Galileo Galileo

Galileo Galilei (n. 15 februarie 1564 d. 8 ianuarie 1642) a fost un fizician,

matematician, astronom i filosof italian care a jucat un rol important n Revoluia
tiinific. Printre realizrile sale se numr mbuntirea telescoapelor i observaiile
astronomice realizate astfel, precum i suportul pentru copernicanism. Galileo a fost
numit printele astronomiei observaionale moderne, printele fizicii moderne,
printele tiinei,i printele tiinei moderne. Stephen Hawking a spus c Galileo,
poate mai mult dect orice alt persoan, a fost responsabil pentru naterea tiinei
moderne.
Micarea obiectelor uniform accelerate, predat n aproape toate cursurile de fizic la
nivel de liceu i nceput de facultate, a fost studiat de Galileo ca subiect alcinematicii.
Contribuiile sale la astronomia observaional includ confirmarea prin telescop a fazelor
planetei Venus, descoperirea celor mai mari patru satelii ai luiJupiter (denumite n
cinstea sa lunile galileene), i observarea i analiza petelor solare. Galileo a lucrat i n
tiina aplicat i n tehnologie, mbuntind tehnica de construcie a busolelor.
Susinerea de ctre Galileo a copernicanismului a dus la controverse n epoc, o mare
majoritate a filosofilor i astronomilor nc susinnd (cel puin declarativ)
viziunea geocentric cum ca Pmntul ar fi centrul universului. Dup 1610, cnd a
nceput s susin public heliocentrismul, a ntmpinat o puternic opoziie din partea a
numeroi filosofi i clerici, doi dintre acetia din urm denunndu-l inchiziiei romane la
nceputul lui 1615. Dei la acea vreme a fost achitat de orice acuzaie, Biserica
catolic a condamnat heliocentrismul ca fiind fals i contrar Scripturii n februarie
1616, iar Galileo a fost avertizat s abandoneze susinerea saceea ce a promis s
fac. Dup ce, mai trziu, i-a aprat din nou prerile n celebra sa lucrare, Dialog
despre cele dou sisteme principale ale lumii, publicat n 1632, a fost judecat de
Inchiziie, gsit vehement suspect de erezie, forat s retracteze i i-a petrecut restul
vieii n arest la domiciliu.

Willebrord Snel van Royen

Willebrord Sellenius [1][2](n. Willebrord Snel van Royen [3]) (1580 / 30 octombrie
1626, Leiden ) a fost un olandez astronom i matematician . n vest, n special n
rile vorbitoare de limba englez, numele lui a fost ataat la legea de refracie a
luminii pentru mai multe secole, dar acum este cunoscut faptul c aceast lege a
fost descoperit de Ibn Sahl n 984. Aceeai lege a fost de asemenea investigate
de ctre Ptolemeu, iar n Evul Mediu de Witelo, dar din cauza lipsei de
instrumente matematice adecvate (funcii trigonometrice), rezultatele acestora au
fost salvate ca tabele, nu funcii.

Willebrord Sellenius sa nscut n Leiden , Olanda . n 1613 el a urmat tatlui

su, Rudolph Snel van Royen (1,546 - 1,613), ca profesor
de matematica laUniversitatea din Leiden . n 1615 el a planificate i realizate n
practic o nou metod de a gsi raza de pe pamant, prin determinarea distan
de un punct de pe suprafaa sa de paralela de latitudine de altul, prin triangulaie .
Opera lui Eratostene Batavus ("olandez Eratostene "), publicat n 1617, descrie
metoda i d ca rezultat al operaiunilor sale ntre Alkmaar i Bergen op Zoom -
dou orae separate de un grad de meridianul pe care le-msurate s fie egal la
117,449 de metri (107.395 km ). Distana efectiv este de aproximativ 111 km.
Sellenius a fost, de asemenea, un matematician distins, care produc o nou
metod de calcul -ar mbuntirea primul din cele mai vechi timpuri. El a
redescoperit legea de refracie n 1621.

O imagine de la Tiphys Batavus.

n plus fa de Batavus Eratostene , el a publicat Cyclometria impresionant de

circuli dimensione (1621), i Tiphys Batavus (1624). A editat, de asemenea, Coeli
siderum et n observationes errantium EO Hassiacae (1618), coninnd
observaiile astronomice de Landgrave William al IV de Hesse .
Un trigonometrie ( Doctrina triangulorum ) scris de Sellenius a fost publicat un
an dup moartea sa.
The lunar crater Snellius is named after Willebrord Snellius.
Blaise Pascal

Pascal s-a ocupat i de filozofie, considernd c progresul

tiinific este scopul existenei omenirii. Oscilnd ntre
raionalism i scepticism, el a ales spre finalul vieii credina,
fiind influenat nc de mic de credina n Dumnezeu. De la vrsta
de 14 ani, Blaise Pascal participa alturi de tatl su la ntlnirile
abatelui de Mersenne, care aparinea ordinului religios de la
Minims, iar dup ce tatl su se rnete la picior i este ngrijit
de doi frai ai unui ordin religios de lng Rouen, Pascal devine
profund religios. n urma unui accident suferit n 1654 pe podul
de la Neuilly pe Sena, cnd caii, care trgeau trsura, au srit i
trsura a rmas agat de pod, dar mai ales n urma unei
revelaii religioase de pe 23 noiembrie 1654 Pascal a hotrt s ia
calea credinei, vizitnd mnstirea jansenit de lng Paris.
n acest domeniu Pascal i datoreaz faima atacului
mpotriva cazuisticii, o metod folosit n special de iezuii, atac
ntreprins n Lettres provinciales. n acest lucrare Pascal lua
aprarea prietenului s jensenist Antoine Arnould, i va aprinde
mnia regelui Ludovic al XIV-lea care va da ordin s fie ars.
Cea mai cunoscut lucrare filosofic a lui Pascal este Les
penses, o colecie de gnduri asupra suferinei umane i a
ncrederii n Dumnezeu, o lucrare apologetic cretin adresat
noii lumi desacralizate. Aceast lucrare cuprinde i celebrul pariu
al lui Pascal, care ncearc s demonstreze c Dumnzeu exist,
folosidu-se de o teorie a probabilitilor. nceput n
corespondena cu Fermat pentru a demostra o problem a
jocului cu zarurile, Pascal presupune c toate cazurile apar la
fel de uor, pentru c Cineva, Supremul, avea grij s le
distribuie astfel. Pariul su era : dac Dumnezeu exist i sunt
catolic, ctig viaa venic, supunndu-m bisericii; dac nu, nu
am nimic de pierdut. Concepia lui Pascal era, n cuvinte
puine: Dumnezeu exist pentru c este cel mai bun pariu, iar
Pascal avea nevoie de existena lui Dumnezeu pentru a ndrepta
din cnd n cnd dezordinea din Univers.
Pascal a fcut speculaii teologice i asupra noiunii de infinit, n
timp ce Isaac Newton, Leibnitz (i chiar el nsui prin studiile sale
asupra epicicloidei), puneau bazele calcului infinitezimal, din
care apoi, scuturndu-se de aura mistic, se va nate Analiza
matematic.

Robert Hooke
Robert Hooke FRS (07.optsprezece.1635-03.03.1703) a fost
un englez filozof naturale , arhitect i poet care a jucat un rol
important n revoluia tiinific , att prin experimentale i
teoretice de munc.
viaa adult sa constituit din trei perioade distincte: ca tiinifice
Inquirer genial lipsit de bani; realizarea mare bogie i n
picioare, prin reputaia sa de munc grea i onestitate
scrupuloase dup marele incendiu din 1666 (seciunea: Hooke
arhitect) , dar n cele din urm devenind bolnav i de partid
intelectuale pentru a litigiilor gelos. Aceste probleme pot fi
contribuit la sale istorice relativ obscuritate (seciunea:
Personalitate si dispute).
Hooke este cunoscut pentru dreptul lui de elasticitate ( legea lui
Hooke ), cartea sa, Micrographia , i de aplicare primul cuvntul
" celula "pentru a descrie unitatea de baz ale vieii. Chiar i
acum acolo este mult mai puin scris despre el dect ar putea fi
de ateptat din industria absolut a vieii sale: el a fost la un
moment dat simultan curatorul de experimente de Royal
Society i un membru al consiliului su, Gresham profesor de
geometrie i de un inspector pentru a City of London dupa
marele incendiu din Londra, n care capacitatea de el pare s se
fi efectuat mai mult de jumtate din toate sondajele, dup
incendiu. El a fost, de asemenea, un important arhitect al
timpului su, dei cteva din cldirile sale, acum a supravieui,
iar unele dintre acestea sunt, n general, misattributed, i a fost
un rol esenial n elaborarea unui set de planificare a controalelor
pentru Londra, a cror influen rmne astzi.Allan Chapman, l-
a caracterizat drept "Angliei Leonardo ".[1]
Hooke a studiat la Colegiul Wadham timpul Protectoratul unde a
devenit unul de-tricot grup bine de arztoareregalitii centrat n
jurul John Wilkins . Aici el a fost angajat ca asistent a lui
Thomas Willis i Robert Boyle , pentru care a construit pompe de
vid utilizate n Boyle drept de gaz experimente. El a construit
unele dintre cele mai timpurii telescoape gregorian , a observat
rotaii lui Marte i Jupiter, i, pe baza observaiilor sale de fosile,
a fost un susintor timpurie a evolutiei biologice .[2][3]El a
investigat fenomenul de refracie , deducerea teoria val de
lumin , i a fost primul care a sugerat c materia se extinde
atunci cnd este nclzit i c aerul este format din particule
mici, separate prin distane relativ mari. El a efectuat munca de
pionierat n domeniul de topografie si harta de-a face i a fost
implicat n activitatea care a dus la planul moderne forma prima
hart, dei planul su de la Londra pe un sistem de reea a fost
respins n favoarea reconstruirii de-a lungul rutelor existente.
El, de asemenea, s-au apropiat la deducerea
c gravitatea urmeaz un ptrat drept invers , i c o astfel de
relaie reglementeaz micrile planetelor, o idee care a fost
dezvoltat ulterior de ctre Newton. [4]O mare parte din stiintifice
lui Hooke a fost realizat n calitate de curator al experimentelor
de Royal Society , post pe care a avut loc din 1662, sau ca parte
din casa lui Robert Boyle.
Hooke a fost, de asemenea, irascibil, cel puin n via mai trziu,
mndru, i predispus la a lua umbrage cu competitorii
intelectual, dei el a fost de toate conturile, de asemenea, un
prieten devotat i aliat loial i a fost ntotdeauna la cercul de
arztoare regalitii cu care a avut primele sale de formare
la Colegiul Wadham , n special Christopher Wren . Reputaia lui
a suferit dup moartea sa i acest lucru este popular atribuite
unei dispute cu Isaac Newton peste de credit pentru munca sa la
gravitaia i ntr-o lumin mai mic msur; Newton, ca
preedinte al Royal Society, a fcut mult pentru a ascunde
Hooke, inclusiv, este a declarat, distrugerea (sau, n lipsa a
pstra), singurul portret cunoscut de om. Aceasta nu a ajutat
faptul c viaa prima Wren, Parentalis , a fost scris de fiul lui
Wren, i au avut tendina de a exagera lucru Wren fa de toate
celelalte. reputaia Hooke a fost renviat n secolul XX, prin studii
de Robert Gunther i "Espinasse Margareta, i dup o lung
perioad de relativ obscuritate el este acum recunoscut ca unul
dintre cei mai importani oameni de tiin de vrsta lui. [5]

Sir Isaac Newton

Sir Isaac Newton FRS(01/4/1643-3/31/1727 [Sistem de operare : 12.25.1642 -
3.20.1726] ) a fost un englez fizician , matematician, , astronom , filosof
naturale , alchimist , i teolog care este considerat de muli cercettori i membri ai
publicului larg s fie una din persoanele cele mai influente din istoria omenirii . Lui 1687
publicarea , Philosophiae Naturalis Principia Mathematica (de obicei numit Principia )
este considerat a fi printre cele mai influente cri n istoria tiinei , de stabilire a terenul
pentru cele mai multe dintre mecanicii clasice . n aceast lucrare, Newton a
descris atraciei universale i cele trei legi ale micrii care a dominat opinia tiinific a
fizic universului pentru urmtorii trei secole. Newton a artat c propunerile de obiecte
pe Pmnt i deceleste organisme sunt reglementate de acelai set de legi naturale,
prin demonstrarea coerenei ntre Legile lui Kepler a micrii planetare i teoria
gravitaiei, eliminnd astfel ndoielile dura aproximativ heliocentrism i
avansarea revoluia tiinific.
Newton a construit, de asemenea, primul practice telescop reflectnd i a
dezvoltat o teorie de culoare bazat pe observaia c
o prism descompune alblumina in mai multe culori care formeaz spectrul
vizibil . El a formulat, de asemenea, o lege empiric de rcire i a studiat viteza
sunetului.

n matematic, Newton parts de credit cu Gottfried

Leibniz pentru dezvoltarea de diferentiale si calculul integral . El a demonstrat, de
asemenea, teorema binomial generalizate , a dezvoltat metoda lui Newton de
aproximare a rdcinilor unei funcii , i a contribuit la studiul de puterea de
serie.

Newton rmne unic influent oameni de tiin, dup cum o demonstreaz un

sondaj din 2005, membri ai Marii Britanii Royal Society cere care au avut efect
mai mare asupra istoria tiinei i a avut contribuie mai mare la omenirii, Newton
sau Albert Einstein . Royal Society oameni de tiin consider c Newton s fi
avut o contribuie mai mare general pe ambele.

Newton a fost, de asemenea, foarte religios, dei un cretin neortodoxe , scris

mai mult pe hermeneuticii biblice i studii oculte dect tiinele naturale, pentru
care el este amintit astzi. 100 de astrofizicianul Michael H. Hart rndurile Newton
ca cel mai influent doua persoan din istorie (de mai josMuhammad i de mai
sus Iisus)

James Prescott Joule

James Prescott Joule sa nascut in ajun de Craciun, 1818, ntr-o familie nstrit berii Manchester. E
stabilit principiul de conservare a energiei, i echivalena de cldur i alte forme de energie.

Johannes Diderik van der Waals

Johannes Diderik van der Waals (11/23/1837 - 03/08/1923) a fost

un olandez fizician i thermodynamicist renumit pentru munca sa la
o ecuaia de stare pentru gaze i lichide.