Abuzul

asupra
copilul
ui
Consecinele abuzului asupra
copilului
Intr-o societate in care majoritatea
oamenilor nu-si urmaresc
decat propriile interese si castiguri, intr-o
societate in care violenta de orice tip este
considerata ca ceva normal
si chiar necesar, copilul nu-si gaseste locul
ce ar trebui sa-l ocupe, atat in "familie, cat
si in societate.

Gheonea (Surdeanu) Constanta-Anul I-IF

 ABUZUL ASUPRA COPILULUI
Fiecare tip de civilizatie selectioneaza un anumit comportament normativ, acceptat ca ,,tratare buna a
copilului,, dincolo de care ar incepe comportamentul abuziv, respectiv maltratarea. Abuzul asupra copiilor este
reprezentat de orice form de violen fizic sau emoional la care sunt supui sau expui copii.
Svrirea abuzului implic aciunea voluntar a abuzatorului, care pericliteaz existen a i dezvoltarea
copilului, indiferent de existena unui posibil consimmnt al copilului.
Exist diverse tipuri de abuz:
fizic (orice form de pedeaps corporal, imobilizarea fizic, reducerea alimentaiei),
emoional (rejectarea, intimidarea verbal prin diverse ameninri, abuzul verbal prin adresarea unor
injurii sau cuvinte umilitoare, izolarea, interzicerea contactului cu propria familie etc.),
sexual (act sexual cu copii, implicarea copiilor n producia, rspndirea, distribuirea unor materiale
pornografice, expunerea organelor sexuale ale copiilor n scopuri sexuale, prezentarea unor materiale
pornografice copiilor, realizarea unor acte sexuale n prezena copiilor)
neglijarea presupune privarea minorului de satisfacerea nevoilor sale biologice, emotionale si de
dezvoltare psihica. Astfel, neglijarea fizica se refera la privarea de alimentatie, de imbracaminte, de
medicamente sau de domiciliu; neglijarea educationala implica tot ceea ce tine de frecventarea unei
forme de invatamant, prin obligarea copilului la alte activitati decat cele scolare sau la vagabondaj, iar
neglijarea emotionala presupune ignorarea evenimentelor importante din viata copilului, omiterea
incurajarilor asteptate de copil, modalitatile neadecvate de raspuns la nevoile sale emotionale.
Abuzul se refer la orice form de violena intenionat mpotriva copilului sau orice tratament duntor
care nu implic ntotdeauna violent.
Cresterea violentei indreptata asupra copilului constituie una din problemele sociale cele mai dramatice
cu care se confrunta societatile contemporane. Desi este dificil de estimat numarul copiilor care sunt maltratati
chiar de catre parintii lor, datorita rezervelor firesti ale acestora din urma de a raspunde la intrebarile anchetelor,
diferitele studii intreprinse si statistici publicate arata ca acest numar este in crestere.
Abuzul si maltratarea in contextul socio-economic actual romanesc se caracterizeaza prin:
- nerespectarea drepturilor copilului;
- nerecunoasterea institutiilor de protectie a copilui de catre copil si familie;
- existenta unor tabuuri, secrete si false pudori (in special in privinta abuzului sexual);
- saracia accentuata a multor familii;
- copii sunt grupul cel mai expus saraciei;
- situatia locativa a multor familii;
- interactiunea inadecvata dintre parinti si copii;

Gheonea (Surdeanu) Constanta | Anul I - IF

 ABUZUL ASUPRA COPILULUI
- persistenta mentalitatilor si practicilor puritive, atat in familie, cat si in mediul social;
- numarul redus de consilieri (psihologi si asistenti sociali) in scoli.
Violena mpotriva copiilor este una din formele de exprimare i de rezoluie a stresului, pe care o
regsim la indivizii condiionai social i cultural s reacioneze n acest mod atunci cnd sunt expui unor
condiii de via stresante. La nivel de via intrafamilial, s-au pus n eviden ca i caracteristici principale
discordana marital, instabilitatea relaiilor conjugale, dezorganizarea gestiunii cotidiene a gospodriei.
Violena mpotriva copiilor se rescrie ntr-un model de via familial marcat de relaii tensionate, agresive,
care alimenteaz stresul prinilor abuzatori.
Efectele abuzului fizic asupra copiilor au consecine ce pot determina rni grave, probleme medicale serioase,
handicapuri sau chiar moartea.
Semnele maltratarii fizice:
Confruntarea cu situatiile de abuz consuma energetic, ceea ce conduce la intarzierea dezvoltarii staturo-
ponderale si mentale, deficit al limbajului, carente alimentare, tulburari de somn, tulburari cu exprimare
somatica: rahitism, insomnie precoce, dermatoze, nanism psihosocial, anorexie mentala. Aspect clinic: diverse
leziuni consecutive traumatismelor directe (echimoze, escoriatii, hematoame in locuri neobisnuite, zgarieturi,
taieturi inexplicabile in zona genitala, pe fata, cap, arsuri, par smuls), fracturi osoase, manifestari
comportamentale, polarizate fie spre ascultare neconditionata, fie spre instabilitate: nu vrea sa se aseze,
motiveaza ciudat urmele de pe corp/nu-si aminteste cauza lor, evita orice confruntare cu parintele, pare excesiv
de docil, impietrit ori bizar, cu reactii de aparare fizica nemotivate sau, dimpotriva, manifestand teribilism si
violenta in relatiile interpersonale.
Trairi emotionale: neincredere, teama, curiozitate scazuta sau absenta
Neglijarea. Presupune privarea minorului de satisfacerea nevoilor sale biologice, emotionale si de
dezvoltare psihica. Astfel, neglijarea fizica se refera la privarea de alimentatie, de imbracaminte, de
medicamente sau de domiciliu; neglijarea educationala implica tot ceea ce tine de frecventarea unei forme de
invatamant, prin obligarea copilului la alte activitati decat cele scolare sau la vagabondaj, iar neglijarea
emotionala presupune ignorarea evenimentelor importante din viata copilului, omiterea incurajarilor asteptate
de copil, modalitatile neadecvate de raspuns la nevoile sale emotionale.
Copilul neglijat este marcat de o atitudine de indiferenta sau timiditate si de incapacitatea de a-si
organiza activitatea liber. Nu este curios, are tulburari de atentie, un prag prea scazut sau, dimpotriva, prea
ridicat de toleranta a frustrarilor, somatizeaza usor (cefalee, greturi, varsaturi, dureri abdominale), nu este dispus
sa faca efort cognitiv, nu are nivel de aspiratii pe termen lung (nu se poate proiecta in viitor). In plan social
stabileste contacte interpersonale fragile, are dificultati de adaptare si incearca sa-si suplineasca nevoile
Gheonea (Surdeanu) Constanta | Anul I - IF
 ABUZUL ASUPRA COPILULUI
nesatisfacute, uneori prin fapte antisociale (individual sau aderand la grupuri de delicventi) cu consum de
droguri, fuga de acasa, absenteism, insusire deficitara a normelor etico-morale.
Abuzul emoional este un comportament comis intenionat de catre un adult lipsit de cldur afectiv,
care jignete, batjocorete, devalorizeaz, nedreptete sau umilete verbal copilul, afectndu-i n acest fel
dezvoltarea i echilibrul emoional. Toate formele de abuz asupra copilului au consecine psihologice.
Tipurile de abuz se ntreptrund, astfel nct fiecare form de abuz prezint componente dincelelalte
forme. Chiar daca pare greu de crezut, abuzul emotional are un impact mai puternic asupra copilului decat cel
fizic. Poate si pentru ca abuzurile fizice au loc periodic, in timp ce acesta are tendinta de a fi permanent si
constant.
Cel mai important si devastator impact asupra copilului este distrugerea stimei de sine si pierderea
oricarei urme de incredere in forte proprii. Abuzul emotional lasa atat urme fizice cat si comportamentale si
psihologice.
Consecinte fizice ale abuzului emotional

probleme de limbaj;

dezvoltare fizica intarziata;

scadere sau stagnare ponderala;

ticuri faciale si verbale;

tulburari alimentare;

auto-vatamare.

Consecinte comportamentale

stima de sine scazuta;

iritabilitate;

incapabilitatea de a avea incredere in ceilalti;

izolare;

tristete profunda;

tulburari comportamentale;
Gheonea (Surdeanu) Constanta | Anul I - IF
 ABUZUL ASUPRA COPILULUI

agresivitate;

tendinta de a minti;

imposibilitatea de a-si controla emotiile.

Abuzul sexual este definit ca orice activitate sexual ntre adult i copil, cu sau fr constrngere.
Abuzul sexual cuprinde, dup majoritatea autorilor, violul, incestul i molestarea. Studiile arat c abuzul sexual
asupra copiilor este realizat cu mai mare frecven de rude, prieteni de familie, persoane care cunosc copilul,
dect de strini, cum s-ar putea crede iniial.
Abuzul sexual asupra copiilor poate avea ca rezultat traume att pe termen scurt ct i pe termen lung,
incluznd psihopatologia n viaa adult.
Efectele psihologice, emoionale, fizice i sociale includ depresia, stresul post-
traumatic, anxietatea, tulburrile de nutriie, stima sczut de sine, tulburrile disociative, comportament
sexualizat, probleme colare i probleme de comportament care pot s includ abuzul de substane
duntoare, comportament distructiv, criminalitate n viaa adult i tentative de suicid.
Nu numai evenimentul abuzului in sine are o urmari grave ci si contextul in care acesta are loc.
Incidentele cu potential abuziv trebuie evaluate in contextul in care s-au petrecut pentru a se putea aprecia
gravitatea vatamarii produse si masurile adecvate de interventie. Se intampla deseori ca tocmai aceasta
interactiune a mai multor factori sa aiba un potential mai mare de risc.
Pentru fiecare copil sau familie, pot exista factori agravanti ai vatamarii produse copilului si celor care il
protejeaza. Printre factorii relevanti se numara mijloacele personale ale copilului de a face fata situatiei si de a
se adapta, sprijinul din partea unei familii sau retele si impactul acestor interventii. Efectele asupra copilului
sunt influentate si de calitatea mediului familial in momentul producerii abuzului si de evenimentele ulterioare
din viata de familie. Un punct de o importanta cruciala, cateodata trecut cu vederea, este reactia profesionistilor
la recunoasterea abuzului si neglijarii, ceea ce are o mare influenta asupra rezultatului ulterior pentru copii si
familie.
Abuzul fizic poate duce direct la tulburari neurologice, vatamare fizica, handicap sau, in cazuri extreme,
moarte. Copiii pot fi vatamati atat de abuzul insusi cat si de abuzul care se petrece intr-un context familial sau
institutional mai larg de conflict si agresiune. Abuzul fizic a fost considerat a sta la baza comportamentului
agresiv al copiilor, problemelor lor emotionale si comportamentale si dificultatilor educationale.
Exista din ce in ce mai multe dovezi referitoare la consecintele pe termen lung asupra comportamentului
copiilor in cazurile in care au fost victimele unui abuz emotional sustinut. Abuzul emotional are un impact
Gheonea (Surdeanu) Constanta | Anul I - IF
 ABUZUL ASUPRA COPILULUI
important asupra sanatatii mentale a unui copil in plina dezvoltare, asupra comportamentului si respectului sau
fata de sine.
Tulburari de comportament cum ar fi auto-mutilarea, un comportament sexualizat inadecvat, tristetea,
deprimarea si pierderea stimei fata de propria persoana au fost legate de abuzul sexual. Efectele nocive ale
acestuia se pot prelungi si dincolo de maturitate. Se crede ca gravitatea impactului asupra unui copil creste
proportional cu prelungirea duratei si gravitatii abuzului si cu cat varsta copilului e mai mare. Anumite
caracteristici ale abuzului sexual au fost si ele legate de gravitatea impactului, inclusiv masura in care a fost un
act premeditat, gradul de amenintare si coercitie, sadism si prezenta elementelor bizare sau neobisnuite.
Sprijinul oferit de un ocrotitor adult non-abuziv care da crezare copilului, il ajuta sa inteleaga abuzul si e capabil
sa ofere ajutor si protectie cresc capacitatea unui copil de a face fata experientei unui abuz sexual o data ce
acesta a fost dezvaluit sau recunoscut. O proportie importanta a adultilor care abuzeaza sexual de copii au fost
ei insisi victime ale unui abuz in copilarie. s-ar fi putut ca tot atunci sa fie expusi violentei intrafamiliale si lipsei
de continuitate in ingrijire. Nu trebuie sugerat totusi, ca majoritatea copiilor abuzati devin in mod inevitabil
abuzatori.
Copilul crescut intr-o familie in care se practica violenta invata ca aceasta e maniera in care oamenii
relationeaza, aceasta este normalitatea. Odata insusita aceasta credinta, ea se va reflecta in toate interactiunile
sale. Mai tarziu, cand va creste si isi va intemeia o familie, va aplica aceleasi metode, convins fiind ca asa
se procedeaza. Un exemplu dat copiilor este mai valoros decat o mie de cuvinte. Chiar daca mesajul verbal dat
copilului este te iubesc, daca nu este sustinut si de comportamentul parintelui, acest mesaj nu va valora nimic.
De aceea uneori intalnim parinti care se plang i-am spus de mii de ori sa se poarte frumos, i-am explicat de
fiecare data sa nu se bata, dar daca exemplul oferit a fost altul, acesta i-a demonstrat cum se procedeaza in mod
practic.
Abuzul de orice fel asupra copiilor le provoac acestora serioase tulburri emoionale, de adaptare, de
socializare, traume fizice, tulburri comportamentale i sociale. Prinii predispui la un mare risc de a fi nite
prini neglijeni (care nu sunt capabili s-i iubeasc copiii i s-i ngrijeasc corespunztor) pot fi depistai de
timpuriu dac se constat anumite aspecte care ar putea provoca un abuz, cum ar fi: excesul de medicamente al
mamei sau boli psihice ale acesteia, comentarii negative ale prinilor la adresa noului nscut, lipsa
ataamentului matern, nevizitarea copilului care s-a nscut prematur sau bolnav, btaia la fund sau neglijena n
igiena noului nscut. Abuzul sau neglijarea pot fi prevenite prin pregtirea intensiv a acestor familii pentru
ngrijirea copilului, incluznd cursuri prenatale, contactul dintre mam i copil n ncperi destinate acestui
scop, saloane special amenajate pentru mam i copil, etc.

Gheonea (Surdeanu) Constanta | Anul I - IF

 ABUZUL ASUPRA COPILULUI

Abuzul si neglijarea copilului, Salvai

Copiii, Bucureti, 2000
Briere, J., & Elliott, D.M. (1993). "Sexual abuse, family environment, and psychological symptoms: On
the validity of statistical control," Journal of Consulting and Clinical Psychology, 61, 284-288.
D. Bertrand, L. Subilia, D. Halperin, 1998; D. Southall, 1997
J. Collier, J. Longmore, T. Hodgestts, 1997
Psihologia vrstelor / Graiela Sion, Editura Fundaiei Romnia de Mine, 2003
erban Ionescu(2001). Copilul Maltratat, Editura. Polirom, pag. 28-29

Gheonea (Surdeanu) Constanta | Anul I - IF