, indiferent de reteaua de origine a apelului. Concluzii
Justificarile invocate de societatea Orange in apararea sa s- 111
dovedit a nu fi argumente pertinente in fata autoritatii din domeni11l Combaterea comportamentelor ab . , .
concurentei, acestea vizand caracterul permisiv a! cadrului I p d dominante reprezinta una dt'nt ~~Ive ale mtrepnnderilor
aplicabil (care insa nu indeamna societatile la realizarea artifi inI . . .. re ce1e maJ Importante .. d .
n pohtic11 nationale dt'n d . aru e actmne
a unor profituri ilegale) ~i modificarea de catre Netmaster a idcu11 omemu1 concurent p 1 '
nbuzive pot fi lntalnite cu fi _ .e1. _r~ctJci e de afaceri
tatii apelantului in vederea inducerii in eroare a societatii Or<.\111" lranzitie. in cazul Romanieio d re~~enfa ..~rescuta m economiile de
Sub acest aspect, s-a retinut ca, de~i practica constand in modi li tu prinderilor dominante pent~u e~~ ~~~~II ~ d~ condamnare a lntre-
rea identitatii apelantului este ilegala, ea nu a putut fi constatat. Ill liecvente, amenzile rezultate In ac ICI a ~zt.~e nu sunt atat de
privinta societatii Netmaster ~i, chiar daca ea ar fi fost prezenl l Lm! semnificative. urma decizulor de condamnare
societatea Orange nu putea recurge Ia o practica abuziva doar (;I I 1
In mod asemanator legislatiei euro , .
sanctioneze eventualele practici anticoncurentiale ale un i 11 ll nutionala nu ofera o definitie. le ala pene ~~ ~omen.m, legislatia
societati active pe piata. uhuzului de pozitie dominanta l
d ~ poziti~I ~ommante sau a
Interesele consumatorilor au fost afectate in special prin inq u II practicilor de 'afaceri care ~Zt e~m o.~ o hsta ex~mplificativa
sibilitatea de finalizare a unor apeluri nationale ~i internapou d
initiate sau receptionate in perioadele mentionate de catre nt 1, :cmplele oferite de legiuitorul e~r~;:~. e;:t~e;~~::i:en:t~~~a~:
mant, precum ~i datorita cre~terii pretului platit pentru servi Ill I ,
operatorului Netmaster, ca urmare a practicarii unor tarife as1111 In premiera, lntr-un caz de o asemenea .
trice de catre societatea Orange pentru serviciile sale. ll ucure~ti s-a pronuntat In data d 1I . . I~portanta, Curtea de Apel
Avand in vedere calitatea de nou intrat a societatii Netmasft'l 1 "' 2/201 I a Consili~Iui Concure:t . m.m.e ~0 13 .m sensu! anularii Deciziei
f lnsa definitiva A se v d,ei r:tvtn soctetatea Orange. Decizia nu
piata autohtona de telecomunicatii, conditionarea incheieri i 11 '" 'I. .. e ea, m acest sens (htt /'I. -+
durilor de interconectare de catre societatea Orange de prOl'lll ltl nvocatn-orange-au-obtinut-in-instanta-an I '?,- ;www..;..ro/.if-
tlplicate-de-consiliul-concurentei-I 095 683~;~ea-amen::u-de- 3 5-mil-eu-
326 Intervenfia politicii nafionale din domeniul concurenfei

intalnim doua compo~amente c;:: - 5 pe plan unional

1
~~~~~~~:~~ ~ export.
- abuzul de depende?.ta econom / oncurentiale a comportamell
Analizarea. naturn ~ro- sau .:i:~r cu met~dele folosite de ca~1
telor de afacen se ~ace m mod. s~ nte practici abuzive intalnll~
Comisia Europeana. c.ele ~m rect;e rea unor preturi excesiv .'
Concluzii generale
1- tzeaza prac tea
pe piata natton~ a. v . I retului sau refuzul de a furni zn.
discriminarea pnn mterm~~m , p i erea studiului de caz care II Politica Uniunii Europene din domeniul concurentei a fost
Aceasta re~litatea ne-a ghto:~ti~n d~~nanta a societatii Orange P. supusa unor schimbari majore in ultimii ani. Obiectivele formulate
avut ca obtect abuzul de p . , "1 so1data cu sanctionarea so ' I In Strategia Lisabona ~i, ulterior, in Strategia Europa 2020 au pus
piata autohtona a telecomun~catnl_or, tru refuzu1 ei, de a furni i' I accent pe cre~terea competitivitatii economiei Uniunii Europene pe
- .. enda contraventtona a pen . -
etatu _pietele niondiale. Contextul economico-social ~i atingerea obiecti-
serviciicudeam .
termmare a ape 1un
, '1 or catre o societate concurenta.
velor ambitioase din strategiile mentionate au racut necesara refor-
marea politicii din domeniul concurentei, prin adoptarea unei abor-
dari axate pe teoria economica ~i pe evaluarea efectelor economice
ule comportamentelor de afaceri, in locul abordarii legale sau forma-
liste, care a caracterizat activitatea de implementare a politicii in
!recut.
Reformarea abordarii politicii din domeniul concurentei a adus
schimbari .q1qjore, in special in ceea ce prive~te politica privind
omportamentele abuzive ale intreprinderilor care detin o putere de
piata semnificativa. Abordarea formalista sau legala avea adeseori
implicatii care afectau capacitatea intreprinderilor- Iideri de piata-
de a concura agresiv. Astfel, vechea abordare punea un accent
dcosebit asupra formei pe care o imbraca practica de afaceri, anu-
niite comportamente - cum ar fi de exemplu preturile excesive,
discriminarea prin intermediul preturilor, preturile de dumping,
11baturile conditionate de obligatii de exclusivitate, vanzarea legata
11produselor etc. - fiind prezumate ca abuzive, fiira a fi analizate cu
lllmtie efectele economice ale practicii pe termen scurt, mediu ~i
ltt rJg. Reforma a avut ca efect reconsiderarea vechii abordari ~i
pl11::;area accentului asupra efectelor economice ale comportamen-
liilui, in special in ceea ce ii prive~te pe consumatori. Analiza
omportamentelor abuzive de afaceri in contextul actual implica
t. l,ntificarea exacta a afectarii concurentei (materializata, in prin-
iptil, in excluderea concurentilor intreprinderii dominante, active pe
l'lltln dominata sau prezente pe piete situate in aval sau in amonte
111: de aceasta), existand totodata - ca element de noutate -
~ ibilitatea invocarii unor justificari de natura economica
328 Abuzul de putere dominantii
(argumentul cre~terii eficientei economice sau. eel a_l reactiei rezona-
bile Ia actiunile concurentilor) de catre intrepnndenle acuzate de un
posibil abuz de pozitie dominanta. Noua abordare p~o~une ast~el o
analiza de Ia caz Ia caz a comportamentelor de afacen ~~ nu ~esp1?g
ideea unei concurente agresive, venita din partea intreprmdenlor
care detin o pozitie de piata putemica.
Luc~area incearca sa ofere o prezentare detaliata a aspectelor car
privesc politica Uniunii Europe~~ in d~~eniul concurentei, . ~~~
special in ceea ce prive~te pohhca pnvmd ab~l ~e _poz~~Jt
dominanta, surprinzand schimbarile care au avut Joe m ult1mn _ant ~ I
implicatiile teoretice ~i practice ale acestora. privitoar~. Ia anahzarcu
de catre autoritatile din domeniul concurentei a strategnlor de afacc1t
. ,
ale intreprinderilor dominante. . .. . .
In prima parte a studiului (Partea I - Conszdera{u przvz~ul
conceptul de concuren{ii) am incercat sa definim co~ceptul esentutl
pentru aplica~ea politicii din domeniu~ concurente~ .-:- fenomenul
concurential. In acest sens, am redat mal multe defimtn ale :one I ~
tului de concurenta, am aratat functiile pe care concurenta le mdepl1
ne~te in cadrul unei economii de piata ~i principalele forme dr
manifestare a acesteia.
Definirea comprehensiva a concurentei este extre~ ~e dificil
aceasta fiind un fenomen complex, cu multiple trasatun ~~ forme dt
manifestare. Definitiile din literatura de specialitate au incercat
circumscrie conceptul de ~oncurenta atat dintr-o pers~ectiva ~tati
definind-o ca pe o manifestare a rivalitatii, a libertatn de actlllnc, 1 1
un mijloc a! asigurarii bunastarii economice sau ca lip~a va ~ono.pt l
lului ori a barierelor de intrare- cat ~i dintr-o perspechva dmam~(
consideriind-o un proces de selectie care asigura mentinerea pe puq
a intreprinderilor viabile din punct de vedere economic. A
Putem forma o imagine cuprinzatoare despre ceea ce msean1 11
concurenta doar daca combinam toate definitiile oferite d~ c.llll
autorii din literatura de specialitate. Astfel, concurenta cons~Jtllll' ''
forma de exercitare a dreptului de proprietate, unde detm<It 1" '
bunurilor ~i serviciilor se afla intr-un proces de rivalitate in vcdl'l 1
atingerii unor obiective dorite de catre toti, dar imposi?il de rcn l1 . 11
concomitent de catre toti combatantii. Concurenta aq10neaza II' ill I
ca un proces de selectie, care duce Ia disparitia firm:Ior ~ai p1 1111
eficiente ~i asigura victoria celui sau celor care pot sa furmz 'i'l Ill
Concluzii generate
329
surplus consumatorilor, sub forma produselor noi, a tehnologiilor de
produqie mai eficiente, a preturilor mai recluse sau a calitatii cres-
cute a produselor ~i serviciilo~. Concurenta nu poate functi~na msa
in p_rezenta barierelor artificiale in calea concurentei ~i a monopo-
lulm, acesta din urma fiind de regula insotit de efecte negative
precum costurile de productie crescute, inovatie redusa, profituri
mati, calitatea slaba ~.a.
Am optat pentru o definitie proprie a fenomenului concurential
speram~ noi, una cuprinzatoare, potrivit ci'ireia concurenta reprezintA
o forma ~e manifestare a libertii{ii de ac{iune a agen{ilor economici,
_care dii na~tere Ia un proces de corifruntare dintre fntreprinderile
p rezente pe pia{ii, proces care fn cele din urmii actioneazii ca un
mijloc de selec{ie a c~tigiitorului recompensat, de r~guld, cu profit
$i fmbuniitii{irea pozi{iei de pia{ii.
Functi_ile co?curentei indeplinite in cadrul economiei de piata
sunt multiple, dmtre care noi am :Iacut referire Ia cele care privesc:
prevenirea profiturilor excesive; stimularea activitatii de inovare
cre~terea bunastarii economice ~i a surplusului ~onsumatoriio/
alocarea optima a resurselor; reglarea cererii ~i a ofertei reducere~
preturilor; controlul monopolurilor. '
Posibilitatil~ de clasificare a formelor concurentei sunt variate
noi lnsa am optat pentru unul dintre criteriile de clasificar~
considerat ca fiind traditional, anume eel care are In vedere structura
pietei. Am prezentat trasi'iturile principale ale celor doua tipuri de
concurenta care. pot fi delimitate dupa criteriul de clasificare men-
!ionat mai sus: concurenta perfecta ~i cea imperfecta. Totodata, am
clefinit pe scurt principalele forme de manifestare a concurentei
imperfecte: concurenta monopolistica, monopolul, monopolul biia-
lcral, monopolul contracarat, oligopolul, duopolul, monopsonul,
oligopsonul ~i duopsonul.
La finalul primei pi'irti a lucrarii am acordat atentie conceptului
de concurenta functionala, considerat a fi un etalon a! nivelului de
oncurenta avut in vedere de catre politica Uniunii Europene din
domeniul concurentei. Conceptul dezvoltat de catre J.M. Clark 1n
lucrarea sa, Towards a Concept of Workable Competition " in 1940
11 fost definit ca fi ind nivelul de concurenta care poate fi atins in
Pl'n~tica, In functie de trasaturile fiecarei piete ~i care duce Ia
nb(merea unor rezultate acceptabile in termenii varietatii bunurilor a
, '
 330 Abuzul de putere dominanta
pretului ~i a calitatii acestora. Conceptul, datorita caracterului vag al
acestuia, ofera flexibilitatea necesara politicii Uniunii Europene din
domeniul concurentei, aceasta putand fi cu u~urinta adaptata
realitatilor socio-economice schimbatore.
Ce~a de-a doua parte a lucrarii (Partea a If-a - Politica Uniunii
Europene din domeniul concurenfei) a fost dedicata aspectel?r
generale care privesc politica din domeniul concurentei.
Aparitia politicii din domeniul concurentei a avut loc la sfar~itul
secolului al XIX-lea, ca reactie la formarea marilor trusturi, compu
din intreprinderi care i~i coordonau activitatea intr-o anumita ramurn
economica, sub aspectul volumului productiei ~i al pretului
produselor ~i serviciilor oferite pe piata. Primele incercari care au
vizat adoptarea unur reglementari in acest domeniu au avut loc i11
1890 in Statele Unite ~i in Austria, in 1923 in Germania ~i in 1919 i11
Regatul Unit. Spre deosebire de Statele Unite, incercarile europe1w
anterioare anului 1957 au fost sortite, intr-un final, e~ecului, fiind
vorba a~adar de propuneri legislative e~uate sau de legi care S llll
aflat doar o scurta perioada de timp in vigoare. Inceputurile politici1
Uniunii Europene din domeniul concurentei le regasim in schimb 111
primele tratate privind infiintarea Comunitatilor Europene, anu111
Tratatul privind infiintarea Comunitatii Europene a Carbunelui 1
Otelului din 1951 ( cunoscut ~i sub denumirea de Tratatul de la Pari l
~i Tratatul privind Comunitatea Economica Europeana (Tratatul d1
la Roma) din 1957.
Rolul statului in cadrul politicii din domeniul concurentei a lo I
supus schimbarilor, in functie de curentul de gandire econOIIIi J I
dominant al momentului. Astfel, fiziocratii se pronuntau in fav Hit '
unui , stat spectator", care vegheaza, in cadrul politicii , !a is,,,
faire "-ului, la respectarea legilor naturale de catre competitorii < 11
actioneaza in virtutea libertatii de actiune pe piata, garantand ordin
publica ~i respectarea libertatilor fundamentale. Ideologia comlllll 11
in schimb, a fost potrivnica initiativei private ~i a respins fenOlllli JIIi
concurential statului revenindu-i rolul asigurarii redistrih1111"
venituril~r ~rin intermediul economiilor de comanda. Mergand 111
departe, am putui observa ca interventionismul keync:-:iolll
promovat, Ia randul sau, participarea activa a statului in econo1 H1
sub aspectul cre~terii numarului locurilor de munca ,tl
' redistribuirii echitabile a veniturilor in societate. Adeptii nC<l liln
Conc/uz/1 g'll'l ,tf,
lismului economic au propus, In hilllll, 11 IJJh 1 1111
statului in economie in vederea asi 'lll 1il fllllojl ool!llll
;cono~iei ~apital.is~e . pr~? o~!entarea ncHvll 111 fll 11 11 1111 1
mtreprmdenlor miCI ~I miJlocu, repri mar 'II 11111 d111Jio ,1 1 11 1 o1
c?ncurenta ~i a abuzului de pozitie domintllll , 111 "" " ' 1 , 11111111 " 1
.~I repre::entantii ~c?lii de la Chicago un 11 11 1111111 111 1o 1 l lllf ;
mod~rata a statulUI m economie, cu difer 'IIIII 1 , 111 "]1111 1 '"'
~anctw~area comportamentelor anticoncurenjiuk lt~l 111 1 ''", 11 11
m funct~e ?e efectele economice pe care acestea J f!II Hiill 1 llo 1 111 111 1
de s~eciahtate recenta vorbe~te in schimb de co11 't'flllll t( 1 , 1 1
" ( I1~~ fl
c_oncuren{ez state ofcompetition) specific prezcntu lni , 111111 111 ,
11
n le lua~e. d~ _g~vern au ca scop asigurarea prosperittl~ii et 111 o 11111 ,
1
com~etitiVItatu ~conomiei pe plan international, sustincr u ll ll'i 11 11~
mul~I-~oncure~tial,_sustinerea inovatiei, a globalizarii, a lib l'l dl" Ill
serviCulor pubhce ~I reducerea inflatiei
. Avand in ve~ere faptul ca politica .Uniunii Europene din do 111
mul concur_entei ~ste formulata de catre autoritatile publicc In
~ed~re~ ~satisfaceru unui interes public unional, am lncercat sf\
Justi~ca~l nat~ra de politica publica unionala a acestei politici, care
contribme, pnntre altele, la sustinerea pietei interne unionale
Aceasta yoa~e fi_. considerata o politica publica de reglementare:
pentru ~a a~Igur~ reglementarea unui segment important al vietii
cconomrce ~I sociale.
A~optarea . politicii din domeniul concurentei a reprezentat 0
nec_esrta!e la mvel european, politicile nationale nefiind in masura sa
fa~a fata .comportamentelor anticoncurentiale cu caracter transfron-
l.aiJer, care, prin di~ensiunea lor, afectau functionarea pietei interne
uropene. _Totodata, aceasta a contribuit la asigurarea vitalitatii
o~curentei pe piata interna in contextul liberalizarii industriil~r
nntwn~le a~ate sub monopol statal ~i a contribuit la eliminarea
m~sunl~~ disc~iminatorii ale statelor membre menite sa favorizeze
I' onomule natwnale.
. ~rin instit~ire~ politicii din domeniul concurentei s-a urmarit, in
11
JHI1.1a noas~ra, .atmg:rea a do~a ?bi.ective majore: sustinerea pietei
llll.cme (prm... I~terzi?erea drscnmmarilor de pret !ntre statele
Ill n~~r~: spnJimr:a mtreprinderilor mici ~i mijlocii, asigurarea
f uiJtatu de ~anse mtre intreprinderi) ~i a eficientei economice (prin
1
332 Abuzul de putere dominantii
mentinerea ~i/sau ameliorarea varietatii, calitatii ~i a pretului redus a!
bun~rilor ~i serviciilor fumizate In cadrul Uni~nii). . . . .. .
Asemenea tuturor politicilor europene, ~~ poht1ca Umunn d1~
domeniul concurentei interaqioneaza cu politicile din ~l~e do~~nu
de actiune ale Uniunii, cum ar fi, In cazul nostru, pohtlca pn~t.nd
prote~tia consumatorilor, politica privind piata ~n~e.ma, poh!1ca
industriala, politica de dezvoltare regionala ~i poht1clie sectona!e
(energie, telecomunicatii, tran~po~i e~c):. .
Tocmai datorita complexttapt pohttcn, pentru 1mplemen~rea
acesteia este nevoie de actiunea unor institutii specializate de Ia mv~l
national ~i unional, cu atrlbutii legislative, executive ~i jud~c~t~re~~l.
Di~tre institutiile europene implicate In aplicarea pohtlcn dtn
domeniul concurentei am !acut referire Ia Parlamentul E~ropean ~ell
atributii legislative, consultative ~i de control d~~ocratlc exerc1tat
asupra activitatii Comisiei Europene), _I~ ~onsllml European . (_cu
atributii In numirea membrilor ComlSlel Europene), Consiit~tl
Uni~ii Europene (cu atributii legislative ~i executive - . pr!n
Consiliul de Competitivitate), Comisia Europeana (cu rol ~aJor_ 111
supravegherea implementarii aceste~ p~litici ~i cu semmficatt~''
atributii decizionale), instantele Umunn Europene (care exerc1t
contr~l jurisdictional asupra deciziilor Comisiei), ~an~a c:ntrnl
Europeana, Curtea de Conturi ~i Co_mitetul Eco_n?~lc ~~~octal ( 'II
atributii consultative). La nivel natwnal, autontatlle natwnale din
donie~iul concurentei (atributii executive) ~i instantele natiot~ult
asigura implementarea politicii II} c~ntextul s_iste~~-lui de~centralt: ''
de aplicare a acestei politici. In 1deea ~1guraru . une1 coopct. I I
viabile dintre nivelul national ~i eel umonal de 1mplementar '
politicii, s-a lnfiintat Reteaua Europeana din domeniu~ Concureulrl
fermata din Comisie ~i autoritatile nationale responsabtle.
In ceea de-a treia parte a Jucrarii (Partea a III-a - Poll(! ,,
privind concurenfa in Romania) ~m tinut sa p:ezent~m parlt l ll
Iaritatile politicii nationale In domemul concure~teL Am mc:r~t P' '"
a prezenta dintr-o perspectiva istorica evol~t1~ reglementanl';' Ill
domeniul concurentei In tara noastra ~i a pnnc1pa~elor dom en ~l d
aplicare a acestora ~i am continuat cu ~aractenzare~ auto11l1iiH
nationale responsabile de aplicarea dreptulm conc~rentet- ConYIII11I
Concurentei - ~i a procedurii urmate In fata acestem.
Concluzii generate
333
In cea de-a patra parte a prezentului volum (Partea a IV-a -
AbU:_u~. de fO~~fie dominanta - domeniu major de interven{ie a
pobt1cu Umunu Europene ~in domeniul concurenfei), ne-am axat pe
prezentarea aspectelor partlculare ale politicii de concurenta care
vizeaza ~alizar~a. practi~ilor de ~faceri abuzive ale intrepri~derilor
care ocupa o pozttle de plata dommanta.
Atingerea obiectivelor politicii de concurenta constand in
menfin~rea ~i dezvoltarea structurilor de piata ~~ncurentiale ~i
maxtmizarea bunastarii consumatorilor, nu ar putea fi atiu'se :tara
reglementarea actjunilor unilaterale ale intreprinderilor care dispun
.... d~ o. put_ere d_e ~lata semnificativa ~i care pot perturba echilibrul
p1ete1, pr_m ~ctmmle_1or menite sa mentina sau sa consolideze pozitia
lor de ~Iata. Tr_e?me a~ut lnsa In vedere faptul ca reglementarea
~buzul~1 de_ pozttle ~ommanta nu trebuie sa intervina In capacitatea
I~trepnndenlor dommante de a concura agresiv pe piata, atilt timp
cat efectele nete ale comportamentului lor de afaceri sunt benefice
consumatorilor.
Inainte de prezentarea aspectelor care privesc elementele unui
ab~z de pozit~e d~minanta, ~m aratat pe scurt cadrul legal a! politicii
umonale. a~hcabi!e acestm domeniu. Acesta este format din
p~evedenle mcluse In tratatele Uniunii Europene (art. 102 TFUE),
dm regulamentele adoptat~ de catre Consiliul Uniunii Europene ~i
P~rl~mentul European, dm comunicari ale Comisiei Europene
pnvmd cooperarea i'ntre autoritatile nationale din domeniul
co_n ~urentei, privind introducerea pliingerilor In fata Comisiei,
pnvmd c?n~ucerea procedurilor de catre Comisia Europeana ~.a.,
precum ~1 dm norme fiira efect obligatoriu (~a-zisele reglementari
"sof!-law "), care con tin orientari ~i linii directoare ale Comisiei
dest1~ate ~uto:itatilor nationale din domeniul concurentei privind
dcfimrea Piefel relevante, afectarea comertului lntre statele membre
labilirea prioritatilor de aqiune ale Comislei ~.a. '
Cons~tarea un:'i ~b~z de po~itie dominanta implica respectarea
1nor_ pa~1 premergaton aJ anahze1, care vizeaza prezenta elementelor
1
pc~1~ce a!~ abuzului. Primul pas din cadru! evaluarii vizeaza
l11b1hrea ex1stentei unei pozitii dominante de piata. Aceasta nu
ponte exista lnsa In abstract, fiind necesara dellmitarea pietei
ltlcvante a produsului ~i a pietei geografice relevante pe care are I~c
1
1lmportamentul de afaceri considerat a fi Ia o prima vedere unul
 Abuzul de putere dominantii
334 'fi Concluzii generate
. . . . rodusului va permite identl Icar~a 335
abuziv.A Dehmttarea
.1 pte~ei pexerci'tate asupra lntreprinderii domi-
ncurentlale Odata cu delimitarea pietei relevante, analiza trebuie sa fie
constrangen or co , .d ate de catre consumator ca
nante de existenta unor produse clonsi e~iciul furnizat de lntreprin-
orientata catre factorii structurali (cota de piata, bariere de intrare)
. h' babile cu produsu sau se - .. . sau comportamentali (comportamentul lntreprinderii dominante),
fiind mtersc Im . - du a caz de posibilitatea intram unei
derea presupus dommanta sau: p d ~ste prezentii lntreprinderea. .
care pot contribui la concluzia ca lntreprinderea detine o pozitie
dominanta.
intreprinderi concurente pe ptata un e un test numit testuJ
- T - In acest sens
Comisia .Euro~e~na u~I tzea:all but Significant Non-Transitory
' Din acest considerent am lncercat sa definim ce trebuie sa
lntelegem, In sensul politicii europene din domeniul concurentei,
monopohstulm
. Ipotetlc
(S 'fi rata de reorientare a con-
. ) n care se va ven tea prin pozitie dominanta. Am respins In principiu definitiile oferite de
Increase m Pnces ' pn d -t rilor de pe alte piete ditr .
catre instantele europene, potrivit carora criteriul relevant al pozitiei
. oteza cre~terii pretun or Cll
'I dupa caz a pro uca o 'I
sumaton
piata or sau, avut A
produsului '
m vedere, in Ip
dominante ar fi comportamentul independent al lntreprinderii domi-
- nante fata de clienti, concurenti ~i consumatori la stabilirea strategiei
5-10%. . .alitate ne-au atras atentia asupru
Discutiile din hteratura de spec~ . anta sau e<:ecul testului l11 de piata. Am considerat, alaturi de alti autori, ca independenta totala
, f care vizeaza Ire1ev . ~ I a lntreprinderii fata de cei mentionati mai sus este utopica, avand In
vedere ca ~i un monopolist tine cont de curba cererii In momentul
unei probleme prac tee A .d e In cadrul analizei este Ct'
ipoteza in car~ p;etul luat Am .c~~:~~:~are pretul prevalent pe pial
prevalent pe ptata (a~eas~a m Jere concurenta slaba ciireia ii face fnl
luarii deciziilor sale de piata. Am optat In aceste conditii pentru o
definitie proprie a pozitiei dominante, In lncercarea noastra de a
este unul crescut, avand m ve . ta emni.ficativii). Am propus ' II
apropia un concept pur juridic (inventat de instantele europene) de
intreprinderea cu o putere_ de pta, As onsiderare a pretului COil1JH'
' no olistului ipotetic, acesta put~nt 1 11
1-1 de alti auton luarea m c A un concept economic, anume eel a! puterii de piata. Am considerat
solutte, a a uri .
titiv ca etalon pentru testul m~ p urarea rivalilor existenti . 1111
cii pozitia dominanta reprezinta un grad de putere economica cu
definit ca pretul care permtte cone t0utorul careia lntreprinderea dominanta poate sa aiba un comporta-
ment de afaceri care poate viitama consumatorii, clientii ~i con-
potentiali. vedere delimitarea unei ZO JII curentii acesteia. Vorbim a~adar de o putere de piata care rezista In
Definirea pietei geografice are m t- sunt st'mt'lare La fel ca ~~ Ill
A

limp ~i care nu trebuie sa permita neaparat lnvingerea concurentei, ci

geografice u~~~-co~ !~t.e ~ 1 i a~alizarea interschimbabiiii PI
d'1 "I d concuren a ..
trcbuie sa ofere posibilitatea limitarii acesteia.
cazul delimttaru ptetei pro usu u: . - un rol esential Co1111 I I
din perspectiva _cereru ~~ t. .
.. ofertei JOaca '
t t a! monopolistului ipotetic, t'l ll
recurgand .Ia aphcar~a ac~ UI~~ ~:rea consumat~rilor ~i a prod Ill
Aceasta pozitie dominanta poate sa fie detinuta individual sau
poate sa fie colectiva, In ipoteza In care mai multe lntreprinderi
de data aceasta anahzeaza reonen fice In ipoteza cr \ II Ill xercita In comun puterea de piata care poate prejudicia concurenta,
torilor ciitre, respectiv din alt~ z?n: geo5grlaoo/ ' prin adoptarea unei linii de aqiune comuna pe piata, cu conditia ca
pretului in zona geogra tea_ e - existii ~i alti factori in aftu ,I
fi - d hm1tata cu - 70 niciuna dintre lntreprinderile participante sa nu aiba stimulente
ptntru nerespectarea strategiei comune.
Am . const~~at totodata o~a afecta definir~a pietei releva_nl In legatura cu factorii structurali care pot contribui la retinerea
interschimbabthtate care p 'b . Ia constatarea exiSl\111
I (care poate contn UI l lll ' i pozitii dominante, retinem faptul ca miirimea cotelor de piata
anume factoru timp temporare - cand aprecierea consumutlull
A Ill' relevanta. Astfel, In general cotele de piata de peste 75% dau
unor piete sezomere sau - rafica variazii in timp) . 1111 '
Pentru u~ anumit produs sau zona geog t I tine cont In molt II"' IIII'! ICre la prezumtia existentei unei pozitii dominante. In cazul
'''lor de piata situate lntre 40-50%, avem nevoie ~i de prezenta
d 1 ~i de pretul unui I'' '"''
dare (cand consuma oru . ,
a! prod use lor secun . . .
Juiirii deciziei, de achizitw_nar~a ~ro c~~~~~~au consu~abilel ) dior factori care pot contribui Ia retinerea unei pozitii dominante (de
complementar, cum ar fi piese e e s ''111plu, existenta barierelor de intrare). Cotele de piata situate sub
Ill" u genereaza, de regula, o prezumtie de !ipsa a pozitiei dominante.

Abuzul de putere dorninantii
336
Desigur, exista exceptii cand caracterul fragmentat.~l pieteiyoat: ~a
previna o asemenea concluzie ~i sa se retina pozttta do~m~ant~ m
ipoteza in care exista o dife_r~nta ~ajora ~'intre cota de pmta a hde-
rului pietei ~i a concurentulm tmedtat urrnat~r.
Existenta barierelor 'in calea concurentet poate, de asemenea, sa
contribuie ia retinerea existentei unei pozitii dominante. Aceste~.pol ~
fi legate de costuri (costuri irecup~~abi~e se~nificative, ec~no~u d '
scara, accesul privilegiat la maten~ pnme, t?t~~rarea verttcala ~tc.~
sau pot fi de natura non-economtca (restnctu ~ega!~, dreptun d,
proprietate intelectuala, comportamentel~ i~tre~nndern ~ ~efuz de '
fumiza, preturi de ruinare, contracte de dtstnbutte exclustva etc.)..
inainte de prezentarea unor exemple de comportamente abuzM>
am explicat pe scurt argumentele care au stat ~a~~ regl:menHit'.'~
abuzului de pozitie dominanta. Acestea au vartat m tt~p, m f\mC\1
de teoria economica avuta 'in vedere, considerentele. fimd legat~ dr
prevenirea reducerii bunastarii sociale .(abordarea neoclas1? ~
reducerea libertatii de actiune a concurenttlor (abordarea ordohh
rala) sau mentin~rea structurii concurential~ .a.piet~lor ..(abordar ' l
~colii de la Chicago). Evolutia 'in c~ul _??httcu U~mnu ~E~r~.P ~' "
din domeniul concurentei poate fi sestzata m sensul mdepartaru In\
de abordarea ordoliberala, considerata dominanta la momcnl1 1l
adoptarii reglementarilor europene, ~i al apropierii fatft d~ abord111 1''
~colii de la Chicago, 'in contextul modificarilor aduse pnn pro .l' .ul
de reforma initiat in 20.,05. Astfel, scopul actual declarat aJ_rollt h II
din domeniul ~oncurentei este acela al protejarii procesulm COli'"
rential ~i implicit al intereselor consumatorilor. . .
'Exemplele de comportamente abuzi~e d~ af~cen ~un~ vana~ '
ele pot fi supuse unor clasificari. Tr~~me sa re.tt~e~ msa ca ~Ill I
clasificari nu au 0 importanta practtca deosebtta, fimd sanctH'"''1
1 pret~rilor in cazul pietelor pe care sunt prezente intreprinderi
toate tipurile de comportamente care dau n~tere la efect 11
defavorabile consurnatorilor. ..
in ceea ce ne prive~te, am optat pentru clasificarea tradttH)III II I
tipurilor de abuz de pozitie dominanta 'in a~u~i. d~ compor.ll\111 '
~i abuzuri de structura. Primele aduc prejudtcn . dtre~te . cl ~ 'IIIII
'intreprinderii (cum ar fi preturile excesive, pr~tun~e d~scnn111 1.11 1
etc.), ultimele, 'in schimb, afecteaza structura ~tetet, pr~n exd1 11l 1
concurentilor 'intreprinderii dominante (pretunle de rumarc, ' tl 1
rile conditionate de obligatii de exclusivitate, refuzul de a 1111"
Concluzii generale 337
d~s~ibutie ~ exclusiva etc.). !n -cazul acestora din urma, putem sa
dtstmgem mtre excludere onzontala ~i verticala, In functie de nivelul
pe c~re se situeaza In lantul de productie concurentul lntreprinderii
dommante (Ia acel~i nivel ca ~i 'intreprinderea dominanta- in cazul
excluderilor orizontale, respectiv pe o piata situata in aval sau in
amo~te f~Fi de piata dominata - in cazul excluderilor verticale).
Clastficanle prezentate de noi au insa limitele lor, efectele generate,
de exemplu, de o practica de afaceri considerata ca fiind abuz de
comportament (aplicarea unor preturi mai mari fata de consumatorii
capt~~i) y~tand avea ~i efecte de excludere, in speia prin provocarea
..,. reonentaru consumatorilor.
A~~ c~ .am mentionat, sanctionan!a comportamentelor de
afacen constderate abuzive are loc doar in ipoteza in care acestea: au
caracter anticoncurential. In vederea constatarii caracterului anticon-
curential a! comportamentelor de afaceri au fost dezvoltate mai
mul!e teste in acest sens de catre Comisie, niciunul dintre acestea
nefit?d ~~sa va~a~il ~entru toate categoriile de abuzuri de pozitie
dommanta. Ammttm m acest sens: testul privind afectarea bunastarii
consum~torilor, testul sacrificarii profiturilor sau al lipsei justificarii
economtce a comportamentului, testul excluderii concurentului Ia fel
d~ eficient. Fiecare dintre aceste teste are avantajele ~i dezavantajele
lut. Astfel,?e exemp.l~ dete~inarea efectelor nete produse asupra
consumatonlor necestta o anahza de o complexitate crescuta sau nu
toate co~portamentele abuzive implica ~i o sacrificare a profiturilor.
Ultenor, am lncercat sa trecem in revista cele mai des intalnite
forme~: co~portamente abuzive ~i am incercat sa redam principa-
lele trasatun ale acestora, precum ~i eventualele efecte pro- sau
anticoncurentiale. .
Am putut observa, astfel; ca identificarea caracterului excesiv a!
dommante este des!ul de anevoioasa, datorita frecventei preturilor
rescute p~ aceste ptete. Totodata, nu putem neglija faptul ca acestea
pot avea ~~ efecte pro-concurentiale, prin favorizarea intrarii noilor
111treprinderi pe piata.
Di~criminarea categoriilor de consumatori prin interrnediul
prctunlor poate da na~tere la efecte de excludere, prin reorientarea
' nnsumatorilor catre producatorul care ofera un pret mai scazut dar
poote permite in acela~i timp ~i deservirea unui n~ar mai ma;e de
338 Abuzul de putere dominantii Concluzii generate
339
consumatori, datorita stabilirii pretului Ia un nivel accesibil catego- consta in potentialul efect de excludere a unui concurent existent sau
riei din care ace~ti~ fac part~. sistat Ia dezbaterea din litera- in prevenirea intrarii unui nou concurent pe piata.
'! I retunlor de rumare, am a I t Am racut totodata referire ~i la practicile anticoncurentiale care
n cazu ~ . ' t tabilirea etalonului de pret re evan
tura de spectahtate care a vtza. s . bt'l cost total mediu etc.) care au Ia baza actiunea statului, prin aceea ca ele sunt savar~ite de
d. 't b'l cost medm vana , . intreprinderile cu drepturi exclusive sau speciale. Problema unui
(cost me m evt a I ' . I mentul stabilirii caracterulm
ar trebui luat in c.onstd~rare a, ~o rinderea dominanta. Etalonul abuz de pozitie dominanta in aceste cazuri poate fi ridicata in ipoteza
,ruinator" a! pretulm pract~c~ de. I~ repte eel a! costului total mediu, in care aceste intreprinderi nu sunt in masura sa satisfaca cererea
de cost pentru care opteaza OIJoliSI; ~~nd prezumate ca nu ridica existenta pe piata ~i drepturile lor exclusive previn exercitarea
preturile situate pe~te acest ?I~: toate preturile situate sub costul activitatii de catre privati. Totodata, trebuie sa avem in vedere faptul
probleme concurenttale .. Totu~I, abuzive van'zarea in pierdere fiind ca, in cazul acestora, tratatul ofera posibilitatea derogarii de Ia
total mediu pot fi constderalte . bile sau a! introducerii unui prevederi daca existenta drepturilor speciale sau exclusive poate fi
justificata in cazul produse or pensa ... justificata de necesitatea indeplinirii unor obligatii care constituie
produ~ nou pe piata. t f le efecte pro-concurentiale, pe lang~
servicii de interes economic general.
Extstenta unor P? en,ta rea concurentilor) pot fi observa~ Totodata, am tinut sa facem diteva referiri cu privire Ia abordarea
efectele anticoncure~ttale d~x~l~de ducerilor de pret ~onditionate sau actuala a politicii din domeniul concurentei ~i cu privire Ia posibili-
te ~i in cazul rabatunlor, a tea~ re ag ~an.titativ pr. ocen~ tatea invocarii argumentelor justificative, in cazul comportamentelor
.. d - az de atmgerea unut pr '
necondt!tonate, . up~ c ' I . 't t Efectele pozitive au in veder .
considerate abuzive.
tual sau de o obhgatte de exc u~~vt. ~ e~ecuperarea rapida a investipi Potrivit vechii abordari formaliste sau legale, specifice politicii
capacitatea acestora de a contr~ m ~ cticarea unor preturi mui Uniunii Europene privind concurenta, pana Ia momentul reformei,
lor efectuate de catre in~reprmtden, pe~turilor intreprinde;ii domi existenta reglementarilor concurentiale era justificata datorita
d . -. C d consumaton ere~ erea v
re use 1a,a e . . ,' .. - . de cercetare-dezvoltare ~.a. existentei conceptiei care considera ta piata nu genereaza ~i nu
nante care pot fi mv.: sttte m actlvttatt , zarea legata a produselol mentine reguli care sa asigure functionarea eficienta a acesteia ~i
Tehnica prestatnlor cuplate sau van b . de intrare o::i dr care sa mentina ordinea pe piata. In acest context, intreprinderile
f de crearea unor artere .,.
ridica probleme ce :;n . tramutarea puterii de piata de pe pial' dominante erau considerate ca elemente care slabesc concurenta prin
exclud~rea concur:ntt orynn~unului legat. Aceasta, Ia randul s II , simpla lor prezenta. Tocmai de aceea, legiuitorul a considerat nece-
bunulm care leaga Ia ?Iata .t. precum creo::terea calit, [II sara instituirea unor interdictii per se in cazul acestora, ceea ce
, - - d ca <:I efecte pozt lYe, .,. implica prezumarea efectelor anticoncurentiale in privinta anumitor
poate msa sa a u .,. .. d cost pentru consumn((lll
P roduselor oferite, crearea de economu , e . d comportamente de afaceri, cum ar fi, de exemplu, practicarea
.. d ra pentru mtreprm ere. preturilor excesive sau a preturilor de ruinare ~.a.
~i crearea unor economn e s~ . am constat ca acesta poat~ !I
in cazul refuzului de a rmza, t' neaza- cu titlu de sancjitlll' Necesitatea instituirii noii abordari a constat in potentialul efect
1 , 1 0 t za in care ac 10 de restriingere a libertatii de aqiune a intreprinderilor dominante
anticoncurentta m P e _ ' 1sau mai multi concurt'll li
fata de u~ clie~t vec~i care tra~e~~~ac~o':~a in refuzul f~mizarii IIIII' prin aceste interdictii formale. Abordarea economica pune in schimb
ai intrepnnder~t do~mante s~. t u Efectele pozitive ale a('t".l I uccent pe efectele economice ale comportamentelor, sanctionand
facilitati esenttale. catre un c t~n nJ .erea eventualelor pierdcri ,.J, doar practicile care contribuie Ia excluderea unor concurenti care ii
practici de afacen pot consta m :_e ~c t furnizarii catre un c l u~tl prej udiciaza pe consumatori. Totodata, noua abordare recunoa~te
. d .. fi suportate m tpo eza lnptul ca practicile pot produce efecte diferite in functie de circums-
intrepnn ern care ar . .. _ d , -t r Efectele negati w I"''
care nu W executa obhgatule fata e vanza o . lllll~ele in care se produc ~i asigura un tratament similar practicilor
ure produc efecte economice similare. Nu se mai protejeaza astfel
340 Abuzulde putere dominantii
concurentii intreprinderii domin~nte, c! pr~cesul ~onc~renti~l in
sine, care permite insa eliminarea mtrepnndenlor ma1 putm efic1ente
din punct de vedere economic. . .. . . _ ..
Noua abordare permite totodata posibihtatea JUS~Ifi:aru compor-
tarnentelor de afaceri care pot fi considerate Ia o pnma ~~dere abu-
zive, in ipoteza in care acestea genereazii efecte ~ete p~zi~Ive ac!uale
sau potentiate, pentru consu~ator.i, _ ?.recum ~~ daca mdephnesc
criteriul necesitatii ~i al propoqwnahtatu. . . _ ..
Printre apararile care pot fi invocate in vederea JU~hficarn ~ractl~
cilor de afaceri potential abuzive, putem mentwna: ap~area
necesitatii obiective a comportamentului din considerente care tm de
sanatate' sau securitate publica; apiirarea necesitatii compo~ame~tu
lui pentru invingerea concurentei venite din partea intreprmdenlor
concurente, cu conditia sa nu existe mijloace co~curentiale ~u un
efect anticoncurential mai redus; apararea care tme de obtmerea
eficientelor economice prin intermediul comportamentelor, cu con-
ditia c~ beneficiile sa compenseze efectele negative Ia care dtl
n~tere comportamentul. ..
Un ultim element necesar pentru retinerea unui ab~z de poz1~1
dominanta in sensu! politicii Uniunii Europene dm do~~mul
concurentei vizeaza afectarea prin comportament a comertulm dmtr
statele m~mbre. in lipsa indeplinirii acestui criteriu, comporta~en
tele nu cad in competenta autoritatilor de Ia nivel european, c1 vor
ramane in competenta autoritatilor national e. .. - .
Criteriul se refera Ia !'fecesitatea afecta:u d: catre pr~~tlca dt
afaceri a activitatilor economice transfrontahere ~~a structurn concu
rentiale a pietei interne. Practica trebuie astfel sa~ influ.~nteze dezv< .'
tarea comeqului intracomunitar in sensu! restrangern sau c:~~t Ill
volumului acestuia. Potentialul efect de afectare a comequlu~ m!I I
comunitar se apreciaza in functie de natura comportamen~lm (?bill
de comportament sau de structura), a naturii prod~~e~or 1m~II '1111
(produse solicitate in Uniunea Europeana), a pozitiei de pial '
intreprinderilor (cota de piata), precum ~i in functie de contcxl11l
legal ~i economic in care acestea au loc. .. _
La finalul acestei paqi am incercat sa exemphficam modt~l d
aplicare a politicii din domeniul concurentei pe ~n caz concret.
Am considerat binevenita analizarea cazulm care a fost eel 11 1111
mediatizat din istoria aplicarii prevederilor privind abuzul de po:till
Concluzii generate
341
dominanta, datorita implicarii celei mai mari societati producatoare
de programe ~i aplicatii informatice, care se ocupa de dezvoltarea,
fabricarea ~i licentierea programelor informatice. Am ales industria
tehnologiei informatiei In ideea surprinderii problemelor specifice
care tin de aplicarea politicii concurentiale in industriile caracterizate
de schimbari tehnologice rapide.
. Acuzatiile i'n cazul Microsoft au vizat i'n principal doua compor-
tamente de afaceri ale societatii: a) refuzul fumizarii informatiilor de
interoperabilitate pentru producatorii concurenti de sist~me de
operar~ pentru servere de grup ~i b) i'ncorporarea programului pentru
_ redarea fi~ierelor media (Windows Media Player) In programul de
operare pentru calculatoarele personate Microsoft Windows.
Argumentele aduse i'mpotriva societatii au vizat excluderea
concurentilor de pe piata .sistemelor de operare pentru serverele de
grup, prin stramutarea puterii de piata de pe piata sistemelor de ope-
rare pentru calculatoarele personale pe piata sistemelor de operare
pentru servere, reducerea libertatii de alegere a consumatorilor ~i
e~cluderea concurentilor prin incorporarea programului media in
Sistemul de operare Windows.
Competenta autoritatilor europene In acest caz s-a justificat chiar
daca i'ntreprinderea nu l~i avea sediul social pe teritoriul Uniunii
datorita producerii unor efecte pe piata intema (doctrina efectelor). '
. Remediile oferite de Comisia Europeana au avut in vedere obli-
~area soci~tatii Microsoft Ia divulgarea informatiilor de interoperabi-
litat~, reahzarea ~nei variante a programului Windows !ara aplicatia
media, precum ~~ plata unor amenzi de o dimensiune istorica, In
valoare de 497 milioane de euro.
Anterior prezentarii datelor analizei anticoncurentiale am tinut
a prezentam importanta interoperabilitatii in cazul sist~melo~ de
?al~ulatoare: Aceasta cre~te valoarea unui produs informatic ~i este
rndispen~abll pe?tru comunicarea lntre diver~i utilizatori (editare,
stocare ~~ transm1tere de informatii); fiind totodata sursa efectelor de
retea, specifice acestei industrii.
Pripul pas al analizei concurentiale a vizat definirea pietei rele-
vante. In acest context, s-a retinut ca din perspectiva interschimbabi-
litatii din punctul de vedere al cererii, piata sistemelor de operare
pentru calculatoarele personale ~i cea a sistemelor de operare pentru
1 'r'Verele de grup sunt diferite, cele doua programe informatice
342 Abuzul de putere dominanta
Conc/uzii generale
raspunzand unor nevoi diferite ale consumatorilor, neexistand . ~ .. 343
inlocuitori suficient de putemici pentru sistemele de operare ale reonentam dezvoltatorilor de a r .. ~ ..
serverelor de grup. de programe informatice pe t p Icatu catre actiVItatea de .dezvoltare
. n ru servere de grup ~ d ~
Analizele Comisiei au relevat ~i inexistenta interschimbabilitatii popu IarJtatea crescuta a acestor si t . ~ , avan m vedere
din perspectiva ofertei, constatandu-se ca in cazul celor doua produ- pe care Ie ofereau Judecat d~ erne, datonta avantajelor de cost
.
M Icrosoft m aceasta pers 1 ~ .
se mentionate mai sus nu se produce o reorientare semnificativa a de a intra pe piata . t 1 pee Iva, actmnea
producatorilor catre productia unuia dintre produse, in cazul cre~terii . de grup ~i de a refuza fu~iz:::ae~~oor de..operare. pentru serverele
pretului oricarui produs cu 5-10%, datorita costurilor de dezvoltare pentru producatorii concurenf rmatulor d~ mteroperabilitate
ridicate ~i efectelor de retea care ingreuneaza intrarea concurentilor con~urentiala normala. ,1 putea fi consJderata o actiune
noi pe aceste piete. In ceea ce prive~te lncorporar r .. . ~
S-a retinut totodata ca piata pentru aplicatiile media este distinct~ operare Windows efectele b fiea ap JcatJeJ medJa 111 sistemul de
. . ' ene 1ce aduse co . .
fata de cea a sistemelor de operare pentru calculatoarele personate. _ rea atractivJtatii programulu' . nsum_atorllor ~I cre~te-
Piata geografica a fost considerata una de dimensiuni mondiale In lnlatura argumentele care era J ~rm p;eze~ta ac~stei aplicatii puteau
toate definitiile pietei oferite de catre Comisie. Comportamentul de ex lu dormu ate I~potnva societatii.
In ceea ce prive~te retinerea unei pozitii dominante de piajil, justificat ~i din perspecf c u ere al soci~tatii Microsoft putea fi
Comisia a efectuat o analiza traditionala a puterii de piata, axandu-Sl' spec!fica industriilor de ~~:lt:~~::~~~ul~I care tine de trasatura
in principal pe criteriul cotei de piatll, care in ambele cazuri a fost !endmta sa se orienteze catre r d ~ gie, unde cererea prezinta
una extrem de ridicata. Societatea Microsoft detinea peste 95% din I? cazul nostru, existau ~ans/r~al~catorul cu pl_atforma dominanta.
piata sistemelor de operare pentru calculatoarele personate, coh n lor catre o viitoare platforma domi~ent~u reonentarea dezvoltato-
similare pe piata aplicatiilor media ~i o cota de piata de peste 60% p1 d~ operare pentru serverele de ru an.ta reprez~n:a~~ d~ sistemele
piata sistemelor de operare pentru serverele de grup. a mtra pe piata sistemelor d g p. Optmnea socJetatu Microsoft de
. . e operare pentru 1 1
Comisia nu a tinut cont de temerile societatii Microsoft car 1111 a constitUJt o masura viab l~ . ca cu atoarele personale
fost oferite cu titlu de justificare pentru comportamentul ace t11 i11 detmute pe piata sistemelor adepentru
I
o e
ment111er
.

ea pozJtieJ dominante
anume posibilitatea reorientarii dezvoltatorilor de aplicatii cN t1 1 nale ~i pentru obtinerea u p ~re pentru calculatoarele perso-
platforma oferita de serverele de grup ~i abandomirea treptat l sistemelor de oper~e pe t nor pro JturJ suplimentare de pe piata
~ n ru serverele de gru
platformelor formate din sistemele de operare pentru calcutatow I In .final, ne-am pronuntat rezervele I p. . .
personate, datorita avantajelor de cost oferite de o asemenea optiu111 remediilor oferite de catre' C . . n ceea ce pnve~te eficienta
. b~ . omisJa European~ ~ d ~ .
Ne-am raliat opiniilor din literatura de specialitate potrivit c ' "' 1 sc h.Jm arJle rapide care se prod ~ a,__avan 111 vedere
retevanta cotelor de piata din perspectiva retinerii pozitiei dominuuh extmsa a procedurilor d ""' uc m ~adrul acestei 111dustrii ~i durata .
. d" esl~urate 111 fata C . . . .
este una limitata in cazul industriei tehnologiei informatiei. A Cl' ll 1 ' erne ule ar fi fost eficiente ~ . . . . omlSlet. ChJar daca
este supusa schimbarilor tehnologice rapide, cotele de piata rid il 11 (dupa noua ani de Ia lncepe;:; i;;1l1cJ?m,..momentul Ia care intervin
specifice acestor piete fiind efemere, liderii pietei fiind inlocult1 I ca ele sa nu raspunda un . t" . vdestJgatulor, In cazul de fata) face
.d ~ eJ s an e fapt act 1 T
sfar~itul erelor tehnologice de catre concurentii cei mai efici '''I' " Cle em 111 necesitatea dezvolr .. ua e. ocmaJ de aceea
cazurilor din industriile de ~ arJIIt~unohnrproc~duri speciale aplicabile
momentutui care vin cu inovatii majore. Totodata, in cazut P ~'~'l" - . 111a a te ologie c -
melor informatice, succesul acestora depinde de numarul apli t\111 necesitatllor din punctul d d . . , are sa corespunda
pe care acestea le ofera, precum ~i de dimensiunea Ia formarcu 1 1 1 Remediul propus de ca~vecere~~. c:Itenului ~celeritatii.
pot contribui. Din aceasta perspectiva, temerile societatii M i1w ' llledia In sistemul de operar: .;:~~:111 caz~l 111c?r~orarii aplicatiei
ar putea fi considerate justificate. Nu putea fi exclusa po illl ll '' s-a cerut societatii sa . s a~e ~~ el limitele lui. Astfel
rea11zeze 0 vanant~ '
'P JIcatJa media. Ceea ce n 1 ~ . a a programului tara
/ u s-a uat 111 considerare era ca societatea
 Abuzul de putere dominanta
344
pastra 'in continuare posibilitatea sa vanda produsul cu sau !ara
aplicatia media la acel~i pret ~i astfel sa lipseasca remediul de
eficacitate.
Anexa nr. I
in ultima parte a lucrarii (Parte a a V-a - Abuzul de pozitie domi- D~te statistice privind cauzele r<lflnt I tit
nanta - domeniu major de interventie a politicii Uniunii Europene Retelei Europene de Concurenta (Rj'( ') I , i
fn domeniul concurentei) am 'incercat sa facem o prezentare 'in c omisie
.. ~~. autontafile
- nationale din ,domeniul
.1 Ct ll I (
tmum ,... t,
oglinda a aspectelor care vizeaza aplicarea politicii nationale 'iri
domeniul concurentei la practicile unilaterale ale 'intreprinderilor
dominante. Definirea pietei relevante ~i determinarea existentei unei 2004 2005 2006 200 7 2008 2009 2010 2011 II) l.l
pozitii dominante urmeaza reguli similare cu cele mentionate 'in Numarul total
context european. Exemplele de comportamente abuzive de afaceri alcauzelor
coincid 'in mare parte cu cele mentionate de legiuitorul european In despre 301 203 165 150 159 ISO 169 163 28
tratatele Uniunii Europene. Studiul de caz pe care l-am ales s-a care a fost
incadrat tot in categoria cauzelor intens mediatizate ~i care a implical informat REC
o societate renumita din industria telecomunicatiilor. in mod similar Dintre care
cauzei Microsoft, ~i In cazul practicii de afaceri a. societatii Orang ~ cazuri ale 101 22 21 10 10 21 II 26 2
vorbim de un refuz abuziv de fi fumizor fata de un concurent. Comisiei
Studiul nostru W are, desigur, limitele ei. Speranta noastra eSil'
insa ca am reu~it sa aratam importanta aspectelor economice in cazul
Dintre care
cazuri ale
aplicarii politicii in domeniul concurentei. Aplicarea acesteia ar It autoritarilor 200 181 144 1~0 149 129 !58 137 26
imposibila !ara existenta reglementarilor de drept. Totodata, eficictt narionale
ta acestor reglementari ar fi una limitata daca nu ar tine cont clr de concurenra
considerentele economice. lata cum aspectele economice ~i juriclit'l' Cazuri de
se impletesc in acest d9meniu, fapt care a justificat ~i optiunv 1 decizii
noastra pentru o analiza dintr-o perspectiva interdisciplinara a teml'i preconizate
comunicate
de catre 32 76 64 72 60 70 94 88 23
autoritatiJe
narionale
Comisiei
..
Sursa. ComlSla Europeanii
 Anexe 1~7
Abuzul de pozifie dominantii
346

Anexa nr. III

Anexa nr. II Date statistice privind investigafiile desfa~uratc de
Date statistice privind investigatiile desla~urate in autoritafile nafionale din domeniul concurcntci
cadrulREC
STATMEMBRU Investigatii pornite Decizii preconizatc
AUSTRIA 35 6
BELGIA 42 8
BULGARIA 15 4
CIPRU 3 I
REPUBLICA CEHA
13 9
DANEMARCA 69 38
GERMANI A 149 77
GRECIA 35 27
ESTONIA 7 3
FINLANDA 23 9
FRANTA 208 79
UNGAR! A 84 21
IRLANDA 15 2
ITALIA 93 77
LETONIA 13 4
L!TUANIA 17 13
Sursa: Comisia Europeanii LUXEMBURG I -
MALTA 2 I
OLANDA 87 40
POLONIA 25 12
PORTUGALIA 46 12
ROMANIA 34 14
SLOVACIA 12 12
SLOVENIA 26 18
SPANIA 104 59
SUEDIA 39 17
REGATUL UNIT
57 16
COMISIA
EUROPEANA 223 -
Sursa: Comisia Europeanii
 348 Abuzul de pozifie dom inanta
Anexe

2011
Anexa nr. IV
Cauzele investigate de Comisie in functie de tipul de
comportament

(art. 101 - infelegeri fntre intreprinderi, art. 102 - abuz de DArt. 101
pozifie dominantii; art. 101 ~i 102 - combinafie intre infelegere ~i Art. 102
abuz) OArt. 101/102

I ianuarie2012 - 31 martie2012
Art 101
60%

2012

Art. 102
2010
35'%

mAtt. 101 TFEU

Art. 102 TFE.U
Art.101 &102 TFEU
rt.101 &.1CQ TFEU
7%

.Art. 102 TFEU

32%

Art 101 TFEU

61%

)
350 Abuzul de pozifie dominanta
Anexe
.l
2009 2007

Art 81 &82.
I!IArt. 81
7% eArt. 82
rtiArt. 81
Art. 82 Art. 82
32%
0Art ..81/62

Art~82
24%

2008 2006

Art. 81& 82
a Art. 81 9%

M . B1 .&82 Arl. 82 .
IS% o.Art. 81 &62

mArl$1
Aifa2
M . 82 DArt.$1&!1:2
3:1% Art.81
55%
352 Abuzul de pozifie dominant a

2005

Art.61 &82
t7% .l \rt81 Bibliografie selectiva
51%

DAtl.81. I. Volume
ii M. E!2
oAtt. 61 &82
Altamonte, C., M Nava, Economics and PoJit'i(" nl 11 11
Art82 Enlarged Europe, Ed. Edward Elgar, Celtenham, 20()(,:
32% Anderson, J, Public Policy Making, Ed. Praeger, N w \ od ,
1975;
Azema, J, Le droit fran<;:ais de Ia concurrence, ed. a 11-n, f'ori H,
1986;

Basedow, JR. , W Vurmnest, Structure and Effects in l ~ lJ
Competition Law. Studies on Exclusionary Conduct,
2004
Ed. Kluwer Law International, Aplhen aan den Rijn, 2009;
Baskoy, T, The Political Economy of the European Union
Competition Policy, Ed. Routledge, New York, 2008;
Art. 81 &82 Baumol, WJ, A.S. Blinder, Economics: Principles and Policy,
ed. a XII -a, Ed. South-Western Cengage-Learning, Mason
(SUA), 20 I 0;
Black, J, N Hashimzade, G.D. Myles, A Dictionary of Econo-
oiArt. 82
DArt. S1 & 92 mics, Ed. Oxford University Press, Oxford, 2009;

Blake, Cassels & Graydon LLP, Competition Class Actions in
Canada: The Basics, Montreal, 2012;
Bodea, G., Microeconomia: principiile ~i mecanismele jocului,
Ed. Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 2002;
Borza, A. (coord), Management strategic. Concepte ~i studii
de caz, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2008;
Budzinski, 0., The Governance of Global Competition: Com-
petence Allocation in International Competition Policy,
Ed. Edward Elgar Publishing Ltd., Celtenham, 2008;
Cairns, W, Introduction in European Union Law, ed. a II-a,
Ed. Cavendish Publishing Limited, Londra, 2002;
Catanii, R., Drept comercial, Ed. Universul Juridic, Bucure~ti,
2013;