CE NU I-A PREA PLACUT PUBLICULUI LA CLINTON

In tot timpul campaniei electorale, singurele reprosuri care i-au fost uneori ad
use candidatului Clinton au fost adulterul si faptul ca s-a eschivat de la servi
ciul militar.
Una dintre relatiile lui adultere a fost cu Gennifer Flowers, n ale carei convers
atii telefonice cu Clinton amndoi se refera la relatiile lor sexuale si la felul n
care vor minti despre ele. Conversatiile sunt consemnate n Congresional Record -
Extension of remarks E2539 - H11325 de catre reprezentantul Robert C. Dornan la
12 august 1992.
Clinton a aparut la principalele canale de televiziune (NBC, ABC) declarnd ca cel
e ce se spun despre relatiile lui adultere cu Gennifer Flowers sunt minciuni; as
tfel de relatii n-au existat. Facea aceste declaratii pentru ca ultimele sondaje
de opinie aratau ca 85% din alegatori nu l-ar vota daca ar afla nu att ca este a
dulter, ct ca este mincinos. Drept consecinta la aceste sondaje, mass-media s-a h
otart sa acopere minciunile lui Clinton, sa le musamalizeze - aceeasi mass-media
care a facut atta isterie despre veracitatea oricarui alt candidat. Francmasonul
Clinton a fost instruit sa nu raspunda direct la ntrebari directe despre adulteru
l cu Gennifer Flowers. Linia lui de aparare a fost ca este indecent sa ntrebi un
candidat daca este sau nu un om adulter. Aceasta a fost si linia sotiei lui, Hil
lary, care nu ntelegea sa piarda presedintia Statelor Unite numai pentru ca sotul
ei este un afemeiat. Dar Sidney Blumenthal de la The New Republic spune ca Clin
ton admisese fata de aghiotantii sai, n campania electorala, ca a avut relatii ad
ultere, discutnd chiar cu ei cum sa ascunda adevarul. Dorinta lui era ca acuzele
sa nu vina timpuriu, nainte de-a fi declarat oficial candidatul Partidului Democr
at, ca sa le poata nega din vreme. Dorinta i-a fost ndeplinita: Larry Nichols, fo
st salariat al statului Arkansas (unde era Clinton guvernator), l-a acuzat pe Cl
inton, n fata unei curti cu jurati, de faptul ca a cheltuit banii publici n escapa
dele sale amoroase adultere cu cinci femei, printre care si Gennifer Flowers. To
ate cinci au negat. Ziarele mari au ignorat afacerea; n The New York Times a apar
ut doar o notita minuscula care contine negatia lui Clinton. Intrebat de un repo
rter de la statia de televiziune WMUR din New Hampshire, raspunsul lui Clinton a
fost n sensul "nu te priveste". Celelalte statii de televiziune au evitat proble
ma. Acesta a fost titlul sub care a aparut istoria n The New York Post chiar a do
ua zi. In acest moment Gennifer Flowers s-a hotart sa vnda revistei Star convorbir
ile ei telefonice cu Clinton, pe care le avea nregistrate pe banda de magnetofon.
Francmasonul Clinton a acuzat revista Star de fals; revista a publicat povestea
legaturii amoroase dintre Gennifer Flowers si Bill Clinton, care a durat 12 ani
, ntre 1977 si 1989, cnd Gennifer Flowers s-a amorezat de un altul, cu care spera
sa se marite si a rupt legatura cu Clinton. Mama lui Gennifer Flowers stia de le
gatura; cel cu care ar fi vrut Gennifer sa se marite stia si el; colocatara ei d
e apartament stia si ea; alti colegi de-ai lui Gennifer stiau. Gennifer s-a hota
rt sa dea un interviu la care lumea a putut asculta convorbirea ei telefonica cu
Clinton despre adulterul lui. Dar ziarele mari au declarat ca Clinton spune adev
arul si ca toti ceilalti mint. Despre nregistrarea pe banda de magnetofon, The Ne
w York Times si reviste mari ca Time, Newsweek, U.S.News si World Report spun ca
intimitatile sexuale discutate de Clinton cu Gennifer Flowers ar fi putut foart
e bine fi o conversatie prieteneasca ntre doi oameni care se cunosc, dar nu sunt
neaparat amanti.
Iata ce se aude nregistrat pe banda de magnetofon:
1) Bill Clinton si exprima temerile ca descoperirile referitoare la adulterele si
escapadele lui amoroase ar putea dauna candidaturii lui la presedintie. Gennife
r Flowers i promite ca nu va dezvalui adevarul despre ei doi. Ea i reaminteste ca
el si mai exprimase aceste temeri mai demult si face o gluma spunnd ca ar putea sp
une reporterilor ct de satisfacatoare au fost pentru ea practicile de contact sex
ual oral ale lui Clinton. "La vremea aceea mi-ai spus ca pot zice asa daca nu ca
ndidezi pentru presedintie", spune ea si rde. Clinton nu rde, ci i recomanda multa
prudenta.
2) In alta convorbire ea l numeste "darling" (dragule), iar el o numeste "baby" (
draga ntre iubiti).
3) In alta convorbire, Clinton i recomanda sa nege cu perseverenta legatura amoro
asa dintre ei si sa minta despre faptul ca, la interventia lui, Gennifer Flowers
a fost numita pe un post guvernamental trecnd peste capul unei functionare negre
care s-a plns si a cstigat. (AW, pp.13-142)
Amanuntele acestea sunt destul de sordide ca sa torpileze candidatura oricui - n
mod normal. Francmasonul Clinton a fost "ales" sa fie presedintele Statelor Unit
e ale Americii, desi poporul american nu l-a vrut si 57% din populatie votase mpo
triva lui. A fost inaugurat la Casa Alba n ianuarie 1993, si timp de 11 luni ziar
ele si televiziunea au exprimat numai admiratie si aprobare. Apoi, deodata, la f
inele lui decembrie 1993, au nceput sa apara stiri despre dubii cu privire la mor
alitatea presedintelui n relatiile sale sexuale!
E clar de ce Gennifer Flowers a dat publicitatii convorbirile telefonice despre
legatura amoroasa cu Clinton: pentru bani. Revista Star i-a dat ct a cerut.
E clar de ce a fost promovat francmasonul Clinton ca sa candideze si sa fie "ale
s" ca Presedinte al Statelor Unite ale Americii. E destul de corupt si de necins
tit ca sa fie util guvernului din umbra.
Dar oare de ce s-au hotart deodata eminentele cenusii, care conduc din umbra, sa
permita sa se stravada o particica din adevaratul Clinton? De ce la 8 ianuarie a
nceput sa se vorbeasca despre delapidare si frauda n valoare de milioane de dolar
i din gestiunea bancii Madison Guaranty, bani care au trebuit sa fie acoperiti d
e muncitorul american - dar care s-au evaporat n parte trecnd prin mna lui Hillary
Clinton si a prietenului ei, Vincent Foster, despre care garda personala poveste
ste ca petrecea adesea nopti mpreuna cu Hillary, consolnd-o de infidelitatile sotu
lui ei, n decursul a 10 ani. In iulie 1993, Vincent Foster a fost gasit mort, mpus
cat cu un glont n gura - dar fara sa se vada urme de snge pe locul pe care zacea.
Robert Fiske, procurorul care conduce investigatiile "independente" cerute de Co
ngres n afacerile murdare ale presedintelui francmason Clinton si ale sotiei lui,
n-a gasit nimic ciudat n "sinuciderea" lui Vincent Foster, prin mna caruia trecus
era o parte din aceste afaceri. Vincent Foster "s-a mpuscat" n parcul Central din
New York, dar fragmentele de craniu rezultate din impactul mpuscaturii n-au fost
gasite unde zacea el, ochelarii lui au fost gasiti la mare distanta si arma cu c
are "s-a mpuscat" a aparut n mod misterios la putin timp dupa gasirea cadavrului,
asezata frumos n mna mortului, dar total lipsita de amprente, desi mortul nu purta
manusi. Imediat dupa moartea lui Vincent Foster, avocatul Casei Albe, Nussbaum,
a confiscat dosare pline cu documente din biroul lui Vincent Foster, inclusiv j
urnalul lui intim - documente care au disparut fara urma (cf. Wiliam p. Hoar, Bi
ll and Hillary s Whitewather Ride - Jocul lui Bill si Hillary la Whitewather, n The
New American, vol. 10, no. 3, 7 februarie 1994). Unii cred ca scandalurile ies
la iveala pentru a slabi ncrederea poporului american n forma de guvernamnt pe care
o are si pentru a-l face sa accepte dictatura totalitara francmasonica spre car
e ne ndreptam.
Intre timp, presedintele Bill Clinton lasa o "dra" de asasinate n urma lui: la 11
mai 1994, Kathy Ferguson, fosta sotie gura-sparta a lui Danny Ferguson, care fus
ese acuzat alaturi de Clinton de catre Paula Jones pentru solicitare de relatii
sexuale n favoarea presedintelui, a fost gasita mpuscata - adica "sinucisa". La 12
iulie Bill Shelton, politist din Arkansas si iubitul lui Kathy Ferguson, a fost
gasit mpuscat pe mormntul acesteia, tot "sinucis" cu un glonte care i-a intrat n c
eafa, dupa urechea dreapta, si i-a iesit dupa urechea stnga. La 15 august 1993, J
ohn Walker a "cazut" de pe acoperisul zgrie-norilor Lincoln Towers din Arlington,
 Virginia (oare ce facea pe acoperis?), dupa ce ncercase sa obtina informatii des
pre afacerea Whitewater a lui Clinton si banca Madison Savings & Loan. La 26 sep
tembrie 1993, Jerry Parks, seful securitatii lui Clinton n timpul campaniei elect
orale din 1992, a murit ciuruit de gloante pe strada n Little Rock, Arkansas, de
unde a nceput ascensiunea lui Clinton. Fiul lui sustinea ca Jerry Parks avea un d
osar despre Clinton, care a disparut dupa moartea lui. Nu s-au facut cercetari p
entru prinderea faptasilor. La 26 iunie 1992, Gary Johnson, avocat, a fost batut
si lasat aproape mort pentru ca, vecin fiind cu Jennifer Flowers, care a fost t
imp de 12 ani amanta lui Clinton, avea un sistem de alarma care il filmase pe Cl
inton pe vremea cnd era guvernatorul Statului Arkansas, cum intra n apartamentul l
ui Jennifer Flowers cu cheia lui personala. Dennis Patrick, salariat al firmei l
ui Dan Lassiter (acesta era prietenul lui Clinton si traficant de cocaina din Li
ttle Rock) a observat cu uimire cum zeci de milioane apar si dispar din contul l
ui, ca apoi sa se faca trei atentate la viata lui. Procurorul Fiske n-a auzit ni
mic din toate astea. Numarul asasinatelor dovedite ale lui Bill Clinton au trecu
t de 20; unii vorbesc chiar de 40 de oameni ucisi, pentru ca au vazut sau au auz
it ceva despre presedintele tarii, printre care adolescenti ca: Kevin Ives si Do
n Henry, gasiti taiati de tren la 23 august 1987 (dar njunghiati si cu capul zdro
bit nainte de a fi pusi pe sinele de cale ferata), pentru ca vazusera cum se desc
arcau avioanele care aduceau cocaina la aeroportul Mena din Arkansas. Moartea ac
estor copii a fost declarata "accident" de catre Fahmy Malak, acelasi medic legi
st promovat dupa ce musamalizase cazurile a doi pacienti (despre care am mai ami
ntit anterior) care au murit din cauza neglijentei infirmierei Virginia Kelly -
mama presedintelui Bill Clinton. Fahmy Malak este un reprezentant tipic al siste
mului de guvernamnt al zilelor noastre n Statele Unite. Ca medic legist, a declara
t ca un om decapitat a murit de moarte naturala.
Acesta este presedintele ales nu de americani, ci de plutocratia francmasonica s
i aceasta este justitia lui.
*
* *
Un alt lucru care nu le-a placut americanilor la Clinton - n special celor care s
i-au vazut copiii trimisi sa moara n Coreea, n Vietnam, n Somalia - a fost ca s-a e
schivat de la serviciul militar. Daca ar fi fost un cetatean ca toti ceilalti, i
s-ar fi spus dezertor. Iata "cariera militara" a presedintelui Bill Clinton, Co
mandantul Suprem al Fortelor Armate ale Statelor Unite ale Americii.
La 19 august 1964, Clinton se nregistreaza, cum cere legea tinerilor absolventi d
e liceu.
In septembrie 1964, Clinton intra n anul I la Universitatea Georgetown. Avea 18 a
ni.
La 17 noiembrie 1964 Clinton este scutit de serviciul militar in perioada studen
tiei.
La 16 februarie 1968 administratia presedintelui Johnson anunta ca numai student
ii care nu-si primisera nca licenta sunt scutiti de serviciul militar, nu si lice
ntiatii.
La 20 martie 1968 francmasonul Clinton este clasificat ca nescutit de serviciul
militar - si mini nevazute i tot amna examenul medical timp de 10 luni si jumatate,
fiind singurul tnar cu care s-a procedat astfel.
In vara lui 1968, influente politice l tin pe Clinton departe de serviciul milita
r. Robert Corrado, membru al comisiei pe vremea aceea, si aminteste cum dosarul l
ui Clinton a fost extras si pus deoparte cu explicatia "trebuie sa-i dam timp sa
 ajunga la Oxford", unde nu se putea duce nainte de septembrie 1968. Corrado si ad
uce aminte cum a fost scit de un aghiotant de-al senatorului Fullbright sa-i acord
e lui Bill Clinton regim preferential si cum dosarul lui Clinton era tot timpul
ridicat si ascuns de comisie de la 20 martie 1968 pna la 3 februarie 1969, cnd Cli
nton era deja pitit la Oxford. Intre timp, unchiul lui Clinton, Raymond, i-a obt
inut prin senatorul Fullbright un loc caldut n marina de rezerva, desi nu existau
locuri libere. Locsorul a fost creat anume pentru Bill Clinton, dar acesta nu a
parea deloc la datorie. Cnd ofiterul care-i facuse locsorul i-a dat telefon lui R
aymond si l-a ntrebat unde e recrutul, acesta a raspuns: "Nu-ti face griji, nu va
mai veni. Am aranjat noi totul" (Los Angeles Times, 2 septembrie 1992, dupa AW,
p. 124).
La 2 februarie 1969 Clinton, deja bursier Rhodes la Oxford, trece n fine examenul
fizic pentru a determina daca e apt pentru serviciul militar sau nu.
In aprilie 1969 Clinton e notificat ca a fost recrutat si nu se prezinta. Ulteri
or pretinde ca i s-ar fi spus ca nu e nevoie sa se prezinte.
In iunie-iulie 1969 Clinton e anuntat a doua oara ca este recrutat. La 11 iulie
1969 prietenul lui din Oxford, Cliff Jackson, scrie ca (Clinton) "se straduieste
febril sa se fereasca de serviciul militar obisnuit. Am cerut mai multor priete
ni influenti sa traga sforile pentru Bill" (Los Angeles Times, 16 septembrie 199
2, dupa AW, pp.124-125). Trasul sforilor a avut succes, caci colonelul Willard A
. Hawkins a anulat recrutarea lui Clinton n vara anului 1969 (Los Angeles Times,
26 septembrie 1992, ibidem).
La 7 august 1969 francmasonul Clinton este reclasificat ca ne-recrutabil, fiind n
scris n mod ilegal la cursurile de ofiteri (ROTC) la Universitatea din Arkansas, n
urma presiunilor exercitate de senatorul Fullbright, desi nu era student al ace
lei universitati. Declarase ca intentioneaza sa se nscrie la Facultatea de Drept
a acelei universitati.
In toamna anului 1969 Clinton se ntoarce la Oxford si senatorul Fullbright face p
resiuni mari asupra Colonelului Holmes, care supraveghea cursurile de ofiteri (R
OTC) ca sa nchida ochii.
La 14 septembrie 1969 se publica stirea ca nu se mai recruteaza tineri peste 19
ani dect ca voluntari. Clinton avea 23 de ani.
La 19 septembrie 1969 se publica oficial stirea ca tinerii ntre 20 si 26 de ani n
u vor mai fi recrutati dect voluntar.
In octombrie 1969 Clinton decide ca nu mai are nevoie sa fie scutit de serviciul
militar. Presedintele Nixon anunta ca nu se vor mai face recrutari pna n decembri
e, cnd din nou se va trage la sorti.
La 15 octombrie 1969 Clinton se remarca prin demonstratii desantate anti-america
ne n fata ambasadei americane din Londra, unde transporta un sicriu si tigve de m
ort n incinta ambasadei americane "n semn de protest mpotriva razboiului din Vietna
m". Banii si organizarea pentru actiunea lui au venit de la Consiliul Britanic a
l Pacii, o ramura a Consiliului Mondial al Pacii si, prin intermediul acestuia,
de la KGB-ul sovietic.
La 30 octombrie 1969 Clinton se lasa reclasificat ca apt pentru serviciul milita
r.
La 16 noiembrie 1969 francmasonul Clinton repeta actiunea antiamericana din 15 o
ctombrie, de data asta cu cruci de lemn albe.
La 1 decembrie 1969 lui Clinton i revine numarul 311 la loteria recrutarii. Dar e
l stia ca nu va fi recrutat, din cauza numarului ridicat.
La 2 decembrie 1969 Clinton se nscrie la Facultatea de Drept a Universitatii Yale
.
La 3 decembrie 1969 Clinton i scrie colonelului Holmes, spre marele dezgust al ac
estuia, multumindu-i "pentru ca l-a salvat de la armata" si explicndu-i ca el est
e de partea celor "care nu vor sa lupte, sa omoare si, poate chiar sa moara pent
ru tara lor", dar ca a acceptat mecanismul recrutarii (cnd stia ca a scapat de re
crutare) "pentru ca sa-si mentina viabilitatea politica" (cuvintele citate sunt
ale lui Clinton - vezi scrisoarea lui Clinton catre colonelul Holmes, Congresion
al Records din 25 septembrie 1992, HR 9534, dupa AW, pp. 103-104).
In jur de 12 decembrie 1969 Clinton se ntlneste n Norvegia cu "diverse organizatii
pentru pace"; aceasta vizita este descrisa n cartea iezuitului comunist McSorley,
"Peace Eyes - Ochii Pacii".
La 31 decembrie 1969 francmasonul Clinton soseste la Moscova, unde se bucura de
cordialitate si lux. El descrie relatiile dintre Uniunea Sovietica si Statele Un
ite drept "bune la vremea aceea - pretty good then". Exact la vremea aceea solda
tii americani mureau n Vietnam secerati de bombardierele sovietice. Vizita la Mos
cova a fost foarte costisitoare si nimeni nu stie cine a finantat-o. Clinton a a
vut ntlniri cu conducatorii unor organizatii numite Biroul International al Pacii,
Campania pentru Dezarmare si Consiliul Mondial al Pacii. In 1980, acest consili
u a primit 50 milioane de dolari ca sa sprijine obiectivele militare sovietice,
inclusiv agresiunea sovietica n Vietnam; campania "pentru pace n Vietnam" era part
e din aceasta activitate.
La Moscova, Clinton a stat la Hotelul National, hotel de elita unde Stalin si pri
mea oaspetii, de circa 2 ori si jumatate mai scump dect orice hotel similar la Ne
w York. Ciudat cum un biet studentel idealist din Arkansas, ca Bill Clinton, a g
asit camera la Hotelul National din Moscova n anii razboiului rece - si-a avut cu
ce-o plati!
Dar, nimeni nu stie unde a fost si ce-a facut francmasonul Clinton in perioada 1
2-31 decembrie 1969.
La 7 septembrie 1992 Colonelul Holmes face o depozitie publica aratnd ca prin can
didatura lui Clinton la presedintie s-a creat pericolul ca un dezertor (draft-do
dger) sa devina Comandantul Suprem al Fortelor Armate ale Statelor Unite".
La 10 ianuarie 1993 acest dezertor (draft-dodger), Bill Clinton, a fost inaugura
t ca Presedintele Statelor Unite si Comandantul Suprem al Fortelor Armate ale St
atelor Unite ale Americii (AW,pp.122-130).