Universitatea Transilvania din Brasov

Facultatea: Stiinta si Ingineria

Materialelor

Specializarea: Ingineria Sudarii

Proiect la T.S.P.

Anul: IV
 Sudare plase din fier beton

Plasele sudate fac parte din gama produselor metalurgice, utilizate pt.
armarea betonului. O utilizare secundara a plaselor sudate o constituie folosirea
acestora pentru imprejmuiri precum si in diverse confectii metalice. Deoarece
plasa sudata are rezistenta sporita din ea se pot realiza confectii metalice, custi ,
rafturi. Diametrul barei de sarma folosita la fabricarea plaselor sudate poate
varia intre 4 mm10 mm. Geometria sarmei profilate este in conformitate cu
SR 438/4-2012. Dimensiunile ochiurilor intre bare pot fi, cel mai frecvent, de
100 x 100 mm sau 200 x 200 mm dar se pot fabrica si la alte dimensiuni: 100 x
50 mm; 150 x 150 mm. Dimensiunile de fabricatie cele mai frecvente pt. plasele
sudate sunt: 5000x2000 mm; 6000x2000 mm dar se fabrica si la alte dimensiuni
- ca de ex. 3000x2000 mm; 5000x2150 mm; 6000x2150 mm sau alte
dimensiuni.

Dimensiunine plaselor sudate:

Conditii tehnice de calitate si executie

Oelul pentru armturi este folosit la armarea elementelor de beton

armat precum i la elementele de beton precomprimat. Diferena oelului ntre
cele dou mari categorii de elemente o face rezistena sa. Proprietile
metalurgice i mecanice ale oelului de armare ce trebuie ndeplinite la
fabricarea lui sunt reglementate de norme. In aceast privin, n anii ce vin
cerinele la nivel european vor trebui implementate de industria romneasc de
profil. In aceast perioad normele ce reglementeaz proprietile oelului de
armare sunt norma european EN 10080, ct i seria de norme romneti SR
438. De asemenea cerine asupra proprietilor oelului sunt specificate i n
standardul de proiectare al elementelor structurale de beton armat SR EN 1992-
1-1. Perfomanele oelului de armare sunt stabilite de compoziia sa chimic i
de procesul de fabricaie. Cele mai utilizate procese de fabricaie ce definesc
proprieti specifice pentru mrcile de oeluri sunt laminarea la cald i tragerea
la rece. Clasificarea oelurilor de armare a elementelor din beton armat se poate
face funcie de rezisten sau funcie de compoziia sa. Din punct de vedere al
rezistenei, oelurile se clasific Oeluri pentru armarea betonului 3-2 n oeluri
cu rezisten redus, cu rezisten medie i nalt. Din punct de vedere a
compoziiei pentru armarea betonului se folosesc oeluri carbon obinuit, oeluri
slab aliate i oeluri nalt aliate.

Sudarea in puncte

Principiul sudrii in puncte

Sudarea in puncte este un procedeu de sudare electric prin presiune prin

conducie a dou sau mai multe piese suprapuse, stranse intre doi electrozi de
contact i care se realizeaz intre suprafeele de contact, in locurile prin care
trece curentul electric.
Deci, acest procedeu de sudare se bazeaz pe efectul Joule, de trecere a
curentului electric prin coloana de metal cuprins intre varfurile electrozilor de
contact(figura 2.1.).Punctul de sudur care se obine este de form lenticular i
se formeaz inplanul de separaie al componentelor de sudat
Sudarea direct n puncte, la care electrozii de contact sunt plasai de
ambele pri ale componentelor. Principiul de lucru este cel prezentat in figura
2.1.,unde componentele sunt stranse intre electrozii de contact (2) cu o for (F),
care suntconectai la sursa de curent (3), ce furnizeaz un curent de intensitate
ridicat (deordinul miilor de amperi) i tensiune mic (de ordinul volilor).
 O operaie simpl de sudare prin presiune in puncte necesit parcurgerea
urmtoarelor faze (figura 2.4.).
a) introducerea componentelor de sudat suprapuse ntre electrozii de contact, n
poziia necesar;
b) coborarea electrodului de contact superior i strangerea componentelor intre
cei doi electrozi cu fora F;
c) conectarea curentului de sudare pentru un timp determinat, care duce la
iniierea i dezvoltarea nucleului topit;
d) ntreruperea curentului de sudare i solidificarea nucleului topit sub aciunea
forei de strangere F;
e) ridicarea electrodului de contact superior i retragerea componentelor,
urmand ca succesiunea fazelor s se repete pentru un alt punct de sudur.
 Diagrama prezentat in figura 2.4. reprezint un ciclu de sudare, in care
fora de sudare i intensitatea curentului de sudare au valori constante n timp.
Acesta este ciclul elementar de sudare prin presiune in puncte. In realitate, in
funcie de mai muli factori, exist o multitudine de moduri de execuie a unei
suduri, atat cu fora variabil cat i cu curent de sudare variabil.
In cazurile concrete de sudare este necesar stabilirea judicioas a duratei
fiecreia din fazele prezentate, astfel incat s se poat obine o calitate
corespunztoare a punctului sudat, in condiiile unei productiviti ridicate.

Formarea punctului de sudur

Rezultatul sudrii este imbinarea componentelor intr-un punct sau mai multe
puncte de sudur.
Formarea punctului de sudur cuprinde, in esen, trei procese distincte, care se
produc concomitent i se intercondiioneaz reciproc:
procesul electric;
procesul metalurgic;
procesul mecanic.

Procesul electric al formrii punctului de sudur

Procesul electric se produce ca urmare a trecerii curentului electric de

sudare prin piesele de sudat i mai exact, prin coloana de metal cuprins intre
varfurile electrozilor de contact, in urma cruia, prin efectul Joule, se degaj o
anumit cantitatede cldur.
Rezistena electric la sudarea in puncte reprezint de fapt o insumare de mai
multe rezistente (figura 2.5.): rezistena de contact dintre componente Rc;
rezistena proprie a componentelor Rp (doar partea de metal ce este strbtut de
curentul electric); rezistena de contact dintre electrozii de contact i suprafaa
componentelor Rc.

Procesul metalurgic al formrii punctului de sudur

Sudarea in puncte, sub aspectul metalurgic, const in aducerea materialului la

temperatura de topire, urmat apoi de o rcire a unui volum determinat de metal
situat la contactul dintre componentele care se sudeaz.
n figura 2.22. este reprezentat schematic variaia temperaturii in jurul
nucleului topit, in cazul sudrii a dou table din oel moale. In faia central A se
gsete nucleul topit, in jurul cruia temperatur este inferioar temperaturii de
topire. Temperatura in faia B este mult superioar temperaturii de transformare
critic; in faia C temperatura atinge aproape temperatura critic; faia D este
adus la o temperatur inferioar temperaturii critice, iar faia E este rmas la
temperatura ambiant.
Procesul mecanic al formrii punctului de sudur

Procesul mecanic la sudarea prin presiune este reprezentat prin aciunea forei
de apsare in timpul operaiei de sudare. In decursul unui ciclu de sudare, exist
trei faze consecutive de acionare a forei de apsare: prinderea componentelor
in vederea sudrii, sudarea propriu-zis sub efectul forei i forjarea
Tipuri de regimuri de sudare n puncte

n cazul regimului dur, numai zona punctului de sudur este adus la o

temperatur ridicat, sudarea terminandu-se inainte ca suprafaa elementelor de
sudat in contact cu electrozii s ating o temperatur ridicat. Ca atare, capetele
electrozilor sunt meninute la o temperatur sczut pstrandu-se la valoare
iniial duritatea i diametrul. la vrf. Densitatea de curent rmane astfel
constant, asigurandu-se o bun repetabilitate a valorii rezistenei punctelor
sudate. In cazul regimului moale, se inclzete un volum mare de metal, care
depete zona punctului de sudur, iar electrozii in contact cu metalul in stare
plastic las in componentele de sudat amprente adnci.

Alegerea diametrului varfului electrodului de contact in functie de grosimea

pieselor de sudat:
 STARWELD PO

Este o linie de sudura cu ochiuri de nalt performan pentru producia de

srm de greutate medie si grele sau panourile de ntrire din plas. Este o linie
potrivit pentru nevoile de producie mari. Design este fcut n conformitate cu
parametrii proiectului, poate
exista si un mecanism de rulare
pentru aparat pentru a produce
role mari, dac se dorete acest
lucru. Pratto poate furniza toate
echipamentele auxiliare necesare.
Produsele pot fi utilizate n
industria construciilor. Ele sunt,
de asemenea, folosite pentru
rafturi, grile, cuti, palei i
containere precum i pentru
garduri (simplu i ndoit).

Caracteristici:
Srm linie de alimentare de la
bobina
Alimentare cu srm de la
bobina transversal
Muchie de tiere (opional)
Panou de stivuire (opional)
Panoul de basculare (opional)
Mecanismul de rulare (opional)
Unitate de ndoire (opional)
Acuratee excelent a ochiurilor
de plas
Complet automat programabil CNC
 Viteza mare
Precizie ridicat prin tehnologie
avansat servo
Ajustri uoare de maini
Uor de ntreinere i utilizare
Fiabilit

Caracteristici modele de masini:

Model
PO 2100 PO 2600 Po 3100
Latimea ochiului[mm] 2100 2600 3100
Spatiere longitudinala a 50
firului[mm]
Spatiere transversala a 25
firului [mm]
Gama de diametre[] 3-6
Viteza de lucru Pana la 150 Paa la 130 Pana la 120
[ochiuri/ min]

Parametrii tehnologici:

Nr. impulsuri Distant Reziste

Diametrul Forta Puncte B a nta la
Grosimi electrodul de Un distante Is [m minima forfecar
ui la varf apasare punct 25- 50- [kA] m] intre e
d[mm] P [N] 50 100 puncte [N/pun
mm mm ct]
3+3 11 8000 3 5 4 18 22 9 22000
3+4 11 8000 3 5 4 18 22 9 22000
3+5 11 8000 3 5 4 18 22 9 22000
3+6 11 8000 3 5 4 18 22 9 22000
4+4 12 8500 5 15 10 19 26 12 34000
4+5 12 8500 5 15 10 19 26 12 34000
4+6 12 8500 5 15 10 19 26 12 34000
4+7 12 8500 5 15 10 19 26 12 34000
5+5 14 9000 6 20 14 20 30 15 46000
5+6 14 9000 6 20 14 20 30 15 46000
 5+7 14 9000 6 20 14 20 30 15 46000
5+8 14 9000 6 20 14 20 30 15 46000
6+6 14 10000 12 24 18 21 34 18 65000
6+7 14 10000 12 24 18 21 34 18 65000
6+8 14 10000 12 24 18 21 34 18 65000
8+8 16 11000 15 30 23 24 38 21 90000
Controlul imbinarilor sudare

Metodele de control s-au dezvoltat in special pentru cazul sudrii in puncte.

Controlul imbinrilor sudate nu se limiteaz doar la incercrile propriu-zise ale
sudurilor. Calitatea imbinrilor sudate depinde atat de metalul de baza, cat i de
starea tehnic a instalaiei de sudat i meninerea in timp a parametrilor
regimului de sudare. In ceea ce privete controlul parametrilor reglai, aceasta se
face periodic. Pentru msurarea curentului de sudare i a timpului de sudare se
utilizeaz aparate nregistratoare. Ca traductor pentru aceste msurri se
folosete de obicei o centur Rogowski dispus in circuitul secundar. Schema de
principiu pentru msurarea curentului de sudare cu centura Rogowski. Un astfel
de instrument de msurWELD TESTER fabricat de firma TECNAItalia
este prezentat n figura 2.79.

Aparatul este un ampermetru portabil cu alimentare autonom format din 6

baterii Ni-Cd reincrcabile capabil s poat efectua urmtoarele tipuri de
msurtori:
msurarea curentului (RMS) valoarea maxim i medie (citire imultan);
msurarea timpului de sudare in perioade;
msurarea unghiului de defazaj in grade;
memorarea ultimelor 10 valori citite;
ieire pentru vizualizarea la osciloscop a
formei undei curentului in timpul sudrii

Exist i aparate de msur mai sofisticate,

numite analizoare de for (figura
2.84.), care afieaz valoarea forei la inceputul
sudrii, in timpul i la terminarea sudrii i
asemntor instrumentelor de msurare a
curentului are alimentare autonom de la 8
baterii Ni-Cd reincrcabile.

Acestea permit:
msurarea forei;
memorarea forei maxime inregistrate;
msurarea forei la inceputul procesului de sudare;
msurarea forei la terminarea procesului de sudare;
msurarea presiunii aerului comprimat;
ieire la osciloscop pentru vizualizarea formei curbei de for.

Probele de sudare se executa de obicei pe eantioane, din care se decupeaz

epruvete pentru diverse incercri:

ncercarea la forfecare-traciune :
cu deformare plastic i rupere in metalul de baza ;
rupere cu amorsare in zona influenat termic
forfecarea punctului; smulgerea punctului din metalul de baza
incercarea la traciune.
 incercarea la oc
incercarea la oboseal
ncercarea la ndoire.

Bibliografie

1. Iovna R. Tehnologii de sudare prin presiune Curs Universitatea din

Braov,1981
2. http://dansteelbeclean.ro/date/9%20PLASE%20SUDATE.pdf
3. http://www.pratto.com/en/products/medium-heavy-weight-wire-reinforcing-
mesh-panels
4.http://testfacultate.webs.com/beton
%20armat/Lucr04_Armaturi_pt_BetonArmat.pdf