Professional Documents
Culture Documents
CAUZE:
- agentii biologici (virusuri,bacterii)-> prov.bronsita,bronsiolita,traheita,pneumonie;
- agentii fizici si chimici (patrund impreuna cu aerul poluat)-> astm bronsic, cancer;
- factori ereditari;
- particularitatile de virsta.
```Bronsita acuta```
- inflamatia acuta a bronhiilor; poate fi o boala de sine statatoare sau manifestare a altor
boli, mai cu seama a pneumoniei, glomerulonefritei cronice cu insuficienta renala etc.
Etiologia + patogenia.
Factori etiologici : virusurile + bacteriile; + actiunea asupra SR a factorilor fizici (aerul
rece sau uscat), chimici (inspirul de vapori de clor,oxizi de azot, bioxid de sulf etc.); praf .
Ca raspuns la acesti factori, are loc hipersecretia de mucus in glandele si celulele
caliciforme din bronhii -> descuamarea epiteliului prismatic ciliat -> dezgolirea mucoasei
bronsice -> patrunderea infectiei in peretele bronsic -> raspindirea ei.
Anatomia patologica.
Mucoasa devine hiperemiata si tumefiata, fiind posibile mici hemoragii, exulceratii. In
lumen se afla mult mucus, iar in mucoasa bronhiilor se dezvolta diferite forme de catar
(seros,mucos, purulent,mixt). E posibila distructia peretelui bronhiei.
Complicatii:
1) dereglarea functiei de drenaj => aspirarea mucusului in sectoarele distale ale
bronhiilor =>
bronhopneumonie;
2) extinderea inflamatiei pe tesutul interstitial => pneumonie interstitiala peribronsica.
Consecinte :
1) catar bronsic seros si mucos;
2) pneumonie ( ca consecinta a distructiei peretelui bronsic);
3) bronsita cronica (la actiunea indelungata a factorului patogen).
{afectiuni pulmonare
inflamatorii acute ale plamanilor}
```Pneumonia acuta```
- reprezinta o afectiune inflamatorie, caracterizata prin lezarea diferitor sectoare
respiratorii ale plamanilor.
Etiologia. Agenti infectiosi , infectia cailor respiratorii superioare, alcoolul, fumatul, obstructia
arborelui bronsic, imunodeficientele, inspirarea substantelor toxice, trauma, ranirea,
tulburarile hemodinamicii pulmonare, perioada postoperatorie, senescenta, tumori maligne,
stresul (supraracirea, supraincordarea emotionala).
Clasificare.
I. dupa nozologie si patogenie :
1) primare isi are specificul sau nozologic (de ex. pneumonia gripala);
2) secundare sunt complicatiile altor boli.
II. dupa particularitatile manifestarilor clinico-morfologice :
1) dupa localizarea primara a inflamatiei
a) parenchimatoasa (franc lobara, lobara sau pleuro-pneumonia)
b) interstitiala
c) bronhopneumonie
2) dupa gradul de extindere a infiltratiei
a) miliara sau alveolita
b) acinoasa
c) lobulara
d) lobular-confluenta
e) segmentara
f) polisegmentara
g) lobara
3) dupa caracterul procesului inflamator
a) seroasa
b) sero-leucocitara
c) sero-descuamativa
d) sero-hemoragica
e) purulenta
f) fibrinoasa
g) hemoragica
```Bronhopneumonia```
- inflamatia plamanilor, dezvoltata in legatura cu bronsita si bronsiolita. Poate fi o
manifestare morfologica a pneumoniilor acute primare si secundare.
Etiologia.
- agenti microbieni : pneumococi, stafilococi, streptococi, enterobacterii, virusuri,
micoplasma, fungi etc.
- factori chimici si fizici => pneumonia uremica, actinica, lipidica si coniotica.
Patogenia.
Contribuie bronsita acuta sau bronsiolita, inflamatia raspindindu-se spre tesutul pulmonar
endobronsic, mai rar peribronsic. Pneumonia de focar este favorizata de autoinfectie in caz de
aspiratie pneumonie prin aspiratie, fenomenele de staza pulmonara pneumonie
hipostatica, in aspiratie si tulburari neuroreflexe pneumonia postoperatorie. Mai sunt si
pneumonii imunodeficitare.
Anatomia patologica.
Mucoasa este hiperemiata si tumefiata, creste secretia mucusului de catre glande si
celulele caliciforme; epiteliul prismatic se descuameaza -> deteriorarea mecanismului
mucociliar de purificare a arborelui bronsic. Peretii bronhiilor si bronhiolelor se ingroasa din
cauza edemului si infiltratului celular. Focarele de inflamatie apar in sectoarele II, VI, VII, IX, X
(sunt de diferite dimensiuni, dense, pe sectiune rosii-cenusii). In alveole se acumuleaza
exudat cu impuritat de mucus, neutrofile,macrofage,eritrocite,epiteliu descuamat, uneori
cantitati mici de fibrina.
Bronhopneumonia stafilococica cauzata de stafilococul auriu; are evolutie grava si
inflamatia se localizeaza in segmentele IX si X ale plamanului unde se evidentiaza focare de
supuratie si necroza. Dupa eliminarea puroiului, se vor forma cavitati mici si mai mari.
Bronhopneumonia streptococica cauzata de streptococul hemolitic, in asociatie cu
un virus; are evolutie acuta. Plamanii sunt mariti in dimensiuni, iar la sectionare va curge un
lichid sanguinolent. In bronhii infiltratie leucocitara. E posibila formarea abceselor si
bronsiectaziilor.
Bronhopneumonia pneumococica se formeaza focare care comunica cu
bronhiolele; in exudat se gasesc neutrofile, fibrina. La periferia focarelor este o zona de edem
in care se afla numerosi microbi. Plamanul pe sectiune pestrit.
Bronhopneumonie micotica cauzata de diferiti fungi, mai des de cei de tipul
Candida. Focarele au diferite dimensiuni, relativ dense, pe sectiune de culoare cenusie-
rozatica. In centru focarelor necroza.
Bronhopneumonia virala cauzata de ARN- sau ADN-virusuri, care se incorporeaza
in epiteliul cailor respiratorii . Se intilnesc in gripa, paragripa, citomegalie, varicela, rugeola.
Complicatii:
- abcese ;
- pleurezie.
```Pneumonia interstitiala```
- se caracterizeaza prin dezvoltarea procesului inflamator in tesutul interstitial al
plamanului.
Etiologie. Poate fi cauzata de virusuri, bacterii piogene, fungi.
Anatomie patologica.
In dependenta de localizarea procesului inflamator in tesutul interstitial pulmonar, se
disting 3 forme :
1) peribronsica apare ca manifestare a IRV sau ca o complicatie a rujeolei. Procesul
inflamator se extinde spre septurile interalveolare adiacente => ingrosarea lor. In alveole se
acumuleaza exudat cu un nr mare de macrofagi alveolari si neutrofile solitare.
2) interlobulara apare la raspindirea inflamatiei cauzate de streptococ sau stafilococ. Uneori
inflamatia poate avea caracter flegmonos => liza septurilor => pneumonie interstitiala
disecanta. Apare adesea in jurul abceselor pulmonare acute si cronice.
3) interalveolara se poate asocia la orice forma de pneumonie acuta. In caz de evolutie
cronica, serveste ca baza pentru un sir de afectiuni => boli interstitiale ale plamanilor.
{procese distructive
acute din plamani}
```Abcesul pulmonar```
Are originie :
- pneumoniogena apare ca o complicatie a pneumoniei de orice etiologie,de obicei
stafilococica si streptococica; supuratia focarului este precedata de obicei de necroza tesutului
pulmonar inflamat => liza purulenta a focarului => masa necropurulenta se elimina prin
bronhii cu sputa => se formeaza cavitatea abcesului. Se localizeaza in segmentele : II,VI,VIII,
IX si X.
- bronhogena apare la distrugerea peretelui bronsiectaziei si la trecerea inflamatiei pe
tesutul pulmonar adiacent cu dezvoltarea ulterioara a necrozei lui => supurarea si formarea
cavitatii abcesului.
{afectiuni
pulmonare cronice nespecifice}
Exemple : bronsita cronica, bronsiectazii, emfizemul pulmonar, astmul bronsic, abcesul cronic,
pneumonia cronica, pneumoscleroza, bolile interstitiale ale plamanilor.
Mecanismele de dezvoltare :
I. bronsitogen dereglarea functiei de drenaj a bronhiilor si conductibilitatii bronsice =>
bronsita cronica, bronsiectazii, astm bronsic si emfizem pulmonar;
II. pneumoniogen tine de pneumonia acuta si complicatiile ei => conduce la dezvoltarea
afectiunilor pulmonare cronice neobstructive (abcesul cronic si pneumonia cronica);
III. pneumonitogen determina dezvoltarea afectiunilor pulmonare cronice interstitiale
(alveolita fibroasa, pneumonita)
```Bronsita cronica```
- inflamatie cronica a bronhiilor, cauzata de bronsita acuta cu evolutie trenanta sau de
actiunea indelungata asupra mucoasei bronhiilor a factorilor biologici,fizici,chimici (agentii
infectiilor, fumatul, racirea sau prafuirea cailor respiratorii etc.).
Bronsita cronica de geneza infectioasa are mai intii un caracter local, si se dezvolta mai
mult in bronhiile segmentelor II,VI, VIII, IX si X.
MICROSCOPIC : catarul cronic mucos sau purulent; atrofia mucoasei; transformare chistica
a glandelor; cresterea nr de celule caliciforme; scade functia de drenaj a bronhiilor =>
atelectazie,emfizem, pneumonie cronica, pneumoscleroza.
```Bronsiectazii```
- niste dilatari a bronhiilor in forma de cilindru sau de sac, care pot fi congenitale si
dobindite.
A. congenitale se intilnesc rar (2-3% din cazuri) si apar ca consecinta a dereglarii
morfogenezei arborelui bronsic. Uneori se formeaza chisturi. Histologic, in peretele lor este
amplasat dezordonat elementele structurale ale bronhiei.
B. dobindite apar ca consecinta a bronsitei cronice; apar in sectoare de atelectazie si
colaps, in focarele de pneumonie care nu sunt supuse resorbtiei.
Cavitatea bronsiectaziei este tapetata de epiteliu pavimentos pluristratificat pavimentos, sau
epiteliu prismatic. In perete se observa o inflamatie cronica, fibrele elastice si musculare sunt
distruse pe sectoare mari si inlocuite cu tesut conjunctiv. Cavitatea bronsiectaziei contine
puroi. In tesutul pulmonar adiacent apar focare de inflamatie. In vase se dezvolta scleroza =>
hipertensiune in mica circulatie => cord pulmonar.
```Abcesul cronic```
- se dizvolta de obicei din cel acut si se localizeaza mai frecvent in segmentele II,VI,IX si X
ale plamanului drept si mai rar in cel stang. Pe traseul circulatiei limfatice apar niste straturi
intermediare albicioase de tesut conjunctiv ceea ce duce la fibroza si deformarea tesutului
pulmonar. Abcesul reprezinta o sursa de raspandire bronhogena a inflamatiei purulente in
plaman.
```Pneumonia cronica```
- reprezinta o combinare a mai multor procese patologice in plamani, cel mai important
fiind procesul inflamator cronic din sectoarele respiratorii.
Sectoarele de carnificare si fibroza se combina cu cavitati de abcese cronice pneumoniogene.
De-a lungul vaselor limfatice in septurile interlobulare, in tes.perivascular si peribronsic se
dezvolta inflamatia cronica si fibroza => emfizemul tesutului pulmonar. Ea apare de obicei in
limitele unui segment sau lob.
```Pneumoscleroza```
- proliferarea tesutului conjunctiv in plaman.
Se dezvolta in sectoarele de carnificare ale pneumoniei nevindecate, pe traseul circulatiei
limfatice eferente din focarele de inflamatie, in jurul vaselor limfatice din septurile
interlobulare, in tesutul peribronsic si perivascular, la finalul pneumonitei ...etc. Se dezvolta
hipertrofia ventricolului drept, hipoxia tesutului pulmonar, emfizem obstructiv de focar difuz.
```Carcinom pulmonar```
- in majoritatea cazurilor se dezvolta din epiteliul bronhiilor si, mai rar, din epiteliul
alveolar.
Cel mai des este intilnit cancerul bronhogen al plamanilor; cel pmeumoniogen se intilneste
doar in
1% de cazuri.
Etiologia+patogenia.
a) cancerul pulmonar central cauzat de inspirarea substantelor cancerigene, fumatul
tigarilor.
Morfogeneza : hiperplazie bazocelulara, displazia si metaplazia pavimentoasa.
b) cancerul pulmonar periferic - cauzat de substantele cancerigene, care patrund cu
singele si limfa.
Morfogeneza : hiperplazia bazocelulara, metaplazia pavimentoasa, displazia epiteliului
bronhiilor mici, bronhiolelor si alveolelor, hiperplazia adenomatoasa, tumorele.
La fel au o influenta procesele inflamatorii cronice, care duc la dezvoltarea pneumosclerozei,
bronsitei cronice, bronsiectazii => dezvoltarea hiperplaziei, displaziei si metaplaziei epiteliului
=> faciliteaza evolutia cancerului.
Anatomie patologica.
---Cancerul parahilar se constata in 45-50% din cazuri. La inceput se dezvolta sub forma
de nodul mic sau polip, ulterior, in fuctie de caracterul cresterii (endo- sau exofit) capata
forma unui cancer endobronsic difuz, nodular, ramificat sau nodular-ramificat. Se complica
prin atelectazie segmentara sau lobara, pneumonie, abces, bronsiectazii, pleurezie.
---Cancerul periferic se depisteaza in 50-55% din cazuri. Creste in forma de nodul ,
atingand dimensiuni de 5-7 cm in diametru. Nu se manifesta clinic pin cand nu este depistat
la un examen medical . Cel mai des se dezvolta in regiunea unei cicatrici ( focare vindecate
de tbc, infarct pulmonar cicatrizat), in apropierea pleurei, putind trece pe ea si din aceasta
cauza ea se ingroasa si in cavitatea ei se acumuleaza exudat serohemoragic sau hemoragic.
---Cancerul mixt se intilneste rar (2-5% cazuri). Reprezinta un tesut moale albicios, adesea
in curs de necrotizare, care ocupa intregul lob sau chiar plaman.
Aspect microscopic.
1) carcinomul epidermoid
a) inalt diferentiat : are lor formarea cheratinei in multe celule si constituirea perlelor
canceroase;
b) moderat diferentiat : mitoze si polimorfismul celulelor;
c) slab diferentiat : polimorfism mai pronuntat al celulelor si nucleelor, nr. mare de
mitoze; cheratita-doar in celule solitare.
2) adenocarcinomul
a) inalt diferentiat : consta din structuri acinoase, tubulare sau papilifere, celulele
carora produc mucus;
b) moderat diferentiat : bogata in mitoze;
c) slab diferentiat : consta din structuri solide, a caror celule poligonale sunt capabile
de a produce mucus.
3) carcinomul nediferentiat anaplastic
a) microcelular : celule mici de tipul limfocitelor sau a bobului de ovaz cu nuclee
hipercrome; celulele cresc in forma de cuiburi sau cordoane. In unele cazuri ele pot produce
ACTH, serotonina, calcitonina s.a. In citoplasma lor se gasesc granule neurosecretoare.
b) macrocelular : celule mari polimorfe, adesea gigante polinucleate, care nu pot
produce mucus.
4) carcinomul adenopavimentos este mixt, deoarece este o combinare dintre
adenocarcinom si cancerul pavimentos;
5) carcinomul glandelor bronsice se intilneste rar si are o structura adenoido-chistica sau
mucoepidermoida.
Complicatii :
- metastazele ( in 70% de cazuri), ce apar in ganglionii limfatici peribronsici si de bifurcatie,
si cei cervicali.
a) metastaze hematogene : din ficat, encefal, oase si suprarenale;
b) metastaze limfogene (cel mai des in cancerul parahilar).
Leziuni pulmonare secundare : formarea cavitatilor, hemoragia, supuratia etc.
```Pleurezia```
- inflamatia pleurei .
Se asociaza la procesele inflamatorii acute sau cronice, la infarctul pulmonar, la tumoare
in curs de dezvoltare. Uneori poate avea caracter alergic sau toxic.
Pleura viscerala devine mata, cu hemoragii punctiforme, uneori acoperita cu un depozit
fibrinos. Pe pleura parietala, aceste modificari sunt mai slab constatate. In cavitatea pleurala
se acumuleaza exudat seros, serofibrinos, purulent sau hemoragic.
Acumularea exudatului purulent se numeste empiem pleural. El poate capata o evolutie
cronica : foitele pleurale se ingroasa, se imbiba cu calciu, puroiul se condenseaza si se
incapsuleaza, uneori se pot forma fistule in cutia toracica.
In caz de exudat fibrinos se formeaza aderente : foitele pleurale se ingroasa. Apar depuneri
de calciu. Daca procesele fibroblastice evolueaza pronuntat in cavitatea pleurala, tesutul
fibros proliferat poate compresa plamanul si provoaca astfel colapsul lui => fibrotorax.