Rezervaia Cheile Nerei-

Beunia

1.1 Parcul Naional Lacurile Plitvice ( Croatia ):

Parcul National Plitvice din Croatia a fost declarat parc national inca din anul
1949 (Nacionalni park Plitvika jezera), reprezentand cea mai veche
rezervatie naturala din sud-estul Europei, vizitata anual de aproape 1 milion
turisti.

In anul 1979 parcul Plitvice a fost declarat patrimoniu mondial UNESCO.

Reprezinta un sistem carstic format din 16 lacuri, unite intre ele de raul
Plitvice, si prin zeci de cascade spectaculoase. Padurile dese de pin care
flancheaza sistemul carstic adapostesc ursi, lupi si diferite specii de pasari.
Cel mai mare lac este lacul Kozjak (navigabil). Cele 16 lacuri sunt:
Proansko jezero, Ciginovac, Okrugljak, Batinovac, Veliko jezero, Malo
jezero, Vir, Galovac, Milinovo jezero, Gradinsko jezero, Buk, Kozjak,
Milanovac, Gavanovac, Kaluerovac, Novakovia brod. Printre cele mai mari
cascade se numara urmatoarele: Veliki slap (Marea Cascad), Galovaki buk
(Cascada Galovac).

Parcul reprezinta un sistem carstic format din 16 lacuri, care au drept

numitor comun raul Plitvice. Acestea se impart in doua parti, in functie de
pozitia lor geografica. Astfel, au devenit cunoscute sub numele de Lacurile
de sus si Lacurile de jos. Dintre acestea, se distinge lacul Kozjak, care este
cel mai intins, fiind in acelasi timp si navigabil. Aici traiesc fericiti si linistiti
mai multe specii de pesti, in special pastravi.

Parcul National Plitvice este puternic impadurit, in principal cu fag, molid,

brad si dispune de un amestec de vegetatie alpina si mediteraneana. Are o
varietate larga de plante, datorita gamei largi a microclimatului, diferite
soluri si diferite niveluri de altitudine. Zona este, de asemenea, casa pentru o
varietate extrem de larga de specii de animale si pasari. Animale rare, cum
ar fi ursul brun european, lupul, vulturul, bufnita, rasul, pisica salbatica,
cocosul de munte, pot fi gasite aici, impreuna cu multe specii mai comune.
Cel putin 126 specii de pasari sunt intalnite aici.

Zona este condimentata cu zeci de cascade spectaculoase, unele de

formatie recenta. Accesul catre ele este facilitat de mici podete din lemn, a
caror arhitectura simpla se integreaza peisajului aparent salbatic. Raul
Plitvice are o lungime de 4 kilometri si este parte integrata a rezervatiei,
apele sale dand nastere celei mai mari cascade din zona, care are o inaltime
de 76 metri.

Oamenii au locuit in zona lacurilor Plitvice de mii de ani. Acesta a fost locuit
de catre iliri, traci, celti, Japods, romani, avari, slavi, si turci. In 1527,
nobilimea croata a parlamentului de la Cetin l-au ales ca monarh pe
habsburgul Ferdinand, arhiducele de Austria ca nou rege al Croatiei, in
speranta ca vor lupta impotriva atacurilor otomanilor. In 1528 a cazut in
mainile otomanilor, dupa care a fost recucerita de catre Imperiul Habsburgic
dupa 150 de ani.

Putini sunt cei care stiu ca Parcul National Plitvice este locul in care s-a dat
startul Razboiului Croat pentru Independenta printr-o confruntare armata
intre politia sarba si cea croata. Era martie 1991 si croatii au pierdut. Doua
zile mai tarziu, chiar de Paste, sarbii au fost alungati cu pretul a doua vieti,
una din fiecare tabara. A ramas terenul minat si denumirea de Pastele
sangeros de la Plitvice.
La mai bine de 18 ani, autoritatile au reusit sa scape de o mare parte din
bombe si sa redea parcul turistilor, insa acea confruntare va ramane in
mintea croatilor pentru multa vreme, fiind simbolul luptei lor pentru libertate.
Cei peste un milion de turisti care viziteaza anual parcul au un singur indiciu
al trecutului monumentul construit in memoria celui care si-a pierdut aici
viata in 1991.

Lacurile Plitvice sunt astazi unul dintre cele mai mari atractii turistice din
Croatia. In anul 2000, parcul national a fost extins cu inca 102 km patrati.

1.2 ???
1.3 Prin promovare continua, Parcul National Lacurile Plitvice reuseste sa
stranga annual aproximativ 1 milion de vizitatori. Luna august fiind cea
mai aglomerata luna din an, inregistrand pana la 10.000 de intrari pe zi.

2.1 Cheile Nerei :

Cheile Nerei - Beunia alctuiesc o arie protejat de interes naional, nclus
n Parcul Naional Cheile Nerei - Beunia, ce corespunde categoriei a IV-a
IUCN (rezervaie natural de tip mixt), situat n judeul Cara-Severin, pe
teritoriul administrativ al comunelor Sasca Montan i opotu Nou.

Cu lacurile ei verzi-albastre i stncile albe i coluroase, Rezervaia Cheile

Nerei-Beunia se ferete de privirile iscoditoare ale civilizaiei. Peste
slbticia acestor meleaguri domnesc nc vipera cu corn, libelulele i
licuricii, iar muzica frunziului bogat al pdurii este acompaniat de glasurile
uvoaielor de ap, strpungnd necontenit calcarele btrne.

nfiinat n anul 1990, Parcul Naional Cheile Nerei-Beunia cuprinde n

limitele sale zona sudic a Munilor Aninei, unde i dau ntlnire dealuri
mnoase, bazine hidrografice cu calcare sfrmicioase, pduri seculare,
vlcele singuratice i muni puin avntai spre soare. mpreun cu Parcurile
Naionale Domogled-Valea Cernei i Semenic-Cheile Caraului, el formeaz
tezaurul natural al judeului Cara-Severin, de altfel singurul jude ce are pe
teritoriul su trei zone mari de conservare ecologic, de interes
naional.Parcul pstreaz, n cele 36.758 de hectare, multe bogii naturale,
etnologice i culturale. Graniele lui sunt delimitate de culmi de deal, borne
silvice, confluene de ruri i vi. n cadrul parcului exist cteva rezervaii,
dintre care una poart acelai nume, Cheile Nerei-Beunia. Ea este o
slbticie de aproape 4000 de hectare, al crei relief calcaros a fost spat,
mcinat i sculptat, n principal, de dou ruri: Nera i Beu.Rezervaia Cheile
Nerei-Beunia triete n legend precum o domni sfioas i obinuiete
s se arate, din timp n timp, cu aceeai rezerv, puinilor care se
aventureaz n mpria ei. Cei 22 km ai Cheilor Nerei se ntind ntre
localitile opotul Nou i Sasca Romn, avnd cursul apei trecut prin
numeroase meandre i bucle ntoarse. Pn n aceast zon calcaroas, Nera
a parcurs o cale lung, cci izvorul ei i soarbe apele de sub Piatra Goznei,
din Munii Semenic. Apoi, strngnd apele afluenilor din depresiunile
montane pe care le traverseaz - ale Munilor Semenic, Aninei, Almjului -
intr n for n cheile dantelate i cu pereii nali, tiai la baz ca de o sabie
ascuit. n timpul ploilor mari sau al topirii zpezilor din muni, Nera cea
tulbure spal vijelios drumul prin chei, dar vara, curenii si se domolesc i
las s se vad prundiul mrunt i vegetaia bogat de pe malurile joase.
Acum este vremea potrivit pentru parcurgerea celor mai lungi chei din
Romnia: pe jos, pe poteca marcat, ori pe ap, n brci pneumatice, printr-o
solitudine pe care numai natura slbatic o mai poate oferi unui
cltor.Pentru un tur obinuit al cheilor ar fi nevoie de dou zile, vorbind de
mersul pe jos. Poriuni din traseul total pot fi parcurse i pe potecile ce vin
spre Nera de peste nlimile stncoase, iar direcia poate fi schimbat
oricnd, dup preferine i dup timpul de care turistul ine socoteal. n
avale sau n amonte, cheile sunt la fel de spectaculoase.

Prima parte a potecii, de la opot i pn la Lacul Dracului, urmrete pe

partea stng erpuirile largi ale Nerei printre vrfurile de 500-600 m, din
care se prvlesc ogae multe, adic nite mici vi calcaroase frmntate de
apele iroinde, nainte de a se transforma n torente. Pasul bate pe aici ore
bune. Dac vrei s scurtezi traseul i s faci turul cheilor ntr-o singur zi,
fr s renuni la cele mai frumoase peisaje, poi sri peste aceast zon i
s vii din sud, de peste culme, de pe drumul Crbunari-opotul Nou, de la
punctul numit La Logor. De aici, n dou ore i jumtate se ajunge prin
Ogaul Porcului la acelai Lac al Dracului, despre care pe bun dreptate se
spune c este de o frumusee ireal.

Dou comori are rezervaia Cheile Nerei- Beunia: Lacul Dracului i Lacul
Bei, ca dou picturi czute dintr-un cer de poveste. La vreo 100 m n sus de
albia stng a rului i cobornd de pe poteca cheilor, ce merge pe culmea
de deasupra, Lacul Dracului te ateapt n tcerea pdurii. Culoarea sa,
printre razele galbene i frunzele verzi, i provoac ochii s o ghiceti: o fi
albastr? Cerul clar de peste ea i spune c nu. O fi ca smaraldul? Nici aa,
cci muchii moi ce nvelesc degetele de stnc nu aduc aceeai nuan. Poi
edea pe marginea neregulat a lacului ore n ir i s nu te hotrti ce
culoare s-i pui alturi de numele de legend.

Se zice c, demult, un moneag i pzea turma de capre pe malul lacului i

un strin i-a strnit isteimea cu un rmag. Cic i-ar fi spus s-i prjeasc
un pete fr ca s i se ndoaie corpul; moneagul, cu mintea ascuit, i
spune c va face precum i s-a cerut, dac i strinul va frige un cap de ap
fr ca acesta din urm s i arate dinii. Zis i fcut. Moneagul a nfipt un
b n trupul petelui, iar strinul a legat capul apului cu o funie din tei. Dar
cnd au nceput s sfrie pe foc, petele a rmas nepenit pe bucata de
lemn, ns pe capul apului a aprut un rnjet. De ciud ce i-a fost, strinul,
care s-a dovedit a fi chiar Dracul, a srit n lac i nu s-a mai artat vreodat.
De atunci, cic apele fr fund nghit pe oricine cuteaz a le tulbura undele.

Lacul Dracului este unicul lac carstic din Romnia, aprut ca urmare a
prbuirii unui tavan de peter. Apele lui clare, cu adncimea de
aproximativ 12 m, las s se vad bancurile negre de peti, pietrele ascuite
i crengile uitate de vreme pe fundul lacului. O parte din ochiul de ap st
sub stnca rupt, iar peste cealalt parte copacii i scutur, din vreme n
vreme, frunzele.

2.2 Analiza Swot:

Puncte tari : - multe atractii turistice in cadrul rezervatiei Lacul dracului ,

cascada Bigar , Ochiul Bei

- Parcul Naional Cheile Nerei - Beunia, ce corespunde categoriei a IV-a

IUCN
- Zona cu intindere destul de mare 22 de km
- Aerul atmosferic este nepoluat
-

Puncte Slabe : - lipsa caiilor de acces catre atractiile turistice

- Drumul lung de parcurs catre atractii

 - lipsa informatiei si a cartografiei turistice
- haos legislativ
- imaginea negativa a Romaniei n lume
- lipsa organizatiilor de promovare a turismului la nivel local
- lipsa reclamei

Oportunitati :

- curiozitatea unor categorii de turisti pentru Romnia

- influxul de mijloace financiare din fonduri EU, daca se reuseste definirea

unei strategii coerente

- protectia mediului prin utilizarea drumurilor de padure si a spatiului natural

si nu prin izolarea acestuia

Amenintari : - administratia publica nu ntelege importanta dezvoltarii

turismului si o blocheaza

- ofertele de produse turistice ale regiunii nu sunt competitive

international
- strategia de dezvoltare turistica nu se implementeaza n timp util si
apare o concurenta puternica din tarile nvecinate
- ideile preconcepute si lipsa de ntelegere a cererilor actuale ale
turismului intern si international

Destinatiile concurente Rezervatiei Cheile Nerei sunt :

- Parcul National Retezat

- Rezervatia Naturala Arpasel
- Rezervatia Pietrosu Rodnei
- Parcul Natural Portile De Fier - Clisura Dunarii
- Parcul National Semenic Cheile Carasului

2.3.1 Obiective de marketing :

LANSAREA PROIECTULUI

Rezervaiile naturale i turismul Banatului montan

Proiectul a fost semnat pe 03.10.2011 ntre Ministerul Dezvoltrii Regionale

i
Turismului, n calitate de Organism Intermediar pentru Turism, n numele i
pentru

Autoritatea de Management pentru Programul Operaional Regional 2007-

2013 i Asociaia

Cara Adventure, n calitate de Beneficiar.

Proiectul este finanat n cadrul Programului Operaional Regional 2007-2013,

axa

prioritar 5 ,,Dezvoltarea durabil i promovarea turismului. Domeniul

major de intervenie

5.3 Promovarea potentialului turistic si crearea infrastructurii necesare, in

scopul creterii

atractivitii Romaniei ca destinaie turistic.

Obiectivul general al proiectului l constituie valorificarea resurselor turistice

naturale

ale zonei de sud a Banatului Montan, respectiv Parcul Natural Porile de Fier
i Parcul

Naional Cheile Nerei-Beunia i creterii atractivitii zonei de sud a

Banatului Montan

pentru turism, prin promovarea potenialului turistic al acestei Zone.

Promovarea potenialului turistic al Parcului Natural Porile de Fier i al

Parcului Naional Cheile Nerei-Beunia se va realiza prin organizarea anual
a doua evenimente culturale gen festival de muzic i a unor activiti
turistice (n concordan cu normele specifice ariilor protejate) pe parcursul a
4 ani; concomitent se vor derula activiti de marketing specifice: campanie
de promovare local i naionala (pliante, afise, bannere, DVD-uri,
publireportaje TV nationale i locale), participare la Trgul Naional de Turism
Bucureti;

Durata de implementare a proiectului este de 48 luni.

Rezervatia Cheile Nerei a fost inclusa si in proiectul Lets Do It, Danube!.

2.3.2 Buget :
Valoarea total a proiectului este de 1.026.510,52 lei din care valoarea
total

eligibil a proiectului este de 814.625,00 lei: valoare eligibil nerambursabil

din FEDR

692.431,25 lei, valoare eligibil nerambursabil din buget naional

105.901,25 lei i cofinanare eligibil a beneficiarului 16.292,50 lei.

2.3.3 Grup tinta :

Grupul tinta il reprezinta locuitorii regiunii de granita de o parte si de alta a

frontierei. O alta categorie de beneficiari o reprezinta turistii traditionali,
romani si sarbi, potentialii turisti din zona de frontiera, dar si din toata
Europa, precum si persoanele care tranziteaza zona granitei.

Partea a III-a IDENTIFICAREA STRATEGIEI I A OBIECTIVELOR DE

MARKETING

3.1. Identificarea grupului int

Grupul tinta il reprezinta locuitorii regiunii de granite de o parte si de alta a

frontierei. O alta categorie de beneficiari o reprezinta turistii traditionali,
romani si sarbi, potentialii turisti din zona de frontiera, dar si din toata
Europa, precum si persoanele care tranziteaza zona granitei.

3.2. Factorul demografic

Campania de promovare se va desfasura pe plan international cat si pe plan

national.

Pentru promovarea internationala vom folosi spoturi TV pe diferite canale de

televiziune straine .

Se va incerca si o eventuala colaborare cu agentii de turism din afara

Romaniei.

Vom folosi si targurile de turism pentru a ne promova locatie si a de atrage

cati mai multi turisti .
Planificarea temporal

Perioada in care Cheile Nerei au cei mai multi vizitatori, si cand este cel mai
frumos de vizitat este in primavara si in toamna. Vara , din cauza caldurii
lacurile seaca si nu mai este o experienta atat de placuta precum cea din
primarava sau toamna. Asadar promovara se va face cu o luna inainte de
perioadele cu un numar mare de turisti, adica in luna Februarie, inainte de
primavara si in luna August.

3.4. Definirea scopului campaniei de promovare

Prin promovarea locatiei noastre se doreste cresterea numarului de turisti si

din alte zone decat cele invecinate punctului turistic.Se incearca aducerea de
cat mai multi turisti straini, dornici de a vizita un loc inca neafectat de
poluare sau diferite constructii daunatoare mediului.

In Romania nu foarte multa lume a auzit sau vizitat Cheile Nerei asadar se
incearca aducerea si de turisti romani in zona.

3.5. Stabilirea obiectivelor comunicrii de marketing

Se doreste ca dupa realizarea promovarii o crestere semnificatica a

numarului de turisti ce viziteaza Cheile Nerei. Timpul in care se pot atinge
obiectivele este estimat ca fiind perioada de sezon(martie-octombrie). Dupa
vizionarea campaniei publicitara , scopul nostru este ca individul sa isi
doreasca sa ajunga sa viziteze punctul turistic prezentat.

3.5.1. Acoperire

Numarul de persoane care a intrat in contact cu spotul publicitar este

variabil, in cazul spoturile TV , in medie pe o luna, Travel Channel a avut
numar de aproximativ 10.000 telespectatori.

3.6. Analiza concurenei

Reactia concurentei la campania de promovare este benefica turismului

romanesc, deoarece concurenta ar putea si ei la randul lor sa isi promoveze
locatia iar acest lucru ar stimula promovarea si dezvoltarea zonelor turistice
de acest tip.