You are on page 1of 4

August, 23

pentru feti]e [i b`ie]ei


Insurec]ia armat` de la 23 August, \ntoarcerea tehnic, educa]ie fizic` [i sport. Nu vom \ncerca s` d`dea 23 August-ul. Ce se \nt\mpla, \n mare, era trupurile lor Tr`iasc` bla-bla \mpreun` cu ge-
armelor, eliberarea ]`rii de sub o anumit` parte a facem lumin` \n acest caz, dar vom face pu]in` c` tinerii erau sco[i de la practic` [i trimi[i pe sta- nialul bla. Dar erau [i tineri mai noroco[i, ca
jugului, vorba lui Ion Iliescu cam \n ace[ti ter- lumin` de la R`s`rit. Cititorii mai tineri dec\t noi, dioane, ca s` scrie din trupurile lor asl pls. Hai, Eugen Uricaru, Ovidiu Uscat sau chiar copilul
meni s-a vorbit zeci de ani despre ziua de 23 Au- dar [i aceia mai b`tr\ni dec\t Ion Iliescu \[i amin- domnu Brucan, nu v` mai \ncrunta]i at\ta, am glu- Mihai Mito[eru, ei \n[i[i geniali, care doar au \nti-
gust. Restul e istorie. E geografie, botanic`, desen tesc foarte vag ce se \nt\mpla c\nd peste ]ar` mit [i noi: erau sco[i pe stadioane ca s` scrie din nat nobilele idealuri ale pupincurismului.

Lui nea Nelu Pionierii


de alalt`ieri,
i-a cam pl`cut prin fa]` informatorii de ieri
|n anul 1972, c\nd unii dintre noi nici m`car st`teau relaxa]i la tribuna oficial` \n timpul |n Romnia anului 1959, pionierii \nv`]au
nu se n`scuser`, darmite s` mai fie [i activi[ti, demonstra]iei oamenilor muncii, prilejuit` de bine la majoritatea disciplinelor de \nv`]`m\nt.
Ion Iliescu era viu, deci tr`ia. Superba zi de 23 au- marea noastr` s`rb`toare na]ional`. Deci, a]i Nu se uitau la MTV, nu se drogau prin WC-uri,
gust 1972 l-a prins pe Ion Iliescu nu \n bra]ele re]inut: \n 1972, pozi]ia preferat` a viitorului nea nu citeau Fata de la pagina 5, din Libertatea,
so]iei, ci la tribuna oficial`. Adic` el, viitorul nea Nelu era, ca [i acum, prin fa]`. nu f`ceau sex neprotejat, erau, deci, foarte
Nelu, era unul dintre acei comunistozauri care s\rguincio[i [i ascult`tori. Unul dintre ace[ti po-
rumbei umani, cu cravat` ro[ie sub cioc, era cel
ce avea s` devin` turn`tor la Securitate [i, ul-
terior, secretar de stat la MAE, pre[edinte al Uni-
unii Scriitorilor [i a[a mai departe. La rubrica
EI AU NUMAI NOTE FOARTE BUNE, din
Sc\nteia pionierului de joi, 26 noiembrie 1959,
\l putem admira vorba vine pe pionierul
Eugen Uricaru, cl. a VII-a B, {coala medie nr.1,
Bac`u. Pentru Eugen Uricaru ar fi fost mult mai
potrivit` rubrica EI AU NUMAI NOTE INFOR-
MATIVE FOARTE BUNE.

Zi-le, domnu Ceau!


Pe 12 noiembrie 1985, piesa lui Paul Everac, Shirley Temple a pieselor lui Everac, nu a fost
mo[ul care-[i lua pastila la televizor dup` revo- remarcat dec\t de un grup de investitori \n
lu]ie, l-a inclus \n distribu]ie [i pe copilul Mihai bingo, care i-au scris un scenariu de o replic`:
Mito[eru. Dovada faptului c` nu era o pies` Zi-le, domnu Geo!.
grozav` a fost faptul c`, ulterior, Mito[eru, acest

Urgen]ele ne puneau pe stejar


Aceast` band` desenat` are ac]iunea plasat` Un stejar nu are nici o urgen]`, pentru c` el
la 23 august 1944, c\nd trupele ruse[ti ne-au cre[te greu. N-ar fi fost mai nimerit s` spun`
eliberat de sub jugul fascist. {i foarte bine au Efemerid`, extrem` urgen]`! sau Libelula pe
f`cut. Ceea ce sun` ciudat este fraza cu Stejar, parbriz, stare critic`!?
extrem` urgen]`!. Nu au g`sit alt nume de cod?

Cravata ro[ie
pus` la Uscat
Uscat Ovidiu, din Cluj. |l [ti]i de la televizor.
Acum \l [ti]i [i din ziar, \n postura pionierului.
F`r` ochelari, pentru c` \n vremea aia nu mul]i
aveau ochelari. De ce?, o s` v` \ntreba]i.
Foarte simplu. Pentru c` Ceau[escu f`cea lu-
cruri mari, care se vedeau de departe, dup`
modelul rusesc. Vorba \n]elep]ilor b`tr\ni de la
cozi: Nu vede]i c` `[tia nu pot nici s` v`ruiasc`
c\t a construit tovar`[ul?.
II academia CA}AVENCU august 23
Nr. 33, 24-30 august 2005
pentru feti}e {i B`ie}ei

No HH, Memoria ne joac` manifeste


no eroin
Sec]ia H de la \nchisoarea Doftana, locul
unde at\]ia lupt`tori secre]i pentru idealurile co-
munismului au s\ngerat \n torturi. La u[`, toaca.
{i \n zilele noastre exist` un pavilion H \n
Bucure[ti, dar este o zon` de \nt\lnire a comer-
cian]ilor cu module pline de lucruri ieftine, cu
pre]uri de angro. Tr`dare sau nu, po]i descoperi
acolo [i tricouri ro[ii, deci p\n` la urm` idealurile
nu au fost \ntinate complet.

Vasile Roait` a tras sirena de coad`


p\n` a murit ca prostu
Deci, ce a[ vrea eu s`-l \ntreb pe Vasile
Roait`, comunistul care-a murit, \n timpul
grevelor de la Grivi]a, c`lare pe siren`, de fric`
s` nu se opreasc` aia din sunat [i, \n loc s` con-
tinue lupta, grevi[tii s` se care pe la casele lor,
ca s`-[i bat` nevestele dup` datin`: p`i, m`i,
Vasile, nu puteai [i tu s` rogi un coleg s-o |n timp ce la Doftana fluturau steagurile ro[ii, un t\n`r lipea manifeste \mpreun` cu prietena lui.
cheme pe soacr`-sa? De obicei, astea ]ip` non- Asta f`ceau tinerii \n vremea aia, lipeau manifeste. Foarte frumos din partea lor, am zice. Cel pu]in
stop f`r` s` le-atingi, deci doar \i ziceai femeii nu se \nt\mpla ca \n zilele noastre, c\nd lipe[ti o manifest` [i dup` aia vin `ia de la Miss Piranda
c` fiic`-sa e curv` [i plecai lini[tit la treaba ta, februarie [i ]i-o acoper` cu un poster plin de copii-minune.
nu trebuia s` mori ca prostul c`lare pe siren`.
Adic`, vreau s` zic c`, dac` aveai pu]in noroc,
puteai s` ajungi [i pre[edinte, cum a ajuns Ili-
escu, un alt comunist ilegalist celebru. General american, c`dea-]i-ar
afacerile-n ocean!
Ne doare Dragi copii, aast`zi o s` \nv`]``m din
paginile revistei Licuriiici pentru copii
mici ex-presii precum: lan]urile asupririi

\n Licurici americane, ghearele bog`tanilor,


steagul luptei patriotice pentru libertatea
poporului asuprit de mo[ieri [i fabri-
can]i, du[manii poporului, Uniunea
Am privit atent coperta de al`turi a revistei Sovietic` buna [i marea noastr` vecin`
Licurici [i mi-am dat seama c` seam`n` un pic iubit`, lupta pentru sf`r\marea jugului
cu coperta unui disc al forma]iei Kraftwerk. american. Unde bog`tanii, jugul, asupri-
Totu[i, tabloul cu Stalin de pe perete, reprodus rea [i mo[ierii s\nt reprezenta]i \n po-
foarte realist, face not` discordant` cu pionierii vestea noastr` de generalul american Mac
u[or caricaturiza]i. Dar asta era, pionierii tre- Arthur. Se pronun]` la fel ca McDon-
buiau s` a[tepte p\n` s` ajung` la realitate. alds, McChicken, McHamburger,
De[i ultimul din st\nga seam`n` destul de bine McGum`demestecatcusurprize, McMa-
cu Iliescu, a[a cum este el azi. [inu]edefier. N-a]i auzit de toate aces-
tea? Atunci [ti]i cum face ra]a? Ei, a[a se
pronun]` [i Mac Arthur.

Lupt`torii
pentru pace,
Cheia marilor succese \nv`]a]i
alte tipuri de congrese!
Ce deranjeaz` azi \n mod evident la sloganul
la patru ace
`sta de ieri e c` nu mai are acoperire. Timpurile Mmmmm, ce mai scriau [i copiii `[tia pe
tineretului muncitor au trecut, iar ast`zi, dac` ziduri Ce vremuri! Ce oameni! Dar [i ce
e s` mai organizeze cineva congrese, titula- p`rin]i! Auzi ce prostii \i \nv`]au s` sm\ng`leasc`
turile ar fi cu totul altele. Nu de alta, dar azi, pe pere]ii caselor Paix, adic` pace! ~[tia
muncitorii dintr-o categorie nu se mai reg`sesc erau copii care citeau prea mult, care st`teau
sub formulele astea generalizatoare. Azi, p\n` [i prea mult \n cas` [i n-aveau televizor. Iar cititul
muncitorii, c\]i mai s\nt ei, stau pe o ni[`. De proste[te, se [tie. Copii nedu[i la un meci, la o
pild`, Tr`iasc` congresul tineretului c`p[unar gal` de Local Kombat, netrimi[i dup` b`utur` [i
din Spania!. Sau: Tr`iasc` plenara l`rgit` a ]ig`ri. P`i azi, dac` la[i un pu[ti cu un [prai co-
tinerelor autostopiste din Italia!. Ca s` nu mai lorant pe strad`, \]i scrie lozinci serioase, nu
zic de Tr`iasc` congresul tinerilor prunci cu pove[ti le[inate. Ca de exemplu: Mue
care lovesc mamele ]ig`nci \n poli]i[tii din An- Steaua!, Pl` lu Rapid! sau Flori e curv` tel.
glia!. 0724XXXXXX.

Tr`iasc` lupta pentru paix!, S` fie paix \n lume, muni[tii ilegali[ti de la Doftana. Nu [ti]i ce-i aia di[tilor de azi, cu deosebirea c` la Doftana mai in- erau trimi[i de Partid, tot cu for]a. Ehei, vremuri
s` fie pace pe p`m\nt!, hai c` ne-am \mb`tat de Doftana? Cum adic`, pe voi nu v` plimb` `[tia cu trau [i cei ca Ion Iliescu. Doftana era, a[adar, frumoase, nu ca azi, c\nd copiii sociali[tilor
la at\ta pace pe stomacul gol. Ce ar trebui s` autocarul pe acolo [i pe la Monumentul Soldatului facultatea pe care comuni[tii o f`ceau cu for]a, francezi scriu pe pere]i cu graffiti A la mue,
afl`m, dragi copii, din aceast` pagin` cu selec]iuni Necunoscut? Mdea, nu-i nimic, v` zicem noi: Dof- trimi[i de exploatatorii ca Mac Arthur. Proletarii PSG!.
din revista Licurici este c` pacea nu a picat a[a, tana era o pu[c`rie unde mergeau comuni[tii c\nd au trebuit s`-i dea jos pe exploatatori pentru ca s`
din cer. |n primul r\nd, pentru pace au luptat co- mergeau; adic` un fel de arest preventiv al pese- poat` face [i a doua facultate, aia pe bune, la care
august 23 academia CA}AVENCU III
Nr. 33, 24-30 august 2005
pentru feti}e {i B`ie}ei
{ti]i ce \nseamn` a fi cooperator la timpul tragem de aici este c` 23 August-ul nu s-a rezu- dioane. Ziua Na]ional` a Romniei de atunci era sigure prin care Nicoleta Luciu ar fi putut deveni
prezent? |nseamn` a fi, la timpul prezent, un fel mat la festivism. Nici munc` f`r` p\ine, nici p\ine ziua celor care f`ceau din trupurile lor un porum- stahanovist` [i pe cele prin care fetele de la trupa
de acount manager, a fi sales area coordinator, a f`r` circ comunist, deci, dup` cum vede]i din gru- bel al p`cii, pe stadioane, iar prin fabrici [i uzine, etno-dance Dar mai bine s` nu d`m nume s-ar fi
fi dar mai bine nu spun, c` iar ne sun` colegii pajul de mai jos, pe vremea aia, lumea mai o gr`mad` dezordonat` \n jurul tablelor [i al sti- putut face miezuitoare \n loc de [lefuitoare.
de la publicitate. |nv`]`tura pe care trebuie s` o mergea [i la munc`, nu doar la distrac]ie pe sta- clelor de bere. Prezent`m \n continuare metodele

Comuni[tii raporteaz` So]ia lui Gheorghiu-Dej nu


produc]ii de cord la hectar [tia s` fac` nod la cravata
de pionier
Tovar`[e Gheorghe Gheor-
ghiu-Dej, l`sa]i-v` un pic g\tul
mai jos, c` n-ajung s` v` fac
nodul `sta la cravat`. Totu[i, nu-
n]eleg, so]ia dumneavoastr`,
doamna Gheorghiu-Dej, v` las`
s` pleca]i de-acas` a[a [leamp`t,
de ajunge]i mereu \n situa]ia pe-
nibil` s` v` aranj`m cravata noi,
pionierele? Adic`, s\ntem de
acord s` v` pup`m \n cur [i s` v`
spunem poezii, dar am prefera s`
nu fim nevoite [i s` v` facem
noduri la crav`]i. C` \n ritmul
`sta, m\ine-poim\ine o s` ave]i
preten]ia s` v` facem [i pantofii,
altfel dec\t cu limbile noastre
Care-i diferen]a dintre Sechelariu [i Ceau[escu? N-a existat niciodat` stadionul Nicolae mici [i moi de pionieri
Ceau[escu. Dar a existat ([i \nc` mai exist`, dar a fost rebotezat) stadionul 23 August. Dar care-i
diferen]a dintre pre[edintele MM Stoica, de la Steaua, [i pre[edintele Ceau[escu, de la RSR? Cel din
urm` n-a cobor\t niciodat` de la loj` ca s` bat` un suporter care striga \mpotriva sa. V` da]i seama,
\ns`, c` nici n-ar fi \ndr`znit vreunul s` strige, c`ci dictatorul se \ngrijea s` aib` \ntotdeauna un
stadion plin de recuno[tin]` recunoa[te]i sloganul de la meciul de retragere al lui Hagi. Care-i
diferen]a dintre Hagi [i Ceau[escu? Nea Nicu n-a mai apucat meciul de retragere. Dar a avut grij`
ca la fiecare 23 August s` strice gazonul de pe 23 August, s` aib` urma[ii lui din PSD ce s` re-
pare. Tovar`[i de tovar`[i

Batic fierul c\t e cald


Mun]ii no[tri
strung de aur
Forja fie cu voi! poart`
Dac` ar fi s` nu citesc textul de dea- Promo]iile publicitare capitalist-
supra fotografiei, a[ putea s` cred c` este imperialiste, care dau ca premii
vorba de un articol despre Trei femei cu aluni]` de aur, minge de fotbal de aur,
care n-a[ ie[i niciodat` \n ora[, la o ci- gheat` de aur, orice de aur, nu s\nt
tronad`. Mai pu]in cea din st\nga. Sau mare inven]ie. D`deau [i comuni[tii
Trei femei cu care ar fi de preferat s` nu premii \n aur, cum e Strungul de
r`m\n \ncuiat mai mult de zece minute \n aur, c\[tigat de un t\n`r de 20 de ani.
aceea[i camer`. Cu excep]ia celei din Cel care l-a primit b`nuim c` a valori-
st\nga. Dar, pentru c` s\nt curios [i \l ficat imediat strungul de aur, din care
citesc, aflu c` cele trei femei s\nt vrednice au ie[it c\teva splendide piuli]e de 9,
lucr`toare care fac miezuri de o]el pe masa cu filet man[onat, bune de \n[urubat
de lucru, precum [i miezuri de p\ine pe jos pe inelar la c`s`torie.
c\nd iau masa de pr\nz la una din uzinele
patriei.

Hasta A fi cooperator
la stahanosista, la
babe timpul prezent,
}es`toarea Bolovan Florica a primit titlul de sta-
f`r` viitor
hanovist`. Ce-[i putea dori de la via]` mai mult de
at\t un Bolovan comunist? Afl`m din presa vremii: A fi cooperator, la timpul prezent, \nseamn`
La \nceput lucra la 8 r`zboaie. |ntr-o zi s-a dus la tot ce nu se putea spune pe vremea comunis-
conducerea Sindicatului: Nu s\nt mul]umit`, mului plus \nc` ceva nenorociri capitaliste. A fi
tovar`[i!. Ei, ia s` v` vedem, de ce era nemul]u- cooperator \nseamn` s` ai vreo 90 de ani, s` ai
mit` [i ce crede]i c` a cerut? Salariu mai mare? A \n loc de un tractor de ultim` genera]ie un
cerut ma[in` de serviciu sau bonuri de mas`? N], m`gar de fabrica]ie mai veche, s` ai pantalonii
astea-s chestii capitaliste, ia uita]i continuarea: c\rpi]i ultima oar` de nevasta care a murit
A[ putea s` lucrez mai mult! acum 22 de ani, s` \]i dea PSD-ul 2 milioane de
Treci atunci s` lucrezi la mai multe r`zboaie, lei pe pogon ca s` \]i fure votul, s` \]i vin` o
i-a r`spuns pre[edintele. inunda]ie [i s`-]i ia tot din cas`. P\n` acum,
A r`mas o clip` locului O \neca emo]ia. A tre- numai p`r]i rele. Ca p`r]i bune ah, da: s` vin`
cut la 12 r`zboaie! Dar voia mai mult!. V` da]i B`sescu pe la tine prin sat, s` te fac` s` r\zi [i
seama c`, \n loc de bani, Bolovan era fericit` dac` s` plece.
primea la salariu doar ni[te ore de munc`?
IV academia CA}AVENCU august 23
Nr. 33, 24-30 august 2005
pentru feti}e {i B`ie}ei

Omagiu efemer, Radioul, pe vremea c\nd DJ-ii


din g\t r`cit de pionier nu aveau loc de Dej
Iat`, stima]i ascult`tori, progra-
Uauuuu, da ce-mi pl`cea mie c\nd eram mic mul radio din 23 august 1952. 30 de
s` m` uit la documentarele artistice cu Ceau[escu minute cu c\ntece [i versuri despre
[i la spectacolele omagiale! Cum se termina Mi- Stalin, 15 minute despre Dej, 15
haela [i \ncepea Telejurnalul, mamele ie[eau pe minute s-a citit articolul de fond din
la geamuri [i \ncepeau s` strige: Hai repede sus, Sc\nteia, 35 de minute de muzic` de
l`sa]i joaca, c` e tovar`[u pe TVR!. {i atunci, to]i dans pe la zece [i jum`tate seara,
copiii ne \mpr`[tiam ca pot\rnichile [i ne a[ezam c\nd oamenii muncii dormeau [i,
cumin]i \n fa]a Siriusurilor [i a Diamantelor, de evident, emisiuni \n rus`, \n ma-
unde nu ne mai mi[cam p\n` la \nchiderea pro- ghiar`, \n s\rb` [i \n olteneasc`. E
gramului. Cel mai mult \mi pl`cea, la spectacolele clar c` {euleanu a fost, fa]` de
omagiale, s` ascult muzic` de oper` c\ntat`-n cor omologii s`i din 52, un adev`rat in-
de pionieri r`gu[i]i, compus` special pentru competent! {i asta \n condi]iile \n
tovar`[ul Ceau[escu. M` mai enervau mama [i care chiar [i programul `la avea ceva
tata, c` \ncercau s` dea pe bulgari, dar \i amenin- lipsuri. Nu v`d dedica]iile care ar
]am c`-i torn la secretarul de partid pe gr`dini]` fi sunat, evident, cam a[a: Pentru
[i-atunci se speriau [i m` l`sau s` m` bucur \n fratele meu, poporul sovietic!. {i
lini[tea sufrageriei de acel moment omagial. m` mir c` nu s-au g\ndit [i la ni[te
concursuri unde pentru un r`spuns
corect primeai o excursie la Mosco-
va, iar pentru un r`spuns gre[it
primeai o excursie la Canal.

{oimii patriei, [oimii patriei,


La pl`cinte, [oimii patriei merg \nainte,
spre veceuri vom zbura! la r`zboi ei merg \napoi! Da se duc pionierii!
Tovar`[ul Nicolae Ceau[escu a spus c` \nda-
torirea suprem` a pionierului este aceea de a-[i
iubi cu ardoare patria socialist`, pun\nd mai
presus de orice interesele ]`rii; el este gata s`-[i
aduc` \ntreaga contribu]ie la ap`rarea ei [i \[i
exprim` prin fapte dragostea nem`rginit` fa]` de
Partidul Comunist Romn. Noi, pionierii, s\ntem
de acord cu asta. Uite, de exemplu, eu, dup`
ce-mi termin tema la geografie, ca s` nu m` bat`
mama, \mi str\ng juc`riile, ca s` nu m` bat` tata,
[i m` duc la colectat de sticle [i borcane, ca s` nu c\nt`m imnul [i plec`m repede la r`zboi, ca s` nu
m` bat` Partidul. Iar dup` ce duc borcanele la ne bat` ]ara c` n-o ap`r`m.
centru, m` \nt\lnesc cu b`ie]ii \n fa]a blocului,

Bun` ziua, s\nt educatoare la gr`dini]a Floare de nu-m`-uita din sectorul 2. Vreau s` raportez
un incident Organiza]iei {oimii Patriei, care contribuie, prin promovarea unor forme de munc` [i
via]` \n comun, adecvate v\rstei, la educarea patriotic`, socialist` a copiilor, \n spiritul dragostei [i
respectului fa]` de patrie [i fa]` de poporul nostru, fa]` de Partidul Comunist: \n timp ce \ncercam
S` m\nc`m Mili]ia Spiritual` [i Mihai Sergiu Burcea
v` mul]umesc pentru aten]ia acordat` [i v`
ureaz` [i pe aceast` cale un 23 August lumi-
s`-i educ pe [oimii de la grupa mic`, Andreiu]a [i D`nu], \n spiritul iubirii de ]ar`, popor, partid,
tovar`[ul Nicolae Ceau[escu [i tovar`[a Elena Ceau[escu, ace[tia s-au sc`pat pe ei. Andreiu]a a f`cut
pipi, iar D`nu] a f`cut caca. |n urma acestui incident, cei doi [oimi [i-au f`cut autocritica.
carne nos [i plin de bucurii. Veni]i de lua]i lumin`
de la R`s`rit!

de parc! mihaiburceatz@yahoo.com

Maculatura \nt`re[te musculatura


Ah, ce mai str\ngeam cartoane c\nd eram
mici! Exact ca omule]ii din imagine. C\nd ne
trimitea partidul, nimic nu r`m\nea \n urma
noastr`. D`deai tot, c` oricum nu aveai ce citi.
Dar acuma s-au schimbat vremurile. S` zicem c`
PSD-ul, sau Alian]a, ne trimit s` str\ngem macu-
latur`. Crede]i c` am mai str\nge ceva? Eu, unul,
nu mi-a[ da colec]ia de Playboy, sau cele 1.000 de
numere din Libertatea, cu cele 1.000 de fete de la M` aflu, dragi copii, \n redac]ie la Academia
pagina 5, nici mort. Maculatura asta o citesc Ca]avencu, una dintre cele mai frumoase [i \n
mereu, chiar dac` paginile s-au mai stricat de la acela[i timp cele mai b`tr\ne redac]ii ale Capi-
umezeala din baie. talei. Vre]i s`-i d`m un ocol? Poate c` ideea de a
da un ocol redac]iei de pionieri \ntr-ale r\sului
din Romnia nici nu este a[a de rea. |ns` mult
mai bine ar fi s` v` invit acas` la mine, pentru
c` eu, dragi copii, locuiesc chiar l\ng` Parcul
sportiv 23 August din Bucure[ti. |n anul 1966,
dragi copii, acest parc era unul dintre cele mai
tinere [i \n acela[i timp cele mai b`tr\ne par-
curi ale Capitalei. Haide]i, veni]i? Parcul este
foarte frumos, p\n` [i revista Cravata ro[ie a scris
despre el. Mamele la copii, \i l`sa]i pe copii \n
parc, s` bem o bere?

Doamnelor [i domnilor, l`sa]i aparatele de fitness amenin]e cu nimic. Nu tu program special de 23 c\nd comuni[tii lui Adrian N`stase au \ncercat s` pe stadionul-emblem` al luptei \mpotriva imperi-
deschise, nu mai urmeaz` nimic important pentru August la TV, nu tu un sf\r[it de trimestru la care pun` gazon. Ultima dat` c\nd comuni[tii [i-au alismului. Gata, asta a fost, r`m\ne]i cu Academia
]ar`. Toate evenimentele importante s-au petrecut s` te chinuie planul la maculatur` mai mult dec\t f`cut de cap pe el, un grup de 22 de sportivi au Ca]avencu, c` oricum n-ave]i unde s` mai
deja, de acum \ncolo nu mai trebuie s` facem fa]` media la \nv`]`tur`, nimic interesant; unde mai scris din trupurile lor, direct pe teren, Romnia- emigra]i.
dec\t inunda]iilor [i meciurilor pentru calificarea \n pui c` nici pe stadionul 23 August, m`ritat Lia Danemarca: 2-5. I-am a[teptat at\]ia pe ameri-
Liga Campionilor. |n rest, istoria nu pare s` ne mai Manoliu, nu s-a mai \nt\mplat nimic interesant de cani, [i p\n` la urm` au venit danejii [i ne-au spart

You might also like