VIRUSOLOGIE,BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE CURS 1 VIRUSURI Un biog roman Nicole Botnarue spunea "Vita se manifesta nivel tutu coke ‘Vrwsure suena aceiare infetose str purztinacebiare ‘Virusurie mu au stuctura cela ‘Nuau boon (stuctr granulate cu olin sintezeeehlare) Nuau miteconi(nu au energie propre) [Nuau echipamen endmate ei metab pepe Enmele sun pride ce determina seasul vteza si suecesnen reactor etabolee ea aare mu reakacaza metabo ‘Una bilo roman Constantin Zarneaspnea "Vitusure muse mutica sigue ei sunt mula de cela paz Bobi povocate de viusuise numese weve STRUCTURA UNUI VIRUS ‘Virus sue astute dtu inves nuit capsid Capi este format din eapsomere In interior se gaseste genomul viral (material genetical stretrice) ARN si ADN (niet imprena) MULTIPLICAREA VIRUSURILOR ETAPE: Faea pe membrara ce. Tnoculirea genom il in cea Tegrarea genom veal erence ehde paraiate ‘Viraea sau deviereafinctilr eee in drecta ings de genom vl Reasamblarea de noi vw Distrperea cel iterarea vir asamblae sau formate Prowoeare unor inet CURS2 CLASIFICAREA VIRUSURILOR, 1. Clasficareataxomomica FAMILIA ~ se termina in suf) “-VIRIDAE” ( ex. Fanila Picoravifda care ‘uprnd vewsalhepaivi A, poise) SUBFAMILIA - se termi in sual "-VIRINAE” (visu HIV) (GEN ~ se termina sual "-VIRUS" (Hlerpesveus, Rhinovns) 2. Clsficarea epidemilogica ~ impartevirwsurile in functie de modaltatea de ‘Virwsorcutansitere evans Visi ew transite feel ‘Virwsorcutansitere sexual ‘Virwsurcu transfer hematogena ‘Virus cutanemtere mater —fetla ola 3. Qusificarea dupa material genetic cominut ovinswi~genom ARN Dezoxetovrsuri~ genom ADN,CURS3 COMPOZITIA CHIMICA A VIRUSURILOR ‘Vinnie au in compoctie un singu acd nicki si anume ADN saul ARN , ns cinta abel Aciful mckie vil consiue siportlinetivttl visurbr , Protenele virale sant responsable de antigenitatea vrusurir, adie de posbtatea de a produce un ‘aspuns inun dia prea gad paraziate ‘Virusure ru poseda rboaom (mecansmee de sem protcca) simitocondsi saar mau suse propri de een . cea ce expla dependent vnsuror de cei aaa CULTIVAREA VIRUSURILOR ‘Culp animale Cutrpe ou de sin embionat Cutie cele VIRUSUL HEPATITEI D (VHD) LHD esis col mei mic genom dare tate ves ae animale, are fom sere este amvebpa Infect atone cu VHD ni este posits deoarece repcarea st este ponders de infects simikana cu un vie helper, VHB confer VHD ‘srt neesare ptr cuplirea de receptor hepato Tnfectare eu VHD se poate produce ‘Simatan cuca VHB einfestic Dingo conta fever ator HM aati —VEID (CURS 4 VIRUSUL POLIOMIELITEL GENERALITATE ‘Vinal pent’ spate fnie? Pkornordae Ete wo ovine ‘eamnelyat -Trnomterea aces se face pe cle ear esi ost nes a mks eh sn Anwsingl al ‘agement lee peso hese edu sara cawcarn nek cant pak merece ° nea oe de 7 aa 4 Contain ese nasi bss evade rn due toe peers vi ae eM el Fon tre Dhemres ce pea horse Vins se pst caton sree bel evi tr spb dian ‘syst palae Tow cn te se stone ape Reape au Sate nespece teams, ares areas, ae se) Pan nba ave (enefaa) ‘cu afectar neg xe att de vara. saci, waa teaptimnsesre rape dx scare “Maniestrea bol os mai grasa es pura Acasa so insalean rin ssptamama co secures tn sau ance membre blue Sa spear {Seo cement ar (0100 a. Rewceren pores reaper pot dra de ete 1-2 ‘cai, Shao cou ci, bur ts) ‘Eliinarea vse Je 7 10 ensure ra i 421 dee pana 1 Sin moter ea ‘Diep de bora race saps de pita ise ins ecoare ssa frm Mea LCR (hates) Trapt pbk cte Mba wee fa ai PROFILAXIA ‘ert rem amar car sera eu 580.0 a pa de 28a Petra rte ccs 2 pr de ves SSABIN -rci cui vv oto adninirat pe ee orale SSALK ~saecin ys mutant! pret (re ce naira de doen) Tn tara nostra exsin program de vaccinare antipotioniclta.CURS 5 VIRUSURILE GRIPALE, GENERALITATE ‘Vins rial este un ribo de fms fra Vil ral face parte in aia COnhonyxovirda . acesta ae a sypafata swat anigeneSpecitze “Hemogluinina ~confera vith capectatea de atasare la cea gale [Newraminideca — asgua patrunderea visu in cohia gunla cat si elberarea paicubr vale dn ceba dupe mulipeare Modicarie pecdse instructs substantelanigene determin free tui ale itp de vis Exita 16 tin sau subpar de Remoglanina (HI-H16) si 9 tin) de euruminidoa (NI-N®) . Cele 2 vara antigenice H si N se intalese Ia visurle ‘ple A SiS xa 3 pu de vewsur gale "A.B SiC Virusulgrpal de ip A: Colma des iat Afecteaza toate categorie de varsta Prodiceinbokvr gave Produce epiemiextise ‘Ae vartatanigenice majore Virus gripal de tp B Init ana om “Aeceaza a special coi Produce mbohavir wsoare Varia antigeica minora Maras gripal de tip C+ Patogen strit uman Determina eae rare de epider ‘Varateanigenca aproape nul GRIPA Produce inet acute ale aparaul respirator .Anualapre in pind niemvie ape 20-30% din populate tI cop ra de 23 or te In Romania st peste 2000 de decese aa in special vars de peste 65 de ai Transmiterea boll: pn peat minuscule de salva, pati nunie Plugs care se traramte pin strani, 18, von, ore rar pein obieote contain “Incubate: 5 2k Tablou cline Astenic Fobra Frkon Cefaee Durer mascuare Maniestarirespiaorica suse stamut rior obstructs maz Expose inbolhaie sunt copi vars, bokavi crn, bolnavi cu infect HIV- SIDA, cient aa sub rape cu imuposypeseare In abserta complcatior, manifestarie dureaza 35 ze urmand 0 peioada de covalscenta care Mal po persbta tusea felva moderata astena Complicate pose pt fi poeumonc brat ater oa med encefata Tinbolnaie repeat au expat varia asgeica a visu rp “Tratamentul virasurilor gripe: 1.Tratamentigienoietetic Repaus a pat lasarea bln ‘Apert irc erescut 2Tratament sinptomate “Antec (ipotrvatemperatri) Aniie Gimp deri) “Aantiusive inp se) Expectorant (penta elberarea cal aerene) Decengestionante nzale 3.Trauument proflactic. Metaenespife sevareaaghmerate riguhi sia amezeli kare contaeti cu persoanebaave Metode proiteie: vacin amiga Peroada optima de vaccinare este cctombre-noiembrie. Periods de iuniare “dureaza inte 6-12 ni dupa care vaccinarea tebuie repetata,VIRUSURI HEPATICE Virusuriehepatice determina hepatitlevirale si se impart in fete 6 smodabates de traits sianune ‘Vrwsur cu ransmtere fecal oral (VHA , VEE) Virwsuri cu transmiere parenteral (VHB , VHC, VED) \VIRUSUL HEPATITEL A (HVA) \Vinsul hepatic! este un Hovis care apatne fan Picomovrdae Este un vrs resent a caldra aloobeter, pad acesta putand facta pit Tebere 85 gade C tin de 3 inte Transmiteren se face pe ea fecal - oral prin contact det pin ap i alimente contaminate cat spe Cle sexual sparercrla ‘Sursa de infectic: apa necketa . facts legume neste. bau ester preparte cule sufi pelberate termi chit 5 yin Cue de sheata Perlouda de incubate ese de $-6 satan Boo dcbutaza cu aerarea sta generale, ebea,anrexe, gear aparue ina snore THVA este o foal uscara a opi cu forme imparete la 90% din car. aceasta na ctoncizeaza ali poate sa apara forme severe in une ea et vole rava char kta (1 100 deca Replcareaviraa are be i Heat excreta Viewsui fcand-se pin bia si Diagnosticorea const in evidetierea antcomplor de fara acuta inunogobulne M (gM) att HVA pein eto ELISA, Profilasa : aga necontaieata, edscate santa tinal vaccine +m ext program VIRUSUL HEPATITEI B (VHB) Este un adenovirus eu genom ADN , face parte di fanaa Hepadnoviriae . be supeafata visi preziza 0 anvelopa nunca angen de suprafata (AsHIBs) acest antigen medaza(ajaa)atasarea veoh de recepori cel ‘Nuckecapsia rez a suprafata Sa antigenul de cemtru (Agi) Transmierea se face Pe cae parenteral sans ‘Materno~ fecal Senile Tramcutanata Tn Romania VHB afeteaza 18 % da popu cu un man de 20.78 % cures Dlagnostcu de laborator se ealzeam cu nul murkerioe specifi inet, inerventi tomatoe sau circle van AghtBs iia infcta VHEapae ine dn pernad de incubti i pare a 3-4 Iai a nfestie ‘AghTBe ~ altri de ADN VHB apare in serimedat dpe aparita AgHBS si inion repcarea acta a visu. dpariiaacestor marker semnifca un prognostic Favor ‘Tratament — anor anti VHB pot prota de infectie aca si eronca ou ‘VHB daca sunt administrate imedat dupa expunere cenducand a dezvoare 1zG specie Vaccinarea se face a 02 si 6 ui de lpia data si este cupisa in Programa national de vaccine dn RomaniaVIRUSUL HEPATITEL E (VHE) ste un rovins (eu ARN) face parte din familia Calera. ‘Tranemiteren VHE se fice pe cae fecakorl, tain ne cu com ipeopi de gi ee prec) in rasp Ind Afi de N - Oct Apopist si Mcs Din pnet de vedere eine VHT se manifesta prin great yarsatr, diner epigastric, cokestos aaa wereadebutcaza tre smu cu cresttes tansaminazck VE nu cronzcara dir gave comecike pt favor master spatane (18.30 % ca). marten Fan inter (25%) dees mame pra pata ulna 25%) Diagnostica se face pe baza evident ancopor ati-VHE Ly HIV (Huran Imunodeficeney Views) , apaie fie Retroviridae . sub aceasta demumize sit reuite dows visas arume HIV! si HIV? majortatea inletr find provocate de HIV Virwsul produce o inte cu caracter progesiv cu gad mare de morualiste dupa © hugs perioada asinptomatia (dupa cea 10 an) 112006 cca 40 mipane persoaneerauenfectate cu virusul HIV, cele ri make car find in Aca, Asia de ‘America Latin, Asia de E, America de N , Rusia, Europa, Ucraia site ari comamite 12006 in tara noasra au fst porate peste 10 mide eva Factort de rise sat “Transfvi de singe Sex neproejat Mutips partener sexual rogue eu administrate irra venoasa (i) imine rishi de transite ce Bs mama ft a tnpal vet nraterine su ht nastere poate fred pia administra esp atireoviriae asterea prin cezariana , visrea abpar DDupa patrunderea in organism , viusl infécteaza un gup de globule abe mum lniocie CD4+ , care siconfemara se fe prin testul Westen Bot (ientfcarea i era proteielr antaeice vik sia anieoribr indeptatmpotiiaacestorproeine Tratament ~ Medarenteanretroviae acest medicament erscut sperana de vata pace eu ceca 10