Evaluarea primelor de asigurare i a despgubirilor la toate tipurile de

asigurri.

Eugeniu RUSU, student

Facultatea de tiine Reale, Economice i ale Mediului,
Universitatea de Stat ,,Alecu Russo din Bli,
Specialitatea: Finane i Bnci, Grupa FB31Z

Introducere

Asigurarea este definit ca fiind operaia financiar ce decurge dintr-un contract de

asigurare sau dintr-o obligaie prevzut de lege, prin care asigurtorul se oblig ca n schimbul
unei sume primite periodic s despgubeasc pe asigurat pentru pierderile pe care acesta le-ar
putea suferi n urma unor ntmplri independente de voina lui.
Asigurrle au cunoscut o revoluie remorcabil n ceea ce privete riscurile asigurate care
au devenit tocmai variate precum i ca forme de organizare a companiilor de asigurare, astfel
cele mai vechi asociaii mutuale.

1. Aspectul teoretic a asigurrilor

Asigurarea este definit ca fiind operaia financiar ce decurge dintr-un contract de

asigurare sau dintr-o obligaie prevzut de lege, prin care asigurtorul se oblig ca n schimbul
unei sume primite periodic s despgubeasc pe asigurat pentru pierderile pe care acesta le-ar
putea suferi n urma unor ntmplri independente de voina lui.
Asigurrile i are urmtoarele funcii:
1. Funcia de repartiie se manifest n primul rnd prin procesul de formare a fondului de
asigurare pe seama primei suportate de persoanele fizice i juridice cuprinse n asigurare.
2. Funcia de control urmrete modul n care se ncaseaz primele de asigurare i alte
venituri ale organizaiei de asigurare, cum se efectueaz plile cu titlu de indemnizaie de
asigurare, cheltuielile de prevenire a riscurilor, etc.
Asigurarea se manifest ca ramur prestatoare de servicii n momentul n care o societate
comercial de asigurare, n schimbul primelor ncasate de la persoanele fizice sau juridice, ofer
acestora un serviciu i anume obligaia de a prelua asupra sa efectele negative ale producerii unui
anumit eveniment sau complex de evenimente.
Pentru a semna un contract de asigurare este nevoie trebuie de luat n eviden
urmtoarele elemente:
1. Asigurtorul este persoana juridic, societate de asigurri, care n schimbul primei de
asigurare de la asigurat si asum rspunderea de a acoperi pagubele produse bunurilor sau
serviciilor asigurate;
 2. Asiguratul este persoana fizic sau juridic ce se asigur mpotriva unor evenimente ce
pot aprea n viaa sa, care i asigur bunurile mpotriva unor calamit i naturale sau care se
asgiru pentru prejudiciul pe care l poate produce unor tere persoane;
3. Beneficiarul asigurrii este persoana care are dreptul s ncaseze despgubirea sau
suma asigurat, fr ca aceasta s fie parte la contractul de asigurare;
4. Contractantul asigurrii este element specific asigurrilor facultative i reprezint
persoana fizic sau juridic care poate ncheia o asigurare, fr ns ca aceasta s ob in calitatea
de asigurat;
5. Contractul de asigurare este actul juridic prin care se reglementeaz raporturile juridice
dintre prile contractante. Este format dintr-un ansamblu de documente cuprinznd:
a) cererea de asigurare;
b) polia de asigurare;
c) condiiile contractuale pentru asigurarea de baz i pentru clauzele suplimentare
ataate.
6. Riscul asigurat este evenimentul care odat produs, datorit efectelor sale, oblig pe
asigurtor s plteasc asiguratului sau beneficiarului asigurrii, despgubirea sau suma
asigurat;
7. Evaluarea n vederea asigurrii este element specific asigurrilor de bunuri;
8. Suma asigurat este parte din valoarea de asigurare pentru care asigurtorul i asum
rspunderea n cazul producerii evenimentului pentru care s-a ncheiat asigurarea;
9. Norma de asigurare reprezint suma asigurat, stabilit prin lege, pe unitatea de obiect
asigurat, ea fiind ntlnit numai n cazul asigurrilor de bunuri obligatorii;
10. Prima de asigurare reprezint suma de bani dinainte stabilit pe care asiguratul o
pltete asigurtorului, pentru ca acesa s-i poat constitui fondul de asigurare necesar achitrii
despagubirilor;
11. Durata asigurrii reprezint perioada de timp n care rmn valabile raporturile de
asigurare ntre asigurtor i asigurat aa cum au fost ele stabilite prin contractul de asigurare;
12. Paguba (sau dauna) reprezint pierderea valoric la un bun asigurat ca urmare a
producerii fenomenului mpotriva cruia s-a ncheiat asigurarea;
O prim condiie este aceea c producerea evenimentului pentru care se ncheie
asigurarea, s fie posibil, deoarece dac un anumit bun nu este ameninat de niciun fel de risc,
asigurarea acestiua nu devine necesar.
A doua condiie se refer la faptul c evenimentul trebuie s aib caracter ntmpltor.
A treia condiie are n vedere faptul c aciunea evenimentului trebuie s fie nregistrat
n evidena statistic. Datele din evidena statistic referitoare la un anumit eveniment permit
stabilirea pe o perioad ndelungat a frecvenei i intensitii producerii acestuia. Aceste date
stau la baza ncheierii asigurrii, deoarece fr ele asigurtorul nu poate stabili probabilitatea
producerii evenimentului asigurat.
A patra condiie presupune ca producerea evenimentului s nu depind de voina
asiguratului sau beneficiarului asigurrii. n cazul n care asiguratul sau beneficiarul asigurrii a
contribuit direct sau indirect la producerea riscului asigurat, pentru ca astfel s poat primi
despgubirea de asigurare sau suma asigurat, acesta va pierde toate drepturile conferite de
asigurare i va suporta rigorile legii.

Ca element esenial al contractului de asigurare, prima de asigurare constituie principala

obligaie a asiguratului.
Prima de asigurare- reprezint suma de bani pe care o primete asigurtorul de asigurat n
schimbul proteciei pentru riscurile asumate. La stabilirea cuantumului primei de asigurare se
ine cont de influena urmtorilor factori:
1) tipul i natura riscului asigurat;
2) numrul, mrimea, intensitatea i gradul de dispersie al riscului;
3) durata asigurrii i teritoriul acoperit;
 4) suma asigurat, nivelul franizei i modalitatea de plat a primei (n tran unic sau
ealonat n rate);
5) evaluarea posibilelor daune pe baza istoricului acestora, pe un anumit numr de ani ;
6) vrsta, sexul, starea de sntate i durata asigirrii la asigurrile de persoane;
7) limita de rspundere la asigurrile de rspundere civil.
Pe o perioad de timp determinat, de obicei un an, asigurtorul i elaboreaz propriile
tarife de prime. Dac prima se pltete ntr-o tran unic, asigirtorul poate s ofere o reducere.
Exist, astfel, prima unic, care se pltete o singur dat i prima periodic, care se pltete la
anumite intervale de timp, n funcie de perioada de asigurare.
Pe parcursul derulrii contractului de asigurare, mrimea primei de asigurare nu se
recalculeaz i deci nu se modific.
n practica asigurrilor se utilizeaz i alte expresii legate de prim, cum ar fi:
1) prima curent sau efectiv, referitoare la perioada anului n curs;
2) prima fix, ce reprezint prima pe unitate de sum asigurat;
3) tarife de prime- prime fixate pe feluri de asigurri, riscuri etc.;
4) discount-ul de prim,care const n diminuarea primei cu o anumit sum, n funcie de
fregvena de plat a primei, mrimea primei, inexistena daunei n perioada anterioar etc.

Dup obiectul de activitate stabilit prin contractul de societate i statutul societ ii

comerciale din domeniul asigurrilor pot practica urmtoarele categorii de asigurri:
1) asig. de via;
2) asig. de autovehicole;
3) asig. maritime;
3) asig. de aviaia;
4) asig. de incendiu i alte pagube;
5) asig. de raspundere civil;
6) asig. de credite i garanii;
7) asig. agricole;
Toate aceste tipuri de asigurri i au primele sale de asigurare i se despagubirile se
platesc dup unor cerecetri i expertizi unicale.

2. Asigurarea de via.

Asigurarea de via este un contract, numit poli de asigurare de via, ncheiat ntre un
contractant i un asigurator prin care, n schimbul unei prime de asigurare pltite de primul, la
decesul asiguratului, asiguratorul se oblig s plteasc beneficiarului desemnat o indemniza ie
de asigurare, numit sum asigurat. Asiguratul, care poate fi acelai cu contractantul, este
persoana a crei via constituie obiectul asigurrii, iar contractantul este cel care pltete prima
de asigurare aferent poliei de asigurare.
Scopul asigurrii de via este s ofere protecie financiar familiei, dar poate fi utilizat
i pentru protecia proprietilor, a garantrii contractelor de mprumut, pentru realizarea unor
investiii, n vederea pensionrii sau pentru acoperirea creditelor bancare.
Exist cteva sute de tipuri de asigurri. Ele cuprind dou clase mari:

- la termen;
- cu economisire.

Asigurrile la termen ofer strict protecia n caz de deces pe o durat determinat (pn
la maximum 75 ani) motiv pentru care primele de asigurare sunt n general mici.
 Asigurrile cu economisire au o component de protecie n caz de deces similar cu cea
de la asigurrile la termen i o component de economisire. Din acest motiv primele de asigurare
sunt mai mari dect cele pentru asigurrile la termen. n schimb, deintorul poate avea acces la
bani prin diferite tipuri de retrageri sau rscumprri.
Asigurarea pe termen nelimitat acoper riscul de deces pe o perioad mai lung dect cele
la termen (pn la maximum 95 ani). Condiia este ca primele s fie pltite pn la momentul
pensionrii. n cazul decesului pe durata contractului beneficiarul primete suma asigurat. n
cazul n care ajunge la vrsta specificat din contract primete el nsui suma asigurat la care se
adaug beneficiile investiionale obinute de asigurator. Principalele avantaje ale acestui tip de
asigurri sunt garania beneficiului att la deces ct i la supravieuire. n schimb, primele sunt
mai mari dect n cazul asigurrii la termen, sunt inflexibile, iar suma obinut la supravieuire
nu asigur un ctig real, ci este o sum indexat cu inflaia. Este un produs tradi ional, cu sume
asigurate garantate.
Asigurarea mixt de via este tot un produs tradiional, cu sume asigurate garantate care
acoper att riscul la deces, ct i la supravieuire prin componenta de economisire. Partea de
protecie a poliei garanteaz beneficiarului o sum asigurat la deces. Dac asiguratul
supravieuiete la terminarea contractului primete suma asigurat i partea de profit ob inut de
asigurator n urma economisirii unei pri din prima de asigurare. Economisirea se face n
instrumente cu venit fix, formate din depozite bancare, certificate de trezorerie i obligaiuni
(municipale, guvernamentale, corporative). Avantajul lor este c au un grad sczut de risc,
dezavantajul fiind c au randamente sczute. Contractul se ncheie pe o durat de 5-65 ani fr ca
asiguratul s depeasc vrsta de 75 ani la finalul contractului. Dac nceteaz relaia
contractual nainte de termen, compania i acoper cheltuielile cu riscul asigurat pn la acel
moment, iar suma rmas i revine contractantului ca valoarea de rscumprare.
Asigurarea mixt redus este un produs tradiional, cu sume asigurate garantate care d
posibilitatea asiguratului de a retrage din primele neutilizate de asigurator pentru protec ia n
cazul decesului[4]. n caz de deces al asiguratului, beneficiarul primete suma primelor pltite
pn la momentul decesului la care se adaug cota de participare la profit. Dac asiguratul
supravieuiete la final de contract primete suma asigurat.
Asigurarea de studii permite acumularea unor sume de bani pentru educaia universitar.
Asiguratul este printele sau tutorele copilului, iar beneficiarul este copilul ajuns la momentul
studiilor universitare. Unii asiguratori dau posibilitatea de a fi asigura i ambii prin i. Perioada
contractual are dou etape. n prima, asiguratul pltete primele de asigurare, iar n a doua
beneficiarul primete de la asigurator rente de studii pe o perioad de 3-5 ani. n cazul n care
beneficiarul dorete s primeasc banii sub forma unei prime unice asiguratorul reine un
comision deoarece nu mai poate capitaliza banii pe durata normal de plat a primelor. n cazul
n care asiguratul decedeaz n perioada de plat a primelor, asiguratorul alimenteaz contul cu
aceeai frecven i cu aceeai sum de bani pltite ultima dat de asigurat, iar rentele vor fi
pltite conform graficului stabilit prin contract. n cazul n care beneficiarul decedeaz n
perioada de plat a primelor, polia se transform ntr-o asigurare mixt de via . Dac decedeaz
n perioada de plat a rentelor, acestea vor fi ncasate de asigurat. Durata contractual este de 8-
25 ani. n cele mai multe cazuri contractul se poate ncheia de la vrsta de o zi a beneficiarului,
dar sunt i cazuri cnd poate fi copilul conceput, dar nenscut urmnd ca acesta s fie trecut n
contract imediat dup natere. Poate fi att produs tradiional, ct i de tip unit-linked.
Asigurarea de zester este un produs financiar asemntor cu asigurarea de studii, dar
suma asigurat va fi obinut de copil la momentul cstoriei sau la mplinirea unei vrste
stabilite distinct de fiecare asigurator. Suma asigurat se pltete numai sub forma unei prime
unice. Dac beneficiarul decedeaz polia se transform ntr-o asigurare mixt de via.
Asigurarea unit-linked este asemntoare cu asigurarea mixt de via, dar mai complex.
Are tot o component de protecie n caz de deces, dar n locul componentei de economisire
exist o component de investiie. Aceasta permite cumprarea unor uniti de cont sau de
investiie din programele asiguratorului al cror pre nsumat arat valoarea contului. Ctigul
obinut pentru client se msoar n preul de vnzare al acestora care arat performanele
programului de investiii la un anumit moment dat.
De regul, asiguratorii au cel puin 4-5 programe de investiii i funcioneaz ca fonduri
interne care investesc att n instrumente cu venit fix, ct i n ac iuni. Accesul la aceste
programe se face numai prin intermediul asigurrii, ele fiind administrate de companie exclusiv
n scopul asigurrii.
Contractantul asigurrii i alege la ncheierea poliei tipul programului sau programelor
de investiii i procentele alocate pentru fiecare n funcie de tolerana la risc pe care o are.
Acestea pot fi schimbate oricnd pe toat durata contractual. Componenta de asigurare este
garantat ea fiind maximum dintre suma asigurat i suma acumulat din cont pn la data
decesului.
Valoarea contului poate fi mrit prin creterea primei, depunerea de prime unice sau prin
micorarea sumei asigurate. La final de contract valoarea contului se poate ncasa integral sau, la
unele asigurri, sub forma unor rente lunare. Asigurrile unit-linked sunt foarte flexibile n
special din punct de vedere investiional. Fa de cele tradiionale unde asiguratorul distribuie
clientului o participare la profit redus dar avnd o garanie a ctigului, cele unit-linked ob in
creteri pe termen lung, dar care nu sunt garantate. De asemenea, la cele unit-linked clientul
poate beneficia de investiia sa nainte de finalul contractului.
Anuitile nu reprezint o asigurare de via propriu-zis, ci un mijloc de utilizare la
momentul pensionrii a capitalului acumulat n timp. Clientul poate depune banii fie printr-o
prim unic, fie sub forma unor pli ealonate. Plata anuitii se face de ctre asigurator pe toat
durata vieii sau pe o perioad determinat.

3. Asigurare de persoane
Asigurarile de personae au ca obiect al asigurarii doar persoanele fizice, fiind incheiate cu
scopul de a limita efectele negative cauzate de fenomene naturale, accidente, boli sau avand
scopul de a plati sumele asigurate in cazul producerii unor evenimente cum ar fi decesul,
pierderea capacitatii de munca sau atingerea varstei de pensionare.
Cel mai important aspect in cazul asigurarilor de persoane este faptul ca ofera o protectie
financiara reprezentativa, fie beneficiarului, fie persoanei asigurate, in cazul producerii unui
eveniment stipulat in contract.
Asigurarile de persoane pot lua forma urmatoarelor tipuri de asigurari:
Asigurarile de accident au ca obiect obligatia asiguratorului de a plati sumele asigurate in
cazul aparitiei unui accident sau al decesului din accident al asiguratului si a cheltuielilor
medicale necesare. n mai multe cazuri, aceste tipuri de asigurari impun o limitare a sumei
asigurate pana la care se poate incheia contractul.
Asigurarile de calatorie au ca obiect al asigurarii accidentele sau imbolnavirile survenite
in perioada stabilita in contract, pe parcursul careia se efectueaza calatorii. Riscul de deces in
cadrul acestei asigurari este acoperit doar de unele companii.
Asigurarile de sntate au ca obiect al asigurarii starea de sanatate a persoanei fizice
contractante, conditia de asigurare fiind ca persoana asigurata sa nu sufere de afectiuni pre-
existente in momentul semnarii contractului. Asigurarea are scopul de a acoperi total sau partial,
costurile de spitalizare si costurile unor proceduri medicale ca urmare a unor boli sau vatamari
corporale survenite in perioada asigurata.
Asigurarile de viata sunt considerate a fi in egala masura, atat asigurari de risc, cat si
forme de economisire pe perioade medii si lungi. Asigurarile de viata pot fi impartite in asigurari
traditionale si asigurari unit linked (UL).
Asigurarile de viata traditionale au ca obiect al asigurarii, obligatia asiguratorului de a
plati sumele asigurate in cazul producerii urmatoarelor evenimente asigurate: deces,
supravietuire, invaliditate etc.
Aceste tipuri de asigurari sunt pe perioade medii si lungi, avand o componenta de
protectie pe care se pune accentul, dar si o componenta de economisire/investitie.

4. Asigurarea animalelor i a culturilor agricole

n tarile aflate in curs de dezvoltare, aproximativ 90% din populatie lucreaza pamantul si
cresc animle.Datorita inaltei eficiente si tehnicilor stiintifice utilizate, Statele Unite reprezinta cel
mai mare exportator de produse agricole. n tarile in curs de dezvoltare un mare numar de
oameni lucreaza in ferme ei produc doar necesarul de hrana al familiilor lor, cu un surplus
foarte mic pentru vanzare(cereale si animale). In tarile dezvoltate majoritatea fermelor sunt de tip
comercial, unde productia este vanduta pe bani.Unii oameni din rile in curs de dezvoltare din
Africa Centrala si din desertul Kalahari mai traiesc si astazi strangand plante si vanzand animale
salbatice, cam la fel cum traiau stramosii nostri inainte de aparitia agriculturii.
Unii practica forme simple de agricultura, pastorala, ca de exemplu transhumanta nomada
a animalelor, cum ar fi caprine, bovine si ovine. Altii practica destelenirile numite si ,,taie si
arde. Acest model de practicare a agriculturii implica curatarea unei zone de paduri sau pasuni
si plantarea culturilor vreme de cativa ani. Dupa ,,obosirea solurilor, cultivatorii trec la o noua
curatire prin ardere. Toate aceste metode simple de agricultura implica deplasari ale populatiei.
Dar multi fermieri in tarile in curs de dezvoltare care practica agricultura doar pentru subzistenta,
duc o viata ce implica doar deplasarea pe suprafete mici si un numar mic de aniamle. In vreme ce
agricultura de subzistenta reprezinta o activitate importanta in tarile tropicale, agricultura pe
plantatii joaca un rol vital in economie in mod deosebit in comertul international.
n prezent pentru a avea o viata cat mai usoara si cu cat mai putine riscuri si cheltuieli
oameni recurg la tot felul de modalitati pentru a-si proteja recoltele si animalele. Una din aceste
modalitati este asigurarea acetora cu ajutorul unei companii care le asigura diverse beneficii in
schimbul unei sume de bani.Pentru siguranta banii sunt investiti la diferite firme de prestigiu.
In cazul asigurarilor de animale suma asigurata se stabileste de comun acord intre Asigurator si
Asigurat, luand in considerare valoarea animalelor rezultate din: facturi, procese de achizitie,
valoarea reala de pe piata.
Suma asigurata nu poate depasi valoarea reala a animalelor din momentul incheierea
contractului.Prima de asigurare se poate achita integral sau in rate. In cazul producerii
evenimentului asigurat se constata daunele si cuantumul despagubirii datorate de Asigurator.
n cazul asigurarilor culturilor agricole suma asigurata se stabileste de comun acord intre
Asigurator si Asigurat pe baza cheltuielilor de productie, care constau in cheltuieli: cu materia
prima si materiale: samanta, pesticide, ingrasaminte chimice, cu forta de munca, cu recoltarea,
arenda, etc.

Concluzii
n urma efecturii acestei lucrari am analizat trei tipuri de asigurri. Asigurarea de via
este una din cea mai important asigurare dar cu prere de r n Republica Moldova nu este
dezvoltat acest tip de asigurare cauza fiind de nencrederea oamenilor n astfel de agen ii de
asigurare. i n al doilea rnd nu se dezvolt acest tip de asigurare deoarece primele de asigurare
sunt mari. n Republica Moldova s-a fcut ca asigurrile auto i medical sunt obligatorie.
Asigurarile de personae au ca obiect al asigurarii doar persoanele fizice, fiind incheiate cu
scopul de a limita efectele negative cauzate de fenomene naturale, accidente, boli sau avand
 scopul de a plati sumele asigurate in cazul producerii unor evenimente cum ar fi decesul,
pierderea capacitatii de munca sau atingerea varstei de pensionare.
Cel mai important aspect in cazul asigurarilor de persoane este faptul ca ofera o protectie
financiara reprezentativa, fie beneficiarului, fie persoanei asigurate, in cazul producerii unui
eveniment stipulat in contract.
Asigurarea de via este un contract, numit poli de asigurare de via, ncheiat ntre un
contractant i un asigurator prin care, n schimbul unei prime de asigurare pltite de primul, la
decesul asiguratului, asiguratorul se oblig s plteasc beneficiarului desemnat o indemniza ie
de asigurare, numit sum asigurat. Asiguratul, care poate fi acelai cu contractantul, este
persoana a crei via constituie obiectul asigurrii, iar contractantul este cel care pltete prima
de asigurare aferent poliei de asigurare.

Bibliografie

1. Legea cu privire la asigurri nr.407 din 21.12.2006,

2. Hotrrea cu privire la aprobarea Regulamentului privind rezervele tehnice de asigurare nr.1/5 din
11.10.2011
3. Vcrel I,. Bercea F. Asigurri i Reasigurri, Ediia a II-a. Editura: expert, 2000