Memoriu Calc. Mec. Stalpi

Proiectant:SCS.E.OlteniaSA MemoriuCALCULMECANICSTALPI Faza:PT+CSProiectnr.
499/2016
Proiectul:INTARIRE RETEA JT AFERENTA PTA GOVORA SAT, COM. MIHAESTI, JUD. VALCEA
(RACORDARE UTILIZATOR SC LIVPACK SRL )
MEMORIU CALCUL MECANIC STALPI
CAP. 1. BREVIAR DE CALCUL

CAP. 1.1. Elementele LEA JT cu conductoare T2X 95/15+3x95+2x25mmp proiectate, retelei de
telecomunicatii fibra optica (FO 12) si retelei de cablu de televiziune coaxial (Ca.Tv. tip RG 11), respectiv
cablu de televiziune coaxial pentru bransament abonati (Ca.Tv. tip RG 6) care reprezinta referinta bazei
de calcul a breviarului.
La calculul de verificare a rezistentei mecanice a elementelor componente ale LEA JT s-au extras din
planurile de situatie si foile de echipare/pichetaj toate datele necesare functie de tipurile de stalpi ai LEA JT,
echiparile stalpilor, deschiderea medie, sectiunea si inatimea de prindere a conductoarelor in cleme pe stalp,
tipul de legatura a conductoarelor pe stalp, etc.
Astfel, breviarul de calcul ce respecta algoritmul din NTE 003/04/00 este prezentat in cele ce urmeaza, iar
calculele (valorile numerice) sunt prezentate in Tabelele 1-7, 8.
S-au folosit urmatoarele prescurtati si notatii:
2 - unghiul deschiderilor adiacente stalpului;
hcond inaltimea de prindere a conduct. in clema pe stalp masurata de la nivelul incastrarii stalpului;
A (m) - deschiderea medie a deschiderilor adiacente stalpului.;
1.1.1. CARACTERISTICILE TEHNICE ALE ELEMENTELOR CARE INTERVIN IN

BREVIARUL DE CALCUL.
1.1.1.1. Caracteristicile tehnice ale conductoarelor care intervin in breviarul de calcul:
- T2X 95+3x95+2x25 mm2 - PROPUS;
- fibra optica (FO 12) si/sau retea de cablu de televiziune coaxial (Ca.Tv. tip RG 11), respectiv cablu de
televiziune coaxial pentru bransament abonati (Ca.Tv. tip RG 6) - EXISTENTE,
sunt prezentate in Tabelul 1.
1.1.1.2. Stalpii LEA JT.
Caracteristicile principale ale stalpilor LEA JT sunt prezentate in Tabelul 7.
1.2 CONDITII CLIMATO - METEOROLOGICE.

Zona pentru care se face calculul mecanic al stalpilor LEA JT aferenta PTA Govora Sat din com. Mihaesti,
jud. Valcea face parte din zona climato-meteorologica B, tipul de amplasament 2 (cf. STAS 10101/20-90).
La determinarea incarcarilor de calcul pentru calculul mecanic al LEA pentru zona climato-meteorologica B,
amplasament 2, se vor considera valorile prevazute in tabelele 1,2,3,4 (din NTE 003/04/2000), care sunt
prezentate in Tabelul 1.
1.3. CONDUCTOARE.
1.3.1 INCARCARI UNITARE NORMATE PE CONDUCTOARE.
Conform NTE 003/04/2000, avem:
1. Incarcari unitare normate provenite din masa proprie a fasciculului de conductoare:
g1n = gc (daN/m), unde:
gc greutatea fasciculului de conductoare (daN/m).
2. Incarcari unitare normate provenite din masa depunerii de chiciura pe fasciculul de conductoare:
g2n = * bch * ch * (bch * ch + dc) * ch * 10-3 (daN/m), unde :
dc diametrul echivalent al fasciculului de conductoare (mm).
3. Incarcari unitare normate provenite din masa totala (proprie si a depunerii de chiciura) pe fasciculul de
conductoare:
g3n = g1n + g2n (daN/m).
4. Incarcari unitare normate provenite din presiunea data de vant pe fasciculul de conductoare neacoperit cu
chiciura:
g4n = ctc * v * pv.max * dc * 10-3 (daN/m)
5. Incarcari unitare normate provenite din presiunea data de vant pe fasciculul de conductoare acoperit cu
chiciura:
g5n = ctc.ch * v * pv.ch * (dc + 2 * bch * ch) * 10-3 (daN/m)
6. Incarcari unitare normate provenite din incarcarea totala pe fasciculul de conductoare in conditiile vantului
maxim:
g6n = (g21n+ g 24n). (daN/m)
Proiectant:SCS.E.OlteniaSA MemoriuCALCULMECANICSTALPI Faza:PT+CSProiectnr.499/2016
7. Incarcari unitare normate provenite din incarcarea totala pe fasciculul de conductoare in conditiile de vant
si chiciura:
g7n = (g23n+ g25n). (daN/m)
Inlocuind in formulele anterioare valorile din Tabelul 1, vom avea incarcarile unitare normate pe
conductoarele prezentate in Tabelul 2:
1.3.2 INCARCARI UNITARE DE CALCUL PE CONDUCTOARE.

Incarcarile unitare de calcul se obtin prin inmultirea incarcarilor unitare normate (Tabelul 2) cu coeficientul
partial de siguranta.
1. Incarcari de calcul provenite din masa proprie a fasciculului de conductoare:
g1c = n* g1n (daN/m), unde:
n = 1,1 - coeficientul partial de siguranta pentru dimensionarea elementelor LEA
(NTE 003/04/2000);
g1n incarcarea unitara normata provenita din masa proprie a fasciculului de
conductoare (daN/m).
2. Incarcari de calcul provenite din masa depunerii de chiciura pe fasciculul de conductoare:
g2c = n * g2n (daN/m), unde :
(NTE 003/04/2000);
3. Incarcari de calcul provenite din masa totala (proprie si a depunerii de chiciura) pe fasciculul de
conductoare:
g3c = g1c + g2c (daN/m).
4. Incarcari de calcul provenite din presiunea data de vant pe fasciculul de conductoare neacoperit cu
chiciura:
g4c = n * g4n (daN/m), unde:
n = 1,3 coef. partial de siguranta pentru dimensionarea elementelor LEA (NTE 003/04/2000).
5. Incarcari de calcul provenite din presiunea data de vant pe fasciculul de conductoare acoperit cu chiciura:
g5c = n * g5n (daN/m), unde:
n = 1,3 coef. partial de siguranta pentru dimensionarea elementelor LEA (NTE 003/04/2000).
6. Incarcari de calcul provenite din incarcarea totala pe fasciculul de conductoare in conditiile vantului
maxim:
g6c = (g21c+ g 24c). (daN/m)
7. Incarcari de calcul provenite din incarcarea totala pe fasciculul de conductoare in conditiile de vant si
chiciura:
g7c = (g23c+ g25c). (daN/m)
Inlocuind in formulele anterioare valorile din Tabelul 2, vom avea incarcarile unitare de calcul pe
conductoare prezentate in Tabelul 2.
1.3.3 INCARCARI SPECIFICE NORMATE SI DE CALCUL.

Incarcarile specifice normate si de calcul se obtin din incarcarile unitare normate si de calcul (Tabelul 2),
impartite la sectiunea reala a conductorului.
- Incarcari specifice normate: - Incarcari specifice de calcul:
1,n = g1,n / Sc (daN/m*mm2) 1,c = g1,c / Sc (daN/m*mm2)
2
3,n = g3,n / Sc (daN/m*mm ) 3,c = g3,c / Sc (daN/m*mm2)
2
2
2
Inlocuind in formulele anterioare valorile din Tabelul 1 si Tabelul 2, vom avea incarcarile specifice
normate si de calcul pe conductoare prezentate in Tabelul 3.
1.3.4. STABILIREA TRACTIUNILOR IN CONDUCTOARE, SAGETII SI PUNCTELOR DE PRINDERE

A CONDUCTOARELOR IN CLEMA PE STALPI.
Se vor determina, pentru zona climato-meteorologica B - amplasament 2, la diferite ipoteze de stare (conform
NTE 003/04/2000), la deschiderea medie A (m), tractiunile orizontale in clema de prindere pe stalp, sageata
maxima si punctele de prindere in clema pe stalp a conductoarelor :
- T2X 95+3x95+2x25 mm2 - PROPUS;
televiziune coaxial pentru bransament abonati (Ca.Tv. tip RG 6) - EXISTENTE.
1.3.5. STABILIREA TRACTIUNILOR IN CONDUCTOARE, SAGETII SI PUNCTELOR DE PRINDERE

A CONDUCTOARELOR IN CLEMA PE STALPI.
Se vor determina, pentru zona climato-meteorologica B - amplasament 2, la diferite ipoteze de stare (conform
NTE 003/04/2000), la deschiderea medie A (m), tractiunile orizontale in clema de prindere pe stalp, sageata
maxima si punctele de prindere in clema pe stalp a conductoarelor electrice :
- T2X 95+3x95+2x25 mm2 - PROPUS;
DESCHIDEREA LIMITA (CRITICA).
Calculul mecanic al conductoarelor se efectueaza dupa metoda la stari limita (critice), in care rezistentele de
calcul sunt stabilite in procente din rezistenta de rupere calculata a conductorului (Prc).
Prin calcul se urmareste ca rezistenta mecanica de calcul sa nu fie depasita cu mai mult de 5% in
punctele de prindere ale conductorului in cleme, la diferite ipoteze (stari) de functionare.
Rezistenta de rupere specifica calculata a conductorului este:
Prc = 0,95 * Tr / Sc (daN/mm2), unde:
Tr - tractiunea de rupere a conductorului (daN) ;
Sc sectiunea reala a conductorului (mm2).
Calculul tractiunilor la alte stari decit cele de dimensionare :

- T2X 95+3x95+2x25 mm2 - PROPUS;
se va face cu ajutorul ecuatiei de stare, aplicindu-se metoda cu module de elasticitate initial si final egale.
Sagetile de montaj se calculeaza cu valori ale incarcarilor si tractiunilor normate, pornindu-se de la incarcarile
de calcul (g7c si g1c) si valoarea maxima a rezistentei de calcul admisa (Prc) ca ipoteza de dimensionare.
Sageata maxima se calculeaza in ipoteza coresp. temperaturii maxime sau ipoteza incarcare cu chiciura.
Deschiderea critica (Acr) este o marime teoretica care da posibilitatea sa se deduca care din urmatoarele trei
stari produce tractiunea cea mai mare in conductor.
Se vor verifica urmatoarele ipoteze de dimensionare:

1) starea de solicitare maxima, aparuta in ipoteza vant simultan cu chiciura (temperatura de formare a
chiciurii (-5 C), vant simultan cu chiciura si depuneri de chiciura pe elementele componente ale liniei), cu
incarcarea g7c, pentru care valoarea maxima a rezistentei de calcul va fi:
Pmax(-5C+ch+v) = k1 max * Prc;
2) starea de temperatura minima (-30 C, vantul si chiciura lipsesc), cu incarcarea g 1c, pentru care valoarea
maxima a rezistentei de calcul va fi : Pmax(-30C) = k2 max * Prc;
3) starea de solicitare de fiecare zi , corespunzatoare ipotezei de temperatura medie (de fiecare zi
temperatura medie (+15C, vantul si chiciura lipsesc), cu incarcarea g 1c, pentru care valoarea maxima a
rezistentei de calcul va fi : Pmax(+15C) = k3 max * Prc.
Coeficientii partiali de siguranta.
Coeficientii partiali de siguranta au urmatoarele valori maxime (cf. Ip 8/97):
k1 max = 0,67 ; k2 max = 0,44 ; k3 max = 0,18.
Coeficientii partiali de siguranta : 0,67 la -5 C+ch+v, 0,44 la -30 C si 0,18 la +15C au rezultat din
coeficientii de tractiune definiti de normativul PE 104/93, corectati datorita diferentelor de temperatura intre
starile de dimensionare si starea in care este definita rezistenta de rupere.
Eforturile care apar in conductor nu trebuie sa fie mai mari decit eforturile admise de celelalte elemente
(stalpi, armaturi, clema de tractiune, etc). In cazul in care eforturile in conductoare sunt mai mari, se recurge la
micsorarea tractiunii in conductor, prin alegerea unor coeficienti partiali de siguranta mai mici.
A. CONDUCTOARE.
1.3.5.1.A. DESCHIDEREA LIMITA - Acr. (CRITICA).
Calculul numeric al deschiderii limita Acr. (critica) este dat in Tabelul 4.
Rezistenta specifica de rupere calculata a conductorului (Tabelul 1) este:
Prc = 0,95 * Tr / Sc (daN/mm2), unde:
Tr (daN) - tractiunea de rupere a conductorului.
Verificarea starilor critice (Tabelul 4):
starea 1 Pmax(-5C+ch+v) = k1 max * Prc (daN/mm2);
starea 2 Pmax(-30C) = k2 max * Prc (daN/mm2);
starea 3 Pmax(+15C) = k3 max * Prc (daN/mm2).
In calculele efectuate este necesar sa se determine eforturile in cele trei stari critice pentru a se verifica daca
ele nu depasesc eforturile maxime prescrise de norme la starea respectiva.
Pentru aceasta, admitindu-se una din stari ca stare initiala, se calculeaza eforturile in celelalte doua stari limita.
Eforturile astfel obtinute nu trebuie sa depaseasca valorile prescrise pentru starea de calcul.
Pentru o linie cu un conductor dat si o deschidere medie cunoscuta (A (m) -corespunzatoare deschidelor
maxime din reteaua studiata), starea critica cea mai defavorabila se alege ca stare initiala. Aceasta se poate
obtine prin compararea deschiderii liniei considerate cu trei marimi caracteristice denumite deschideri critice.
Deschiderile critice se obtin din ecuatia de stare (prezentata in subcapitolul urmator) corespunzatoare starilor
critice analizate.
Pentru usurinta scrierii relatiilor am notat (Tabelul 4):

P1 = Pmax(-5C+ch+v) T1 = T(-5C+ch+v) = -5 (C) temperatura de formare a chiciurii;
P2 = Pmax(-30C) T2 = T(-30C) = -30 ( C) temperatura minima a aerului;
P3 = Pmax(+15C T3 = T(+15C = +15 (C) - temperatura medie a aerului.
Inlocuind in formulele urmatoare de determinare a deschiderilor critice (Tabelul 8), avem:
Acr(1-2) = { 24 / Ec * [ P1 P2 + c * Ec * (T1 T2) ] / [ (7c/P1)2 (1c/P2)2 ] }
Acr(1-3) = { 24 / Ec * [ P1 P3 + c * Ec * (T1 T3) ] / [ (7c/P1)2 (1c/P3)2 ] }
Acr(2-3) = { 24 / Ec * [ P2 P3 + c * Ec * (T2 T3) ] / [ (1c/P2)2 (1c/P3)2 ] }.
Notam cu q sarcina relativa:
q = 7c / 1c
si cu qcr sarcina relativa critica:
qcr = P1 / P2 * { (c * Ec * A + B) / [c * Ec * (T3 - T2) + P3 P2] }, unde:
A = T3 T1 + P2 / P3 * (T1 T2)
B = P3 P1 + (P2 / P3)2 * (P1 P2)
Stabilirea starii de dimensionare. Tabelul 1a

SARCINA DIMENSIONEAZA
RELATIVA DESCHIDEREA MEDIE (A) P T
A<Acr(1-2) P2 -30C
q> qcr A>Acr(1-2) P1 -5 C
Acr(2-3) = imaginar P3 +15 C
q< qcr A<Acr(2-3) P2 -30 C
A<Acr(1-2) Acr(2-3) >0
A>Acr(2-3) P3 +15 C
sau Acr(1-3) = imaginar P3 +15 C
A<Acr(1-3) P3 +15 C
qcr = imaginar A>Acr(1-2) Acr(1-3) >0
A>Acr(1-3) P1 -5 C
2
Din tabel 2 se determina starea de dimensionare (P (daN/mm ), T ( C)).
Starea care dimensioneaza este prezentata in Tabelul 4.
1.3.5.2.A. DETERMINAREA TRACTIUNILOR ORIZONTALE DATE DE CONDUCTOARE.

Calculul numeric al tractiunilor orizontale date de conductoare in clema, pentru toate starile de dimensionare,
este dat in Tabelul 5.
Tractiunea specifica orizontala de calcul (Po) se determina cu relatia:

Pom2 * (2 + h2 / A2) - Pom * (2 * Pm h * mc) + A2 * mc2 / 4 = 0, unde:
m - starea care dimensioneaza;
h = 0 - denivelarea (m);
A deschiderea de calcul (m);
mc (daN/m*mm2) - incarcarea de calcul (corespunzatoare starii de dimensionare).
Rezulta: 8 * Pom2 - 8 * Pom + A2 * mc2 = 0
Se va determina tractiunea specifica orizontala de calcul la starea de dimensionare (Tabelul 5).
Ecuatia de stare.
Pentru determinarea tractiunilor specifice in conductor la diferite temperaturi, se utilizeaza ecuatia de stare:
Pon A2 * n,n2 * Ec / (24 * Pon2) = Pom A2 * m,c2 * Ec / (24 * Pom2 ) - c * Ec * (Tn Tm),
unde:
m - starea care dimensioneaza;
n - starea corespunzatoare unei valori a temperaturii pentru care se calculeaza Pon;
Pom - componenta orizontala a tractiunii specifice la starea care dimensioneaza, starea m (daN/mm 2);
Pon - tractiunea orizontala specifica la starea Tn (daN/mm 2);
Tn - temperatura starii pentru care se determina Pn si care ia diferite valori intre -30 C
si +40 C (C);
Tm - temperatura starii de referinta (C);
A (m) - deschiderea medie;
Ec (daN/mm2) - modulul de elasticitate;
c (C-1) - coficientul de dilatare lineara;
mc (daN/m*mm2) - incarcari de calcul (corespunzatoare starii de dimensionare).
Notam :
Y(stare) = A2 * n,n2 * Ec / 24 ;
Z (stare dimens.) = Pom A2 * m,c2 * Ec / (24 * Pom2 ) - c * Ec * (Tn Tm).
Rezulta : Pon - Y(stare) / Pon2 - Z (stare dimens.) = 0 (calculele sunt prezentate in Tabelul 5).
Coeficientii de siguranta reali (de calcul) ai conductorului la diferite stari de montaj se calculeaza prin
raportarea rezistentei de calcul (la clema) la acea stare, la rezistenta de rupere a conductorului.
Coeficientii de siguranta (de calcul) reali pentru cele trei stari (la -30 C, -5 C + ch + v si +15 C) sunt:
Ksig (--5 C +ch.+v.) = Pc (-5 C +ch.+v.) / Prc < 0,67.
Ksig (-30 C) = Pc (-30 C) / Prc < 0,44.
Ksig (+15 C) = Pc (+15 C) / Prc < 0,18. (calculele sunt prezentate in Tabelul 5).
1.3.5.3.A. DETERMINAREA SAGETII CONDUCTOARELOR.

Sageata maxima se calculeaza in ipoteza corespunzatoare temperaturii maxime (temperatura maxima (+40
C), vantul si chiciura lipsesc) sau in ipoteza incarcare cu chiciura (temperatura de formare a chiciurii (-5 C) si
depuneri de chiciura pe elementele componente ale liniei, vantul lipseste).
Sageata conductorului este data de relatia:
f = A2 * n / (8 * Pn) (m), unde:
A - deschiderea medie;
Pn - tractiunea orizontala specifica la starea Tn (daN/mm 2 );
n - incarcarea specifica normata aferenta starii n (daN/mm 2 ).
f(+40 C) = A2 * 1n / (8 * P(+40 C)) (m);
f(-5 C + ch) = A2 * 3n / (8 * P(-5 C + ch)) (m).
Pentru a ne verifica ca am calculat corect valorile sagetilor, se va calcula temperatura critica astfel:
Tcr = T1 + P(-5 C + ch) * 1 / (c * Ec) * (1 - 1n / 3n) (C)
- daca Tcr < 40 C, sageata maxima apare in cazul temperaturii maxime (+40 C);
- daca Tcr > 40 C, sageata maxima apare in cazul sarcinilor specifice maxime(-5 C+ch).
Astfel, s-au calculat sagetile:

- T2X 95+3x95+2x25 mm2 - PROPUS;

care sunt prezentate in Tabelul 6.
1.3.6. INCARCARI TOTALE DE CALCUL PE CONDUCTOARE.

Pe baza incarcarilor unitare de calcul , se calculeaza incarcarile pe conductoare.
1.3.6.1. Incarcari de calcul orizontale.

1.3.6.1.1. Ipoteza vant maxim:
Fc = g4c * av * sin2 (daN), unde:
Fc incarcarea de calcul orizontala in ipoteza vant maxim (daN);
g4c (daN/m) - incarcarea de calcul a conductorului in ipoteza vant maxim;
av (m )- deschiderea la incarcari din vant;
unghiul dintre directia vantului si axul liniei ();
Observatie: Momentul mecanic incovoietor total la incastrare stalp dat de vant pe conductoare insumat cu
momentul dat de tractiunea orizontala a conductoarelor in clema pe stalp este maxim pentru unghiul
deschiderilor adiacente 2 minim si unghiul dintre directia vantului si axul liniei = 2/2.
Fc actioneaza orizontal in directia vantului, in punctul de prindere al conductorului in clema pe stalp, la
inaltimea hc (conform Tabelul 8).
5.3.5.1.2. Ipoteza vant simultan cu chiciura:

Fch.c = g5c * av * sin2 (daN), unde:
Fch.c incarcarea de calcul orizontala in ipoteza vant simultan cu chiciura (daN);
g5c (daN/m) - incarcarea de calcul a conductorului in ipoteza vant simultan cu chiciura;
av (m) - deschiderea la incarcari din vant;
unghiul dintre directia vantului si axul liniei ();
Observatie: Momentul mecanic incovoietor total la incastrare stalp dat de vant pe conductoare insumat cu
momentul dat de tractiunea orizontala a conductoarelor in clema pe stalp este maxim pentru unghiul
deschiderilor adiacente 2 minim si unghiul dintre directia vantului si axul liniei = 2/2.
Fch.c actioneaza orizontal in directia vantului, in punctul de prindere al conductorului in clema pe stalp, la
inaltimea hc (conform Tabelul 8).
1.3.5.2. Incarcari de calcul verticale (greutate).

1.3.5.2.1. Ipoteza temperatura medie:
Gc = g1c * ag (daN), unde:
ag (m) deschiderea la incarcari verticale;
g1c (daN/m) - incarcarea de calcul provenita din masa proprie a conductorului.
Gch.c actioneaza vertical, in punctul de prindere al conductorului in clema pe stalp,
la inaltimea hc (conform Tabelul 8).
1.3.5.2.2. Ipoteza incarcare cu chiciura:
Gch.c = g3c * ag (daN), unde:
ag (m) deschiderea la incarcari verticale;
g3c (daN/m) - incarcarea de calcul provenita din masa proprie a conductorului si a
depunerii de chiciura pe conductor.
Gc actioneaza vertical, in punctul de prindere al conductorului in clema pe stalp,
la inaltimea hc (conform Tabelul 8).
Momentul mecanic dat de incarcarile din vant orizontale ale conductoarelor la incastrare stalp este :
M inc.vant cond. = (i=1n) Fn.c.i * hcond.i,
unde : n nr. de conductoare;
Fn.c.i incarcarea de calcul orizontala in ipoteza m;
hcond.i inaltimea de prindere a cond. pe stalp ((conform Tabelul 8).
1.3.6. INCARCARI DE CALCUL DATORATE TRACTIUNII CONDUCTOARELOR.

Incarcarea datorata tractiunii din conductoare (T c) se determina pe baza tractiunii specifice orizontale de
calcul (Pc.n) si sectiunii reale a conductoarelor (Sc):
Tnc = Pc.n * Sc (daN), unde:
Tnc - incarcarea de calcul datorata tractiunii din conductoare in ipoteza n (daN);

Pc.n tractiunea specifica orizontala de calcul determinata in ipoteza n (daN/mm 2);
Conform NTE 003/04/2000, tractiunea specifica orizontala (P c.n) se calculeaza in conditiile (ipoteza vant
simultan cu chiciura (incarcari maxime): temperatura de formare a chiciurii, vant simultan cu chiciura si
depuneri de chiciura pe elementele componente ale liniei).
Astfel: Pc.n = P(-5 C + ch + v)c .
Se vor determina:
1.3.6.1. Tractiunile orizontale (Trez (-5 C +ch + v) c), in conductoare, corespunzatoare temperaturii de formare a
chiciurii, vant simultan cu depuneri de chiciura pe elementele componente ale liniei , actionind in directia
bisectoarei unghiului liniei - pentru legatura conductoarelor de sustinere si intindere in colt si in directia axului
liniei - pentru legatura conductoarelor de intindere in aliniament si terminala.
T(-5 C +ch + v) c = P(-5 C + ch + v)c * Sc
Pentru legatura terminala avem :
Trez(-5 C +ch + v) c = T(-5 C +ch + v) c
Pentru legatura de intindere in colt avem :
Trez(-5 C +ch + v) c = 2 * T(-5 C +ch + v) c * cos , unde:
- T(-5 C +ch + v) c - tractiunea orizontala in conductor corespunzatoare temperaturii de formare a chiciurii, vant
simultan cu depuneri de chiciura pe elementele componente ale liniei, actionind in directia axului liniei;
- P(-5 C +ch + v) c - tractiunea orizontala specifica in conductor corespunzatoare temperaturii
de formare a chiciurii, vant simultan cu depuneri de chiciura pe elementele
componente ale liniei ,actionind in directia axului liniei;
- 2 unghiul liniei.
Incarcarea datorita tractiunii din conductor se aplica in punctul de prindere a conductorului la stalp (h c -
conform Tabelul 8 si subcap. 1.3.4.4) si se considera ca actioneaza in directia conductorului.
Momentul mecanic incovoietor la incastrare stalp dat de tractiunea din conductoare pe stalpi este:
M inc.tract.cond. = (i=1n) Trez.i * hcond.i, unde:
n nr. de conductoare;
hcond.i inaltimea de prindere a conductorului pe stalp (Tabelul 8 si subcap. 1.3.4.4).
Trez.i tractiunea orizontala in conductor in ipoteza m;
1.4 CONSOLE SI IZOLATOARE.

1.4.1 INCARCARI PE CONSOLE SI IZOLATOARE.
Actiunea vantului si chiciurii asupra armaturilor, consolelor si izolatoarelor produce eforturi mult mai mici
decit cele pe conductoare sau stalpi; aceste eforturi se pot neglija (cf. NTE 003/04/2000)
1.5 CONDITII DE MONTAJ.

1.5.1 INCARCARI NORMATE SI DE CALCUL DATORITA CONDITIILOR DE MONTAJ.
Pentru toti stalpii se va considera o incarcare normata suplimentara provenita din greutatea montorului si a
dispozitivelor de montaj. Se va considera incarcarea suplimentara normata Gs n = 100 (daN), actionind vertical
in punctul de prindere al dispozitivelor de montaj (aproximativ acelasi cu punctul de prindere al conductorului
pe stalp).
Incarcarea suplimentara de calcul provenita din greutatea montorului si a dispozitivelor de montaj pe directia
orizontala se considera:
Gsc = n * Gsn = 1,3 * 100 = 130 (daN);
n coef. partial de siguranta pentru dimensionarea elementelor LEA (NTE 003/04/2000);
1.6 STALPI.
Din punct de vedere al functiei in retea, stalpii pot fi de sustinere in aliniament sau in colt, de intindere in
aliniament sau in colt, de derivatie si in montaj terminal.
Studiul de rezistenta mecanica a stalpilor se face pe baza incarcarilor de calcul in regim normal de functionare
tinindu-se seama de tipul functional si constructiv si diferite ipoteze de incarcare.
1.6.1 INCARCARI DE CALCUL PE STALPI .
1.6.1.1.A Incarcari de calcul orizontale.
1.6.1.1.1 Ipoteza vant maxim:
Fst.c = n * cts * v * pv.max * Ast (daN), unde:
n = 1,3 coef. partial de siguranta pentru dimensionarea elementelor LEA (NTE 003/04/2000);
cts = 0,7 coeficientul aerodinamic pentru stalpii cu sectiune circulara;
cts = 1,4 coeficientul aerodinamic pentru stalpii cu suprafete plane;
Ast suprafata stalpului expusa vantului.
v - coeficientul de corectie a vitezei vantului la rafala;
pv.max (daN/m2) - presiunea dinamica de baza la vant maxim fara chiciura la inaltimea
de 10 m deasupra terenului (corespunzatoare vitezei mediate pe doua minute).
Ast (m2) = Hst.ext * (dinc + dv)/2 ;
dinc = dv + (db - dv ) * Hst.ext / Hst, unde:
db - dimensiunea stalpului la baza, perpendiculara pe directia vantului (Tabelul 7);
Hst.ext inaltimea stalpului de la incastrare (Tabelul 7).
Fst.c actioneaza orizontal pe stalp in directia vantului la inaltimea Hg.st, de la sol (conform Tabelul 7).
Hg.st = (Hst Hinc) / 3 * (dinc+ 2*dv) / (dinc+ dv ), unde:
- Hst(m) inaltimea stalpului (Tabelul 7);
- Hinc(m) adincimea de incastrare a stalpului in fundatie (Tabelul 7);
- dinc(m) dimensiunea stalpului la sectiunea de incastrare, perpendiculara pe directia
vantului (Tabelul 7);
- dv(m) dimensiunea stalpului la virf, perpendiculara pe directia vantului (Tabelul 7).
1.6.1.1.2 Ipoteza incarcare cu chiciura:
Fst.ch.c = n * cts * v * pv.ch * (Ast * cst.ch) (daN), unde:
(NTE 003/04/2000);
cst.ch coeficient de majorare a suprafetei stalpului datorita depunerilor de chiciura:
cst.ch = 0,7 pt. stalpi cu sectiune circulara;
cst.ch = 1,5 pt. stalpi cu alveole;
pv.ch (daN/m2) - presiunea dinamica de baza la vant simultan cu chiciura la inaltimea de
10 m deasupra terenului (corespunzatoare vitezei mediate pe doua minute).
Fst.ch.c actioneaza orizontal pe stalp in directia vantului la inaltimea Hg.st de la sol (conform Tabelul 7).
1.6.1.2 Incarcari de calcul verticale (greutate).

Incarcarile verticale (greutatea) date de conductoare si stalpi la difrerite stari se calculeaza pina la un punct
doar cu caracter informativ deoarece rezultanta fortelor de compresiune date de acestea este mult inferioara
(neglijabila) fortei de compresiune (prabusire pe verticala) admisibila a stalpului.
Momentul incovoietor la stalpi este determinat si de tractiunile orizontale din conductoare, corespunzatoare
temperaturii si incarcarilor de calcul (nc) date de masa proprie si suprasarcinile exterioare.
1.6.1.2.1 Incarcari de calcul provenite din masa stalpilor fara depunere de chiciura:
Gstc = n * Gst (daN), unde:
Gst masa stalpului (daN);
n = 1,1 - coeficientul partial de siguranta pentru dimensionarea elementelor LEA (NTE 003/04/2000).
Gstc actioneaza vertical pe stalp la inaltimea Hg.st de la sol si are valorile din Tabelul 7.
1.6.1.2.2 Incarcari de calcul provenite din masa stalpilor cu depunere de chiciura:
Gst.chc. = n * 1.1 * Gst (daN), unde:
n = 1,8 coef. partial de siguranta pentru dimensionarea elementelor LEA (NTE 003/04/2000);
1,1 coeficientul de majorare a greutatii datorita depunerilor de chiciura;
Gst greutatea stalpului (daN).
Gst.chc. actioneaza vertical pe stalp la inaltimea Hg.st de la sol.
Momentul mecanic la incastrare stalp (M inc.vant.st) dat de fortele orizontale din vant pe stalp in ipoteza vant
maxim si vant cu chiciura este:
Minc.vant.st = (i=1n) Fst. c..i * Hg.st (daNm),
unde: Fst.c - forta orizontala data de vant pe stalp (daN).
Caracteristicile stalpilor existenti in studiul de coexistenta si calculul incarcarilor sunt prezentate in
Tabelul 7.
1.6.2. LAMPA DE ILUMINAT.

Stalpii studiati sunt echipati si cu lampi de iluminat tip PVB 9C 250W, cu urmatoarele
caracteristici :
- forta greutate lampa + cirja: Gl = 4.8 (daN) ;
- forta greutate lampa + cirja, cu chiciura: Gl ch. = 6.2 (daN) ;
- unghiul de inclinare: = 45 ;
- lungime lampa + cirja: Ll = 0,8 (m);
- suprafata maxima expusa la vant : SL = 0,18 (m2) ;
- inaltimea de prindere a lampii pe stalp : Hl = 7,5 (m).
1.6.2.1 Incarcari de calcul orizontale.

1.6.2.1.1 Ipoteza vant maxim:
Fl = n * cts * v * pv.max * SL * cos = 1,85 (daN), unde:
n = 1,3 -coeficientul partial de siguranta pentru dimensionarea elementelor LEA
(tabel5 - PE106/2003);
cts = 0,7 coeficientul aerodinamic;
SL suprafata lampii expusa vantului.
v= 0,4 - coeficientul de corectie a vitezei vantului la rafala;
pv.max = 42 (daN/m2) - presiunea dinamica de baza la vant maxim fara chiciura la
inaltimea de 10 m deasupra terenului (corespunzatoare vitezei mediate pe doua minute).
FL actioneaza orizontal pe stalp in directia vantului la inaltimea Hl 10 m de la sol, astfel momentul mecanic
incovoietor la incastrare stalp dat de vant pe lampa este :
Mvant.lampa = Fl * Hl = 14.6 (daNm).
Momentul mecanic incovoietor dat de lampa la incastrare stalp reprezinta suma momentului mecanic dat de
vant pe lampa si de greutatea lampii:
Mlampa.vant = Mvant.lampa + Gl * Hl * cos = 18,5 + 25,5 = 44 daNm
1.6.2.1.2 Ipoteza incarcare cu chiciura:

Fl.c = n * cts * v * pv.ch * (SL * cl.ch) = 0,688 (daN), unde:
n = 1,3 coef. partial de siguranta pentru dimens. elementelor LEA (tabel 5 PE106/2003);
Cl.ch = 0,7 coeficient de majorare a suprafetei lampii datorita depunerilor de chiciura:
pv.ch = 15 (daN/m2) - presiunea dinamica de baza la vant simultan cu chiciura la inaltimea
de 10 m deasupra terenului (corespunzatoare vitezei mediate pe doua minute).
FL.ch actioneaza orizontal pe stalp in directia vantului la inaltimea Hl 10 m de la sol, astfel momentul mecanic
incovoietor la incastrare stalp dat de vant pe lampa este :
Mvant.ch.lampa = Fl.ch * Hl (daNm).
Momentul mecanic incovoietor dat de lampa la incastrare stalp reprezinta suma momentului mecanic dat de
vant pe lampa si de greutatea lampii:
Mlampa.ch = Mvant.ch.lampa + Gl.ch * Hl * cos = 68,2 daNm
1.6.3. DOMENIILE DE CAPABILITATE ALE STALPILOR.

1.6.3.1. DESCHIDEREA MAXIMA LA VANT (Av).
Deschiderea maxima la vant reprezinta deschiderea limitata de actiunea fortelor orizontale date de vant care
actioneaza asupra conductoarelor, lampilor si stalpului.
Deschiderea maxima la vant se calculeaza in ipoteza temperatura medie cu vant maxim, respectiv 5 C +
chiciura + vant si va dimensiona valoarea minima dintre cele doua deschideri.
Av = min(Av1, Av2) (m),
unde : Av - deschiderea maxima la vant;
Av1 - deschiderea maxima la vant in ipoteza temperatura medie cu vant maxim;
Av2 - deschiderea maxima la vant in ipoteza 5 C + chiciura + vant.
Av1= (Mexpl.stalp - M inc.vant cond. - Minc.vant.st - Mlampa.st) / g4c * (i=1n) hcond.i,
Av2= (Mexpl.stalp - M inc.vant cond. - Minc.vant.st - Mlampa.st) / g5c * (i=1n) hcond.i, unde :
Mexpl.stalp(daNm) momentul de exploatare de calcul al stalpului la nivelul incastrarii (Tabelul 8);
Minc.vant.cond(daNm) momentul incov. dat de vant pe conductoare la incastr. stalp (cap. 1.3.5) ;
Minc.vant.st(daNm) momentul incov. dat de vant pe stalp (Tabelul 7) ;

Minc. lampa.st(daNm) momentul incov. dat de vant pe lampa de iluminat (subcap. 1.6.2.) ;
g4c (daN) - incarcari de calcul provenite din presiunea data de vant pe fasciculul de
conductoare neacoperit cu chiciura (Tabelul 4);
g5c (daN) - incarcari de calcul provenite din presiunea data de vant pe fasciculul de
conductoare acoperit cu chiciura (Tabelul 2);
hcond.i(m) - inaltimea de prindere a conductorului i in clema pe stalp (cap. 1.3.4.4).
Calculul numeric al deschiderilor maxime la vant (Av1 si Av2) sunt prezentate in Tabelul 8.
1.6.3.2. UNGHIUL MINIM ADMISIBIL DE COLT.

Unghiul minim de colt (2) se determ in ipoteza de solicitare maxima -5 C + chiciura + vant cu urm. formula :
2 = arccos (Mexpl.stalp - M inc.vant cond.- Minc.vant.st - Mlampa.st) / 2*(i=1n) T(-5 C +ch + v) c * hcond.i,
unde : T(-5 C +ch + v) c - tractiunea orizontala in conductor corespunzatoare temperaturii de
formare a chiciurii, vant simultan cu depuneri de chiciura pe elementele
componente ale liniei, actionind in directia axului liniei (cap. 5.3.6.).
Calculul numeric al unghiului minim admisibil de colt (2) este prezentat in Tabelul 8.
1.6.3.3. MOMENTUL MECANIC REZULTANT LA LEGATURILE TERMINALE.

Pentru determinarea rezultatului rezistentei mecanice pentru legatura terminala, se compara momentul
mecanic la incastrare stalp rezultat in urma exploatarii (M inc.tract.cond. + M inc.vant cond. + Minc.vant.st + Mlampa.st, notat
Mexpl.stalp.) cu momentul de exploatare de calcul al stalpului la nivelul incastrarii (Mexpl.stalp.N).
Daca : Mexpl.stalp > M inc.tract.cond. + M inc.vant cond. + Minc.vant.st + Mlampa.st,
rezulta ca legatura este admisa ;
Mexpl.stalp < M inc.tract.cond. + M inc.vant cond. + Minc.vant.st + Mlampa.st,
rezulta ca legatura este respinsa.
Deschiderile maxime la vant in ipoteza temperatura medie cu vant maxim (A v1), respectiv
5C+chiciura+vant (Av2) si unghiul minim admisibil de colt (2) se determina Tabelul 8.
2. CONCLUZII.
La studiul de rezistenta mecanica a stalpilor existenti ai LEA JT aferenta PTA Govora Sat existent cu
conductoare T2X 95+3x95+2x25 mm2 PROPUSE si cablu de telecomunicatii fibra optica (FO 12) si/sau
retea de cablu de televiziune coaxial (Ca.Tv. tip RG 11), respectiv cablu de televiziune coaxial pentru
bransament abonati pe stalpii intermediari de bransament tip SE4 (Ca.Tv. tip RG 11) - EXISTENTE, prin
efectuarea releveului LEA JT studiata si din calculele de rezistenta mecanica a stalpilor la incarcarile
suplimentare date de conductoarele LEA JT propuse, s-a constatat ca se pot monta conductoarele T2X
95+3x95+2x25 mm2 PROIECTATE pe cei 3 stalpi studiati aferenti proiectului faza PT+CS pentru ca
momentele mecanice de exploatare ale stalpilor nu sunt depasite prin montarea suplimentara a conductoarelor
T2X pe acestia, iar toti cei 3 stalpi studiati se prezinta in stare buna de functionare (nu sunt inclinati, fisurati
sau degradati) cf. caracterizarii din penultima coloana a Tabelului 8.
Nota.
1. Calculul de rezistenta mecanica a stalpilor LEA JT s-a facut pentru configuratia retelei cu conductoarele si
stalpii noi proiectati (in situatia proiectata);
2. La calculul de rezistenta mecanica a stalpilor existenti LEA JT s-a luat in calcul uzura stalpilor din viitor
(20%) si asigurarea suplimentara a unei rezerve a momentului la incastrare stalp de minim 20% din momentul
de exploatare normat la incastrare stalp aferent stalpilor LEA JT la momentul PIF (cf. Politicilor CEZ).
Proiectant,
ing. Istrate Emil

Memoriu Calc. Mec. Stalpi

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Memoriu Calc. Mec. Stalpi

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Proiectant:SCS.E.OlteniaSA MemoriuCALCULMECANICSTALPI Faza:PT+CSProiectnr.

MEMORIU CALCUL MECANIC STALPI

CAP. 1. BREVIAR DE CALCUL

1.1.1. CARACTERISTICILE TEHNICE ALE ELEMENTELOR CARE INTERVIN IN

1.2 CONDITII CLIMATO - METEOROLOGICE.

1.3.2 INCARCARI UNITARE DE CALCUL PE CONDUCTOARE.

1.3.3 INCARCARI SPECIFICE NORMATE SI DE CALCUL.

1.3.4. STABILIREA TRACTIUNILOR IN CONDUCTOARE, SAGETII SI PUNCTELOR DE PRINDERE

1.3.5. STABILIREA TRACTIUNILOR IN CONDUCTOARE, SAGETII SI PUNCTELOR DE PRINDERE

Calculul tractiunilor la alte stari decit cele de dimensionare :

Se vor verifica urmatoarele ipoteze de dimensionare:

Pentru usurinta scrierii relatiilor am notat (Tabelul 4):

Stabilirea starii de dimensionare. Tabelul 1a

1.3.5.2.A. DETERMINAREA TRACTIUNILOR ORIZONTALE DATE DE CONDUCTOARE.

Tractiunea specifica orizontala de calcul (Po) se determina cu relatia:

1.3.5.3.A. DETERMINAREA SAGETII CONDUCTOARELOR.

Astfel, s-au calculat sagetile:

- T2X 95+3x95+2x25 mm2 - PROPUS;

1.3.6. INCARCARI TOTALE DE CALCUL PE CONDUCTOARE.

1.3.6.1. Incarcari de calcul orizontale.

5.3.5.1.2. Ipoteza vant simultan cu chiciura:

1.3.5.2. Incarcari de calcul verticale (greutate).

1.3.6. INCARCARI DE CALCUL DATORATE TRACTIUNII CONDUCTOARELOR.

Tnc - incarcarea de calcul datorata tractiunii din conductoare in ipoteza n (daN);

1.4 CONSOLE SI IZOLATOARE.

1.5 CONDITII DE MONTAJ.

1.6.1.2 Incarcari de calcul verticale (greutate).

1.6.2. LAMPA DE ILUMINAT.

1.6.2.1 Incarcari de calcul orizontale.

1.6.2.1.2 Ipoteza incarcare cu chiciura:

1.6.3. DOMENIILE DE CAPABILITATE ALE STALPILOR.

Minc.vant.st(daNm) momentul incov. dat de vant pe stalp (Tabelul 7) ;

1.6.3.2. UNGHIUL MINIM ADMISIBIL DE COLT.

1.6.3.3. MOMENTUL MECANIC REZULTANT LA LEGATURILE TERMINALE.

You might also like