[puto evapo dha ustipet soe un ne apaprnoater = uno top e320 >a arto ns wep ae apn re {EP UN Gj EUR es e383 i apaies esienede> eens” eas UL Ve-Z66U/SOL WEDD, Jausosiad ynijmwop ayerieuenx9 9p qusUIa|® &> arfeounras ase> zauep ydaup ap injnuseasis Je asepan ap ymound uig injnujens e gyeuolfeu a9) e> exauep ea%a) 1f Uupwou imjnueaigia> e gjeuotieu aBaj e> gupwios e288) | 2661/S0L su #28] Up L| “Ve uy, einuifuo> auidoud gjenapnyuo> ewuou ud axenuul pUgDey UROL adaup ap InwiDrss ‘ayqe>nde 135) easeuiusrep nsquad aeyoue.nxs ap ynquawaje a} ‘quateya> ‘upwos adaup ap injnwasts Je 21334 ap jm2sund wig "2 18 ewaigias syeaueryxe ap 2quaUla|9 quns ‘a1ue UR ease Un /8 upwios ueaigra> un anu avongseD o aI—y>uy as ave? UL DIWOp "zauep ueafeia> 22> Uy ‘midwons aids ‘uewnsnuy jnadaup aasa wind ‘s018y21 adaup ap ajowarsis uy enuneruy a/fenys ‘xBias sey> uoaun ‘o}/oF Je UNIO ‘yRpIWop ‘euaiera> :2yeyaUENIX ap B1UWI9|9 ajareoxguLiN asesapIsuo> ul ne] ydasp 9p aways 2}2q 9) ‘eazy ajaueosied nuiuag 1daup 2p soj22>9I9Ns jn]9} 9p aiouny y BunsIp as ayeyjauenxa ap ajequawija aries gse92e uj ypu njmuodes ajaizaigns “© uy e1Su0D areod ayeyaue19x9 ap MUaLLATS "2>may jaue0ssd jny}>1WOP aunue ‘a/eU0\feu Ha] 1uRUILWArEP Ieyq'sod aigaaa efuasge Uy ajeuosiad 1a) weuwiarep efuued arejsnes 2189 > eyed ap ‘aeyauery ap yu2wa}9 ye nun eave>nde serpisqns uy 92g, as yualey29 ayjnus yeus ro wuNes # winede ad -npuinud avejnoqued ajiferays nuiuad Je: ewuaiea> amyasuo> 4 ajeuosied Be) eaveujuueyep niquad azapan ul nae aeyouenx® ap yuewey® njedouud ‘224 fueosied e goipuin{ eajeypede> iS gund eaves 2] auiaud > "ydaup ap nuasOU InWaRSIS ‘nydwaxa aids “ayeyeuenxe ap uoWa}a eayasa Je JeIy> nes eayOp Je un ‘axajdwo> wens Joun eaierjozas nuauad ‘ieipisqns uy! Je “alexjauenxe ap yuawie|a yuunue un jediouud uy ‘exesapisuos 10 ag] ap ‘YeAud jeuoeure iwop ‘ejupatar Herraiduioo guuoreg 3eaudjouosfousayu xdasp un mjmuodes ege>yde e280) euluverap 2s e109 ap zuodes v np>adsau ‘eae yea 28 all> ap iiode: wy sieauenxe ap ajaquawaya puligers a>1punl ‘3}22U24Ip nzauad ‘3daxp ap uterss a1eray “ydoup ap wiasis un nd ode) u! azevapisuo> aifeuud arevaverv ap jmuowape p> Wewuye es asefeideipUy au ajduiaxs 235299 easeuolinjos.n ay ‘mmonap 1woanpoud jn20) ainysuo> y areyauEs.e woes yrnauan ena MBI fede tod wo aueysueaxa ap auousne sede "yp do nays vO Be, od eapen sv: ‘yap rrmayuoo emtes y pnnuodes ae mons ap aaveuy 3 992 1 ENB Le (Ute ws guasen! mip yooire"siz521d SERIE 9 PUES ¢ iit "40 don 1 dup ap awersis ajoun‘ajenio2p ay twapundses everew Uy) sop aratsve> y suusuese op yauauspe “punt avaeld f"upuus98 o>) 48 uno ~adaup ap auarss are aio dun tuaigien amnsuo> | ueyjauelnxe ap muawaya ‘201) faueosied e aDypunl ngede> i a}ND Leis evd1eU Ul~ 2¥2 rouode! ai ueye!"URwtO! juste wD {daip op aus jou u ydwona ads yee 01p ap Waa Un | 9p PRP EINE roppoje #8 3 SwN}ueNe ap lojweUa eovEUUO yard jeuogeurL! snip uj adeip ap ajeuojieu auatsis eypeyp e) axeuodes uud ‘eeInon Veslonunuayoeie> n> ]e0u98 azei9psu0> oaifewd nu AEUENXD 9p |MUAW aoppun{unuode sy ap Buns 2s xen jeuoewonu adevp ap cxpun sunvode aes ube ibe) ymedouud ammsuoy aeyouesxe op ymuaWal3 eANs yeuoriewenuy dnp 9p >ipin{ bodes eeeszyeve 2ue> 345) 9p mnuoiss ye su9pen ap NPund tip euneopioiu sr-npuppe Leas auaune €> e5 euevpssue> 29x) pou! Ul Apun| Inpusodes rupe> pW, uens Tuawss Un Jeop ese aieyauee® 2p jrauewel? “ead euoeraiu UGB i - y9GL 91M L up eBeH ap eriuenuo2 ui! euerdore ‘Tesodle> sygoui seroigo e ayeuorieuseuy saueN esdnse auwopun WBa) Te Le uw redo royoed el aeuode: ud ypu) dod nguss ut Jeuorieuseiul wewWaye Un EuneapyoIuy 259 ayer!9uesDxo ap yaUaL ease reeusn bu? mniareFUPED ln sesh 9 800 aes {8a} ap myn asaafeu gp uo jun nes auiaul‘reipaus axende jensqns‘ajeuaiew aa ee mega guuiap sovoie wege UD ee ‘o> weld UO ei. un mynuade!€ nexneotued piytrdes steyeuenxe 9p MURLAT _ve19u012x8 9p 3UBUL3p9 UN [N438U0> snuodel aye gunppruns ap aauaUraya aniup aie2L0 g> yezpaud angasa imuiode! jmpaigo yrinulluod ‘jaeIgns wapan U) WAKE ye ud epun ‘njnadoip @ gjeseua e021 ap rep ynsajafu Ut ruode) ye somnas ap alse ap sues ae nue nud yeu pnndayp aybads Uousea un aso aeauesie op mnuowe)3 spun urvode: ee eP tle wend evovieun! up ap yuniode oBunsipe nauad Ea ap rnsou mss, Ur aseo)2yoeds rue, pul € PASE |-mPURPTOAUeDaryaue A =P Maule ynuouisa) e1eda) pou ywaxa ‘ap ymauauuaya ge ‘ony reuvosied 1 eoa0e ‘pun euorieuuaat If ena eanpadoud ap “eounuh ap ‘aye1@wH0> ba tdeyp op aumiode io uuezes yosqai uy” e> purse (2) we He arenes Sap auowayo no rend wasp ap jtuodes" ap ynuswie se1de@ pos ul etfs9I0] Deh qeuotieworur rdaip ap Jojunyodes eaveavawaysa1 e} aujnud r> Z66L/SOL Sjemsunt fesapsueD yexnd yeooseum vdaag YIVIGNGD VELUVE IWAN TWNOILWNBSINIZERUGDREPT INTERNATIONAL PRIVAT. PARTEA GENERALA prin norma conflictuala proprie va desemna ca lege personalé legea domi dics intructt sub autoritatea acestui sistem de drept se localizeara raport vind condiile de fond la incheieea cisdtore. Cétprveste efectele personale nepatrimoniale si patrimoniale ale cAsitoriel astfel incheiate, atatsistemul de drept roman cit si sistemul de drept englez fac aplicarea unui alt element de extraneitate si anume domi evening astfel competentd legea une alte Yi, dupa cum sof s-au st je sau intr-un stat tet element de extranetate si ‘materia succesiunilor mobilare in care se are in vedere dk ersoanel fice pent ior mobile ala Incheierea testament persoanei actul de iar de aceea, domi ‘are vor primi consi natura sa strans legat de persoand, sau cetdfenia testatorulul vor fi ele de extraneitate raport de ele legea juridicd a persoanei ituatie, elementul de fice si raporturi extraneitate il poate con Pentru persoanele j jtate Tl poate constitui sediul, nasionalitatea, locul de inmatriculare, fondul de comert. Aver in vedere aceste element de extraneitate pentru stabliea lei statutului organic al persoaneljuridce. Confort art. 40 din Legea nr. 105/1992, persoana ju teritoru s-a stabilt sedil social iar in mod subsil altor puncte de legaturd cum arf statul care a a fost inmatriculats [art 48 alin. (1) Intruedt navele si aeronavele sunt privte at&t ca persoane juridice, ct si ca bunuri, puter spune cB, si cu privre la acestea, locul de inmatrculare reprezinté un element Ge extraneitate legat de sublectul raportulu juridic, care determind legea pavi chemata sa guverneze regimul mijloacelor de transport supuse. Inm Legea ar. 1057/1992 face in mod expres aplicatia acestui element de extra art. 139 ce priveste intelesul notiuni de lege a paviionulu . Obiectul raportulu juridic.Avem in vedere in aceast8 situate obiectul derivat al raportutarjuridic si anume bunurile mo sunt privite ut singull, supra bunuriler, fie pr idicd, cum este situatia succesiunilor imobiliar Cand obiectul raportl je elementul de extraneitate observim ci ind in raport de sistemul de drept care face analiza juriic. In urmatoarele exemple elementul de extraneitate consté in obiectul tun cetajean roman mosteneste 0 exploatatie agricola Franja; un cetStean roman cumpara de a Munchen un autoturism MW; 40 rapt international privat. Considerai generale vaconalgan romdn cumpir o cas la Valencia; un cetafean roma Inchirazéo cass de Feperulul juridc. Aver in vedere, n aceasta situate, drepture gi in funetie de locul produceri faptului generator, Faportului juridic. Dupa cum aver in vedere diferitele extraneitate poate consta in: juriic: Acesta are un caracter strain, in sensul c& este , Spre exemplu: lia; un cetatean roman tntocmeste un 2 Bruxelles; contractul de imprumut incheiat intre doi cetStent “i Suedia; aflat la bordul unei nave sub pavilion norvegien lun cetafean roman di tn faga comandantului navei o ie de recu 2 inate ta lui navei o declarafi inoagtere a ator sau extinctiv ridc. In aceasté situatie executarea actului sau a € un teritoriy strBin. Spre exemplu: S.C. Ford Romani SA. livreaza autoturisme in Spania; 0 societate de con 4 cietate stra 1nd exe lucratiin Egipt; un comerciant bra Tomiod exccua ~ locul deschiderii succesiuni Es tun cetafean roman decede > locul producer faptul te situat Intr-o far’ strind. Spre exemplu: Incline pe o sad din tabu nave aface ne , ub pl eens in port Constanta: un anc pear noreian ete ney ance in care doi cetajeni romaine, pe slementul de extraneitate al raportu situaia find similaré cu aceea tn care do ‘BsBtoriei prin divor in faa unel instante bulgare panortl jude eu element de extanetate se deosebeste aat de raporturte din "ternational public, prin caracterele sale: Persoane jurdice de drept juridice de dept international ucurandu-se de cea mai args sistem de drept, dar fird s8 ture de drept public contracte de cooperare sau de garantare a unor imprumuturi externe, privat, o face in calitate de apacitate juridicd ce fi este fie purtator al suveranitati, astfel cum 0 face in Eldobandeste calitatea de parte contractanté, cum economics $i tehnico-tiingires inun puesce fnfas op >agnd op 9p ojszgucn enewvowiifosioaq0 © ae 19 (01 annup ayinuode! preayaua|B tunaygnd wnjue6snf ayqnd yevo eure veasd jeuojteusarul day and yevoyeuiou sup w api 95 yeoriewowu mdoxg aiueen 1 80] Da mdaxp g sie snes ueUs enop Bu aod W ‘9981 Inve Junwes jaun ejuarsxe ynosounsas ne sojIers eareyvolew eal-XIX Je 1M}02%5 UL aqeuorteusaqu) ayenud fara azeoygzundsai0> ‘sieyn>ited auLioU ap axequawo}822 y © guse>2u eis ap Jojavaquo1 eseye uy augers a>punl ajymuodes 1 japise 303 ‘wanus adaup ap tanwes unt auuou ap syewuewaiBes uns ‘ajeUc sojasorau04y 3am De ap aye uawie|3as | niu sede ayers axquip ro tuodes w) eaud yeu! jeuaruy jmdaug 2ealsd peuosjeusazuy injnydaip nrifizads | eaunif2as auntjon “yeAlid jeuorjeusazut jnydaiq IH INIOLIdvS a ‘omnes aden nop ery auard es node feoapund & nak opin! aterede> 6 39 aSe0unDes 95 jeme> aye ‘umasodes 2p Jaf ef o7e> a1219Ue/x9 9p U2U}2 Un auliuD> ‘HEU AS nag> xd0pp ap 21005 8p ajpunl nes 222 aveosied madeip up 3y@2 99 18362 aye n2 2ppunt jruodey nam9p jua2npoud 20 gun}sa79N= raya Jn20) ~ ap4nF modes najua> tenis yr20} ~ 2ypunf mynazodes jrpe1g0 ~ 70.02 ap MmpUES TP ins “ripas ‘esupatas ‘mpqwop “euakeia> ~ apunl mmvodes yroatgns asearud €= Jread po # npunt mjnuodes je ein2nns 2p uauoye un ay nu eIe Ove! 9p VELL: "ayereu fea928 yrywop nydwaxe a mn sepugns ui euosiad nymamers enareus wy uasere2 mydwaxa 2p ~ 21e9ue:2x9 srevapsuo9 ue 2s “oypunfayevew rune o~ nu '360)p 3p 2395 3212 Sp staid jevoteusonu) adap ap soyunvode)yiewayvo> evovea 50 a Wa oop asepisv0> ayfauiud end peu inidoip loads 289 nus 169) 2p mInanfv0> avant gp aif '3e2,fun 0}92 © yeeye 10} ousou Baseaqde af pun9}9p @2EYOUELIXS su yew nes prop n> gunyeBa} 9 20des 35008 PPE? EIUOIEP of ap eovesnfexcu 963) a5 a4youesixe ap AUS Wid ‘op mpmuauoye ebvazard 3s eruase pow uy 260 fewiquy un a ‘uigens sopuntayie2y yeuoifeuawy) adap ap nipmas nugous ‘3p qwawlaya no 2ypun{ imjnoded e2 >a ayp agus puaud aqunydaup soveqUanul ap ‘veo ur eunspus U- pjem>ayanuarerauidosd ap 21pLn! anodes ~ 29 jmauausesoud> pun ap ayuroded 1uns uur urodes aye 36> wp yensaoaxd Dueiuoa ydaip ap ‘emuwe) ymidaup ap “IAD yaup ap a2punl ayurvode, ‘apon uy aun auns g> eutseesu 29 €339 ‘ue sues ut jn> adup ap Hodes un w53 °C asp ap auiysis anus Jeunes RNOP eunago, pees xpuntjuzodes e> a2ey ave>‘aeyauesne® ap auawye un auhvo) 2 FIVISNGD Valuva IVATEa TWNOIIWNOBINI 1340fF ‘acestea in lumina puterii suverane a ‘ational stabilit de pSri pentru a cérmui actul jurid unui stat dea aplica legea proprie pe intreg Ih Uteratura contemporand, dreptul Internati il aplicabile indi parlatom comettte ie rea raporturilor de drept privat, de drept civil in sens fc, ordinea juridicd internationala find diferita de ordinea « dint persoanele face si persoanele juridce de drept {aporturiledinte subiectele de dept publi. Aceste dou aspecte dau o evident particularitae reglementérilor din drep Complenitatea deosebité a acestei ramuri de drept ch are in vedere reglementarea raporturilorjuridice di Jomeniul privat al dreptului, adicd in domeniul dreptuul civil, dreptului familie, dreptulu’ comercial, reptului procesual regulile si normele specifice Jridice. Aceste probleme sunt compli suplimentar dat saatmentu de extraneitate, cae determind conflict dntre lege che we cel putin doua state, 8 gaseascd| un pri ‘cazuri particular. Astfel multi autori au creat luni drept pur filosofic. Aceastd solutie este in judecstor suprer fic asupra cont In reglementarea cont repulator care si poata ‘oncesii de suveranitate sau, m urmare a dispo: rea legi strdine in anumite situati, Asa inute tn norme de drept intern si rareori in normne nal ceea ce IntSreste natura juriicd de ramurd a dreptulul intern pentru drept privat. Fiecare stat are sale reglementari de drept international privat, 4 ele fac aplicarea unor prncipi generale de drept privat, ‘cum este situafia statelor de drept romanist. Ne permitem si mai evidentiem la specificul dept abstract. Particularitat rezolva conflict de drept intern internay caracterul | timp, persoane. Ne de drept intemational privat, avand in vedere bit de variate complexe, sunt expr 2 face ca rolul instantelors3 fie mai mare ye reptuui (arecterl flosofic, abstract si acuitatea demersu terational privat, iar generaliza Pratl canted caltatea desummumal deo logico-Juridic dau o frumusete ‘uturor problemelor din dreptul te de toate, definirea uri de drept, precum ate acestea conturind ei specifice de reglems onfinutul notiunii cercetate, Specie cep interapinsl privat rim, compote nou (cp le ae te ee 9 ne sont ra arnt peau ace rae et te rept pret een sede abies en ea slat geared swag at eto tect pon a Dill me mace pecfce ee rl snc ptlne at completes tonerencee scare det pe Precum ator catego juce pee ace Noutatea relating adept secolulalX1X-lea din marear Sectiunea a ll-a Definitia dreptului ‘international privat de drept international privat observim cf doctrina ie reocupats de elaborarea unei defini, de regula ‘cesta find conturati prin analizareaobiectulu g mereoeaes soun uituede 2: a1 ap weap! ad as-npugee ‘2.3st0U ymsunf pugurLiede e=> mide; wedsewas es ainge: Je1sepe ep u toeuseaur ydaup if (89) ap yuo ap soyuniou efuarenys= 2] sonp au aponiau) ‘suesodwaruo> sjalvaBixe areysnes nu aliuyep giseare sep "yenud yeuor{eusa3ur immidaup imynjuswop e gieuWsasuy ayed o 328109 pou! Ul aulfed 13 u, ezeaua2u0> 25 avoly ap erep eiuljad “, 41 ajumyodes gzeawuowe/fay * audsap 1gion DR © Auiaes uno ednp yeuojieusaiu1 daup ap ara2ueyj awapow moot yuorarowiay 4 © 2p 182] 2p mynapiyuo> a4o8eu ep rod ajeuad ayBay f g9 revo. pour 1, pugiapisuo> ‘yenud madaup if ongnd ymdaup anu ateu fe>sewep leun eaeingua a9 5 erfdaouo> anied gaye 9p ad “89) ap s>Ju0> ap £29 Ase 30} "enud jaw ase x904 ad 2eis mun oje ajeuad wesue aquan> aye n> junjieu 21e> ednp Jour mquiesue* twop ‘yenuud ydaip ap auewie8 inoot adeosde ap puseueduy, 5 9 e> nuad ayueviUarep 150) ne rend jeuorieusaiut mjmdaup efuase suudins © ap eareme> if Aullaes ap a113J0 raruyap e aizmou0> ewxe|\ ‘Jehud yeUuotieU: Inmidaip ejuasa ap 059 2> e389 102 F21pe yao yne ae 31230) 3a! jquresue® ung yeAud yeuo! Je ewawepuny ymi>adse aeriuapina e ¥§ sosud ap e19 99 e999 Jo} reU|WITD Bale ‘ayeujesoued ewipeur ap atiiuyap 0 quayo e yp ‘e>1punl 0295 un ap duu eueadona gi ‘nou 2da2u0> un pusayo ‘zeAuud jeuoifeu. inadaup ('eauipue8 redn20axd 22 165 “anequeP> pLuIxew n> ‘esouak ilesapsue) vend euorTeusiuT Wag -d-ma v'wet Unes nepayuaysrunywebanay spins Kibyes oN ¥4 soyid>uud riquiesue”guuraids diey \pupadt "ep xi 1e mapas e gwved!es aemqeUOsiad eo axewiasod ap anuiay nadosp aaep i1uyea yeaud ‘arijuyap 0 we|ntsoy es efuspasuo> ap 2je2 ad #§ yenuid euotiewayummadasp impoyioads eadnse aseoxgzundsaie> gzyjeue o ezjeas waynd naysou ynpups e|“eqUaTeAd {9p Janse foun ewan ul yeLunU > wesapisu0> ‘sued gape ap ag "seoVEzUUCNDIONe IF GAP ‘ue]nUw0} © H9}0 e ap 124IP ap aigasORP INSJeWAP 18 249 ‘duu U UNH}oU exinjona eUILIN| Uu aund @ nauad Jo} easarfuapine giuenajal @p 21G2508p weveprsu0d ‘aysfera>syUo> jguawajfe1 exdnse ajjqnd 3daup ap nes aysieuo\ewsagut orideouo> axeynqus 2uns $9 unt une p RDP EMD jeu myruusrsis ap 0 208) © nied pues ud \daup exdnse asey> ew 3e> WhuyaP FUN jeadoana eULi200 aenud evo, yap [aun easesogeys gxesazau souad ty gaydee as exseane Je end jevoriewseau eajeynwio} ap eyednooa1d ap 2iqasoap 3804 © InDB:T InInjOD9s & Bul remit pads .deip ap eauniou ezesuopiko a5 janice 42 as-npupsep1su0> ‘sre ueUa|BO! &P SUE TIVGSNS VELUVG VAS TWNOUWNAAINILEREGDDREPT INTERNATIONAL PRIVAT. PARTEA GENERALA at pe teritor Gandirea profund ‘in continut corecta, s& fie exprimata prin refeir la conflictualiste ceea ce nu igi g Fare ins meritul de a retine in mod corect trei aspecte iecte de crept sunt doar indivizl,adic8 subiectele de drept privat; avute Tn vedere. Ea include in parte gi principalul yeas 9 ugasoap aise 18 aundu a easezpaid mdeup e ganwes o nes 3e35 snugoay © weiul njmadaup e unuwes oy e ap ani jruaypere> aytenud 39>, ead adaup 9p a>ypunt “grevorteussyu1 e>ipunt gunuses 9p 8 prep eavainaide no ajijrodo uid ‘uiazur mmadaup e unused ap ynuai>ese> ‘assed giye sud ad34p ap irnyeu e2seyuazaid ‘owed o ap ag es elussa ap uns a9 apadse no ainqan @> Wesepysuo> yeayad yeuorteuseru} ‘peaud yeuoriewsayu eames wiuyap gs wa8aya{uy 'eaysa2e ap odes uy‘ aunwiod ad Jon aya ajesiuase puny e> wourias anseou ajoyr w cued i ea) pupdsour grep rend jeuosie eamogy inynadaup © gluyné | eypuinf eunwes e> “yeaud yeuoffeuseyuy injnadoup er N20 ‘jeuorieusaiu oqo u send adsup ap sop >eIgns augeayde ‘soIpUn Bs 9p gues opdse lan => Jp aus won Mp stere up fone e) end yeuor{eweyu) nymadaype gongnd eumeu2seaudase>andasyjnjo22sul arep soy!Suyep Huigd aja2e auazoxd u aznutay y rod nu g> s9jaju aus e} 2p aise aused exe ap a alpun{ unwes jaysaoe etiuyep HE yeaud jeuoreusoauy 32nju0> 0 eid ganieu ap uns ayo aeansAUL 2p Jojarsaigns © g>ypun 180) eluoreduo 2p UL 31aN ImnjO>as yoane ap asapan hes auns adaup ap nriBos 503 "wenud adap ap oy21qns 2 aud a2 adasp 9p JojsiaIgos ajgenide une avapan ul pln! ynBas ap njquiesue un gauzaidas Yenlad yeuosfeusodUl nustwe}® j1eoreuWIN Unwe> Wj ne HfeA wane ap asndod ayiKuyeq imdaup +, 2UBIU 0 yeu! 1qi0% wind e> awinue aus reus 289558 J2 aienpse sop eaLes suas 15238 ul as-npupBajaiu, ideip ap sojawersis eave euoriewoau mnadaup yrazaigo @2¢} 22 euazew e} aud n> puore nun efuasqe eMasqo nes Inipnis fe PARONpasu! eaued uy ‘ARsneyXe JeI>eIe9 MD |4ON} IOUN Je JOINe “ypny PreWIER “auras asne exdnse erfiuyep 0 eynuusoy e eg) “Yenlad jevorfeuroqu jayew u eridaruon sndxe de> ‘aaganud jejnanued s0jaue0s.a ayeuorfewayui xdaup >sauyap ” ‘juuzaidas aud euoyseusayu) jmadoup g> ezearipaid apueZey jneg 18 yoyneg Uva} ‘wySeusgduy o aie) ed ud u uSd22u0n rene ajazeg snd ne > weasasqo ‘e$ xneajjoH anblulwog "ypny puewiag ‘ekeW auaig “aunog aualg ‘2pueler yey dwn UL Je9 ad yjodisip If 399 ‘wWenossno} uoAd f Josneg WUE URWPN HueWuaz—a:daL aug 12 ‘gza>uey gueiodwayu0> ejeoaé e| nnedyiiduaxe au-npuajey “yeAud jewaqu1 njmadeup eaunifou nquad ajersuase puly e> ayvawiaja 33ye pupuifay ‘ynoan uingn e e>tpunt jeusyew f nidasp jruawop uy ue14 vip auesodisouo9 aoipunt io>8 ezeq e} e35 B9 £2 WeruEsqo "Yenud jevor{eUso jnada.p yniuawop puinud extdeoue> arsanud 1p nes jmuvawop 1Sesu n> a21pu n}fou fap) f anand inynadaup e ganuses o e2 yenud je ‘emus weepiTey ATR Teumunydeig YYIVINED Valve IvAIua WHOTVRIBINITESUODOREPT INTERNATIONAL PRIVAT. PARTEA GENERALA ale statului pentru rezolvarea raporturilor juridice stal ile ale acestora. Judecand prin juridics, legiitorul national va stabili rnorme conflictual, prin care va rezolva raportu Din analiza elementului de extraneitate si a raportului juridic de drept ci larg am observat ca elementele de extraneitate nu primesc 0 considerare , ‘cu caracter universal, ci una particular, din perspectiva fiecdru sistem de drept. Acest argument sustine de asemenea teza de ramurd a dreptulul intern, Referindu-ne la izvoare, conventile internationale in materia raporturilor juridice cu element de extraneitate au un caracter limitat, atat ca obiect de reglementare, (at si cu prvie la statele parti, in sensul c& de cele mai multe or ele mbracd forma unor ale, ce corespund intereselor spe intre cele doua state Ele constituie o parte infima a izvoarelor dreptulul international privat, acestea raménand ‘In principal cantonate a nivelul st fodul in exclusivitate a vointel legiuitorulul national. Dreptul comparat afirmat in ultimele dous secole a ofert studi doctrinare ce nu au modificat trésétura s iculare fiecarui sistem de drept, Japoau Je >ipunI-o>/B0} jnssawep sp uMee 16°99 do jog 4 wmosiN07 A, 9 wapvaidy ayeueuesx= ap yuawiaja m 2ypun! nym (466661 Hea TOpea ene PoP jevoneUIU BONNER ENOSNDY A, i] eazeuwiasap smid uy giepo e>jduio> ei e'usp, 1€-0¢-44"99 ao nasetrf'y'nueemBun'o, eande 35 © ap w1yu0> uy, Imuog22pnfaze> us ynj2y ap apuidap ayge>y iezn2e y ayeod jew aie» “ 2RD9p ‘aunizinaidu! 1 auipnarsadu! uu Uuud 48> pour uy ezeazusi2e1e2 a5 eysyenq>]yU0> eporet 3s ‘@poveu Jo3ynuy ews efuazaud ap ays 2159 go)pun{ easequewe/Zas ap lapoiaw eaterixajduoy ne 42 1/98A5 Baand e niqUad ‘sjens>]yU0D fauLOU eameBay ‘wieye eu adaup ap awaygoud juga eluazaid ui née eauied uy atjezedo aveye @> wezjeue 2} gs puoi ‘ueypeve> guns eayeqcaydwo> if jnusueynojied w> we syunsfou wiuyap ezeq e nes yeaud euotfewsoqu! ymadoup ur sesquo> aturpuay ap unjén> ydaup eayne waynd a} 129 ad “ufenys aysape g> mde} sluapina us aund ya ‘joqdke exeve nu g2ep se1y> z,uwseuosuay nes wjeuosied und ‘ussyeuojfeus9qu1 nes wsjeuorieu uud ‘wsieynoqued es Ws}pssOAUN Ud gre=zUay>eIe> as zenud yeuorseusaau jdasp ‘asavaaut 9p 19njU09 un nes Heuueseans ap 3214U0> un asa ie) ap ya2)yuo> aon ‘sjaseoypuuun gzeazeue ‘guerodussyvo> e2ode 1 erepads auuayas no ‘ayer injosertnjona axdsap pupven sake aug 185 8100421 jued ap>9p 2359 nu J@ sep ‘ojereAUEN pa2sueN areD LejroKUed aZIUIP fequsuepuny yuoany “suas 15898 fispesianun erfdasues aidsep jeuo\feuiaiu} injmidaip eeunifou eimuo> e niuad "pny puewseg Janos}U0> ap 398/9Ns puly 24sa2e aye Jevojfeuseiu) snmdeup exmeu ‘apeuotfeusaau! 1 auson efueroduy ‘reaud yeuorieusaruy mmdaip nuswop goyéke eaud yeuorieworu, inyradaip eareinou ‘eayexxajdwe> ‘ynusueynorued" "eve ja yaraide 1easene {UBTeU Uy IMap laun WuesOgeya e=red|noyIp gzeeuTIUOD => read jet injradasp aje unaesei quns eayeynou i eayeyxajdilo> “Inwsueno‘ued 5 eapIsue> 9s "yang ausaig i wlenossnoy on, ad ayfanud 1-29 8989 Ul 9p 81S8D2 2UBA7RY} POU! UL uwiuyeiut (e28/6 dura) exe2uel; €=> uw, ‘PURO eImeseNn ap enqa50—9p aids ijaydasp aaypads unease uesodua3u09 /9u1209 st09 'agfanuid au a9 B89 U} aA UL BINAB BeOS WOWop nes jnanuyiuo> uUd puRIELE ‘2a 3 prjozas aue> 28> iso ‘ : aprons P eS szexy ap EULiOU 2 ‘BIEMI>\UED WON ‘enduy 0 2109 ad gzeq ap euuioy up ayenuap‘izeds }8w ays nua 2de} 2g -3]eM}>9jU09 J0}eULLOU Us exsuod avequewe|8as ap eparous ‘se.2Ipn{ 2p wodes " \y-sadord apo muapaoaid ad arezeq adaip ap ajowarsis r "unOU 2]aW9I5)5 nsIUeg "P>IpUN aveqUaUIaYSS. yoads apea)xajduio> ap 40¥>e) Un p> wapaidy ‘aueosied sds JeuoIsuaWpIA Warsis ul xdaip ‘eraiawie> ymdai ‘soja1d22u09 Au) euneapioyu! fezjeue eavenais trey jmadaup “yar ymada: , meses, soun e if e> ‘aoypoads are! yeAusd jeuoreusaaul injmadasp eayeyxe}dw0> youn uarluapine ewayqoud ¢> wezeisuod praseou ese§ Lip areaqerzeds ap eumes9iN U} Se “ ue YIVWSNSD ValUVd IWATHd TYNOIVNURINI Ld740DDREPT INTERNATIONAL PRIVAT. PARTEA GENERALA reglementirilor de drept international constatarea faptului c& rezolvirile In materie tu, ca atare nu sunt comune tuturor statelor, International va fi un proces ; ca orice stling2', s-a dovedit a fl 0 adevarat’ utopie, situatia contemporand dovedind & solusionarea raporturilor internationale dintre particulari primeste de principiu o rezolvare statal, n raport de particularitaileflecdrui sistem de drept. CChiar daca Intalnim unele solutii conflictualiste comune diferitelor sisteme de aplcare imediat, le norme conflictual, prin care va rezolva raporturitecu element de primesc 0 considerare generals, cu caracter perspectiva fiecdrui sistem de drept. Acest argument. sustine de asemenea teza particularismului Referindu-ne la iavoarele specifice, conventil internationale in materia solution raporturilr juridice cu element de extraneitate au un caracterlimitat, atat ca ob de reglementare cAt si cu pivre la statele pri n sensul ci, de cele mai mul cle imbracd forma unor acte bilaterale ce corespund intereselor specif dintre cele doua state. Conventile internationale in materie constitu o parte 2 iavoarelor dreptulul international privat, acestea ramanand in principal cantonate la nivelulstatulu,rodul in exclusvitate al vointe legiuitoruul national. reptul comparat afirmat in ultimele doud secole a ofert studi doctrinare ce nu au modificat trisétura solutilor conflctuaiste de a fi particulare fiecdrui sistem de drept, ci doar au pus in tea adoptéri unor solu universle rept international privat. Considerati generale Sancfiunea raporturitor juridice de drept privat este actiunea in justi materie observam ci nu existi o Instanta internationala co raporturile juridice cu element de-extra de instantele nationale. Acest aspect intareste caracterul de, n terul de particularism al regulilor de drept international privat, ceea ce duce la concuzia ci sunter in prerenta ule ara dreptulul inter afiecsrui stat - din dreptul internation: apr de prop sonilorraionae sau qc depts acestra Dreptl international pvt se caracertea prin prtcularsm 9 dn prspectina cat sbleceor de rept avite in vedere pre deesbe de rept ine ferent daca ele privesc raporturile stabilite in interiorul public care imbrac& un caracter international pentru c& re acordurile incheiate inte state, ca suveranitati egale, pent internationale dintre acestea, cat si a celor privat este dat de ansamblul regulilor care stat pentru reglementarea conduitei particularilor, persoane teres individual, particular te din perspectivainteresului general al statu ce, leiutorul national va rezolva dice cu caracter international, tabilite de sfacerea nevllrg\intereselor prop Cat priveste noutatea, ca gi caracter specific al dreptului ru impartisim aceasts opinie, pe considerentul ci multe ramur ji sftrgitl secoluli al Xix-lea gi inceputul seco Spre exemplu, de o maniers coracter spe Intr-un mod specific, particular, raport persoanele fzice si persoanele juridice pentru cd dats acestora, Care eps nto conplts eaten este dtd I pr rind de omen propa de element fn cae 8 soap lft capa renee oie sn pea deme an riper jut vsaten cept cl Ws ay. pm shares sll an see tridimensional: spatiu - timp -persoane. "pre es0 tema weno we, 8261p rn HF 3 Pe Damien onan 1 ap space ‘>ipunl arapan ap y>und ig ayeyauere 0 eaysap8 ate0| rend je axe u ‘apn 2414! ages "eaud ydaup ap injmdup effyuyap i$ jnoyrrads: exnonpanuy eyed uig yugiuauiaBas 6 eIGo Paud ewoygord purs und 9 yen ois ap mymBago WeUerep ela af 9p quawia]2 n> ‘ie suas wy > dalp ap unucder an Pvo|seussiu imjnadaup jmaaiqo ‘yeuorfeus Miecaed fsammdeip mpatge soe red ‘qevoriweay feunu g yeniasqo nde} ayiieieprsuo> Pwo} 10d a9 aaipus yeatid jeuoyfeusoqur jnadaup uy e>ypuunf ax 7 jequawiayBa1

aseyuauio}3a1 ap inj » anand jnadeup anu erfounsip gu UD ‘oued 0 ap ad ‘wujpruy adasp ap ©] 9p nu poseousod a5 ge ‘20 PULOU O-nuUd reyUaWarBE: ars luud greauawayBos gjeiz0s erk as 3835 ap jajase ieuo}foues ‘nyo eBygo saqpese> no gunpuo> ap eI aye120s syunuodes eunespror aidsap wiqion pug> ‘e120: imanyseidns @ guLo} e> ‘mmdaip jnuawop uy poipinfasequauia)Ba ap 1n133!90 e-Ale eauntioas spe apouges ‘euorieusewu 420189 n> soppunl aymuodes vemazsed ‘yfoeds pow un-u exoras ek yevorieu muoyma fsremanued “sjenpumpul 2s3s21u 2p a1eoxeund uns yenud dep ap ays;>eigns =.punl ourosied 1f 22m aueosred ‘ojueiajued ejmpuc> punud idemne> expradsed up 8 wsueynanved ‘syeuorieuajjuensu ‘2p awawaye no s>ppunf ajumuodes azeuodn lrparasgo averew u uo ‘atinsnf wy eaunfse 2150 3en1d 1deip ap a2ppunlvojunvedes esunisues yaud 31899 ‘exe uowe}b2x99 22)90 0 108 aig) mms mone ayeuoyue> pedoued iy UewR wn euoreurru mmdo,p musueynoased afosods > idoip ap weiss mugooy eanrodsiod up ‘penonued eun p “pessenun reseu96 aes9psue> 0 asoud nu aleveuerne 2p 321U8W9)3 trsodes 2y2e pupworas ‘enpnfue> ayf ‘nepawy evernde ap ay ‘eaxpunt euvou gens en pevoteu ‘maounésy ‘pun axepwowsy6a1 ap 25001 2) 3527 winos uns jevodiewsauy adosp ap weiss rupoa, idaup rayfirads ayezixajdwo> ap dopey 2ispemoqlua>aporau je ypun-onGo)ysieuop op uniee "uns easeyfe> easayuoy ryouesx9 9p auow}9 n> Apu masedes eases aernde yo) eareuus.9p _snjd uy puepo parpdwio> easayuuzay “110 2eRS nun eaba] #359 E2 aif ‘ynIOf 301 aysa EISEBDE F> aif “rs ye eo) enge2qde eo pugwuesep ‘anys pado2~ nu judd ajntfuo> ajausou ‘ge2yde e96o) 3e]0201 3p adayp ap eweygosdayfosnue) 22 ‘aueylpe> ap eanunuap qns grnasouno ayferedo 2 fauwou exnapbay f yranusiue> up vepete ‘ney sadesd porous eays0}of isqns)ayouayeus sejowsou & 1 ayensayfu0> {2p 72}612 msdoip ‘eporeus ap 1 prep a1sa wavenxajdve> sejousrou wgoyde vequouseybau 2p ‘es8088erepisaoy venga jruoeureaa OIG ‘YIVIGNGD Valve vAIWa WNOTYNAEINILazuGDREPT INTERNATIONAL PRIVAT. PARTEA GENERALA i lfcarea lor pe poritie de egalitate juridic8 sustine in mod direct cal steal e i dept un conf de Tres, tm acest srs pecrndse 5 Gs) umoduoras tis en oF sep a sehen eaesotne qs popes soins ene, ne ‘Bisaduo> ois nu gus evens mug sune suena he nsoaimadgy a2apnt es: eas ‘feneuos une "upwios ued") 9-€ "we 9p ainzpaaidnifeds u ajeued 183) ‘Jeued jnsa2000 uy ued eo ‘ueosiad sone e nes anewergn ied e imyngedinouyextenus ayfanud 29 e> auasaypur‘esnioxe ! 219) 10/20 yxdod 183] asp mo euru ateuauerds op ese ree Mss UI SBap ne op op auc or : mesa uns aes aUeAXS ap quaways n> jeuad ydaip ap nuodes ‘@p unze> i snug: any ata pate ape el sone ody onus od von ep eae meereoaset en of res eaesieap pasa tench spe vast sp spread ido nav sauaunge! ap ago) el me Dee ee Ue ‘a}euo}ieuso1u) sojfeziueZs0 yupe> uw nes ‘ajeuoriewiayuy ayieniueBio no eays908 ap es ajifelas tS jeuorlewaau! adasp ap aseuuo ayaigns e> ‘ares asauy arpigers 2ngnd adaup ap eunou casevauy8a! yenseoeid Teuad ‘nnensujuipe ‘jevornapsue>yradayp ~ |njnadaup ye ngnd ynuawop Uy 4enud3daup ap ajevorfewsewu ojmyode w auens 180] easeonde ap 1qion wr ‘asequowyBa1 ap avew leu sasoqu! un ase > guepisUO> © 50d #54] e>ide 2s e ap saan) ofa aeypuenx9 9p WaWayD nD 24 jazese> aquzaid "uodes 01502 jnuped ul go ebap! ederep e-sausraud ul pugd asndxe aje> uiq eA evojeusaumymadzup ma201go 920} 30d nu a> axpun ayunyodes uns xe> weztaid gs JesaD2u pow uy aingan g>ipunaxequaw/8e1 ap mymaigo apaiuly nugeIs e ruNUad ‘2eAud euorfeusayu mjmdasp ye avequewiyBo1 ap jm0igo epunus a1eod as apun gued avadsos ‘asuarxe sea 1 areod 820] 9p 28> eaxeqeniy snd e-5 25au4 pous uy eau yeuorfeussru nynadaup a221G0 228} jodadayp 2p une 235920 up ay;mvode ‘ep erpUnl avoBaye> oaysanud ayenBUeLDS ao 42 uy ens uy eau ad0up ap axed u 8 aqqnd adop ap aed Uy "goa gunteu no adayp ap unueseysn3“ugz?aud enayg> und! 35 g>Ipun!avequoUsa} 301 psuo> 2od a> soipuinfsojunaodes jrajs easeunuaiap n> gang} ul ‘end yeuofewiayu! ymadesp naquad go1ptinf axequews}Bo1 ap 329190 ImyAsuoD yod nu @> uNyodey ‘waqul mmdaup ajunuses e| a2e odes wud jevorieu waysisug22y ennsadsiad wip a2ey 2s eave>iyndutaxg “219 seDUN4 wdaup ‘Syeiouad Wienopsve> weraud evo eum dag TYIVIGNGD Valuva IVATS TWNOTIVNREINITABUGDDREPT INTERNATIONAL PRIVAT, PARTEA GENERALA east categorie este cea a chestiunilor in raporturile juridice de drept public. t penal pot s8 apard probleme jamie, pentru a stabi (© prima situatie ce se incadreazd in prealabile sau a incidentelor de natur iain prezenga a doud casat una dintre cisatorii @ imegte un element de extraneitate, dat in prezenga a doud csit gale privind inchelerea cBsite respectv situa concomitent. In raportul ‘ncheieriic&satorie. Pentru a lérmuri daca s incheiate se va cerceta respectarea dispozi ‘Cum una dintre casatorila fost Incheiat ‘GsHtorie sunt date de legea string, ca lege aLoculu nchele Tn aceast® situate, pentru limuriea incidentului de naturd civilé apdrut i procesului penal vorn vorbi despre luarea in considerare a legi civilestrine. Instanta penala, pentru a califica fapta ca bigamie, mai inta va cerceta continutul form cerute la incheierea cBsAtorel, veifcand astfel dacé ‘este rezolvat in excl ia norma penal judecétor ‘aplicand pedeapsa prevazut’ de legea penala etc. momentul in care se solutioneaza incidentul de naturd civil, prin luarea in considerare a legiicivile strdine, aceasta va influent fare masura solutionarea pe fond a raportului juridic ~ in exemplul dat de noi va uri obiective @ infracfiunil. Pe fond, raportul juridic va fi rezolvat in dreptul penal pot aparea frecvente situatli de actiuni contin aspecte incidente luare in considerare a de natur8 civil, exer aplicate minorului, nerespectarea hot&rarilor judecator area de posesie. Situafil similae, in care se pune problema lus tn considerare a legiicivile straine idice de drept financiar sau admi 3, fondu jn cazul chestiunil prealabile ce pri juridice sau a cetdteniei unei persoan ‘taxe siimpozite percepute de stat Soaring satel 93 "prea acaste aspect,» se vee IP. rept international privat. Considerati generale care intr-un raport juridic de drept trativa, pentru agentului instrumentator, problema competent srumentator - delegat de stare ro etenfei sale este o problema de natura admit 2 cirel anulare se c funcyile ofiter de stare civila ete, n trativa, In masura in care incheiat in strdinatate avern un raportjuridic competenta agentulul Instrum reglementatAdelegea administrative string, een istrumentator va In aceasta situs 4498 propria norms i, 30 ertelor anette, Cit privet strumentator, a este dtd de logea admintrativd stana seszts cu soluionare ive sting 830 apis pe fondul cate pune atv strdind este numa unt in consderare fondu port raport de legea apli la, determinata astfel de catre norma juridic rezolvandt conflictual a forul ies chet) unendscu ‘Sanctiunile prevazute de legea . rod consecinfele ce decurg ‘tre un mostenitor s.a, ‘epulprocesua penal min se aprecindch .Domen suvemat ce i = i 65weaud yeuoriewsay, uD un mynsue> od AU ‘wadu ‘10> ad a1eu idoip 9p mmuodes easewuawayBa1 uw, 101924} aud 16 aqqnd mmadayp aqunwes wy wngau sie yeBo 9p atiizod ad eye as e 2p airads dosp aye Lnures soy yoze> ut euUy 's @porauy foun eo13se8 e} ses220u pow u snp e idaip ap ajeuolieu aweise Inuiodes easenjozas uy e>yde as e ap exfer0n aBerse oie> rwodes Inspe> uw aeviauesaxs ap injmuaweye efuaysiey poIpun{ a1equauie)6eu ap epozayy ®-Ae eauniioas reme2 npuofed eonde oe uel ‘burps ubay manusiue>ey2>122 en se0p(apenstunupeadeip op mduinxa ap). raed 1 “qeonde eGo) euwrersp en greriaifue> guiou eudard genp > eyensas ebuersu) snand sdeyp op auapDut un wane ase> uy bre sss {Nodes nun e gsndo jeszoueep exfemys ui sede aigns ub>y ¢ aremprucs ewoygord (anensiuupenes seoueuy 3831p 3p 23;unfunarodes oer dnre> tu zes dems 4udord ojevad jausou ease>nde nouns mpv0]pug>epnl gugsejnls obo) ‘uer9psu0> uy 1220p ejeved efuersuy mduoxe 9p) 0 puo|ad a2ef wie ‘aurens apa 162) (anuriuo> €792182 ea "eipris€A 4e0p jruong>9pn ures ajAr> 16a] © azeseprsu09 w varem, lung 248> U2) gnd sdoip 9p syumodes gyn g2maeuapsjeiuaproure nes aygeyeeld ojunpseap ders 913 sensd adap # angnd yndarp anup ebuesb atinap us nd 99 ynte> fly 3) peungeasoniejjeuorewsiu depp areubucomagns > onerous Singin erie send 2> anand jeuoewu ade ap aunuoder fea auoboreeooseu aang and auvoU rheyueraars 8 es wand weyD Dero PDeNp earda 319 ed sn ofeipwine sp Hoe moaned aoxpun onde if ajsine a}60) 9 gmyee) wasafpu sdup ap oje1eyqe scummy 95 mpueayse 2u91d idayp ap ewou ‘es esyeqsoine ans sin2asied rodent ‘e/a euneprowseexsefumw eujieu mons 00 se 1ndaip Jeved radoyp ‘ens {up syunwodesyenud yeuorieuoy 22 ueossed su mdsap evod midzsp ‘euorinyssuc> md pmjradoup ye agand yniuousop ‘madosp ut E>ppunl asenveusey6as 2p a>81g0 mynsu0> 10d my ‘puene u6s) ndunua “yey ves ap wau9}9 na send sdayp ap unode ‘pounw 9p "yep r0u0> jowsjBase) ndeypimzaigo 228f 10d adesp ap pues {(weedoina seyunuso> madaxp “owsoefe mdeip‘a}ueinoues mdssp mnpaw nadesp ‘seoun| ydoip)sreyovenxe 9p wwower® ymuewesouo> ‘veuee /F winuew wodsueRn ap jnpeZu0>) sr me pss ot pains a na me ene) ea ap asnodad peas ayLed are wy 4 eypun{ arenuswa)601 9p 291901 ase ogo ew od 20 apn umzodes yap adoup 99 222 uns yeaud youoseure ap idoip 3p 2 neni aeysuese aus ie joo aware 19 Bi] sues uw aayp ap ajamodes ap sep 236910 Mivdbp bupeds gaunt ativauojer ap rego 9 sunds wind 0 “ene fusny hp a penis 9 ee en quad jnse20sd uy 9 njouod e} anp au yeM 261/501 3 €9891 Up a} ugui ‘owane nu ago duu jume] eavenjoras ase} es sajatul wejeuad eunpazoud ap jnpo> wip ayeuuORy J9p 20] x9) nn Bas eaxe>yde 230} 1 2 wipALBsgo TeAUG 19019) lap Sesdxo rssquOD > euLoU o IMIASU! e UR ‘ave upd gyesoae}iq erena>!u0> euLoU 0 M5 yeuorjeusayur adaup ap ajumuodes pulnud rupe> ay 24;20ds Jundsip a5 nu B>ep ‘341 japundses ap au eer ‘as-npugzpesd LLL “We sip 820390 Wor yeausd jeuorfeusoyu! Injmdaup Te 322190 p eume] ap ull @ ayusayqoud eDep unuE] e nAvEd yaadaosns ayse sede nd ‘aulgns 18a) Jun easeonde ap eugnders youd 9p "2 Mun nt woos args a un © aengde sp ghid2sns PUNE ‘Sjeseuad ierepisuoD vend euotewena dang VIVENSD VELUVE IAIN WNOIWNABINI LASYGREPT INTERNATIONAL PRIVAT. PARTEA GENERALA dintre particular, numai criteriul In vederea reglement In vedere poate constitui metoda aplic specifica de reglementa ‘Tinand cont de particularitaile procesului de legiferare raportate la de a reglementa prin norme obligatori situatilejuridice aparute sub aut s-a observat c& uneori, datorita une ordine publica, cum sunt aspectele ce fin de organizarea §i administrarea justi recunoasterea jementarea unor organizarea iccu element de extraneitate, norma prop situagiloravute in vedere. in acest c2z, legea stréind, chiar daca ar avea o vocatie de principu s& se aplice este flaturat& prin voingalegiul ional pe teritoriul cruia au aparut situati reglementate astfel de el. In m&sura in care nu intervin considerent precedent, legiitorul national cinta i instituind norme ce corespund raportul Care determind in mod generic fie competenta leit propri ie com ‘ups cum una sau alta dintre ele prezint’ un interes mai mare de soluyionere a situatel decrept data Fie pentru a arita in mod expres cazurile In care se a a reglementa concursul dintre mai multe legi, indicarea legit aplicabile v formula de exprimare cu caracter general. Aceast metod8 specificd de reglementare Juridica a raporturlor de drept inte conflctualistd intrucdt, prin_ intermedi posiblitatea a doul legi apartinand unor state diferite s8 se aplice fn reglementarea unui raport juridic cu element de extraneitate. Pundndu-se intrebarea dac& toate procedeele descrise anterior se Incad $1 aceeasi metods, in timp s-a considerat c& genul It constituie metoda cor dic’ solutia juridicd prin care legiuitorul national alege dintre sistemele afta conflict legea competenta, Modul direct sau indirect de desemnare abi de caracterul localizti,s! nu de metoda aleass. Cat priveste situa national instituie norme cu apicare dect& in raportuljuridic cu element de ext Suntem in prezenta unei speci sau varietati a metodel conflitualiste cunoscut8 sub ajeuorsewssiu $914 sojdtoud apundsaso> 29 14ey‘adaup ap sojsuoreir s4aiSeounsas eyeBe exniise e ap ymsou ne “gjesane ajeuuou 9 epaide wand “sjeuolfewatu so) 21pun names jedioud uw juawop asrenip ut gyeipaus aieryide ap aui0U 3p 2uauie}9 n> s>ppunf aquMuode: erueweyBs. e ep ydaxp ap ajeuojieu sorauseres luypuon 2s-npugnvasqo iue ap !2azenop yuinin uy ‘ayeyeni2e ap aise Yezssa ynivodey ‘aurenns 189) eavapryaxe n> ‘iudoud 89) eaveonde neapanaid aJe> anjievachuy suid aurlue> ruoy Rep 44> ‘gueL2s @B © puoy ad giuaredwo> uanap aieod glemi>mju0> Rulou s-npug>ide Yeaun “euUUeep JEP pow! W, 2359 Au e1035998 InWvaWOp Ln> “Baeipaus sieaqde ap ewiou o 16 emanyuo> guisou 0 aitu euede es aieod a> sunouo> 9 38D Wy Je qustuaauo2ur aye un @ elurdo 16 eWudke e-s euesodwWanU0> eUL!9Op uy Suauep 28238 g>ej es gieaniqe eueosied ‘oyes9pn! ap apuidap ajige> {® ymade) 9p 2u09 puguit ‘wsianzo,qns sen z0(Bus_ymideup usp me) odoud raporous 2: aiieaveynonied sp axfouny uy eugeande e282) pueBare juosgaopn 25 elueisul ane 2p ayeuUesap runs ajen}>14U09 ajauuiou idayp ep njos maguinso earerniisod aseye e> # ayesaseiu| 2jaueosiad aitp> ap 12 nseoun> eaveugsod Janse pugIE}Ka aANeUOU a 2 UNS yen3>14)U0> Jeuuou a6a4p ap ajausersis a9¢0) uy nu gD eavesnfasdu ap rep a3so eaunitaaiduey ‘quaradwio> i) ¢oqde 9 2APunl-oo18o) jnssouwep ynw sue0} Eayduio> a2 e99> ‘UEDYNED af frluede § eavequns eyqisod aoey pispena>)yuo> eporaus g> gieporoy gz “89) relluede earermqsod as-npupzmpx ‘injruoy aye ajensaroud sojauiou ees feuunu reuotinjos y en ayeyeuestxe ap auewye n> >jpunf modes aueye o> if 3p eanpa2oid ap ewarqoid o aysa aunifoe g} yeuaiew immadesp exiduoserd vx adoyp u 92 duu u‘aqe>ide 180) eeseuluusoip nad ajent>}ju09 sojausou eazeande 9p s1igdaosns y en f >ypunt ynna2e ayey29}9 ap aul a> ‘ex{ueasqns adaup ap ewayqoud © fiesapisuo> ose goypunf arfemuis gaseaze idaip ap auadouna ajausorsis uy “ouni{>e e) Jus teutinjnidoxp reiidunseid eweigosd aund as ¢2eq “aarpun{ sojaize ajor2aja i$ puoy ap 34/9494 ‘arluanuo> g1ap|su0> 0 aie adaip ap ESRD wO}aIDaIE UL etuaud ut Ba} axyuunue aide 100 ) 8p ajunuodes ap uf a> syowsoygoud ari expeauy en as 9 “1p ¥SF> G19P15U09 a1e> daup ap ajawirsis sos ‘esiuersqns adzip ap auoygoid y e ap aseoyje iSeaa2e gp a nu a>1punl JorRsranpp 421 ‘goipunt atfenaisiSe3a2e uy syespe>uy 2459 adey ap aliens yhenare doxp 9p sjousersys s1e02 uy nu g> Imidey ap aus uipayeyduuo> ye adse ie un 22 4x0 do-rosedn 41-01 996 Sug TONEG ped mvrousannoug now weossney ai "996i 'puueevoneUeU sp apanbnu> ona yee {9p 20) 8: 4 awiaiqasd ¢: en ‘ayeuou g> ezeatoidas as Ie eauIso}a) wi ayeyNDYIP ap auew peld uN eu duio> 3s0y ne aysiem>qUO> Jepojaw asnpe aus ‘eazey)x9}dui09 ap uf a> Luolt ap ove oie FUMEMERAD epowe! po Vd) oP 10 PUPAL ° - ‘a@}93]@ BZqULId Naparcid ‘unt pugina jews uoine yppovou yrusy>eie9 arin: 208908 eavenjozay uy sxeuawiardo. iu) injn{u@uoD easeajoaz—p ‘yeaud jeuoHfeusa gporew eediound eerapisu0a 350) e RaSHIEN: issodepe Seu nu 62 : indsa109 a1euorinjos 0 1940 e a inf aseyuaweyda1 ap goyprads eporsu e> gasyjeMr/yyoD eporal oun efuaysixg aeynoqued wy aqenz> ajareona ap aur 120d8e 35299 auyou soun eiuerse apmpxe nu ‘Syes0ueT iHesepisucy vend uofeuaeyer dag YYIVEINGD Valuva IvAIua TWNOLWNWGINI LENG[DREPT INTERNATIONAL PRIVAT. PARTEA GENERALA de ovarietate crescuta, lor econamice. diversficart oe rflictualiste in zilele noastre evidentiazS o data in plu ternational privat. eto particularismul dreptului int Metoda bazat pe aplicarea normelor materiale dic cu element de extraneitate legiuitorul ni out a me gee ap neretionl prt operat uma csdemertenrs i conduita subiectelor de dre pt se observ cé legiu stn ssuale’; in situatia determinari scant mani pings requlorprocesi aerit aac »ssilul pereand fc sa pesoons jure chiar na oe rele de aplicare imediata ate obser ci pute clasfice normale dea pane de rept meted su sbstngal ( Come) nme dt Prune acer armel este comun eh axpectl se 2 connate nee ale cir sta. ‘ : orme materiale, de apa imeits, conte parte de acestes a itera sieve wr de spas edits comptes TSP in a. eleenesh pn rx dell snes ae instantelor romane in materie procesualcivild,atat su sae re pra ae ci rain ed ates eed arab corgeterts Lg rode adres prob fri reo aera feerten eee tran eave oy 105/992 contine norme de aplieare imediat’ Tn priv cenoatet peseurelr rte Se ct sae prin ncgmaonmt insist arr contac pe nr sabes rept international privat. Consideratii generale adicdatat a celor din dreptl intern, ct s din dreptl international, cum este situsfia Conventiei de la Geneva din 1930 privind cambia gi biletul la ordi, CConventiel de la Geneva din 1931 privind cecul, fie reglementesza mu cu element de extraneitate cum este situatia Conveniei de la Haga din Viena din 1980 privind vanzarea internationalé de bunuri mobile corporale. Convent formeaza un drept material uniform, a cir aplicare direct inlturd conflict de prezent remarc8ndu-se tendinfareglementai elafilor cu element de extrancita tratate internationale sia solutondri acestor raportur juriice prin norme de aplicare imediat3 Pentru statele membre ale Uniunii Europene, tn virtutea art. 114 din Tratatul privind Uniunea Europeans, reglementarea daté prin regulamente a stabilt un drept material uniform cu caracter imperativ ce inlturd de la aplicare inclusiv normele substangile si procesuale de aplicae imediaté din creptul intern. Regulamentul, ca act normativ cu ‘aracter general, cu Fcomunitari, persoane fizice sjuridice, Un ivor de drept nemijocit ca si 0 xtraneltate se pastreah lege. Caracterul de raports relatilor stabilite de reso cu care opereaz3 dreptul Uniform european dat de ansambl nivelul institutitor Uniuni In raporturile de drept international privat re Jurisprudentiala. Aceasta solutie 0 gisim in Considerdm c& hotararile Curgii de Justitie a Uniu le materiale pot sa aibi gio origine ele sisteme nationale de drept’ Europene imbraca acelagi caracter, bunurilor, servicilor si capitalurtor in spatiul comunitar, raporturile ice 3 Juridice. Toate aceste raporturi, ca natura juridica, sunt raporturi de drept international privat, chiar dac& sunt raporturi interne ale Uniunit Europene?. Y Loussousm, Soul op ct, pp. 7-79 care analiea regu materiale stabi de cer, anolcind carl gla sluionat prin hotadre dn 2 mi 196 de prima Carert evsse “sqeuorfewsorus 18 ausowul pieipaw ‘aseaqde ap sojausiou ynipmis JeuayeUs jnivewop up eapnpxd a> e999 “ersr}ena>1yu0> vad yeuorfeusoyu! imjnadasp ed e-s “‘oipuinf asewawayBas 2 fepo.au imjnussieinjd apundsaio> gIenIve eaveynuo4 “aeUoHleuserU) aysieqai uy ueynonued ap auqiqeas ajunuodes e} anaeja: fowsoj80s ynyquuesue 3001p e>ipun{ funuses giseare wap e ap xx Injnjoras e inn euLn0p niauad aueulwsei0p 350) © yenid yeuojfewaru) ymdeup ut e>ipun| asewow.ajBe1 ap eporew ynoyDads ‘mjn-me) voususe> jnanued ewuizaid a2 astien4>14U0> leporauue arfeayde (0.2959 epovew exsea>y ‘njniBian e puoy ad eximos epenaid es pugundau ynuu few pve n> #8 soxe2epnl ap preuusasep 250} 2-1 > ednp 1e>9p giqe2iide eaB] g>seoUND es pueindau, {ued 'exuods quapias 2150 re/injos eayeyqimaidus) yeunuo.d ws|Aj.>aigns ap J032e10> juaradiso> 189) © mued e} a5-npugodea ‘siapaide erseare a0ey tnuoye2epnt a1e> apuidap aygeande 189) easeBoiy wsiaaoaians 1S auipnynia.ut ‘ayeyxe|duwo> ap 10328169 yelunuosd un equzaid me} sadord eporeu ‘asqenyaq4uo> repovews e apads e> ene @1 efads 0 e ap eu nde e283) euusorap nf ay ynse.au! ‘uleoapn! esnpap erdenais 3> sunaed 9p ajetound § srenjevesn op ajanuowsye‘nynBhy sjereoyguwin ap 00> pue arauorimos gs yeway> yruore>apn! axieras gyseane ul ‘@ypunh eyerew uy aseonde ‘yeyaueNXe ap yUaway2 n> sojMOdes @ 1389 Uy AysnppUE e>punf axewuawa}fos ap eporaus axgaaud a> jeynojued ap ayes 0 gqulrasd me) uowwo> 29}8u UnWO> jmdaxg me] sadoud epoain, -uesoduoquo> yeuosieusayu npnivauso> aiuasixe Janse as-npugoesnes ‘gauiouo2e aya.ew uy soe [ews 'wioywun rdaup nun e axesogel2 ‘9 ajemize yjupuay ersaudro uns ap ‘sjeuoslewioyu ajeyavew ajeuLoU aatonlid 38> {2p auatay9 no aoypunt soyunuiodes eosesuawsa}%01 uy uoyd atinjos © puy ea “yeuoyfeu injnioyB e asewwawseyBos ap wuaand ieeu0s.93 elsesdx9 suns 9) ® apipunf yopijod mpadse qs ‘aureyul sjeuayew ajouuou a19pan UL Ware E>eq 3eaud yeuorfeusaqut jnadaup u epi aseyuausayBa1 ap japoisui © aze2yyduis ap raiuypuar apundsas0> 3 “pas}em>4U02 porous n> giusin2uo> y e 9p ynso}2eVe> duu ul qUajueD e4 laporews yn2yoads rnsap eye jaou ape ul fopon{aseveunia 9p @poias spade sews Mise EC, “4890 do nog 4 wnossnoy 4 2-92 dd" do ome c8-28-66"92:d0 prog a WENOSEROT A, unjmydaup e gvenquan.e ase>ylun 0 &| puganp guuN uIp eaIsaze iuanuo3 ~ yeuoreusarU! > puird enduaD e] 2P nadaup ui aeae atiqeande 118 eauezuga puInsd eu2)A 8 eBEH | ap ire und ~ ayeuo(ieusau! ajfejay Wj yewunu ayqeonde jnBas ustuo> ay ‘ewuoywun {Ba puudno 29 ejerered) 9.@Us ajaun us Imjmidavp e axe>ywUN =p 1U2!D49 POU tun guurraida 3 uiou ‘jeuo}feuia3u) Joxz! un ne ae> up eINSRUE UI *y (249 seanjen mjnuuiBase syeuorfeusaut no aagpunf soyumsodes tosidope exfems :njdusaxa ap) ayerjeuenxe ap quawia}2 n> spipunf oyun aie rca senor © gp avai! sjawou eerie elunid aul Ye + auugas (89) oun 1ue2nde eaveda! jo} ad jruodes pugrjoras snseul Uy e9eIPaus 2102108 P i waysis ynidoud uy e2ep €192%89 en ‘ap auu0u gasyx@ ‘gan>adses evatew ul daup ap W9}55 ado} anyde gs e1ewayp eueossed ‘spadse 3522e aynuie] e-s 29 edna -euorinjos 2p Siso 99 3daup op ewa}qoud ajenj2]yuo> leus0U injminujiuod yruoanfe n> wingers #5 yeyauesixe ap ywauiaye no >Ipuni woded uN-.U 9SHENI>!YUOD BYE 2|BULON °2 dus 1 ayensoqyuod soyouto¥ yuRande 7 ‘ap away n> 2ypLn{ imjmuodes eonde ewepas a ‘jeyorien .aypexe2 no if gaigasoap gyeID05 yadw sey22189 M auLiOU eISIXe 142i Op WORSIS 240294) UY “L n yeuayew so}auH0 sppo1aw €21150}04 ‘ajenaoyuo> Jojauus0U jruoanfe no gulauerap 85 Bo] 1095322 ‘embeds uy xeonde ap 1 "1 ,astjempqyue>lapeveUs e aperayieno gwyrasdas finpaus aiejde ep Jo}awlou eausojo} RD evap) yeUUye e aveIew UI EULPOG arevoriewan ud yapajozes efunpuar wuazeid UL ayeidepeUy e9 ares9pIsu0> aura gpadse ans sdnjos 1335928 easeores UL gzeapad 2 bimen Jeuorsewienu yofesique ap grep eao arse ayeuayew soynBes & ‘eeipaus, 40} lueviodw 0 2p ‘Syerava Wleaapisue> weand yeaa eur deg IVAINaD VALVE IVATs TWNOTYNAINI 123UGDREPT INTERNATIONAL PRIVAT. PARTEA GENERALA ‘onal privat pune th disci de reglementare ‘Existenta elementului de extraneitate, care atrage vocatia a cel putin doua sisteme nasionale juridc de dept international priv sypune cn orice situate in care instanga sau alt organ jurisdictional ionat un raport juridic cu element de extraneitate, observénd ch sunt susceptbile de a 48 aplica ata legea propre, cat gi legeastrdins cu care raportuljuridic are legaturd prin elemental strdin, pentru rezolvarea acestu raportjuridic, vor consulta solute din propriulsstem de crept ‘pentru a determina legea apicabls.Folosirea metodei conlctualste este o chestume de opfiune intre mai multe legiaplicabile,expresi choice of law relevind aceaststrSsatur&. Optiunea da i al normelor conflictual, in sensu de 2 determina fie competent strSine. Fiecare sistem de drept are propriul sistem conflitualist, aes propre caractern Jurisprudeniat desemnearé legen raportul juraic cu element de extranetate,e9 avind un caracter prejudicial de trimitere(alegand inte eges proprie i legea strain). Drept international privat. Considerati generale ste sunt complesitatea (caractorul abstract, apartia ales pentru metoda proper la) si difcultatea rerolar JImediats sunt fie norme de drept mate tere interesul legitor in prezenta de a se caracter de complewitate, incerttudine gs Specificul met doctrinasecolul XX, pl gtementare jricicain crept international privat a fost evideniat de lismul stu ariténd complentatea materei,1 dre sug a 4 ‘sd evONEVIEN Op 3p ame KORN ead jeuorfeuseyus mynadaap injrjuawop ynsnurfuo> nud 29 €939 Uy suasuoD Un eYsIxe gD wia!>a1de sep ‘JatUayqoid e aiaundxe ap ynpow 34tnlad n> atideau0> ap ayeyun o gisixa nu e> wienJasqo reAlid yeuor{euserui 3dalp ap infaugwos feuuapop easesniuo> nszuad eiuieyas ap puly €> WezieUe 9} 1UeYSUC> pou uy 94€9 ed soy sone a}¢19N) e] aU-npUajas 'gnseoU e1e§ Uip axeaseIDeds ap esmgesoy gueioduiezu0> ejeuorfeu euin20q “Taaigre> jnips 18 awayqoud jon aasa20 21 BBnepe 21e> exe Je! tnynuiens e g2ipun{ eripuod if wf>ipsunt ap ymi>.4u0D ‘B>} ap ju0> 9p ep 2359 Yn|UaWOp eiaie> L1HO}UO> ‘esuRnse1 eULINUBP eum fdasuC> gnop Tediouud wy gzeasmuod as e> e7raide wind ‘gueveduiayuo> euuisop arfenisd ye nes eun purétiequuj euesodwieruo> eULn}209 “juazaid ul AU) 8] 2}-XIX Te Im)m}oDas e axe;eUIN! enop e Ip oul ayeIN3yaid apiuido ‘ydey 2q jueosiad © aluaigia> eys00e ap o> ap 16 rep a9 tend jeuoreuon tipue> i} ap yonyuo> ap unde g>exapisua> os a> ‘ou ue}nuuos youn aye savesen 1 wage supsa/ MANO, ISeEDe ap eRe Ul 1 Tevoriewsa.ul mimydsupynjudwop 220 e1592° E> yerepisu09 ne > gruasqo as ‘ny © appunf repuo> ea1eunieiap ap ul 29 ajansadse no gunosdu npues ck 1N9)81ne-s g>ep sep ‘UOATe aitUp aud o UELIeA oh nd J pugs “enud jeuorieuioiu mmdesp imniuewop exdasee1daou0n sytanud 82 98> uy ayeyUeUN fsKe MU > WHERIASGO aiewuETBId eaLIDDNE gaseIDe ul ‘azeuorinjos ap ngs jnpow 1889 ap ymzajuo> aymnsuo> © eedound ewa}goud“oyeus fon 9199 s2p"e> rade) 1 pupysuoa greZou) efueriodus ,xipuegop sojumidosp waseroodsou (So 3p jn 4 2235 © ¥>1pun{ e1fipuo> “sojaUeOSad Ba) jeuoreusazt ad lt ym291go gzeausio gjeBaui giuedodw ap Jexeus 1a g> grese ‘wiojqaud eysCa2e wridke pour uy pugaes ‘paud jeuoweusery yoyp ap janueyy ease.any ul yehoqin sf auoyeWw ynr>a1gO ezeeAMUOD ISeaHeUOrieU easeUILLIa3—p If Jo}UIE.AS e a>1 =Jpuod e ‘wfoIpsunf ap imjma2jyuod ea] ap imjna>14u09 yripmas gD yesapisuoD e ye? -offewseaut injmidaup ynjnyuawop excnse 9 esdnse 93/818) e”idaou0> aiSeued: 2>)puinf rf)puo> "Baap inj Iniuawop ay>adse aysa2e e} nipmas ap as-npuednso ‘pay SenaaE ep suo) vend eaaTeUTTTERIG 14 eet me 0) saudevonnwarurnerprevonompenu wey, > weRIAEGO ‘,89] 2P je ape ajeunqia 3p axep 0 anfanid 29 #999 u amas (eu yeuumap e 99 edap nadaup jnyDeIGO "enud euojeusaaut JuoD sae ews auy Ul ‘2s03Sa3€ odes greoquo.e} re] pueway rawuad 259 ead ye 109 easeuotinjos ap ull a> ajuk inyradoup jruuawop uy ‘azapan uy ynae ne 50 9p wows} grewawrepun, exado 1S-npug prea.) 189} mupmas e> yexapisuo> e uoWweS ymynasur ead jeuor{euseu mjmdaup eiuersqns jasase puginiu0> imnuyens e g2ipunt exi}puo> ‘ap (6282 ‘aseUo}injos ap nes inynpous e 1 Ba} ap injm>q4Uo> ynipmas ap rednd0_id e-5 uarew! feysa0e ynjuawiop e} axaud n> "yeaud jeucreusszu! adasp ap sojausa)qoid Jounim e gzjeue ap 4212 waists un 3430 e 18 Ba} ap .o}er>1jU09 euOa) JeIUaWePUTY ‘ue> wayeqjeuossad ydaup |oode yfuinf ap anosoundes “AuBlaes UoA ey yPUpELY yeauid jeuoyseusequy nynadaup inyryuawop yaridaouo e y>u03s) a1e\uaTaLg ‘ngs njpuuawop e: \nadaup eaunuyap ap rewinu nu grednooaid 2504 & xx jooas e ayeyewin! enop e uj geUYe PuEsdoIna eULTDOG #8 p ‘enud yeuorteusoru: mandaauy #6 €3]-XIx Je pyesauab asequazasd | eauniiaag ealad jeuoljeusaquy injnydaup jnjuaW0g INIOLIdWDREPT INTERNATIONAL PRIVAT. PARTEA GENERALA NP. Filipescu’, observa cin capitolul privind p& ce se analizeazd metoda de reglementare secfiunii se apreciazi c8 iveste opera profesoru sernational privat, cu element de extraneitate, tn fi competente a solutiona legii aplicabile raportu ori a sentingelor arbitrale straine. Primele doua probleme si |urisdici, iar cea de-a treia ine de conflictul de legl Pe de al poate legii in dreptul internagional Dupa aceste consi acest sens: conflictul de legi, cor formuleaza note critice cu on stent cu cet cle rome ce ein 9 are npn pet crept comergllintemapona™ Cu pve la enuiea de some ¥ neo se floret tarmenul de obet al depultinteeyonl materi ce formear preocupare acstel dsc ire a domes crept Profesorul Tudor R. Popescu cu intemational privat? apreciaz’ c ma conflictele de jurisdic la includerea cetaenie si conflictele de privat scare constitue, implicit, pine ermational privat" cu Dept terior priv. £4 Acta, Bucs, 1999, pp 27-32 0p. p32 TR Popescu, rept inteationl prt Bucur 1994, 9p. 33-38. “TR Popescu op ce 9.37 *DA Str, rept interaional pat. eta Bucur 957, p32. 80 rept international privat. Consideratit generale 2 formeaz’ domeniul dreptulul international. privat, Legii nr. 105/192, considera ci trebuie s3 aver aplicabile (normete conflictual ia juridicd a str8inului persoana fi terial romane prin care se instituie aceasta; normele privind regimul iaice sau juridice roméne in raporturile de drept international priv i formuland urmatoarea concluzie: in prisma domeni de reglementare, dreptul international privat reprezinta totalitatea normelor re reglementeazé: conflictul de de drept international privat; con Romania, inclusiv aspe lerderea, retragerea cetateniei romfne privite prin prisma trainilor in aceasta materie; aspectele de drept international soanelor fizice $i Fomane in raporturile cu element de ipalul element de continut al acestei ramuri de Pofida normelor de drept material ce privesc procedura de judecata. r acestul mod de abordare a analizi dorneniului dreptului international privat, itate s-a Impartasit si varianta prezentérii diferentelor dintre Lirgit8 asupra domeniului, eemarcdnd lipsa unel opi re in atura romana si straina in vedere ormele de Doctrina europeand contemporand {eratura european contemporand diversitatea modului de abordare a acestei i jecat cea intalnit Pot forma obiect sau domeniu introduet care fara a se ardta precis ce se are ternational privat sunt enuntate problemele ce fl i, competenta tribunalel hotirérilor judecatoresti straine, coné Considerdndu-se a fiun drept special aplicabil particularilor in. traténdu-se despre obiectul jonal privat se apreciazd ci o serie de reguli destul de diverse exists neaparat o legaturd formeat8 ansamblul materiei dreptulul int Aceste reguli au in vedere stabilirea cetteniei persoanel fi "DA Stary 9p tp 34 omg itp 712 Aston au impait module peer mat ied de ererpin¥ Lousounry Boeaueayde ap ajounou (6 so—puy edndoasd WOA au EAL jajqoud ays02e punsip weIen gs 1d eluersqns greau jo1s9jo easeutusiayap ‘an 35 'g1e71585 E=ve3|/03ne nes eiUE nimdasp eunwes gzeeus0s 2> ( Opa uy Bane wand goipunf avesuDuI3 wiagnd nu ‘ayeyauenxe ap wew|> ASuOD | S928 gD UYGeIS We EI udosd fapoyaw 1 ymjmaaaigo e ‘ayey2129 roiuins & igze0as> yenud jevorteuseyul mynadaup 1nay!rads soygzundsa109 pow! nuowop exdnse gui) e/'d92U0 ‘oq “2ueyuewa}2e1 ap yniuewop U1 esul eareyjeuosieu mop es-npupiuazaid [ey UL oyulens e e>ipin! wslPu0> luawop suxa @ aie> @ULI20D "HIPSL yuo e} if 0-SuIKe & nud yeuorsewrul jmdaup 2ea}win & aue> PuLNDOP aU! cease aq) ead jeuorfeuseau! 1deyp ap ayunnsodes gzeauo|inios vaauou eaysa>e nes ‘@R} aueosied eal—r—a jf |M|AUIERS © ant ap jrnyuon 8a) ap yRDN4UOD asNju Ns a1e> wl eAUa Pwop © IOUNSIP ealeVe:T wIUIEAUL SDAseY> eAR|UEU UY senud yeuoyfeusazut inyradeup te mIveLOP sp 0 aoey a5 nu ‘seve ap pow e> #aor "weyn>yUEG no ayifeye: aidsap yediouid us a382q20n 98 jaws ansaid 3g) 1eue0ssad JRIMEIS nx2]yuo2 a|aura|goud atu ei>URSIP spaupul 222) rue aieimjonns 0 WIRABSGO Rep £15892 ap ‘awUaparsid Shu ap aqesoap aids spat aueosiad uatia2e “snqeuortey eat ‘a9 ajanoadse o1sed gue 9 omy gueosiad Ininues e 23 Teuoideurayus aseyas Ul Yenud adaip ap sojaueosied yninaers & yuawop esdnse ¢x8ie) e1fdaouo> guuaid as o1enunvo> 0 {mos ayiequeynorued exdsep as-npuerest uawop edbund.greauuo) wixpsunt 9p ynnnqyuo> rf 18a) ap yraayuo> elev woe}ie> rosmoce By ad ganéxo 2350 vend yeuotfeuseyu rimdaup yrwawop e] =AALd 9 1d sdaup ap aueosuad “ueynorsed anu aungess a ‘qoud ymauwesue pripul 2782 u,wenud Teuorte Jr yetuouepuny niuawiop” ap ynuauuer seudeo 25070) “nea! Yeu uaa qns sjewa\god gzeasnionns —eP inf axeona|rue> amdeup ymzaigo ezeausoy e21sade ateOL “@URsIs 1980:01829PF end eassyfeounsas If gie2apni ap ejuarsdwO> "FUN? as 18 e9 “areuolet ya ap wauiaye n> ma>jyuoo gze@u0tinyos 2 2382 jeyau aqennde yo] eoseunuseap ‘Imynuresas Ju) ymmadasp SPIVESNTD Value IVATHd WNOUYNRSINI 1E5WODREPT INTERNATIONAL PRIVAT. PARTEA GENERALA idic cu element de extraneitate, constituind in acelagi timp continutul rernational privat, dat deconflctul de leg, condita juried a strSinulu, confctul de Jurist determinarea nationalitat, opinieimpartasits 9 de dectrin europeand contemporand, international privat scare constitue, implicit, principalele materi de international privat. rn opera profesorilor Tudor R. Popescu, lon P. Flipescu, Dragos Alexandru raportare la obiectul de reglementare juris. Aste, el este dat de tl de jurisdic, condita juried strinul, normele conflictual 4 rormele de apicareimediots. Aceastéconcepte aspunde specu raportuui Juric de drept cial in sen arg cu element de extranitate, cae in soluionaea sa ridcd urmstoarele probleme determinrea reptuior ce sunt recunescute strinlu pe tetra un stat, Intrucdt nual fo recuncaste un dept subiectv se va putes pune problems aplicird uel rea competentei de soluionare a raportului urd cu element de extraneitate sa autoitateaseszatd;stablirea normelor de proceduré aplicable de cltre Instanga sau avtontates seszat:stabirea lei aplicabilerapotul cu element de extraneitate determinarea efectelorhtariirinsantelrssine Secfiunea a ll-a Conflictul de legi si conflictul de jurisdictii Conflictul de legi Initial domeniul dreptului international privat a fost limitat la conflictul de ep biatl exes al mater itt domenil dept ineratonl privat la confi ee 1 510. Ungurean, rept internations rivat. Considerai generale Solutionarea raport idice cu element de extrani ce se pun sunt mutt ne arata c4 problemele sanctiunea ¢repturlor subiective compli situate jurid trebuie s8 le avem in vedere si care alaturi de solutionarea confictulu | contureazd substanta dreptulu international privat. | se compune din una sau mai multe problerne Fentru rezolvarea Iitigiului intern, judecdtorul va trebui s8 aleaga din corpul de leg, acele norme care au vocafa de a cérmui problema de drept, astfel cum a fost formulat3 de pari si apois8facd aplicarea normelor respective. va trebui rezolvat: este apl- ¢ strBina? In aceasté chestiune prea- problema de drept international privat, judecStorul va trebui 58 care au legiturd cu raportul juridic prin intermediul elementu- i de extraneitate, pronunténdu-se dacs, in temeiul normelor conflictuale ale foruli, lege proprie are vocatia de a seaplica unui aspect al raportululjuridc sau legea unui alt stat, Elva tranga concursul dinte ordineajurd i ordnea juridicd a altui stat, care se declaré competent8 in slusionarea repo Sau a unui aspect al acestuia ‘Asadar, prin conflict de leg infeleger situatia in cae, privitor la un raport juridic cu element de extrane de afi aplicate doud sau mai multe legi apartinand unor state dferte, cu care reportul juridic are lageturd prin elementul stein Oricare din aceste legi este susceptibils de a portulu juridic. De regula, confictul apare inte legea forull, a instanfel sesizate cu solutionarea litigiulul si legea straind cu care raportul are legaturd prin elementul de extraneitate fe 58 apard intre mai multe leg, dac& pentru diferite aspecte e sunt aplicabile legidiferite. Spre exemplu, in cazul unui litigiy judecat in fara ‘noastrs cu privire la vanzarea-cumpérarea unui imobilsiuat in Italia, act intervenit in Spania intre un cetasean frances si unul german domiciiat in Marea Britanie, exstenta mai multor elemente de extraneitate atrage competenta mai multor leg, fecare aspect al raportului juridic. Elementele de extraneitate sunt lui gi drepturile reale ce se pot constitu actului care va atrage competenta legit spaniole ca focus roblemele ce privesc forma exterioar’ a actulul etatenia si partilor care vor atrage competenta leg franceze ca lege nationala teanulul francez p competenta legii engleze ca lex domi ‘© alts problema de drept tine de condi ce fal lege m crept international privat. pes, rept interaponal private, 197.8; Ungureans,CJgasr, Manual e dept ntemaional a, al Sek, Bucur, 1999, 9.18 ye>apnf imjruon) earea}oune ap aunang as gs aze> sojUpipIOY YnIpaLu Hagduy aod nu aymsur yea) naS2sore>epnf ajaiuersu) yp2ap aiewiorne opju" E> ynsuas uy "Weis ap jodouow ainynsuo> jarijasnf eayimdey. ‘guiapous kares9)208 Uy a1e> “euesanns eanjeBosasd 0 aysa e3 exfouny 10192 e91:20} uorfewayul eaa ad iS 25 40128 en Ban gdnp Su) ‘giuayeduioD ap auiou iaudoud uoHieweiu! injmdaup just evorieuweau) reayd qnsopuaiuo> nes ‘urens ajeaiqie sojafunuas nes jgasoag>apn{ 5 aBajatuy oe ad aoypun{ ajerpaya mqeas ea adaup ap warsis ase32y iudoud ednp 301 “imi >1}de eunpasoid if wnoeid sne>epn{ ap ejuareduro> euiusayep en fe7ez1s95 eluexsul gipung guusoU eudosd edng “sueypauy aze2yde ap ajeuoiew swiou “njrucy ae ganpavosd ap sojouOU eave>|de nu 1494p 9p waists 2240 u Eeauoyinjos as Wbypsunl ap jm>yUOD ‘ules 139} & 9y ‘tudosd 189} e ay yag2yide earenigisod ese) ase> ajeni2iyuo> auuicu uud gzeauorinjos 2= 39 18a] ap ymon4U0D ap angasoap aids “iminiBnn guqer|ide eunpa2aid ap yo} ewso}qo10 ‘IPL a1e> aipsunf ap injmaqyuo> asaigeu nep jensaDoud ulps0 ap ai2adse jun 212 ‘uygaas ajesique ajajeun jnSesoagoapni ajafuersur ap ayeiunuoid nSssoyg>apn{ soj,p2R104 10)2199}9 EaseUTUL 1S amy fe esparoud ‘giexapn{ ap 1afuaradwo> easyiqeas ap uli 99 yens92010 tupi0 ap afewia}goud |$ gueppa: aseoygzundsaio> axeuotinjos 9 op UoWa}® ‘9 a1pinf modes asexSeu ep ayeod a1e> e} jer{uersqns uipio ap sojwajgaud exe U I gs ayeod guel a9 ws AE 5 aingan eyauag ayeod umd: auies ut eunpazeid ‘ajeuorieu sojayeunain e ejeuorfeuseau1 eusjeduo> 2p ea suednil awojgoud ap aunisaaons 0 gu sjeveis f @p ean2soundes 2350 —2ep 2¢29p ‘Bjeuo4ieuewdns wypsun! jaun esdi] wy exado ajeod nu exseoze zjeuortewsau nfejas b1dsep eqion pully gle2apnt © &| e2sa8unoes uud sojumdsip e eseoruatuo> eavenjeas aidsap ajiemss gysea2e U1 WiQlOA javeBuensuod ap follo) jnoinfe n> sey> ‘ayer>adsas go} a) #9 aze2 ud Doqhus UN summa afo9n fiste ufrueduyness yore ad ponent Sua peu rvonsusee 019 ep sDag UolauY ‘2p aundsip nu eyseane e2ep aueosiad foun aje annpaigns ayanidaup aynasoun2ay quns > aunds wand my” sergue e- P imjma2qyuo> esjuede ey unt ‘gpeouad grseaze uy greiuaunuo> edaang ap #§ guseys mysugys e} arewYe BuOXes-o}Zue lauLBoP rnuiLiede £89] ap ymaqyuoa ap umagye read jeuoreuiau immadaip uoypsuunf ap jma2nyu0d ‘ajens2yu09 auwoU >sewinu as 18a) ap ymanyuOD injos as e1os—> jruoanfe no ‘yeAud yeuorieusayu) yd2ip ap ausoU axse>y “Be] 9p 109 afinjos o-eap gs jajase if "yoded e>seinuse> Bs eIUaYadLO9 2359 212 =) AxWUIP EreIUWASAP IWMI DALIpU POL! U! JeOP Jorlewsaruy rd2up ap 2 yuo> uo u} aly “eiuersul Seu jmUBWOUW UL ay ‘onde 25 es eluazaid uy 2) anuip ae> ' uewaya no >ipunf yoded tun e] axtaud no ‘aoipuy es doos adesp ne yeauud yeuorieusour ada1p 9p s]eWON ‘aaspxe Jeu! Bs 81904! eA Ba} ap ymDIYUOD ‘rdaup ap wsars1s nudoxd LIP ‘ayenr2qu0 soyaunou truoynle n> euigeande e=Bay eseaye exePO ‘Ba} ap \n4>/4UOD EISIKe iqe2yide 18a) eaxeujaorep e) gugd “Ideup ap ngs ynusDisIs Up eaud eUo/SeUs—2U) Je en ynsoagoapnf ‘ajes wap eas) ap pugzinasy ip lafuajadwos exdnse injruoygzepnt ‘9 aue> 1f "pquaino eaLiqion op ele ypads uauuey un 23se 189) ap eifentis ennpadsied iSeoa7e ZnS ymnsowni uy B1apan uy gana exfenais g> B29 ‘asazaum ap pmyuoD uN +Ba] 9p y>nju09 un pugisrs aws0Wu 1801 uns 10) nnuad 2109 ‘3dasp ap ausasis ou seNyD nes nined aye ulind 299 ‘vol x > gugwos e983) ap e106 uy ‘gumg8ay ave 2ipun{ odes ‘yep jndusoxo uy Yeveve pH inynnodes 3feaveynoqied ap 3u09 pugul ‘sm2es2u09 x0) njndpenue> 2989] auILLaT2p es ingen en eupwo eis ‘sneiunjor x2) © guqeande ea} eyndias ne nu ayigd ase Uy ‘e180 [lapiru0 VeAnd jeuoeamaT dag YIVIENGO Waluva IVATUa WNOLWNUINI LEUDREPT INTERNATIONAL PRIVAT. PARTEA GENERALA cestea find autoritati publice ale statului, organizate ca rem al organelor judecStorest si activitate desfaguraté de aceste organe justitia are rolul de a aplica in concret normele de drept material in care statul exprimé vointa gi interesele specifice pentru a crea cadrul necesar desfasu relatillor sociale’ © puiy Iwawop jaueosiad soumam jgewy>e pou B apmy aueosiad ‘euorsa3e squiou ]83€35 n2Uad anNVed YF ye;D0s ‘s1uOUOSD JPUY M2 ‘azeyUNWIeD Jarionuasue> jnuaLOUDy n> a2ppunf unaiodes quns ‘aiquiaws apres naueg tunwo2 nifeds nun ieuoriouny eay apnf snpap iminiZiay easeUoLinjos emnBise e ap ea1 1NBa1 yenud yeuoriewsayul jmdaup uj "idaip sp ajausarsis nsnf ap sueBavap o Inasuon ayeod “eayrasnf aug ayo} 2388 nu aue> anya) un yuotioues ype 12/Se as-npupinBise ‘sreyauenxa ap quawale no ni ‘efuaradwoo ap auou soyudoud jnipawiazul ud p> “wouoane 42320169 un ne giuajaduio> ap a) 1 ynsuas uy Weuoyfewarur ynadap up >IPsuNf ap ymy>"]yU0> ‘euadoune Joy seuowio}Za1 eusLUN) UL 1 IPMS €> eulAUarap axsjemanyuo> aULi0} end jeuorfeus9 2undirsip He:9}90~ ynupe> uy e2ep as g voisoey nu aseuorinjos n> yezis9s yruore2apn{ iuapuadapianuy gsu ngs ymyqusesue uy andaouy e) ap y-npuy ‘whoipsunf ap ym e1uIdo 1 yeunye e-5 “2adse 35928 e] enjozas 2¢iHo1psuinf ap ymya14u0> midi 9p greupedu! 2389 183) ap imjmyonyuo: 15 J0Fe{UeISU! Jo|upIEIOY 1018339)9 2] 9P ininastyuo> iweUoHinjos gugejead eunnsa4> NYuoD eaxeuorinios 8a} ap inp: uorinjos ews} god ‘puo} BzaUOrIN}Os Ws EWUataduIO> aa] e> ‘aUIBAIS eusa}goid und en 25 so193)n If giB>apn! ap iunparoid e 1S reald jeuoeuen Dapnf 9p lelveredwoo ieuuusasap jnzadse gns | yuo> euorinjos Wpio efulatid uy go rerrasgo e-s ayeauazaid 9189 UIC, ‘zequoane 9p a3e un pi “rariasnf eauimadgyuy ap ul ajeioads ‘sjenaUaT wferopisuo> Yenad jeuoibeumsa WIIG {uaiadio> u, e>ep seIND ‘a nensuupe ajerze (6 asapan ul ne 1d © 335 annaaigns arnpuwe, impadse qns awiaiqoid ajaun e>1pu aie0% ‘3p mjmzyuoD ea1eUO}injos YivaaNaS VIVE IVANG TWNOUWNUINI TOGREPT INTERNATIONAL PRIVAT. PARTEA GENERALA slement de exraneitate, Brora institutional trebue sal se deao bn rezolvare, tocmal ent 2 asigura funcionarea sistemulu institut prin ates B in plan social sé dea ‘caracterul benefic al acestei constr ald denegare de justtie, care chiar si intemeiata din partea ng al far considerat’ de omul de rand ca un act de i in rezolvarea unei probleme curente de Ghienit Europene au folosit instrumental juridic al conver jigura o mai bund administrare a actul invsens larg ce i privesc pe resortisantii comunit Conventia de la Lugano din in 2001 (22 decembrie 2000) recunoasterea si executarea ‘materia raporturilor de drept ci ‘Conventia de la Bruxelles din 27 septembrie 1968, ‘6 septembrie 1988 s Regulamentul CE nr. 4 intrat in goa inctramente conventionale ce privesc competentajudiciara hhotararilor in materie civilé $1 comercial, ou stal competentd de judecat8, raportate fie la cetdte stea persoant persoanei fi ice, dindu-se astfel o acoperire cat tal ‘comunitar de a sesiza 0 instants Tationals asigurandu-se oaccelerare a judectlor rationale At si wliberd circulatie 2 Tor" prin adoptarea unr proceduri mutt mal ujoare de recunoastere ahotararilor judecatores Din perspectiva dreptul mitar adoptarea acestor acte deschide o larga discusie ‘i proportionalitati, c&ei normele 2 fi de competenta statului si nu a Univ ‘2 cauzelor ce duc la tergiversarea judecitilor 2 faestca Regulamentul CE ne, 44/2001 58 fle acceptat de instangele fonale, inclusiv prin intermediul hotérdrilor pronuntate de Regulamentul CE nr. 44/2001 stabi cexclusivs — bunur si drepturi societati comerciale; ‘marcilor, desenelor si model materilor competenta este fac resortisantul comunitar tn CChiar dacs o astfel de disp reguli de competent itatea si dizolvarea unei aliditatea brevetel judecstoresti ~ iar in restul iativa recunoscand un drept de optiune pe care il are instange nationale pentru judecarea lit bila, mai ales prin efectul sesizat in practica fin concurs cu cea normal |, totusi normele re cole dous izvoare de drept trebuie precizat cd ambele sunt sfere de aplicare diferite, Conventia de la Lugano find Ilanda _ ca state membre AELS (Asociatia Europeand Cat priveste raportul invigoare, dar au dobai ratifcata si de Norvegia, Elvetia Drept international privat. Considerayl generale a Liberului Schimb), tm aplicare imediata ce ip ce Regulamentul CE nr. 44/2001, cor 1 altele de aceeasi natur’ dator pornindu-se de ju de securitate sens larg angajate de resortisantii u adoptat un set de norme de normele interne ale 18a conflictului de jurisdicti n cazul iu se compune din una sau mal multe probleme de drept detente tend sleagd ne ogee su nga ch aperture oa cu eaperal utp some ind dacs legen prope , su vocstia de se apie ve orineajred atl, cate tetaconpetensslaonateariparatajnge, Prin conflict de legi ingelegem nflct de legiingelegem stuatia n care, pivtor la un raportjuridic cu element de nat uteri urate fr strain, Oricare dinaceste legi ot relementare junds teres situagia dats. ; cxprims o indoiald care stéruie in mintea rue in mintea judecatoruli a i qmneetane Judecatorului asupra competenteldiferitelor leg de a se Recunoasterea dreptu astfel ci raportul juridic de stabilirea compete les t ra recycle mee mt de xtanetate re 3 lm problete de orn proce ects, procera pla igi determiare efans e e>oudipas easaygeoundas n> ‘aueleAns woind eisaudxe pipe ‘veas imug2ay e axequewe/fa1 ap juaynd ersaidxa arse. JeUolieusaiu) a}2° 103908 e: F932}19 MuaAuoD UL 98 ave> wud auuou 1pede> anesadu) 3p 1wipas e aoipunf {© mide} u 35u09 aja e1iuipeas1qas00p ‘g>ypun! eassjod 2p ‘uns w>ypstun{ ap ynaanyuo> 1 (8a) ap yns>;yuo> ‘iMjnuEAS 2 83203 © Welep|suo> aiganuid @u a> e929 Ul 'B9) ap yma>qyU09 aed Uy uns wind ebe go1punf yuo easeuo1 2 ‘alinsnf uy tudoud ia) ease: 1 8198 ap 2>UN Ulp age ‘aILEHIP 2201S aueosiad anu 2591/9035 25 go ynsuas UL 1 anuy fe uy eAMS~UL UY] “gaenud e22 ad urind ews # eangnd earewanre yi2a}02 ejeNA e] aparne e sp Jo} eayer!rede) Inuodod uytiede nu ase puud uv, pugipaye “gsup.ysa) 9359 aMgeyS UN eaAE JOA Hf JUIN usu rupofsodod unt ‘axez1Ue310 ‘auapuadapt ny 2p wou > spun orode eau sausod 9s a1e> e} ap esyuasd ye2e95 1Unfeus04 ye pugurtsede ‘21038808 aje a>{plun| ajaz20A2! € winoaid ‘3235 nun ynyoysad ad \njnujens an2sounsa3 iHeByqo sojunadaip ymyquiesue wa8ayaiu) inyn ypuod Ud 2, f if Bay ap immoqyuos e aeaud o> yeuoriewru snjnuiess e g>1pynf erfipuoy e-1] e eaun|ioas _njnsnp areBovep renuaseo emiqu reyunuioenuayunuiodes uy pdaypsunt ap myra>ifuo> e puindo azeuorinjos o ginéise a7e2 18 wequ) jmdoip wip gfusyedwoo ap Sjoou no vod seoud f 120Np fun sewed 9 ‘ae nunue> FdepAU ae} 3p suey ition aves Yon op unoderepsawo> ‘ie Be) 3425 uf IAD 120M 99 Atsworeoapl Jopeieioy # ewe 3 Shuoweynba bisnion 9p 39503198 : aproerdns pore: os ispsun[ ap menjucondouudep ep ‘spain =pmn2gso>eoeuodaes node psn! sp ap esspeau 389163) ap mmayfucneasevoinjes 6] ep myn>fu0> Mu Imayjuoo eased > ures eHuesu ory }aDafo eaIeULA tupuodmos eusyqard aund en as rape ‘Ban mpuoy Bzavodmos gs feygoud ound en a5 soyanp 1 aud yevodewaiy mdeyp uy eie>gpnt ap emnpancud ebuaiaduo> Serpueunusorap ipsum ap praifua>evorios eh 25 ey ew ‘ede a2 wp rnd 4 “aye qoyne ap 2>eun pu ayeuorapsin ayeuetso ap aeydope yn2e theaucane ap 2ju02 un 2150 wEppsun! ep riaylueD “umingune 2p ter gesounb plishoduo2 9p pua]qovd 0 ome aurpns aus J0un elua}aduo> m> oder Uy immo} mluoraduc> eoseuuserep aifanud reuorbypsunt gluazedvo> ap jnuewuay ‘yey eves Gp wwewoje n> punt ymuodes euorinos © ap glevojeuiiu e9> ad 16 36 ewonu g)eUOI.=) ‘tuapadivo> pupurauasep (2 wruo]snynoas 1012) glvej2dwo> ap ewou feudard eunespiowy putfnO1 3p da 3920 F aunibues 0 giepor 2seuud nu ayevoreur Inanveynonued puwin) uy aund jeuoeworu yeaud ysopoueque> nes 1>psun! 2p 1 ‘asnf op mpBavep ehuspou gas epronu enaued pins ew nu apn fseuoeu atuersy jun abuatadue>eosnque aiosp uy aund rxpunt ep menue> 2umeas Tenge elu nes feretoapn/ oqvpyioy goseoun>e/ 2 es aayahu a2 2d pun 221242 gets en YSyp ap woxssexeaay a2}puntsurou spudoud ednp 01 ijrBan gugennde exnparord lunoasdeiesopn 2p eluaiadu> eumep en genres e}uesu opun/ eusou eudoxd edn sof je eunparord ap sojouuoweazeaqde nap iano anys ers 160. su) 2p atebunvosd S00. >epn! Jo] FI0Y ‘Sjesauad ybesepisi05 eapd yeuoteusva see TYIVISNGD Wallvs IWATA TWNOUWNWAINI LENGDDREPT INTERNATIONAL PRIVAT. PARTEA GENERALA cexercita puterea publicd a prevazut drepturi rnumai pentru nafionali. De aceea, la origi hostis @ desemnat atat ‘at $i dugmanil care erau facufi sclav, cetageanul roman avind drep! rte asupra lor. Pe masurd ce statele s-au consolidat ca putere p\ cat si ca putere economica, coeziunea indiviilor find dat $1 de aceste aspecte, statul din ratiuni mai ales economice a Tecunoasca si strdinilor anumite dreptur. La inceput s-au recunoscut ‘are favorizau schimburile de mérfur, ce sus economic’ gi satisfacerea nevoilor sociale ale autohtonior, in timp s-au acordat ddreptur strdinilor si pe considerente de ordi , cu sau fara efecte economice; = faptul c3 Tntotdeauna condi Jicd a strdinului este influentat’ de gradul de dervoltare generala a statului, starea de pace sau de r&zboi, gradul de cooperare Interajionald $a, demonstreazé cé reglementarea capacitatii de folosints a stra \e eminamente de politica juridicd a statului dela un moment dat; = cat priveste conflictul de jurisdictii, solutionarea acestuia este viz problemé de politi jurdica gi apoi de tehnica juridicd. Competent j 2 autoritatilor ce Inféptuies: stat fine de exercitarea suveranitat forma de realizare a puteriin stat, ar Modul de stabilire a procedurti dupa care se desfajoar’ efectele ce pot agi facut Intr-un stat strdin sunt eminamente probleme de politics jr = aspectele de politic’ juridicd privind solutionarea conflictului de influenteaz’ tehnica Juridica, in sensul reglement 2 proced lor hotararilor judecdtoresti straine in exclusivitate horme materiale de aplicare imediat’, norme cu caracterteritorial ce sunt exp sicare exclud aplicarea legi tumane fafa de care Pt acele drep' tea, cele din domenit pentru c& fin eminamente de factor vor cidea intotdeaur ra de interes de reglementare juridica a legiuitorului ind unanim admis c& tn ramurile dreptului public nu poate fl aplicata ice cu element de extraneitate find Tn domeniul privat al dreptulu co lege exclusivitate prin normele fional cantareste intre interesele generale ale societal raportan ice pe care statul le are i ividuale ale persoanelo i serv cA sunt pre propri acele situa la interesele economice, politice si ju dice ce pot intra in ‘cumpanitoare interesele generale, ingelege 58 supuna te rept international privat. Considerati generale cor al snc aera sens seg ot ce irre nginx a et jacana aaah ate Juric ne tice Sis folosien unei ecu tehnici juridice. In sustinerea acest ra cae ee a art cps ie ere eat, exclu a aplicérii leg strine. In m&sura in ca os itd tine ete ie eran ee si unei anumite tehnici juridice - aplicarea normelor in norme conflictuale, strdine. De exemplu, wonstreaza ci px te argumente considerim c& teza prezentata de noi este pe deplin era ca si cum nua fi existat — t farnguar mor Pe masura dezvol sei aeamicmeme eee mit are poorer at recat ca ind cr fon a te ce cpa nse (cont dood pul ea66 wha e ASINSMP>X® Injrua1DeWe> eaxeIMgIU ha as 81> uy 3p 1 Owens unadasp yuoureo imjaosas;e Inun e ajsasche3 jaweo nieyneu inun ewun uy nuoyuay neaspied 21 aja 235 es neingan umdaup 2peun eene ‘nu (a @ynBas ap g> eavezioaud no ‘fownano soupraansuc> seuuo nyieds 3s0>8 uy) aye jyusnue un naawed Jeop agejen.nes9 > yRSURS Uy * ; i ‘ajeuoa4e? nese sjawuran> 9300 ‘umnyn> ap P imnuouuay Je WapoUL yrsuas rode eae ‘nyo 399 ad aanuede Jo onde quequareidas un-nuud nes 3>2up ‘2se9 inyrotuas reign a1eo ajpueossed aye0) owes aq aqu0U0 po} ad eanpond 1 juoiver ye g> suas Ut EUUILOp ee Jsnned ; youuu piers ese {UeuLWop ee yamseu da 9p e003 Te fo1uas jnyi03140) ad nee 99 so}99 eiuaysyx9 guesa2—u arfonpoid fave ououss set eewrbpsinl ¢ emcunde swore 2 NpUO? ~ JMO|UES 'aJes LOIUAS nUORLE Bau 2d YO} nun eayewoane qns ajeye ayevers unideu urpisap nes oiepnajeid ‘ayavers “uoquay yuunue un ad gunayno if ur eaveuuio} e] snp e azeoei3jui aj—9 nm auon yndod auneny 3p yn53D0K4 \m>qu09 @ azenjoras ap ainda yepse soun e aseuorinos punt soya2e eo} . 2p imunding "goes 2989] 2p 1puey‘guewsos e985} 2p rynug> nese yuewoy 28a] es eudoad ednp as-npuyanpucd 10 nfemeuosied ynwaas Vesta eles Oted ‘ueouedns eunyin> © neaurjap aun (20.2) gunqeu uw asnposd ap imnquayos qripeas uy ne > pgnedwoout ‘vexjonzep jews yw wisis un neasSoun> 1 D0] susouana yaadse qns sn i 0) mjmadasp se gonad ynds3e00 0 5 \dioud no ‘uewso. 349) 21 3daup 9p aseaunus {Bay nese a1€> 21220} 0} ese} vatuaus zeop S3020 neane a0) e] n/Balinud uN e> BresepISUCD rod €8nJOWUey yuuNUE Un 36 9p 64P 9p JOPUISS EHENLAEY eu0s.a pried Felaundi| 9p 09 50015 sapere? yelunuoid un no ‘imjnqus 2189} nes9 30} 21897 ‘2 efuauaziede 'e21Uy2 eaUIBL0 pul feinp sonpuod 95 odod axe>ay g> trades ewudse 40180) eaveaouesiod ‘uewos nuadus, rete car yp snf yf wnue6 snf 2 2 ejjuedsip e} snp ne snf anulp J0y149509P jmgna gUeWwOs 2p ep 213 | esoge|e aze2 wud ype un eayuue uUBavad ‘un aitul nes agLap figia> oun pugulliede 209 nde rucvaid “igre Sero]32e ‘3igy) (eC “uoryoune 2da1p ap aIUdWAI> if voaaud ap Je1ogeye sey 16 aeande jmdayp spe 8 anup puguiiuede wuaued an fox imdaip gzeq | puEAE tunguab snf sored ap e122} Pl ‘anu aqunyodes exuawia(fos joun20) 29 dud Ut ud aie8ay ere0-23s ap attest pow ue yindanuy exdnse erieunwop snéust © 0 50) & ‘29 ueWoy ynyedust uudosd 19] eave H03ne “EIS IM "epeoisad €92e Ut 2227609 “HIP ‘2p yo1\uo9 un gze=UO|sMOS MBI @ aveusarap ap nseru> 2d0sp ce 18 gp YeDseUlo! ap UeSAsaIU 3153 weardiBe y= ay ympenuoo eaverpepai e} rez e penuo> un apni aue>|f suardiBa usp asndso> fepapn{ aie> (§ pau ulp asndio> ynuoyyay esdnse as-npuczul 1 yeu0} ueBuo unl {pryuod un euojinjos ye aveny>que U) a> du Jeobe au1S20U 93/2 Uf IMIMIeHUO? 2I:4°>! fuisojo} 2452 inyma2esuod © a12y>epa! ap ea ‘queeidi33 e282] ednp yuardida ad pone 6 g2e0:8 cade] gdnp Pai od jnpul! ‘jesauad eleapisuey vend euorTearsval aig PVENED Vanuva IWANUG WNOUWNREINI 2238DDREPT INTERNATIONAL PRIVAT. PARTEA GENERALA ‘un monopol asupra productiei ntr-un sector dat. © mare productie necesit’ depisirea rn gi mai ales extern granitelorpietei locale, fapt ce duce la dezvoltarea comertul ‘se organizeaz8 gi ei dup mods in aceste conditi entru a scoate oragul de negustorii au dobandi dale, far relayille binesti relailor de schimb nu era posi produce efecte juridice, In aceasta perioaddreglementarea con #8 capete contur, in sensulinfeles sin allele noastre. in cresterea importante factorului economic ipo le reprezins imperativul care a du sociale nizarea statelor moderne a condus piu a najionalului cu strainul, sub aspectul liberta @ ce rman o prerogativa exclusiva a cetafeanului. Rela olitice devin tot m: ‘components fireasca lizate de manifestar {in care in viaga privat& strsinului fi va fi recunoscuta capacitatea de f Din ce in ce mai mult se tinde a fi asimilat cu nationalul in raporturile de crept privat. Pentru epoca contemporana considerim 3 pi condiiei juridice a st primesc noi dimensiuni lunor concepte de drept intern, cum este situatia de alts parte, pentru continentul european, rivesc nu numai drepturi de natura politics, acestea din urma excedand domeniul 100 Deep international privat. Considerai generale ial privat. Multitudinea aspectelor de naturd ci /punt jnzsodt “apor aus aseayide af @pnput as 0} DIP Imipnas 2p unagye e> wrap) 272n21fu0> ayaunoyy ®-Al e eaunijoas 9 Basevowayb3s ‘}enI2e erode nituog ede» ea123Fe0un NAOMI erence df >uv04039 nmojze latuodan eon uawa}Bas ys 2210 iqsod apnjaxa nu e1se—>\ weaee ayzmpu09 uy iquuyyDs earenowioud "2p ‘win fence 25 1 we. 19) © Sof © vewoy ynueduy ;Ads0UND eT injnulENs smuodes eaveyuawa}Boy a a ES YIVENGD WaLuVa IvAlua WNOUWNWRINI LENOREPT INTERNATIONAL PRIVAT. PARTEA GENERALA ‘studiul conflictului de legiinseamnd de fapt studiul solutiler conflictualist, -a moduli su de rezolvare, ice ce 0 isolubild Intre studiul xu cel al normelor prin care acestea sunt ‘ludem studiul normetor conflictuale $1 isdictii Insearnnd cer ‘dice reprezintd cercetarea_normel jut std o legatura cum studiul conflictulut studiul orieSrei_ situa reglementeaza. De aces, ‘Conflictelor de lei gia conflictelor d care ne care imediat’ in domeniul dreptului international privat irmat ideea c8, in ceea ce priveste dome vem in vedere .grupele de norme «ater de studiu ale singe’ dreptulut international privat” mnarea conflictului de legi reprezinta, alaturi de solut i materia ‘2 domeniului dreptului internation: sre eg se solutioneaz4 cu ajutorul normelor conflictual, iar co ajutorul normelor materiale de aplicae imediata ‘Normele de drept international privat au drept scop 5 juridie cu element de extranetate, care dintre lege in Pre momentul nasterii raportului juridic, instant, fie in orice alt moment al existen De cele mai multe ori normele de drept international privat nu a pe fond raportul uric, i doar in mod Este competent s8 crmuiascé raportul 3 pot si ic gi astfel s8 dea o solutie ast reel nteratona privat problema pial este de alocalza pons a0 Taglementare a unul sistem de drept. Aceast al de cea din dreptul inter, cénd, Mumite condi avste in vedere, stablleste 0 Meg drept sub o anumit& sanciune ceva interven ‘cu element de extraneitate in sfera operatie se deosebeste in mod reglement&rii juridice, legit ‘conduita de urmat de tre subi In cazul nerespect Dupa cum de reglementar state, tot astfel si ‘pc, p 32, Ficind acres con reper deterinarea eg ntarea raportului siderae atbralaatb plea (nrrele if cole prvi efectle oti ctl acest mina a sean texd.asevedea DAS OBC, PP ra dreptulul international privat si care constitule, ice (institusile implicit, nflictul de jurisdicfi cu 4 indice, cu prvire la un raport aplice, solugionéritlitigiului de ‘cu prilejul itor national nu tsi poate extinde pute i propri autortati opunandu-se suveranitatea cel ic cu element de extraneitate el nu hn domeriu deepal nterationat cae) orate ce procedurap 335 asa dupa Drept international privat. Consideratl generale va putea interven’ dec&t de aceeasi manierd. El nu poate sa reglementeze decat cea ul stat puterea de a reglementa legiuitor nafional. Prin astfel de a rnorme juridice nu se va reglementa niciodat& in mo steer ap goes carr score iia 3m te Sai Se Se, Normele de drept international cy anton oa solusioneaz& conflictele de legi se numesc norme conflictuale icularizeaz prin elemente raspecifice si Jeosebesc de Sa poruliac nite de structura specific si trasstur cele deosebesc de Structura normei conflictuale In dreptul mn orice normé, in accepfiunes de regula de conduits generals idicd data de ipotezs, dispozitie mel care prevede conduita ce trebuie ive si obligatile corelative ale persoanelor vizate de norma avem in vedere acea parte a normei in care se comsecie nerespectarildispozitiel n ipoteza data! drt tPtlIntermatonal privat soutile confcuaiste, fn sur In car, sunt die oer bn ok i aceast8 structur logico-juridicd tntrucat ele nu ispuna in mad direct o conduité de urmat si s8 prevada o sanctiu ca ar are itera cal mai mare de relemertae | normele de drept intern din acest sistem juridic. Acestea sunt cele care prevad conduta ipotezd din dreptul intern, Fard a se suprapune, intrucdt in norma confl ridica de rezolvat: obiectul 105uy efuipatas ne Hf) e2ep Je1y> radu, we EP AeIyD [z20DUe1) ad rsaspWN 1 lauRosiad earerrede> 1$ earers judn9 ewOU no ynulfuo> HeyEDe “p20 9885 eevee 2215 mye puowsn ad aueyes1/90u eres Bos eauawiepuny e idsp op ous 2 ue uw esuuidno ‘au 780) Uy Jex@ve}Ig suas sew! Jew ginsgus o-nu ge ona esta ‘quazaid uy 16 wu! m9 a a © 3804 e ajesereyun ayens2yyu0> Jojumsodes easeyuauiajiey upuos €382I 2389 ‘ajuaigia> eye © ave go sesopisu0> a1s0 aul freuoifeu e987" purge (2) " ‘daup ap nuzsou ynuwarsis eaveade 22) azeiunua ep Jeusnu Ereje ‘ayer “Jamie apanaid as ay iu Uns nes eye as B9y5<9e apun Injnoo} eaBa) ap rine? UNS doip‘ersarod" aundsip 35 Gy “Ue Ul nuug> uns so fUeOSrad ae ae) 2p # eayeypede> ‘eseis" fete ae {1 "ue Ul aueosiod eayexiaede> If easers aiSonid 49> syERIENG aULOU ULE Fefensonjuo> sxeyuawerias 0 rep e 2661/SOL 14 8985) uud 'gvayew esjare a> diva Suusou ud Wa ynpoD Usnmasul 350) ne 9eys 8x2) 1 aeuned x8) ay B9) rio) U aes feu 99 u 29 Up uns aerBReIUN =IBULON renud yevoseusayu 0p jroadsu)yna22209 snp eRe “preydutoou if ouunu ew 95 "judoad 180) eaueande ap ynd.se> se0p puguuseveq [AD > (1) ule 2 ue] ,Us ap epasod as aye puRD 4H “suEWO! 10189} ct pou) fewnu" snyder Jrucnpuln uf wis jeje 2p 9> ees ‘aug 18a) ye aUnsie ap HURL a Yonooard 9s gen>yyuo> eusou e> wieniasqo,areveurens uj esupates nes @>ep JED Ipuos 3d 2sorguuin sojaueossod eayeaDedeo i qUN> €2/85 eave 330" eee 25 tie ge "ea XIx Te IMP}OONE UES e| ap astexreyun jysdadv0 elvan! ‘Hous "tap injnpod easeroepas uy nydusaxe eds mos 18>) e1nBo1 ap ‘3401p 2p iS anBuis ume] aynus 2c} > nnvod aye ‘qroagp ois eaveypur ase> Uy ejfemis pum © uel ayunue jaune) easeeDexd 1 ay “#198up guLI0} o-nU ay, ezTeos 20d 25 #VEDIPU IPI uuniadiuod eae ypu ase) |ULOU @ ayed eaDe 2350 ajemanjuo> feusoU eame#O) ‘ema2qyuo> jaunou esmae8a nes gamga] ap yrnound ays ney» ysaoy "gan>adsou eteyeW ul >pusnf jruodes nusse> ta vo ea8ay ty a1e> 9162 gs |f UII 10) 8) ye 18> ap udoud Bay enideds w aveande Dun g>seasojo} gs aingan gjemoyuo> ewou Bs © nuyuag ‘antesiBo eapoane jaun ye > jos y e nquad ayevjauesxe ap wausay® n> 2) anuaxfoue)‘213€.3U09 e‘arev@dade|‘aue0szed p aod 9¢ ajeminyyues ajaunou 30} yranuriuo> edna. _daup ap wu wersis ap ynsves u'98a) euunue o-s2u, aunuuo> hou ap aewaweyBos yj © ereeULIN 22 ymjuBuiop ewuzesdas ymnusiuo> joyumadaup if soyunung yu nap ‘axpunf imme e18128)9 minioe © gue0u81x9 eullo}'SoRy faueosied e eDpun| eaneiDede> jjeseoyewin wu) e1su0> ayeod sjeri>q4u0> jauou yrunuliuoy ‘qevodeu ayewarss uy ase3e © asp ap gwayqoud 0 ap rep eunespyowy aise manusiuo> ‘e>ppunl ewoU ei br adeup ap ajunodes gieze a1e9 ajem>]4U0> fouu0U & aed eare arse ynuilueD sunaeo 16 ur fuo> ap exep ase ads eumianas aie e> “gumela) nes games) ap y2und yuan oe) 9s pun] watsts nun e axewausojeu ap e145 UL ‘yeny>nyuo> jauuou e gumonns ap 1uawe}? ‘jeaaaaT yferepisuey vend jeuojfeusa aig ‘YIVUENID Viluva IWATHa WNOILVARGINI LEHODDREPT INTERNATIONAL PRIVAT, PARTEA GENERALA Dept internaional privat. Conse Hi generale Indicarea generala se realizeaza cu ajutorul unei formule generale sau de fixare, prin sara straina’”. In amnbele sisteme de i t care se poate determina fex patriae a fost instituita in sec evident bresa facut8 in sistemul t ‘oatesistemele de drept care au reglementatp national, cat $i cu rpretata in sens bi eral este cel al nul ce s-ar afta in fe testamentul su, sau In forma otografa, sau in forma autenticd iar daca legea romana are in vedere i rentulul olograf, s itand la legea proprie in cazul testamentului olog i autentic, sisternul de drept roman a aplicet, incd de nnormei conflictuale, care va atrage de locul unde se afta bunul, Intrucat prin formula de fixare, se determina atat: strdind sunt competente, norma conflictual’ Majoritatea normelor conflict -omplet8. ia aplicarea unei leg sti oeoicepolicsconsacrath In tala saoltl pentru femora den fe Ul ee straind este competenta, avand un interes mai ma ‘anumit aspect al su. Normele bilateral de conflict, remele de drept. Studii de drept. comparat sisteme de drept sunt preocupate de a acoperi ituie regula conform céreia ,coni de legea care ii cérmuieste fondul”. Pentru a acoperi si re 8 apara cu privire prevazute de una dintre rationala sau legea dom) it dreptului intemafional al autoritatii care le prevazute in sub ort Ss rea din teza subsidiara se foloseste Trait theorqum et prague dear international o formula op 230233, 108 109