Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Curs Farmacognozie

    Uploaded by

    mariusabalai29_39649
    31 views7 pages
    Farmacognozie

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    Farmacognozie

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    31 views7 pages

    Curs Farmacognozie

    Uploaded by

    mariusabalai29_39649
    Farmacognozie

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 7
    ical a ifort re mal iferite organe si depacitati 7 organe i nde lighide i de diversi fi creseute. Celelalte denumiri sunt improprii; termennl ,uleiuri eterice* ar trebui si {aracterizeze amestecurile de eer, or uleiurile volatie av fn compozifia lor gi mult al constituent care nu sunt eteri, iar termenul de ,uleuriesenfale* sau yesenje" se aplicd tuturor principiilor mirostoare degajate de substanele naturale, chiar ji acelora care au Uiiizares plantelor cu uleiuri volatile (denumite i plante aromatice), sau sumai a ulsiurilor volatile in lupta contra maladilorinfectioase sau psihice este distlare si entrenares cu vapori de api; > exiractia cu solvent apolari volatl; > extracta cu grisim lchide sau solide (solvent nevoiat. > extractn cu gaze sup tt; > presaree, Produsele supuse exttactiei pot fi aidt proaspete ct ‘Sragmentate (frunze, ierburi, concasate (organe subterane) sau :¥UScate, tntregi’ seu (lemnul).. "ub formit de runiegus Alegerea metodei adecvate de extracfie se face tm fucti, 9 volatil din produsul vegetal, de localizarea si de proprietitile ? 4 cntitaten de’ lei exemplu, produsele vegetale avénd un confinut ridicat de ult! fizieo-chimice. De Citricelor) se pot supune presi, Pentru produscle vegetale cu ¢# Volatil (pericarpul Volatil se prefert distilarea sau antrenarea cu vapori de apé, iar pOMfinut medin de ‘ule ‘mic -extracte cu solvent volatl sau cu substanfelipofile. Uleiur™E cele eu continut Principii ugor degradabile se extra la rece. incdlzirea (in special o¢® Volatile care contin carbonizarea produsului vegetal si formarea unor compusi vols ditect8) favorizeazi scad calitatee uletului volatl, artefactim, care Distilarea cu vapori de api fm circuit deschis, Este cea) Sxtractie a uleiurilor volatile, Principiul metodei const in fierbere!*i simplk metod de ‘egetal mrunft(edus fn vasul de dstitae impreun cu apa) gi dis PS produsului ‘Impreunt cu aceasta. Din hidrodistilat (dispersic ulei volatiVl#7€® wleiului volatil separé fie de la sine, uneori fiind necesar un repaus de 24 ®), uleiul volatil se ‘ealizdndu-se tn vase florentine, fe prin salefiere cu cloruré de so, #8 ors, colectarea ‘mediulul de dispersio gi grabeste separarea uleiului volati), url (crete densitatea Solvent apolat. Vasele florentine sunt recipierite cu tub lateral in !t8, de extractie cu supetioard, dupa cum uleiurile au densitates supra- respectiv sub!*t®® infrioarl sau metods prezint o serie de dezavataje, care inflienjeazh negat#@rt. Desi simplé, Volatil. Pe lng produgii volatili format! printr-o eventuals caiY °@litates uleiubui ‘temperaturit ridicate, esterii pot hidroliza, hidrocarburile se poRizare, din cauza alichidele si cotonele ‘se pot oxida. De asemenea, se pot sicliza, alcoolii, ‘acemiziri san pot fi antrenati si alli compu Volatili (cumarinele!%°_izomeriari si Printre constituent uleiutui voli. Are nu se nama Distlarea fn cireuit tnchis (aparat Neo-Clevenger). Act obfinerea directa uleialui volati. fn cazul uleirilor volatile vasco* Procedeu permite ‘apa, colectares. acestora se poate realiza fntr-m solvent apoler né® S#U mai dense ca ‘mic (xilen, toluen), Metode poate fi utlizaté $i pentru determinare til, cu densitate ‘oat al produselor vepeale onfnutulu in ule = nous ok wAAaLa YEYUTLIUT OB ABA Obfiiifi fires gwerator, pose produsul vegsial mérunpl, amplasatint-un recipient incl Se obfine un hidrodiiat, din care uli volati (superior calitaiv celui obyint prin distiare) se spark coform tehnicilorprezenate la dsilaree cu vapori de ap sau prin centrifugare oi prin ate procedee (cohobatie). Cohobstia const fn distilarea hidrodistilatelor pan a separarea uleului volatil ¥ confinut redus de tei volatit sau clind acesta este uforalterabil Solvent flosi in ‘mod curent sunt hidrearburi alifaice (eter de petrol, hexan, dar gi propan sau blian Uh) sau aromatice(benzen), uneori derivati halogens (Clorurai sau floruraj) af ‘metanului gi etarului.Jentru purificare se folosesteetznalul, Alegerea solvarului se face in fumotic de parametrii tehnict si economici: Selectviat, tablitateinertie chim, temperaturk de fiebee (8 nu fie prea ridicatd, costurile dicate), seartats la manipulare (netoxici gi neinflamabili pe eft posibils Uiiizare.solvenilor a punet de Gerbere sczutevtt degradarea indusi de prezenta 4apei.si a pH-ului acd ori alte eventuale modificirisle constituenilor uleiult! voatil care diuneazd calitii, . Dezavantajul eestor procedee consti in lipsa de seletivtats,alétuti de uleiul volatilextrigindu-se 5 alti compusilipofl (substanjegrase, fosfolpide, carotenoid, ezine, alcaloizi,aglicoi et.) Ca aparaturt d laborator pot fi foloste aparate Soxhlet sau aparate de refluxat. ‘In industrie sefolosesc extractoare metalice de inox previzute cu manta de Inctinre, vend de evectare extractulu, capac pentru accesul materalulul vegetal, cof lin ide sérmt unde © aduce produsul vegetal ambaat in saci de pénal, un sistem de introducere si distribuin a solventului gi altl de evacunre a vaporilor spre reftigerent Extractia poate fi simpl, multipl sau in contracurent. sau resinold (deci pentu extractie s-au folosit produscuscate), Acesta se purified prin izalvare tn alcool $i aoire la -10, -15° C pentru depunerea cerurilo, grisimilor, ‘einelor gi a stearoptemii. Dup& flrare se distill Is 40 - 45° C pad ia o anumita oncentrafc a uleiului lati, iar ceca ce rezutl se mumeste extract sau esent de floi, oti pind la objnerea uleului denumit absolut. Extractia ea saventi nevolatill (uleiuri vegeta, grisimi animale, benzost de benz) se poate realize rin macerare sau digeste, Macerares prodselor vegeinle(estracia Ia rece) eu grisimi solide (yenfleurage’ 's rece) esto utilizatt petru cbjinereauleiuilr volatile de cea mai bund calitate (cu aplicatii practice tm indstria parfamurilor). Se realizazd int-un sistem de sasiui ‘agezate unul peste altul in stive si plasate in camere ricoroase, Pe fandul de still al “4 Glut se depuitean scot do: yratsinne solide, Animale saude-sintez’,-cu-grosimea de Madjoum \ Gt ste care ae aster pete su fori proaspete (cota de preferat Inninte de poleiza téstvivse in macerat 12-72 ore in soos timp aerul-din spatiile ‘shill satiny ola degajai. Acosta sunt absorbiti de stratul de ‘nse i asl Ghosfora devine nesaturaté Permifind degajarea unor noi cantitiyi de compusi volatili. Ehitibral care se instaleazé in final ‘corespunde epuizsrii produsului, Eatactin se face Pn difiaiune spre corpul gras. Digestia su cxiractin la cald (venfleurage Ja cald) presupune imersia Produsului ambela ty saci de pénzl, tn seipiente ou solventi (grisime animald, ulei ueylen alti solenyi anhidri, deproteinizati, la temperatura de 60 - 70°C, timp de +24 ore eat Hint prin ambele procedee se numeste ‘pomadé florald, Pentru Purificarse uleiuld voisti pomezile se extrag’ prin agitare ca alcool, iar solutia loool se congehzs pentru indepriarea grisimilor, Dupé flare se distilé alcoolul a ce {n locul grasimilor se pot folosi substanje adsorbante ilicagel 4g Pxtractia w gam supercritice, Se utilizeaz de obicei dioxidul de carbon lshid deoarece stem produs natural, neinflamabil i inert din punc de vedere chimic, binerea de extracte a cAror compozitie este foarte apropiaté de Prosusse pturele {permite o separareselestiv, in fuuctie de temperaturt presiune. Metods este mult devote tn ultimo! timp si se aplicd indeosebi in obfinerea de esenje Picante (paprica), & srome 5iuliuri volatile pure, deterpeate sau lpsite de enami Fed mak (Sette Absinth fia tuond), fn cela soop se pote ole! i azote] lichid. Motoda 66 ins in ultiml tmp asupraaltr fuide superertice, Extruco-tin meode mecaice(presnre).Preserea manual su Hdrulich Seats Prgutzlotegtleproaspee ou un cont ridct de lei volatl (pericarp Seen Mace, Se obtine un amestec de ulei volatil si de suc celular din care wl S° SePrt prin decantare, urmatt de deshidratare (pe sulfat de sodiu su clorur de caliu cate trae: . guint Watile nepreformate, aflte in produsele egetale sub formi de slicozide (glucosinos) se extrag prin disilare sau antrenare ca vapori de apa, dup ce rodusul vegetal a ft supus in prealabil, | fermentariei sau hidrolizei enzimatice. ;Uuiurile Waite obginute 56 supun ulterior unor opera de decolorare, extractic selectivi ¢ alcool diluat $i distilare ultarioar’ ‘constituie alte procedee de an Pot £ fhe si tehnici cromatografice pentru separarea compusilorlipofii, nevolatil. lcromanetig | zh) oe vont ees | ‘ox mobiltate ridicatt (mobili baat crake | cs | oa ff . a | a | : = “ molecule itive (mobititaifrecusa, Seatfince | aaa os. we, . a * a = Gece eee Fig, A Anatogte intre aiferite forme de energie gi corelall Intre nivelele identics (dup R Joos, P.Franchomme, ©. Pans ACTIUNE in cele ce urmeaza ne vom referi numai la actiunca ulejurilor volatile. Piantele rosuedtoare, datorié prezenfei sia altor princi active, au de eele mai ple at ‘ctiuni mult mai complexe. runes ‘uleiurilor volatile variacd in limite foarte larg, in funcie de 4or dupa modul de actune, in uleiuri volatile eu: j, Moprittiantinfetoase (entiseptice, antiviral, antimicotice, antiparaitare), insecticide, insoctfuge si cicatrizante; Syietantt sSupra. anor fiuneti ficloge (Somahice, hepatopotetore, Seehinetice), hormonale (estrogens, nitride antsuprarle, amigonadovopey

    You might also like