Istoria a aratat, cu exemple dureroase, ca de cate ori doua societati au o interactiune

antitetica, cea cu tehnologie avansata se impune cultural, economic si politic. Cultura, fiind
totalitatea preocuparilor unei societati, primeaza de sus in jos, totdeauna de la invingator la
invins.

Economia, pentru mult timp se mentine pe un sens unic, invinsul furnizand hrana, haine, bani etc.
Este o realitate care nu poate fi negata.

La ora actuala, exista, in toata lumea, situatii ca a Romaniei, unde efortul globalizarii modifica
relatiile sociale naturale. In primul rand, prin aculturalizare. In loc sa se adopte un nivel inalt de
cunostiinte, in toate domeniile, guvernul forteaza trecerea la un "numitor comun".

ADVERTISING
inRead invented by Teads

Astfel, se devalorizeaza si traditiile vestului si traditiile nationale. Limba pierde bogatia de expresie,
reducand totul la un universal "OK, mon ami". Asta se poate observa in toate tarile in care fusesera
chiar modele clasice de cultura si tehnologie.

Aculturalizarea incepe in scoli si continua in comert

Ideea "salvatoare" a unui guvern unic, pentru toata lumea, raspandita inca din secolul XVII, sustinea
superioritatea folosirii rationalismului, dar in zilele noastre, nimeni n-o mai practica.

Francezul Pierre Bayle (1647-1706) scria, in 1664, in cartea lui, "Republica Literara": "Intre toate
guvernele lumii, care decid soarta indivizilor, in majoritatea statelor, regatelor si imperiilor - care
aproape toate sunt despotice - exista o intelegere prin care se mentine sclavia. De aceea, trebuie sa
existe o forma de organizare superioara, pe baze rationale, care sa elibereze gandirea si
creativitatea omului, o republica a literelor libere, care sa acopere intreaga lume."

Exprimata asa, ideea are apel intelectual si a atras nu numai o multime de ganditori, dar si
comercianti, bancheri, capitani ai diverselor industrii, generali si banditi.

Celebrele familii Rothschield, Boveri, Borgia, Lucchezi, Medici si altele si-au dat seama ca, aderand
la aceste principii de globalizare isi pot extinde afacerile enorm, culegand profit in afara tarii de
bastina.

Niccolo Machiavelli (1469-1527) a pus deja bazele politico-filosofice pentru o astfel de misiune.
Problema, insa, consta in opozitia monarhilor, care, cu fortele lor militare, puteau anihila orice scoala
de gandire.

Pentru a impiedeca raspandirea acestor idei considerate drept anarhiste, Anglia, Franta, Spania,
Prusia, Austria, Rusia si Imperiul Ottoman au facut un "Acord de intentie", la Malta, in 1712, prin
care s-a stabilit ca:

1. Monarhiile sunt de ordin natural divin si trebuie protejate contra asasinilor, uzurpatorilor,
rasculatilor si ereticilor.

2. Fiecare monarh trebuie sa-si informeze colegii despre orice fel de activitati subversive menite sa
loveasca in guvernele tuturor;

3. Granitele regatelor sunt sacre, iar trecerea dintr-o tara in alta trebuie controlata, pentru a se opri
contrabanda de anarhism;

Iluministii, un curent derivat din renasterea tarzie, au formulat, prin 1750, un set de postulate, prin
care se puneau bazele unei "lumi noi", cu un guvern comun, bani comuni, legi comune, dar
miscarea a pierdut aderenti, pana la izbucnirea revolutiei din America.

Atunci s-a demonstrat, pentru prima oara, ca o monarhie poate fi invinsa. America n-a optat
niciodata pentru scheme extrem de grandioase, de globalizare, dar a fost nevoita sa accepte multe
din conditiile bancilor de unde s-a imprumutat pentru a finanta revolutia. Aceste banci (britanice,
franceze si spaniole) au cerut si au obtinut acces la pietele fostelor colonii engleze.

Globalizarea are anumite laturi pozitive, dar si multe aspecte negative pentru care publicul lumii nu
este inca pregatit.

Partile pozitive ale globalizarii constau in libertatea de circulatie a indivizilor si a marfurilor, schimbul
liber de idei si de tehnologii, standardizarea tuturor proceselor si reducerea coruptiei, traditionala
multor societati.

Unificarea limbilor folosite, iesirea din idiosincrasia nationalista si gestionarea resurselor naturale pe
plan mondial sunt unele beneficii pe care multi experti le vad ca un element de discordie.

Partile negative legate de globalizare par cu mult mai serioase decat avantajele. In primul rand,
crearea unei birocratii noi, peste cea existenta si costul mentinerii ei, implica impozite din ce in ce
mai mari.

Participarea tuturor, inclusiv a inocentilor, la plata "oalelor sparte" in alte parti ale lumii ridica o
problema etica spinoasa. Gestionarea economica devine orizontala, un guvern local fiind interesat
doar de reguli care genereaza venit, ca impozite, autorizatii si amenzi.

Pericolul numarul 1, insa, este crearea unui imens stat politist.