anit au rel ns, 8 preiafocu egregorlui ezoteric printo fsicopitoare rezliate le-an produs al al XX-lea. Egregorl Denefic al Templelor gi Lojlo| find distus, epregoral malefic #devenit suveranl popojrelor. Cuvintul, 0 trane. “Enuditul iat Rudolf Steiner sfria fn celebra Se sine Stingaocult:,Egregorul nu feprezinté doar wn mijloc ‘Raperlonineabl, de comunicare fe oameni,c reprints tai ales acea puere magnifd, eles, care ii uneste pe ‘amen sau desparte. Care fi pope face mal bunt sau mal il Care poate genera iubire sau. Vag sau moar." “Textele stale ite fn Lol Inte fai, cu sinceritate siemorie, devin egregor. lar Atelferal api, dint-o dats, ‘ura Templalui Ii Solomon. Alfa acum, in aceasth stare indescriptbilt, de maximt trfire i concentrare, ne fnclroim - fecare dintre noil ~ cu energii postive, confecind fnjoi noastreinterioafeechilbra gi putere. {nspateletuturor mariloreverimente care dinamizeazi ‘masele, exist fntotdeauna 0 putfmicd influenjezoteric& = positivl sau negaivi ~ a cre sorginteneinifagi mu 0 esluges. Acesta este egregorl| Este acea forjéaurala a unui grup uman distinct: lol biseric8, Iaborator de cereetae, sala arhiplink a ui spectacol, siadionul fierbinte al unui meci de confernf, et. Asocierea~ tem memrilorunei structur umane de fenomene oculte: protecte| spiritual, persasiune, emojie, exalare. ,.gregoral + spune undeva ihutul Fate, sevantul Richard Bastidd ~ arte o fngd psthid colectiv,formaté de un grup odult sf inreimuté prin [practicd transcendentala. Astfl, vom avea acces la fecventele superiare de energp. Sufleaulgrupului se va ridica rapid, producénd in plamurile materiel o epurare st 2 purifcare. In realitate, curenit cosmict sunt sprite {fing impalpabile si inteligene. Au o naturd comparabllé ‘cu aceea din care este format sufletl uman. {n interior uni Loji Masonice,atunc cid se trieste ipa a cea mai oath tensiunesprituala, gindurilepozitive capate de egregor eirulé ine tofi fa, Prin gesture stuale execute irprossbl, prin cuvintele rosie cu tire si bunt eredint, prin amplificares sentimentulifrater, se reeazi legitur indestructibile gi benefice tntre tof membrii gupului, Se produce un fenomen in genal lect prin contact ~ de aii lanl masonic, in final ‘Tinuteloe~ in viruteaeiruia gandurle emise formeacd 0 ‘ngh Duidik: ,factorul pl”. Egregorul. Aceste génduri sunt antrenaté de mecanismol subtil_ al energilor tuniversale. Voces umand persuasivi, gAndires umant enetrantl, credinfa unanl — prin rezonanfele lor profunde ="leegh putea psc de nivelul energillor pozitive ‘aptate. Fortele frevenjei captate poartl egregorsl cite fiecare Fate, vibrind 1a union, dinamizind sentiment, calli si emo, dar mai ales dernjaintensh de a evolua spre cunoesterea de sine si universul de simbolur i situaluri fa care graviteazAsinele nos, 14, LOJA MASONICA {n cenzul viet masonic, e afl8 Loja Tse mai pune ‘Templu sau Atelier. Loja desemneazt, in acelagi timp, Jeu unde e ntrunes fai mason, precum si ansamblul matonilor care se intrunese in acel local. Intrunirile fateme se numese Tinut, care pot fi: riuale sau albe, Obedienga este 0 asociafe (sau federtie) de loi care cceptd si aibaaccleagi principi, aceleasi ritui gi ritual, acelespi valor. {a Romfnta, aceasta se numestean Unger Intdineste periodic, obligatori gf regula, cu eclalti fai. El nu poate fi Mason, decit djct oste recumoscut, ca stare, de oltre fai ati din loll fn sitll gradu de ‘cenie, Ja un moment dat, Maesfrl Venerabi fl fnreaba pe Primul Supraveghetor: 3 prbsupun cd est! Mason?" Ja care acesta rlapunde promt: [Aya sunt recunascut gi ‘accept de edie fraii mel”. loleadral Obedienei, Loja fe bocurd deo largh autonome, provizuit ia Constitusa 491 Regulamentele Masonice. Esfe exact ceea oe exprima {iam din cele mai vee principale confreriel:,Masont ber, fn Loja ber entra a fi valabil constiuff, 0 loft webuie st fe ‘ommath din eel pun gape frayh, Fecare dite ei avind side de Maes aja ~ ca edificiu al activ compust din tei comparimentt distincte: Sala paslor plerdul, Cabinetul de reflectie [Templul proprivczs. $B fntreprindem Impreund — autor si cititor ~ o succints incursiune prin cele tei tainice|fnedpest interzse lumi se pregitesc,fntran mod specific, peta a plirunde fn empl Sala ese sobrd, fk nici un fl de decorafiune. 16, CABINBTUL DE REFLECTIE Este o sald dreprunghiulard,agezat tot la Occident, fa imtrarea in Templo, dar pe parte dreaptd (epre sud), Cabinetl de reflect este vopsit complet in negru.Fiecare din esi patru perl find decorat int-un anume mod PERETELE DE LA ORIENT. Este decorat ca semnul zodiacal al Berbeculul, in culoare rope, sub care se afl un cocay (ia eulorile rogu, all gi negr) care cnt, Cocogul st pe o banderold alb, ‘care se all seis cu negra: , glen gi perseverenid”. Deo pare gi de alta a cocopulti, se afl, inscripfionatl eu liter albe, umatoarea sentini: ,Dacd persevere, vei fi purfeat, vel lel din abisul ‘enebrelor i vei vedea ‘umina* Sub banderols, se afl un rlunghi, pictat in ros, ou vari On sus Cam multe semne, simboluri si eprezentr Ge anume vrea sf ne spund Cabinet de reflecte? O poveste? O pilds? Nu avem decit sf ducem la urechea ‘inj scoicaInjlepciuni, penta a destuyiadevéru ‘SEMNUL ZODIACALALBERBECULUI reprezintt Anceputul (ete prima zodie) El este primul semo de recanoastere, primal pas ficut pe un drum firt de sft srumul eunoajer, al destvisgini de sine. Este simbotul {orjeloreretoare fn Universal Spiritual ‘COCOSUL este pasirea sobri gi pnt de vigoare, care ‘esteste 0 noul 2. O noul vith. El vesteste renatere, Alongd tenebrele gi paterile lulu. Cocogul est, totodath, timbolul foculu vi, purificator. El reprezintS vestiorulfumini, pe care cel ce urmeazaafiinitat 0 va prim in Templu. Incd de pe vremea |sacerdotilor sumerieni, cocogul este paznicul puterilor spirtuale "TRIUNGHIUL CU VARFUL IN SUS expriza prima rmanifestareabineluisnevoia de 4 rea, evoiade crestre, 4e dezvoltare, tn tim instant He iniiee fn marie tine ale viei. Este semaul originildbsmice a omulu. Adicd, acolo unde focul nu moereniciopat PERETELE DE LA MAZANOAPTE ee eee Sere sire ata repo saacene: Guin clei sie a Le eerie sae tas ee cman Pe eae te com ik [nee ete Se ae Bae cea eed ed Cee eee eee et, | frate de drum. | l Se oacAL/AL EAGULO dle yi Ii me nna Fal able aa we tet ere ee dene Semon or ac sess crm Lame eras ae peep See aN re Sanaa ieee estes si ml etlinen Ungheree ‘rupuiui, care doar spritul Himine veynic viu. Ete simbolul unei antice cugetr: morte sunus" (In mijlocal vie ‘moare). Scheletal uman este ccurajului de ate prvi, aga cum ceforuril etre autoperfocyonare ‘SULFUL reprints putere| ‘imbotizeaza manifestarea voi csi care trideazh juriméntul distrugerea biblict a Sodomel sulf aprins). Sulful desemae enerator masculin, activ, ad ritrle masonice pacticate tn decit barbus. Suful, prin cal circamserie in Univers Spiritual SAREA a fost folostf, fn 1 clement de purificaresimbolit ‘uri sumeriene. Semnifcd ey de demonii care ne otrivese vis Bible, srea este simboul le si oameni. Gradul de ucenic, in dtu x8 inte, se mai oumeste i ‘anintici cf, a predica Sa de pe VETRLOL., accasth expres foe tere - ving din sera alin ing depozit de pute ezoterce, i = $-au nout sinfele modem: Lat): Media vita in , sant inconjurati de si semnul ancestral al ti, de sici porind toate pedepstoare « focut divine de ost ps cxedinh (a se vedea Gomori, cu plosa de ée gindurile negre, fn lumea profand. In ui dintre Dumnezeu se pregitestecandi- lgradul de sare, Si ne ute, sus Christos ii IN JOS exprima cea une uta niciodath near nlscut. Este apt, pentry prima = eu sau fit puncte ft s Tumi antice. Ace! care — mult mai tea hia, fzice, biologi ec. Latinii mumenu vitriol col mai putemic acid cunoseut in epock:acidul sufi. Era folost a purifiarea substanjlor, fink sjnge a xa de 2 ica cen: cine, Cuvintal VITRLOL. repreznt, totodat, een ine we tae ep coe Cull Mithraic: Fis interlora terrae, retifcando invenies cceutum lapiden* (ViziteszA inteioral plant i, purificindl vei descoperi patra ascunss) PERETELE DE LA OCCIDENT ‘Acest perete este decoret cu semmul zodiacal al Balanfe, in culoare galbend. Dedesubt, srish cu alb, se flo ath senting: ,Dacd numai curiozitatea tea adus tick, plead”. Tat mal js este pictat un iriunghi, cu vrful {nus tGiat de o line orizontal, in galben. ‘SEMNUL' ZODIACAL AL BALANTEI este simbolul dept, al atitudinil neplstinitoare, Semniicd ‘ate, legal Gnd la ochi, ou trebuie sh se lave tunel cind efntareste vino nevinovisia, La sumerieni, pry, betan,epipteni Balan esc atibutl JudeodtoruluiSuprem. Este semnul ‘chil de-al Dolla Supraveghetor al Lojii Masonice, sub Indrumares clruia se alt tpi ucenicitAteieuli ‘TRIUNGHIUL CU VARFUL IN SUS, TAIAT DEO LINIE ORIZONTALA reprezinttlumea subt ajezath fntre cer gi plmnt. Simbelizeaza suful cosmic, logosul ‘universal Este semnul sensibil al viefii nevazute, simbolul aeralu PERETELE DE LA MIAZAZI Este decorat ou semmul zodiacal al Capricormulu, culoare verde. O coasd gio clepsidrd sunt pictate in alb‘Sub thipul ameningftor al cons abe, urmtoarea sents; distinct umane,pleacd. Not este desens, in verde, un rug de olinieorizonta. fa mijlocu timplon Ungheree i, este tnserist, cu litre Ded ai venit aici pentru Te cumoastem. Mai jos, i, ew vf os, tit peretelu, este montstt o oglindd, ecoperitt cu o usité feags’, cu mineral aurit; cd usifa este deschis, in ogi uma aft pe peretele opus. ‘SEMNUL ZODIACAL reprezintpoara zeilor, dincolo| ini. Semnificd ingenioaital Jad se reflect scheletul CAPRICORNULUI fe are nu au acces dectt J, ribdare i pradens. Sse led eo niles af ‘marea dominafeisprituale a COASA este simbolul th Diblice: wl, agdrcenta, des Jenea $1 pizma, plcate pe care ‘duct, dupd sine, in Templ. C realitatea iaviibild instintelor. ii celor sapte pate fnarea, lacomia, mania profaaul mu tebuie st le fasa permite acces sp ‘CLEPSIDRA simnbolizegek der scurgere aimpulu Dar, semnifict gi atoarcerea la. festclor i ivorul divin, ‘TRIUNGHIUL CU VARFI LINIE ORIZONTALA semi ticziu, In egipteni, zeal Geb, ‘ransformat in zija Geta, Nu decd ne amintim de mistrioa din mulplle ei conotai i Geb", Dus Simbot al plmintulu,e incorpo ‘Athitect Al Universului, adit ‘fost creat omul primordial gin, eintegrarea mani JN JOS, TAIAT DEO cf, la sumerien, gi, plana. Greil hau credem, fick de folos, Tterd .G « masonilor God" cae, la origine, rzeul piméntull, iat divind a pimdntult 2 gi Covdtal Marelui ya vii din pant ee ‘Tena Cost Sapen, Durnin de Sud, SULA, (Con Marat a mil Rit Seofan Ani Accept, Washington DC.OGLINDA simbolizeazs,] din toate timpurile, corespondenja, magich dinte Pealitate si ilurie. Este ochiul care te cerceteazt, dar fe eereeteaza gi pe sine Oglinds din Cabinetal de reflec ne aminteste destinal nostra de muritor: ris fingered scheletului uman de pe pereele opus, Inafard de acestedecoraiunialepereilor, In Cabinet de ees ema a che elemen ember 5 diferteobjecte, dispuse cum urfeazi LANGA PERETELE DE IA MIAZAZI, cate Sixt ‘© mast dreptunghiulart, vopsi in negra: Pe mast, sunt ‘ayezateobiectele: un craniu ur, 0 cdllmard,o pond de sors, wn candelabra, cu olumdkare sins, tei bolur din emn contindnd sare sulfs isp. Tot pe mas, mal aflk ‘© cand cu apa si o bucatl de phine uscat. Ligh mast, ‘este agezat un scaun vopait inn ar PE PERETELE DE LA NIAZANOAPTE se aff fxatho candela cu ulei, care val lumina discret fnclperea. ‘ne-ctt fn universul masonje, obectele mu sunt ceca ce par a fi, ei simbolizeart o fume de alte adeviruri - ‘xiptice pentru profani~ 34 inferctm deslusirea cftorva MAS Reprezntt imagines unui C clipaapropiatt« impitsir v stabilistea celor para puncte eafinale ~ Pirin ~ local ‘unde oma a eunoseut pe Dumezeu SCAUNL acd din cultura babiloniantl este simbolo autcitii ‘Situ! Scaun sersifick auoriften divink cu care Papa ‘este fnvestit, Scaunul din Cabiferal de refletie, find un ‘modest taburet, ara Jocul uml pe care re aff cel ce ‘urmenz afi init CCRANIUL UMAN Simboizeazh bola cereasc a SprulUniversa. fn scelagitimp, semniid gi cic nati: moat profanul sivenastere sa i noua via a Conferei Masonice. ‘CALIMARA SI PANA DE SCRIS ‘SimbolizeazX adeviru,ordinea fi dreptates pe justige, 1a adr contterilor iigatice ale Egiptul fantie (de exempis, Cultul lui Osiria), semaifica ordinea ‘coumiet, din care decurge ordinea pe pliant. Reprezintl ‘uterea éreatoare a Spirtlui uman. (CANDELABRUL CU LUMANAREA STINSK, Semnifcd Ochiul Marelui Arhitect Al Universuui, 2 lru lumi ined nu ese indepth spre cel ee urmeszd a S iniat Abia duph incheierea procesului de iniere, ‘cesta va primi lumina spiritual, Sd ne amintin intrebarea ‘Maestulul Venerabil din timpal iniiei: Ce rebule st ‘cerem. pentru acest profan?”, si réspuncul rtualic al rimlui Supraveghetor:,Lumind,Venerablle Maestre [APASI PAINEA USCATA Simbolizeazi brana spiritual, asceza si pregitiea pentru pltrunderea in Universul ezoteic. Semnific, fotodats,cumpatares, modestis, bun sim NISIFUL Reprezintl puterea purificatoare, tia dea te lepida de toate slibicinile omenegti, insnte de a trece. pragul {] Templuai Masonic17, TEMP] ‘Templul propriv-ais este raportul dinte lungime 1 supranumit, fn arhitecturd, ra de aur. Templu! este orentt si (ceident,avind dou inti pasilorpierdu alte din Cabin Bolte Templulul este vo presiaté cu stele, find susfinu Tatura de miazdnoupte gi sase pl fotre coloane, suat figu ‘corespondentl cu constlail Gemeni, Rac, Leu si Feci ‘miazinoapt) si Balanf, Scop ‘Viestor gi Pepi (pe peretele de O funie rose cu 12 nod {nconjuralTemplului, termining La Orient, pe un piedestal i fooliu Maestrulul Venerabil UL salt dreptunghiulart, ime find de 1,618, tal de aur sau sectiunea bolic de la Orient, spre ‘Occident: una din Sela Li de reflect. ih in albasira gi este de 12 coloane: fase pe lrura de iat ‘semnele zodiacale, tn pe plafon: Berbec, Tur, (pe peretele de le 3. Sgettto, Capricorn, a miaztzi. forma de opt culcat, face -e deasupra celor dou coloane dela intare, prin cucu dantla rei trepe, se afl masa {tn stinga si tn dreapta fcestuia tot pe pedestalul cu frei trepte, sunt agezate seaunele pentru ofciali gi met (Orient, dar nu pe piedestal pardoseall, se afll mesele gi ‘minzAinoape) i Oratrului (a MASA MABSTRULI Ete acopertt eu plz alk candelabeu cu tri humnis; pel Tumlnaze permanent aprins! (a lama gerputoare; un ciocan d fbi de onoare. Tot la ‘rei trepte, ci direct pe olile Seeretaruii (la aziz VENERABIL 08, pe ea aflindu-se: un un suport sepaat, 0 altd fonts martor; 0 spadt cu Hi Tema, cu doud capete fi identice; patenta de consinire « Lofi,remisk de Marea Loj Nafional din Romania, ‘Mesele Secretarului si Oratorlul sunt acoperie tot cu plz albasr Pe peretele de le Orient, tn spatele Macstrulu ‘Venerabil se aft inscritia: IGMAAU (INTRU GLORIA ‘MARELUI ARHITECT AL UNIVERSULUD fncadrath de: drapelul national (a mazAnoupt) si baniera Lofi (la miaziz), ‘Delta Tuminos (un tiunghi echilaterl, luminos, in central ciruia se aflt un echi drept deschis) este agezat easupra Maesiului Venerabil. fa acelagi plan, der spre miazinoapte, se afl Luna (simbolul celui de al Doilea Supraveghetor), iar spre miazdzi este agezat Soarele (simbotul Primutui Supraveghetor). Maestral Venerabil, Soarele si Luna consiuie cele Tret Mict Lumint ale ‘Masonerle Universle ‘Altarul ete finat pe pardoseala Templutui, I crea 40 e centimetsi de baza piedestalului cu tre trepte de Ia Orient, Alter ~ ca obiect ~ este 0 mast mid, joast, reptunghivlerd,acopertt custo albasts,brodait cu fir dd miiase rosie, Altaral ~ ca simbo! - este local sacru din ‘empl, pe care se fac jurimintole gi fn fafa chrua se citese texiele din Certea Legi Sacre, Pe alta, se afd cele ‘rei Mari Lumint ale Masonetiei Universale: Cartea Legit Sacre, Compasul gi Echeru ‘Cartes Leg Suere poate i, fa fanoje de Imprejurt Biblia (pentru crestn}), Tora (pentru meozaism), Coranul (pentru islamism), Tripltoka (pentru budism), Avesta (gentry mazdeism), Bhagvad-Gita (pentru hinduism), ‘Shu jing (pentru confucianism), ee Poxifile Compasual gale Echerulul sunt urnftonrle: ~Pentns gradul de wceni, laturile Echeralui se aff Spies eaca dew conic berate ong, fferate de eu tani ee Alber Camus char sere thor sents cuvemutnte civ Liberata ste hepa de ma min a eit, 1 sn fst icodath span nna ite: ten repiea, armas si, scala coool pein ‘Sancdat scion el uno riage rele de informanteer, sunem vero ofce clip a vil de soe teat ‘rdinatone, microfoafe cit gimdin usu! a amare” de hint veder cit fal uma pix, unten emanet inca prin eleoaple mobil, lefoae fe, ard, Inte, smite: pore. inci e inereseash de bani nog. Fiscal ne vent ne tncara vente Inattulepbice ne solicit feu orice pel) ~ itera aabile informa despre perchin, vine 9 casa ase Pobliitatea~tot mal aresivd de in en tn ln lal ne determing guste, dorile| pine, Suntem man Pula de cre enormels sucha mas-media, Sata i male corporat pitund tot ai edn In intimiaten Beast, fa coogtnga nos | Nu mal exist santa? Liberties noes profil et flit Revine Masoetei Univer meri tere dea rope legtuile. Pentru c8 en nal propune o liberate {terion O liberated consi Nes ens age cove. Liberteaexteriard a fst, oft iva imine mmseu © dale use. Real iterate ex ce introar. ‘Adio, acolo unde erect Adevirl St ne aati sfitele Cuvnte ale hv lss [Crises dn Evanghelin uph Toan: .Dacd efi rine in Cavdntl Meu vet cnoosteAdeviral. lar Adevirt vv face tert” Liberata in spat Arel Regle = muse dobindeste ‘media et pin ier, akc prin avedee In ae ft nal fst. Cle Inintezi pefnaent ce en Se bute cae lng re, cle erizos bert intevioure Ca feces berate en dum. fe acest rum, ne cite de Cet RB", aga cum ne cre stb gruel Nos Cel, de care veh itebuie ine eer, aren aime bana: of Trea pote A cup Fon orc ofa oe Poe semen Pot de a Sire fe ti floeyte ela nimic. Pf dnbod dew face Melee mane altuia ceea ce nu ai vr s ise fact jie. Pota de a dcma De a distuge. Poa dea impodobii rful din tine ev false prinipi fateme, final Pavel spune, exo infin triste, fn-una dntre Serisorile sale: ,Prin poftd a intra pdcatul In lume. $I prin pat, moartea ‘Adevicata liberate presupune eliberares. Presupune Jupta a tine insu. Efort spiritual maxim. ,Lupta spiritual este la fel de brutal ca s1 ball singeroase dlinte oameni*, cre, cu fort de convingere, prea iustul rostr fnaias, poet francez Jean Nicolas Arthur, mai ‘eunoscut cu apelativul Rimbeud, fa volumal de Targi circulaje ,Un anotimp fn Infer ‘Agadar, atuoci cfd, intro anumi clip solemn de rit spunem fiecre fate Mason, cu mina pe ,Carter Legilor Sore": Sunt wn om liber", s& meditim profund supra unl grave ftrebisiexistetiale: One, sim ce este [iberatea? Un ispuns magistal [a formulat prea humingtal nostra inant, mult rogretatl ffate Sever Frengiu ~ fost ‘Mare Maestr’ al Marii Loji Najionale din Rominia ~ Inia plang ahitectonicd, din 23 febroarie 1997: Secreta ‘ict puternice! umane,rafinea de afi a mareiel Iu, este ‘adevaral liberi, ca tevor al nglepeiunl ga riled spre nemuetre a spirit uman 2.3, SIMBOLUL RODIEI fn pasyjul gradulsi de ucenc, deasupra celor doul mari coloane de [a inter fa Templu (coloana ,B* gi coloane ‘sunt agezate cite tei rodi. Simbolul rodiei, in asoneria Universal este strivechi i complex. , Semnficd = dup cum spun Jean Chevalier gi Alain Gheerbrant in Dicfionarl lor ~ cele mai inalte mister ale Putri Divine, judeciil Sale cele mal profinde marejia Sa”.‘Simbol al perfefinti di inijiatce, rodia conte, s ‘mare num de seminge: ‘nt-un singur lat frtern, po Preojt marllor zigurate profanilor, i prezena rod din Bleusis eau incanunatic celebrelor Mister. {a anticH plantat pe mormintele erilr| x sacrfeil lor ~ pentu fer nepieitr ne gi expresc a etemiti ‘un unie scoperimint, un ‘Ordinul Masonic uneste, ele pnt, jene oficiau iniierea agezate pe ata. Hlerofanii ‘amuri de rod, fa tizapul lates egipteand, rod era spre ale amint}camenilor rea semenilor - va imine Simbol al onoare, al respptului si al arti, rodia insumeazk conotapi ezoteri ‘va feta si mediteze toa vi supra cdrora veenieal nu ha. 24, SIMBOLUL LUMINIE St ne mai amintim ~ fnct inten lung si fascinant di ‘radului de weenie: “Macstral Venerabil: ~ Ce profan? ‘Primal Supraveghetor:~ L Dec, primi amind tn proces de iiiere tn tinele ‘un pag, un hotar, etre oat oe a petrecut, sigur, un timp reflecie, dup ce partic ‘anderolt neage, In desig dup ce a fost supus unui iniatice, dupa cea depus, ‘aja Alara gi cu mine pe sft, i se dezleegh ochil realmente, petra ctea clipe, af admis n aptivatul ‘Ragale. Inseam a rece 3. Cte o al vis. Dups delungat, in Cabinctul de 5, cu ochit logati intro "unor ritual secrete, e_preensive probe ful stra, n genunct in a Clifior, neo, in i primeste iumina, Ese, bit. $i profnd emotion. Mate eng maoTot fl mason, eae defreant colomele Toi, Indep spre el prvi ie ~via sul send lant conf i aon ot Gath de che ns Macs Venetia de Ack sinbol cer al Cava Punem punt, ac, debit tielor eek mai erst Abate, slim ft Cine dre scone Feral divin al salir, stn porte empl Masoaie Vos & sco mere|prezen i primltort amina simbolinst = de tng tuo impuro— elemental sptea, Cina ntnerel pein cel nul inporat sister dul de ire polar, rect rd ‘si profanul, {ntunericul mu edte perceput ca ostil, ci ca Petcpil primrdal completa min. Aseoenes sm ial omen el Jui Lucifer, care nu este nici chipui primordial complemeftar al Divinitigi. (S8\ne amintim dramatiul destin al |Zuceafirulut”eminescian, poetul nepereche find unul dfp mari iia fm misterele cculturiorientale; s zibovim ¢ clip, cu gandulasupra but anus cel cu dowd chipur, or esupra sistemului sacral chinezlor antici Yin-Yang etc) stil, inital profanul tu se exclud reciproc, nu sq resping, ci implacail se atrag, constiuind un singur tpt in universal ezoteric al conditiei umane. in vechea|retigie persand, Ormuzd (Gimbotal iuming? nu poate exptafhr8 AAriman (simbolal Sunericuli). In spatial idefic manibeiet, legendaral rege iranian Mani ~ fondaror| aceste eligi - considera limuabi, indestucebil sistema lumind-intunerc Lumina soarelul simbo emijlocitt, dobindis prin re [Lumina lunil ~ care est, de fpt, lumina inunericulut = reprezinthcunongteres pein transmitere, prin reflectare, rafieajutoruti exclusv al magistrul Lumina ~ ca simbol al spirtului universal ~ este un adevir biblic. Despésyirea luminii de tntuneric, in ‘capitol despre Genezd, a fost prima manifestare a Diviniii, in timp ce aosrele gi luna abia mai tiraiu su fost asezate pe bola celesth. Deci, le inceput a fost tumina. Adie, spritul. Cuvdntal , Eu sunt humina len", spune lisus Christos. Hermes Trismegists, in celera sa ‘Tabula Smaragdina srist cu peste douizeci de veacuri {nitea de Christos, poveseste: Mat itd, se ard lumina Cvdntdul lui Dumnezewe Ea déidu nastere aciunit. lar ‘acjunea ndscu miscarea universal. [Lumina masonicA ~ssemence botezului crestin -0 ecét un drum spre ihuminaze, Puin, foarte punt ajung. {ns in locul numitrevelafie. Insusi Dionisie Areopagiul reeunoagte cf, in primele secole de exstenid a creti= nismulu, botezul se numea CaleacatreItuminare". ‘Nofiunle de Tumint de itunesic sunt adine s8pate in sullen omenese. Fac parte din geneca lui. Psibologig psihanaligti au observatc& do ureug sunt legate imgini Tuminoase, Insofite de un sentiment de euforie, de eatitudine, de stare de bine; in vreme ce de cobordre sont legate imagini sumbre, de panicl, sentimente de team gf nesigurantl ‘Lamina fumdatrilor din Templal masonic transmite inigiatuhai nu doar 0 simbolistick abstract, ci si o stare ‘conerett de profunk comuniune emotional, La lucrdrile Friwale — spune sevaatul Leanhof Posner ~ Templul humineazd;luminile mari si luminile mici au 0 sennifcayie decisiva”, Cele tei mari lumini ~ am maispus 9i repetim — sunt Compasul, Tar cele trei Maestral Venerabil (Oren Primal Supraveghetor (8 Doilea Supraveghetor (i ‘in budiom, lumina oe fi trecerea dincolo de spiritual, etre Nirvana, fn hinduiom, Tumina {nfelepcune, penta perce personalitjii umane: \ In islam, se afk acest sumina cerubu i a plan In doctrina.misticd iu primordial a fost de ordin Jumint a generat fatregul Potrvit Sfanulu!Aposto ~ lumina primordial se i wExpresia Fiat lx, dio (Guenon ~ fnseamnd 3 lu aadevdratul Centru, in fu Inareaga: Diruiea luminil de citre| ‘ul iit, a est, de Sap Lumina, ca esenfd diving ‘futoralropunii umane. Cl Si petra eX mu ve vei aven acces la revelaia | fate titer, rid, atu [Cares Sacra, Echerul gi fici luraini simbotizeazk sau coloana fnelepeuni, Je sau coloans puter), Al ‘sau coloana frumusefi), fick descoperirea Adeviruli yea material, ia wniverul este 0 expresie pentru spirtuald«laturidivine a ostulat absolut: Allah este Jaicd ~ Kabbala ~ lumina spiritual. Abia apoi, aeasts vers materi oan ~ patronul Artei Regale fc8 Logosuli, Cuvéntulu Genead ~ afiem’ maestral nar. Soarele spiritual fiind 1! caruia graviteard lumen IMaestrul Venerbil, proasps- ect deschiderea unei por ucenial merge singur. El ve de mina maestrului sty, ci mini, e rogim, prea iubite oj, ucene tat vias 2.8, SIMBOLUL CIOCANULUI Pentra tocte culturile, din adinca antchitate pn in prezent, civcanul a reprezentat infotdeauna foria si perseverenia i ativitate, ‘Cioeanul est arma Ii Thor, ul scandinev al fartuni ‘cul mised apele viadubulu si fulgerele; dar totcu el le fi linigteste. Ciocenul ereeaz4 dezordines, din care se va ivi o nous ordi, superioar. Simbol li Hefaistosgial nei fu MistereleCabirice, ciocanal semnifich activate formatoare, modelatoae, de replimdie a unui om nou. $i ucenlcal Mason se pregiteyte ‘4 devin, prin modelae, prin renaglre, un om ou. Cid Tovey dais, cocanul din mana uoenicului devine mero, evine voinid spiriualé care acfioneazs faculates de cunoasere, care stimuleai cunoaserea, In conte itce, elocanul joacd un rol de protecte activi gi magic. Ete socott effcace tn lupta Iimpotriva ru, «ignorane, a violent Sacerdofii drutilor considera —ciocanul_ ca reprezentind puteree crestoar, autoitates gi echilibrul, forjaordonstoare a Divinitii. Referindu-se la un Ordin inifatic din Litwani, care ven ca simbol ciocanul, Hieronim din Praga serie: Grafe iocanulsi, lumina a fos inapoiaté oamenilor”. {fn cultura persand veche, ciocanul este tnzestat cu putrea divin de a distruge side a reconstrui materia forme superiare. ‘Ciocanul este smbolul benefic In ordinea masonicd a ucrarlor care consfinejte clipa astral, ctnd un now niga parunde tn marile mistere ale Arti Regale. Hf) ta via cotdiand ~ profank ~ lovrea cu ciocaa! are, Juceor, semaiicaia ei final revo (de exempta intimptan Ungheree rocesul de licitaie) sau, alfeori,chemarea Ia ordine (de ‘exemplu in tlle de judecal, ete, ‘In Masoneria Universal eiocanul reprezinth simbolal utoritgit cu care au fost ifvestipi Maeetrl Venerabil gi cei doi Supravegbetor. Esiftnsemul de comands, sinut cu demntate gi sobrietate fn mon dreapts. Semnificd aspectal atv, deintervent¢ care se raportesa la ener ‘iptitoare si la determinafpa moral, din care decurge spoirealizarea practic, Ca simbel al preluerisiipietrei brute, de ttre ueenic, ciocanul reprint voinja CCiocanul este simbolal conduce gandul si fnsufee in tceres congtine sale, 2.6. SIMBO| fn Universal Masonic, dlta semnifick principal cosmie atv, care penetear precum dalia dia. ména ‘lefuigte pitre broth Dal este activi in raport cu materia (pats), dar pasivl fn raport cu ciocanul[voina i afiune). Cioeanul, ala gi ptr: temaral pert, care determink congtings ssi descopere uriagele- per primordile Dalia ~ in sanscritt: ifuka — constitue un atribut cexclusiv al divinitilor hinfuse; nomei divinitatea poate pisunde, cu tanks, in intefioral materet universale, fsiminja acolo lumina spftalui sa. ‘in culturilesumeriand sifgiptean, dalta est falgerul ~ agent al voinjei diving ~ care modifies materia, conferinds- noble. Print cele gapte unete secre ale faraonului oe afi i dala, modifi principiul pas nicului, care cioplegte $i In Masile Mistere Eleusine, dalta semnificd raza intelectual, care penetreazh individualtatee celor cinct simjuri umane. Ea simbolizeazl prima operate a Spiral ‘care mu jaded deckt dupa cea realzat opera de noire. 2.7 SIMBOLUL CUVANTULUI BOHAZ Ente cuvintul sacru, pentru gradul de ucenic. Cu el se legitimeaza In faa fiilor. Repeezint ~ in plan ezoteric— cartes lui deidenitate ‘Una din cele dout coloane de la intrarea tn Templu, poarti acest nume ~ Bobaz: este coloma ucenicilor In ‘teptul acestel coloane, legendaral meestru Hiram Abif, {inch de pe vremea ineleptului rege Solomon, ti plies pe ‘cenici pentru munca lor. ‘Cuvantul Boaz, in sramsicl, ineamnl fort. Este, fnuredevis, forfa elem pe care o reprezinil’ masa ‘ueenieilor: dia el se vor nage, mai trzu,calfele, maegirit mari lumina i acest pd 28, SIMBOLUL NUMARULUI TRET fn simbolstica masonic, numirul tre il semnifict pe ‘cen. Hina rtulie8 a ucenicului este numdrul tei Statua ezoteriod a ucenicului se revendic8 din marie ‘aine ale numiruli te. Dintotderuna gi pretutindent, mammal trei a fost un num fundamental. El reprints baza de pecare in toate ‘marile cultur umane, Numirul te ese inceputul unei noi ondini intcletual gi spirituale. ‘Confucius ne invath eX ye este un mumdr perfect Constituie expresa jtaliifi, a destvaryri. La eregtini, reprezinthperfefiusea unitifit divin, in fina Treime: Tata, Fiul gi Sfantul Dud. In budism, perfecjiunesspiral afl totem tiph ‘Dharma si Sangha. Tisspal — teiplus recug prezent gi vitor ivinksuperioard imbracd tot ish, i Shiva. Vie — sp ‘Osiris ~ incur rel tipuri de forje magice: generatcare, conservatoare gi transformatoary..Magi, in numa de tei = sustine Maestrul Guenon ~ si ale tui Mesi, atesate fn funcia de Rege, functia de ‘lementele fundamentale ale ‘wo: suf, mercurul gi sored ibolizeasd cele tri func foana bu Hsus. Christos: $i functia de Prof” Opere Alchimice sunt ‘Monosilabe sacri OM, upto de fp ue ce: AUM i lites). Ta Sslopa grt, spi! Ush Get apes peste ety pinta, Hades (ete nterl sera) fom, tte Is eo Mrbeizesd mended ‘pinnae al crept” parca parton wl con pewrageetrme ry) face parte din bagajulezoteri gala sunt tel zeis Zeur Poseidon (peste sp) $1 Reputatlflozof Allenoy il ezoterce, al activi ile persane,numtral rei magic, cuo Will dvizk ee 1 uoeniculi. Inteadevi, fatreg acest evantai de ase ale numéculu tei ‘Masoneri este Universal, doctrinar, marile nestemate pretutindeni si dintotdeauna ‘umanitatea larga pelua, din “Masonic, valor! neperitoare, care au fost distibuite, de-a ‘pirituale. Important estos le Dar si mai important este smplificim, ole punem tn cer, de la bun fnceput, orca 8 une, in corpul et jae spirals uman de ‘Sau poate of invers fondu de aural Ordizuli ae important sensul tn ungul istorii, fuctele servim, pe mai departs Te dezvoltim, #4 le fre. Este exact crea ei se ucenie al Artei Regale Mo enpai matoie Paul Stefanescu Ritualul LOJILOR FRANCMASONICE albastre Cope tii. Lalor Panemasoice Abuse", Pal ‘Seneca Micel, Bowe, 1998edinph sunt te incu, Iucrurile cae fl fmping pe pofta de puere gi ura. $i tot si credinga tn Dummezeu. ze ale evolujiei ezotetice 2. Adied,fntocmai ceea cei scjiuni): acfiumea sublect bh sit et , viltorul ucenie este supus (teste) simbolice: proba Mien masonic ‘tumate este simpla,accesibilt gi ugor de executat. Fondul probelorreprezini, ini, o uriagtIncdretur8 traditional, ‘pictus, cu profnde semnificai, Consinutul probelor tine exclusiy de lumes ezoteried, unde mu oricine gi cricum are acces. Lumea inefabild fn care mu oricine — chierdacd pitrunde infuntra poate benefcia de tszaurl de infelepeiune ferecet adie fn simboluri. Nu aver, design, orgoliul ch efinem eheta acestuisublim tezaut. Ci doar vom fncerca si erm cititoruui ~ fate, sbi {ndieim locul unde se afa gi cum se ajunge la ea. Vor reugi sf spunem unde trebuie s8 ajunga cttoral?.Va reus cititoral #8 ajungh acolo? Noi am incereat. Poste mai Incearcd gi alteinev 2.10, PROBA PAMANTULUT Pimintul simbolizeazd substanja universal (pri), thaoeul primordial, materia prima desplitt de epe, dup Genezt. Din plat fost modelatprimul om, fir alte bogait supra sa decit scinteia divink (spriul) diruitt de Dumnezeu. De aici si necestaten (proba plmdntulu) ca profanul ce aspird si devint ucenic Mason, mainte de a ctlca pragul iniieri, +4 se lepede de toate bogtfile (etal, valori, bijuedi, etc.) avute asupra sa . Evident, vest lucrur ise vor restitl integral, dup initiere. {cultura hindus, lumina este reprezentath de cer, iar fatuericul de pimint. Pamntul suports. Cerul acopert Omul dispune de dod tendinje naturale fundamentale tendinjaascendentd (Sattvs) spre Tumind; tendinja descendent (Tamas) spe ituneri. De unde rezuls 8 gi Binele gi Ril fac part, ineinsec, din finja uman{fn spirituaitata latina, fecunditsten si regenerarea, fopus probei pimfatulu, profanul regenereazi, primes lumina gi devine ucenie {nto hime eminamente noua tru el. De fap, renate ‘Acelsisimbol al Mumei Prfmordale ~ pentru plat =i inttnim gi a Esc fn Th forele sale, precum gin ‘imoasa .Teogonie" atu Hesbod, fn metafizicd, pimtntul congtigh gi de experents. onli cunosteat ck nedifeentat, iar pimdntl si diferenfelor. Cictuile acvatic sai lung edt cclurile tel cosmosuli. imbolizeszt ctmpul de lnpele_reprezintd masa bolizeazh exact germenii cuprind perioade infnit 2, in evolujia generalé a Pentru aztec, 2eija Phra inglobenz4 douk tisituci efinitorii opuse: creatoar distrugitoare (ee hraneste cu Denumires de Pimint S@ht o descoperim la toate popoarele, din tote timpurile: entra orice om; peatra Terusalimul este Pimotu Si ‘fiat al musulmanilor, Dante c#l de al doit pol al spiri pentru Ulysse, Pint Sf ‘Pistol flat, spre cae ti necontenitcaracterul sacr. tra este Péménal St frei si_pentru crestini 3; Moka este Paint frie ek Pimkntul Sf este i, primul find iubires; (comuaitate, confer, etc) va si regenereze spiritual, practic proba plmdntlu: fi Pelerizajle Ia Muntele Siq Athos, a Mekka, la. Vatic rmitopolii gi temple sare ale sunt tot afte probe ale Pam Ia Golgota, la Muntele , la marile catedrale, ii, transfigurat vorbind, pai Sint. Online Masaie Rome = 1Enuditul Paul Diel » schitft o fntreagh psihologie « ‘pémdntului, in care: suprafaalexteioard. plank simboli- Zeazk constientul uman; lupe subterand reprezintd ‘ubconstienul iar vifurile ogfe mai inalte, supraconsti- ental, $i este, plmintul define arena conflicelor de congtin in fina umand, in toate riturle de inj, roba pamntlui simbol- eau, Intotdeauna, regeneraresrecereadint-o lume vecbe {inruta noo repreinteunoagrea, seni, dincolo de forma vei materiale, fondu: va spiritual. 2.11. PROBA FOCULUT Focal ei sinboll divin sef penta poriicaren spinal. Simbot focal ~ urfcior ~ se ftnde cin Sceideat, pnd nJaponi:nupia catia Focal Nou fe exlbrach in noapten de Pay Skbstoarea Focal Nea nin cree printer imbile defo ale Rusa} sunt parieatar. Cine le atinge, ce ln elibert‘de zara neptniel materiale si timed inna spittle de ssemenes, nin foeul stl petra se ells de condionara Tic, Uumand a avea aces in hued spctual fn Chinn vebe, Se paca foul ester, cu fel intondi impart [hi somnifind ecere acesfia din ddl rurtorilor in ‘inde! nemntorlor oct sinbolizcad rin exflenSrenaycrea Pentru a sean, unt ocesare tel elerfnt’ un cept ait fi usu tncopr Sina Marin sta: , Ol exe foc Tegel prmordaé ese de se cu tevora de care fos cesar Spit. Astfel are wn tcepa frit an nu treeput in lta aceasta et vege fa Gite (425) se merge i}malialt cu semniteapa focului: Brahma este tsi focul". In mazdeism, Hf focu duiior, supranuming: Mate trp mated Divinitatea este, de asemenes, semnifcatt prin foe. fa budim,focul este interior, este spiriul suprem:cuncasere i iluminare. Upanigadele", care, in traducere liber, {nseamnd ,Ciatece la focal de sear, ne pisteazA, peste nileni, acest text de o strani fumusefe:]nima mea este vaira, iar flacira, sinele meu imblénzit. Albu Ya'qubd Sejestani serie despre ,puereadivind a focului dea aduce ‘ote lcrurile a starea lor subila”.Iniierea neoftalui bn faincle ezoterice ale Ordinului Masonic este, intadevae — {rie probe focului deo profunds subiiate. Focul, in sen sprit, incumbs gi puteressacificuhs de sine. Lucifer, puritor al foculi,afncercat stl punt la Indemina oamerile, dar a fost pedepst pentru aceasth cutezanfi, find alungat din cer, de eltre zeul suprem. Prometeu a incercat si el sii fnvefe pe oameni tainele focuul (accesul in lumea spiritual), a fost ins pedepsit ‘cumpli, de ce acelaistipin necroator, ind Ilan pe ‘© stdned din munfi Caucaz, unde un valu i devora ilaie ficatu, care i se regenera in ficcare noapte, plok cind Herakies a ucispastrea cu o sigeatl.Persefona te aliturd sia nenumiapior ero civilizatri care at fat focu, ‘entra asigura perenitatea ium Sprituale; pedeapsa i-a {ost de a3 petrece,o teime din via in Infer. Secerdofidruizlor ~ ily mostenitori gi plstrtor ai marilor ritual inifatice ale Oriental antic— au conferit focal, rangul de prima lor sirbtoare: Focu! Frumavul. Era celebriln ua de 1 mai, Cezar, in opera sa capital De bello galico",vorbepe gel, cu mare admiraie, despre Pastle paganilor” ‘y Purificarea prin foc a vtearlorrecolte este cunoicutS detoatepopoarele, dn rvechime pnt astz:incendierea B) ogoareor, insite de insémdetare,ajuh Ia renasterea, mai ogati, a marilorrecolte. In celebra cate .Popol-vah", zeit porimbului — din America primului mileniu al rei‘Cregtne — pier in rugulaprns fo ogoare, pentru arena et aca vera de porumb. Pentru populagia Bambara (din Africa), focul htonlan (pimnatest) simbotizeazdinfefepciunea wand, iar focul uranian (cerese) inelepciuned divin. Si Mircea Eliade i for de sugestic, a vorbit despre foc pres ilustrul G. Bachelard, rain dea l pdurlor,focul este ful omului. Cu foarte mal tne ‘neugi Mintuitora Tisus Christos spunea despre sine ‘sup: Sunt Fal Oulu” ‘Apoleozh ce ne trimite, trangia, co gndul Ia simbolul ‘ocalul ca esent spiritual ‘Tn limba sansert, fo gi pfificare se scriu cu acelagi elismul foculi, astel Seam etapa spirtual- H1 pe om, tot mei mult, de condi fn Masoneria Universal neofital incepe #8 devin§ tot spiritual este eter, i. dd trectnd proba foculu, congtent of doar viata en poate contsibul In fet materiale. Apa, tn univers sinbo telco fundamental: ogi «wept miloc de care cot de regener Pen ec gee apf seme ira ei, tot eta co mua ned frente dfn pe deli Vitor ucenie Mason loci de aceca Theat probe thei pent se defn, pen an forma de init, de 4 ] dept al clei ma longevive confrri din lume, Masoner Universal Este nic locul 4 clipas8 amiaxim gio altd conotaje ‘pei: simbol ancestral l puteriSpirtuale de a ima, in sen ei, mereu aceeasi, indiferent ce form ar clpita. Forma ape se schimblt de fiecre dat, cu fiecare form ‘oud a vasull fn care este turatl; fondle, fst, rimine ‘eschimbat. Asemenea ape Ordinul Masonic a avut, de- 4 Tungul mileniilor, forme diferite, chipuri diferite, sume diferite; esenfa sa, ins ~ fondul, continutul ~ 8 rimas Sntotdeaune acelagi: Arta Regal. Din punct de vedere psihologic, apa semnifck cele mai profunde stratri ale subconstentului: do unde viitorul ‘ucenie Mason va tebui sl evadeze eft Iumink Incubaristc, ape amestoctt cu vin constitu un sistem ual fundamental al eresinismul, fora activ a vinulut find amestecad cu elemental pasv al ape, aluzie direct a dubla natura ui Lisus Christos: Dumnezeu gi Om. Primal mare simbol al apei este acela de origine a visi. I aftim prezent in tote cuturle lumii Spirituae {In hinduism, anumite alegorii tantice prezinth apa ca fiind suflul vital, leaginul viet, celebra prana. tn radiile ebraice ‘si cretine, ape semnifich originea create ea este mama ji matrice,obdriea toate cite sunt, ‘manifestarea transcendenfei si, de aceea, considera fprierofame. Apa. simbolizeazA izvorul viefi spisuale dul) daruit de Dumnezen gnu de putine ori, refuzat de foumeni. Insusi MantitorulTisus Christos trimite la acest simbolism, atunci clod vorbeste cu femeia din Sarvare: Cel ceva bea apd din apa pe care -0 v0 da ex, nu va hal inseta fn veac. Ci apa pe care i-0 vol da eu se face i el vor de apd curgatoare spre viaja vegnicd”. Aste , care fh Vechiul Testament este simbolal originpone f cam second dest dak ele raph $a purfcat prin abluiun ritufle. fn Indonezia, dansatorit ‘nig. An spay exetin, ment - de asp toate puriGtrl, si semmul sacrual angajamentului tuat de Postulant. in Masoneria Moderai, proba apei, prin care saa Grad de Cai Lace eat past ema de JOSIAH BOWRING (1757-1832)QungianUngheres eufterl uceicului se aff siménta Masoneriei Universale, ‘eral este mediulprielnic de manifestare « zonoruls, a 4iafanuui gi a mobiluui: tema care se consttule in calal Je comunicae inte cer gi phat. ‘Aerul semnified victoria omului ssupra tui insusi odinioart, ignorant si confuz; acum ~ fa universul Arti Regal ~ituminat gi ielept Libertatea, grate aerulus, vorbeste, tumineaz8 si aboard