Modernism 891

Riga Crypto si Lapona - Enigel Ion Barbu

Introducere
In literatura romana, modernismul, ca doctrina estetica
promovata in perioada interbelica, se concretizeaza in planul
literaturii prin negarea traditiei si prin impunerea unor noi
principii de creatie. Una dintre creatiile reprezentative pentru
modernism este Riga Crypto si Lapona Enigel, de Ion Barbu,
poem inclus in volumul Joc Secund din 1930.
R1. Ca expresie a modernismului interbelic, lirica lui Ion
Barbu ilustreaza tendintele literaturii romane de sincronizare
cu literatura europeana prin intelectualizarea poeziei,
interiorizarea si spiritualizarea peisajului si prin promovarea
ermetismului ca expresie a tendintelor de incifrare a sensului
in poezie. Creatia lui Ion Barbu este un poem modern prin
constructia textului, prin imbinarea genurilor literare, in sensul
ca epicul reprezinta scheletul narativ, dramaticul reiese din
dialogul celor doua personaje, iar liricul se evidentiaza in cele
trei chemari ale lui Crypto si monologul lui Enigel.
O alta trasatura modernista a poemului o reprezinta
cultivarea unor simboluri cum ar fi soarele, nunta dintre trup si
spirit, oglinda, fantana si cercul. Ca trasaturi moderniste ar
mai putea fi amintite valorificarea traditiilor folclorice,
prozodia care incalca regulile traditionale si, nu in ultimul
rand, intertextualitatea, in sensul ca, dupa propria marturisire
a autorului, creatia sa este un Luceafar intors.
R2. O prima secventa poetica relevanta pentru tema si
viziunea despre lume il prezinta pe regele Crypto in mediul
sau, stapan al lumii vegetale, dar cu atribute umane. Buretii
barfesc despre existenta unei vrajitoare din tineretea craiului,
iar rai ghioci si toporasi il ocarasc si il fac sterp si
naravas din cauza incapacitatii sale de a inflori, adica de a
se implini prin atingerea unui ideal, acela al cunoasterii prin
iubire, fiind o fire ciudata, un inadaptat aflat in vesnica disputa
cu cei din jurul sau.
O a doua secventa poetica relevanta surprinde portretul
Laponiei Enigel, gingasa, fermecatoare, delicata, venita din
nordul inghetat. Ea conduce turmele de reni, ceea ce denota
forta, demnitate, frumusete, iar mersul catre sud sugereaza
aspiratia catre soare, deci catre implinirea unui ideal
spiritualitatea. Ea este personajul tragic prin zbuciumul sau
sufletesc, prin tentatiile care o incearca si prin capcanele
intalnite.
R3. Titlul este construit printr-un raport de coordonare
intre numele celor doi protagonisti, dupa modelul noilor
povesti de iubire din literatura universala, numai ca ii situeaza
pe eroi de la inceput in lumi diferite. Substantivul Riga
sugereaza un spatiu oriental exotic, in timp ce Lapona
trimite la un spatiu nordic. Membrii cuplului, antagonici prin
apartenenta la regnuri diferite, reprezinta personaje
exceptionale, Crypto fiind sterp si naravas iar Enigel
prea cuminte. In acest fel, titlul sugereaza iubirea imposibila
avand in vedere lumile diferite de care apartin eroii la nivel
existential.
Incipitul este reprezentat de primele 4 strofe in care apare
o invocatie a menestrelului, artistul ambulant medieval, trist
si aburit, solicitat la sfarsitul unei nunti reale sa reia povestea
dragostei esuate dintre Crypto si Enigel, pe care o mai spusese
acum o vara, la o alta nunta. Caracterul repetabil al povestii
iin accentueaza importanta, deoarece deschide portile
cunoasterii prin intermediul imaginatiei.
Finalul (ultima strofa), realizat printr-un comentariu ironic
al autorului la adresa destinului nefericit al regelui ciupercilor,
se concluzioneaza asupra conditiei trecatoare a regnului
vegetal, reprezentat de plantele otravitoare mereu doborate
de o aspiratie mult prea mare fata de puterea lor marginita.
Sub actiunea necrutatoare a soarelui, Crypto se transforma
intr-un burete otravitor, pierzandu-si identitatea . va capata
totusi o noua infatisare mai craiasa, devenind nebunul
Riga Crypto, care va rataci prin lume impreuna cu maselarita
mireasa.
Motivele poetice, destul de numeroase, contribuie la
ilustrarea temei. Motivul soareleui, care este si simbolul
central al poemului, reprezinta idealul Laponiei Enigel, ultima
treapta a initierii, semnificand puritatea absoluta, in contrast
cu idealul regelui Crypto care aspira spre o implinire
instinctuala. Motivul nuntii vazuta ca o proba a initierii in
tainele lumii este un alt simbol dominant al baladei. Nunta
umana din primele 4 strofe este una implinita, deoarece
membrii cuplului apartin aceleiasi trepte a evolutiei, pe cand
nunta povestita esueaza datorita incompatibilitatii dintre
regnuri.
 R4. Tema acestei poezii este reprezentata de iubirea
vazuta ca o cale de acces spre intelegerea sensului adanc al
lumii. Este vorba despre o poveste de iubire intre doua fiinte
apartinand unor regnuri diferite si, de aici, existenta a doua
tipuri de cunoastere : Crypto aspira la o iubire domestica, in
timp ce Enigel aspira la o iubire spiritualizata. Tema iubirii este
completata de cea a creatiei si a creatorului, avand in vedere
faptul ca rama povestii include elemente de arta poetica.
Ambele teme sunt sustinute de motive literare ca nunta, visul,
oglinda, somnul.
Viziunea despre lume este ilustrata inca din rama povestii
in care cititorul este initiat intr-o poveste a unei nunti esuate
din cauza incalcarii statutului de orice fiinta care aspira spre
unul superior. Poemul exprima conceptia autorului despre
relatia dintre iubire si cunoastere. Deoarece apartin unor
regnuri diferite, cele 2 personaje vad iubirea in mod diferit.
Daca pentru Enigel calea catre absolut o reprezinta iubirea
pentru Soare, pentru Crypto iubirea este una comuna.
In concluzie, balada lui Ion Barbu este una dintre cele mai
frumoase si generoase texte pe care le-a ivit modernismul
romanesc, deoarece imaginatia creatoare a poetului a imbinat
trasaturile acestui cant in care un loc principal il ocupa
conceptia autorului despre iubire ca o cale spre cunoastere cu
trasaturile celor 3 genuri literare, cu folosirea simbolurilor,
valorificarea traditiilor folclorice si, nu in timul rand, prozodia
moderna.