1.

Primele elemente ce au de suferit n evoluia necrozei pulpare:

*. celulele;
B. fibrele conjunctive;
C. pereii vasculari;
D. fibrele nervoase;
E. substana fundamental.
2. Necroza de colicvaie:
. este o form a gangrenei pulpare;
*. este produs sub aciune enzimatic;
. este dominat de fenomene de coagulare a protoplasmei;
. frecvent instalat dup aplicarea pansamentelor arsenicale;
. poate fi cauzat de soluii antiseptice de tipul antiformin;
3. Factorii cauzali cu aciune favorizant n necroza pulpar pot fi:
A. traumatisme cu intensitate redus, dar repetate;
B. luxaii, intruzii;
*. diabet, hipertensiune arteriala;
D. temperaturi mai mari de 75C;
E. temperaturi sub 0C.
4. Despre necroza de colicvaie sunt adevrate urmtoarele:
*. este o mortificare aseptic a pulpei dentare;
*. dintele este modificat de culoare;
*. testele biochimice sunt negative;
. testele de vitalitate cu stimul electric nu pot da un rspuns fals negativ;
*. testele de vitalitate cu curent electric pot da un rspuns fals pozitiv
5. Factorii cauzali cu aciune determinant n gangrena pulpar sunt:
A. spasme vasculare prelungite urmate de ischemie ;
B. avitaminozele (A i C) ; C 7 , (pag. 99) Page173
* microorganismele ajunse n spaiul endodontic ;
D. stri fiziologice: menstruaia, travaliul prelungit ;
E. luxaii cu intruzii
6. Dup devitalizare cu preparate pe baz de arsenic:
*. se produce o necroz de coagulare;
B. se produce o necroz de colicvaie;
 C. deschiderea camerei pulpare produce o sangerare abundent;
*. pulpa necrozat are aspect uscat;
*. pulpa necrozat are un aspect galben-brun sau negru-violaceu
7. Modificri de culoare a dintelui se pot ntlni n:
* necroza pulpar;
B. pulpita cronic deschis;
*. gangrena pulpar;
* pulpita cronic nchis hiperplazic;
E. pulpita cronic nchis propriu-zis.
8. Microorganismele implicate n patogenia gangrenei pulpare sunt:
*. streptococi beta hemolitici;
*. stafilococul alb;
*. stafilococul auriu;
D. gonococi;
*. pneumococi.
9. Gangrena umed se caracterizeaz prin:
. tesut pulpar putrificat ferm;
. imagine radiologic cu modificri periapical;
*. tesut pulpar putrificat foarte moale;
. pierdere parial a configuraiei structurale a pulpei;
*. pierdere total a configuraiei structurale a pulpei.
10. Necroza de coagulare se caracterizeaz prin:
*. pulpa uscata;
* pulpa de culoare galben-brun sau negru-violaceu;
. consistenta pulpara este redusa;
*. extirparea se realizeaza destul de usor,cu instumente de canal;
*. apare adesea dupa arsenic.
11. Necroza de colicvaie este produs prin:
*. enzime vegetale;
*. enzime animale;
* solutii antiseptic;
. arsenic;
. bradichinina
12. Infectarea pulpei necrozate se face cu germeni bacterieni provenii din:
*. cavitatea bucala;
. chisturi de vecinatate;
*. canal radicular lateral;
* circulatie generala prin anacoreza
. osul alveolar.
13. Tabloul clinic al necrozei pulpare cuprinde urmtoarele:
. dinte cu transparena mai mare decat a dinilor vecini;
. durere la excitanii termici;
. durere la excitani chimici
* dinte cu coloraie modificat, brun sau galben-cenuie;
durere la percuia n ax a dintelui.
14. Diagnosticul pozitiv in necroza pulpara se pune pe:
* modificarea de culoare a dintelui;
B. hipersensibilitate la palparea cu sonda n camera pulpar;
C. hipersensibilitate la palparea cu sonda n canalul radicular;
D. teste de vitalitate pozitive;
E. nsmanare bacterian pozitiv.
15. Factorii cauzali cu aciune determinant n gangrena pulpar sunt:
A. spasme vasculare prelungite, urmate de ischemie;
B. avitaminoze;
* microorganisme ajunse n spaiul endodontic;
D. luxaii, intruzii;
E. intoxicaii exogene cu diferite metale grele
16. Un factor cauzator al gangrenei pulpare este:
A. formolul;
B. cresterile mari si bruste de temperatura;
* actiunea unor enzime de provenienta bacteriana;
D. dezechilibrul circulator,
E. pansamentul arsenical.
17. Necroza pulpar poate evolua spre:
*. ramane o perioada in acest stadiu;
B. vindecare spontana;
 C. pulpita cronica cu camera pulpara inchisa;
*. gangrena pulpara;
*. fractura dentara.
18. Arsenicul determina necroza pulpei dentare prin:
A. modificarea brutala a pH-ului;
B. precipitarea proteinelor plasmatice si lezarea membranei celulare;
*. paralizia peretilor vasculari;
*. blocarea respiratiei celulare;
E. depolimerizarea colagenului.
19. Parodontita apical acut hiperemic:
A. reprezint faza iniial a inflamaiei pulpare
B. reprezint faza iniial a inflamaiei ligamentelor periodontal
*. reprezint faza iniial a inflamaiei osului alveolar apical
D. reprezint faza iniial a inflamaiei septului interradicular
E. reprezint faza iniial a inflamaiei septului interdentar
20. Tabloul morfopatologic al parodontitei apicale acute seroase este dominat de:
*. modificarile vasculare
B. modificarile chimice
C. modificarile enzimatice
D. durere
E. resorbtie osoasa
21. Celulele epiteliale din structura granulomului epitelial i pot avea originea n:
*. resturile epiteliale Malassez
*. mucoasa sinusala
*. mucoasa bucala in cazul unor fistule
D. pulpa dintelui
E. osul alveolar
22. Morfopatologic, parodontita apicala acuta seroas se caracterizeaz prin:
*. turgescenta pernitelor vasculare
*. ligamente alveolare ingrosate
C. fenomene de agregare eritrocitara
D. fragmentarea si depolimerizarea ligamentelor Sharpey
* corticala interna alveolara prezinta un contur neregulat
23. Stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente se caracterizeaz prin:
* prezenta unui bogat infiltrat leucocitar.
B. durerea este localizata
* tensiune mare intratisulara
D. tumefierea si infiltrarea mucoasei
* liza tesutului osos
24. Evoluia si complicaiile n parodontita apicala acuta purulent:
A. resorbtie radiculara externa de natura iatrogenica
*. fistulizare, resorbtie si vindecare temporara
*. complicare cu un proces osteomelitic
D. resorbtie radiculara interna de natura microbiana
* supuratia lojelor si a spatiilor cervico-faciale
25. Morfopatologic, parodontita apicala cronica fibroas se caracterizeaz prin:
* se formeza asa numitele leziuni de granulom conjunctiv fibropar
B. la periferia formatiunii, aglomerarea celulara este mai mare decat in interior
*. vase sanguine cu pereti ingrosati si strangulati de-a lungul traiectului lor
* prezenta de infiltrat limfo-poliblastic
E. apar zone de tesut osos dens cu putine trabecule osoase si spatii intratrabeculare
26. La granulomul simplu conjunctiv n mecanismul de formare se descriu urmtoarele zone:
27. Vindecarea plgilor chirurgicale dup incizia supuraiilor se va realiza:
. per primam
*. per secundam
. dupa sutura intradermica
. dupa sutura in planuri anatomice
. Dupa sutra de pozitie
28. Flegmonul este o supuraie difuz n care:
. exista o colectie supurata
*. sint prezente sfacele si bule gazoase
. nu este modificata temperatura corporala
. valoarea procalcitoninei este normal
. apare constant poliuria
29. n abcesul spaiului vestibular, faza subperiostal este dominat:
. de congestia tegumentului
 . de febra inalta
. *de congestia fibro mucoasei corespunzatoare dintelui cauzal
*de dureri intense
. stare generala intens alterata
30. Flegmonul de planeu bucal poate determina:
*Tromboza septica a sinusurilor craniene
* Meningita septic
. Pareza de facial
*. Mediastinita acuta
*. Gangrena pulmonara
31. Fasciita necrozant:
*. Se refera la o supuratie grava a partilor moi
. Este determinate de o flora exclusiv anaeroba
. Poarta de intrare poate fi decelata cu usurinta intotdeauna
. Debuteaza cu manifestari clinice specific
*. Poarta de intrare nu poate fi decelata intotdeauna cu usurinta
32. Osteoperiostita:
*. Este o reactie inflamatorie osoasa localizata
*. Diagnosticul diferential se face cu osteomielita
. Diagnosticul se stabileste doar pe baza examenului anatomopatologic
. Tratamentul consta in sechestrectomie
*. Tratamentul include si medicatie nespecifica pentru cresterea capacitatii de aparare a
organismului
33. Sifilisul cu localizare in teritoriul OMF(oro- maxilofacial):
. Este o infectie contagioasa nespecifica
* Evolueaza in mai multe stadii
*. Stadiul tertiar prezinta la nivelul partilor moi tuberculi si gome
*. Diagnosticul pozitiv se stabileste pe baza reactiilor serologice specifice
. Tratamentul este chirurgical
34. Flegmonul planeului bucal:
* Se mai numeste angina Ludwig
*. Procesul supurativ cuprinde spatiile submandibulare, spatiile sublinguale, spatiul
submentonier
 . Supuratia difuza se poate extinde spre spatiul laterocevical, genian, spatiul maseterin
. Focarul hipertoxic este localizat cel mai frecvent la nivelul spatiului pterigomandibular
. Are ca punct de plecare procese septice dentoparodontale sau pericoronaritele supurate ale
molarilor de minte superiori
35. Adenita acut supurat se caracterizeaz prin:
. Colectie difuza
* Colectie bine delimitate
* Prezinta la periferie fenomenul de periadenita
*. Tegumentele acoperitoare sunt congestive
. Starea generala nu este alterata
36. Sifilisul teriar
37. Sinusul maxilar:
*. este o cavitate anexa a foselor nazale
. se deschide in meatul superior
*. se deschide in meatul mijlociu
. se deschide in meatul inferior
*. este implicat in apararea imuna nespecifica

. este o cavitate anexa a cavitatii orale

*. este cavitate de rezonanta pentru fonatie
*. este absorbant al socurilor traumatice de la nivelul etajului mijlociu al fetei
. este structura de sustinere a globului ocular
. este o structura compacta
38. Mucoasa care acoper peretele sinusului maxilar este :
A. formata dintr-un epiteliu cu ortokeratoza
B. formata dintr-un epiteliu cu parakeratoza
*. formata dintr-un epiteliu cilindric, cu cili
*. formata dintr-un epiteliu pluristratificat
*. formata dintr-un epiteliu de tip respirator
39. n sinuzita maxilara acuta procesul inflamator al mucoasei trece prin trei faze successive:
. tumor, calor si dolor
*. congestiva, catarala si supurata
. marginatia fagocitelor, diapedeza fagocitelor si fagocitoza
 . exudativa, de granulare si epitelizare
E. permeabilitate vasculara, fagocitoza si citotoxicitate
40. n sinuzita maxilar cronic, mucoasa este :
. congestionata
*. hiperplaziata
. atrofiata
*. cu formatiuni polipoide si chistice
*. profund alterata
41. Factorii de risc locali n vindecarea ntrziat a plgilor sunt:
*. Corpi strini restani n plag
*. Sutura plgii n tensiune
. Vrsta pacientului
*. Plgi zdrobite
. Imunosupresia
42. Chistul branhial:
. Este adenopatie laterocervical
. Este manifestarea cervical a unui limfom Hodgkin
*. Trebuie fcut diagnosticul diferenial cu un lipom laterocervical
. Abordul chirurgical este pe cale intraoral
*. Poate maligniza
43. Chistul canalului tireoglos:
* Se mai numete i chistul median al gtului
B. Apare numai la copil
*. Poate fistuliza tegumentar
D. Apare laterocervical, n 1/3 superioar
*. Trebuie fcut diagnosticul diferenial cu un lipom
44. Sialochistul:
*. Se datoreaza dilataiei chistice a canalului de excreie a gandelor salivare accesorii
B. Apare doar la vrstnici
C. Apare frecvent la nivelul buzei superioare
*. Poate fi localizat si in parotid
*. Poate apare pe podeaua sinusului maxilar
45. Mucocelul:
 . Este o tumor malign
*. Apare in urma unor microtraumatisme cronice la nivelul mucoasei orale
. Sunt frecvente la nivelul mucoasei jugale
*. Consistenta este fluctuenta
. Este foarte dureros la palpare
46. Ranula:
A. Cel mai frecvent tip este cel n bisac
B. Este situat totdeauna pe linia median
* Se poate perfora spontan
D. Se suprainfecteaz frecvent
*. Varianta n bisac are forma unei clepsidre
47. Chistul sebaceu:
. Are originea n celulele adipoase din derm
. Ia natere prin blocarea secreiei glandelor salivare
*. i are originea la nivelul foliculului pilos
*. Apare frecvent la nivelul tegumentelor cervicofaciale
*. Cavitatea chistic este umplut de sebum
48. Epulis fissuratum:
A. Este o tumor malign a cavitii orale
*. Apare la purtatorii de proteza mobile
C. Se localizeaza pe mucoasa jugala
*. Mucoasa acoperitoare poate fi nemodificat clinic
*. Ridic suspiciunea unei forme de debut ulcerative a unei tumori maligne
49. Granulomul piogen cu localizare pe mucoasa linguala sau jugal, mai este cunoscut i sub
denumirea de:
Epulis Fibros
. Epulis granulomatos
. Epulis angiogranulomatos
*. Botriomicom
. Hiperplazie papilomatoasa
50. Granulomul periferic cu celule gigante
. Este asociat cu hipeparatiroidismul
. Este prevalent la sexul masculin
. Apare mai frecvent la virste tinere
. Este localizat palatinal
*. Se mai numeste epulis cu celule gigante