CHRISTOS YANNARAS Adevarul si unitatea Bisericii ‘cies ‘Traducere din limba greaci de lerom, Ignatie (Ile) Trif si Uliniue Fonut Dumitru Misiavoete AN Iv Bucuresti1. Criza gi orizonturile migcarii ecumenice initatea Bisericii este insugi adevérul su, Satuirea omului; este transfigurarea existen jialé a omenirii faramitate prin cidere in ch pul comuniunii treimice. Plecdnd de la aceasti premisi, constatim cu durere ci eforturile ce se depun in prezent pentru unitatea universal a crestinilor gi institutionalizarea acestor eforturi in interiorul organismului federativ al CM. reflect alienarea tragica a realititii Bisericii, prezentand un act de inalta tridare a nidejdii oamenilor in cea ce priveste mantuirea, auten- ticitatea existential’ si , viata din belgug’. Totugi nu putem tigddui faptul c& aceast’ constatare, care confine atata adevar, este foarte greu accesibil omului contemporan a c&rui vi (ise afld la antipodul modului de existential Bisericii. In cele mai multe cazuri, ignoranfa sau neputinfa de a intelege adevarul gi unitatea Bi- sericti se dovedese a fi efectul nivelului spiritu- al si cultural in care ne aflim noi, oamenii soci- et8tii de consum. Reprezinti, de asemenea, con- secinfa prelungit pe parcursul atator veacuri in 200 ‘CAPTIOLULIV, PROBLEMA UNETATIIN ZIELE NOASERE care am barbarizat practic adevarul crestin, Iam convertit intro moralitate naivii, intro eficie {4 sociala superficial. Cum putem oare 4 rim, ‘nem impasibili in fata imaturitatii si subdezvolta- vii noastre duhovnicesti? Ce pretenfii sii mai aibi cineva de la niste oameni care sunt victimele unei retardiiri spirituale ce dateaz de secole intregi? Aproape ci am pierdut cu totul acea unitate exis- tenfiali care a dat nastere unor comori inestima- bile precum teologia, arta, cultul divin, asceza. Poate ci de multe ori ni se pare ci Suntem in- dreptititi si judecim aspru migcarea ecumeni- 4, in conformitate cu criteriile teologice $i istori- ce. Dar cnd ni se oferd ocazia de a intra in con tact personal si nemijlocit cu oamenii respectivi care cred cu sinceritate in felurile ei gi incearcd si le ating’, constatém ci ne este foarte geeu si "gdduim sinceritatea sacrificiului pe care il fac sau si osdndim stridania lor admirabili. Si nu ¢ vorba doar despre un minunchi de oameni, ci despre o intreagi comunitate alcituiti din cres- lini care apartin fie traditiei strivechi a purita- nismului si pozitivismului anglo-saxon, fie ra- fionalismului si pietismului german, dar care totusi cred sincer in Hristos, chiar daca percep aceasta credin{a intr-un mod eronat gi steril, im Pregnat de obarsia lor spirituala. De altminteri, intrucat adevarul unititii Bise- ricii consta, in primul rand, in realitatea existen- tial a transfigar dinamice a omului, ne dim 201ADEVARUL S¢ UNTATEA BISERICTL seama cat de anevoioasa este comunicarea si in- ferpretarea sa pri tice gia g logurilor” institutionalizate. Faramifarea cresti- nilor intro sumedenie de Biserici gi confesiuni nu se datoreazi unei disensiuni la nivel teore- lic, ci realitatii picatului si a esecului existential, pe care it: La descope- ristos, Tocmai de aceca simpla promovare a ,Ortodoxiei” dogmatice nu poate constitui o solutie in cazul crizei migcérii ecumenice, intru- cat pacatul si egecul omului nu pot fi exorcizate prin aforisme teoretice. Dezbinarea crestinilor gi zbuciumul legat de ntuires unei unitifi false reprezint’ sm comund a firii noastre”, crucea Bisericii — Piatra de poticnie pentru constiints religioasa si nebunie pentru gandirea rational’. Aceast& cra- ce nu poate fi ridicatai printr-o gandire dialecti- ci, ci prin inviere. Dar invierea presupune ac- ceptarea de bund voie a crucii sia mortii, dup modelul martirilor gi ascetilor care ,,au pigit pe tea modului de enisten YF of infeleg sensul smereniel Tale... ca intra amintirea ei nestearsa si necontenité #8 primesc cu bucu- He smereniafirii mele” IsaacSirul, Ta cbpeGevea deme a, Cuv. XVI Ed. Spanos, p.58 [rad rom. Filoali vol. X, Sfintul Isaac Sirul, Cuv: 81, traducere din grecegte, intro. ducere gi note de pr prof. dr. Dumitru Stiniloae, Ed Hu rmanitas, Bucurest, 2008, p. 79}, 21 Covinteni 1, 23 202 ‘CAPITOLULIV. PROBLEMA UNIEXTH IN ZILELE NOASTRE urmele suferin{elor lui Hristos”, asumandu-si in trupul lor moartea si durerea himii si inviind in ersoana lor nadejdea vietii noastre, a tuturor. Ortodoxia” dogmatica participa la migcarea ecumenica gi la C.M.B. din prima clipa a infiin- {arii lor si, cu toate acestea, nu a reusit si pre- intampine criza gi impasul in care a intrat acest efort deloc lipsit de importants de unire a cres- tinilor. Caracterul, fizionomia, evolutia, deciziile si activitatile Consiliului mondial se desfasoara in absenfa Traditici Bisericii celei Una, Sfant’, Soborniceasci si Apostoleasci. Motivele aces. tui egec sunt multe gi diverse. Cert e ci unul din motivele principale este faptul ci tocmai noi, chezasii adevaratei ‘Traditii, ne prezentim in fa. {2 Consiliului cu o traditie falsi pe care noi ingi- ne am deformat-o. Oricat de straniu ar pirea prin prisma crite riilor ,obiectivitatii” contemporane, ar fi sufici- enti simpla marturie a tr&irii personale a tainei unititii bisericesti gi primirea cu ,,inima infran- {8 si smeritd” a crucii dezbinarii Bisericii pentru a vadi prezenta dinamic& a Ortodoxiei eclesiale (nu doar dogmatice) in saul mige3rii ecumeni- ce. Unitatea gi sobornicitatea Bisericii celei una si sffinta se traieste si se descopera in ,unitatea dumnezeiasci” a cultului divin, in continuitatea succesiunii apostolice a harismelor, in legatura organic’ dintre teologie gi realitatea existentiala a mantuirii, dar si in asumarea personal a cru- dezbinarii crestinismului, 203,ADEVARUL SUUNEFATEA aise Aceste criterii ale Ortodoxiei eclesiale, inainte de a fi promovate in cadrul dialogului pancres- Un ca atitudini (eoretice sterile, tebuie trecute prin filtrul intregului trup al Bisericilor Ortodo- xe. Exponentii adevarului si Traditiei ortodoxe Disericesti nu sunt cei care se prezintd la intal- nirile ecumenice ca reprezentanti ai unei Bise- locale, promo a aie fragmentare, ci doar cei care miirt ic fermentul viu al uniti{ii gi sobornicit&i eclesiale ~ ascuns sub frimantitura moart& a lu- ~ si igi asuma contradictille ideologice gi or- ganizatorice ale crestinilor ca pe o cruce perso- nal, prin care se fac partagi la pacatul si esecul firii noastre umane. Printr-o asemenea viziune (paradoxali gi ne- determinata, dar atat de real’ gi concret’ precum -marturia pustiei” care a plimadit ethosul Bise- cii celei nedespartite), criza actual a migcarii ecumenice nu se limiteazi doar la neputinga sau tergiversarea infptuirii unitiii crestinilor. Este © ,criza” mai multin sensul biblic al cuvastului, adicd vacleste gi descopera cat de mult ne-am departat de adevarul mantuirii si al renasterii existentiale ,,in Hiristos”. Probabil ci aceast® cxi- zi-vdire reprezinti cea mai semnificativa posi- bilitate a migcarii ecumenice de azi Putem afirma cu certitudine ci unitatea Bise- ricii este un adevir existential, adevéirul mantu- irii omului, modul treimic de existent’ care ni se 204 ‘CAPTTOUULV PROBLEMA UNTEATI IN ZIELE NOASERE ofera in dar prin intruparea lui Dumnezeu. $i, intrucat ni se oferi in dar, nu constituie o izban. da a omului, ci minunea invierii existentei noas- tre din moarte etre Dumnezeu, ,Cel ce ridict pe cei morti”. De aici decurge urmitoarea intrebare Practica si abordabila: Nu cumwa aspiratiile noas- tre infime citre unitatea bisericeasca din cadrul migctrii ecumenice sunt de fapt un simplu pre- text istoric, 0 stare anemic de veghe in astepta- rea unei minuni dumnezeiesti, care si inaugureze unitate harismaticd a crestinismului? Banuiese ca rispunsul trebuie si fie afirmativ: da, unitatea poate surveni ca o minune cereas ci, cu condifia ca aspiratiile migcrii ecumenice si fie indreptate numai spre adevarul Bisericii, spre minunea-harisma a noului mod de existen. {4 care intretine comuniunea sfinfilor. Dac ins aspiratille si intreaga noastr’ stradanie igi pierd orientarea citre acest scop esential, acest ,punct terminus”, impiedicandu-i concomitent pe oa- meni si-gi potoleasci setea existential din sin- gurul izvor de mantuire, atunci intreaga strida- nie a migcirii ecumenice de a-1 indruma pe om in mod forfat citre plindtatea harismaticd a uni- ‘atii ar insemna violarea libertitii umane. Harul si minunea vin sa completeze ,golurile” lisate de stridaniile noastre zadarnice, si stearg’ pa- catul gi egecul nostru si si transfigureze crucea si moartea noastra in inviere, nu atunci cand ne mulfumim cu o ,imbundtitire” morala a faptelor 205ADEVARUL $1 UNIEATEA MISERICIE si picatelor noastre ~ caci aceast atitudine dena- tureaza insusi adevarul mantuici, ci atunci cand. sufletul nostru jinduieste caitre Ziditorul siu. Judecind dupa traseul istoric de pani acum, al CM.B., trebuie si marturisim — dincolo de orice interes ~ c& migcarea ecumenici nu di do- vada faptului cS are congtiinta universal’ a sco- valut sdu esential, ci s-a deseitugat de intenti- ale si aspirate citre ,eficienta” iumeasca sau ci pastreaza cu sfinjenie adevarul mantuirii, Ca si Inlituram eventualele suspiciunt in pri vinta constatirii anterioare, se cuvine si definim tn prima instanfa cafiva factori esentiali care au jucat un rol decisiv sau latent” in crearea si dez- voltarea migcairif ecumenice si care continu’ si- modeleze caracterul gi fizionomia. In mod nor- mal, aceast8 cercetare ar trebui si ne ajute 64 infe- logem mai bine cauzele crizei migcArii ecumenice sisi ne ofere solutiile optime pentru ao depasi. ‘A. Primul factor de baza este idealul nobil, ze- 11 dezinteresat, jertfa de sine gi efortul neostoit pe care Lau depus anumite persoane pentru a mic- sora prpastia care ii desparte pe crestini. Nume ca John Mott, episcopul Brent, arhiepiscopul 5- derblom sau Visser’t Hooft sunt strans legate de insti existenfa ramurilor distincte ale efortului ecumenic, care mai tarziu s-au contopit in trun- chiul C.M.B. Credinta cu tot sufletul in obiective- le Gxate, entuziasmul creativ si initiativa inspira 206, (CAPTTOLULIN, PROBLEMA UNTEATH IN ZILELE NOASTIE 8 a principalilor truditori ai migearii ecumenice continua si-si pun’ amprenta asupra mersului gi evolutiet CM.B.', in ciuda declinului inregistrat in ultimii ani: intensificarea birocratiei, mentalita- tea functionareasc’ si ispita profesionalismului B. fn paralel cu interesul si entuziasmul per- soanelor amintite mai sus, se manifest 9i inte- resul multor organisme bisericest si confesiona- Ie. In ciuda institufionalizariiizolafionismulu Inaspricii prejudecitilor, s-a dovedit cu adevirat emotionanta dorinta sincers gi reali de a desco- peti 0 cale de apropiere, colaborare si cunoay tere reciproca, de a defini diferentele teologice, dar si de a oferi lamii contemporane o marturie comund a eredintei in adevirul crestin. C. Find indoiala cd reformele politice din se- colul al XX-lea au contribuit substantial la cul- tivarea ideli de conlucrare a Bisericilor la nivel mondial gi la stabilirea standardului de infiinta- re a CM.B, Trebuie remarcat faptul c& politica a * CE gi Proclamatia Patriariet Eourenice eu cease impli unt a 25 de ade a nfiarea CMI, p. 5: Biserica apos- tolicd a Constantinopolulas, amintindt-st cu recunosting sincerd de coi care gl-au dedicat in intregime viata de aici ideii ecumenismuli gi sas mutat la viata cea vegnicd I ‘tu niidejdea 9 idealul nepatatal uniti, Ig exprima adanica aprecierecrestineasci gi faa de tof truditorit duhului uni- {Otil din vremea de acum, care, prin musica lor neostoits $1 generoasi pe toate planirile activitii gi responsabilitati ecumenice, conteibuie Is promovarea lucearii CMB, 207ADEVARUL §1 ONFEATEA BSERIC depus un efort considerabil in vederea apropie- ri reciproce dintre state si infiinfarii unor orga: nisme internationale care s& promoveze pacea gi olaborarea la nivel mondial. Referirea Procla- mafiei sinodale din 1920 la ,Comuniunea Nati- nilor” ca model de colaborare gi eficienta orga- nizatoried, model pe care ar trebui si-l urmeze le, precum gi adevirul c& C.M.B. a co- ictuva de organizare gi funcfionare a Or ajiei Najiunilor Unite (Q.N.U,) constituie oud argumente sugestive care denotii influenta politica asupra migcarii ecumenice. Nu existé ins’ indicii clare care si certifice fap- tul ci interesele si criteriile politice internationale = inclusiv rivalitatea puternici la nivelul condu- cerilor si coalifiilor de stat — gi-au pus amprenta asupra procesului de infiinfare si de dezvoltare a migedrii ecumenice. Oricum, evidentierea CMB. a organism bisericese ce se bucurii de o larga in- vven(i la nivel global gi beneficiaz’ de dreptul de a interveni in chestiunile politice de mare impor- tanfa internationals, in calitate de reprozentant al crestinismului universal, mu cred c& a Hisat sau la- si indiferent& politica mondial’. Totusi nu exist indicii clare care si confirme suspiciunea presu- pus deja, cum ci politica international ar pro- fita de popularitatea migcirii ecumenice pentra -si promova interesele meschine. ‘Aceasti eventualitate prezinti interes din punet de vedere teologic numai in mistira in ca- 208 ‘CAPITOLULIN: PROBLEMA UNITATILIN ZILELE NOASTIE re miscarea ecumenicé, din cauza secularizarii {elurilor sale gia aliendirii aspiratiilor catre uni- latea crestind, permite politic si se foloseasct de popularitatea sa. Cert este faptul c’, in afa- ni de promovarea ~ prin intermediul Proclama fiel din 1920 — a prototipului de colaborare poli fica gi de eficiens’ organizatorica pe care il inteu- peazi ,Comuniunea Natiunilor’, mai exist un Indic ulterior care confirma criteriile seculari- zate pe care, cel putin, Patriarhia Ecumenici de la Constantinopol le-a folosit, de-a lungul vre~ murilor, in cadrul migesrii ecumenice: este vor- ba despre Enciclica din 1952 a Patriarhului ecu menic Athenagoras, in care indeamn& Biserici le Ortodoxe autocefale si participe la lucririle CMB. si accentueaza ,importanta cresrit unui front comun care si lupte impotriva tendintelor si uneltirilor anticrestine din lume... $i in favoa- rea indlfarii gi innobilarii omului prin practica- rea valorilor spirituale“?. Sugestiile Patriarhiei Ecumenice au impulsi- ‘onat infiintarea aga-numitelor partide politice »crestin-democrate” apusene, care au inceput "VeziL Karmiris, Monumentele dogmatic ssimbolice ale Bisericii Ortodonecobornicgsti, vol Il p. 1059. Vezt si V-Sta- ‘dis, Istria migetrit ecumenice, pp. 2 $i 24: ,Printre cat- zole care au dus la crearea migcirli ecumenice se nmr SL necesitatea contracararitteorilor evolutionist, materi- jsmulul istoric, marxismulul 9 rationalismului.. dorin. {a hotirdtd a Bisericilor risdritene de a reintra in contact u limea accidentals” 209ADEVARUL $LUNITATEA BISERICH si-gi-desfaigoare activitatea in paralel cu Iucriiti- le CMB, in cadrul unui amplu i vadit efort de mobilizare a ,ideologiei” crestine ~ adic& ,2 va~ lorilor culturii crestine occidentale’, in vederea crefrii unui, -bloc” pancrestin. Scopul declarat al acestui bloc era de a contracara initiativele an- ticrestine ale ,,blocului comunist ateu”, bloc care ea constissi* imediat dupa schisnbarile produse de cel de-al Doilea Razboi Monsiial’. ‘Aceasti suspiciune care planeazi in me- dliul bisericese, dar care rimane inci nedovedi- 4, referitoare la strategia politicil de a se folosi de migcarea ecumenic’, este intirita si de infra- structura economic’ gi, in genere, birocratic’ a migedrii ecumenice. Din punct de vedere econo mic, CMB. este dependent de Bisericile Ameri- i —_,singura mare putere“, din moment ce 70% din bugetul sau de baz este asigurat prin dona- lille bisericilor americane membre, care, in felul acesta, igi permit 83 influenjeze indirect progra- fc gi obiectivele acestuia’. Suspiciuni asemi- loare ne trezeste gi faptul ci organele autori- "Ck MP Fogacty, Chrstiche Demokratie in Westeuropa, Freiburg IB, (Herder), 1959; J. Rovan, Histoire de la dim crate chrtienne: 1 France, Belgique, Italie! Il Le eathoicisme politique on Allemagne, Paris (Sew), 1956; VG. Galati, La Democrasie eristiana in Europa, 1950; E. Allrecht, Der An- tikommunismus ~ Ideologie des Klerikamiitarismus, Berlin (Dt, Verlag d. Wiss), 1961; 8. Hoffmann, Organizations i= temationales et powooirs politiques ds état, Pars, 1954 ‘Vert V. Stavridis, Istoria mild ecumenice, p. 94 210 (CAPTTOLULIV. PROBLEMA UNIFATIIN ZILELE NOASTRE zate cu luarea deciziilor esentiale riman de ce- Je mai multe ori invizibile. S8 lum ca exemplu Comisia Centralé: membrii acesteia sunt alesi de cltre Adunarea General care nu face altce- va decat si aprobe fird prea mari rezerve nu- mele propuse de citre aga-numitul ,Nomina- tion Committee” (Comitetul de Candidaturi) Pentru intocmirea listei cu numele candidatilos, acest Comitet igi rezerva dreptul de a lua sau nu. in considerare propunerile venite din partea Bi- sericilor membre. De asemenea, membrii Comi- tetulul de Candidatura sunt alesi in baza deci i aga-numitului ,Preparatory Committee” (Co- mitet Preliminar), a carui component’ riméne camuflatd si nedefinith. Tot in tain’ sunt numifi si pregedintii comisiilor gi echipelor de Iucru din cadrul diverselor congrese si sedinte, desi inde- plinesc un rol esential in desfiigurarea lucrérilor si redactarea textelor gi decizilor. Daci insi aceste indieii confirms suspiciu- nea ci evolutia gi deciziile C.M.B. sunt influen- fate de citre factorii politici ,conservatori”, pu- tem spune ci, dints-o alt& perspectivi, Consiliul prezinti si el 0 forma de liberalism politic, care {i surprinde si chiar ii scandalizeaza pe sustind- torii mai infocafi ai conservatorismului politi Solidaritatea fat de migcarile de eliberare din aga-zisa plume a treia“, osandirea fatiga gi in re- petate randuri a colonialismului politic gi a dis- crimindrilor rasiste, denuntarea violenei $i me- 21ADEVARUL 1 UNITATEA BISERICE todelor polifienesti ale regimurilor totalitariste ~ sunt doar cateva mostre ale liberalismului po- litic afisat de oltre C.M.B,, cu precédere in ulti- mii ani. Concomitent, in antiteza cu suspiciunile Ge anti-comunism, C.M.B. adopt o ticere pro- ‘ocatoare la persecufia si martiriul la care sunt supusi crestinii in Rusia, in.ciuda nenumarate- ‘tea preotilor gi credinciogilor rusi’. ‘Aceste indicii paradigmatice gi contradicto- vii pe care le-am surprins mai sus nu pot confir- ma teza conform careia politica este unul dintre {actorii care definese perspectivele gi activitatea CMB. Ne pot ajuta insi si constatim multimea de tendinte si directii care predomind in interi- orul C.M.B. Cu alte cuvinte, acestea dovedesc profunda ,criz de identitate” a migcarii ecume- nice care permite politicii si exploateze cum $i cat vrea devierile sale secularizate. Ineegi Bisericile-membre ale CM.B. dau ad seori impresia c& sunt prea putin critice, intrucat promoveaz3 fri rezervi devierile seculariza- le, permijaind astfel politicii bisericesti si profite de confuzia creat la nivelul tendingelor si per- spectivelor acestui organism international pen- tru a-gi face manevrele in tihn’: promovarea pe scari larga a intereselor personale si dezvoltarea relatiilor internationale. De confuzia creat’ pro- fit’ din plin gi Bisericile locale care solicit ajutor Veal Rev. ,Episkepsis", art. 137, 16 dec. 1975, 212 CCAPTTOLULIV. PROBLENGA UNA IN ZILELE NOASTRE economic din partea Consiliului, sub pretextul diverselor activitati filantropice si misionare’, in acest sens, tactica gi indolen{a Bisericilor Ortodoxe ~ care au poate cea mai mare respon- sabilitate ~ reprezinta cu siguran{a unul dintre factorii substanfiali care au dus la criza gi evolu- fia de azi a migcarii ecumenice. D. Se cuvine si subliniem inci o dati faptul c& miscarea ecumenica igi datoreaza existenta Bisericilor Ortodoxe care au acceptat si parti- cipe la lucririle CM.B. Fira prezenta acestora, dat fiind refuzul Bisericit Romano-catolice de a participa, Consiliul Bisericilor n-ar & putut emi- te pretentii la titlul si autoritatea de ,organism mondial” gi n-ar fi fost recunoscut pe plan inter- national, ci ar fi rimas la stadiul unui simplu di- alog inter-protestan®, Asa cum am precizat gi in paginile anterioa- re, protestantii nu par si aprecieze in mod re- al aportul fundamental al ortodocgilor. Nici ma- limi 25 de ani scurgi au fost foarte prielnick: pe de © parte, Ortodoxia gia ameliorat vizibil stata economi- ©... de coalalts parte, s-au semnalat tot mai multe acte de rmirinimie, slidaritate st dragoste erestind, acte care Leal sciditw pe Hristes in inimile a milioane de ctestini si se- meni de-ai nostri necijii", Proclamatia Paty. Ecunn. co oct ia tmpliniré a 25 de ant de la nfinfarea CMB, p. 8. * Ver! E. Sehlink, Die Bedeutung der Orthotoxen Kirche fir dic Okumenische Bewegung, rev. ,Teologia”, 44/1973, 'p. 685 gi uri Primiree 1 omilile Dr. Visser! Hooft $8 Dr Eugene Garson Blake, Ed. Univ. din Atena, Atena, 1967. 213[ADEVARUL $1 UNITATEA BISERICH, car ei insist, ortodocgii, nu par si constientize- ze in mod activ rolul lor in C.M.B. Cu toate ca 11 dreptul de a depune ~ din postura de mino- ritate — ,,deciarafii” separate cu privire la ches- tiunile teologice, ortodocsii protesteaza frecvent fata de desconsiderarea lor de catre protestanti, invorand istoricitatea titlurilor lor. in orice caz, nt inck dapasie de a invluenfa, micar in parte, fanctionarea gi fizionoria C.M.B. Cauza principal a desconsideririi aportu- iui fundamental gi constitutiv al ortodocgilor si a reducerii Iui Ia un simplu act de prezenti de decor, lipsit de important, este una singurd fost acceptata ca de la sine infeleas& structurarea Consiliului ecumenic pe principiul reprezentirii cantitative gi statistice a organismelor bisericesti autonome, iar nu pe cel al dialogului Ia nivelul teadifillor teologice si bisericesti. in felul acesta este neutralizat8 a priori prezenta ortodocgilor, de vreme ce constituie permanent o minoritate lipsi- {8 de putere gi inferioar& numeric comparativ cu ctatea de Biserici si confesiuni protestante. Care sunt, ins, motivele concrete care au de- terminat partea ortodoxa si se concilieze cu ro- ineficace care i-a fost stabilit in cadrul migcarii ecumenice? Cum se justific& pa- sivitatea gi neplisarea ei care duce la nerodirea uunei stridanii ecumenice ce semanase atata spe- randul credinciosilor, lisind-o si se ali- nteuun monolog protestant? Raspunsuri- 214 (CAPFTOLULIV. PROBLENA UNITATILIN ZILELE NOASTRE Je ce urmeazii nu sunt decat evaluari personale si nedovedite; indraznim, totugi, si le recoman- dam ca prolog gi provocare pentru o viitoare cercetare mai sistematica: a. Fira indoiald, existi din start o diferents de mentalitate: pe de o parte, protestantii sunt extrem de pricepufi, indemanatici si eficienti in ceea ce priveste organizarea, programarea rati- onala i munca sistematizata. De cealalt par- te, ortodocsii ce aparfin spatiului risdritean — aflat la liziera tehnologiei si a ,progresului” oc- cidental ~ incearcd in fel gi chip s8 se adapteze la pretentiile europenitor , Accasta i foo, Practis, pom Ge om pte so ATER om faedndu leghtura eu Adomenial spiritual gi divin. Eul acestacoboara de undeva din sfercle spirale Se aasgiaea ol fs aan Tuc door 9 singh data, ede mal multe or pe parcursul evolutie sale, Domical # ste in Tumea spirtelor, de Gecare dati se intoarce acolo in intervalul dintze reincarnée, aici ocupA locul cel mai de jos in dul iggarhlorfintelor spirtuale. Steiner presnta in acest sens, Gh ostrstane ieprhich detabatd a Bitclor spitale,porind ela ager i arhangheli pénd a heruvimi st erafimi. ‘ack oul tei structur Ringinle infertoare (qupul fic, etic astral] sunt mostenito de cite copitd eu in sch toboars de fscare data, Ia 0 now nagtoe, pe pimint din sferele Spiritual, respeciv pitrunde in planul xe, unde va fi ivilit {ntzun now corp, Dear omul ingestrat eu un eu, cu eangtinté si individualitate este responsabil pentru faptele si ackynile sale, ‘ntra c eul este ce care produce gi acumuleazh karma. Impovirat fe aceasta karma, de bila ‘condiilecadra pentru coca vou, srlaliniy apetible ¢ RMSE dar ‘numite nenorociri, cum ar i boala, handicapul sau chiar moartea Hegarduluh gale Irarea unui Dumnese, et consocnia“unet Fatoralely stiebee tact sondiuonio abaolad Siete Sa gs Fyrom eet Mae ( CER Hummel, inkarntion, Weider des Reinhareatongovbens und dos Creu ain Setage, 388, 9.91A\\ mintuirea omutui prin sine sug” a Nicolae Achimescu a ‘cast relate nu pete prep desk prin interme ~sftintel spirituale’, prin mijloace rasencoril je" Pentru ox! in In Raitt egos sant intermediate na sunt dec corepondental ‘ule jnlenmediare din cosmogonia hindus, desemnate, SE in omuli na Snape po planeta Pini, i pe Saucy i Strimoyd om trestra eras nigto Bnte cu o engdint soa ‘mul saturnal ce caracterionza prin fatal e& posed un oa aa Upotterea rapa deer et “abs pe inde omal prmegte trupul siu_ eters aie pe ana fre vogutaulaz™ Con deve tei ap Tirta ote depemnatd de chtre R-Sieiner drept waka pe {us cnd oontinta omului ert smlarA unui jsemn treat SR Si omul cote pin logit cu domeniul anima. ‘Dupitineheiorea acestei faze, omul igi incepe viata pe pimant, 4, acolo unde, pe © cara evaluionistd,consacraty eva integra Srowren ele gapte re" eat vaso cosmic”. In primele dou, oa polard” si ,hiperbareicd” oml este incitugat in inveligul unui weap YBa grocer “Tnifia, ol era consticuit doar din substante {Caneparente,eterice, putind fi vieut doar de cétre un veritabil ‘Tliouan fn coast etapa, om are incl o constitute androginds" 2m, Au dr Absa ~ Cont 159, Sinn tien EEN heh, nd Relig flow, Tenors, 2 helen ne der Aaah Chri 18 2 Isom p48 ‘ie 1 ie 2000p. 1014Nicolae Achimeseu Odata cu separarea sexelor, apare rasa lemurienilor, Caracte: satin las derbi ete capac, gore anti, pivnd sn firea.vointel si cultivarea potential ima Re Sisiner omarel educafia grosoland a copilor, freventa in epoca lemutians rmtonra eta sau period ete om lagi I earl cen ‘oamenii nu dispuneau de nici o gandire logick, milara contompo- ‘anil ngtr, dar aveau o memaricaxcoptional de svat. ‘Trocorea de la perioada atlantic Ia ona respectiy 1a maniatescontemporanl, ea earacteiat perder diel prin nenumirate obstacole: pe Ia mijlocul epoctatlantice, secretle ‘celorinitiagi aw devenit scoosibile color neiniisf. Astfl, amumite ‘cunostini gi experionte tainice au intrat in posesiacelor patimag, lumanitates a degenerat, iar prin intermediul anumitor conexiuni secrete aut fost descltugate diferite forte nocive ale naturt CConsecinta a constat in felurto catastiofe atmosforie gi acvatie,, Populatia atlantied a trebuit ef emigroze, aga inedt au fst populate Europa, Asia, Africa gi America. Au emigrat inclisiv ost initia ‘Acosta au fondat in noile teritori in care ta stabilit gracole, dar, Gin nferise, ov ajutordeelor nena al aloe cre a td sscretele inifiatico, forfale riului au inoeput ahi inuenteze pe ‘oameni, Este vorba despre Lucifer i Ahriman, In acet fe, oamenit au adaptat lumil_fizcosenaoeiale™** Doar citiva initia in ‘racalul solar, in ora sis, spuno R. Steiner, au reugit sh Distreze intacte vechilo cunogtinge esoteric. In alte loourh #-a fonservat anumite reminiscente ale vechiicongtinfe gi a transmis Coa de-a doua epoch culturalé. postatlantici © represint perioada persand primordial. Marele et initit a fost Zarathustra, ‘incr tna atte eet cnt eid ete pas bx eco poet cultural, com egint inten’ cesta de sencorial, permis apartia,astrologieh si cmatrel,O a patra epoct sau perioad do volte 0 feprenich fea grecolatingy al Chel mandat a. foet acela' de 2 facta « Biden, 2. {Vor ft Siaioe, Die Ceeimuasenchaf im Unrie, Dornach, 1976, 198 ‘Biden, p20 ‘Bide. 202 Noe migdr refpiaese 7 consttuizea Gilets ranaDi de a conduc, totodati a terrea celui congtiend) Prin arta, reglementiri de ordin public i justitian, {803 siomanii au incereat sh exprime epirtualul prin senza ‘Astizi, noi tedim intr-o a cincas epoed cul 13), a caret fnalitate esto consutaier ealeia omar alates deplin a eului. Pana in prozent, soessta perioadi a condus la cea tn ivdualiye ‘omult, necesari in evalutia spre Clibertate)in acelagt imp, ins, omul a fost impins da eétre fortele ahrimanice spre eal mai acerb @aterialisns>Prin antzoposoie, care © eiliuza spre cea de-a-gasee perioads, omul devine Ss asap apace will se denchide iar eal St poate amin in mod content de incarnarea s&. Dupla ‘vcoled dea cincea, wvarsts" postatlantice, urmea?h ineh cel do-al gaselen gi al gaptelen wy ferestru sau pimntose, constind in Gonfigursiea “sinelut ‘Starea actual in care so afl omul pe aceasta treapta, ined, nu ste docit un stadiu intermediar pe lunga seark a evoluties Etaps lurmétoare vii pe pimnt este staren de congtiintS Jupiter" in fare dispare trupul fizi, iar omul va accede fp Terariua ingerilor Suh aceasthtreaptk ip incepactvtataa acts fnfe fate Wreca stiri de constiingl Saturn". Tn concluzio, antroposolia 1 prozinth pe om intro schiti cvoluonstt cose incadru clrea asata porneyo dla otautad GSelomeat sincat a ajunge pt ia tonya arin avd ait deasupra sa cat si mai jos de el alte finte, tate aflate intrun u-te-vino cclic. Lumen spiritual spare, in acest context, ca tn ‘univers structurat foarte complex, in cadrul cdruia toate ierarhile facionoazdi in acslagi eens: spre deaivirsire, Din aceasta Fane lems vathin: Gack precede’ in sommes Drticic8 din acest intreg, insuleitd gi steabatuts de toate finfele spirituale. In acest fel, sistemul propus de eftre R. Steiner nu we ovedegte a fi ltoova decat un fel de matafiicd clasicl. avandugi ‘dieinile intr-o multitudine de Sooo, Solin coun coun —> Slur Tan de cols “ Idam, Die tciren Geheinniase der Menschiitsuerdens im Lice der uonglen, Dorancl 1968, . 168 8 Badowion,Anchroposphien, pp 47-488 Nicolae Achimescu oe 2.2.5, Calea spre cunoasterea ‘umilor superioare! _Peig ga cum oa putut obser meal i Rtn eto nul do ip gsoteri propune tn al ip de antrgologe unl 4e conmoloe forma hous de evolie« om Intrebarea care se une, in mod fires, intro stare stuns, este de unde ei eu jung sf canoaset Steiner toate aceten In replica pedi ek ‘uit of relizeze cunoagtoren lumalor superioaze’ ic. in Sine, ale desc i altoracale care conde gyro acces cunonslore, In mod dar, B, Steiner se detageazd de ,mediumiamal” s de sisionarismul atavc",prezent la sping i teoof din vemea sa injifeeniuaticd"propued de el so fundamcntcast po ‘ omula Ca gia, lo geamn al mort E88, el pun, ca tome a aaa eatoner ta apericare, un rol deosebit il joacd diferitele forme ae, aditatie, len sre aceasta, desemnat 9 cao scale Taleradaal® muons alter pune ol, dost xo eale cept icon meee cmédiark ine ce chstint oropaianl a ler Toss nteeat, asomenes turer enteric pormayi de" Ta loen existent une creapondentesbulute inte macrsosmos ue) ticrowsmos (om) Re Steiner aiemh ch ‘masrocosmosul_poste fi ‘cunvscut_prin_eufundarea in_ propel tra rea SG3508 Foose pn ager slr conn Fespectiv prin ‘supra acer curt eunoscute in ‘wdifia indian sub numele de chakras". Cunoagterea at infelep- ciunes dobindita in acest mod are penTR Steiner earscterul une stouter| obtinte in urme_unel consti emplige, dar mult ‘Superioardeercetiril sr eunoagterit gntifs convenfionale. Desi protinde un anume manopol gi'o anume exclusvitate a teorei sale Privind cunoasteres sfevelor superioare, R. Steiner nu contest, ‘otug, cl in experienfele spirtiste si tecsofice 20 descoperd, de “R Strnor, Die Mheosphie dar Rosenkreusers p16 oie migcéreligosse 9 asomenes, jumea spiritual, dar nymai acele sfere inferioare alo ‘geste gf Intro forma impuri, 2.3. Hristosofia sau coi dai Hristo Afirmatile lui R Steiner despre Dumnezeu sunt pe cit de rnumeroaso, pe atit de derutante. In general, el vorbeste foarte putin dospre Dumnozeu, proforind si faci tot felul da speculatit (, doepre divin", divino-spritual’, despre coomice e) Dumnezeul Vechiului Testament gi ew Hristos inausi. In Viatunca so, fintele solare nu reprezintt doar simple entiiisolare superioee, f sunt acei ,Elohim™ ‘lesemnati in referatul biblic despre ereafie in calitate de Crestor absolut. Laolalt ei reprerint’ Lo Tui Dumnezeu, despre care se amintegée in prologul Evangheliei Sfintului Toan [Ewte vorba de gaze -Hlohim’, care constituie ,entitatea-Hristos’ Firistos, in califaten Sa de .Dumnezew solar’, ca Finf& s promi, ea sum a acelor ,.lohim’, ge plaseazl, prin urmare, in ‘conceptia antroposofic, mai preaus de lahye. care este peroeput ea Dregititor sau ca reflector al ,Lauminif hristion. In acest punct, fantroposofia ne aminteste do-doctrina gnoeticé. dospro_ Do ‘despre Dumnezoul inforior al crestei gi matoriei, inlocuit ait do Huts Ce Duttaans af SED com se gi, lsren pear 1 Fespins aceusth concepfie gnostica din primele eecole gh a facut ‘cunosciti unitaten dintre Dumnezeul vechi-testamentar” gi ool fo-testamentar. Alituri de Tahve apar alte numeroase info Spiritual, ingeri si forte spiritual intr- structurd orarhicl bizar, fecare aviind ingusiri gi misiunt speciale. R. Stoiner so roferd in mod deosebit In arhangheli, pe care ii prezint& ca ,Dumnezei R, Huns, Reinharnaton 9p 8-89, Vous Steiner, Das Johannes Evangelium, Dornach, 1981 pp 3, 6ole mises relgioase 8 ———— 0 Nicolae Achimescu a pussting gl despre care ar dori si fe informati toti oci care Teoventeazi eursurlegeoilar Waldorf enteu a-gi justfca proprile concept esoterice, R. Steiner ‘condi o semnificatie limitata g imitativa Biblii 9, in special tee patra Evangheli, cSrora le contrapune 0, aga-hani Evangholi’, respectiv o .noud revelati "De lage 6 lie se resimto in intreaga oper lui Steiner=? De ste subliniatdistinclia dintre Bibi gi noua rovelate ce Cand ss refer la Tisus Hristos, R. Steiner vorbegte de rogulé de Hvistosul linus", prin folosirea acostel forme articulate a tare onind <8 scontd in evident’ sgparatie intre fisus gt ‘Hrfaoe sca] intrupat in ius. Cand GORE TT suAlons wos 1a epee ee Mt Ts Hrs Siti ther cu ore een Suri dsr al Goleta” nt apd ee rat ‘seit nf umole eer Sa, din Bvangheli ar reieg cl nu ear fi nscut doar un copl evar ai 8 Despre neamul si nasterea unuia varbesto, spune Steiner, evanghelistl Mate, iar despre ool decal dete vorbeste Luca, Primul este .fisus solomonic™ si al dellea “i Tabs, Naot Stockmeyer, Rudolf Swinars Lehrplan fr de Waldorfchule sich ner Zusommenschau seiner Angin, Satignse, fake Tit Bos Laas Buangeiisn, Droach 1968p. 3; ides, diel und Weskt, Doract 1848p. 11 Sina AE Laser, Die Antivoposophie und aie Zukunft des Christentuna, Stage, 1966p. 376q “Pin 4, (GR, Stier, Wethnachsfeir, Drnach, 197, p12. "CCT Rogign4 uddha. Cei doi copii Tisus s-au niseut la un interval de citova ‘ani unul de celalalt.Daci cel din Evanghella lui Matcl ora ula Dirint, celalt avea ‘mai mi ‘mult eurors Cet det ind mal ales relatile ta de 12 ani nu ee leach de ling pirinfi, find gisit de cltre acogtia In aijeral Invitatlor si discutind cu ei. Dupit oe regisess pune Steven pltinfi nul mai recunose gi nu mai infelegeau despre co tae ‘In urma soestui eveniment, par lucrurideoeebite in ambele fea dup co tat slisus solomon ‘murise ct mai mult timp in urml, moare acum $i zurind gi mama celuilat, prin}iérimagi in vial {calor dois clsitoresc aphrind ast familia singurulut is pe tare! intélnim in evangheli: 0 familie compact din leat. Mase Tisus gi frat st, care find in via. ‘ned nu sunt copii trupesti ai Mariel rimase Evanghelile nu mai amintese nimie despre cele intémplate in viata lui Hisus in intervalul de viajl dintre 12-90 ani, chad Tee primeste botezal Ini loan, motiv pentru care R. Stainer ne propane ropria sa zevelatio™ Cronica akash™ Asc, Steno austne ch nit 12-18 a Tsun eg eas Iupt difclé ou tot felul de idei'mizete gi impulsuri morale io sevens perioad, intro altelo, Linus ciltorente mult in intereea {a iavor de inspiratie fsteriorul Palestinei ind initiat, de asemenea, in cut {In anii urmitori, pnd la botezul lui loan, se va intogra ai iniia iy 2 ‘linul evnienilor, end se va inalni gi cu Buddha gi St Hiee ul primit de la Toan este asimilat de eatre R. Steiner unui fel do act de concept, de fn eadral oi act de conceptie. de zimialie, in cadrul giruin lisus ‘rimeste in sing esenfa hnsticl, to Ia fel pin maariea tat ees Sagte liao! In manent mora ee ee ‘8 Steiner, Weibnachseer,p. & ldo, Das Luka Buanghaiam, 9-97 hide, 9-108, ‘biden. 0. (2B Steines, Ai dor Akaoho-Chronih, Das fn Buanglm, Doaach, 1976, 60 S hidem 09 Ibid p21se inginte de aceasta, esenta eau gubstanta va separa din now de trupul lui Tisus'Din aceasta pefepectivi, anirloral doc Gala na eet time acer et ees ne Hisistos: acest punct al istori marchease th fape: Mages Ta ‘isto. Hristo, spiritul solar, devine acum sprit intregi aoaatie lance. Acet eveniment este prezent in viunea hal W Steines ‘storia Palimilor Ini Tis din Bvanghelia Tui Toan, mai preci in ‘momentul in care soldat romani impung ex sulia tonsta So, cid {Honesto singele, pentru of atunci Hristo se unests cu plumed Din acoasta clip, i "va agfiona fn toate evenimen. tele majore care se vor potrece pe mai departe pe plmant 24, Pedagogia,erapeuticl”: Scoala Waldorf , Scoala liberi Waldorf” a fost inauguraté la? septembrie 191 Sind consiruité in urma colaboriri dintre R, Steiner gr dnecaral general al Fabric de tigi Wi din Stuttgart, Hn! io 3-136. care a suportat toate cheltuille pentra aceasta investfie. La deschidere, gooala avea 252 de elev dintre care I ‘taulcopii si angaiatilor fabric Steiner a ooupat fineia de dinesior al ncstor soli pnd la moartes ea, in anul 925m ace an exista dia ip Germania doul asemenea gel, iar ix Olanda si Anglia cite tuna, Tn aul 19: i Waldorf din Germania att fost ‘acces de a educa gi forma politick_si social existentS, intruckt acitaten do'@ conferi in pérmanenfa nol forte ordinit social Drezente" Pedagogia Waldort ii are radicinile in ‘wirituall antznposafici, dost R. Steiner sustinen ck Sele Webbe? ‘near urma bina unei antimito concepti religioase sau hlostice Biden, 210, ‘ RStinr, Das Johar Evangel, 28, Mars. Dan Wesen des Chritusipulies und seine denenden mihaclschon eit, Doenacs 1944p. 21 1 Siiner, ufc tbr de Drigladerung des soon Orgoniamu und ‘ur Zatlage, Dorn 1961, "Ider, GegenartiaesGesesobon und Brsishung, orach, 1973, . 208, aie migcatreligisase 83 a Pedagogia propusl de Steiner corespunde perfect conceptic sale despre evolutia in treietape a omu, Flecare dntre acostestape es screed pe parca ste eet Edueatia In perioada dintre 1-7 ani se Tormeazi + sn din mer faa, Edna 4 1 alutor pentru intrupatea acest element fizc oma facet capitol al vefi, organele sonzrils devin functional, ‘ot in acogti ani, inte frfele spistuale, so deqvlls wwinla ek autora ein eoplul ii formenyd tupul fie in ae et tht Aacsta 8 devindwtilizabal pentru rest et, Desigus, pent oo din afara“antroposof, ‘acest Iucru sunt. bizar Stcine. sh srgumentenza acon te asta: ni devia, pi a face ltcova dee sf init, Imitarea inet Hated, MARL AL croc est, Ia rindul oi, un reaulta al vointe. Reaizaren genset cra i elboreasa eopectiv trupul du, din ace ely deterministeredtag Coptul vee Us sen Th pisos, Tot pentru care, eu ajutorul vonfal sal, se remodcleart sche: letu, musculatura gi sistomul siu norvos in esa fal ince aceanch 8 se mateializeard dn actul reopecty, arcurul primilor gapte ani de. vata, toate ‘eanaformi, ae rmotelenzi, Uismul organ tare Gobi Fem este dentiia, dar intrucit ding sunt minerality refit reconstrith Dui toate soeste mutati in plan fie, urmeazd o nous epi, + ite 7:14 an, cid copilul ajioneast mal malt n-planl sue lind devine apt pent edueati, ponte goal Odath cu tastes ‘sangha strc, vor ext cava ase denolat sentimental Stal Trenholm al Fepreseniati de profesor, care il va conde pank la unmatonsea tapi a viet, Profesorl int exorah autoritaten prin predarea cunojtnjlor pe care tamil le va asia. In ace an, lel mt iliasand nic un fol de manuale, inva doar In facie de Ses Kas mada dicen Dack ents az, profesor it pate iapise autoriatea inelusv prin pedepss corporal” © CE Sita Laber (eg), Die Grundlogn,Darmaeadt 1988, pp. 794,55: Vea R Stine, Ani Vind Pidagog, Menschnkunde und Padagogih, Doroach, 197, p11 er Woldorocle une ihre In: Anthropaophiche‘ani, adica ups nagterea a Nicolae Achimescu i Ste tag, de asomenen, tn kn prod eines intro 7-14 ami, copa mu dispun de eapacitaten de evaluase, mot pontru care recomend su “nor aseineten situa" Aceasti capacitate de evaluare a copiulat spare Ta concoptia Jui Steiner, progresv, abia dupa bert ite 14.21 re ssl perionde dle felarizare ce dozvoltA @ul bau tndividualitates om, care ‘marcheadi gi sfiritul virsterjuvenile, Pel ‘tindral triste © experienid interioari profunda, el inoepe 3 tnfeleng ceca co doroste de la vinid, sre 0 imagine clard_despre-destinul sau ofesional gi incopo sl cutive relaga de prietenie cu cel din jurul {In eadrul gcolilor Waldorf, totul ae fundamenteazd gi orientear in functie do Imaterll eare se predaw la nivelul nei clase, -mefoda pedagogica utilizatf, ba chigr ‘ornamentatia silor de claaa gi oridoarelor. Este limpede cS, in acest condifi, Sooala Waldorf, care se autointituleazl sberd, m ote ne pe depart Uberd. Ea pescri exact cae ce exe bine conn cee pentru cap: nie un fl de pniue-natella po cop. absolut nicl un fl'de produse arial, nist un'fel de tne. nt consrve. nil carta. il imbriehminte artifical net jucirt din plant. il ereoane clorate, caro Past nici fothal, nici radioonetooane.. nil ketch. ceacle. nimicl.. nimi. nimi." $, desigur, lista ar putea fontinan: niet ‘un fel de televioe, nici uh fel de filme in cadrul prosramului de educate nil un fal de ocr pe cleat in tmpul Tor ete ‘Tot Ia fel, vacanfele_de_vari, in timpul civora elevit scapi pneu town aipitatit dev faluety gate posslen Sunt privte de cte pedagogit eolor Waldort en un. rel perica™ ‘Dupl cam so poste observa, in acest mod, capi sunt esc, ‘tgmatizafi gi dirijafi pe baza unel cunoasteri si experienfe cu tn 2 OLBA. Kar Stockmeyer, opi, pp. 56, 19. 2 Safin Labor leg) ect p11 * Pre Deckmannshagen, Hudlf Steiner and die Walderfechulen. Bie ocholagich-entische Sui, Wupperal, 198, p. 90. Tider 28. 8 E. Worel Jugendahropasophiet — Ein Versuch Bericht von einer Sonmertache, Erachangskuna, 184, p48. Noll migeérireligioese a8 — racter_ocull, pe baza unei structuri de evaluare, de multe or, ‘ecunaseuth pirintlor tulu Intreaga perioada de ‘olariaare i viafa particular a eopllor sunt finute sub un control Strict, Fundamentele unei asemones pedagogit strani exciud dlialogul eu oameni do stints eare impirtigese alte princi, elo nit in seama de cunogtinfele pedagogice 1. psihologice. din, afara Sspeetrului antropesofc. De aproape un seco, ele nit sunt aduse in ‘mod clar 9 fir echivoc a cunogtinga publicul larg. 2.5. Evaluare Js pofida noméruui relativ. mic de adept, ,Socetatea saint exort eupen mutora mare ert da prezentantitantoposofel susfin ek aGeasE OOMOpLS degpre ial ar putea fi de mare ajutor, in multe pivins oma modern Brin exer de meditajio pe cae le propune, Oferta” ef noeareh $i depigeesl ghndiren mecanicisth conta niko mat hare conte spatial in ite mateo Te eosin, ae firopostin se srdduepes ak conapunl deface tiny contomporane un sistent de gindire global un sisemuniversal jg structural, im cadrl carua gtnfle naturale # sprue, cent eel ase tata pte ae an Jnteum intwg-neris. In plus, sushn mentor acestel soset ‘eulte antroposofia este singurn cal cae ar permite ombls aes ‘om stele cuprasenzorale* Dupa cum am viru, antroposofia include gi anumitoelomente Jillian sractura ei, Detagdndune de teonte,R Steiner frotis cf, in contral conooptet sale deopre lume se ald ristog "In baz -ampulaulu beatic' pe care il primes, umanitatea a cosmosu! it ot atnge sopul, Desigur, inten facet lucru sud pol ca joreien ehle lin wnt dato pte ah Heb © ingle sau pedagoye pentru wenirea ll Hristo ‘Exist, inl, multe puncte divergunte inte eredinga cresting gi gindivea antropowoich Astel, pentru. crgtin Dumnez, este sreatord tuturor color vaaute’ qi neviaute’, care posts f 1H. Roler. M. Kieu eg), Handbuch... 48 "C6. Badewion, Reinharaton p98 58,86 Nicolae Achimescu experimentat de cétre creatur, prin eredin{2, ea un Tu personal. In Schimb, in conoepfia antroposcied, nu exist nil o relate de tipul Creatorcrestura, cio relajie in genul spritual-material, Dup cum a putut observa, accosul omului spre spiritual trobuierealizat de L_insugictapizat, prin agacnumita cuore a ,lumilor superioar™ Tstoriarelatici lui Dumnezet eu omul reptezint, in conceptia biblici, un dialog permanent intro Creator gi ereaturh. Acsasta ‘lati pi atinge apogeul si finalitatea in intruparea Cuvntulu lui Dumnezeu, in Tisus Fistos. Reprezentantis antroposofiet privesc, dimpotriva, jstoria mpului cao materializara progresivl, dupa care, ‘ath ca vention fl Hsin moma peta ser “ Nou! Testament repreznth mit pencipal nL pvegto pe lisus Hrsios, omul din Nazaret si Ful lui Dumnezeu, Care icut cunoseuta iubirea chomitoare gi plini de iertare s.Iui Dumnegeu, ajunst la plinitate prin moartea st invierea Iui Hriatos ‘naugi. fn vigiunea Tui R. Steiner, isd, Tisus era doar o .entitate” ba si complax constituith in care e+ to acurtd perionds 4 Limp, pe pamant, ace] spirit salar auperiag”, numit,Hrstos”. in ‘acolag pla, intruparea, vita si mosrtea fui Hestos se Gonstitue in ppunetul central al istorii umanitait gi cosmostlt, ea si in cotta svolutionalé spe lumen spirituald. Aparent, somnifcatia unich « Jui Hrstos in istoria omenira caphti un acoent daosebt. Si, la fel de sntroposofia incearcd 8 accepte domnia lui Hristos ool intregit creafi,”® Totus, conceptele antroposafee at ‘mai dograbi un caracter ontologic. decat’ unt soteriologc: “guintuirea’ nu se realizeagi prin intermediul vreunui Dumneveu, prin finale propris orn sine inausi. AnvopesoGa.elimind ti eat haral din, aducind in prim plan otiunile de farmast re ‘Omul ‘urmeazi of ajungs Ia desvirgire, pe parcursul unui cj nedefinit do einearndn, fir intervengia veunui ajutor divin, Este vorba de autoelberare’™ Pe de alté parte, autoritatea Biblii, in calitatea sa do Cuvmatul Jui Dumnezou, nu este pereeputd ca o mirturie inogalabill despre Persoana gi lucrarea lui lisus Hristos, oi este puss, prin semnieatia fi, in oaea ce priveste cunoagtoren yepintualulu, intro relatie 2% OE Btses 1.20 ag; Flipen 29-1; Cole 115 ca > Noo HL Role, M: Keane ira), Handbuch... 419. ile migesrtrelgioese s —— Paraleld cu sutoritatea pe care a avut-o la inceputul epoeli moderne sass ere au entry. cerestarea natuni, Dupa cum ‘oncluzile lui Arstote! in aceasti prvinta al fost depisite in urma lunei ceoetiri directe a fonomenelor naturale, tot le fl acu bt conceptia lui R. Steines, gee afiem te ‘rebule reinterpretate in new Se spat iia specu anny doom Bek rasenzorial,_a_domeniului_divino-epiitual”” Dact aver in vedere Taptul eX ;noia revelatie™ propuaa de citre Steiner (ie Rew ecesbis pri retin aroxant a aclu pein decriptaren ,Cronici-akasha’, nit trebuie sane surprinda’ deloe faptul cd vechoa revelafie, Biblia, este infeloasé cag scien sccrstl. ‘ansacrat in sensul ei col mai profund doar color ining” Th aceesq! misurd, nu trebwae ef fmt 8 ptul ob si de exogers ale i le rospinge ca pe unee lipsite de importan, eu o tents materialist sire pin we 2 api cum am amintit, goolile de tip Waldort si pedagogia acestora nu sunt allceva decit opera lui R. Steiner. Totugh mentor factuali al aoestor geal ‘Se_prezentpe_eit_posibil_in_planul_de_invatamang, si ee ‘usiseasci in-acesta' Int-un alt lo, Steiner devine chise mat yt Selet: Pra a feats ok ‘2K Stsiner, Bibel und Weishit, Dorn, 1948, p11, "Bide p20 ‘© R Sinner, Doe Lukas Evangelium, p. 18 ‘SBA Karl Stockmeyer, op. dtp. 330, bide. 348referintl direct la antroposofi, dar aceast ideologie este prevent’ implicit, gf intro form masiva, in cadvul acestora*™ Rosierucienit 3.1 storie Grupirile rosicrucione se prozinti ca reactualiziei ale unor ‘radii strivechi,fapt eare eontribuie la marea lor fort de atractic intro periadi in care omul contemporan este tot mai preseupat de riginilo sale gi de menirea sa in aceasta lume. ins, istoria propriv-zsi a rosicrucianismului incope odaté cu ‘pavfia'oelor tei serieri anonime consacrate scestuia, Degi sa pYotins atest Iucru, n-a existat niciodats vreun persona) istorie ex ‘numele Christian Rosonkreuz gi nici vreo sacietnte fondath de el prin seolul al XVlea, Prima dintre acesto seriri, intitulat Fama Fraternitatis’ sau aga-numita Reformé generalé a apirut in 1614, Ja Kassel, Conform mesajului acesti scrien, toi invatatit Buropel ar teebui sisi eduod contrbutia. la realizarea unei reforme fenerale, devenind membrit activi ai asocifielpreconizate de (Christian Rosenkreuz. ‘A dous luerare anonimé rosiorucians, ,Confessio Frateritatis’, face referiri la anul 1370, chipurile anul dé nagtere al Tui Christian Rovenkreuz, Crescut lind ca ygerman" sirac, de iti nobil, int-o ainistire, Christian Rosenkrouz, po la varsta de 16 ani, aven sh Snsoteascl pe unul dintre frat edi de mfniatire Ia Locurilesfinte Dupé co tovarigul fu de drum a docedat in Cipri, téniral Rosenkrew ea indreptat spre Damase, unde s-a famiiarizat cu stiinfele arabe, intors In Germania, el a sparato& invatati Buropoi vor veni alturi de el pentru a gisi not fundamenta studilar gi ccunogtingelor pe care le asimilase. Dosi a oguat initial in accasts Ssperanfi a sa, ulterior @ reugit si-si asocieze vreo gase adept, fmprouna eu caro a fondat ,Fratia rosicruciand’, ai eAror membri ‘loeaw misiune in diferite fa © Vax J. Badewion, Waldoripadagogi— cin evstiche Brihung? Zur ale ‘her Aniroposophie an den Waldorfokalen, Konstan, 1987, p98. oie rigor reigoase wee ‘Una dito cole gue rogl fundamentals ale ascii sipula ce asin ak ab un crater ect weme doo eu dean Bupa ce in 1004 Fri roirucant” wfc Sata cuneseud public, Saul 6 la Srstoug a apron do ea le ne take tro_lurstrosrutioneanonime, resets Chymische Hochzeit. aes Se pune, totui, itrcbarea cine este autora real al acstor sere anonins Un her ete crs eumse & lma dine eke fr url anonime i sparing Tis doa Volntn nde (606664, “are tn peroada sudo ele dela "TUhngen {2601-1618 se Integrate inteancore de ‘stadenp tmplrtinind, concep paso paracelaeatopie,aeusind Bie ara dinate mai ficeas pare Tobias Res, Christoph Besa. Abraham ote Widen Schacht So se doa fp ch 3. Andreae 8 Sncoput a serie ac in prim indo student ln‘TUbingen dor ee poate afrma cu ctrtudine ef arf pret la redscares Cclor dwt iver anonime, Homa ai Confsin. Orcum, ste sigur Gf acete sero sunt opera acestr tine din cereal minis Sar Stormin de woseraian este opera mimfnut alfeiva doctt ah SW. Andree, pot lal Joos Andras, 0 figueh remarcabll Bena din Wartembor a peroaiarisoi de ton de “oath lumen ose de acord asin ck una dntre sure dircte de ippiaiepenra romania ato Increea, i” Simeon Sudan, “Naomera, @ cane ca confine an compli astm umerlogi, defi a ere auton tn ant 1004 dtcelal de Wirtemborg, Friedrich Z. De asemenen,mignren resicrucian. zal suet ala infenie. De pid, lowly matomaticanl Hermetic! englaz, John Dee 10241008), 2 atSdut in usraen Mos hiewatphica (Unioten scold, peintro amalgam de netade haliicalchimiste gh matemaiee, eh ajte po pe up fides yoda nu Pomud gswsoe UL yureweywed op Bow Ey eticur rueqos ysvo oop gun wiey uy prwabe ov [mus vindecooeop Shenguunf od ott sono 16 med na sTeIpedxo “oie sera! To yond og somped we sowy Tunseade op jay 11 no He}sruoRe Jims "yoej ope. pay av térgoy word wEaRe TCo}bGO 92 Ddoad oo youp nos azeafonp op Bad ut ay Be Pisuone vo dU ove oop zone asnoodsadragdnsd opanpuys gad od ne AS aneage of Peed atwzruuaio op wig Hoy Bupa ee EBNao 1 ends Joop ne ont ef asorrur ap joan "wuaed wre © Hw AOTANTENIL 3 ow vomwuep audeop ‘aotiat op ofeiden axdop oat Seoqeyas gs s104 ne Ne "BououtoNe 9 “Anode MTU 1 Op “Todnaa [e eveztuv80 op [wpes8 ws vaTyanoajr Putatsd wiv 2p ey un cre gieje uy aan ys ofa me Mu Toran “(qo zou ‘Tosa aay nga op) osdoped enaayp no warehuttacy qos avai yujénep" 9p ylugy 0 Yanna urpIO nes yan "KUNIS SHemaeato sono ‘onogear W reuuyampN! waroundap yong sang od 1098 9d YoU} sot naoé od 18 youn od ‘een oe “eavonagns wt odeoord ges Hogaeg vf" atvoqde ‘suns soweyes oymoqu (gong vo api yt ‘ sopooorps ‘sopndarea gud pony ro pido uy yu, 1 rune es ofuge yooy an] ofpsuys pu wonpe ye {E doo un goroapot we puny od pep 0 utd foo nem, {tou frum [nape uy so ae 16 apy opootod Yrumuv of sonpe ay anwosd wowey IML Tome” 29d tne up ojduoeaud wo Yue nage oy a eoqiegara 6 ogous [mpegs wep HOURS spe ues “ie BoRpS frye dos otuoind ayeoy up nadia wa os go etoud fe {ted ysony op 92 od ete reqs nonuasoay wef wees ty oop ezounpanans oe ge unaod gpodear ow Nu He "yon vlupen Sr grepobtu gosooqsy re os mu yo UBNaD 8s [oso op ‘hoy ave w atu op [AUVEINE uNdop TEXAON uous fe vo tuvrrseor nes aoyfgaa" pun ehuazand wy 3raNpUL 9g WS ——— ue “wowortyau ROS BAe ‘e964 '1601 woINZ YmwHI —snND — wos wo son sodomy eel id omar ne ado teed SINS Tt sepgy ynarong noms Ne s,etuys doud no" suse ag es sonaeuiag rpns up lanoo] oyu our uy yea w azeo‘yfo0d woUOUIDSE UR-AIp HINES amy "erwottA oo ofoo uw "gE "mRANprPED eondt oad aqr09) wifpuoo oundnsaid axe wed un “yrRfosUIp no Wed" wexEA=pE {on aquouqeax sfouy ys omnqa yalnon ellwztuvB.0 wasvane ¥| =Iepe ‘ aundoad wy a1v0 yuUosiod coud yo sre omngany YaroUeD Ty fy-sonso ed pavenan areo pen 9 003 op soysi 9p epadoy os ws aman rarupumusnl endop wv axe [EGU ‘onouiose oc ‘poIUDyos ovgRy wip ,JURUER" osz-vee PUES “ruoyy, Yoquyg © oubonr (oun widnseop aioye oye wa SINUS vlontay eau “mprqoure jaydord uy opout 0 puyogg "rsd wos ‘Su tqBs09puy "TeUTUY mun [v oso. oguOWS uted ae-npuIDYoUL Tryera ‘coyteds ouwoeuy eyrumuy no ofvq od aotaou od feevorgey pon your ydope un wiongD teapeo uy "vaxoriur eyuzandas [E quoodur quowou 3ye un ‘mmmupueme varoundap edng, ‘umyeg my ® amine fe axneur sp eumasdne etsany pry own [pgEoee "yurED nes proms ef yoyd pupaiou ‘oeue ‘ojeyarsanse ‘oqepoeque dy axds yyengucooe Joy vetzodetpard w rre aq yaw wdne snongs eiuetop syea zoridepy wxidoouco yurGop are infos euaqag "soyorewr sojozinds wareonau w dru uf jnxos vazworoesd ‘oqouue soun waigiiot uid “wnBosp ‘oooqe op swoox> wnsua> und ‘ojaye omy "eavaztoar 98 UES TMT VOFRSUID maReKtwINC ' watsodury yadny 16 oxex8tvop op ‘weyes My v oxtyys op yuyURN nun varoundsp suoyirur vy umdneoud aystuwies oqanyerany Injoxrsp no mae “19 ‘Hq So}UODUE 9399 30] yaa O9 16 opornus eeord apsoou nzquod atlestdeut 9p ruoazt gyumardas 8 wuLToop 3% dojaaup “y yo nade "yrvarUoRSuCo nit yoreNUL fp uad yeave ap uaayeure wou mes Yup AWIYD “oUNS UL mNUDUIOND) ‘Quivpar 0 cow. ae areo wild syeomg9 sovolaL en FURS HOUSE HF (9H— UBS Jo OouIOS UT ENYA" ‘962vagt opr gt vo rnsuumasg a s8200n4 0 3p 09 —Aeyoung Pug TORO Edw "begga Ho: wpekwoN pnd spoT TH'GO UP 2M UL DEON AA "oo degust sams PAA HP eo eoxpxpunyun pun somuag = sampy MIDIS "PIO “tL Sop nouns, eo 3 HL HOEY “FFLST "WOBURN IL AUNTY aude wrectays 9p eaydeou uy "wom, ‘pat "maoung -wtod “aurea {we Up xopouo fursta Yeywuanp @ TUES op NAH UN psa Tnguouteong tr wep eye uno wang “yuu ap waxeunpoxd ihoos tapes pao uy YU vf afsout “anzeo one 58 vy: eaahp> o enue yoru ov ouao wut oun jurgun yo gieie (wu ‘oupba sopouoerg ZomgN © mT Sp oyeturens 6) gL 209 MMMAN ae Hota “ey ass0~ eo Gy nwt nu ‘ejomsou up ‘oEOINe ser ‘see ap toy 98 wo “Tae ef seqede ge aon oe upd“ ox fou oo oc THRE Stunde aqenese fons. "doo june yougo soso Te “ONAD VIE aati op oe wanygo 7eoc oouron oo “MAIO WF 50700] Sinn ou wos a epons so eee sve ES “pose FaEUNA, peatesno fo sto [eUrPsape ay HENgEDNS Tune inongechou soup ng "doo souown opegoes wratasdax fos8a ‘ui sopenamacobe To jar your td 1 rae an i ote fe wupneuod “oereog sfeuTue Toghowe aide sean SB tro doy moujayd no unaudaay opens unt op Toy 1% Ea anowope sane dog“ orqtoo aagonovsd epead peo HPO Sp por oduade ‘esdeou wou onze TuCoLoue op suWOTT oe oer od tran oe SeEPoXa Tere WLASp 100 op TN" ee Ok Sours coos pe aoveasoeqo UN “egy FHUL [KEAN 8 ao odo I am, woul, o}Nee Wun oj ena CaKAsoey on pupes Uy “OPA op 8 a0] Copy op eompuco yayNd Tage a oun wou wing w antod 40) ood pupae 0-3 oaoyg my modvtc wots puna ont ewvuoqzod“enepns Soa mabye nocioy sovosundgee Ud oadso. Tene (00) Sap Sect sion nia yuu up eskooytuouvo fm epee Soop" hur eagnst nuso oxeatueaso Wastane ep ayeane EAP anon sgt Soman Tapes w"OEU THANG Te LaDsTe Hye cede Eyecasper pds "ee. Wdope. 16 fo aD op. BNL yo go gear pugunige "ian trp B00 ¥voapal wy ope 1 SOT eros an Wee oy wopass oF HOEK Guay eu) TEC “Lu mums at GLET PAMUI "YoOUNIAS ~ EN ~ nag naa pen wong rquOY) Hon HEROD AT AIO UE AOPIES 1D ve UE ot edi Tene wp PU we wa wr CSD sepiouyes if Youwug Nig Bumou op uf suey SUNN YEH ‘ae Leet ‘usta ‘Yornsrag seen ut ayonpusiap sn) waSnnoyocunyeA PI seamen ors non sume pun Bunopoy MUM) TID op Sue pug © guomwoyy so'OYD ‘oyUNES BARA ONE vw -eqwouD “Ya Huon Qos “V-A' W'09, 2onUe pean wo ‘CH ‘oem oqemnze) eopeooe eyecyeasoGns od su wororoq exed” wontmgayus eydope 0 ony pyewaoe OMAN Tnipeo up Huibuoo op ways soyamaw vouosune oy Yevoiant, 25 99 [9 od opnéaeys erdo uy "yinfe v6 omguayuoo oqundaxp 2 youre "weuesy ap axe tt vaya e] yuu anoasneCyNe ey ep ‘ruoyemndruwar oporayay wup] aq “86 vaso opeydoxpu wana6) fp ummgar vp senouy fo widow syood oe rind Your Igo Mo nan] ‘ov atiq war oyloshor dope un yo no "yan oy RULE, Smoqass wsigny “Ripe od "ngs ropuEE vf ‘szamyO) 6 gemD3ED Sy ye eydzoon ys amgan yeuinus a9 ates dnp ashop Ten, ‘vis mmasiond spesop fyutaxdes sfajsayne eyodns ¥ ep Vis ‘asrauvosoy ante ocr amas of W 9) “dna uy soos tango UL (tad ‘opequad sqoteio voce uy nos afoay ot argon) e04209 Byuuyigs ‘eurus op maguovs vf pened oe |umag cetvbe ‘Stet Zum mayo rad) sueop nse me lure Sp enuoo zon we aaywonpuog ceopes 8 oper ap asia equwees Sheononad une "xleseaio Jeuopuege Me aes fdopy oun JOT "yt augue ‘umMoUO “FEA y ojvod me mE wase(ReC ans cm 1 abou dyn gop TREE 1 perv Dono ‘ee “Eniod 20 uno ‘unjequs“sunoydna op Wyo “ouDiur 1 HpIEPO ‘nadou juyimpsodaoe un ‘ojeys asus syne TeqoeTaE waNEIBAyS Sr onopy sponmoyen"soqenesomewses toes 8 naed eur "eo ‘Bonfengd wourasosuy yrusaadas vo "yo “equctes nt {Hiypuo 8 peRGE wove up eyed eowj waleow -engkgy|™ oped aye fs aow opm" 79 a ‘uotodao uy axe atv ‘aeqoudrtex FayMUIeFURye nes ‘soap pte ————— aa ‘peeorbj EOI BIONemp p ‘og mu eagaope a u0u" nese ye pedoude ne {pe nanuod ‘uy ein eoocuns ane "eteg Tena aso OVEeEC Einap eooe od wangnag oqwrtds oqo tout yp “our mou [B atop ne "shou yo unap un ‘pugs pund up seumoeey v wed “oyaa sso op sagan sap aor apse uy UN gs an nos ed {8 pyuaon sop ‘opmoeea jaage oy yup ousn yeu a aD {oon swum 8 tohore me souest Fn Wap a9 fo He vet [0 208uy wad fou uedys io} U opeoas lovee saNayHou 8 cnsga funy BHO} ty po BTN Rajad edpmaney w ame NAGE cru (uvuoniag wjseee fotos © asezywayens nee ease W218 o"newand ges ve ea ‘ip venom eh ‘nan we "ov mlumdnoad amv joowoN wy ” er “exaBupzjsu09 op (9 un ms gag ‘HoBope oy mene wae “Usap Up ANP oP ‘ip teed eagr mop fetes Te Niven mpeg Shoaeapetaoe aps rv. ars od ape aopuassss op ars eatin et met wor “ayanoan oy ne 1 Tqquenroy yey se pew Shes "ryien yup room wy ruouto sweat wosopgo WL Pp ou "MIE! © Wingo © ayo pastdoop ‘ois sme cgay aes PU auenyens guns *Z ‘pangyeunds upd vet ‘toosyst oysonsd) aoqerer yaumnvae" 9p vourumusp qns win ‘founo uausdnb nes jsteey ase guy “oaougra owueyd — ‘sojeyurauou vase youd vf Bimoar éusyes “vaysoow uy UpzaL ATED juny vv oprmdiys "eupud wip eau Tus “anou 3s056 UiCL "qupooap iso [tala snoodsos “feoqjns MYERTES 16 LK om sevens afflyd Uy ¥o pam BEAMS BUN" “aI ‘Gunsaxo! puns s arepuodesyacs © vw niqusyes ong “9p muiajord oye9 onuTEEe ‘arsom> yeonayuy ‘puny w diy INU un 3p) ame NS ‘wszuoquy donso 0 "ae op axa “CMpoNE! nayuOd) oda ‘noe HPI ‘tnuanpned “EMBuOd “o}odop “oxen seg ~ To peer “er 9p a ‘wry mew sodoun PEE A424 298 “56 ewe 9 tp EEN ume ay phweyrng of pra prow any pruners se) TM ‘onto Cot op Tope mamouuong uy prupwey wy mumORES" YwERey BPMN we Yownota joant wy gpa ‘oBuys winoydaivo ump no un Tes odo tun ‘(gadso 9p dvo 9p diyo no gosvowwazyq psn) det ‘qd. un "onaD od oendatp 4z0ur op 9860 ‘joU-op-deo “uofuviyd un negpé gesvosut sono 0 "yovaus wi8ojoate up ‘unig “del ap orodeo "gaBvou piqued jooeds uy ‘fem ‘qenuad ojoueauo ‘asnue ‘equi suo2sop ovosdy row vaye208 op EGET "IuyUREE ad estou v najuod sojoqeurue ope whup Up oqeuquon eréooo(oy umes Yo pars TaUEzee “ojoywme vaueTNE ‘aojauawpeo waryyonqut — ads nws svye un omds jays un noe auyees axds pop [Enyxga Enop ouv9 vf ‘ourwaBewuod yebods ut “umpoqtiye ‘ofodsu ojavongtain asopaa uy ayn anges No0-OTUnHs soperwo in no ojvuRNUD s[a}o Yevostteue os pups. pum "ueyeg Tay opoUUR Ut Pome ap maxo oqtadooaop 390) nw vaoqmy, Rbexo UE "wOuOUORY AC eRIEIe dod unsjup sued nvsog un moun po EI E MUY “gftow [oqysumun” 1 ,o99"~ adard 8 ojunay ‘ugo od aoqueyee ao -iosuy no syeuoriduosar Grososny ofouaype> sey eyes TMG nesae on, yy aRqHO MED yop v MaONE "toUR yon UUUTEpICD Te uuidaeny me ‘aggr me Uy "ejreSUOD wx “yPTA acl oyemIeUNdNS Shey exume-oés sey wuyqop rod os go “mms, zojHacy ope ‘uy aoim eur eajur ojeod 26 Janse yo voopt ur “ouvu poyunNs | szojede ov we anduouy v eyuptaog, tap afeTURIM Lanato> onan ‘uy wo midyy o “yjerow vo e|quEUIIE Tou! TALE ND O89 80 9002) "ouddoo uy apwuapye yaBsesny ofp oo dum ty upLngA uy zoAU sndguy 1 oojauss grovaeny aur ap afpnso ‘duis Tour soqeyaraaost avo Uy “ypqemem ororga|ys 0 no axword uy apEa|E9 Nes sIET “yiyp Blososny man Tosti Wp apo aye) edeaads eo wey rysuco w-r ‘tnynoo] vi vf Syeansepop YoyayoUS BUN Uy “AION op og aneunoide puyumord “Cost ORTH Gey EMEP ToSeUINoy ei0OIN oorny ® panjooqe vowwiseqg, wp anfgsoazt yeu vowwyzoqr EHS] ge alu wo von od yeas wou 1g "EON Te nazoutma wi yee mezouma, ymresRsepy "RazouUNG] oidsap ojweEISap Tutt im waaoda Jeep 1 osouunq, YoynyusBsape vawoduTy wid Rjood naw yidny ne joustuvses uoNsuOOUT nes 1U=MEUD "gunodax ap aU FI9OU0 [a0 89 sand epee oseo ‘ténsuy nozouny 9p pugs [UA uy sep ‘gyONNe ‘ayumeur 2ouD op w2qq oF 8 9p “YorRo[orEd “ywaxxs alvox%, Chap danny oo nu stews dey oq xayduIOD yee SUS “garmanoe gsvosgjeep te ftdoo axe U fone [mpaw ep oHI=,0 op fo muBntacs ‘luspodxa eavoutose "uoseoq] “some "EL NS Thazaurmncr un “teqpoqne ws nid syreop nezaung yum wouEANUT juss oo eydoo uf Bo epoduy 9 "nozouruncy My VION wpe es ‘Eanouear 8 amp sysvo} ofoun avo anump ‘Yo op synt zoTEMsECE oqoveds wy fo urlane ve nosoutn] mH] ofeumnu UL woeNOIG ox dorede Hiryd ove agonsnuy ‘oes taunyono tnszoosd ap ¥ mntdoo Geojousd op autey Dyedusw aqUNUY oxepa4 wy voAw v La Taer sopofuy wuts 998 9p wo jaxypoy UayvrTesoou Jp weswee LUE alan saeqposhe o1teoy pour un-s3uy doo Hadoad wonpa we PRONE, Rea Tesouad uy -exoqdtmee wauowowe zoun vrfuede ey "3OxDe) Hie op uniule "woe conpuoo ayvod "muss oyramen uy ‘yunéox> ‘jeonpa wrepoatyo cows ae ax uy eZaTUUT Nes BULIG] Yo ynoFoUNDNS fimgasy ‘owaed WIC. “otidoo wt Hugo TAECING TE xefuoD Sp oy un govof 7 sueyodus fox um “tuoureo ere vf "wos Jerommeanoe ppsnsng aoun (rqeycas “anno oy ty ojo yume ny Howat 9p dy yeoou Wy oNpuoD oxeD HDR) puted Daooganar mound ow ye omgas dum wepooe uy Je “wrIO;ETG We enone pug eo yrutdoar ofan gyoaat oxeye 0 ‘Sart Moun ad opred ova uy Peverts juaisTueyes yopuig euoraNpe Wid Groote wun ypqemonp ywolqard yaqe 0 16 gout ouLAIO}UE wry ve hazel ve ee saodgor ayo array orga © nauod anuoqupU 0 ad ¥o EzvaTUSU “nda paumo 99 ¥909 3) U EALjodd Hop ‘o[es0UN doutAd zoNyOUIO Zithedun yamodoop tad 1 "WERE Mm] ofounu ay ‘vauouINeE oct “Raa AMY TeIUesaApe 980 ATED "UES Nd yo_TIUEPL 98 1 aXe TRonuod smo (8 e3egr To W2eazt8 Tf Jopwafosax "xu Up OF wy ‘anow ocr “aids ys aay pusjuoo 9] S1v9 “nozouumn xs YE ‘Shuwyeun hoqscow ofered ty G9 V9OPE VL 9P osoUIOM NEKuEIES dV ‘longa vay wand Ye 1 "HESUYENEA JojojuwuT eanod “Toop nue pyeydapuy ojeo yReTULyUS exOAas “wreounds uno ysnl a 808 ‘penorByo POS apn ‘op edo (3H) same Bop HH IAIN Vg ‘gop apsasgd op oxtezneqe 9 yup -vop Weta ut saad rw. 1h diva od dos sume Hod Hp ny, “asogRENS op (ay BT god ape Srp top aouseqgdoxdaurar nase wuulovu 36 Shed 3p 12940 SInmesaaten juco fo ny JUTE mu SO Nd T~ otouay nev yoqagq — wrnagoony sean yundir 9 faadaup nw Wu Sena ‘pat "ysbu nes good eyo oA 'mudoUELd Fegsa0e alo "in 2 vaso 40, Yow} Uo wo od Eadsur fy “yeqooe Ut areo eH Systuouorno ustyonprofpiy Une] siudo 9p pio] 8 axounG 2 lof pposgo atwouomin 0 | sonpuod RangysRaut BSE=ON "NANA Uy “otaoa) “y wounds 389] whvas}utayso seo "ous 99 BORD Ba Geos uvmoy) sinoe gpd emp axe yunoudi 16 yorins onside ‘eadyy Yhecy yo NEE) “ReeouME FE sO[K] ALINE AID sroqg Beeyngd ag ys wo ‘MEWoENS HIN WIP INGE Ha o8 RSH, ‘emadyg nujuod "~o-mndns © ammo UEmjae wane Up 1 "9 IOS tap ne qergusotep yondnd oy v waradgy Tg" eee HAN “igre p snqnesoeacnew sop nu yzvouotmarodas 9 a owaeond puowoo 0 syoop eyo me "ypenatads Wes wR we ay "EEO (LETT vous my wounndetuy) emmuquyaEE wanew osoynt ‘ie nit boyvou 8 anord op BIIpUNEE also nu ofa Mayu ‘amwojAe duns esmy quad 18 yloiaeidsopansony 00) ‘pw Ta Ha ojo wostod ep yatong ay NU 18 waETvOM aMaNy Wu RoZsATUMG BE" mozouurnc ry Biutoa BRoopau ne ota wade TaoW WIEWOCT (EE {P i'z eassong) aasBeu tanks Yas yo Up ROUEEH Ya aivo UE OTE “-Bfo ‘muy ir ge mings Empey ehembous pod ep se "Yo amanda 9p oxaop Gt NozsutuNCT amv od TOW W LAU O'ahu © ne ‘out De oe NTE US ‘yooueuu fe 90| eoe ads np xv ymurnap ou ‘ezngyy ou eee bi feo sup "er ergngduy aude "cvvsengo es ohantoy ear yo rane au teqog xo eye 9 ngage ‘oveardes vo paoqi raided yo aoqgisnRz9p waoxeK9 38008 SoH tun-otaneo ey sveranjon aporyeag oat [20] Ul TMB aap ME Sore ase 30,00 © wenapey © ome ay Won] Ey eG aay unumaoo wa we expe (6 Brumuoo WUIES “euDEajoU WIC, ‘apoNeTp fees waadersyouoo qos Up sy Gow ony o azwany area a une o enn ould Yuin yeas Bena deave yfomnds ooysoournoreotnauy eps ehgat © Boueny eC ee Toseuey S8ICOIN =1 ager ‘eaauap wang jo yung HON “atures snohyorsorey wp sony foonnunag Been 20} wBaure “ees St "abr © "Tue dy" NIN TO nny forotaoMy BON ‘pndump no 8 Yevswponsed optdaad wy export wy sonpaoe want ooy iiojoct yayusms ge wreasd 18 ano we osngesy > VI oC {ogy pou uy penjessanou raw trp ‘om "svodfetBitouedso } upes op. simon sowo uy Nour RWwao dey. mee ‘Geeta ef e[euurido Gsjanow ode youn jus pate Be amg ‘ue ogbod nu rqovsout oo Bopp xaee op woo vo SEA JF qasnaqno suspen ep ypund wp pHyean(a owteron ot ‘eapunacs viet oy eden “wapvuoue se olupan opsoyp op touleo anup tones v auestons, Gund 0 paumaadon OVP ‘pu wy wo Rauad wiewooy sI0u Sp aps .aooop,j¢ sluspao op “oyun wud wrap yooeion Wye Banta’ suo no se fad a no “unt axoqostu” ys asacop alt2 ‘oe nad fqozopieo odne wi Poo nu Uae BU] SOME 99 “op sina y 40 pamyding eye Ut 4 sneod yo pugrueid ‘erorexe Jobe a usa ana najuod aROw "aodod Raver vg viuaaad Duo nowy ty tat ys wengos tox Ue Wo H Remo “oso Oe (neemne ouroustvue pw No "UpNN, WO TU. av yma edo © awd Wa gesoyep uo ro eae Uh “Hoomap puoinatggyopu n[eluoxD op SERENE, ON candi, aquited up sep pout wz oyxiuopiao quma_ano nasa bp stasolne epuonon a[uuouiod oearaenuy 16 opwounostd ofe(at “fon oc “elupais pye op fo No ofanp woe e eu ty woqed ‘Yovatoils ou supa sjuouseanan JOD 16 Reese “ntlow 20 ON Jomusay, HON 1 TNDeA wh ems "EMO, oHEEG eoyeLO;NE aon ri sw myosoqep anout sooe utp we gomdang rays {Hr wuoyjuoar ojo a Bopp" op vaumou yo Hoan snde eS gunsor> oumagus eo inBojeta “T ASVOIOITA INYOSIN ATION IS IQNSINILSAAO “WX a 08 Beveiipas upodK BEEN ‘ypayuoo v-1 nezouN ys am ad mmsuos ouszyuoe vo xo nayued ‘opriioqy| exe tet nt syurypeo od yzvaryaodant 18 péoadnee a1¥9‘aBuyzysuoD oreo ayEOgH © "trmuo # smuoUoMe wyeaysapE wysuED gIMJOsqE axEIIEIOANS UE ‘iu i "poSopenp 16 wiqusuodeos enerioq swe W]“eBUBZISUOO 9M ‘Yuurwssuy nu eysvobe zup "gaysoou mde ULE wopundsy 19s WAI. 16 Gu [oy ue-auy “neg feUGAND wud YevoEDApY o8 TU norauRUNCE ‘Puyo pumy sweyaaide 16 yan Yaudsip wud yrvporm ypundee 8 Fs omgary nu 16 aod a6 nu aaygna wy “angnr ued 3po9p spun yaod 96 nu afe> vf azeutoyD ‘anger wy mazzuUINC| My waTRUIOGD fp qos oyso :Féneur nazouuingy arg op you yEaIpD THjode Te ‘aetna o] nasou jasundsgs uy Bondy oSO6yS 1) vo HMUATUUHS ‘Pas tino wie “eynyosqe wun eyso Mu Mule wayeRIOrY "naraucmcy — TaSRUINOY OOO roe» ajouorjousoyuy ourmeyy vor}ezruWRiO [v [wsaWe# seasooe soEH rubaop "eanyeoaurys pose EPUVYE) No LpET Taw ty “TsCHDeDS ‘e ojeuy “oeojoqied 16 guxpou 9p tpnse yeelan v 29 wdngy "ypuey 9p (euossod asnpuoo ‘wivoutump ‘ap ofat0 wy sezuez0 areypout 8p sqoREye, vf sopfueonoed (maser ep ume edonaed wAgUE] ‘Dry ‘suepes ofolutea wooasiod vy apun “tapueD, eaNeNeyy tt Te [ReULZEGDS [N-U/ys0 Uf THRE volosuy vex nd oo" “,vIEMeLT” "oetus) VfeUnATN THY YOM 9p eszEa ‘aI wexopoD” jalNOd ‘omHdy to doo aoszaadsun 20] eHeanpo op adveldeapU senpuydno "ofan sje qesseeuce 6 vs UU “orewoaNUt "upnas uy wriuaon ere Wocy “erod gua ap oye oT HBLYL ad ‘Bojofy yamnuax un 3soj y 20 ngs TEI "WHOA wEoYoS VaxNosTut 3p a1uQ}0 sojorEp MAD;UED “TypuE| HUEYEHY MY evox ahup jaun Puy ‘Gpgt ut suOUy uNTUD "v EUvNINAUOD ‘orwunpy uy naguiow yutsep ys vase ‘Huy Tp UoHNa gre Mp ‘orpuy Teluspuodapur vasusée> nayuod wan 29pm UN "> TEL, ‘auusjsoyoid ounsoxo rumysayuoo © Bruwanousd "yuTUIYesG ASO op yey youn og exe seep woo" Mog” aet “guys: yuu” Puyuiuoeuy woyoyy nagy Prot WorDyy 144s op ofoun ven] ee Yo aoueNA “eee tne wy "eERUED wpUL eswApUTD Wy IONE ‘wong pouny ayes yea yotsap0 woxwonDtotens] uO TR 2604 efeyes snes ap ‘sxmzogar-opnoed oop vqion sys ‘atenas ReeOe SE op ‘eqion.y oyeod our nu “gipy(eiou! ommareqne oe nope ATE puyo lzedeyp wowsoe puyo mounge ¥ ocoe“gauy “oyuanAa wo} Me axe {ey yesBoal nos ouoze fuiods ap yeazappay essaarin yan ofezout ojuoqes Tesoued up "nazauumd anf mmNfoNgY v stwAAMe|sL oyetaomne ‘oundnsoud oqesom soqanqes ¥ axeztanox S40 “MGSP ‘u- umo quauappur “jon no wmzgu are aude Panyonqy’ n> awe ‘air sou no wunyydo aus vase oyood YUU aIPSER qyeD=OR ‘piney co uy ureqaajut ou yuvtan epgpoao peu nao a1upedsep Sanur vamazgas oyooe otoo) asopan ty puyay‘ndeag, re is Benes ROE BON swaps wap pote 2 $94 we oy wer 900 eae de Bt“ opr oy ‘eget user lea aN) P Plng uL TpEMTEROERL “AH “ORBAN, “ON ET THEN THA “gat Sirodo bea pd 8 BOSH (6-0 ‘uy op og sy wdope op HENS oN aU | AGRE on orempouesns oes ann wens y 0 1p vapurand ‘aro ‘ayo ws sou yoapes us Ya0seo0 Sutods Tose ogo "os eridane ose war Tour wg TUN tw nod apm ojrtzosouoy oper vouronuy ea op TaREyNE Thorac! que Taney. Ms Mpueoe v YoONUN eta. woseouna {vow ‘os wassguzop aude "pus Up oo SEU sna aavurvoujas anotons 0 geanoutr” Bo sual ao aut Uae og my teagan gy iow w ase ayoaug Yop." ‘mim [pojew oo Saoyuos fone SuwUAZEE ee 22 ae ‘er Hiogy 6 puyuorse yeunsee wo apun esas up (yn4aH) evap Vina (ieeerour tos ooonpasd odnp 9 yuodsbp Ws py east Syuimop yoy pur ne ‘yp og Huereyve sjezzaopy puasdan “hung of op toed vasoynd putpuanad ‘aivo rune owouons 2p "Bet y oes ounoeod voueoguo|sone tated es eluant Surana vaya yous wo 3d syd 3oy me usps nad Syed soum vous nated y 4 a arene doos ue eos Btampuoy anu syaye fom faoy no sme aqog ony SUN outed taper Ww ope sy sour oTEMAyS UN 9) ser fdaye wor a ear uy oye e369 "gue yfmnan > tn 08 wp a9 {foes sup "yay ou Ut Yeu apts we [ae 8 we 1509 ‘tion por 01884 9p Yow © Riva av eipeoy eS H Uae {ove as eee suy POY eno pan Ba “are adap [Bop endo fq "satvouy wa oo Yo suseop wm soHS, ome Trfoquns 16 flowoe ow roy asd op) uoaion Grund oh TH tpefugeeareqeo op ox yar owt Gy sgaepe PaUos anos “sou tesepop © ugsape y ws em ope “wr inp eauradente uy nj v eso [euMUyeeeg FORD 2) (NHL Sos un sop uso yey Tau Ut soyE 8 Fody en ip Sess {ius od uh wt ase epee seo ste fy ey Suwa uns suo ooe UY Raowts AND op OM AsqLaUMETy55 1p on ewes ‘immu ano op RUVWDE a po HREMOS ex BPG DOVES TA YEE 4 Goel sie ouanp rp sep 7 OH. we pest ‘esnong‘ achop rapopy en) ‘oe v9bt wun "os Peay pane eH PID 22901 160]900 985 ‘nu ‘onan nyc 16 and guns ‘tndiy gop “pS FPO, Youngs wy ‘prumardes ofg “‘emuap iuou nw ydoxp crude” sneduate" soasou juuirsts. "yydeasp it wewouortoe ogg "ynsvou vhuose aus areo axueo aysone oy op word suum sjouiqodagooy,sone—z—N9 ‘Sxisv0u (axyoy>) 2oasyuoo" v8 ,oqouv3 yxy socen vast cradaored (pe omeuiod ou “dum wepone Uy We yurwanep aqns aye E00" Toasou jruogsts no BINgEBO] BUNNY UL WEY stegne eyse.} waojee un "Grou yeuodicouy aouoyur waturoota" tun ehuaqsie9 ezeoey| a Hoc. Bfeuuny “8804 wleyUs HopDNd 16 fauEnIop qnsntaD 8 ane 9p woody odoour arse und Sug InouncE e MOS SO=TT {nj vasednanuy “ojouvar aosmgny wary yuIvoNE oe ase tae foun oueneng youn ye mmuSigo nun yu fgpaxtsoaey ad {2p “TRUUAIG no yHRNUD w OfIUIY WewRdeps we MByaTEN easoaRaE apunand wo jmydey ouopan uy wae Poop ouionpur afeyrensitdS BAU Iupnp soVHOr tuayaIUy Un ReutEaRd wUENoOp “Ny "eo wy geedtade © mo mora mnduas ump your vaumyuem nes vaseraqy|9 wonpoud 1 oyfoénax voRonsd ‘o widepe wnfens ‘snjd wy yyy uuuods wes ‘evoln “aypaoou ne lanjaojo gxgj” wonaet 0 byozoudar 1v 0204 Diyos Yo voopt uy“ saojo exe TeoyTUUUE “ynoNyUUN” PURDON Dibyos "your "ymnvo” uy tesérar WeyuoD "wat-XI. Tao Lup nioypuoyg | v yasttour opuope, ur sope yul Tep “owsmpurt sogesoqg aust soun wuynoop uy ‘ud uIp “oysorydox 20 wyso50 Infosoyy Banu v9 zoop 1 seyuoUReY “Tou yaNdoasod ste wu nu eopenfoes “unay “exeiuoMes} cOWO “paLeANDeTp ax souo orudp wroayo (napeo uy "yormsoD “yurdap eyeyrun op ax © ‘paigopoyqns ‘nine indn ep srfujex eouo eyepeyUE 42) W ast ty ‘owmuoye aou0 aredap arto uy ‘oluméuco taadord v eueKt umIeUayx9 ap oi¥3s 0 eis gy ToluaNeTD v ,efoNpuOU 'gpEOMTLAS raat “(AD Nos Nou a 8 eMES/HAT MUL NERA A vas" yzeojuotmiaihe oF ans ut wiurnsuco op aswys 0 voxuUnDs | npeeooe $9 opunazd ov “D/byog wountlow v{ Jota} rpyoeid 16 gumnsog 78 661 uy rupmoy, sBox-efoyog wleposy" wo jeHo] yrenitasuy 359) etjemeSig ‘ovo yoop op dium roweyy" ogestorey whey ur fougel ‘yidgeseouypyut os axe ‘otur uydnad ae-npumaneto ofeso aap ‘hog6T BAP exude grows Uo axeosrur ane "wLURRR fc B130y¢ Sangnss0 urBox* wo nos guy witox wo weueZaidos puny “ouoUIDD TemANS suche Jgutarp YuneyQ" eo wuoHou zw ve YO apunaad oF yuoMON oe UG. OL6E war g op SO| IMaw ye aTeUTUMNL” ByseoGe eS Surisns teysay taoq wpe “xmqupal aid wou Bel sompuey fp asa io vouniayy Tensut nazauwnd] my vawudnsya amandns ung” wardnsyuy m "yueun auwseousar 0 seop viusrandas FOU 9 WiasgD wUGpUOD ‘outaNp Your” ¥ arweeENT, ‘9d ozaquouepuny 08 ys youvs0uy yseoiifeuoou aseotran rensoy radaang faso-pn 8 anuoo wp neh LARP UE MoU rou soy ‘eyuoas9p “epuv|g “wlaENY "wean "epEUED “V's “Bluey ‘uyensny “eng waxy uP vBoR, wleqEy. aNUED EPO MP MON tp (.Hfoyeg fossaatem dun) ,opduty, etoyes [oss08iUN™ |e0e yup] aq dope op arvur coud zguohu un yBezy ys immas 8 Srootrar gusoeoe "Muy oe HF} oyna Yeu UE wyuazaud oa oct ror BUD 8 esGosfozoutunpU"fssous 1 poruraay emgeu ad yayuosow ound’ x. eo, (nen) wines sxfeuant ae vougboxa-oomnpany ojuouaopa i) 9° 9p. yeaouodd Heyamuw TaueTs —yaTUOWO v ysuOroN vUOW!. ty apeoLed {ou Youn ‘a9 nowt mun woxeoyeerppeep WOPIUOD ov UA eu “AfSISW UNS" wo Hdope ws yadoud oxy ap WaNSU pul Yr-nan Groapuiogne 2c ys smop w "UpUCUEPINY. [S-UumYeD PUAN ‘Sumare ure oaeo axdeap westayg TATU ge exdepe opsurad qurp sun 420; 8 eg “2ory Bop VaKP Bs az¥O na Von TENTION, — oar ‘98801801 UpObRs HON nosey eon wat18 Nicolae Achimascu Actvat gi stipnit prin practica meditatioi Sahaja Yoga, acest sitom sau mecanism pub devine un instrument perfec, esta ‘adepfii migetta, im dezvoltarea personalitifii omlti, pe calea ‘cestuia spre desivirire gi eliberare. Canalul sting, ida nadi, corespunde,sistemului_nervos simpatie sting gt roprezintd emotile, dorinfele,trecutul, aspectul feminin al personalitifis; cal drept, pingala’nadi, corespunde sistemulii mervos simpatic drept si sustine activitaten fizich si {nteloctualé, planificarea, aspectul masculin al personalitti; in fine, canalil central, sushumna nadi, corespundo sistemulut nerves ,parasimpatic’ gi guverncazi ‘echilbrul fic, mental. ‘motional gi evelutia sprituals. Flosofal chinez Lao tai (soc. VI THe), afiemi promotor migciri, identifct accasti armonio Individualé g cosmid eu cea oo se cheaml ydao’ eau tao", ealea {de mijloe’e? reepectiv complementaritstes' calor dou. prinsipit ‘universal, opuse, masculin si feminin. ‘Practcanti Sahaja Yoga eus(in ci aoeastitehnici de smoditetie ar purifica controle ‘ale trupului, ar trezi gi fevigorn energia hundalin’®, care sdldgluieste in om asemenca ‘unui gazpe incolleit 9, prin asoensiunea et dinepre gezut pe miduva spinarii i pitrunderea in fontanela posterioars, ar Teilite ,intearea" “individulul in aga-numita ,impaeatic a lui Dumnezéu’, in adevaratul siu ,sine™, Inainte Ye aoeasta, insd, cnergia bundalini travereeaga central ctncacut sub numele de ‘agnga chakra’, al coli doval ,treilea och, aflat in spatee fruntil linde s-ar gis Tisus gi Maria, unde s-ar interseeta spatial g timpul : ‘Bliberareaenergiei feminine kundalini presupune, in soceptiunen mien, realizares adeviratului sine, unirea acestuia ¢u Spirtul universal, pace interioar8, vindecarea de toate bolile, Inclusv de cancer, revigorare moralA 9ielierarea de toate conse” slngele imorale pe care le implica socitatea modernl. Bicactatea Thiam. 1 hidom: Acct hundalini care co fh i oe eiunghiular, ¢ mama soar, msi posts Individual. a ge tt dope ne eae deta, ‘iio, savant en dol, nelge inna da rc, e nb. Fare ‘intr not ze wnat peter care clad oe recy, ten pings sate ats lsaeapea sn Cele qa conse sunt reqponaaile de Binia none ih, ‘mots, mental eps Nolo migcér refigioase 135 —— cesta tehnici propagate do citre Nirmala Devi nu trebuie prvité, ins, detagat do persoana .gurw-inei". Aceasta, pentru c& activates, energiei Kundalini nu gé. produce printr-o introvertire de tip ‘editativ in propriul sine, print izolae exclusivst ol prin ace transfer do energie, de putere (chaktipat), pe care il asiguri atingetea, privires, concentrarea aupra Imagini ;Mamei divine’, Nirmala in to acest timp practcanal finindplceeele in ap Tati, foarte concret, cum so desfigoars exerifil. In primul ‘ind, se ageazi fotografia Nirmala: inte-un loc pleut gt uminos in cameri gio luménare aprined in fata fotografiek, pentru a Dutea fi arsi negativitatea co so dagaja din nol pe’ paroursul fscensiunii energiei kundalini spre contrele -euperioare. Se recomandé, apoi, 0 perioadi de relaxare, cu ochii inchigh, irk cochelari, eu mana stingi rezemata pe genunchiul sting, et palma in sus bine intinsd, In eontinuare, se pune palma dreapt pe Aiferite parti ale teupulul gi se rostewe noui formule adresats Mamei divine” din fotografie, intre care: Shri Matai, sunt Spiritul? (de tre or); Shri Matai, une eu propel meu stipan? (@e tri ori; Shri Matafi, d-mi, te rog, cunoagterea pur divink (de fase or) etc. Dupitacooa, se ageazh ambele mini pe genunchi, eu ppalmele in sus, ve doschid ineet chit gi se privegte in inigte ppunctal rogu din central fruntt Tut Shri Matai, fiedndu-se 0 abstractie total de gindurile caro ar incarea sf ne eoplegeasch, DupA ‘cteva secunde, © poate wverifce” deasupra crestetulul capulul, In 10-20 em, ‘eu palma méinis drepte, existenfa sbrizet Ficoroate” eo iase din fontaneli. Aceasta “briza” confi, in Visiunea migeBrii Sahaja Yoga, realizarea’ adeviratului_ sino, Uunirea eu Absolutul. Prin urmare, singurul jeriteriu gtintfe" de verificare ,autenticititit experiontet” propuse este’ perceperea sbriei icordase oe iese din fontaneli 83. Bvaluare Din scurta prezentare a tehniclé Sahsja Yoga se poate observa ch aceasta are pune elemente comune gi, totodat, multe incompa "9B, Valen, ope, p. 1043.186 Nicolae Achimescu — sibilititicu Yoga clasicl, Prin urmaro, citisile dure exprimate Ia aadresa aj do citre reprezentantitcaloralee geo Yoge eunt pe deplin justifcate.° Acogtia afirmit ef ar fi 0 aberatie aA se creadh ch fnergia tundalint ar putea f ridieata prin simpla seoatere. a pantoflor din pcioare gf amplasarea méinilor pe diverse poriuni fle compului, Dact acest Iueru arf att do simpla, intregu glob ar fi ‘nvadat in eitova ore cu mar infolopti gt larvaadtar®" Degi se pretinde Sahaja Yoga nu are legituri cu vroo coding religions," ,Mama divindt esto privith oa o divinitate ‘are conduce pe practicant spre ciberare, aga inet doctrina mig- {in poate fi poreeputl ca o expresie a hinduismului test. Sahain ‘Yoga este mai mult decit o forma obignuith de idolatrie, ea este © forma de manipulaze mental, produsi deo perscand cu reale biitt in aceast dirvofe. Experimentarea aclai.brize Flcoroase” oacupra cregtetulus eapulu, echivalenta eu eliberares, tine mat ‘mult de domeniul magiet decit do acela al experintsi religioase ee ‘Referitor Ia manifestivile care insojese asoensiunea energiei ‘eundalni, psibologul american. Hillstrom suafine oh asemenea manifestiri nu sunt de naturd biologit: ,Experienfale provocate de cliberarea energiei hundalini sunt cal mai grou de explicet dintr-un unt everest ac Sau Gol Durie, wemura ‘igeirile involuntare gi senzatile extome do frig seu cald sunt, ‘mod evident, mediate de ereier, inst aoasta nu ne explicd medal in ‘caro este atimtlatereierl pentru ale prods. Bxista cairn care © simptomatologie asemAnitoare produsi pe substrat patalog au epileptic. Inst din moment co maoritatea experientalor mentio- nate spar in stare de sinitate normali, iar dupa erizk subieci so {ntore din now lao stare de normalitats,prebabal cl explicatie pur Ecole mete adeevatl a slag contest. sont pial sugereazA et se. pot faco paralele intre simptamele_ ce insckese ridicarea energci Kundalini cele asociate stiilor de opresiune 5 Of S. Nerananda, Kndoln! Sha, Bucur, 104,152 51 Y, Ramuachaaka, Hatha-Yoga, tad om Bucreqts 1902p. 12; apd Yates, pat 106 CED, Coste pet p. 73. 9 B-Valen ep p 107 “SE Hilltom, Teating the Spirits, Downore Grove, SUA, 196, p. 127; pu Valea, opt, 220. Nols migetr relgioese 7 — demoniod (.n), intro care doranjul gin, trocerea prin stiri cemotionale extreme (melancoie prafunda, exis) stiri de transl Sau pena d ncn. Nirmala Devi, care revarsii onergia kundalin, chipusile, oa pe wn fol de -Duh Sfine’, pretinde proprllr adepti o devotiane total, fat de persoana ei, Desist finanfonza toate eAlatorle, intrunirile 1 stualurile sprituale (puja) din bani diseipalior sai, ea nt inceteard ef avertizez in privingaexiatertl net multi de fal” ‘guru, care ,evendicd bani in numele lui Dumnezewt, Ba sustine c& Hristos ae 8 doar treapta penultimé a méntuiri. Deck Hristos wa Sicutsltoeva decit #4 ne indemne si ne rugim prin sererea ysi ne ‘arta nou’ greselilenoastre”, ea in schimb, Nirmala Devi, ne poate canduce spre acel loe al yautodosdvargiri", al desSvarsint prin 10 ingne, spre locul unde se dosfigoaré ylotusil eu o mie de frune” seolo unde omul poate mirturist jeu nu am nici o ving”, Gur-ina pretinde din partea adepfilor ‘si 0 urmeze necondifionat, si {ndeplineasci mecanic tot ceva co le core gi sf nu emité absolut nie Jun punet de vedere critic la adrosa aa saw a sstamulii promovat de 9. Bahaismul 9.1-Istorie Tending epre un anume universalism relgos parvin mu doar ain spatial Extremal Orient, ga eum sa putt obperve tit preaantrea migcrior aersiiots anteriar, gi dn opal Spuntual oriental ara, ilamie, Pe lang intagesnn amie sean pt scoperearea unt impert rls, um, dn Indonesia Pan inne si as mi encanta uumireseo dominafio mondial. 0 azemenea migeare felons! {ste bahaismu expresie»eshatlogsmul nami Este orb de © out reli" careviznackconstiites tne eomunitif mandle "bid, p. 128; pido, p. 2202, OLW. Behnk, eet In B Diebal Krol (ig), pit 38.Mes 3e & Completare hbebii Pr. Radu Petre MURESAN Pace de ele Ordo, esate Bucur ANUNTUL MORPH $1 PRACTICI FUNERARE IN SOCIETATEA ROMANEASCA DUPA 1890 en th arin lp ert Abarat Sud ater daca dope mote ects mines po comet cam sac tan sure mara piste ns sf im pace few Inet sno rare dad 10 sd ewe de ‘ctr re cei pate pl pts aie Pee a pre ‘chet de tater ma en oo Sve re ‘ack cee pep pate oer ears ma dt ene tie a a Fa rama trocurare a mental egoas Asst pe de parecer talror retin aoe pt 80 de anid poms ate, pe de at at Is ‘sh nu procs de scree ese crest eat tn lin 20 de ani care se mans prin destin contin dere lime ais pin Seruaren experi tcligoase de era ste Problentica mort au thal un abe ict Ge certs deol {8 per tori, solo antelope sau tao! net ie Tego asst proses de eee 3 eign nscrttencontempran ert ara 0 en er tered td iSee comaesacemeeebr nea Seema meiotic oat nn forte i aR rn i en hey 6sPr. Rann Pere Muna sTUDIT Stal de a rope 6 ate nce msrp moa te atusea ft deel decea ne ancora ned I valor cete a tonal suse acdan nae ou lage scarier ae si opors s du arpece legate de ner eset nun dace Wakaaes inser ce pac near Remuia postamanist An Fico el reminisce! deve oat n anon din sre # me ‘Ehisca i cre acest dice se comcreteaes pace fanerre ae un Seow fond smb, andes i sine Ieatrs intrenga cncete {eee om lame aul perane Metodtoga de coretare A prcire sani arr pute cotdanl Rona ibe tuna amare all 19, ora famsare salt 108, o ha lanae 2 hull 1 spect na aber 2011, Pent oma begs 3 ‘nso omer cv ge ex nae aces aaa a ut {ein chen anf tan din pertinent aid carpe la Tinie al 196 se colin eri Liber” (10 amu 188) Be stencns, am pect anane moire arate sana ane 3 sat {ea in snl ners essa se 8 perspec dye conn esr aman esa rele, posi anunrle mortar dn pe ‘oak col del des rab mondial ana ape 193), ad conserare Shomer su pe area ses otagor rade pe ro (Cocraressnunaior ortuare, un dome cae ae nc Be olor eof alone ene tue a de re 2 entenp>| ‘arcs sete sr seama ch ele ate te ‘Ge fa cl ne increare ener n psd, mane strat ‘Bin cre sot rece ace smut mu ne perm 3 sats sas ‘elas Ivrea, meer cofesune atl cll dee Vea ete {nde oan cana ue persone ere at in Sarea vise poe ‘Steal um fn cl une pesoma! tran anit dosens ‘ence pret confines a Yl ant se metoneas nel unde Sv ‘Stig ceramoni elias ou udev ve foe omomanar Ina des rn anu mortar unt ur spar pupal el ag, tal prec lfm mst, Ge eu net, Ble ee aaa Inontaendepe mt une stg un nserosse. Pests pola orl un soa nea acpi nerve cinta st se, et et sates ms sunt Sait J Hamu sereie da parler in [nn Gu Ne, PS Ga eae mma Bae 66 mn -O0rOn ANURTUL ORT FRCTIS FINERKE sTuDIt ‘mail wan except macs sete Cini vee” etl Spgs ‘Moramure) are wang ovine stent toons supa tor nc len neat cn surrnd co mult vor intl oo! mane slate roms (raliatare pent el ma! vt al pes de Sls ‘arin sperana ect cel mor wor tin, ate de ap, ‘ine esl petra cms ral fn i mort tao der ria moat ce men dele mi ste es de fe sit ace ma veal de dns Formule anuajusilor mortars raluareprocentuas Anuntrie pubite duns anol 190 96 aa ormaires alent

You might also like

• Genurile Zcompozitionale Ztabel

  

  Document1 page

  Genurile Zcompozitionale Ztabel

  Daniel Dumitrică

  No ratings yet
• Logistical Plan

  

  Document1 page

  Logistical Plan

  Daniel Dumitrică

  No ratings yet
• Biserica Romano-Catolica Si Noile Miscari Religioase Perspective Pastorale Si Misionare

  

  Document10 pages

  Biserica Romano-Catolica Si Noile Miscari Religioase Perspective Pastorale Si Misionare

  Erzbet

  100% (1)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Subiecte Orientative Muzica Liniara

  

  Document4 pages

  Subiecte Orientative Muzica Liniara

  Sveta Asineta

  No ratings yet
• Altele PDF

  

  Document8 pages

  Altele PDF

  Lupu Gabriel

  No ratings yet
• Blog Bun Predici

  

  Document1 page

  Blog Bun Predici

  Daniel Dumitrică

  No ratings yet
• Tropaar SF Nicandru PDF

  

  Document1 page

  Tropaar SF Nicandru PDF

  Daniel Dumitrică

  No ratings yet
• Heruvic Glas 4 de Dimitrie Suceveanu

  

  Document3 pages

  Heruvic Glas 4 de Dimitrie Suceveanu

  Daniel Dumitrică

  No ratings yet
• Raspunsuri Anton Pann Glas 3

  

  Document2 pages

  Raspunsuri Anton Pann Glas 3

  Gogu Gogu

  No ratings yet
• Adevaratul Inteles Al Iubirii, Arhim. Papadakis

  

  Document9 pages

  Adevaratul Inteles Al Iubirii, Arhim. Papadakis

  Daniel Dumitrică

  No ratings yet
• Adventisti PR Muresan

  

  Document36 pages

  Adventisti PR Muresan

  Nita Robert

  No ratings yet
• Muresan R - Provocarile Internetului Si Apostolatul Media

  

  Document14 pages

  Muresan R - Provocarile Internetului Si Apostolatul Media

  Daniela Catalina Capraru

  No ratings yet
• 2012iansf. Grigorie de Nazianz

  

  Document18 pages

  2012iansf. Grigorie de Nazianz

  Nica Ionut

  No ratings yet
• Brosura Admitere - FCMPM - 2016 PDF

  

  Document22 pages

  Brosura Admitere - FCMPM - 2016 PDF

  dean2010

  No ratings yet
• Sept26 Neagoe PDF

  

  Document2 pages

  Sept26 Neagoe PDF

  Elena

  No ratings yet
• Sept 8

  

  Document11 pages

  Sept 8

  Daniel Dumitrică

  No ratings yet
• Astazi Toate S

  

  Document2 pages

  Astazi Toate S

  Nuta Andrei

  No ratings yet
• Liturgica Generala

  

  Document127 pages

  Liturgica Generala

  Sorin Nicu Man

  No ratings yet
• Sa Ne Curatim PDF

  

  Document4 pages

  Sa Ne Curatim PDF

  Daniel Dumitrică

  No ratings yet
• A History of Byzantine Music and Hymnography

  

  Document279 pages

  A History of Byzantine Music and Hymnography

  danielmocanu

  89% (19)
• Reforma Hrisantica

  

  Document10 pages

  Reforma Hrisantica

  Daniel Dumitrică

  100% (2)
• Dana MOLDOVAN Rezumatul Tezei de Doctorat N Limba Romn 2016-03!24!09!52!49

  

  Document35 pages

  Dana MOLDOVAN Rezumatul Tezei de Doctorat N Limba Romn 2016-03!24!09!52!49

  Daniel Dumitrică

  No ratings yet
• Ionuţ Mavrichi - Eseu

  

  Document4 pages

  Ionuţ Mavrichi - Eseu

  Daniel Dumitrică

  No ratings yet
• Fraiele Parintesti PDF

  

  Document4 pages

  Fraiele Parintesti PDF

  Alexandru Iancu

  No ratings yet
• Sfanta Liturghie Licenta

  

  Document88 pages

  Sfanta Liturghie Licenta

  Gabriel Marin

  100% (2)
• Injumatatire PDF

  

  Document3 pages

  Injumatatire PDF

  Daniel Dumitrică

  No ratings yet
• Europass CV Instructions Ro PDF

  

  Document5 pages

  Europass CV Instructions Ro PDF

  mihavasilica

  No ratings yet
• Mistagogie

  

  Document52 pages

  Mistagogie

  ovy_line

  100% (2)
• Encyclical

  

  Document4 pages

  Encyclical

  Daniel Dumitrică

  No ratings yet
• Scrisoarea Lui Mihai Bendeac Catre Alti Români

  

  Document2 pages

  Scrisoarea Lui Mihai Bendeac Catre Alti Români

  Daniel Dumitrică

  No ratings yet
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5794)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (399)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (894)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (537)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (838)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (587)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (265)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1891)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (440)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (73)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (344)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1712)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (599)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2219)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (806)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brené Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1090)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1015)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1839)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Toibin

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1937)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (119)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4609)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2322)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (792)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2099)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3811)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (104)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4200)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1103)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carre

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (821)