Arta Poetica : Testament

de Tudor Arghezi

Este un titlu consacrat artelor poetice desemnand un act material sau

spiritual lasat urmasilor. Sfarsitul primei strofe a poezie contine o adresare fiule
substantiv in vocative cu adresa spre generatia care urmeaza dupa el in traditia
operelor antice care deseori primeau o dedicatie personala.

Testament este o arta poetica modernista, vorbim despre necesitatea unei

schimbari tematice in poezia sa indreptand-o spre latura sociala cu framantarile
specifice perioadei in care traieste. caci versurile lui devin o oglinda a celor
nedreptatiti care au obtinut prin chinuinta drumul lor prin istorie (prin rapi si gropi
adanci).

Eul liric sugereaza o schimbare de generatie spunand ca acum se schimba in

condei sapa si brazda strabunilor. Limbajul poetic este reinoit adus de la straturile
societatii reprezentate in noul volum de poezie tocmai pentru ca poetul se simte
dator de a deveni o constinta sociala a lumii in care traieste: din graiul lor cu
indemne pentru vite / eu am ivit indemnuri potrivite.

Limbajul poetic arghezian aduce inovatii lexicale prin redescoperirea

cuvintelor nepoietice cum ar fi zdrente, venind,bube, mucegaiuri, neroi, negi. Poetul
considera ca numai un astfel de limbaj este reprezentativ pentru temele sociale
propuse. Ridica traditia la nivelul unei divinitati absolute, astfel ca cenusa moritlor
din vata care strajuieste existenta omului de rand aduce un nou teocentrism. Cartea
lui va fi citita crede el atat de oamenii de rand cat si de cei care trezesc mania
stramosilor sai. Arta nu poate exista in afara realitatii. Actul estetic este o
imbinare de inspiratie si mestesug asrtistic, cititorul gasind in versurile un mod de
a-si reprezenta trairile si idealurile.

Tema: Comentariu Flori de mucigai

Testament

Structura Poeziei:

Prima parte are un caracter adversativ in primele 12 versuri in care eul liric
dialogheaza cu un lector imaginar incercand sa il constentizeze pe acesta de
insemnatatea operei artistice. Cuvantul central este carte, care apare surprins din
mai multe unghiuri: cartea este privita ca un document scris ce salveaza de uitare
numele artistului: nu-ti voi lasa drept bunuri dupa moarte/ decat un nume adunat
pe o carte.
 -cartea apare ca treapta ce realizeaza legatura dintre generatiile trecute si
cele viitoare : cartea mea fiule e o treapta

-cartea este un hrisov (asemanata cu biblia ) pentru ca ea contine mostenirea

spirituala a generatilor: aseaz-o cu putinta

-cartea este un document social care exprima suferinta poporului: ea e

hrisovul vostru cel din tai/ al robilor cu salicile pline/ de osemintele varsate in mine

In partea a doua a poeziei, poetul isi expune propriile pareri si sentimente fata de
schimbarile intervenite in societate motivand astfel reinoirea limbajului poetic. In
acest context catea apare ca expresie a progresului omenirii de la munca fizica la
munca intelectuala: ca sa schimbam acum intaia oara/ sapa in condei si brazda in
calimara

Metafora cuvinte potrivite are mai multe conotatii in text:

-opera trebuie sa fie un act de truda, de munca: si framantate mii de

saptamani/ le-am prefacut in versuri si icoane

-cartea inseamna selectare, imbinare pentru a ajunge la un vers care sa

exprime valori morale: poetul trebuie sa transfigureze realitatea sa valorifice
limbajul poporului care presupune originalitate, naturalete, plasticitate

Arghezi cultiva estetica uratului idea pe care o ia de la Charles Baudelaire

Florile raului. El are misiunea de a valorifica acele cuvinte considerate pana atunci
non-poetice: facui din zdrente muguri si coroane/ veninul strans l-am preschimbat
in miere

-poetul are si un rol social el trebuie sa exprime atat suferinta confratilor sai
cat si sa le aline durerea: am luat ocara, am pus-o cand sa imbie cand sa injure

-Arghezi recunoaste ca opera artistica nu este doar produsul inspiratiei divine

ci si a eforturilor a trudei: slova de foc si slova faurita/ imparecheate in carte sa
merita indentificam doua metafore slova de foc reprezinta inspiratia, slova
faurita- munca.

Versificatia- este traditionala prin cultivarea unei rime pereche si moderna

prin ritmul neregulat

Concluzii- Tudor Arghezi are o conceptie apropiata de pragmatism spunand

ca poezia reprezinta nu mai putina munca, ucenicie serioasa, rabdare toata viata
am avut idea sa fac o fabrica de jucarii si lipsindu-mi instalatiile m-am jucat cu ce
ara mai ieftin si mai gratuit in lumea civilizata cum materialul vagabond al
cuvintelor date
 Psalmii Arghezeni

Tema psalmilor o reprezinta conditia umana raportata la conditia divina. Cele

doua motive centrale ale psalmilor sunt divinitatea si psalmistul. Arghezi a scris 16
psalmi dintre care 9 sunt in volumul Cuvinte potrivite (1927).

Psalmul te indraguiesc in zgomot si in tacere are structura unui monolog

adresat divinitatii fiind formata din 3 catrene. Dumnezeu apare in ipostaza de soim
de vanat pe care poetul il cauta in zgomot si in tacere. Este reprezentat aici motivul
vanatorii. Dilema interioara a psalmistului este sugerata prin interogatiile Sa te
ucid? Sau sa in ghenunchi a cere?. Eul lirici ezita intre dorinta de a distruge orice
mit sau forma de idealitate si ingenunchierea in fata stapanului ceresc.

In strofa a doua, poetul se afla in intervalul dintre credinta si tagada.

Dumnezeu apare in ipostaza de ideal esti visul meu din toate cel frumos.

In strofa a treia , Dumnezeu apare ca o virtualitate: pari cand a fi, pari cand
ca nu mai esti. Imaginea cerului rasturnata in apa langa botul animalului care se
adapa reprezinta un gest de demitizare a sacrului. Apa devine aici un simbol al
incertitudinii si a confuzieii.

In ultima strofa, suferinta poetul atinge paroxismul. Psalmistul nedorindu-si o

inchestare cu D-zeu din care sa iasa biruitor ci doar pentru a-l pipai, pentru a avea
dovada existentei sale reale. Exasperarea sa atinge apogeul in ultimul vers cand
exclama vreau sa te pipai si sa urlu este!. Acest vers exprima dorinta celui care
cauta, o dovada care sa ii certifice existenta divinitatii.