| Legile | fandamentale imbecilitatii umaneCarlo M. Cipolla (1922-2000), reputat istorie italian, studiat In Sorhona gi la Lon- Pe pareursul indelungatei sale cariere academice, a predat istoria economiei Ia University of California, Berkoley, la Institutul Euro- pean din Florenta gi la Scuola Normale din Pisa. Amai publicat, printre altele: Storia delfeconomia ita- liana (1959), Economic History of World Population (2962), The Economic Decline of Empires (1970), The Technology of Man: A Visual History (1980), Allegro ‘ma non troppo (1988), Between Too Cultures: An Intro- duction to Economie History (3993). | Carlo M. Legile Cipolla fundamentale . ale reqnepirs timer: imbecilitatii umane ‘Traducere din englez de Miruna Fulgeanu HUMANITAS BUCURESTIRodactor: Adina Siucan Coperta: Joana Nedeleu ‘Tehnoredactor: Manuela Mixineans DIP: Florina Vasil, Carmen Petresea ‘Tipit le Tipo Lidana ~ Suceava Carlo M, Cipolla ‘The Basic Laws of Human Stupidity © 1988, by Societa editriee Il Mulino, Bologna, © HUMANTTAS, aox4, pentru prezenta versiune romaneasc Descrierea CIP a Bibliotecii Nationsle a Roméniei CIPOLLA, CARLO M. Logie fundamentale ale imbecilitsit umane / Carlo M. Cipolla; trad.: Miruna Fulgeans, — Bucuresti: Humanitas, 2024 ISBN 978-973-50-4423-7 I. Fulgeanu, Miruna (trad) 676.89 EDITURA HUMANTTAS Piaa Presei Libere 2, 019701 Bucuresti, Romania tel. 028 408 83 go, fax oa 408 8a 52 wowhumanitas.ro ‘Comensi online: wwwibhumanitas.ro ‘Comensi prin e-mail: vanzari@ibhumanitas.ro Comenai telefonice: 0372 749 982, 0793 884 394 Cuprins ‘Nota editorulut italian . aT Mad Millers citre Cititor .. Tntroducere ft, 33 I Prima Lege Fundamental .....- 37 TL ADoua Lege Fundamental .... a HL Un interludiu teoretic.. IV. A‘Treia Lege Fundamentali, (aga-numita Regul de Aur) ea V. Distributia freeventei . a ‘VI. Imbecilitatea si puterea aise ‘VII. Puterea imbecilitatii.-.....2..s.00 5a ‘VIM. A Patra Lege Fundamental Eee IX, Macroanaliza ‘1A Cincea Lege Fundamental ‘AnexiNota editorului italian Scrisdtinifial in limba engleza, The Basic Laws of Human Stupidity a fost publicata pentru pri- ‘ma oara in 1976, intr- editie limitata, de o tipo- grafie necunoscutd cu numele de Mad Millers. Autorul era convins e& eseul lui nu va putea fi apreciat la adevarata sa valoare deat in limba {n care fusese scris, refuzand prin urmare, pen- tru o lunga perioada de timp, orice propunere de a-l traduce. Abia in 1988 a acceptat sa fie pu- blicat intro versiune fn italiani, ea parte dintr-un ‘volum intitulat Allegro ma non troppo, impreund cu eseul Pepper, Wine (and Wool) as the Dynamic Factors of the Social and Economic Development of the Middle Ages - ,Piperal, vinul (5i lana) ca factori dinamici ai evolutiei sociale si economice {in Evul Mediu — care fusese scris, de asemenea, fn engleza i publicat de Mad Millers in iama Tui 3973.Allegro ma non troppo s-a dovedit a fi un best- seller in Italia, precum gi in toate {rile in care a fost tradusa. Insé, dintr-o ironie pe care auto- rul acestor legi ar fi apreciat-o cu siguranté, eseu- rile ined nu fusesera publicate in limba in care au fost scrise initial. Astfél, la aproape un sfert de secol dupa publi- carea lui Allegro ma non troppo, aceasta este, de fapt, prima editie care prezint The Basic Laws of Human Stupidity in versiunea sa originala. Mad Millers cétre Cititor Editia privata din 1976 era precedati de ur- ‘méitoarea nots editorialé, scristt de autorul insusi: Compania Mad Millers a tiparit doar un nu- mir limitat de exemplare ale céirtii de fat, care nu se adreseazi imbecililor, ci oamenilor care au de-a face uneori cu acestia. Ar fi deci un exces de zel sii adaug cA nici unul dintre cei care vor primi aceasti carte nu are cum sd se inea- dreze in aria Im a graficului de baz (figura 1). Cu toate acestea, ca majoritatea exceselor de zel, este mai bine de mentionat deeat de ignorat, deoa- rece, aga cum spune filozoful chinez, ,~Eruditia este sursa intelepciunii universale; dar nu i seamné cf nu poate deveni eAteodata cauza unor neintelegeri intre prieteni.*Legile fundamentale imbecilitatii umaneIntroducereEste evident e&, la ora actual’, omenirea se afla intr-un stadiu deplorabil. insa aceasta nu este o noutate. Din cfte stim noi, omenirea s-a aflat mereu intr-un asemenea stadiu. Suferinta i necazurile pe care oamenii trebuie sé le in- dure, atét ¢a indivizi, eft gi ca membri ai socie- t8tii, sunt, practic, rezultatul modului lipsit de noima — aproape imbecil, ag spune —in care via- ja le-a fost structuratat inci de la origi Mulfumita lui Darwin, acum stim c& avem aceiagi stramosi precum speciile inferioare ale regnului animal, iar acestea, de la viermi la elefanti, trebuie sa indure zilnie chinuri gi greu- titi. Pe de alt parte, oamenii au privilegiul de a duce o povardi in plus ~ 0 doz suplimentar& de necazuri de zi cu zi, gratie unui anumit grup de indivizi ce fac, la randul lor, parte din nea- mul omenesc. Acest grup este mai influent decat ‘Mafia, decat complexul militar-industrial, decét 35comunismul ~ este vorba despre un grup neorga- nizat, neconsfintit, care nu are nici conducdtor, nici pregedinte, nici reguli, si care reugeste totusi 88 opereze in perfect armonie, ghidat pared de ‘o mand nevazuta, de aga naturé ineat activita- tea fiectrui membru consolideaza eficacitatea activitailor celorlalti mombri. Firea, insusirile sicomportamentul membrilor acestui grup vor fi abordate in paginile ce urmeazii. Ag vrea si subliniez ed aceasta cdrticiea nu este un exervitiu de cinism sau de defetism — nu mai mult decat 0 carte de microbiologie. Cele ce urmeaza sunt, de fapt, rezultatul unui efort constructiv de a detecta, de a cunoaste si poate de a neutraliza, pe aceasta cale, una dintre cele mai puternice gi intunecate forte ce impiedic& fericirea gi progresul omenirii. caprroweL 1 Prima Lege FundamentalPrima Lege Fundamental a Imbecilitatii ‘Umane afirma clar si raspicat: »Numarul indivizilor imbecili in viata este mereu si in mod inevitabil subestimat de toata lumea.** La prima vedere, enunful pare banal, impre- cis si extrem de ingrat. Cu toate acestea, o cer- ‘eetare mai atenta va dezvailui adevarul pe care 4 ascunde. Oriedt de mulfi imbecili ai presupu- mne cé existd, tot ai fi luat prin surprindere, in mod sistematic, de faptul cd: 2. Cei care au aledtuit Biblia erau constienfi de tena Primei Legi, pe care au paraftazat-o afir- ind, cu o inclinatie cAtre exagertri poetice, et stul um infinitus est numerus. Numarul imbecililor nu te fi ins& infinit, pentru cd numarul oamenilor fn iat este finit. 39a) Oamenii pe care edndva fi considerai in- teligenti gi rafionali se vor dovedi a fi imbeeili, fara drept de apel. b) Zi de zi, intr-o continua monotonie, te vei giisi asaltat de imbecili care apar pe neasteptate in cele mai incomode locuri gi in cele mai impro- babile momente. Prima Lege Fundamental nu-mi ingiduie si atribui o valoare numerica exact procen- tului de imbecili in raport cu intreaga populatie: indiferent de estimare, tot ar fi mai mici decat ein realitate. Asadar, in paginile ce urmeaza, voi nota acest procent cu simbolul 0. caPrToLUL 1 ‘A Doua Lege FundamentaletTendintele culturale actuale din Occident promoveazé o atitudine egalifarista in toate aspectele viefii. Oamenilor le place s& creada ci sunt rezultatul unei masinarii de productie in ‘masa perfect programati. Geneticienii si socio- logii fac tot ce le st in putinta si demonstreze, printr-un ansamblu impresionant de date si rrationamente, c& tofi camenii sunt egali de la na- turd si ci, dact unii sunt mai egali decat ceilalti asta se datoreazii educatiei, nu ereditatii. Eu am o obiecfie in legatura cu aceasta teo- ‘rie — sunt ferm convins, dupa ani de observatii si experimente, c oamenii nu sunt egali, c unii dintre ei sunt imbecili, in vreme ce alfii nu, iar aceasta diferent nu depinde de factori gi in- fuente culturale, ci pur gi simplu de ereditate. La fel cum o persoana se naste cu pairul rogcat, ‘asa se naste si un om imbecil; apartenenta la ‘smultimea imbecililor este la fel ca apartenenta 23Jao anumita grup sangvina. Ca atare, un imbe- cil se nagte imbecil printr-un act al Providentei. Degi sunt convins 4 acel procent o de indi- vizi sunt, intr-adevar, imbecili gi c& sunt astfel din motive genetice, nu sunt un reactionar care incearcéi sA reintrodued pe ascuns discrimina- rea in funetie de rasa sau de pozitia social. Am certitudinea cd imbecilitatea este un privilegiu aleatoriu al rasei umane gi ci este uniform dis- tribuita, intr-o proportie constant. Acest fapt este exprimat in mod stiintific de A Doua Lege Fundamentalé, care afirma ca: »Probabilitatea ca un anumit individ sa fie imbecil este independent de orice alta insu- sire a respectivei persoane.“ in aceasta privinfa, Natura s-a intrecut pe sine. Ne este cunoscut faptul ef, intr-un mod aproape misterios, freeventa relativl a anumi- tor fonomene naturale este constant. De pilda, se stie cd, indiferent daca oamenii se inmulfese Ja Polul Nord sau la Ecuator, daca perechile sunt, bine alcdtuite sau nu, dacd au pielea neagr’, rosie, alba sau galben, raportul dintre now-nais- cufii de sex masculin gi cei de sex feminin ri- ‘mine constant, cu 0 ugoara prevalengii a sexului ‘masculin. Nu stim cum obtine Natura acest re- zaltat remarcabil, ins stim cd tine de domeniul 4 numerelor foarte mari, Cu adevarat extraordi- nar este cd natura reuseste s menting constant procentul 6 de imbecili, indiferent de mirimea grupului in cauzi. Prin urmare, fie c& studiem ‘un grup restréns de oameni sau unul foarte mare, procentul va fi acelagi. Nici un alt set de fenomene observabile nu ne ofer’ o dovada att de clara puterilor Naturii, O serie de experimente sustinute in multe universitati renumite din lume au demonstrat c& educatia nu are nimic de-a face cu procen- tul 0. Structura sociald a unei universitifi cu- prinde cinei mari categorii: clasa muncitorilor, clasa functionarilor, studenfii, administratorii si profesorii. CAnd am analizat clasa muncitorilor, am constatat ca un procent ¢ dintre ei erau imbecili. ‘Avnd fn vedere ca valoarea lui 6 era mai mare decat ma asteptam (veri Prima Lege), am dedus initial, potrivit tendintelor vremii, e& de vind ar fi segregarea, sardcia si lipsa de educatie. ins, mergand cu analiza mai sus pe scara so- ciali, am descoperit c& acelasi raport era valabil sipentra funetionari sau pentru studenfi. Rezul- tatele au fost chiar mai impresionante in réndul profesorilor. Indiferent de institutia pe care am studiat-o, de la universitaiti de renume la cole- gii aproape necunoscute, imbecilii reprezentau 5aceeagi pondere de 0% dintre profesori. Am fost atat de uimit de aceste rezultate, inet mi-am extins studiul asupra unui grup cu adevarat select, o elit’: laureatii premiului Nobel. Rezul- tatul mi-a confirmat suprematia absoluta a puterilor Naturii: 0% dintre laureafii premiu- lui Nobel sunt imbecili. Mia fost greu s& accept gi s& asimilez aceas- ‘ta idee, dar concluzia studiului a dovedit ci este indiscutabil adeviirata. A Doua Lege Funda- ‘mental este un principiu co nu admite exceptii. ‘Migcarea de emancipare a femeilor va sprijini acest principiu, deoarece demonstreaza ci pro- Portia imbecililor este egal in réndul barbatilor i al femeilor, Locuitorii tarilor in curs de dez~ voltare se vor bucura de existenta Legii a Doua, pentru cd le va confirma cé tarile dezvoltate nu sunt chiar atat de dezvoltate. Fie ca acest prin- cipiu va fi apreciat sau nu, implicatiile sale sunt inspaimantatoare: nu conteaza daca te invarti in cercuri distinse sau daca te alaituri unui trib de canibali din Polinezia, daca tréiesti ca un pustnic fntr-o minastire sau daca iti petreci viata in compania unor femei frumoase gi sen- zuale, va trebui mereu si faci fata acestui pro- cent constant de imbecili — procent care, potrivit Primului Principiu, va fi mereu mai ridicat decat te astepti. 26 CAPITOLUL I Un interludiu teoretic‘Am ajuns astfel intr-un punct in care este necesar si clarifie’im conceptiil de imbecilitate ‘umani si si definim sintagma ,personaj dra- ‘matic* (dramatis persona). Orice individ se caracterizeazt printr-un anumit grad de inclinafie catre socializare. Exist oameni pentru care orice contact cu 0 alta persoand este un ru necesar. Ki trebuie 88 suporte alti oameni, iar alfi oameni trebuie sii suporte pe ei. La cealalta extrema se afid cei care pur gi simplu nu pot trai pe cont propriu si care preferd chiar si petreacd timp in tova- risia unor indivizi care le sunt antipatici decat s& stea singuri. Intre aceste doud extreme exista o varietate extraordinars de situatii, desi majo- ritatea oamenilor sunt mai aproape de tipul individului care nu poate suporta singuratatea deca de cel al persoanei care fuge de orice rela- {ie interumand. Aristotel a avut in vedere acest 29Jucru atunei end a spus ,Omul este un animal social", iar validitatea afirmatiei sale este con- firmata de faptul cé traim in grupuri, cé exist ‘mai multi oameni cisatoriti decdt eclibatari, ci irosim atata timp gi atatia bani pe petreceri anoste gi c& termenul ,singuratate“ comporta adesea 0 conotatie negativa. Fie c& esti un individ solitar sau o personali tate a lumii mondene, vei avea de-a face, intr-un fel sau altul, cu alti oameni. Pana si pustnicii intdlnese oameni din cénd in cénd. Mai mult decat atat, insdsi actiunea de a evita alte per- soane va avea un impact asupra lor. Cea ce ‘a5 fi putut face pentru un individ sau un grup de indivizi, dar n-am ficut, ar fifost un cost de oportunitate (un cdstig sau o pierdere ce nu mai au loc) pentru acea persoand sau acel grup. Mo- rrala povestii este ci fiecare dintre noi are un cont pe care il imparte cu tofi ceilalti. Orice actiune sau lips de actiune ne aduce un cdstig sau 0 pierdere in acel cont gi, in acelasi timp, conduce la un cAstig sau la o pierdere in contul altcuiva. CAstigurile gi pierderile pot fi reprezentate in mod corespunziitor pe un grafic precum cel din figura 1. Graficul se refer la un individ oarecare — sé-| numim Tom, Axa Ox misoara avantajele pe care Tom le dobandeste ca 0 consecinta a pro- 30 Figura. priilor acfiuni. Pe axa Oy sunt reprezentate avantajele pe care alt persoani sau grup de persoane le obtin ca 0 consecinta a actiunilor lui Tom. Aceste castiguri pot fi pozitive, neutre sau negative — cele negative find, de fapt, pier- deri. Castigurile pozitive ale lui Tom sunt ma- surate pe axa Ox, la dreapta punctului O, iar cele negative, la stéinga. Castigurile si pierde- rile persoanelor cu care Tom are de-a face sunt ainfitigate pe axa Oy, deasupra, respectiv dede- subtul axei orizontale. Ca si clarifieim, putem analiza un exempha fictiv cu ajutorul figurii 1. Tom ia o decizie care 4 afecteaza pe Dick. Daca Tom obtine un profit de pe urma acestei decizii, iar Dick suferd 0 pierdere din acelasi motiv, actiunea va fi repre- zentata pe grafic ca un punct ce va apirea un- deva in cadranul R. Dac dorim, putem reprezenta pe grafic pier- derile si cAstigurile in dolari sau in franci, dar trebuie luate in calcul atat satisfactia psiholo- ica si emotional, cat si constrangerile de acest fel. Ele nu sunt obiecte empirice si sunt foarte greu de evaluat dupa niste standarde obiective. analiza cost-beneficiu ar putea ajuta partial la rezolvarea problemei, dar nu dorese sa plic- tisese cititorul cu asemenea detalii: desi exista o marja de nesigurantai care inffuenteazd misu- ratorile, ea nu afecteaz’ esenfa argumentului, ‘Trebuie accentuat inst urmatorul aspect: cand evaludm acfiunea lui Tom, Iam in ealeul valo- rile acestuia, ins, atunci cdnd evaludm castigul sau pierderea lui Dick, ludm in calcul valorile lui, sinu pe ale lui Tom. Mult prea des se pierde din vedere aceasta reguli, de altfel de bun-simt, cea ce cauzeazi multe probleme. Sa Iudm, din nou, un exemplu banal. Tom il loveste pe Dick 38 si.se simte mulfumit de fapta sa. Poate pretinde c& Dick este absolut inedntat cd a fost lovit. Dick ‘insa poate si nu fie de acord cu Tom. Poate chiar sa fie suptirat ca a fost lovit. Prin urmare, este decizia lui Dick, nu a lui Tom, daca acest inci- dent a fost un castig sau o pierdere.caprovun w A Treia Lege Fundamental (asa-numita Regula de Aur)A Treia Lege Fundamentala porneste de la premisa, neafirmata ins4 explicit, c& oamer se impart in patru categorii de baz: neajutorati, inteligenti, raufacdtori i imbecili. Un cititor perspicace va recunoaste cu ugurinta ca aceste patru categorii corespund celor patru cadrane (N, In, R, Im) de pe graficul din figura 1. Daca o actiune a lui Tom comporta o pier- dere pentru acesta, dar fi aduce lui Dick un cAstig, inseamna c& Tom a procedat ca un nea- jutorat, iar fapta lui va fi reprezentata in ca- dranul N. Dacé o actiune a lui Tom le aduce amAndurora un cfstig, atunci va fi reprezentata in sectorul In: Tom a actionat inteligent. Dac& ‘Tom cAstiga de pe urma actiunii sale, iar Dick pierde, aceasta va fi marcat& in cadranul R, deoarece Tom s-a comportat ca un rdufticktor. ‘n fine, imbecilitatea este asociata cu aria Im gi ‘eu partea negativa a axei Oy. 37ATreia Lege Fundamentala clarificd aceasta situatie: »Un imbecil este o persoana care cauzeazit pierderi unui alt individ sau grup de indivizi, féré a céstiga nimic in schimb, uneori chiar suferind pierderi de pe urma actiunilor sale." La prima vedere, oamenii rationali au o reac- tie de scepticism gi de neineredere in privinta acestei legi. Problema este c& oamenii rationali au anumite dificultati in a intelege un comporta- ment irational. Dar s4 abandonam putin planul teoretic gi si aruncdm 0 privire pragmaticd asu- pra vietii noastre de zi cu zi. Tuturor ni sa intém- plat s& ne intersectam cu indivizi care actionau {n avantajul lor gi in detrimentul nostra: acestia sunt réuffcatorii. La fel, am intalnit oameni care actionau in detrimentul lor gi in avantajul nostru: acestia sunt neajutoratii. Am dat si peste indivizi inteligenti, care au luat decizii in urma cirora ambele parti au avut de céstigat. Astfel de intamplari se petrec adesea. Dar, dac& 1. Ae observa exprimarea jindivir care ations" — faptul c&altcineva a infaptuit afiunea este esenfal in a decide categoria din care face parte. Dac eu a9 actiona, intr-un mod care ma avantajeaza pe mine, dar nu gi pe celilalt, atuncirafionamentul ar fi difert; ev ag fun kuficdtor. 38 reflectsim asupra subiectului, ne vom da seama c& nu acestea sunt evenimentele care apar cel ‘mai freevent in viata noastrai de 2i eu 2i, De cele ‘mai multe ori, ne aflam in situafii in care ne pier- dem banii si/sau timpul si/sau energia si/sau pofta de mancare, buna dispozitie sau sinata- tea din cauza unei actiuni absurde a unei crea- turi ridicole, ce nu are nimic de cdstigat din faptul c& ne raneste, c& ne provoaca dificultaiti si probleme. Nimeni nu stie si pimeni nu poate si explice de ce aceasta creaturti stranie face ceea ce face. De fapt, nu exist explicatie— sau, mai bine zis, exista o singurdi explicatie: individul respectiv este un imbecil.‘CAPITOLUL Distributia frecventeiMajoritatea oamenilor nu sunt consecventi in actiunile lor. in anumite circumstante, o persoand poate actiona inteligent, iar in altele, ‘ca un neajutorat. Singura exceptie important de la aceasta regula o constituie oamenii imbe- «ili, care sunt puternic inclinafi si actioneze in ‘acelasi mod, indiferent de situatie. Cu toate acestea, nu inseamni ca putem pla- pe grafic doar persoanele imbecile, Putem cal- © medie ponderata a pozitiilor in care un livid se plaseaza pe graficul din figura 1, indi- it de gradul su de inconseeventi. O per- neajutorata se poate comporta uneori in inteligent, iar alteori poate actiona ca un facator. Insa, dack acea persoand este in fundamental neajutorata, atunci majorita- actiunilor sale vor fi specifice acestei catego- Astfel, media ponderata a tuturor actiunilor ova plasa in eadranul N al figurii 3, 43Cum graficul permite reprezentarea indivi- zilor, nu doar a faptelor acestora, exist posibili- tatea unui studiu suplimentar asupra freeventei tipologiilor résufticatorului gi imbecilului. Rauficdtorul desavargit este cel care le in- duce altora pierderi egale cu castigurile sale. Cel mai simplu exemplu este furtul. O persoand care ffi furé 100 de lire fird a te dezavantaja {in orice alt fel este riufficitorul desivargit: tu pierzi 100 de lire, el cAstigt 100 de lire. In gra- ficul de baz, acesti indivizi ar apirea pe o dia- gonala la 45° fata de ambele axe, impartind sectorul R in dou subsectoare egale (semi- dreapta OM din figura 2). Raufficdtori ,destivargiti* sunt inst foarte ufini. Majoritatea riufticitorilor se vor incadra intr-unul dintre cele dou subsectoare, R,,, sau Riq) delimitate de semidreapta OM gi de una dintre cele dows axe. Cei din R,, sunt réuftcatori ale edror actiuni le adue cfgtiguri mai mari decat pierderile pe care le cauzeaza celorlalti. Tot indivizii din acest grup sunt raufiesitori ce prezinta si caracteris- tici ale omului inteligent, caracteristici care devin tot mai pronuntate pe masurd ce se apropie de partea pozitiva a axei Ox. Din pacate, numaral acestora nu este foarte ridicat. Cei mai multi réu- ficiitori se incadreaza in categoria R,,,. Actiu- “4 Figura nile lor le adue edstiguri inferioare pierderilor ype care le provoaca altora. Dacé cineva te ucide pentru a fura 50 de lire de la tine sau pentru a ‘petrece o siptaiména in Monte Carlo cu sotia ta, fi siguri cd nu oste un rétuftictitor destivar- . lar daci-i evaludim cdstigurile din punctul de vedere (iar pierderile tale din perspectiva ), acesta tot cade in cadranul Ry. foarte aproa- de limita imbecilitatii pure. Conducatorii jlitari care cauzeazi distrugeri substantiale 45si un numar mare de victime doar pentru a obti- ne 0 promovare se subscriu aceleiasi tipologii. Distributia freeventei imbecililor este com- plet diferita de cea a raufiicatorilor. in timp ce raufaicdtorii sunt raspanditi pe intreaga supra fat a cadranului, cei mai mulfi imbecili se gi- sese de-a lungul unei singure drepte, jumatatea negativa a axei Oy. Explicatia este ed majorita- tea acestor oameni sunt in mod constant gi fun- damental imbecili — cu alte cuvinte, ei le adue necontenit pierderi celorlalti, fara a avea vreun cdgtig. Mai exista si cei care nu doar ci ii deza- vantajeazi pe altii, dar se dezavantajeaza pe ei {ngigi. Acestia sunt un fel de super-imbecili, care se vor plasa in sistemul nostru de axe undeva in eadranul Im. capmouuL vr Imbecilitatea gi putereaLa fel ca in cazul celorlalte eategorii, capaci- tatea imbecililor de a-gi infltienta semenii va- riazi. Unii imbecili au un impact limitat asupra celor din jur, dar alfii reugese s& provoace daune extraordinare nu doar cétorva indivizi, ci unor comunitati tntregi. Potentialul ditunator al im- becilului variaza in functie de doi factori ma- jori, in primul rand, depinde de factorul genetic. Exista indivizi care mostenese cantitaifi extraor- Ginare de imbecilitate i care fac parte din elita acestui grup din nastere. Al doilea factor este legat de gradul de influentai pe care o pot avea fn societate. Nu este grou si gasesti exemple clare de imbecilitate in randul birocrafilor, al generalilor, al politicienilor si al conducatorilor de stat, oameni al cAror potential impact negativ a fost (este) consolidat in mod alarmant de pozi- fia social pe care o au. Nici persoanele influente 49,din domeniul religios nu trebuie trecute cu vederea, Intrebarea pe care si-o pun adesea oamenii rrationali este cum gi de ce ajung imbecilii in ase- ‘menea poritii privilegiate. Clasa gi originile individului reprezentau con- venfiile sociale care asigurau existenta continud a imbecililor in astfel de posturi in Jumea pre- industrial. Un alt factor important era religia. in lumea moderna, industrializati, conceptele de clasa gi origine ineep sa dispara; la fel, religia ii pierde din influent. Dar in locul acestora ‘avem politicienii gi birocratii, respectiv democra- tia. Intr-un sistem democratic, votul universal este instrumentul principal ce asigura prozen- {a procentului o printre cei influenti. Conform Legii a Doua, un procent 0 din cei care voteazt sunt imbecili, iar posibilitatea de a vota le ofera tuturor ocazia remarcabila de a le cauza pier- deri altora fri a cstiga nimic in schimb, prin ‘mentinerea procentului de imbecili la putere. caPImoLuL vu Puterea imbecilitapiiModul in care puterea social, politica sau institutional amplifica poteritialul daundtor al unui imbecil nu este greu de inteles. insi trebuie sé clarificdm gi si injelegem ce anume il face pe imbecil periculos pentru ceilalfi oameni~ cu alte cuvinte, in ce const puterea imbecilitatii. Indivizii fundamental imbecili sunt periculogi si ddundtori pentru c& oamenilor rationali le vine greu sa infeleaga un comportament irational. O persoana inteligent ar putea intelege rationa- ‘mentul unui raufieitor, deoarece actiunile acos- tuia au un scop logic — imoral poate, dar logic. ‘Rétuficdtorul igi doreste sf iasd in avantaj gi, cum nu este inzestrat cu inteligenta necesara pentru a gisi un mod prin care ai adued un cégtig atat Tui, edt gi celorlalti va iegi fn avantaj provoedin- due altora un dezavantaj. Un astfel de rationa- ment este gresit, dar e logic, si este, prin urmare, previzibil. Dack poti prezice actiunile gi intentile ccuiva, adesea te poti gi apiira de ele. 53,Cand vine vorba de un imbecil ins&, acest Tueru este imposibil, aga cum explicd si A Treia Lege Fundamental. O astfel de creatura te va neciji fir motiv, fir a avea vreun avantaj sau vreun plan, in cele mai absurde gi neasteptate situatii. Nu ai de unde s& stii cand, cum, unde side ce te va ataca. Atunci cénd te confrunti cu ‘un imbecil, esti intru totul la voia lui. Pentru cd acfiunile unui asemenea individ nu sunt in concordant cu normele rationali- ‘tii, putem deduce ed: a) acestea te vor lua aproape intotdeauna prin surprindere; b) chiar daca nu te vor lua pe nepregatite, tot va fi imposibil s& te aperi impotriva lor, deoa- rece mu au nici un fel de structura logica. Faptul e& intentiile gi acfiunile unui imbecil sunt eratice gi absolut irationale nu face impo- sibilé doar apararea, ci si contraatacul — este aceeasi situafie ca atunci edd fncerei si nime- rresti o tint’ care se misc fn cel mai straniu gi ‘imprevizibil mod. Acelagi lucru I-au avut fn ve~ dere Dickens gi Schiller end spuneau c& ,omul ‘imbecil eu o digestie buna poate infrunta multe‘, respectiv cA ,{mpotriva imbecilitatii, zeii ingisi sunt neputinciogi*. capimoLun vit A Patra Lege FundamentalaNu este deloe surprinzaitor ed oamenii neaju- torafi (cei din cadranul N al graficului nostru) nu igi dau seama cat de periculogi sunt imbecili Aceasta este inca o dovada a neputintei lor. Cu adevirat uimitor este insi cA nici persoanele inteligente, nici rauffcdtorii nu observ uneori capacitatea distructiva inerenta imbecililor. Acest fenomen este foarte greu de explicat, dar poate fi pus, cel putin partial, pe seama ten- dinfei oamenilor inteligenti gi a rdufticatorilor de a se concentra pe propriile sentimente de au- tomulfumire si superioritate, in loc #8-i declan- geze mecanismele de apirare. ‘Aicrede ci un imbecil nu-gi va face rau decat siesi, dar ar insemna si confunzi imbecilitatea cu neajutorarea. Poti fi tentat uneori si te aso- ciezi cu un imbecil pentru a te folosi de el in sco- puri proprii. O astfel de manevri nu poate avea echt efecte dezastruoase, pentru ci a) se bazeazt 87pe o intelegere complet gresitd a naturii imbe- cilit&tii si b) fi ofera imbecilului libertatea de a-gi exercita talentele. Poti spera ci vei reusi si-] manevrezi pe imbecil si, intr-o anumita ma- suri, ai putea avea succes. Insti, din cauza com- portamentului sau haotic, actiunile gi reactiile lui vor fi imposibil de anticipat, cea ce-i va dis- truge complet partenerul. ‘Acest fapt este sintetizat foarte clar in A Pa- tra Lege Fundamentala, care spune c&: »Non-imbecilii vor subestima intotdeauna influenta negativa a imbecililor. Indeosebi, non-imbecilii vor uita mereu ca, indiferent de moment, loc sau circumstante, a avea de-a face gi/sau a te asocia cu imbecilii se va do- vedi cu siguranta o mare greseala." De-a lungul secolelor gi mileniilor, numerogi au fost cei care au ignorat, atat in viata privat, at si in cea publicd, cea de-a Patra Lege, gre- seal ce a costat, sump intreaga omenire. caPrrowur ne Macro-analiza si A Cincea Lege FundamentalAfirmatia de la finalul capitolului precedent ne conduce la un tip de analiza la scar larg, care nu ia in considerare doar buniistarea indivi- dului, ci bundstarea intregii societati, exprimat& aici ca suma algebrica a situaiilor individuale, Pentru aceasta analiz’, este necesar si intelegem pe deplin A Cincea Lege. S-ar putea adduga ca, dintre toate Legile, aceasta este cea mai cunos- cut, iar corolarul stu este amintit foarte des. A Cincea Lege spune ca: »lmbecilul este cel mai periculos tip de per- soank.“ Corolarul acestei legi este »Imbecilul este mai periculos decét un rétu- facditor.* Aceste doui propozitii sunt inca formulate nivel de individ. Dar, aga cum am mentionat, 6‘mai sus, atatlegea, cat gi corolarul siu au impli- cafii vaste pe o scara larga. Premisa esentialii este urmitoarea: rezulta- tul unei actiuni a réufticdtorului desivargit (cel ce apartine semidreptei OM din figura 2) este pur gi simplu un transfer de bunuri si/sau de bunastare. in urma actiunilor acestuia, raufi- cdtorul este in avantaj cu exact aceeasi canti- tate cu care victima sa este fn dezavantaj. in ansamblu, societatea nu inregistreaz nici un profit gi nici o pierdere. Daci toti membrii socie- ‘titi ar fi rduficdtori desdvarsiti, societatea ar stagna, dar nu s-ar confrunta cu nici un dezas- tru major. S-ar ajunge la un transfer masiv de bunuri si de bundstare in favoarea autorilor acestor fapte; daca insa tofi membrii societiitit ar actiona pe rénd, nu numai societatea, ci si indivizii s-ar gisi intr-un stadiu de stagnare absoluta gi de stabilitate. ‘Totul se schimba insa cand sunt implicati gi imbecilii. Acestia cauzeazi pierderi altor oa- meni, ffrrd a castiga nimic in schimb, dueand astfel la sectituirea resurselor societatii. Reprezentarea grafic’ in sistemul nostru arata cd, in timp ce toate actiunile individuale ce cad la dreapta liniei POM (vezi figura 3) con- tribuie la bundistarea societiitii intr-o oarecare misura, faptele care se incadreaz in semi- 62 planul din stanga dreptei duc la deteriorarea acesteia. a Cu alte cuvinte, neajutoratii cu inclinatii inteligenjai (sectoral N,,), riufacditorii cu \dinfe asemanatoare (sectoral R,,) gi, mai us de toti, persoanele inteligente (zona In) itribuie, degi in grade diferite, la bunasta- societatii. Pe de alta parte, ratuftiitorii eu inatii spre imbecilitate (sectorul R,,,) i nea- rafii cu asemenea predilecti (sectorul N, 63provoaca si mai multe pierderi, pe langa cele deja cauzate de imbecili, amplificénd astfel capacita- tea distructiva a acestora. Din toate acestea se pot trage anumite con- cluzii despre modul in care functioneaz socie- tatea. Conform celei de A Doua Legi, procentul imbecililor este constanta 0 care nu este afec- tata de timp, spatiu, rasti, pozitie sociala sau orice alte variabile socioeulturale ori istorice. Ar fio gregeali extraordinari s& credem cd nu- mérul de imbecili dintr-o societate aflata in declin este mai mare decdt acela dintr-o socie- tate fn expansiune. Ambele trebuie sa suporte acelagi procentaj de imbecili; diferenta este cd intr-o societate in declin au loc urmatoarele doua fenomene: a) membrilor imbecili ai societatii le este per- sis de cétre ceilalti membri si devind mai activi gist ia decizii; ») exista o schimbare in procentajul de non- imbecili, cu un relativ declin al populatiei din categoriile In, N;, $i R,,, insotit de o crestere pro- portional a numarului de indivizi din N,,, 1, ‘Aceast presupunere teoretica a fost confir- ‘mata cu prisosint& de o analizii exhaustivi a nu- ‘meroase cazuri de-a lungul istoriei omenirii. De fapt, aceasta analiza ne permite s& reformuliim 64. intr-un mod mai realist si mai detaliat conclu- ziile objinute. Indiferent de perioada istorica luata in con- siderare, este impresionant ed fiecare jar alata pe o traiectorie ascendenta are in mod inevitabil ‘un procent de o de imbecili. Totodata, are si un procent neobignuit de mare de oameni inteli- genti, care reugese s& limiteze libertatea de actiune a imbecililor si, in acelagi timp, produc ‘un profit indeajuns de mare pentru a progresa, atat in interesul propriu, eat si al celorlalfi mem- bri ai societatii. Intr-o tard aflata in declin, procentul imbe- cililor este in continuare egal cu ¢, dar se poate observa la restul populatiei o crestere alarmanta a numarului de réufacatori cu inclinafii spre imbecilitate (sectorul R,,, al cadranului R din figura 3) care ocupa poritii privilegiate, dar si ocrestere a numiirului de neajutorati (cadranul N din figura 1) din cadrul celorlalte profesii. Asemenea schimbiri in alestuirea populatiei non-imbecile duc inevitabil la cresterea puterii distructive a procentului ¢, si declinul devine astfel o certitudine. lar tara se duce de rapa.in paginile urmatoare, cititorul va gisio se- rie de grafice cu ajutorul e&rora poate repre- zenta actiunile indivizilor sau grupurilor cu care are de-a face in mod curent. Acest lucru fl va ajuta sa evalueze actiunile acestor persoane si si actioneze in consecinta.x z Y= (cititorul) 7 nKasei ‘Y= (cititorul) 2 : 3Numirul indivizilor imbecili in viati este mereu gi in mod inevitabil subestimat de toata lumea.“ Aceasta este Prima Lege Fundamentala a Imbecilitatii Umane. De: cu o nesfarsit& fascinatie cel putin din vremea Renasterii; de la elogii pre imbeeili gi nebuni se serie la studi sociopsihologice, de la piese de teatru de Shakespeare la povesti de Creangi, satisfactia descoperirii unei lumi din care toti suntem convingi cf nu facem parte a atras cititorii secole de-a randul Nimeni nu a incereat ins ironia find cu o metos inainte de Carlo M. Cipolla, e devin teritoriul si imbine stiintificd ale chrui afirmatii caustic iri de sisteme carteziene antitoare. unei desfagui si statistici de-a dreptul incCarlo M. Cipolla Legile fundamentale imbecilitatii umane HUMANITAS