Tematica si rezolvari licenta 2015

1. Proprietile fizice i fizico-mecanice ale solului care influeneaz

producia agricol:
a- textura i structura solului;
structura solului descrie configuratia fizica a solului. Particulele de nisip
intr-un sol de nisip sunt tinute slab impreuna si nu formeaza aggregate , in
timp ce particulele de argila intr-un sol argilos formeaza usor agregate .
acestea fac solul usor de arat si imbunatatesc transportul de aer si apa.
Structura solului este definite de aranjamentul 3-d al particulelor primare
din sol adica de modul in care sunt situate si conectate intre ele particulele
primare .textura si continutul de material organic sunt factorii care
determina structura solului.
b- definii proprietile fizico-mecanice i factorii care influeneaz aceste
proprieti.
Proprietatile fizic0-mecanice ale solului sunt : culoarea ; textura ; scheletul ;
structura ; gradul de dezvoltare a structurii ; porozitatea ; adezivitatea ;
plasticitatea ; compacticitatea ; consistentproprietati mecanice ; prezenta
neoformatiunilor si incluziunilor ;
Culoarea se det. cu ajutorul ,, ATLASUL MUNSELL,, , 12planse cu
389 de culori . culorile sunt aranjate dupa : nuanta ; valoare ; croma ;
Textura constituent minerali aipartii solide a solului reprezentati prin
nisip , praf , argila formeaza textura sau granulometria solului . proportia de
nisip , praf si argila det tipul texturii solului .
nisip : 2 0,02 mm
praf : 0.02 0,002mm
argila : mai mic de 0,002mm
Scheletul solului particulele mai mari de 2mm formeaza scheletul
solului .este alcatuit din : blocuri : >200mm
Bolovani : 200 20 mm
Pietris : 20 2 mm
Structura solului : proprietatea solului de a se prezenta sub forma de
particule elementare reunite in aregate de forme si min diverse . cond de
mediu si procesul de solificare det forma si dim agregatelor strucuturale .
Gradul de dezvoltare a strcurii solului : a nestructurat
b-slab structurat elememntele structural se observa greu , cea
mai mare parte a solului fiind nestructurata

c-modert dezvoltat - 25 75 % din masa solului este organizata in aggregate

structural usor de observat
 d-bine dezvoltat prin sfaramare cea mai mare parte a masei de sol se
deface in aggregate rezistente la actiunea de dispersare .
Porozitatea : tipuri de porozitate : porozitate totala ; capilara ; necapilara;
2. Experiena de cmp:
a- prile componente ale experienelor de cmp;

tehnologia aplicat n experiene;

De camp , precum si utillajele folosite trebuie sa fie corespunzatoare scopului
si obiectivelor cercetarii. Aplicarea tehnologiei in experientele de camp
intalneste doua situatii diferite : a- cand un element de tehnologie este factorul
cercetat ; b- cand tehnologia aplicata este uniform pe intreaga suprafata a
experietei , constituind agrofondul , pentru factorii care urmeaza a fi cercetati .
Administrarea ingrasamintelor .o prima regula de folosire a ingrasamantului
consta in administrarea uniforma si respectarea dozelor .
Lucrarile solului .acestea includ lucrari de imbunatatiri funciare ,lucrari de
ameliorare , lucrari de baza , de pregatire a patului germinativ si de intretinere
Semanatul .are o importanta deosebita pentru reusita experientelor de camp
deoarece prin semanat trebuie sa se incorporeze in sol cant de samanta stabilita
Lucrarile de intretinere .trebuie executate la timp si in conditii optime , in
corcondanta dispozitivului experimental . trebuie realizata in aceeasi zip e
intreaga experienta
Recoltarea experientelor .trebuie sa se faca cu grija deoarece de recolatare
depinde in mare masura rigurozitatea rezutatelor . recolatarea se incepe cu
benzile de protective din jurul experientelor , dupa care se recolteaza marginile
laterale si frontale.
metode de aezare a experienelor.
Tehnica experimentala prevede amplasarea parcelelor experimentale in campul
de experinte dupa anumite regulio , care urmaresc ca rezultatele cercetarii sa
fie afectate in masura cat mai mica de erori .se folosesc urmatoarele metode de
asezare a experientelor : * metoda blocurilor * metoda patratului latin * metoda
dreptinghiului latin * metoda grilajelor * metoda parcelelor subdivizate .
Metoda grilajelor se folseste numai pentru asezarea experientelor
monofactoriale , iar metoda parcelelor subdivizate poate fi utilizata numai la
experientele polifactoriale . metoda blocurilor , patratului latin si a
dreptunghiului latin sunt utilizate atat pentru experientele monofactoriale cat si
pentru cele polifactoriale. La toate metodele de asezare a experientelor
distributia variantelor se face randomizat .( fie la intamplare , fie prin tragere la
sorti )

3. Evaluarea produciei culturilor agricole:

evaluarea produciei la gru;
. Evaluarea produciei la cerealele paioase:

a.Nr de spice /m patrat -nr de puncte din care se iau probe este de 5 la suprafata de
pana la 100 ha, la suprafete ce depasesc 100 ha probele se iau din 10 puncte.

Punctele de control trebuie sa fie repartizate uniform pe diagonala lanului , iar

determinarile se fac cu ajutorul ramei metrice.Se stabileste proportia de spice mari,
mijlocii si mici.(exempul:60% mari, 30% mijloci , 10 %mici)Se iau 6 spice mari , 3
mijlocii, 1 mic si se numara boabele.

Totalul de boabe se imparte la numarul de spice adica 10, si se obtine nr mediu de

boabe in spice.MMB-ul se determina doar la semintele pure obtinute la determinarea
puritatii si umiditatea existenta la momentul determinarii.

Se face manual sau cu ajutorul aparatelor.

Manual se numara 8 repetitii a cate 100 seminte, iar media lor aritmetica se imulteste
cu 10 daca intre repetitii nu exista o diferenta mai mare de 6% din MMB.

Se calculeaza varianta abatere standard si coeficientul de variatie,Daca diferenta la

repetitie este mai mare decat procentele mentionate se face determinarea.

Cu ajutorul aparatelor :Polikelt, balanta electronica.

b. FORMULA DE CALCUL: Qkg/ha= NSP* NB*MMB supra 100. Unde Q kg/ha=

productia medie kg/ha, NSP= nr mediu de spice, Nb= nr mediu de boabe in spic,
MMB = masa a 1000 de boabe.

Exemplu pt grau: Nsp= 500, Nb= 34, MMB 36 grame.

evaluarea produciei la porumb;

Evaluarea productiei la porumbul pt boabe.

Probele se iau astfel: la suprafata de pana la 100 ha, se iau 5 puncte, iar la suprafata
ce depaseste 100 ha se iau minim 8 puncte.

Punctele de control, se vor lua la distante egale pe diagonala mare a solei.La fiecare
punct de control se numara stiuletii, iar nr de stiuleti la ha se calculeaza cu formula:

NST= NSt* 10.000 supra d*i unde : NST= nr de stiuleti, nst= nr de stiuleti numarati
la toate punctele de control, d= suprafata unui punct de control, i= nr probelor de
control.

Exemplu:nst= 980 stiuleti, d=28 m patrati, i= 5

B. Nr mediu ponderat de boabe pe stiulete.Determinarea nr mediu de boabe pe un
stiulete se face ponderat la cei 10 stiuleti recoltati (nu stiu exact, nu am int in
subiect) ...5? stiuleti mari, 3 mijlocii, 2 mici.

Formula de calcul: Avand cele 2 elemente( nr de stiuleti/ha si nr mediu de boabe pe

stiulete) si cunoscand MMB-ul la hibrizii aflati in cultura se va calcula productia
medie la ha cu formula: Q kg/ha= Nst8Nb*MMB supra 1000*1000

Q kg/ha =productia medie /ha, Nst= nr stiuleti/ha, Nb= nr mediu de boabe pe

stiulete, MMB=masa 100 de boabe.

ex Nst=70.000, Nb=450 boabe, MMB=260 grame.

evaluarea producieie la soia;

Tot asa numai ca nu numeri spicele ca numeri pastaile de pe planta.

evaluarea produciei la sfecla de zahr.

a.Estimarea productiei incepe din luna august, cand radacinile sunt suficient de
ingrosate, cu 1-3 luni inainte de recoltare, in scopul asigurarii unei mai bune
organizari.

b. Numarul si perioada determinarilor: Estimarea se face din doua in doua saptamani

incepand din 15 august si pana inainte de recoltare (6 ori).

c.Pt estimarea productiei( tehnica de determinare) se stabileste desimea medie a

parcelei. Apoi se iau mai multe probe de radacini, pe diagonala parcelei, se stabileste
masa medie a unei radacini apoi se calculeaza productia la ha.Se poate determia si
continutul in zahar cu ajutorul unul refractrometru.

Desimea lanului se determina imediat dupa rasarire si apoi la inceputul lunii august.In
functie de densitate lanurile se impart in 3 categorii: desimea de peste 80.000
plante /ha.desimea de 60-80 mii plante pe ha. -desimea de sub 60.mii plante /ha.

Stabilirea desimii se face dupa formula: D=m*n*10.000 unde D= desimea pl/ha. m=

nr de plante la m liniar. n= nr de randuri la m liniar. Determinarea nr de plante la m
liniar se face cu o rigla de 2 metrii facand cate o masurare pt fiecare ha.

4. Lucrrile solului:
definiie i clasificare;
obiective ale prelucrrii solului;
influena lucrrilor solului asupra combaterii buruienilor, bolilor i a
duntorilor.
 5. Sisteme convenionale i conservative de lucrare a solului:
principalele lucrri de baz ale solului;
cu rasturnarea brazdei:aratura, aratura de desfundare. Fara rasturnarea
brazdei: afanari fara rasturnarea brazdei, afanarea adanca.Afanarea adanca:
Lucrarile de baza au ca scop principal mobilizarea solului la adanicmea 15-80
cm. ( se exacuta la pregatirea patului germinativ, si a lucrarilor de intretinere)

Lucrarile de baza ale solului se asociaza de obicei cu fertilizarea cu

ingrasaminte organice.

Tipuri de aratura, dupa adancimea la care se executa.Dezmiristirea: se

executa pe terenuri cu miristea ramasa dupa recoltarea unei cereale paioase ,
se executa cu plugul, discul, cultivatorul 10-12 cm .

Dezmiristirea are multiple avantaje: mobilizeaza solul, intensifica activitatea

microorganismelor, favorizeaza apa din sol, distruge buruienile de la suprafata
solului.

Aratura superficiala: 12-18 cm, este detetrminata de conditiile de sol, scopul

lucrarii si cerintele plantei care urmeaza sa se cultive. se face: - pe terenuri
afanate, curate de buruieni, primavara la incorporarea gunoiului de grajd, pe
terenurile pe care nu s-a facut dezmiristirea si nu se poate executa nici aratutra
de vara.

La pregatirea solului pt semanatul cerealelor de toamna.

Aratura superficiala se exacuta in agregat cu grapa stelata sau cu grapa cu

colti.

Aratura normnala: 18-20 cm vara sau toamna, in agregat cu grapa. - pe

terenurile eliberate de culturi, atat vara cat si toamna.Toamna pe terenurile
eliberate care urmeaza sa fie insamntate cu grau, orz de toamna,
secara.Primavara in zonele cu umiditate ridicata in sol cand nu s-a efectuat
aratura de toamna, se mai foloseste si la culturile succesive pe solurile
profunde si bine lucrate.

Aratura adanca: 21-30 vara, toamna, pt cul;turile prasitoare care se seamana

primavara, sunt indicate pe soluri cu multe resturi vegetale , miriste inalta si
buruieni.

Cu aceasta aratura se incorporeaza cel mai bine g. de grajd.Aratura ft adanca

30-40 cm. se foloseste doar in cazuri deosebite, folosita pt o imbunatatire
radicala pe o durata de 3-4 ani, se recomanda pe locovistele argiloase care au
nev de afanari profunde.

Tipuri de aratura dupa perioada de executi.Aratura de vara este prima in

ordinea formarii .
 sistemele convenionale de lucrare a solului;
n sistemul convenional de lucrare a solului, cel mai eficient este aratul la adncime mare (25-
27cm; 30-32 cm), n special pe terenurile cu stratul arabil tasat. Pe terenurile cu pant pn la 1 grad
este suficient de realizat aratul dea curmeziul pantei. Artura adnc dea curmeziul pantei
favorizeaz acumularea a cca 40 mm precipitaii suplimentar n stratul 0-100 cm. Pe terenurile cu
pant mai mare se intreprind aa msuri ca: I) aratul combinat; (II) aratul n trept; (III) aratul far
ntoarcerea brazdei; (IV) fisurarea solului; (V) crearea stratului de mulci; (VI) tasarea stratului
arabil; (VII) lucrri de ntreinere.

principalii indici calitativi ai lucrrilor solului;

La arat
Gs
Grad maruntire >75% Gm=

Gs-greutate sol cu bulgari <5cm

Gt-greutate totala

Gbac
Gac=
Gradul de acoperire >90% Gtb 100

Gbac-greutate buruieni acoperite

Gtb-greutate totala buruieni

Preg pat germinativ

Gs
Grad maruntire ~90% Gm= 100
Gs-greutate sol <3cm
Gt-greutate totala

Grad afanare ~18-25%

hm
Ga= am 100

hm-inaltime dupa trecerea agregatului

am-adancime mediue

sisteme conservative lucrri minime, semnat direct.

Sistemul minim de lucrari ale solului, cunoscut in literatura de

specialitate sub denumirea de "minimum tillage", presupune renuntarea in
tehnologia unei culturi la aratura si la o parte din lucrarile solului (discuit etc),
fapt ce conduce la o mai buna conservare a acesteia.

Buruienile sunt combatute prin metode preventive, asolamente si erbicide.

Sistemul minim de lucrari ale solului prezinta multiple avantaje:
a) se realizeaza economie e carburanti, lubrifianti si o uzura mai redusa a tractoarelor si masinilor
agricole (treceri mai putine, mai putine lucrari etc);
b) creste productivitatea muncii;
c) se reduce fenomenul de eroziune, provocat de apa sau vant;
d) se evita distrugerea structurii si tasarii solului, prin reducerea numarului de lucrari; e) determina
cresterea cantitatii de materie organica din sol;
f) se reduc pierderile de apa prin evaporare, datorita mulcirii partiale a solului etc.

Semanatul direct in miriste NO TILLAGE presupune renuntarea la toate lucrarile

mecanice ale solului, semanatul facandu-se direct pe terenul cu resturi vegetale ale plantei
premergatoare, cu ajutorul unor semanatori speciale, care deschid fasii inguste si permit
introducerea semintelor si a ingrasamintelor.
Combaterea buruienilor se face numai chimic cu ajutorul erbicidelor. Metoda se poate aplica pe
solurile usoare, afanate si in zonele mai umede. Resturile vegetale uscate de la suprafata solului
prezinta un mulci si o buna protectie impotriva eroziunii solului si a evaporarii apei.
Cultivarea porumbului si a altor plante cu excluderea totala a lucrarilor solului, inclusiv aratura, au
aparut ca o necesitate pentru rezolvarea unor probleme de natura economica si tehnica cu care se
confrunta agricultura contemporana, ca de exemplu:
- Reducerea consumului de combustibil.
- Reducerea consumului de munca umana si mecanica.
- Cresterea productivitatii muncii raportate la hectar sau pe tona de produs agricol.
- Evitarea eroziunii solului, atat hidric cat si eolian.
- Reducerea investitiei cu masini agricole.
- Reducerea costului de productie si cresterea beneficiului net un corolar al obiectivelor de baza
amintite.

sistemele convenionale de lucrare a solului;

principalii indici calitativi ai lucrrilor solului;
sisteme conservative lucrri minime, semnat direct.
6. Conceptul de combatere integrat a buruienilor din culturile agricole:
noiunea de concept integrat de combatere a buruienilor;
caracteristicile conceptului integrat(ecologic, tehnologic, economic);
componentele conceptului de combatere integrat (agrotehnice, chimice,
fizice);
la culturi semnate n rnduri dese i la plantele pritoare.
Clasificarea metodelor de combatere a buruienilor.Metodele de combatere a buruienilor din
culturile agricole sau horticole pot fi grupate n msuri preventive i msuri curative.Msurile
preventive previn aducerea de semine din alte surse n culturile agricole. Msurile curative
acioneaz direct asupra buruienilor. Acestea se mpart n : agrotehnice, fizice, biologice i chimice.

Metode curative de combatere a buruienilor

1. Msuri agrotehnice de combatere

Sunt cele mai vechi metode de combatere a buruienilor dar foarte importante i n prezent. Ele
prezint avantajul c nu sunt poluante pentru sol i mediul nconjurtor dar mai ales combat toate
speciile de buruieni.

a. Lucrrile solului
Lucrrile de baz aplicate cu scopul de a desfiina cultura premergtoare n vederea nceperii
unui nou ciclu de producie, combat i buruienile. Prin artur sunt tiate, ncorporate i distruse
marea majoritate a buruienilor anuale i bienale n vegetaie i numai parial cele perene.

Prin lucrrile de ntreinere a arturii sunt distruse buruienile care vor rsri n perioada de dup
artur.

Pentru o mai bun combatere a buruienilor se recomand metoda provocaiei i metoda epuizrii.

Metoda provocaiei ajut la distrugerea seminelor viabile din sol i const n mrunirea stratului
de la suprafa prin lucrri superficiale pentru a stimula germinarea semenelor.Dup rsrirea
buruienilor solul se lucreaz din nou superficial att pentru a distruge buruienile rsrite ct i
pentru a favoriza germinarea altor semine.Aceast operaiune se repet de 2-3 ori la adncimi
diferite.Succesul acestei metode depinde de umiditatea solului.

Metoda epuizrii se folosete pentru distrugerea buruienilor cu nmulire prin rizomi i

drajoni.Principiul metodei const n lucrarea superficial i repetat a solului din dou n dou
sptmni, pentru a tia lstarii aprui la suprafa. Pentru ca aceti lstari s se formeze
consum o parte din substanele de rezerv din rdcin. Dac lstarii vor fi tiai repetat de 2-3
ori, substanele de rezerv se consum. Este o metod costisitoare iar succesul este asigurat dac
este completat i cu aplicarea erbicidelor.

b. Distrugerea buruienilor prin grpat i prit

Grpatul distruge buruienile i n acelai timp i crusta solului. Lucrnd cu grapa cu coli reglabili
(sau sapa rotativ) avem grij s nu deranjm plantele de cultur, care sunt fragede i se rup uor.

Pritul mecanic se execut cu ajutorul cultivatorului (cultivaie parial). n funcie de cultur, grad
de mburuienare, aplicarea erbicidelor, se pot executa 1-2 praile manuale i 2-3 praile
mecanice. La pritul mecanic trebuie respectate zona de protecie, adncimea i epoca de
executare, viteza de deplasare a agregatului.

Aceste lucrri ale solului aplicate n vederea combaterii buruienilor prezint unele
dezavantaje : sunt costisitoare, nu ntotdeauna se pot executa la momentul optim (perioadele
ploioase), necesit mult for de munc (pritul manual sau plivitul), favorizeaz mineralizarea
humusului, degradarea structurii solului, etc.

c. Rotaia culturilor

Este o metod de baz n lupta mpotriva buruienilor ca urmare a eficienei combaterii i a

costurilor nensemnate. Plantele cultivate sunt nsoite de anumite specii de buruieni, care s-au
adaptat n decursul timpului particularitilor biologice i tehnologiei lor de cultur. Astfel, speciile
de Echinochloa crus-galli, Setaria sp., Digitaria sanguinalis, Sorghum halepense etc. sunt specifice
culturii de porumb.Buruieni ca Galium sp., Centaurea cyanus, Papaver rhoeas, Agrostema githago
sunt specifice cerealelor pioase. De aceea cultivarea mai muli ani la rnd a aceleiai plante pe
un teren, conduce la nmulirea foarte mult a buruienilor care nsoesc cultura respectiv.
Dimpotriv dac se folosesc rotaii de plante avnd particulariti i tehnologii diferite de cultur se
limiteaz foarte mult nmulirea buruienilor.

d. Fertilizarea

Aplicarea ngrmintelor organice i minerale conduce la creterea viguroas a plantelor de

cultur care stnjenesc creterea buruinilor care rsar mai trziu.

e. Folosirea amendamentelor

Determin dispariia buruienilor acidofile cum ar fi :Equisetum arvense, Polygonum convolvulus,

Ranunculus arvensis, Rumex acetosella sau a celor specifice solurilor halomorfe : Salsola kali,
Salicornia herbaceea.

f. Semnatul raional

Presupune urmtoarele: respectarea epocii optime de semnat, a densitii culturii precum i a

semnatului ntr-un pat germinativ pregtit n preziua semnatului. Cultura trebuie s fie uniform
deoarece prezena golurilor reprezint spaiu pentru dezvoltarea buruienilor. Semnatul mai
devreme, datorit temperaturii mai sczute determin o cretere mai nceat a plantelor, perioad
n care acestea sunt invadate de buruieni.

g. Cositul buruienilor

Se execut mecanic sau manual pe locuri virane, margini de drum, canale nainte de nflorire i
fructificarea acestora.

h. Plivitul

Este o metod foarte greoaie, costisitoare i necesit mult for de munc deoarece const n
smulgerea buruienilor cu mna.

i. Mulcirea

Const n acoperirea solului cu diferite materiale (plastice, scoart de copaci, resturi vegetale) n
vederea nbuirii creterii buruienilor prin lipsa luminii.

j. Inundarea artificial se practic n orezrii.

2. Metode fizice de combatere a buruienilor

a. Arderea cu flacr
Prin aceast metod se distrug vetrele de cuscut din lucern sau trifoi, a buruienile din jurul
pomilor fructiferi sau dintre rndurile de vi de vie. n acest scop se folosete un agregat format
din tractor, rezervor cu combustibil, furtune, arztoare, dispozitive de reglare a intensitii flcrii i
echipament de protecie.

b. Sterilizarea solului

Se practic n sere, rsadnie, la solul pentru ghivece nutritive.Prin aceast metod se distruge
att germinaia seminelor ct i agenii patogeni sau duntorii. n acest scop se folosesc vapori
de ap supranclzii injectai n sol.

3. Metode biologice de combatere a buruienilor

Pentru combaterea biologic se folosesc fenomenele alelopatice, unele insecte i ageni patogeni
i altele. Unele plante secret unele substane care stnjenesc creterea buruinilor. De exemplu,
ovzul stnjenete creterea costreiului.

Folosirea unor insecte sau ageni patogeni a dat rezultate interesante n combaterea unor buruieni
dar apare un mare risc n sensul c acetia pot trece de la buruini la atacul plantelor de cultur mai
ales c este cunoscut polifagismul unor insecte.

4. Metode chimice de combatere a buruienilor

Combaterea chimic a buruienilor se realizeaz cu ajutorul unor substane chimice numite

erbicide.

Conceptul de combatere integrat a buruienilor

Practica i cercetarea tiinific agricol au demonstrat c este imposibil meninerea sub control a
gradului de mburuinare printr-o singur metod Lupta mpotriva buruienilor este eficace i
eficient numai prin mbinarea judicioas a mai multor metode, adic printr-o combatere integrat,
printr-un complex de msuri complementare.

Managementul integrat al buruienilor reprezint un sistem de msuri integrate, n primul rnd

agrotehnice i biologice, dar fr a exclude pe cele chimice, avnd ca obiective meninerea
gradului de mburuienare sub nivelul pragului economic de dunare i meninerea echilibrului
ecologic n cadrul ecosistemului agricol respectiv.

Astzi a devenit clar, faptul c, buruinile nu mai trebuie eradicate complet ci doar inute sub pragul
economic de dunare. Prin pragul economic de dunare se nelege gradul de mburuienare al
unei culturi de la care devine evident diminuarea cantitativ sau calitativ a recoltei i de la care
se justific economic aplicarea msurilor speciale de combatere.

7. Particularitile fitotehnice ale semnatului la cerealele pioase:

enumerarea speciilor de cereale pioase (cereale pioase de toamn i
primavara);
tratarea seminelor nainte de semnat;
condiiile optime de semnat (sol, vreme) ;
tehnica semnatului (desime, distane ntre rnduri, adncime, calculul
cantitii de smn la hectar).

Subiect 7Cunoaterea temperaturii minime de germinaie este

important n stabilirea datei semnatului la culturile de
primvar.
grul, orzoaic, orzul, mazrea 1 3 C n sol;

porumbul la 8 10 C;

gru, secar, triticale, orz, orzoaic, ovz

Numrul de plante/m2 rezult din densitatea la semnat, facultatea

germinativ a seminelor i condiiile din perioada de germinarersrire. La
cerealele de toamn, numrul de plante se reduce, adesea drastic, pe timpul
iernii; de asemenea, o anumit reducere a densitii se datoreaz i
concurenei dintre plantele din lan (plantele culturii de baz i eventual
buruienile prezente) sau atacului de boli i duntori.

MMB este determinat de caracteristicile soiului i este influenat de condiiile

de mediu din perioada de formare i umplere a boabelor, n primul rnd
aprovizionarea cu ap, dar i temperaturile ridicate (ariele). De asemenea,
MMB este influenat i de atacul de boli (de exemplu, atacul de fuzarioz i
septorioz), precum i de atacul de duntori (de exemplu, atacul de ploniele
cerealelor i de tripi).

Tratarea seminelor. Tratarea seminelor nainte de semnat este obligatorie

pentru combaterea agenilor patogeni care se trasmit prin smn, cu spori pe
tegumentul bobului (mlura comun Tilletia sp.; fuzarioza Fusarium sp.) sau
cu spori n interiorul bolului (tciunele zburtor Ustilago tritici). Se folosesc
produse fungicide precum: Biosild Top (1,0 l/t), Celeste Star 025 FS (1,0 l/t),
Dividend 030 FS (1,0 l/t), Dividend Star 036 FS (1,0 l/t), Kinto Duo (1,5 l/t),
Prelude SP (1,5 kg/t), Tiramet 600 SC (3,0 l/t),Tiramet 60 PTS (3,0 kg/t), Vincit F
(1,5 l/t), Vincit Nova (1,0 l/t), Vitavax 200 FF (2,5 l/t), Vitavax 200 PUS (2,0 kg/t)
i alte produse fungicide omologate. Pe terenurile unde exist riscul atacului de
duntori n toamn (gndac ghebos Zabrus tenebrioides; viermi srm
Agriotes sp.; mutele cerealelor), mai ales atunci cnd grul urmeaz dup
gru, tratementul seminelor trebuie efectuat cu un produs insectofungicid,
care s controleze att duntorii ct i bolile. Se folosesc produse
insectofungicide precum: Gammavit 85 PUS (3,0 kg/t), Tonic Plus (2,5 l/t) i alte
produse omologate. Epoca de semnat. n stabilirea momentului semnatului
se urmrete ca plantele de gru s vegeteze n toamn o perioad de 40-50
zile, iar pn la intrarea n iarn s se acumuleze o sum a temperaturilor
biologic active (sum a temperaturilor mai mari de 0oC) de 400-500oC, ceea ce
permite plantelor de gru s aib 2-3 frai i 4-5 frunze, respectiv s aib o
rezisten maxim la condiiile nefavorabile din timpul iernii. Epoca optim de
semnat a grului de toamn n ara noastr se ncadreaz ntre 1 i 10
octombrie, pentru zona de sud, vest i Cmpia Transilvaniei, i ntre 25
septembrie i 5 octombrie, pentru zona colinar, zona de nord a rii i
depresiunile intramontane.

Semnatul mai trziu fa de perioada optim face ca plantele de gru s intre

n iarn nenfrite i neclite, cu o rezisten sczut la gerul din timpul iernii,
ceea ce duce la pierderi de densitate. n primvar, lanul va avea o densitate
mic, este mai expus mburuienrii, iar vegetaia se prelungete n var,
existnd pericolul apariiei fenomenului de itvire. Semnatul mai devreme
fa de perioada optim face ca plantele de gru s se dezvolte prea mult pn
la intrarea n iarn, ceea ce duce la sensibilitate la ger i la stratul gros de
zpad (apare fenomenul de asfixiere), plantele de gru sunt expuse n toamn
atacului de duntori (afide i mute), cultura se mburuieneaz din toamn,
iar n primvar lanul poate fi prea des, cu plante predispuse la cdere i la
atacul de boli foliare. Densitatea de semnat. n stabilirea densitii la semnat
se urmrete obinerea la recoltat a 500 700 spice/m2. Pentru aceasta,
densitatea la semnat este cuprins n intervalul 450 550 boabe
germinabile/m2, n funcie de umiditatea solului n momentul semnatului,
calitatea patului germinativ, epoca de semnat i particularitile soiului
semnat (n primul rnd, capacitatea de nfrire). Limita minim a densitii se
alege n condiiile semnatului n condiii optime, iar pe msur ce condiiile de
semnat se nrutesc se mrete i densitatea de semnat. Norma de
semnat. Cantitatea de smn la hectar (norma de semnat) depinde de
densitatea la semnat, puritate fizic a seminelor, germinaia seminelor i
MMB

8. Particularitile fitotehnice la semnatul porumbului:

pregtirea seminelor pentru semnat prin calibrare ;
tratarea seminelor nainte de semnat;
condiiile optime de semnat (sol, vreme);
tehnica semnatului (desime, distane ntre rnduri, adncime, calculul
cantitii de smn la hectar).
SUBIECT 82.4.4. Cerine fa de clim i sol
Porumbul se cultiv n nord pn la latitudinea de 58 (Suedia), iar n
sud pn la 42 (n Noua Zeeland).

2.4.4.1. Cerine fa de cldur

Seminele de porumb germineaz la 8-10C. La temperaturi mai

sczute n sol, ca urmare a atacului ciupercilor saprofite boabele
putrezesc.

Dac umiditatea solului este suficient pentru germinare, rsrirea

porumbului are loc n 1620 zile la temperaturi de 10-12oC, n 13-15
zile la temperaturi de 12-15oC, n 8-10 zile la temperaturi de 15-18oC
i n 5-6 zile la temperatura de 21oC. Cnd coleoptilul este nc sub
suprafaa solului, porumbul poate suporta ngheuri nocturne de pn
la 6oC (chiar 8oC). Dup rsrire, creterea nceteaz la
temperatura de 4-5C, brumele trzii distrug frunzele, iar temperatura
de -4C distruge complet planta de porumb. Dac meristemul de
cretere este n sol atunci cnd intervin aceste temperaturi, planta
poate regenera ulterior. Creterea porumbului se desfoar n
condiii bune atunci cnd temperaturile medii nu scad sub 13C n luna
mai i sub 18C n lunile iulie i august. Rata de cretere cea mai
ridicat se nregistreaz la temperaturi cuprinse ntre 24 i 30C. n
faza de nflorirea, temperatura optim este cuprins ntre 18 i 24C.
Temperaturile mai ridicate determin un decalaj ntre apariia
paniculelor i cea a stigmatelor, accentund fenomenul de
protandrie1, iar temperaturile de 28-30C, precum i oscilaiile mari
de temperaturi de la zi la noapte scad viabilitatea polenului, ceea
cedetermin un procent ridicat de sterilitate i scderea produciei.
De la fecundare pn la coacerea n cear, planta de porumb necesit
temperaturi moderate i fr oscilaii, care s permit funcionarea
aparatului fotosintetic pe o perioad ct mai lung, astfel nct s se
asigure umplerea boabelor. Dup maturitatea n cear, porumbul
necesit temperaturi ridicate i un climat uscat, care s permit o
pierdere rapid a apei din bob.

2.4.4.2. Cerine fa de umiditate

Porumbul are o rezist bun la secet, n mod deosebit n prima parte

a perioadei de vegetaie, datorit sistemului radicular puternic
dezvoltat, coeficientului de transpiraie redus (cuprins ntre 246 i
589) i caracterului xerofitic al prii aeriene (capacitatea de reducere
a suprafeei foliare prin uscarea frunzelor bazale i rsucirea limbului
foliar). Pentru a germina, boabele de porumb absorb 27-34% ap din
greutatea lor la temperatura de 8-10oC. Perioada critic pentru ap
este ntre 10-20 iunie i 10-20 august, respectiv naintea apariiei
paniculelor i pn la maturitatea n lapte. n aceast perioad, solul
trebuie s aib 60 - 80% ap din capacitatea de cmp. n faza de
umplere a boabelor, lipsa de umiditate provoac itvirea acestora.
n condiiile din ara noastr, produciile de porumb sunt peste medie
atunci cnd precipitaiile sunt de peste 40 mm n luna mai, 60 mm n
iunie, 60 mm n iulie i sub 80 mm n august. Repartizarea optim a
precipitaiilor este urmtoarea: 60-80 mm n luna mai, 100-120 mm n
iunie, 100-120 mm n iulie i 20-60 mm n august (Humlum J., 1942,
citat de Blteanu Gh., 1998). Porumbul gsete cele mai bune condiii
de vegetaie atunci cnd precipitaiile anuale sunt de peste 500 mm,
precipitaiile czute ntre 1 ianuarie i 31 august sunt de peste 350
mm sau precipitaiile czute ntre 1 mai i 31 august sunt de peste
250 mm (Safta I., citat de Blteanu Gh., 1998). Grindina produce
pagube importante atunci cnd aceasta cade n faze mai avansate de
vegetaie a porumbului, n special dup nspicat. Pn n faza de 6-8
frunze, planta de porumb se reface n scurt timp. Apa freatic este n
optim pentru porumb dac se gsete la 1,5-3,5m adncime

2.4.4.3. Cerine fa de lumin

Porumbul este o plant de zi scurt care crete bine la lumin intens.

Energia chimic a biomasei plantei de porumb poate reprezenta 5-6%
din energia solar inciden pe sistemul foliar, cca. 50% din aceast
energie regsindu-se n boabe.

2.4.4.4. Cerine fa de sol

Porumbul asigur cele mai mari producii pe solurile fertile, adnci,

luto-nisipoase, care permit dezvoltarea unui sistem radicular puternic,
capabil s aprovizioneze n optim planta cu ap i elemente nutritive.
Produciile cele mai mari se obin pe solurile lutoase i luto-nisipoase,
cu 3-5% humus, peste 8 mg P2O5 i peste 20 mg K2O/100 kg sol,
gradul de saturaie n baze de 75-90 % i pH de 6,5-7,5. Solurile
nisipoase pot fi valorificate de porumb prin fertilizare i irigare, dar
solurile argiloase, care rein umiditatea, se nclzesc ncet primvara,
iar vara crap, rupnd rdcinile plantelor, fiind mai puin indicate. De
asemenea, rezultate slabe se obin pe solurile tasate i compacte.

2.4.6.4. Smna i semnatul

Calitatea seminelor pentru semnat. Seminele folosite la semnat

trebuie s aparin unui hibrid recomandat pentru zona de cultur i
s fie certificate. Pentru a ndeplini cerinele de calitate pentru
semnat, smna de porumb trebuie s aib puritatea fizic de peste
98% i germinaia de peste 90%. Valoarea cold-test trebuie s fie de
cel puin 70%. Tratarea seminelor. Pe seminele de porumb se pot
gsi ageni patogeni, care produc boli ce pot provoca pagube
nsemnate n cultur, cum ar fi: Gibberella fujikuroi (nflorirea alb a
boabelor de porumb), Gibberella zeae (putregaiul tulpinilor i al
tiuleilor de porumb), Ustilago maydis (tciunele comun al
porumbului), Sorosporium holci-sorghi (tciunele tiuleilor i
paniculelor de porumb), Diplodia maydis (putregaiul uscat al tulpinilor
i tiuleilor). Pe de alt parte, n timpul germinrii, seminele devin
un mediu prielnic pentru dezvoltarea unor microorganisme din sol,
deoarece se mbib repede cu ap, iar dac temperatura este sczut
(sub 10oC), germinaia decurge lent sau poate fi chiar inhibat. Ca
atare, pe seminele umede din sol se dezvolt o serie de ciuperci
(Fusarium, Pythium, Penicillium, Aspergillus, Sorosporium
holcisorghi), mai ales n zona embrionului, ducnd la pierderea
capacitii germinative i chiar la putrezirea seminelor (clocirea
seminelor). De aceea, smna trebuie tratat cu fungicide precum:
Flowsan FS (3,0 kg/t), Maxim AP 045 FS (1,0 l/t), Maxim XL 035 FS (1,0
l/t), Metoben 70 PU (2,0 kg/t), Tiradin 500 SC (3,5 l/t), Tiradin 70 PUS
(3,0 kg/t), Tiramet 60 PTS (3,0 kg/t), Tiramet 600 SC (3,0 l/t), Vitavax
200 FF (2,5 l/t), Thiram 80 WP (3,0 kg/t) i alte fungicide omologate.
Pentru protejarea plntuelor de porumb contra atacului de grgria
frunzelor (Tanymecus dilaticollis) i a viermilor srm (Agriotes sp.),
mai ales atunci cnd porumbul urmeaz dup el nsui sau dup
plante atacate de aceti duntori (floarea-soarelui, sfecla de zahr)
seminele se trateaz cu insecticide precum: Cruiser 350 FS (9,0 l/t),
Gaucho 600 FS (8,0 l/t), Gaucho 70 WP (12,5 l/t), Picus 600 FS (8,0 l/t
mpotriva grgria frunzelor i 6,0 l/t mpotriva viermilor srm),
Promet 400 CS (25,0 l/t), Semafor 20 St (3,5 l/t mpotriva grgria
frunzelor i 2,0 l/t mpotriva viermilor srm) i alte insecticide
omologate. mpotriva viermilor srm smna se poate trata cu
Cosmos 250 FS (5,0 l/t). Epoca de semnat. Semnatul porumbului se
poate ncepe atunci cnd la adncimea de 10 cm n sol i la ora 7oo
dimineaa se realizeaz temperatura de 8oC, iar vremea este n curs
de nclzire. Calendaristic, epoca optim de semnat a porumbului se
ncadreaz ntre 1 - 20 aprilie n cmpia din vestul i sudul rii, n
Dobrogea i sudul Moldovei, ntre 15 - 30 aprilie n centrul
Transilvaniei i centrul Moldovei i ntre 20 - 30 aprilie n zonele
submontane i nordul rii. Atunci cnd se seamn mai muli hibrizi,
semnatul se ncepe cu hibrizii care au smna cu valoarea cold-test
cea mai ridicat i care va rezista mai bine la eventualele temperaturi
sczute ce pot surveni dup semnat. Semnatul se ncepe cu hibrizii
mai timpurii, care suport mai bine temperaturile sczute din timpul
germinrii i de la nceputul vegetaiei, iar pe de alt parte sunt mai
sensibili la aria i uscciunea din timpul verii, comparativ cu hibrizii
tardivi. n plus se valorific mai bine efectul de precocitate al hibrizilor
timpurii, mai ales cnd dup ei urmeaz a se cultiva cereale de
toamn. Prin semnatul la nceputul epocii optime, se asigur
umiditatea necesar germinrii, iar plantele ajung mai devreme la
maturitate, ceea ce face ca recoltatul i eliberatul terenului de resturi
vegetale s se fac mai timpuriu, iar pe de alt parte hibrizii tardivi
folosesc mai bine potenialul termic al zonei.

Semnatul prea timpuriu al porumbului, chiar n condiiile n care

smna a fost tratat mpotriva bolilor i a duntorilor, are efecte
negative asupra produciei. Aceasta se datoreaz faptului c se
prelungete perioda de la semnat la rsrire pn la trei sptmni
sau chiar mai mult, se realizeaz o rsrire neuniform i o reducere a
densitii, iar n situaia cnd nu s-au folosit erbicide, multe specii de
buruieni rsar i se nrdcineaz bine, combtndu-se greu ulterior.
ntrzierea semnatului are influene negative asupra produciei, prin
semnatul ntr-un sol cu umiditate redus, situaie n care se ntrzie
rsritul, iar fenofazele de nflorire-fecundare sunt deplasate n
perioada din var cu temperaturi ridicate i umiditate atmosferic
sczut, fapt ce duce la creterea procentului de plante sterile i la
reducerea produciei. Densitatea de semnat. Densitatea constituie
unul din factorii tehnologici de baz care condiioneaz obinerea unor
recolte mari de porumb. Comparativ cu alte plante de cultur,
porumbul reacioneaz mai puternic la acest factor tehnologic. Dac
cerealele pioase compenseaz ntre anumite limite pierderile de
densitate prin creterea numrului de frai productivi pe plant,
formarea unui numr mai mare de boabe n spic i creterea masei
boabelor pe spic, porumbul formeaz tiulei mai mari dar care nu
compenseaz dect ntr-o mic m sur pierderile de densitate.
Producia la porumb se coreleaz pozitiv cu mrirea densitii pn la
anumite limite i negativ cu producia individual a fiecrei plante
(fig. 22). Astfel, la densiti mai mari producia pe plant este mai
mic dar producia la hectar este mai ridicat, n timp ce la densiti
mici producia pe plant este mare dar producia la hectar este
sczut. Prin stabilirea densitii, se urmrete obinerea unui anumit
numr de plante recoltabile/ha, n funcie de hibrid (precocitatea
hibridului) i condiiile concrete de cultivare (aprovizionarea cu ap i
elemente nutritive, gradul de mburuienare i posibilitile de
combatere a buruienilor). Densitatea la porumb variaz n limite
destul de largi, de la 45.000 la 70.000 (chiar pn la 75.000) plante
recoltabile/ha.Densitatea la semnat se exprim n boabe
germinabile/ha i intr n calculul normei de smn la hectar.
Aceasta se stabilete plecnd de la densitatea la recoltare, care se
exprim n plante recoltabile/ha, la care se adaug un procent de 10-
15 % ce reprezint pierderile de plante n perioada de la semnat
pn la recoltat, aceste pierderi avnd urmtoarele cauze: -
coeficientul de patinare al semntorii, care depinde de pregtirea
patului germinativ; - pierderile de plante din perioada germinare -
rsrire; - lucrrile de ngrijire (praile), care fcute necorespunztor
reduc numrul de plante prin tiere sau prin acoperire cu pmnt; -
atacul de duntori i boli.

Distana dintre rnduri. La noi n ar porumbul se seamn la 70 cm

ntre rnduri, distan la care este adaptat ntreaga sistem de
maini pentru ntreinerea culturii i recoltare. La 70 de cm ntre
rnduri pritul mecanizat este efectuat n condiii de productivitate
ridicat, fr distrugerea sau vtmarea plantelor.

Adncimea de semnat. Adncimea de ncorporare a seminelor este

condiionat de umiditatea solului din stratul superficial i de textura
solului. Semnatul se realizeaz la 5-6 cm adncime pe solurile mai
grele i n zonele mai umede i la 6-8 cm pe solurile mai uoare i n
zonele mai uscate.Adncimea de semnat influeneaz uniformitatea
rsririi plantelor. Pentru a se asigura un rsrit uniform i exploziv,
semnatul trebuie s fie ct mai uniform ca adncime de ncorporare a
seminelor, aceasta fiind condiionat de buna pregtire a patului
germinativ. La nceputul epocii optime de semnat, cnd rezerva de
ap a solului este mai mare i cnd solul se nclzete la suprafa se
recomand reducerea adncimii de semnat cu 1-2 cm pentru a nu se
ntrzia prea mult rsritul. Pe msur ce rezerva de ap din stratul
superficial se reduce i cnd solul se nclzete i n straturile mai
profunde, adncimea de semnat crete, astfel nct smna s fie
amplasat n stratul umed al solului.

9. Utilaje i instalaii din industria crnii:

instalaii pentru prelucrare grosier: construcie i funcionare;

1 carcasa ; 2-gura alimentare ; 3-melc ; 4-mecanism taiere ; 5-grup actionare

instalaii pentru mrunirea fin. Cutere: construcie i funcionare.
 1-cuva n2-20rot/min ; 2-capac ; 3- cutite n1-1600-2000rot/min ; 4PIEPTENE
pt curatarea cutitelor
10.Utilaje i instalaii din industria legumelor i fructelor:
maini i instalaii de sortat i de calibrat;
Sortarea- se elimina produsele necorespunzatoare cu grad de coacere diferit ,
cele alterate, zdrobite sau defecte.
Sortarea manual dupa proportiile aerodinamice si dupa culoare

10. Utilaje i instalaii din industria legumelor i fructelor:

maini i instalaii de sortat i de calibrat;

Benzi de calibrare dup diametru

a - cu benzi divergente longitudinale cu ecartament variabil (1 - benzi longitudinale)
b - cu benzi paralele cu ecartamente succesive (1 - benzile paralele; 2 - plci cu ecartamente
succesive; 3 - evacuare produse pe categorii.)
Sistem de calibrare circular
1 - platou tronconic n micare de rotaie; 2 - ramp cu ecartament variabil; 3 - mas alimentare
produse; 4 - evacuare produse pe dimensiuni. 4 - zon colectare produse.

Maina de calibrat cu cilindrii perforai.

1 - cilindrii perforai; 2 - perforaii n ordine cresctoare spre evacuare; 3 - jgheaburi de evacuare
produse pe categorii; 4 - cadru.

Maina de calibrat cu benzi perforate

1 - plnie de alimentare cu produse; 2 - band perforat; 3 - plnii colectoare produse sortate; 4 -
motor electric; 5, 6 - roi de curea

Masina de sortat cartofi cu role :

1-gratar scuturator ; 2- role cilindrice ; 3-role fasonate ; 4-evacuare tuberculi mici ; 5-evacuare
tuberculi mijlocii ; 6-parte frontala ; 7-evacuare tuberculi mari

1-plan inclinat ; 2-toba rotativa ; 3-jgheab pt cartofi mici ; 4-transportor ; sageata albastra-
evacuare cartofi mijlocii in saci ; 5-jgheab pt cartofi mari

Sortare dupa masa produsului :

1-cupe basculante ; 2-bolturi ; 3,4 resort

instalaii pentru prelucrarea termic a produselor vegetale.

 instalaii pentru prelucrarea termic a produselor vegetale.
11.Utilaje i instalaii din industria laptelui i a produselor lactate:
instalaii pentru obinerea smntnii;
utilaje i instalaii pentru obinerea laptelui concentrat.
Utilaje si instalatii din industria laptelui si a produselor lactate:
instalatii pentru obtinerea smantanii;

1. Receptia calitativa si cantitativa

Receptia calitativa a laptelui consta in determinarea indicilor de calitate.

a) Indici senzoriali: gust, miros, culoare, aspect, consistenta.

b) Indici fizico-chimici: densitatea, aciditatea, gradul de impurificare, continutul de grasime etc

c)Indicii microbiologici: gradul de contaminare.

Receptia cantitativa a laptelui consta in masurarea volumului de lapte , operatie care se

realizeaza cu galactometrul sau rigla gradata.

2.Curatirea este operatia prin care sunt indepartate impuritatile din lapte. Operatia se
realizeaza cu utilajul numit curatator centrifugal.

3. Smantanirea laptelui

Smantana se obtine prin smantanirea laptelui pe cale naturala sau mecanizata. In urma
smantanirii laptelui rezulta smantana si lapte degresat.

Smantanirea naturala este datorata fenomenului natural de stratificare sub actiunea fortei
gravitationale prin diferenta de densitate ce exist intre grasime si ceilalti componenti care formeaza
laptele smantanit.

Smantanirea mecanizata se realizeaza cu utilajul numit separatorul centrifugal.

Factorii care influenteaza smantanirea mecanica sunt:

- marimea globulelor de grasime : cu cat diametrul globulelor este mai mare, cu atat
separarea lor este mai rapida.

- grosimea stratului de lapte: separarea este mai rapida atunci cand globulele de grasime
strabat un strat mai subtire de lapte.

- durata smantanirii: la separarea mecanica, cantitatea de grasime care se separa este cu

atat mai mare cu cat debitul de lapte care intra in separatorul este mai mic, in care caz
laptele va sta mai mult in separator.

- temperatura, care actioneaza asupra vascozitatii laptelui in sensul reducerii

acesteia. Temperatura de lucru este de 50-55sC.

Procesul de separare a smantanii are loc in toba separatorului centrifugal.

 Laptele intra in toba pe la partea superioara si se repartizeaza intre talere.

Supuse actiunii fortei centrifuge, globulele de grasime, cu densitate mai mica, se

aglomereaza spre centru, iar laptele smantanit este proiectat spre periferia tobei.

Grasimea separata se ridica pe langa distribuitor si este eliminata pe la partea superioara.

Laptele smantanit impins la marginea talerelor se ridica pe deasupra ultimului taler, pana la
partea superioara, de unde este evacuat.

Procesul separarii se realizeaza neintrerupt, cat timp dureaza alimentarea cu lapte.

Continutul de grasime din smantana se regleaza cu ajutorul unui surub aflat pe capacul
tobei sau pe gatul ultimului tater. Prin manevrarea surubului in sensul miscarii arcelor ceasornicului
se obtine smantana cu continut mai mare de grasime.

4.Normalizarea

Smantana care se foloseste sub forma de smantana de consum sau smantana destinata
obtinerii untului trebuie sa aiba un anumit continut de grasime. Normalizarea se realizeaza prin
adaugarea de lapte smantanit, prin adaos de lapte integral sau de smantana cu continut mai mic de
grasime. Calculul normalizrii smantanii se face prin ptratul lui Pearson sau pe baza unui bilant de
materiale.

In cazul smantanii de consum fermentate standardizarea se face la un continut de grasime

de 20-30%.

5. Pasteurizarea- dezodorizarea

Pasteurizarea este tratamentul termic realizat la temperaturi mai mici de 100sC in scopul
distrugerii microorganismelor aflate in stare vegetativa. Pasteurizarea se realizeaza in schimbatoare
de caldura cu placi sau in vana de pasteurizare.

Pentru obtinerea smantanii pasteurizarea se realizeaza in urmatoarele scopuri:

- distrugerea microorganismelor patogene si in special a bacteriei Mycobacterium

tuberculosis

- distrugerea drojdiilor, a mucegaiurilor si a bacteriilor care pot produce defecte smantanii.

- indepartarea substantelor volatile mirositoare.

Pasteurizarea smantanii pentru consum se face la 92-95sC, timp de 20-30 sec, ea fiind
urmata de o racire brusca.

6.Racirea

Dupa pasteurizare smantana se raceste brusc la temperaturii care variaza in functie de

sortimentul de smantana obtinut.

Pentru smantana fermentata racirea se face la 18-22sC. Racirea se realizeaza in

schimbatoare de caldura cu placi sau in vana de pasteurizare.
 7.Maturarea biochimica (fermentarea)

Prin maturare se intelege totalitatea proceselor fizice si biochimice la care este supusa
smantana in scopul obtinerii unei consistente cremoase , a aromei si gustului caracteristic.

In functie de sortimentul ce se proceseaza, smantana este supusa maturarii fizice sau

maturarii combinate fizica si biochimica.

Maturarea biochimica se realizeaza in vana de maturare cu ajutorul culturilor selectionate

de bacterii lactice rezultand o smantana acida, cu o consistenta slab vascoasa si aroma
placuta. Insamantarea se face in proportie de 3-5%.

Temperatura la care se face maturarea variaza intre 18-22sC iar durata fermentarii este de
16-18 ore si se considera incheiata atunci cand aciditatea produsului este 50-60sT.

In primele 3 ore de maturare se practica o agitare usoara in vederea favorizarii maturarii

biochimice si, respectiv, a formarii compusilor de aroma.

8.Racirea smantanii

Dupa maturarea biochimica, smantana se raceste la 10-14sC pentru incetinirea procesului

de acidifierea si crearea conditiilor corespunzatoare pentru activitatea bacteriilor producatoare de
aroma. Aceast operatie se realizeaz in van.

9.Dozarea in recipiente.

Ambalarea smantanii se poate face in:

- pahare de sticla tip iaurt, pahare din carton cerat sau material plastic cu capacitati de 50-250g.

- galetuse din material plastic cu capacitatea de 1000 g

- bidoane din material plastic sau aluminiu de 5-10-25 kg

Ambalarea se poate face manual sau cu ajutorul masinilor de dozare, respectand cu

rigurozitate normele de igiena.

10.Maturarea fizica consta mentinerea ambalajelor cu smantana in camere frigorifice la 4-

6sC, timp de 24 ore.

Scopul maturarii fizice a smantanii este acela de a se produce o solidificare a globulelor de

grasime si hidratarea substantelor proteice, avand ca urmare o crestere a vascozitatii si definitivarea
consistentei.

11.Depozitarea

Smantana fermentata obtinuta se depoziteaza in camere frigorifice curate, dezinfectate, fara

mirosuri straine, la temperatura de 25sC

utilaje si instalatii pentru obtinerea laptelui concentrat.

 Principalele parti componente ale unei instalatii de concentrare sunt: preincalzitorul, camera de
concentrare , pompa de vid, condensatorul, separatorul (camera de concentrare).

a). Preincalzitorul este montat inaintea camerei de concentrare. Cele mai raspandite tipuri sunt cele
multitubulare de tipul teava in teava sau cu tuburi in manta si mai putin raspandite sunt cele cu placi.In
preincalzitor se realizeaza temperature intre 50-75C.Fiind necesara ridicarea temperaturii in timp scurt,
incalzirea se realizeaza cu abur viu sau amestec de abur viu si abur secundar obtinut in separator.

Deplasarea fluidelor in transferal termic poate fi in echicurent sau contracurent, schimbatoarele de

caldura in acst caz fiind monofazice fara schimbare defaza a fluidelor preincalzite.

b). Pompa de vid poate fi de tipul pompa cu piston , centrifugala, cu inel de apa sau ejectoare.

c). Condensatorul realizeaza eliminarea vaporilor rezultati prin concentrarea laptelui care nu sunt
utilizati pentru preincalzitor sau pentru treapta urmatoare de concentrare, acestia sunt in permanenta
condensati iar apa rezultata este evacuate. Simultan se realizeaza o scadere a presiunii, datorita volumului
mult mai mic ocupat de apa fata de vaorii care condenseaza.

Condensatoarele utilizate sunt de tipul:

- condensatoare indirecte, multitubulare: care consuma o cantitate importanta de apa si in care vidul se
realizeaza cu ajutorul ejectoarelor sau a pompelor centrifuge.

- condensatoare directe: schimbul de caldura se realizeaza prin amestec al apei de racire cu aburul.
Evacuarea condensului si a apei de racire se face prin scurgere libera cu ajutorul unei coloane
barometrice(condensator barometric).

Acest tip de condensator poate realize amestecul apa-abur in parallel sau in contracurent folosind un
consum de apa mai mic de 20-50 ori

d).Separatoare de picaturi:

Separatorul este necesar deoarece datorita caldurii primite, apa din lapte se evapora intens existand
tendinta ca picaturile de lapte sa fie antrenate, conducand la pierderi.

S-au utilizat separatoare care utilizau discuri, deflectoare, camere de detenta.

Instalatiile moderna utilizeaza viteza mare de iesire a vaporilor din preincalzitor, dand acestora o miscare
de rotatie separand centrifugal picaturile care intra tangential in camera de separare, lichidul concentrate
fiind evacuate la partea de jos a camerei.

e).Concentratoare [camere de concentrare (evaporare)]:

Pentru reducerea consumului ridicat de abur folosit la concentrarea laptelui s-au aplicat diferite metode
ca:

- concentrarea in trepte,
- termocompresia aburului,
- preincalzirea laptelui la intrarea in concentrator,
 Instalatia cu concentratia in trepte-foloseste aburul dezvoltat intr-unul din corpurile de evaporare pentru
incalzirea celui de-al doilea corp de evaporare si asa mai departe.Instalatiile cu mai multe trepte cu efect
multiplu.

In industria laptelui cea mai utilizata alimentare a instalatiilor de concentrare este in

echicurent ,permitand trecerea produsului dintr-o treapta in alta prin circulatie libera.

Alimentarea in contracurent este folosita pentru laptele cu vascozitate mare ,fiind necesare pompe
intermediare care duc la scumpirea instalatiei.

Instalatii cu termocompulsia aburului ( ejecto- compresia)

Metoda consta in introducerea aburului la 1-20 bar ,intr-un ejecto-compresor , unde se destinde ,
marindu-si viteza ,datorita energiei sale cinetice comprima secundar vaporii rezultati din proces.

Tipuri de instalatii de concentrare

In industria laptelui instalatiile cu functionare discontinua au fost inlocuite cu de instalatii cu

concentratoare cu functionare continua ,de tip tubular, cu pelicula ascendenta sau descendenta .

a)Concentratoare de tip tubular cu pelicula ascendenta , stau la baza instalatiilor in care laptele este
introdus pe la partea inferioara a unui sistem de tuburi verticale (7-9m) amplasate intr-un corp de incalzire
cu abur .Fiecare sectiune de tevi are in partea superiora un orificiu de evacuare spre separatorul de
abur.Laptele la inceput fierbe cu bule mici ,care cresc rapid pe masura inaintarii in sens ascendent sim la o
anumita inaltime ,concomitent cu cresterea volumului de vapori , are loc formarea unui film foarte subtire
de lapte din care apa se evapora continuu.

Pe la capatul superor lapele trece intr-un separator , de unde este trimis la o a doua treapta de de

concentrare .

Dezavantaje :diferenta mica de temperatura intre partea superioare si inferioara ;volum mare de lapte jos
supus efectului termic prelungit .

b) Concentratoare de tip tubular cu pelicula descendenta

Laptele fin pulverizat in tuburile incalzite din exterior necesita tuburi de lungimi mai mici si se
realizeaza un coeficient bun de schimb de caldura.

2) Instalatia Ahrenss Bade

Instalatia este de tip pelicular cu dublu efect compusa din : doua concentratoare cu separatoare de picaturi , un condensator
semibarometric, pasteurizator cu oala de condens , ejector pentru abur , pompa de vid.

3) Instalatia de concentrare tip F III ANHYDRO

- este o instalatie cu triplu efect si termo-compresie in curent descedent.

12.Utilaje i instalaii din industria morritului:

utilaje i instalaii pentru condiionarea cerealelor;
 Operatiile tehnologice de pregatire a graului pentru macinis effectuate dupa
recepti si depozitare in siloz,continua in curatatorie cu eliminarea impuritatilor
si conditionare .
Procesul de pregatire a cerealelor pentru macinis se realizeaza in secctia de
curatatorie , ce cuprinde opersatiile de separare a corpurilor straine , de
prelucrare a invelisului bobului si de conditionare a cerealelor .
Schema procesului de pregatire a cerealelor pt macinat : GRAU ->
RECEPTIE CALITATIVA SI CANTITATIVA -> SEPARAREA INITIALA A
CORPURILOR STRAINE -> USCAREA -> DEPOZITAREA ->
OMOGENIZAREA CEREALELOR ->SEPARAREA CORPURILOR
STRAINE -> DESCOJIRE DESPRAFUIRE -> SPALARE ,ZVANTARE ->
ODIHNA -> CONDITIONARE LA CALD -> ODIHNA -> DESCOJIRE
PROPRIU ZISA -> PERIERE -> UDARE SUPERFICIALA -> ODIHNA ->
GRAU CONDITIONAT .
utilaje pentru mcinarea cerealelor.
Transformarea cerealelor in faina sau alte fractiuni se realizeaza prin mai multe
operatii care in mod conventional constitue procesul de macinare .
In principiu procesul de macinis consta din doua operatii care formeza un
ciclu repatabil in mod iterative pana cand intregul endosperm sa transformat in
faina , iar invelisului in tarana : macinare si sortare .
Prin macinare se intelege procesul divizarii unui bob in particule de diferite
marimi sub actiunea unui ansamblu de organe de lucru capabile sa dezvolte
forte care sa invinga coeziunea molecular a corpului respectiv.
Spatial in limitele caruia actioneza organelle de lucru se numeste zona de
macinare.
13.Presarea in industria alimentar:
tipuri de prese utilizate n industria alimentar;
factori care influeneaz operaia de presare;
aparate de msur i control, de determinare a presiunilor, debitelor,
vitezelor i maselor produilor rezultai prin presare.

Unele produse agroalimentare conin nsemnate cantiti de ap n care se gsesc dizolvate, sau
n suspensie, foarte multe substane. Aceste lichide pot fi scoase din produsele vegetale sub forma
unor sucuri (de fructe sau legume) prin operaia de presare. Astfel, sub influena unor fore cu care
un utilaj numit pres acioneaz asupra esuturilor vegetale, se elibereaz sucul intracelular i o
parte din cel intercelular.

n industria uleiului, presarea este folosit n scopul obinerii uleiului din mcintura de miez
de floarea-soarelui.

n alte scopuri, presarea poate fi aplicat pentru obinerea unor buci de o anumit form
pentru unele produse finite (de exemplu, paste finoase, drojdie comprimat, unt, cacaval etc.).
 n operaia de presare, materia prim (semine, struguri, fructe etc.) este supus aciunii
forei de presare, rezultnd prin eliberarea fazei lichide un reziduu (borhot, n cazul tieilor de
sfecl, brocken n cazul seminelor de floarea-soarelui etc.).

Pentru a se obine rezultatele cele mai bune n operaia de presare, trebuie s se in

seama de influena factorilor ce se refer la produsul supus presrii, ct i la utilajul care
realizeaz aceast operaie.

FACTORI REFERITORI LA PRODUS

Acetia sunt:

- structura produsului care poate prezenta capilare sau pori (plini cu lichidul caracteristic
produsului) i rezistena fibrelor sau celulelor, precum i natura celulei (permeabil sau
semipermeabil) determin eliberarea i deplasarea lichidului;
- temperatura produsului influeneaz asupra vscozitii; totui experimental s-a stabilit c
valoarea temperaturii trebuie stabilit n funcie de natura materialului supus presrii;
- concentraia sucului celular are influen asupra vscozitii; sucurile mai vscoase se
elibereaz mai greu din produs; presarea se face mai greu datorit forelor de frecare care
apar n cazul produselor ce conin lichide vscoase; concentraia mare a produsului n
esuturi sau fibre (substan uscat) determin mrimea pierderilor de presiune la eliberarea
lichidului, fapt ce conduce la scderea forei de presare, deci la o presare mai anevoioas.

FACTORI REFERITORI LA UTILAJUL DE PRESARE

Acetia sunt:

- utilajul ales pentru presare trebuie s asigure, un anumit debit, la o vitez dat a avansrii
produsului prin pres; mrirea debitului se face n strns corelare cu realizarea efectului de
presare;
- efectul de presare poate fi mbuntit dac presa este alimentat uniform pentru a nu
permite intrarea unei cantiti mari de aer n produs (la presele mecanice sau hidraulice).
Dac a ptruns aer n pomp este necesar ndeprtarea acestuia, n caz contrar presarea
se va face cu o for de presare mult prea mare.

TIPURI DE PRESE

Utilajele care realizeaz presarea pot fi: prese cu prghii, prese cu melc; prese hidraulice;
prese pneumatice i prese combinate.

Presa hidraulica orizontala tip Bucher

 Este prevzut cu un co din oel inoxidabil, care prezint n interior elemente de colectare
a mustului eliberat, sub forma unor nururi de drenaj, confecionate dintr-o estur sintetic.
Aceste elemente au rol att de colectare i de dirijare a mustului eliberat n timpul operaiei de pre-
sare din masa prelucrat, ct i de a realiza afnarea. Dispozitivul de presare este format dintr-un
platou metalic de presare, fixat pe pistoanele cilindrului hidraulic central. Cilindrul hidraulic este
montat orizontal. Readucerea platoului de presare n poziie iniial, la sfritul ciclului de presare,
se face cu ajutorul a trei cilindri hidraulici. Prin retragerea platoului de presare mecanic se ntind
dispozitivele de colectare, producndu-se o destrmare a materialului presat, putndu-se repeta
presarea. Presa HP-5000 poate prelucra o cantitate de 600012000 kg/h materie prim, cu
un randament de 70 - 80%. Indicii calitativi de lucru realizai de aceast pres snt superiori.

Fig. 3 Presa hidraulic

orizontal

1 - co; 2- cilindru
hidraulic; 3 - tablou de
comand; 4 - racoed
evacuare lichid; 5 - racord
alimentare material
zdrobit.

PRESA PNEUMATIC

Este format dintr-o tob rotativ montat orizontal i constituie camera de presare propriu-
zis. Scheletul tobei rotative se compune din dou calote de capt, confecionate din oel forjat,
legate ntre ele prin ase lonjeroane sudate la capete pe circumferin.

Carcasa tobei este construit din cercuri de oel, sudate echidistant pe cele ase
lonjeroane, pe toat lungimea acestora. n interior aceast carcas este cptuit pe ntreaga
suprafa cu sit din oel inoxidabil, care formeaz un cilindru metalic, perforat.

n interiorul cilindrului metalic perforat, de-a lungul axei acestuia, se afl montat un burduf
de cauciuc care, prin umflare, servete la presarea botinei aflate ntre burduf i cilindrul metalic.
Toba este prevzut cu o gur de umplere practicat n carcasa acesteia, de-a lungul generatoarei
i nchis cu ajutorul a ase capace detaabile.
 Figura 4. Presa orizontal pneumatic

1 - cadru; 2 - coul presei; 3 - capac de umplere/golire; 4 - burduf de cauciuc; 5 - aprtoare lateral; 6 -

jgheab pentru colectarea mustului; 7 - tu; 8 - jgheab colectare botin presat; 9 - nec evacuare botin;
10 - racord pentru introducerea i evacuarea aerului.

La capete, toba se sprijin pe dou lagre cu rulmeni montate pe cadrul presei.

Aprtorile laterale, fixate n uruburi de cadru, de o parte i de alta a tobei de presare,

servesc la dirijarea mustului proiectat prin rotirea tobei spre jgheabul de colectare. Aceste aprtori
snt confecionate din tabl i acoperite cu un strat anticoroziv, rezistent la aciunea acizilor din suc.

Jgheabul de evacuare a mustului i tescovinei este construit din tabl acoperit cu un strat
anticoroziv i are dou compartimente, unul pentru must 4 i altul pentru tescovin 5. Acest jgheab
este plasat sub toba rotativ avnd posibilitatea de deplasare de la dreapta la stnga, pentru ca n
dreptul tobei s fie aezat cnd compartimentul de must, cnd cel de tescovin (botina presat).
Compartimentul pentru tescovin are un melc transportor 3, folosit pentru evacuarea tescovinei,
acionat de un motor electric, 8. n figura 5 este prezentat schema dispozitivului de manevrare a
jgheabului de evacuare a mustului i tescovinei.

Fig. 5 Schema dispozitivului de manevrare a

jgheabului de evacuare a tescovinei la presa
pneumatic :

1 tob; 2 compartiment evacuare must; 3

compartiment evacuare tescovin; 4
aprtori laterale; 5 roi de lan; 6 role de
ghidaj; 7 in; 8 lan; 9 melc
transportor.

Deplasarea compartimentelor, astfel nct unul din acestea s se gseasc n dreptul tobei
1 i al deschiderii dintre aprtorile laterale 4, se realizeaz cu ajutorul a patru role de ghidaj 6,
care se deplaseaz de-a lungul a dou ine 7, montate pe un cadru la cele dou extremiti ale
jgheabului i poate fi deplasat cu ajutorul roilor de lan 5, al unei manivele de antrenare a uneia
din aceste roti i a lanului 8 ancorat la capetele rolelor 6.

PRESE MECANICE CU ACIUNE CONTINUA

Presele mecanice cu aciune continu au o larg rspndire n ara noastr.

n mod obinuit se recurge la folosirea combinat a preselor: prima presare se face cu

presa hidraulic sau pneumatic, iar presarea urmtoare, dup afnarea botinei, se face cu presa
continu. n industria vinului, mustul i vinul obinut de la primele presri snt pentru obinerea
vinurilor de calitate superioar, iar cele de la presa continu, pentru vinurile de consum curent sau
pentru industrializare.

Presele mecanice prezint o serie de avantaje:

- snt economice;
- au capacitate mare de prelucrare;
- ocup un spaiu restrns;
- asigur continuitatea procesului.
Fa de aceste avantaje, presele mecanice au ns o serie de dezavantaje:

- realizeaz o mrunire a ciorchinilor i seminelor; de multe ori vinul capt gust amrui i se
limpezete greu din cauza srurilor de calciu i fosfor i a uleiului care a trecut n must din
ciorchini i semine ;
- mustul i vinul au i un depozit de drojdie prea mare (10 15%).

PRESA MECANIC TPU-225

Se utilizeaz n industria uleiurilor vegetale. Fora de presare la presele mecanice este

creat de un melc, care se rotete n camera de presare. Creterea treptat a presiunii se
realizeaz prin:

- micorarea volumului camerei de presare de la o treapt la alta, prin mrirea diametrului

melcului i micorarea diametrului camerei;
- reducerea pasului melcului;
- prin rezistena opus la ieirea materialului din pres cu ajutorul "conului" care regleaz
grosimea materialului care iese din pres.
n funcie de tipul presei, presiunea exercitat asupra mcinturii atinge (250-280) daN/cm 2
la presarea preliminar i (400-2000) daN/cm2 la presele pentru presarea final sau unic.

Durata de presare se alege astfel nct s permit scurgerea uleiului n condiiile date. O
mrire a timpului de presare peste limita normal scade productivitatea presei i nu duce la o
mrire sensibil a produciei presei. De asemenea, durata presrii depinde de caracteristicile
constructive i funcionale ale presei, putnd varia ntre 40 i 200 secunde. Durata presrii
este influenat, la rndul ei, de turaia axului presei, grosimea brokenului la ieirea din pres i
caracteristicile fizico-chimice ale mcinturii.

Aceast pres se compune din batiu, sistem de acionare, camera de presare, axul cu
melci, conul de reglare i dispozitivul pentru colectarea uleiului (Fig. 6).

Figura 6 Presa de ulei TPU-225

1 - gur alimentare mcintur; 2 - carcas pres; 3 - camer de presare; 4 - cilindrul camerei de presare; 4
- melcul de presare; 5 - jgheab colector de ulei; 6 - gur evacuare ulei; 7 - dispozitiv reglare grad de presare
(con); 8 - grup de acionare; 9 - supori pres.

Presa cu melc D-3

Acest tip de pres se utilizeaz n industria vinului. Dup numrul i poziia pe care o ocup
necurile n spaiul de presare se pot grupa n: prese continue cu dou necuri coaxiale, prese cu
dou necuri aezate paralel i prese cu un singur nec de alimentare

Botina din coul de alimentare este preluata de necuri i mpins ctre spaiul de ieire,
al crui seciune se regleaz n funcie de gradul de presare necesar. Realizarea acestui reglaj se
poate face: cu con de presare, cnd acesta se apropie sau se deprteaz de gura" de evacuare;
cu capac rabatabil pe care este montat un bra cu greuti i prin deplasarea axial a melcului de
presare combinat cu aciunea unui capac rabatabil. Carcasa perforat, i prevzut cu inele de
rigidizare i n interiorul creia se nvrtesc necurile, are la baz un jgheab prevzut cu 3-4
racorduri, numite frecvent tuuri, ce permit colectarea fraciunilor de must pe categorii de calitate
(Fig. 7).
 Figura 7. Presa continu cu doi melci coaxiali

1 - coul de alimentare; 2 - corpul presei; 3 - melc de alimentare; 4 - camera de presare; 5 - inele de metal; 6
- cilindru perforat; 7 - melc de presare; 8 - con de presare; 9 - ax filetat; 10 - sistem de acionare;

I, II, III - tuuri pentru evacuarea mustului pe caliti.

Introducerea i folosirea preselor continui cu nec se datoreaz multiplelor avantaje pe

care acestea le ofer: permit o extragere rapid a mustului; au o productivitate ridicat; mustuiala
nu blocheaz timp ndelungat spaiul de presare; afnarea se face n acelai timp cu presarea;
ocup un spaiu redus; la umplere i evacuare nu sunt necesare operaii de montare i de
demontare a unor uie sau capace ca la presele discontinui.

Cu toate avantajele menionate, presele continue nu sunt acceptate n totalitate deoarece

prezint i unele inconveniente: mrind coninutul n compui fenolici determin obinerea unor
vinuri dure, puternic astringente, amrui i cu gust ierbos, defecte care nu dispar complet prin
prelucrarea i pstrarea lor ulterioar; vinurile au un grad ridicat de tulbureal i se limpezesc greu,
ca urmare a strivirii pariale a pielielor i ciorchinilor nsoit de spargeri de semine datorit frecrii
intense produs de melc, ndeosebi cnd diametrul acestuia este mic i turaia ridicat; cantitatea
de drojdie este de 2-3 ori mai mare dect la vinurile obinute cu ajutorul preselor discontinue.

PRESA CONTINU CU BAND

 Figura 8. Presa
continu cu band

1 - gur alimentare; 2 -
band perforat din oel
inoxidabil; 3 - band de
presare; 4 - valuri de
presare; 5 - jgheab de
colectare must; 6 -
destrmtor de botin

PRESA-EXTRACTOR

Este utilizat n industria sucurilor cu pulp sub denumirea de extractor. Prile componente
principale (fig. 9) sunt: corpul presei, melcul cu sistemul de evacuare a reziduului i sistemul de
antrenare.

Corpul presei este alctuit dintr-o carcas 11, n interiorul creia este montat un cilindru
perforat 3, cu orificii de 0,4 mm. La acest tip de pres arborele este tronconic, iar melcul fixat pe ax
are pas variabil, din ce n ce mai mic spre gura de evacuare. Att conicitatea arborelui ct i pasul
micorat al melcului contribuie la creterea presiunii, pe msur ce nainteaz materialul n corpul
presei. Gradul de extracie se poate regla prin deplasarea urubului tronconic cu pas variabil n
interiorul cilindrului perforat.

Antrenarea se realizeaz de la un motor electric 17, prin intermediul unor aibe de curea
18.

Caracteristici tehnice: capacitate: 2 500 kg/h; putere instalat: 5,5 kW dimensiuni de gabarit n
mm ; 1 500x500x1 300 ; mas : 280 kg.
 Fig. 9 Presa extractor

1 roat de mn ; 2 levier pentru deblocare ; 3, 4 cilindri perforai ; 5 con ; 6 urub

; 7 piuli de blocaj ; 8 tij ; 9 arbore ; 10 flan ; 11, 12 carcas ; 13 piuli
fluture ; 14 plnie de alimentare ; 15 plnie de evacuare deeuri ; 16

plnie suc ; 17 electromotor ; 18 roi de curea

PRESA MECANO-HIDRAULIC

Presa se compune din: toba de presare, dispozitivul de presare, dispozitivul de

destrmare a tescovinei, dispozitivul de colectare i evacuare a mustului i tescovinei,
mecanismul de acionare i cadrul presei.

Toba de presare de form cilindric este format din ipci de lemn de stejar montate ca
uruburi speciale pe un cadru metalic. La capete toba este nchis cu dou discuri metalice
cptuite cu lemn, unul pentru presarea mecanic 5 i unul pentru presare hidraulic 4. Tot la
capetele tobei de presare, pe partea exterioar, sunt montate coroanele dinate de antrenare.
Toba de presare este montat pe un arbore longitudinal filetat 2, care se sprijin pe lagrele de
fixare, montate la cele dou capete pe cadrul presei. Toba de presare mai este prevzut cu
dou capace pentru umplerea i golirea ei. Toate piesele metalice de pe toba de presare snt
protejate mpotriva oxidrii prin acoperirea cu vopsea special, rezistent la aciunea coroziv a
acizilor din must, sau snt acoperite cu un strat de crom.
 Dispozitivul de presare mecanic se compune din arborele filetat 2 al tobei i discul de
presare mecanic 3, prevzut cu filet pentru nfiletarea pe ax n timpul rotirii tobei.

Dispozitivul de presare hidraulic se compune din pompa cu piston, acionat prin

intermediul unui excentric cu biel elastic i cilindrul hidraulic 5 al crui piston 6 acioneaz
asupra discului de presare 4.

Readucerea acestui disc n poziie iniial, la sfritul ciclului de presare se face cu

ajutorul a ase resorturi 7.

Figura 10. Presa orizontal cu acionare mecano-hidraulic.

1 - toba de presare; 2 - arbore filetat; 3 - disc presare mecanic; 4 - disc presare hidraulic; 5 - cilindru
hidraulic; 6 - piston; 7 - arcuri de revenire; 8 - inel metalic; 9 - lanuri; 10 - melc transportor; 11 - mecanism
deplasare jgheab; 12 - roat dinat; 13 - ax.

Dispozitivul de destrmare a tescovinei se compune din cinci inele metalice 8, legate ntre ele i
de ambele platouri de presare prin lanuri. Inelele metalice i lanurile snt protejate la suprafa
prin cromare. Unul din inelele de presare, cel de lng capul de presare hidraulic, are poziie
fix, celelalte se deplaseaz liber pe arbore.

Dispozitivul de colectare i evacuare a mustului i tescovinei se compune din dou

planuri nclinate, montate pe cadrul mainii sub toba de presare i dou jgheaburi din tabl,
montate pe role, unul pentru colectarea mustului i altul cu melc, pentru evacuarea tescovinei.

Instalaia hidraulic se compune din pompa cu piston, acionat de un mecanism cu

excentric, rezervorul de lichid, prevzut cu indicator de nivel, manometru pentru indicarea
presiunii de lucru din sistemul hidraulic al pompei.

Pentru funcionare se aduce toba n poziia de alimentare, adic se rotete pn ce

aceasta a ajuns cu capacele la partea superioar, se demonteaz capacele i se alimenteaz
cu mustuiala, scurs prin cdere direct din linul nlat. n timpul alimentrii, personalul care
deservete presa uniformizeaz materialul czut n tob, n scopul asigurrii unei umpleri
complete. Dup umplerea tobei i montarea capacelor se ncepe operaia de presare, punndu-
se n funcie discul de presare mecanic. n acest timp, toba presei se nvrtete, iar discul de
presare mecanic nainteaz pe poriunea filetat a axului, realiznd presarea. Mustul rezultat
se scurge prin ipcile tobei n jgheabul colector.

Prima presare mecanic se face cu vitez mic. Cnd mustul ncepe s curg ncet, se
schimb sensul de rotaie al tobei i discul de presare revine in poziia iniial. Prin retragerea
discului de presare mecanic se ntind lanurile i inelele de destrmare a tescovinei,
producndu-se o rvire a materialului presat. Discul de presare este pus din nou n funciune,
realiznd o presare a botinei la 0,4 MPa. Pentru continuarea presrii se pune n funcie discul
hidraulic care preseaz botina; cu presiunea de 1,2 MPa.

Pot fi efectuate trei pn la cinci presri, n funcie de starea mustuielii; ultima presare se
face cu ajutorul platoului hidraulic. Toba are o rotaie de 4 rot/min. Dup al cincilea ciclu de
presare, cantitatea de must ce se mai poate obine este foarte mic (sub 0,2%), fapt pentru care
continuarea presrii nu mai este rentabil.

Dup terminarea presrii se execut golirea presei. Pentru aceasta, dup ultima presare
se face destrmarea tescovinei, lsndu-se toba s se roteasc, pn cnd platoul de presare
mecanic a tobei face circa 2/3 din curs. Se oprete toba de presare cu capacele de golire n
partea de sus ; apoi se demonteaz capacele de golire aducndu-se sub toba de presare
jgheabul cu melcul pentru evacuarea tescovinei. Se pornete motorul de acionare a tobei,
continundu-se destrmarea tescovinei pn cnd toba de presare se golete complet.

Presa prezint dezavantajul mbogirii mustului n fier.

Caracteristici tehnice. Capacitatea tobei, 3500 l; procentul mediu de must obinut din
struguri, 79%; productivitatea la timpul operativ total, 2,3 t/h struguri; presiunea hidraulic de
lucru, 21 MPa; presiunea tescovinei la presarea mecanic, 0,30,4 MPa; presiunea specific la
suprafaa stratului de tescovin, la presarea hidraulic, 1,2 MPa; turaia tobei 49 rot/min;
puterea instalat, 3,7+1,85 kW (2 motoare); masa, 5 000 kg.

Indicii calitativi obinui cu presa mecano-hidraulic snt satisfctori; la aceast pres,

mustuiala vine n contact cu suprafaa axului filetat care trece prin centrul tobei i cu organele
speciale de destrmare: cercuri metalice legate de lanuri, care constituie o surs important de
mbogire n fier. Valoarea aportului de fier n must datorit presei este mare (4 mg/l).

PRESA MECANO-PNEUMATIC

La aceast pres presiunea asupra botinei se realizeaz uniform, cu ajutorul unor

discuri i al burdufului pneumatic care se deplaseaz pe axul principal.

n interiorul tobei, axial, se afl un arbore filetat 2 n dou sensuri, care se sprijin la cele
dou capete pe lagre. Pe arbore, la cele dou extremiti se afl bucele filetate 6, pe care snt
montai cilindrii 5, iar pe acetia discurile de presare 4, de care snt fixate piuliele elastice 7 i
capetele burdufului de cauciuc, prin intermediul unor inele de fixare 8.

Botina care trebuie presat este introdus n spaiul neocupat de burduf ntre discurile
de presare, prin intermediul capacelor prevzute de-a lungul cilindrului. Dup ncrcare, motorul
electric, care transmite micarea de rotaie coroanei dinate, rotind coul, face s nainteze cele
dou discuri spre mijlocul coului. Spaiul disponibil pentru botin se reduce, iar burduful ia o
anumit form. Prin aceasta se realizeaz o distribuire mai uniform a forei de presare i o
autoamestecare a botinei. Dup terminarea presrii, discurile se aduc n poziia iniial prin
rotirea arborelui n sens invers, iar tescovina rmas este eliminat prin capacele prin care s-a
introdus botina.

Fig. 11 Presa mecano-pneumatic :

1 tob ; 2 arbore filetat : 3 burduf de cauciuc ; 4, 6 disc de presare ; 5 buce fi-

letate ; 7 piulie elastice ; 8 inel de fixare ; 9 coroan dinat ; 10 lagr.

Aparate de masura si control, de determinare a presiunilor, debitelor, vitezelor

si maselor produsilor rezultati prin presare.

Determinarrea presiunilor: in domeniul masurari presiunilior in instalatiile specifice industriei alimentare,
actionarrea pneumaica si hidraulica a utilajelor precum si in ransport pneumatic se deosebesc 3 domenii
principale de presiuni:

-domeniul presiunilor joase, intalnite iin tehnica vidului

-domeniul presiunilor medii, specific industriei alimentare

-domeniul presiunilor inalte

Aparatele de masura se impart in: aparate care masoara presiunea absoluta, aparate care masoara
presiunea relative

Manometre de prresiune cu elemente elastic

Acestea sunt cele mai utilizate datorita urmatoarelor avantaje:obtinere directa a valori masurate, precizie
ridicata, posibilitatea adaptarii dispozitivelor de semnalizare,etc

Principiul de functionare consta in actiunea presiunii care urmeeaza a ffi masurata asupra unei membrane
elastice.

Masurarea debitelor: aparratele care se folosesc pentru masurarea debitelor se nuumesc debitmetre.pentru
masurarea debitelor se ffolosesc mai multe metode care suntt acoperitoare pt o gama larga dde situatii:
lichide sauu gaze, debite mai mari sau mai mici, pt fluide corooziive, acide sau neuter.

Debitmetrele sunt de 2 feluri cu dispozitive de stranguulare si fara dispositive de strangulare.

14.Filtrarea n industria alimentar:

factori care influeneaz operaia de filtrare;
cazanul de filtrare;
aparate de msur i control de determinare a presiunilor, debitelor,
vitezelor i maselor produilor rezultai prin filtrare.

. Filtrarea n industria alimentar:

factori care influeneaz operaia de filtrare;
diferena de presiune - Cu ct diferena (p1 p2) este mai mare, cu att filtrarea se
realizeaz mai bine; pentru a avea o diferen de presiune ct mai mare se poate conduce
filtrarea: sub presiune
materialul filtrant trebuie s aib calitatea de a reine ct mai mult din faza dispers, s
opun o rezisten hidraulic ct mai mic la curgerea fluidului, s fie rezistent i s poat fi
recuperat pentru o nou operaie de filtrare.
 granulaia particulelor coninute n amestecul supus filtrrii influeneaz viteza de
filtrare; viteza crete n cazul filtrrii suspensiilor grosiere, ce sunt uor reinute pe suprafaa de
filtrare, i scade cnd se filtreaz suspensiile foarte fine, ce astup porii suprafeei filtrante.
grosimea stratului de precipitat h depus pe suprafaa de filtrare, prin rezistena hidraulic
mare pe care o opune la curgerea filtratului, reduce viteza de filtrare.
viteza i temperatura amestecului influeneaz n mare msur viteza de filtrare. Prin
nclzire, vscozitatea fluidului se reduce, crescnd fluiditatea i viteza de curgere prin stratul
filtrant.
cazanul de filtrare;
Cazanul de filtrare. E, utilizat si in industria berii la filtrarea plamezii, este un recipient cilindric
cu fundul plat, prevzut cu un al doilea fund interior perforat montat la o distan de 30-40 mm
fa de fundul exterior. Pe acest fund perforat se depune borhotul, filtrarea avnd loc prin acest
strat de borhot.

Schema cazanului de filtrare a mustului, specific procedeului de macinare umeda a maltului

1 - dispozitiv de actionare; 2 cazan; 3 - dispozitiv de afanare; 4 fund perforat; 5 - scurgerea
mustului; 6 reglarea filtrarii; 7 - dispozitiv de evacuare a mustului; 8 - distribuitor de plamada;
9 - dezaerare; 10-12 - clapete de aerare; 11 - pompa; 13 - evacuare.

aparate de msur i control de determinare a presiunilor, debitelor, vitezelor i maselor

produilor rezultai prin filtrare.

15.Elemente fundamentale pentru studierea acionrilor electrice:

realizarea schemei de principiu a unui sistem cu acionare electric;
prezentarea general a elementelor fundamentale.
16.Elementele sistemelor de reglare automat:
structura general a sistemelor de reglare automat;
tipuri de traductoare.
 17. Lanul frigorific:
utilizarea frigului n reeaua comercial;
depozite frigorifice de tip industrial;
mijloace de transport frigorifice pentru produse alimentare.
Lantul frigorific:
utilizarea frigului in reteaua comerciala;
Din punct de vedere constructive, unitatile frigorifice din reteaua comerciala se pot clasifica in
trei categorii principale: frigorifere de mic-gros, camera si mobilier frigorific. Caracteristica
lor comuna este racirea prin compresie mecanica, folosind agregate cu functionare complet
automata.
Frigorifere de mic-gros.Frigoriferele de mic-gros reprezinta o veriga intermediara intre
frigoriferele de stocaj (de mare capacitate) si magazinele de desfacere sau unitatile de alimentatie
publica.
Astfel de tipuri de frigorifere sunt fabricate de obicei in dimensiuni tipizate, fiecare firma oferind
o gama specifica.
Camere frigorifice pot fi de tipul monolit sau demontabile fiind realizate din panouri
prefabricate, iar din punctual de vedere al destinatiei: pentru depozitarea de produse refrigerate
sau pentru produse congelate.
Camerele de tip monolit au diferite dimensiuni si capacitati, fapt pentru care nu este posibila
descrierea lor sistematica.
Camerele demontabile se folosesc la centre mari de carne, magazine alimentare si unitati de
alimentatie publica. Fata de camerele construite pe locul de utilizare, camerele demontabile
prezinta avantajul rapiditatii executiei, montajului si darii in functiune, ca si pe acela ale
flexibilitatii in utilizare, ele putand fi mutatedupa necesitati.
Mobilier frigorific
Dulapurile frigorifice au un volum racit mai redus decat camerele frigorifice demontabile, dar
sunt indicate a fi utilizate pentru aceleasi produse.
Incarcarea specifica a dulapurilor cu produse refrigerate este cuprinsa uzual intre 100 si 200
kg/m3 racit, respective 30.50kg/m2 suprafata de raft.
Vitrinele frigorifice sunt destinate expunerii produselor mentinute la temperature scazute. Din
punct de vedere al accesului, vitrinele sunt de tip inchis sau de tip deschis.

depozite frigorifice de tip industrial;

Caracteristicile generale avute in vedere la proiectarea si exploatarea unui depozit frigorifer de
tip industrial sunt: profilul de activitate, capacitatea si spatial frigorific necesar, sistemul de
constructie, sistemul de transport interior si sistemul de racire.
Depozitele frigorifice de tip industrial se deosebesc, in principal, prin natura si destinatia
produselor, procedeului de conservare prin frig caracterul depozitarii si tipul unitatii.
Unitatile economice independente pot avea ca specific prestarea de servicii, sau prelucrarea
materiei prime achizitionate in acest scop.Exista insa cazuri frecvente cand frigoriferele practica
ambele tipuri de activitati.

mijloace de transport frigorifice pentru produse alimentare.

Transportul produselor tratate termic sunt o veriga importanta in lantul frigorific al alimentelor,
destinata sa furnizeze consumatorilor produse sigure si de cea mai inalta calitate.

Mijloacele de transport pentru produsele alimentare conservate prin frig sunt unitati mobile,
continand spatii izolante termic, cu sau fara sursa de racier, functie de nivelul temperaturii ce
trebuie asigurata, natura produselor si durata transportului. O caracteristica a lor este faptul ca
trebuie sa opereze in cele mai diverse conditii ambientale: frig, caldura, ploaie, etc.

In anumite cazuri date, pentru prevenirea inghetarii produselor refrigerate, in timpul iernii,
mijloacele de transport sunt prevazute cu surse de incalzire.

18. Producerea i utilizarea biobenzinelor:

materii prime utilizate;
tehnologii de obinere;
norme de calitate;
utilizarea biobenzionelor n MAI.
Producerea si utilizarea biobenzinelor:
materii prime utilizate;
Sfecla de zahr se cultiv pe teritoriul rii noastre din anul
1831 cand a fost pus in funciune o mic fabric de zahr in
judeul Cluj, in perioada 1875 -1894 construindu-se primele 4
fabrici mai mari de zahr la noi in ar,in decursul timpului
numrul de fabrici de zahr si capacitatea acestora a crescut si
suprafeele cultivate cu sfecl crescand continuu pan in anul
1984, cand au ajuns la 279.000 ha.
In perioada 1984-1989 suprafaa cultivat cu sfecl a sczut
progresiv de la 279.000 ha (in 1984) la 240.300 ha in 1989,
aceast scdere nefiind semnificativ. Scderi semnificative de
suprafee s-au produs dup 1990, ajungandu-se in 1995 la
SER
l33.200 ha, in anul 2000 la 48.400 ha si in 2004 la numai 13.000
ha, suprafaa cultivat crescand din nou in 2006 la 32.000 ha.
Pentru realizarea cotei de 109.164 t zahr din sfecl este
necesar cultivarea anual a maxim 30.000 ha cu sfecl de zahr in
Romania, rmanand disponibile 210.000 - 220.000 ha care pot fi
cultivate anual cu sfecl de zahr pentru producerea de bioetanol.
In perspectiv de pe suprafaa de cca 210.000 ha care s-ar
putea cultiva anual la noi in ar cu sfecl de zahr pentru
obinerea de etanol , la o producie medie de numai 50 tone /ha ar
rezulta o producie total de 10,5 milioane tone sfecl de zahr
anual din care se pot extrage cca 11,2 milioane hl etanol anual.
Porumb.
Necesarul de benzin pentru ara noastr, de aproximativ 500 000 tone pe
an, ar putea fi asigurat, astfel, prin prelucrarea porumbului cultivat pe o
suprafa de 700.000 hectare (circa 4 % din suprafaa agricol a Romaniei).
Din acest proces rezult, simultan, 400 000 tone de furaje pe an, care
conin 26~36% proteine.
tehnologii de obtinere;
Pentru realizarea cotei de 109.164 t zahr din sfecl este necesarcultivarea anual a maxim
30.000 ha cu sfecl de zahr in Romania, rmananddisponibile 210.000 - 220.000 ha care pot fi
cultivate anual cu sfecl de zahrpentru producerea de bioetanol.In perspectiv de pe suprafaa
de cca 210.000 ha care s-ar putea cultivaanual la noi in ar cu sfecl de zahr pentru obinerea
de etanol , la o produciemedie de numai 50 tone /ha ar rezulta o producie total de 10,5
milioane tonesfecl de zahr anual din care se pot extrage cca 11,2 milioane hl etanol anual.
Pentru producerea acestei cantiti de etanol este necesar construirea a minim 5 distilerii cu o
capacitate de 200.000 tone etanol /an fiecare. Din procesul de fermentare rezult o cantitate de
cca. 8 milioane tone borhot de sfecl care poate fi utilizat in hrana animalelor.
Cultivarea anual a cca 210.000 ha cu sfecl de zahr utilizat pentru producerea de etanol ar
asigura imbuntirea rotaiei culturilor pe cca 850.000 ha (prin aplicarea unui asolament de 4
ani); cresterea veniturilor fermierilor respectivi si noi locuri de munc in fermele agricole
cultivatoare de sfecl dar si in noile distilerii de etanol precum si dezvoltarea fermelor zootehnice
care vor utiliza borhotul rezultat din distileriile de etanol.

Din suprafaa totala agricola a Romaniei de 14.856.845 ha, suprafaa arabil reprezint 63,2%
(9.379.740 ha). Suprafaa de 210.000 ha preconizat a fi cultivat anual cu sfecl de zahr pentru
producerea de etanol reprezentand 2,2% din suprafaa arabil a rii.

norme de calitate;

Compoziia pe clase de compui a celor dou tipuri de biobenzine comparativ cu

specificaiile de calitate pentru benzine

Clasa de compusi Biobenzin Biobenzin Specificaia de

din etanol din metanol calitate
(EN 228)

Hidrocarburi saturate 7,63 10,92 -

aciclice,%
Hidrocarburi 11,97 13,33 max 18
nesaturate aciclice
(olefine), %
Hidrocarburi saturate 11,45 10,51 -
ciclice,% 21,65 21,18 -
Hidrocarburi
nesaturate ciclice,%
Hidrocarburi 37,11 41,21 max 45
aromatice,%
Compusi oxigenai,% 1,67 0,1 max 5
 Etanol - - max 10
Alcool izopropilic - - max 10
Alcool izobutilic - - max 7
Alcool ter-butilic 3,96 1,3 max 15
Eteri 3.31 0,74 max 10
Ali compusi
oxigenai
Benzen 0,89 0,71 max 1
Ali compusi 0,36 - -

Determinnd cifra octanic dup metoda Research (STAS 176-80), benzinele se

clasific n:
benzin Normal (CO/R-75);
benzin Regular (CO/R-87);
benzin Premium I (CO/R-95).
benzin Premium II (CO/R-98).

utilizarea biobenzionelor in MAI.

Condiiile funcionale ale motoarelor cu aprindere prin scanteie impun utilizarea unor
carburani cu anumite caracteristici fizicochimice si funcionale. Acesti carburani sunt
fraciunile de iei ce distil pe intervalul de temperaturi 32 ... 210 0C si se numesc in mod
globalbenzine.

Calitile antidetonante ale combustibililor destinai

alimentrii motoarelor cu aprindere prin scanteie se
exprim printr-o mrime convenional, numit cifr
octanic(CO). Ea a fost stabilit in raport cu dou
hidrocarburi etalon:
izooctanul - cu proprieti antidetonante, cruia i se
atribuie cifra octanic 100 (COR-100);
heptanul - care este foarte detonant si cruia i se
atribuie cifra octanic 0 (COR-0).

19.Producerea i utilizarea biomotorinelor:

materii prime utilizate;
tehnologii de obinere;
norme de calitate;
utilizarea biobenzionelor n MAI.
Producerea si utilizarea biomotorinelor:
materii prime utilizate;
Rapita cultivata in Romania este de obicei bienala. Semanatul se face
toamna la inceputul lunii septembrie. Intarzierea semanatului nu pemite ca plantele
sa intre viguroase in iarna ceea ce provoaca mari pagube prin inghet. Primavara isi
reia ciclul vegetativ foarte timpuriu, iar maturizarea se face in luna iunie, ceea ce
face din rapita o foarte buna planta premergatoare pentru cerealele de toamna.
Din cauza sensibilitatii la temperaturi scazute, se produce calamitarea culturilor
o data la 3 4 ani. Producatorii considera ca trebuie creat un soi de rapita rezistent
la ger, cel putin 30C.
Asemenea soiuri au fost create prin lucrari de ameliorare executate prin
inginerie genetica.

tehnologii de obtinere;
Valorificarea uleiurilor vegetale, n calitate de carburani diesel, se poate realiza pe
urmtoarele ci:
- utilizarea uleiurilor vegetale ca atare;
- utilizarea monoesterilor obinui prin transesterificarea uleiurilor vegetale, n stare pur
sau n amestec cu motorin;
- conversia uleiurilor vegetale n hidrocarburi, prin procese de descompunere termic, de
cracare catalitic, de hidroliz a uleiurilor si decarboxilarea acizilor grasi rezultai, precum si
prin procese de saponificare urmate de descompunerea termic a srurilor acizilor
corespunztori;
- amestecarea uleiurilor vegetale, n diferite proporii, cu carburani de natur mineral.
Dintre variantele aplicabile, un interes deosebit l prezint utilizarea uleiurilor vegetale, ca
atare si a derivailor lor de tipul monoesterilor, avnd n vedere urmtoarele considerente:
reprezint o important cale de economisire si chiar nlocuire a carburan-ilor de origine
SER
petrolier;
uleiurile vegetale, derivaii lor de tipul monoesterilor si amestecurile acestora de tipul
motorine+monoesteri sunt compatibile cu motoarele diesel n variantele con-structive
actuale;
amestecurile motorine+monoesteri nu pun probleme legate de separare si prezint, n
general, proprieti fizico-chimice asemntoare cu cele ale motorinei de baz;
alimentarea motoarelor diesel cu uleiuri vegetale, monoesteri sau amestecuri
motorine+monoesteri permite reducerea polurii atmosferei prin scderea semnificativ a
emisiilor de oxid de carbon;
uleiurile vegetale sunt biodegradabile;
au o toxicitate extrem de redus pentru fiinele vii;
nu implic transformri majore ale infrastructurii de aprovizionare cu carburani;
din punct de vedere social, industria biocarburanilor contribuie la crearea de locuri de
munc.
norme de calitate;
Nu am gasit!

utilizarea biobenzionelor in MAI.

Motorinele sunt carburani de natur mineral, fiind constituite, n principal, din hidrocarburi
parafinice, naftenice, aromatice si hidrocarburi cu structuri mixte, care se distil n intervalul
de temperatur: 200 - 400 0C, n compoziia acestora gsindu-se si o serie de compusi cu
sulf, cu oxigen si azot, precum si compusi organo-metalici (cu vanadiu, nichel, fier, etc.) n
proporii mai mici.

Cifra cetanic ce caracterizeaz proprietile lor de autoaprindere reprezint raportul procentual

volumetric ntre cetan (care se aprinde usor si i se atribuie cifra cetanic 100) si alfa-metil-
naftalena (care are o mare ntrziere la autoaprindere si i se atribuie cifra cetanic zero).

20.Producerea i utilizarea biogazului:

materii prime utilizate;
tehnologii de obinere (conversie);
sisteme de cogenerare.
Prin termenul de biogaz, acceptat pe plan internaional, se nelege produsul

gazos ce rezult n cursul fermentrii anaerobe (n lipsa aerului) a materiilor

organice de

diferite proveniene.

Biogazul este un amestec de gaze. Principalele gaze care l compun sunt metanul

i dioxidul de carbon, ambele n proporii variabile. n cantiti foarte mici se mai

gsesc n biogaz hidrogen sulfurat, azot, oxid de carbon, oxigen.

Valoarea energetic a biogazului este dat de coninutul de metan al acestuia.

Prin metanogenez se nelege procesul microbiologic complex prin care

materiile prime diferite (substratul) sunt convertite n biogaz i n nmol fertilizant.

Rolul final al acestui proces l au bacteriile metanogene, reprezentate prin

numeroase

specii, dar ele nu sunt singurele care particip la producerea biogazului.

Bacteriile metanogene i desfoar activitatea n condiii strict anaerobe, adic

n lipsa total a aerului respectiv a oxigenului din aer. Ca reprezentani ai viului, ele

sunt, se pare, printre primele organisme care au populat biosfera cu miliarde de ani

nainte i se consider c nu au evoluat semnificativ ntre timp. Bacteriile

metanogene

se gsesc n natur n mlatini, n adncurile oceanelor, i n sistemul digestiv al

animalelor, ndeosebi a rumegtoarelor. Pentru dezvoltarea i nmulirea lor sunt

necesare cteva condiii elementare i anume:

Absena oxigenului;

Umiditatea, care trebuie s fie peste 50%; peste aceast valoare critic,

crete mobilitatea bacteriilor i se accelereaz metabolismul celulelor;

Un volum suficient de mare pentru desfurarea activitii;

Prezena a suficient azot pentru construcia celulei bacteriene;

Mediu neutru sau slab alcalin, avnd pH = 7,0 7,6;

Temperatur de peste 30C;

Absena luminii.

21.Energia eolian:
sursele de energie eolian ale Romniei;
tipuri constructive de sisteme energetice eoliene;
utilizarea energiei eoliene.

Piaaeolianmondial a crescutn 2011 cu aproximativ 6% fade 2010, iarcei40.500 MW de

energieeoliannouinstalain 2011reprezintinvestiiimaimaride 50 miliarde de euro. nultimii 10-
20 de ani, energiaeolian a devenit o sursimportant de electricitatenanumite state, careau
intitspre o mbuntire a independeneienergeticesi o limitare a emisiilorpoluante.

China si-a consolidatpoziia de lidernacestclasament, capacitateaeoliantotalinstalatajungnd

la 62.364 MW, ceeacenseamn 26,2% din resurseleglobale. Doaranultrecut, chinezii au
nfiinatnoiparcurieoliene cu o capacitate total de 17.631 MW. Pepoziiasecund a clasamentului
se aflStatele Unite, cu 46.919 MW si o cotde pia de 19,7% din capacitateapieei la
nivelmondial. Germania se aflpelocul al treilea cu 29.060 MW si o cot de pia de 12,2%.

Energiaeolian a reprezentatpeste o cincime din instalaiilenoi, a treia mare

ponderedupinstalaiilesolarefotovoltaice (46,7%) si de gaze (21,6),
ntimpceinstalaiilenoipebaz de
crbune au reprezentatdoar 4,8%, se aratnsursacitat.

Utilizareaenergieieolieneesteposibilnumainzonelen care vitezavntului are valoareamedie de

cca. 3,0 m/s o parte nsemnat a anului. nacestsens, potenialulenergetic eolian al
Romnieiesterelativridicat, deoarececelpuin 50 % din suprafaariiare o
energieeolianvalorificabil, ntructaicivnturile cu viteza de peste 3,0 m/s depsescdurata de
3500 ore/an. Datoritconfiguraieiterenului, acestpotenialeolianestensrepartizatneuniform.
AutoritateaNaional de ReglementarendomeniulEnergiei (ANRE) anunca, n 2011, 2,2% din
totalulproduciei de electricitate din Romania a fostasigurat de energiaeolian (CEZ).
Ceimaiimportantiproducatori de energieeoliana din Romania suntcehii de la CEZ, cu
parculeolian de la Fntanele (judetul Constanta), portughezii de la EDP Renewables, de la
Petera, iEnel Green Power, cu o cot de 0,05% nlunamartie 2012.

Parculeolian din Romniaesteunuldintrecelemaimari din Europa, cu o capacitate record de 540

MW. Parculfoloseste turbine produse de GE /General Electric/, fiecareavnd o capacitate
de 2,5 MW. Pn la sfrsitulanului, toatecele 240 de turbine eolieneurmeazs fie
instalatesicapacitateaparculuiartrebuisajung la 600 MW.

Principiul de funcionare al unei turbine eolienepentruproduciaindustrialade

energieelectricesterelativsimplu: foravntului care
acioneazasuprarotoruluiturbineideterminapunereaacestuianmicare,
antrenndprinintermediulunuireductor un generator electric.Variantele constructive diferde la
productor la productor, existndnmomentul de fata douavariante
majore de acionare a generatorului: clasica ( prinintermediulunuisistem cu doiarbori cu
vitezediferite) idirecta, cazn care rotorulantreneaz direct un generator electric cu un
numrmairidicat depoli. nmomentul de fa, variantaclasicesteceamairspndit.

Turbineleeolienemodernetransformenergiavntuluinenergieelectricproducndntre 50-60 KW
(diametre de elicencepnd cu 1m)-2-3MW putere (diametre de 60-100m),
celemaimultegenerndntre 500-1500 KW.Motoarele(turbinele)
eolienerealizeaztransformareaenergieicinetice a vntuluinlucrumecanicutil (pompareaapei,
antrenareageneratoarelor de curent, antrenareamorilor, etc.). Cantitatea de
energietransformatdepinde de densitateaaerului, diametrulrotoruluisivitezavntului.

Existadouvarianteprincipale de control asupravitezei de rotaie a rotorului: "stall control"

folosindmodelulaerodinamic al palelorsau"pitch" rasucindpalele in intregimeaproape la 90 de
grade. Se maiutilizeazacontrolulprin "active stall" cavarianta de mijloc,
darpescaramairedusadeoareceimplicsisteme de maimaridimensiuni.

Toateturbineleeoliene au instrumenteproprii de msurare a

parametrilorvntuluiipebazainformaiilorculese de
acesteacomputerulpropriurealizeazajustrilenecesarepentru o funcionare optima, frs fie
necesaranpermanentaprezenunui operator uman. De obicei, turbineleorganizatenparcurisau
nu, includmijloace de verificareicomand la distan,
fcndastfelmaiuormanagementulunitilor de producie.

Existadouatipurimajore de generatoarepentrucentraleleeolienesianume: cu vitezaconstantasau cu

vitezavariabila. Generatoareleutilizate pot fi asincrone cu rotorul in scurtcircuit
saurotorulbobinatsausincrone (GS) cu excitaieseparatsau cu
magnetipermanenti.Instalatiaeoliana cu vitezaconstantasigeneratorulasincron cu rotorul in scurt-
circuit reprezintasolutiaclasica, denumitasimetodadaneza. In acestcaztrebuierotitanacela (yaw),
23423o143x precumsiunghiul de inclinare a paletelorpentrumodificareaunghiului de atac
(pitch).Sistemelebazatepegeneratoare cu vitezaconstantamerg in principiu cu
vitezamecanicaconstantaavandmasini cu inductie de inaltaeficentacefunctioneaza la vitezede
super-sincronizare. Variatiavitezeipeunitateeste in mod uzualmai mica de 1%. Acestegeneratoare
de inductie cu vitezaconstantasunt simple si nu incorporeaza electronica de putere.

Instalatiaeoliana cu vitezavariabila, reprezentandmetodamoderna, utilizeazain mod

uzualgeneratoare de inductie cudublaalimentare (DFIG), avandavantajulutilizariieficiente a
energieivantului, reduceriipartiimecanice (nacelausoara, cutie de vitezeredusasauabsentasi turn
zvelt), daravand o parte electricasi electronica complexa, necesitandalgoritmi de
conducerepretentiosi. Vitezamecanica de rotatie a masiniipoate fi
controlataprinreglareafrecventeicurentului de alimentare a rotorului.Acesteelementesimodul in
care se pot interconectacentraleleeolienesuntprezentate inlucrarea - Bringing wind power ashore
- (Brian Richardson, Peter Jones), IEE Power Engineer , February/March 2004.

Pentru a punenmiscare un motor eolianestenecesar o vitez a vntului de minimum 2,8 m/s (10
km/h), iar din raiunieconomicese impunecavitezaacestuiasaib o valoaremedie de 3,04,0
m/s. Optimultehnico-economic se atinge la vitezavntului de cca. 12, 0 m/s, la care se
realizeazbeneficiilescontatesiamortizareainvestiieincca. 1015 ani.

Tipuri constructive de sistemeenergeticeeoliene

 Particomponente a unei turbine

1.Pale- Forma siconceptialoresteesentialapentru aasiguraforta de rotatienecesara.

2.Nacela- Continegeneratorul electric asigurandsi o protectiemecanica
3.Pilon- Asigurastrucura de sustineresirezistenta a ansamblului superior.
4.Fundatie- Asigurarezistentamecanica a generatoruluieolian.
 Tipuri de rotoarepentrumotoareeoliene:
a turbinSavonius; b elice cu ax orizontal;
c turbinDarieruscu doumici turbine Savoniusatasatepe ax;

Turbinele de tip Savoniuslucreaz la o turaierelativredus, darcreeazunmoment ridicat,

fiindrecomandate a fi utilizatencazulacionriipompelor. Turbinele cu
elicesuntcelemairspnditedatoritmariiloradaptabiliti la celemai diverse condiii de lucru.

22.Energia solar:
resursele de energie solar ale Romniei;
tipuri constructive de sisteme energetice solare;
utilizarea energiei solare.
Resursele de energie solara a romaniei:

Potentialul solar al Romniei

Pornind de la datele disponibile, s-a ntocmit harta cu distribuia n teritoriu a radiaiei solare n
Romnia. Harta cuprinde distribuia fluxurilor medii anuale ale energiei solare incidente pe
suprafaa orizontal a teritoriului Romniei

Sunt evideniate 5 zone, difereniate prin valorile fluxurilor medii anuale ale energiei solare
incidente. Se constat c mai mult de jumtate din suprafaa rii beneficiaz de un flux de
energie mediu anual de 1275 kWh/m2.

Zonele de interes (areale) deosebite pentru aplicaiile electroenergetice ale energiei solare n
ara noastr sunt:
Primul areal, care include suprafeele cu cel mai ridicat potenial acoper Dobrogea i o mare
parte din Cmpia Romn
Al doilea areal, cu un potenial bun, include nordul Cmpiei Romne, Podiul Getic,
Subcarpaii Olteniei i Munteniei o bin parte din Lunca Dunrii, sudul i centrul Podiului
 Moldovenesc i Cmpia i Dealurile Vestice i vestul Podiului Transilvaniei, unde radiaia
solar pe suprafa orizontal se situeaz ntre 1300 i 1400 MJ / m2.
Cel deal treilea areal, cu potenialul moderat, dispune de mai puin de 1300 MJ / m2 i
acoper cea mai mare parte a Podiului Transilvaniei, nordul Podiului Moldovenesc i Rama
Carpatic
ndeosebi n zona montan variaia pe teritoriu a radiaiei solare directe este foarte mare,
formele negative de relief favoriznd persistena ceii i diminund chiar durata posibil de
strlucire a soarelui, n timp ce formele pozitive de relief, n funcie de orientarea n raport cu
soarele i cu direcia dominant de circulaie a aerului, pot favoriza creterea sau, dimpotriv
determina diminuarea radiaiei solare directe.
Celelalte dou zone, se situeaz sub limita necesar utilizrii eficiente a energiei solare,
cuprinznd zonele muntoase ale Romniei.
Utilizarea potentialului energetic solar se realizeza prin sisteme solare
termice pentru caldura si apa calda menajera pentru locuintele individuale
sau instalatii centralizate de mica anvergura. Pentru a fi utilizate cu eficienta ridicata, aceste
sisteme trebuie sa functioneze in regim hibrid cu alte sisteme termice conventionale sau
neconventionale. Potentialul utilizabil in sistemele solare ternice este apreciat la 1,434 milioane
tep. De asemenea, potentialul energetic solar poate fi utilizat si prin sisteme de conversie
fotovoltaice, dedicate in principal pentru alimentarea cu energie electrica a unor consumatori
izolati.
Tipuri constructive de sisteme energetic solare:
Tipuri constructive de captatori plani cu aer:
a - captator cu suprafa neizolat;
b - captator cu suprafa izolat;
c - captator cu suprafa izolat si absorbant suspendat.

Panouri solar termale

- panouri cu colectoare plane;
- panouri cu tuburi vidate;
- pasive directe sau indirecte;
- active directe sau indirecte.

Folosirea radiaiei solare pentru producerea de energie electric se poate face prin mai
multe metode:
utilizarea modulelor fotovoltaice;
utilizarea turnurilor solare;
utilizarea concentratorilor parabolici;
utilizarea sistemului Dish-Stirling;

Utilizarea energiei solare:

Posibiliti de utilizare a energiei solare
- Utilizare termic activ sau pasiv.
- Producere direct sau indirect de energie electric.
- Fotosintez, preparare de biomas.
n prima grup intr soluiile de utilizare a energiei solare la temperaturi sub 100C.
Statistic, 40 % din necesarul energetic n cele mai diverse sectoare de utilizare este alctuit
din sistemele cu temperaturi sub 100C.
Datorit densitii energetice sczute, energia solar este predispus exact pentru aceste
aplicaii.
Utilizarea funcie de sistemul aplicat:
- Utilizarea activ, sistem n care cu ajutorul unei instalaii (de ex. un colector solar
plan) se obine energie termic util.
- Utilizarea pasiv, cnd elementele componente ale cldirii (ferestre, perei, podele,
tavane, izolaii) sunt astfel alese, proiectate i realizate nct se obine o aa numit
cas inteligent termic, al crei necesar de energie este mult inferior unei case
tradiionale.
Utilizarea energiei solare reprezinta la nivel global cea mai eficienta metoda de a aduce caldura
n locuinte. n general, cantitatea de caldura solara ce cade asupra acoperisului unei case este mai
mare dect energia totala consumata n casa. Cu mijloace simple, eficiente constructiv, se poate
utiliza energia solara pentru a reduce sau chiar pentru a nlocui total celelalte surse de energie
necesare traiului dintr-o locuinta moderna.
Necesarul energetic este cantitatea de energie necesara pentru a ridica temperatura unui
consumator cu o anumita valoare. Consumatorul de energie termica poate fi de exemplu un
boiler folosit la prepararea apei calde manajere, o cladire, o piscina, etc. Diferenta de temperatura
se stabileste n functie de cerintele fiecarei aplicatii
Consumul de apa calda menajera se determina n functie de numarul de persoane care utilizeaza
aceasta resursa. ntr-o gospodarie, fiecare locuitor consuma zilnic o cantitate de 50-60 litri de apa
calda la temperatura de 55-60C. Daca ne referim la un hotel sau o pensiune, cantitatea de apa
calda luata n calcul se ridica la 95 de litri zilnic pentru fiecare turist, sau 143 de litri zilnic pentru
fiecare camera dubla (cu un grad de ocupare de 1,5 turisti/camera

23. Noiuni generale privind utilizarea senzorilor si traductorilor in

agricultura
Construcia traductorilor

Un senzor este un dispozitiv care receptioneaza un stimul (sau semnal de intrare) si

genereaza un raspuns sub forma de semnal electric (semnal de iesire)

Tipuri de senzori

Senzorul poate fi direct converteste direct un stimul in semnal electric

 Complex pentru a converti stimulul in semnal electric are nevoie de unu
sau mai multi traductori de energie inainte ca senzorul direct sa genereze semnalul electric de
iesire.

(un traductor este un dispozitiv care converteste un tip de energie in alt tip de energie, cum ar fi
difuzoarele audio, care transforma semnalul electric in camp magnetic variabil iar mai apoi in
unde sonore)

Parametrii principali ai unui senzor

(1) functia de transfer se refera la relatia dintre semnalul de iesire si cel de intrare

- aceasta poate fi - liniara S= a+bs S= semnal de iesire, s=semnalul de intrare, a=

interceptor (valoarea semnalului de iesire cand stimulul este 0),

b- panta sau coeficientul de regresie

- exponentiala S= a*eks k=constant

(2) domeniul de detectare reprezinta o serie de stimuli care pot fi detectati de catre senzori si

indica valoarea maxima masurata fara a provoca erori inacceptabile

pt senzorii care au o functie exponentiala domeniul se exprima in decibeli. (decibelul este

logaritmul in baza 10 a raportului dintre 2 puteri sau a raportului dintre 2 forte)

P1 S1
Putere: 1dB= 10log P 0 Fort: 1dB=20log S 0

(3) Domeniul de masurare reprezinta seria de semnale de raspuns cuprins intre cel mai mic si

cel mai mare stimul detectat si include limitele preciziei

(4) Precizia reprezinta deviatia maxima a semnalului de raspuns de la reprezentarea grafica a

fucntiei de transfer

Deviatia reprezinta diferenta dintre valoarea teoretica si valoarea reala a semnalului de raspuns la
o valoarea cunoscuta a stimulului

- poate fi data si de erori de masurare (erori de interactiune traductorul interactioneaza cu

valoarea de masurat, astfel incat semnalul obtinut difera fata de valoarea reala si erori de
influenta se datoreaza atat factorilor interni ai senzorului cat si factorilor externi de mediu)

(5) Calibrarea reprezinta determinarea variabilelor care descriu functia de transfer

(6) Eroarea de calibrare a senzorilor

(7) fenomenul de histeresis eroarea semnalului de iesire la aceeasi valoare a semnalului de
intrare cand stimulul este detectat din directii opuse

(8) Abaterea de la linearitate este o eroare caracteristica a senzorilor cu functia de transfer

liniara

Eroarea de linearitate este deviatia maxima de la functia de transfer teoretica

(9) Limitele de operare

(10)Repetabilitatea eroarea cauzata de incapacitatea senzorului de a genera aceleasi valori pt

un stimul in conditii identice

(11)Domeniul de insensibilitate a unui senzor reprezinta incapacitatea acestuia de a furniza un

semnal de iesire intr-o gama specifica de stimuli

(12) sensibilitatea se stabileste in raport cu marimea de intrare

- influenteaza influentele parazitare introduce in system prin intermediul unor

algoritmi de calculi

Pragul de sensibilitate reprezinta cea mai mica variatie a marimii de intrare sezizabila

(13) Rezolutia - intervalul maxim de variatie al marimii de intrare necesar pt a determina

aparitia unui salt la semnalul de intrare.

24.Tipuri de senzori utilizai n agricultur i industria alimentar:

senzori optici;
senzori de temperatur;
senzori pentru determinarea prezenei i a distanei fa de un obiect:
ultrasunete, senzori PIR.
Senzori optici
Senzorii optici funcioneaz fie pe principiul transmisiei unui fascicul de lumina, fie
pe principiul reflexiei.

Senzorii optici pot fi de tip bariera, de tio retro-reflex sau de difuzie.

Senzorul de tip bariera e format din 2 parti, un emitator si un receptor. Cele 2

parti sunt separate, iar legatura intre cele 2 se face printr-o raza de lumina.Trecerea
obiectului de detectat prin dreptul razei de lumina intrerupe legatura dintre emitator
si receptor, senzorul detectand obiectul respectiv.

Senzorul cu retro reflexive este format din emitator si receptor dar ambele
componente sunt montate in carcasa senzorului. Raza de lumina emisa de emitator
ajunge in unitatea de receptive cu ajutorul unui reflector. Avantajul acestor senzori
este ca se cableaza intr-un singur loc.

Senzorii de difuzie nu au nevoie de reflector, raza luminoasa este reflectata

de suprafata obiectului detectat in unitatea de receptive.

Iesirea senzorului devine atciva cand raza luminoasa este reflectata de pe suprafata
obiectului de detectat spre unitatea de receptive.

Senzori de temperatura
Se mai numesc si termocuple. Acestia functioneaza pe baza efectului
Seebeck, care conduce la formarea unei diferente de potential electric pe baza unei
diferente de potential termic. Senzorii de temperature sunt formati din material,
care puse impreuna manifesta efectul Seebeck.

Intr-un fir metallic ale carui capete se afla la temperature diferite (TA>TB>
apare o diferenta de potential electric (UAB) cauzata de faptul ca electronii de
conductive din capatul cu temperature mai mare au o energie cinetica mai mare si
vor difuza catre capatul mai rece.In acest fel capatul cald se incarca pozitiv iar cel
rece negative. Tensiunea termoelectromotoare care apare (UAB) este direct
proportional cu diferenta de temperature dintre capetele firului.

UAB=S*(TA-TB); s= coeficient Seebeck, care are valori in functie de materialul

firului.

In general senzorii sunt realizati din aliaje cu nichel.

Senzori pentru determinarea prezentei si a distantei fata de un

obiect: ultrasunete, senzori PIR
Senzorii cu ultrasunete se bazeaza pe principiul de masurare a
timpului in care se propaga unda in aer. Detecteaza miscarea prin folosirea
undelor sonore de frecventa inalta, frecventa ce nu poate fi perceputa de
oameni (>20 kHz). Principiul de functionare se bazeaza pe principiul Doppler,
principiu ce se bazeaza pe lungimea de unda si a frecventei.
Senzorul PIR (pasive infra red) masoara radiatia infra rosie emisa
de un obiect aflat in campul su visual. Acest tip de senzori intra in
comstructia detectoarelor de miscare.
Miscarea este detectata atunci cand un corp cu o anumita temperature trece
prin fata sursei infrarosu.
Senzorul detecteaza caldura de la trecerea unui obiect prin
campul de actiune al acestuia, obiectul rupand campul pe care senzorul l-a
determinat anterior.
In fata senzorului se gaseste o cupola sferica de lentil mici, albe, din material
plastic, dar transparente in infrarosu. Lentilele colecreaza lumina in
infrarosu.Lumina in infra rosu ajunge la senzorul propriu-zis, transformand
 energia infrarosie in energie electrica. Aceasta poate fi analizata de un circuit
de procesare (processor) care va diferentia alarmele false de cele reale.

25.Senzori pentru determinarea vitezei de deplasare, a presiunii i a

debitului:
senzori pentru determinarea vitezei: principiul de funcionare;
senzori pentru determinarea debitului: principiul de funcionare;
senzori pentru determinarea presiunii: principiul de funcionare.
Senzori pentru determinarea vitezei: principiu de functionare
Principiul masurarii se bazeaza pe marcarea unor repere la o distanta
constanta si relativ mica intre ele , pe corpul care se gaseste in miscare de
rotatie, si inregistrarea numarului de repere parcurse in timpul (T 0 ) cunoscut si in
acelasi timp suficient de mare astfel incat sa se inregistreze un numar mare de
repere.

Senzori pentru determinarea debitului: principiu de functionare

Senzorii pentru determinarea debitului pot fi cu intruziune sau fara.

Senzorii cu intruziune utilizeaza turbine pentru a determina debitul. In fuctie

de marimea debitului palele turbinei se invart si cu cat creste debitul cu atat se
rotesc mai tare palele. Turatia palelor este convertita si afisata pe un ecran in m3/s
sau m3/h (sau alta unitate de masura a debitului)

Senzorii fara intruziune sunt de tipul senzorilor ultrasonici si se bazeaza pe

diferenta de timp dintre 2 raspunsuri. In cazul in care debitul este scazut, raspunsul
ajunge rapid iar in cazul in care debitul este mare, timpul de raspuns este si el mai
mare.

Senzori pentru deterinarea presiunii: principiu de functionare

Principiul lor de funcionare are la baz variaia rezistenei electrice a
elementului sensibil sub aciunea mrimii de msurat (variaia lungimii
seciunii si rezistivitii prin intermediul unui element elastic deformabil)

26.Instalaii pentru mulsul vacilor:

tipuri de instalaii de muls;
construcia instalaiei de muls;
automatizarea instalaiilor de muls.

Tipuri de instalatii

Instalatiile de muls se grupeazain catevatipuriprincipale, dupacumurmeaza:

Grup individual de muls
suntaparatedestinatemulsuluiingospodariimici, pana la 15 capetevaci de
lapte. Suntaparaterelativ simple, montatepeuncarucior.

Instalatii de muls la bidon

suntfolosite la mulsulvacilorintretinute in sistemlegat. Cu o instalatie pot fi
mulsepana la 100 devacipentrulapte.
Avantaje:ieftin, usor de intretinut,
permitetratareaindividualaaanimalelor.Dezavantaje: productivitatescazuta,
laptele vine in contact cu aerul.Recomandat in ferme de capacitate foarte
mica, in maternitati, intabere de vara.

Instalatii de muls la conducta

sefolosesc la mulsulvacilor in sistemlegat. Fata de muls la bidon are
avantajul, calaptele nu trebuietransportat de mulgator, ci se
transportapeconducte.

Avantaj: investitiireduse.Dezavantaje: dificultati cu mentinereaconstanta

a intensitatiivacuumului.

Instalatii de muls la platforme

mulsul are locintr-o incapereseparata, undemulgatoriimulgintr-un canal,
intr-o pozitieergonomica, comoda (nu trebuiesa se aplece,
fiindcastandulvacilor esteinalt de 90-100cm). Suntinstalatiiperformante,
putand fi mulse si1000 de vaci de douaoripezi.

Mulsul in sali de tip Tandem

Avantaje: tratareaindividuala, supraveghereamulsului.
Lapteleajunge princonducta, in tancul de racire.Dezavantaje:
productivitatemairedusa, introduceresievacuareindividuala,
efortmaimare.Recomandata in ferme cu 20-40 vaci de lapte.

Instalatia de muls de tip Bradulet

Mulsul se face alternativ:in timpcevacile de pe un rand
suntmulse, perandulcelalalt se evacueazasi se introducaltevaci. Avantaje:
productivitate cu 25% mai mare ca la Tandem, vacilesunt introdusesiscoase
in grup.Dezavantaje: tratamentul de grup.Recomandata in ferme cu 30-40
vaci de lapte.

Mulsul la Rotolactor
Trebuiefolositin ferme cu efectivefoartemari. Este maiputinraspandit,
creeazastressieste mare consumator de energie.Robotul de muls a aparut la
sf arsitulanilor 90. Robotulrealizeazamulsulvacilorfara a fi
necesaraprezentamulgatorului.Suntfoartescumpiiarvacilevin la muls de 3
oripezi.
Fazelemulsuluipropriuzis
Toatetipurile de instalatii de mulsmecanicpresupunaplicareariguroasa a
tehnologiei de exploatarestabilita de
fabricaproducatoare.Suntsistemepretentioase la igienizare
(spalaresidezinfectie).Numarulvacilormulseintr-o oraestemultmai mare,
comparativcumulsul manual, si se poateobtine un laptemultmaicurat.Fazele
de lucru care se executa la mulsmecanic nu diferamultinfunctie de
tipulinstalatiei.Mulgatorul sepregatesteinainte de muls,
isipregatesteinstalatia(pornitpompele de vacuum, clatireainstalatiei,
transportulbidoanelor de muls).

27.Instalaii pentru alimentarea cu ap a fermelor zootehnice:

surse de ap, rezervoare, pompe;
dimensionarea i calculul instalaiilor de alimentare cu ap;
tipuri de adptori utilizate n fermele zootehnice.
surse de ap, rezervoare, pompe;
Surse de apa fantani ; puturi de mare adancime cand panza freatica e la mare adancime ; rauri ;
lacuri

Instalatie alimentare cu apa ; 1-put ; 2-rezervor ; 3-ferma ; Ha inaltimea de aspiratie ; Vfl

volum de fractuatie ; Vi-volum incendiu ; Vr-Volum rezerva ; Hg-inaltimea geodezica ; Hr-
inaltimea rezervorului de sol


dimensionarea i calculul instalaiilor de alimentare cu ap;

Pompele se aleg in functie de debit (debitul Qp = m/h ; l/min sau l/s)
Qmax / zi
Qp= Tp

Tp=12-16 ore pe zi

tipuri de adptori utilizate n fermele zootehnice.

Adapatorile automate pentru bovine in doua variante: adapatori comandate de animale

si adapatori cu nivel constant.
Fiecare pot fi prevazute cu elemente pentru incalzirea apei si cu termostate pentru
mentinerea unei temperaturi constante.
Adapatori pentru suine. Pentru adaparea porcilor se folosesc adapatori AP-2, AP-2E si
adapatoarea cu supapa. Adapatoarea cu supapa pentru porci este alcatuita dintr-o cuva prevazuta
la partea anterioara cu un capac cu deschidere interioara.
In spatele capacului se gaseste o supapa cu arc racordata la reteaua de apa. Pentru a bea
apa animalul impinge capacul spre interior, care actioneaza asupra supapei care permite
patrunderea apei din retea in cupa.
Dupa ce animalul s-a adapat si se retrage, capacul revine in pozitie initiala, iar supapa se
inchide. Aceasta adapatoare poate deservi 20-30 porci adulti.
Adapatori pentru pasari. Pentru pasarile crescute in baterii se foloseste adapatoarea cu
supapa, care este formata dintr-o conducta pe care sunt montate la distante egale niste corpuri cu
supape de forma unor tije sau bile. In partea inferioara, la capatul tijei se gaseste in permanenta o
picatura de apa. Pasarile vrand sa ia picatura de apa lovesc cu ciocul supapa care se ridica,
permitand astfel iesirea altor picaturi de apa din conducta.
Adapatoarea circulara automata este destinata adaparii pasarilor intretinute la sol. Este
suspendata de tavan cu ajutorul unui cablu care permite reglarea inaltimii adapatorii in functie de
talia pasarilor.
Nivelul constant in adapatoare este mentinut de masa apei din jgheab. Acest tip de
adapatoare permite circulatia libera a pasarilor in hala si usureaza operatiile de scoatere a
asternutului si executarea dezinfectiei.

28.Tipuri de motoare utilizate n agricultur:

motoare cu ardere intern: - clasificare; - parametri caracteristici;

Motorul cu ardere intern cu piston este un motor termic la

c a r e produsele arderii intr n compoziia fluidului motor, iar transformareaa c e s t
uia n lucru mecanic se realizeaz prin intermediul unui piston,
a crui micare alternativ n interiorul unui cilindru este transformat
nmicare de rotaie de ctre mecanismul biel-manivel.Primul motor cu
ardere intern cu piston a fost realizat de ctre E. L e n o i r i a f o s t
perfecionat pe parcursul timpului pentru a se
o b i n e randamente i puteri superioare.

Clasificare
Marea diversitate a motoarelor cu ardere intern cu piston a
impusfolosirea mai multor criterii de clasificare a acestora dintre care
cele maiimportante sunt:
a) Dup procedeul de aprindere a combustibilului
cel maii m p o r t a n t p r o c e d e u c a r e m p a r t e m o t o a r e l e n c l a s e c u
m a r i d e o s e b i r i funcionale : motoare cu aprindere prin scanteie (m.a.s)
motoare cu aprindere prin compresie (m.a.c) motoare diesel (az%) motoare
cu aprindere prin suprafa cald.
b) Dup numrul de timpi n care se realizeaz ciclul motor:
! motoare n doi timpi sau cu ciclul la o rotaie a arborelui cotit%& motoare n
patru timpi sau cu ciclul la dou rotaii ale arboreluicotit.

Motoarele cu ardere intern cu piston se compun din mecanismul motor

--mecanismul biel-manivel- i din sisteme
auxiliare.L a r a n d u l l u i , m e c a n i s m u l m o t o r a r e p r i f i x e : b l o
c u l m o t o r , chiulasa, cilindrii, baia de ulei i pri mobile (rupurile
piston, bielele,arborele cotit i roata
volant .
Si s t e m e l e a u x i l i a r e s u n t a c i o n a t e d e c t r e a r b o r e l e
m o t o r i contribuie activ la buna funcionare a motorului. De regul aceste
sistemes u n t p e n t r u : d i s t r i b u i e , a l i m e n t a r e c u a e r i c o m b u s
t i b i l , a p r i n d e r e , pornire, ungere, rcire, supraalimentare,etc.
MECANISMUL MOTOR ( BIELA MANIVELA )Are rolul de a asigura
spaiuln e c e s a r a r d e r i i a m e s t e c u l u i a e r - combustibl, preia fora
de
presiunea a g a z e l o r r e z u l t a t e n u r m a pro
cesului de ardere i otransform n ener(ie mecanic pecare o transmite
utilizatorului.

motoare electrice: - tipuri constructive i caracteristici; - funcionare; -

domeniul de utilizare;
 Motorul cu megavolti - Unul dintre generatoarele prin inductie desfolosite
este cel inventat in anul 1931 de Vande Graaff. O curea confectionatl dintr-
unmaterial izolant transmite energia unei sfereinetalice, care ajunge in cele
din urma la catevamilioane de volti. Generatorul electric de tipVan de Graaff
este utilizat pentru a testamateriale izolante care trebuie sa reziste
latensiuni mari. De asemenea, acest tip degenerator
este utilizat in cercetarea nucleara,tensiunea lnalt~ fiind folosit~
pentruaccelerarea vitezeiparticulelor de subatomic . Cu toate ca
generatoarele prin frecare siinductie generea 0 tensiune foarte lnalta, ele
nu pot genera curent continuu.Aceasta nevoiea fost satisfacuta doar la
sfarsitul anilor 1790,cand omul de stiins italian AlessandroVolta ainventat
prima baterie, inventie care a condusla utilizarea electricitltii pentru iluminat
lasfarsitul secolului XIX.
Motoare cu curent continuuCurentul continuu este un curent electric
carecircula intotdeauna in aceeasidirectie dinspreo baterie sau orice alta
sursa. Daca seconecteaza o baterie la bobina unui motorelectric
simplu, aceasta se comporta ca unmagnet, avand la un capat polul nord si
lacelalalt polul sud. intrucat polii opusi se atrag,polul nord al
bobinei este atras de polul sud almagnetului permanent, iar polul sud al
bobineieste atras de polul nord al
magnetuluipermanent. Aceste forte de atractie producrotirea bobinei.
Motoare sincroneLa motoarele prin inductie, rotorul se misca mai Incet
decat campul magnetic care il inconjoara. La motoarele sincrone, rotorul se
misca In acelasi timp cu campul magnetic careil Inconjoara. Un motor
sincron simplu esteconstituit dintr-unul sau mai multi magnetipermanenti,
polii acestora fiind atrasi de polii opusi ai campului magnetic inconjurator,
astfel1ncat se rotesc cu aceeasi viteza. La
Unelemotoare, rotorul nu este un magnet
alegerea motoarelor pentru antrenarea agregatelor agricole.
29. Echipamentul de lucru al tractoarelor:
sisteme de tractare;

1. Dispozitive de tractiune:
Dispozitivele de tractiune sunt reprezentate prin bare de tractiune si
cuple detractiune, fiind montate n partea din spate a tractorului.
Barele de tractiuneau rolul de a permite cuplarea masinilor tractate la
tractor fiindrealizate sub doua
forme:- b a r a t r a n s v e r s a l a m o n t a t a p e r p e n d i c u l a r p e a x a d e s i m e t r i
e a t r a c t o r u l u i , n articulatiile sferice ale tirantilor laterali. Este prevazuta cu
orificii echidistante si furca decuplare. Se livreaza mpreuna cu tractorul si este
utilizata cel mai frecvent.- bara longitudinala montata pe sub tractor, longitudinal,
cu un capat la sasiuiar cu celalalt pe un suport propriu cu orificii. La capatul
opus este montata furca decuplare. Se utilizeaza numai la masini special
concepute.C u p l e l e d e t r a c t i u n e s u n t u t i l i z a t e p e n t r u c u p l a r e a s i t r a
c t a r e a r e m o r c i l o r. S e m o n t e a z a n p a r t e a d i n s p a t e a t r a c t o r u l u i
p r i n i n t e r m e d i u l u n o r e l e m e n t e r i g i d e s a u elastice, cu rol de amortizare
a socurilor. Ele pot fi: cuple manuale, cuple semiautomate(cuplarea sef ace
automat, decuplarea manual), cuple automate.

mecanismul de suspendare;

2. Mecanismul de suspendare al tractorului (ridic

a
torul hidraulic)
Mecanismul de suspendare este folosit pentru cuplarea la tractor a
masinilor agricoles e m i p u r t a t e s a u p u r t a t e . Ar e n c o m p o n e n t a u n
a r b o r e t r a n s v e r s a l c u d o u a b r a t e , d o i tiranti laterali, doi tiranti verticali,
tirant central reglabil ca lungime, lanturi stabilizatoare.Actionarea mecanismului se
realizeaza prin intermediul unui cilindru de forta comandatde instalatia hidraulica a
tractorului, prins cu un capat la tractor iar cu celalalt la unul din bratele arborelui.
Miscarea se transmite la tirantii laterali prin tirantii verticali si implicitla masina
din agregat care poate fi ridicata sau coborta dupa dorinta.Lanturile stabilizatoare
au rolul de anulare a jocului n plan transversal al masiniisuspendate, n special n
timpul transportului.

prize de putere;

b) Priza de putere
Priza de putere a tractorului are rolul de a actiona organele de lucru ale
masinilor din agregat, care solicita miscare de rotatie.Din punct de vedere al
turatiei, prizele de putere se clasifica n:-
prize de putere cu turatie constanta (prize asincrone) -
turatia prizei nueste influentata de viteza de deplasare a tractorului si este
standardizata la 540 sau1000 rot/min;-
prize de putere cu turatie variabila (prize sincrone)
- turatia prizei estedependenta (sincronizata) de viteza de deplasare a tractorului ;
- prize de putere mixte
- care au posibilitatea de a realiza att turatii constantect si turatii variabile.

instalaii hidraulice.

a) Instalaia hidraulic
aI n s t a l a t i a h i d r a u l i c a a r e r o l u l d e a t r a n s f o r m a e n e r g i a m e c a n i c a
n e n e r g i e hidraulica si de a actiona prin intermediul energiei hidraulice motoare
hidraulice montate pe tractor sau masini agricole, care transforma energia
hidraulica n lucru mecanic.
Dupamodul de realizareele se clasifica n:
-instalatii hidraulice cu elemente separate;- instalatii
hidraulice de tip semibloc;- instalatii hidraulice de
tipmonobloc .
Dupamodul de functionarese clasifica n:
- instalatii hidraulice fara reglaje automate- instalatii hidraulice cu reglaje
automate.
Instalatia hydraulicacu elemente separate
(fig.1) este o instalatie simpla, usor de ntretinut, cu pret de cost redus. Are
n componenta: rezervor de ulei, filtru de ulei, pompa hidraulica,
distribuitor hidraulic, cilindru de forta cu dublu efect, conducte.

30.Calculul agregatelor agricole:

folosirea caracteristicilor de traciune la calculul agregatelor agricole;
 metode de mbuntire a capacitii de traciune a tractoarelor.

1) cresterea greutatii- prin adaugarea in partea din fata /spate de

contragreutati, care maresc aderenta

-creste si rezistenta la autodeplasare

2) reducerea presiunii in pneu

-se reduce presiunea specific ape sol

3) folosirea de pneuri cu balonaj marit- suprafata de contact mai

mare cu solul, se reduce persiunea specifica pe sol

4)utilizarea de roti jumelate

5)utilizarea de rogi cu zabrele (pe rotile din spate)

6) utilizarea de lanturi pe pneu

7) utilizarea echipamentului de lucru effort controlat

31.( cristina ) Consumul de energie mecanic la executarea lucrrilor

agricole:
determinarea consumului de energie;

Bilantul energetic al agregatelor agricole

Acest bilant ne da o viziune de ansamblu asupra mnodului in care
consumul de energie este repartizat in diferitele etape ale
procesului de lucru.

La acest bilant punem in evident structura consumurilor de

energie atunci cand agr.agricole executa diferite lucrari.

ENERGIA TOTALA:

E=Em+ET+Ei+Et

Em=energia consumata de motor

ET=energia din transmisie

Ei=energia interactiunii dintre organelle active ale masinii si

materialul ce se prelucreaza

Et=energia lucrului mechanic util

Consumul de combustibil la executarea lucrarilor agricole

Reprezinta o parte importanta din cheltuielil care se fac - in

procesul de exploatare trebuie sa tinem cont de modul cum
lucreaza si sa alegem tehnologii, care sa asigura consumuri de
carburanti cat mai reduse.

Consumul oral de combustibil depinde de regimul de functionare

al motorului:

- regim de fct.in sarcina- consum maxim

- regim de fct.in gol

-regim de fct.la relantiv-stationar

 factorii care influeneaz consumul de energie;

Factori,care influenteaza consumul de combustibil la

executarea lucrarilor agricole

1) utilizarea de aggregate, care incarca tractorul cu capacitate

maxima: 85-95% din puterea tractorului trebuie sa fie folosita

Se poate face in 2 moduri:

- masini cu latime de lucru mai mare

- sa utilizam viteze de lucru mai mari, pt ca prin utilizarea

adecvata a vitezei se poate incarca motorul mai bine

2) folosirea motorului in regim de turatie intermediary

-nu toate lucrarile trebuie facute la turatie nominal

- sa asiguram viteza optima

3) optimizarea .. a agregatelor, prin formarea de aggregate

simple sau complexe,care sa realizeze incarcarea suficienta a
tractorului

metode de reducere a consumului de energie.

- cu cresterea vitezei: Cs scade, gradul de incarcare a tractorului
creste-creste si productivitatea

4) reglarea corecta a masinii

5) asigurarea lucrarilor in perioada optima: umiditatea solului

conteaza ft mult

6) optimizarea parcursurilor sau a modului de deplasare a

agregatelor, in functie de dimensiunea parcelei se allege cea mai
buna metoda de deplasare, de intoarcere

7) deservirea optima a agregatului

8) folosirea rationala a timpului de utilizare a agregatelor:

intoarceri optime, reducerea deplasarilor de la ferma la parcela,
etc..

9) imbunatatirea aderentei duce la reducerea patinarii

10) Utilizarea efortului controlat

11) deservirea tehnica a agregatului

32.Exploatarea agregatelor de arat:

cerine agrotehnice impuse agregatelor;
- adncimea i limea brazdelor tiate de plug trebuie s fie constante pe tot
parcursul arturii;
- brazdele tiate trebuie mrunite, afnate i rsturnate; totodat, trebuie s
realizeze acoperirea cu sol a resturilor vegetale i a ngrmintelor aflate pe
suprafaa cmpului. Nu se admit bulgri mari pe suprafaa solului arat, dar
nici pulverizarea acestuia;
- fundul brazdei trebuie s fie orizontal i neted, pentru a se evita oprirea apei
n locurile mai joase i n gropile brazdei;
- peretele brazdei trebuie s fie drept, iar n anul brazdei nu se admit bulgri;
n caz contrar, nu se asigur o bun stabilitate n lucru a plugului;
- nu se admit greuri.

tipuri de pluguri i construcia acestora;

 - adncimea i limea brazdelor tiate de plug trebuie s fie constante pe tot
parcursul arturii;
- brazdele tiate trebuie mrunite, afnate i rsturnate; totodat, trebuie s
realizeze acoperirea cu sol a resturilor vegetale i a ngrmintelor aflate pe
suprafaa cmpului. Nu se admit bulgri mari pe suprafaa solului arat, dar
nici pulverizarea acestuia;
- fundul brazdei trebuie s fie orizontal i neted, pentru a se evita oprirea apei
n locurile mai joase i n gropile brazdei;
- peretele brazdei trebuie s fie drept, iar n anul brazdei nu se admit bulgri;
n caz contrar, nu se asigur o bun stabilitate n lucru a plugului;
- nu se admit greuri.
- Constructia plugurilor: cadru, dispozitiv de cuplare, roata de sprijin,
trupite, picior sprijin

calculul i formarea agregatelor;

Calculul si formarea agregatelor
Tractor + plug

La tractor

Fmax= a*Gr (a= coefficient de aderenta, Gr= greutatea pe roata; in general 2/3G
in spate si 1/3G in fata)

La plug

R= k*n*a*b (k= coefficient de rezistenta la arat; k=0,2-1,2, n= nr de trupite, a=

adancimea de lucru, b= latimea de lucru)

Ftotal = Fmax + R

Ptractor = F*V/1000 [kW] cand F este in Newton si V in m/s

Ptractor = F*V/270 [CP] cand F este in daN si V in km/h
In medie 25 CP/trupita

controlul calitii lucrrii executate;

Controlul calitatii lucrarii executate
Adancimea medie
i=n

ai
am= i =1 [cm] ai= valoarea adancimii de lucru masurate cu brazdometru
n
 n= nr de masuratori efectuate ( 20 pe distanta
de 100m)

Abaterea standard fata de adancimea medie a araturii

i=n

Sa=
(aiam)2 [cm] admis 0,1 *am
1=1

n1

Abaterea accidental maxima fata de adancimea medie a araturii

|
a= a max am
min
| [cm];
a max
min = valoarea masurata maxima sau minima

adancimii

Admis 0,2 *am

Coeficientul de variatie a adancimii araturii

Sa
Ca=
admis 0,1
am

Latimea medie a araturii

i=n

Bi
Bm= i =1 [cm] Bi= valoarea latimii de lucru masurata cu precizia de 1cm
n

n= nr de masuratori (minim 10 masuratori pt 100 m parcursi)

Abaterea standard fata de latimea medie de lucru

i=n

SB=
( BiBm)2 [cm] admis 0,2Bm
1=1

n1

Abaterea accidental maxima fata de latimea medie de lucru

 |
B= B max Bm
min
| [cm];
B max
min = valoarea masurata maxima sau minima latimii

Admis 0,2 Bm

Coeficientul de variatie a latimii araturii

SB
CB=
Admis 0,1
Bm

Gradul de maruntire a solului arat 95

i=n

Msci
Msii
Gms= i=1
100[ ] Msci= masa masurata a solului ce are dimensiunea
n

bulgarilor de pamant mai mica de 5cm

Msii= masa totala masurata a solului (de pe 1m 2)

n= nr de masuratori effectuate (minim 3)

Gradul de acoperire cu sol a masei vegetale 98

i=n

Mvai
Mvii
Gav= i=1
100[ ] Mvai= masa masurata a masei vegetale acoperita cu
n

sol

Mvii= masa totala masurata a solului

n= nr masuratorilor effectuate (minim 3)

Gradul de afanare a solului 20

i=n

hi
ai
Gas= = i =1
100[ ] hi= inaltimea masurata la care se ridica nivelul solului
n

arat fata de nivelul solului nearat [cm]

ai= adancimea masurata a araturii

 n= nr masuratorilor effectuate (cel putin 10 pe
100m lungime)

ntreinerea i repararea plugurilor.

Intretinerea si repararea plugurilor
Intretinerea tehnica

Se realizeaza zilnic (curatirea de pamant si resturi vegetale, se curate

gresoarele, se unge plugul la toate punctele de ungere, se controleaza
montarea corecta a subansamblurilor, se controleaza starea tehnica a
organelor de lucru)

Revizia plugurilor se face la 550-650 ore de functionare la pluguri normale si

350-450 reversibile, si pe langa lucrarile de intretinere se mai adauga si inlocuirea
pieselor rupte, sudarea acestora, se verifica mecanismul de inversare, se vopseste
plugul.

Reparatia se executa la 2200-2600 de functionare la plugurile normale si la

1400-1800 la cele reversibil. Reparatiile curente se realizeaza ori de cate ori este
necesar.

33.Exploatarea agregatelor utilizate la pregtirea patului germinativ:

cerine agrotehnice impuse agregatelor;
calculul i formarea diferitelor tipuri de agregate;
pregtirea terenului i alegerea metodelor de deplasare;
agregate complexe pentru pregtirea patului germinativ;
controlul calitii lucrrii executate;
ntreinerea i repararea agregatelor.

Cerinte agrotehnice:

Pat germinativ:reprezinta stratul de sol de la suprafata terenului care este

prelucrat si in care urmeaza sa fie asezata samanta.

Lucrarile de realizare a unui pat germinativ sunt foarte importante constituind

primii pasi pentru obtinerea unei culturi care sa rasara uniform si care ulterior sa
asigure premisele obtinerii unei recolte bogate. Obiectivele acestor lucrari sunt de a
crea un pat germinativ bine afanat si maruntit pe adancimea de semanat, care sa
ofere semintelor conditii identic egale pentru germinare si rasarire.

Un pat germinativ de calitate : trebuie sa indeplineasca cateva cerinte

calitative: afanarea solului sa fie realizata numai pana la adancimea de semanat,
solul sa fie asezat in continuare pe adancime, samanta sa fie pusa in contact cat mai
strans cu solul pentru o buna absorbtie a apei, iar embrionul tinerei plante aflata in
crestere sa poata strabate cat mai rapid solul afanat de deasupra astfel incat
rasarirea sa fie uniforma.

In practica se intalnesc situatii foarte diferite in pregatirea patului

germinativ, in functie de:

- umiditatea solului (atat la suprafata cat si in adancime);

- tipul de sol lucrat (argilos, nisipos, etc);

- sistemul de lucrari a solului utilizat (daca se poate executa sau nu o lucrare de

arat de calitate);

- gama de masini agricole existenta in ferma;

- cantitatea de resturi vegetale ramase de la cultura precedenta;

- adancimea de semanat si marimea semintelor care se seamana (in cazul

semintelor mici patul germinativ trebuie foarte bine maruntit).
 Studiu privind tipurile de agregate utilizate pe plan mondial pentru
lucrarea de semnat cereale pioase:

In cadrul sistemului cel mai raspandit de lucrare conventionala a solului,

patul germinativ se pregateste initial prin lucrarea de arat, urmata de lucrarile
solului cu diferite tipuri de masini: grapa, tavalug, nivelator, combinator,
cultivator.

1. Graparea - se realizeaza cu grapa cu discuri in scopul maruntirii bulgarilor de

pamant si afanarii terenurilor arate si are eficienta maxima atunci cand solul este
reavan. Ideal se realizeaza imediat dupa arat.

Avantajele lucrarii: afaneaza stratul de sol la suprafata impiedicand pierderea apei

din straturile mai adanci ale solului si faciliteaza crearea unui pat germinativ
favorabil.
2. Tavalugirea - se realizeaza cu tavalugi netezi sau inelari si prin lucrare se
efectueaza atat tasarea, cat si nivelarea solului, precum si maruntirea bulgarilor de
pamant.

Avantajele lucrarii: taseaza stratul de sol la suprafata cand este foarte afanat,
sfarama bulgarii de pamant si usureaza in continuare lucrarea cu grapa cu discuri,
faciliteaza punerea in contact a semintelor cu solul. Tavalugirea este eficienta in
cazul in care aratura s-a efectuat in conditii de seceta si au rezultat bolovani,
precum si inainte de semanatul plantelor cu seminte mici.
3. Nivelarea - se realizeaza cu nivelatorul sau lame nivelatoare si inlatura
denivelarile existente pe unele terenuri plane.

Lucrarea prezinta cateva avantaje, cum ar fi: impiedica pierderea apei din sol,
rasarirea semintelor este uniforma pe terenurile nivelate, se impiedica stagnarea
apei din precipitatii.

4. Lucrarea cu combinatorul - se realizeaza cu combinatoare alcatuite din

cultivator si diferite tipuri de grape (cu colti rigizi, elicoidale, etc.) cateodata
succedate in agregat de diverse tipuri de tavalugi. Lucrarea care are rolul de a
marunti bulgarii de pamant, nivela solul si de a realiza un pat germinativ de buna
calitate.

Avantaje: afaneaza si taseaza un strat subtire de sol si creeaza conditii optime

pentru semanat si rasarirea uniforma a plantelor.

5. Cultivatia totala- se realizeaza cu cultivatoare echipate cu diverse

tipuri de organe active (cutite de tip sageata, unilaterale, etc) si are rolul de a
pregati solul in scopul insamantarii
Avantajele lucrarii: In zone cu umiditate mai mare, prima lucrare se face initial la
suprafata, si apoi se repeta lucrarea la adancimi de lucru mai mari pe masura ce
solul isi mai pierde din umiditate. In zone mai secetoase se poate utiliza
cultivatorul in agregat cu grapa usoara sau elicoidala, iar prima lucrare se face
initial la adancime mai mare si se repeta lucrarea la adancimi de lucru mai mici
pentru a se preveni pierderea apei din sol.

In ultima vreme si in tara noastra au inceput sa fie utilizate sisteme de lucrari ale
solului de tip conservativ care folosesc si se bazeaza pe o gama noua de masini
agricole.

Calculul i alegerea agregatului

Rezisten a ma inii: Rm=K x Bm

K-rezisten a specific

Bm- l ime

Verificarea tehnica si reglarea :

- Se executa : curatirea utilajului
verificarea sistemului de prindere la tractor

verificarea suruburilor si a sudurilor

orizontaliatatea utilajului

Executarea lucrarii:
Pregtirea patului germinativ : pentru culturile din prima urgen este necesar
s fie realizat n dou etape. Printr-o trecere cu discul n toamn i apoi lucrrile
necesare n primvar. Acest sistem este necesar deoarece primvara artura
denivelat (nelucrat din toamn) se zvnt neuniform, motiv pentru care nu se
poate trece repede la pregtirea terenului i se ntrzie semnatul.

Suprafaa de evaporare i pierdere a apei din sol : este mai mare n cazul
arturii negrpate. n schimb pe terenurile de pe versani, artura este recomandat
s rmn sub forma brazdelor denivelate, perpendiculare pe linia de cea mai mare
pant, n scopul evitrii eroziunii solului pe perioada iarn-primvar.

Numrul de lucrri : ale solului ce se fac primvara este necesar s fie ct mai
mici pentru a evita tasarea solului i pierderea apei din sol. De regul se reduce
numrul de lucrri cu grapa cu discuri, aceasta fiind nlocuit cu lucrarea executat
cu combinatorul, grapa rotativ sau utiliznd agregate complexe de pregtirea
terenului i semnat printr-o singur trecere.

Lucrrile de pregtire a patului germinativ reprezint prin epoca de execuie i

realizarea indicilor de calitate metoda agrotehnic cea mai eficient pentru
combaterea buruienilor ce apar primvara devreme: cnepioara, turia, hrica
urctoare, ridichea slbatic, mutarul slbatic, susaiul etc. n acest scop este
obligatorie executarea ultimei lucrri de pregtire a patului germinativ n ziua sau
preziua semnatului, pentru a combate toate buruienile cu germinaie i rsrire
identic cu biologia plantei semnate.

La lucrarea de pregtire a patului germinativ se urmrete ca suprafaa solului s

fie bine nivelat fr anuri, coamele s aib un aspect uniform fr a se putea
evidenia trecerile alturate ale plugului. Direcia de deplasare va fi pe diagonal
sau perpendicular pe direcia arturii sau a lucrrii solului executat anterior. Pe
terenurile n pant pregtirea pregtirea patului germinativ se face numai pe
direcia genaral a curbelor de nivel, adic n lungul arturii sau sub un unghi de
maxim de 30 de grade fa de acesta.

Momentul optim : pentru excutarea lucrrilor de pregtire a patului germinativ

este ales n funcie de umiditatea solului, iar aceast umiditate este optim atunci
cnd solul nu ader de unelte, efectul de tiere i tasare a solului este diminuat.
Nerespectarea momentului i a perioadei optime de executare a lucrrilor de
pregtire a terenului duce la scderea calitii lucrrii. ntrierea pregtirii patului
germinativ, produce uscarea solului iar ntrzierea semnatului la cerealele de
primvar cu 10 15 zile determin reducerea produciei cu 10 25 % ns
lucrarea solului prea umed nu produce afnarea necesar i va duce la degradarea
solului.

34.Exploatarea agregatelor de semnat cereale pioase:

cerine agrotehnice impuse agregatelor;
calculul i formarea agregatelor;
deservirea tehnologic a agregatelor;
conducerea agregatelor n lucru;
controlul calitii lucrrilor executate;
ntreinerea i repararea semntorilor.

(1) Cerine agrotehnice impuse

Semnatul const n introducerea semintei n sol, la o anumit adncime i reprezint una din
cele mai importante lucrri agrotehnice.

Cerine:

-s realizeze norma de smn, care este n funcie de cultur

- s realizeze distana ntre rnduri

- s asigure adncimea de lucru

- s realizeze semnatul n perioada optim de semnat

- s realizeze o uniformitate bun de distribuie. Gradul de ne uniformitate a distributiei

semintelor pe limea de lucru a semntorii (intre aparatele de distributie) pe teren orizontal este
de maxim 3%.

Neuniformitatea debitului (normei) de semnat pe teren orizontal este de maxim 2%.

- s realizeze un grad de vtmare a seminelor ct mai redus.

Vtmarea maxim admis a seminelor este de 0,3 %.

Rezistena mainii: Rm=K x Bm

K-rezistena specific

Bm- lime

1) Cerine agrotehnice impuse

Semnatul const n introducerea semintei n sol, la o anumit adncime i reprezint una din
cele mai importante lucrri agrotehnice.

Cerine:

-s realizeze norma de smn, care este n funcie de cultur

- s realizeze distana ntre rnduri

- s asigure adncimea de lucru

- s realizeze semnatul n perioada optim de semnat

- s realizeze o uniformitate bun de distribuie. Gradul de ne uniformitate a distributiei

semintelor pe limea de lucru a semntorii (intre aparatele de distributie) pe teren orizontal este
de maxim 3%.

Neuniformitatea debitului (normei) de semnat pe teren orizontal este de maxim 2%.

- s realizeze un grad de vtmare a seminelor ct mai redus.

Vtmarea maxim admis a seminelor este de 0,3 %.

2) Calculul i alegerea agregatului

Rezistena mainii: Rm=K x Bm

K-rezistena specific

Bm- lime
3) Studiu privind tipurile de agregate utilizate pe plan mondial pentru
lucrarea de semnat cereale pioase
Firma Accord, membr a Grupului Kverneland (Norvegia) produce mai multe

tipuri de semntori cu dozare mecanic centralizat i distribuie pneumatic destinate

pentru tractoare de diferite puteri.

construcia semntoriicu dozare mecanic centralizat i distribuie pneumatic Accord

Pneumatic TandemDL, destinat tractoarelor pe roi de puteri mari (150...200 CP):

Firma Maschio Gaspardo (Italia) realizeaz o gam divers de maini de semnat pneumatic
care difer ntre ele prin numrul brzdarelor de semnat, numrul de dozatoare i capacitatea
buncrului de semine.

Semntoarea model PI 400 care este destinat pentru semnatulcerealelor pioase i plantelor de
nutre:

Semntoarea Aliante plus, care poate avealimi de lucru cuprinse ntre 3...4 m. Buncrul de
semine are capacitatea de 1000 l, extensibil pn la 1500 l cu nltor opional i este prevzut
cu o fereastr deinspecie care face posibil controlul nivelului seminelor. Cantitatea de smn
distribuit este reglat cu ajutorul unui schimbtor continuu cu 3 came care asigur o micare
uniform a dozatorului. Schimbtorul i distribuitorul de semine sunt uor accesibile de pe
platforma de ncrcare. Reglarea presiunii brzdarelor se face prin dou modaliti: un reglaj
individual pe fiecare brzdar si un reglaj centralizat pentru o variaie rapid a presiunii.

Firma Kuhn (Germania) realizeaz semntori pneumatice pentru toate tipurile de cereale, cu
limi de lucru cuprinse ntre limitele 2,5...8 m.

Modelele realizate defirma Kuhn sunt cunoscute mai ales dup principiul construciei modulare,
deoarece multe componente sunt comune la toate modelele constructive.De asemenea, la aceste
modele extinderea rampelor port-brzdare sau modificarea echipamentelor sunt posibile n
majoritatea cazurilor.

Semntoarea pneumatic DT realizat de firma Kuhn posed buncre de alimentare tandem cu

capacitate mare (ntre 1000 l i 1600 l). Fiecare jumtate a rampei poate fi decuplat individual
de la postul de conducere prin comand electronic.Asfel se realizeaz o economie de semine la
marginea parcelelor. De asemenea, semntoarea dispune de un dozator central pentru cereale i
semine mici, cu debitul reglabil n limitele 3...360 kg/ha., precum i de un micro-dozator
pentrudebite mai mici de 3 kg/ha (minimum 1 kg/ha).

Semntorile din gama Venta AL sunt echipate cu brzdare de o construcie special brevetat
(Accura), care plaseaz cu precizie seminele pe fundul brazdeidatorit unei casete
interschimbabile din material plastic, n interiorul creia se gsesc rampe succesive de curgere a
seminelor dispuse n form de V i un divizor care separ aerul utilizat la transportul seminelor
i care, n cazul nfundrii accidentale a brzdarului, dirijeaz seminele n spatele acestuia.
Firma Amazone (Germania) produce semntorile pneumatice din gama ADP,modelele
deosebindu-se ntre ele prin limea de lucru, greutate i numr de brzdare.

Semntoarea model AD-P Special:

Construcia compact i centrul degreutate plasat foarte jos al acestor semntori duc la
reducerea forei de ridicare din poziia de lucru n poziia de transport, chiar dac buncrul are o
capacitate foarte mare, de la 1000 l pn la 2000 l cu nltor. Dozatorul este format din doi
cilindri cu caneluri pentru semine normale i doipentru semine mici, dispui pe acelai ax, a
crui rotaie este controlat de un variatorcontinuu de debit, care permite obinerea unui dozaj
precis, indiferent de tipul de smn, ntr-o plaj de debite cuprins ntre 2 i 400 kg/ha.
Organele dozatoare sunt dispuse accesibil, astfel nct trecerea de la semnatul seminelor
normale la cele fine s se fac cu uurin. Brzdarele semntorilor Amazone din gama AD-P
sunt de tipul RoTeC monodisc, permind deplasarea cu vitez mare de lucru, att pentru
semnat n teren nearat, acoperit de resturi vegetale, ct i pentru semnat n teren pregtit.

n Romnia

S.C. MECANICA CEAHLU S.A. produce o gam larg de maini de concepie proprie sau
sub licena unor firme de renume din Germania i Italia. Printre acestea se afl semntoarea cu
dozare centralizat i distribuie pneumatic SPU-32, destinat semnatului cerealelor pioase
(gru, orz, ovz), ierburilor i culturilor furajeren agregat cu tractoare de puteri cuprinse ntre
50...60 kW.
La semntoarea SPU-32 distribuia se realizeaz cu ajutorul unui dozator volumetric, central, cu
acionare mecanic, selectorul dublu permind i semnatul seminelor mici. Acionarea turbinei
se face de la priza de putere a tractorului cu turaia de 540 rot/min. Buncrul mainii are
capacitatea de 750 l i este prevzut cu sit, prelat cuagtori elastici, indicator mecanic pentru
boabe i scar posterioar.

Semntoarea SPU-32 este echipat cu brzdare de tip patin, dispuse pe dou rnduri,
semnatul fcndu-se la distana de 12,5 cm. Reglajul adncimii desemnat se poate face
individual i centralizat.

INMA Bucureti a realizat un model experimental de semntoare cu dozare centralizat i

distribuie pneumatic, model SDC, destinat a lucra cu tractoarele de 80-100 CP pe roi
prevzute cu mecanisme de siguran categoria aIII-a, priz hidraulic i priz de putere cu
turaia de 540 rot/min.

Semntoareapoate lucra pe teren es sau cu panta de maxim 60, pe toate tipurile de sol i este
utilizat n cadrul tehnologiilor moderne de nfiinat culturi agricole pe exploataii mari, cu
consumuri energetice reduse, la nfiinarea culturilor de cereale pioase, leguminoaselor pentru
boabe, plantelor de nutre.

4) Pregtirea terenului pentru lucru

O bun pregtire a patului germinativ nseamn nivelarea lucrrii de baz (artur sau
scarificare), mrunirea solului n funcie de cultura semnat, distrugerea buruienilor rsrite i
n curs de rsrire, precum i asigurarea adncimii de semnat concomitent cu pstrarea
umiditii acumulate.

Pentru asigurarea unui semnat de calitate, pregtirea terenului trebuie efectuat la o adncime
de cel mult egal cu adncimea de semnat sau cu 1 cm mai sus, astfel ca brzdarul semntorii
s aeze seminele n pmnt nederanjat, pentru a nu se ntrerupe capilaritatea natural a solului.
Dac aceste condiii vor fi satisfcute, seminele culturii de baz vor primi umezeal prin
capilaritate, aer i cldur prin solul prelucrat ce acoper seminele (fr a atepta la nesfrit
ploaia). n asemenea condiii, rrsirea va fi uniform, fr goluri n culturi i ntr-un timp
normal.

Odat cu tratamentele fito-sanitare: se utilizeaz ngrminte foliare chimice cu macro i

microelemente, iar dac se instaleaz seceta sunt eficiente cele pe baz de molecule organice.
5) Verificarea tehnic i reglarea
Se realizeaz curirea mainii ( a lzilor, tuburilor), se verific distribuitoarele, caseta de
distribuie.

Tuburile trebuie s fie correct ataate sub distribuitoare i pe brzdar.

Brzdarele trebuie s fie bine fixate, i partea de joss fie ascuit.

Se regleaz: distana dintre rnduri, adncimea de lucru, distana dintre brzdare, cantitatea de
smn i lungimea marcatorului.

Se face proba pe loc de la manivel sau de la roat/

6) Executarea lucrrii
Norma de smn:

- Soiuri straine: 160-180 kg/ha 300 - 330 b.g/mp (teren prost sau semnat ntrziat 200 -
220 kg/ha);

- Soiuri autohtone: 250 - 280 kg/ha (300 - 330 kg/ha);

- Hibrizi: 70-80 kg/ha = 100 - 120 b.g/mp - pentru 8 - 10 frai fertili;

- Orzoaica i grul de primvar: 180 - 200 kg/ha = 400 - 450 b.g/mp.

Epoca de semanat:

Orz i orzoaic: toamna: 2 - 7 octombrie (toamne lungi);

Gru: 1 octombrie - 10 noiembrie (fiecare zi ntrziere poate scdea producia cu 100 - 150
kg/ha);

Hibrizi: 5 octombrie - timp necesar pentru nfrire;

Formele de primvar, urgena 1: 25 februarie - 10 martie.

Lucrri de ngrijire:
Desclare (nghe-dezghe repetat): practicm tvlugirea pentru reaezarea solului la nivelul
nodului de nfrire.

Formarea crustei: dup precipitaii abundente urmate de soare i vnt, pmntul se taseaz i este
necesar o lucrare de afnare pentru a stimula continuarea nfririi n primvar i o dezvoltare
egala a frailor.

Deasemenea, este necesar eliminarea stagnrilor de ap de pe parcel.

7)Controlul indicilor calitativi de lucru

- gradul de vtmare al seminelor, care e maxim 3%

- adncimea de ncorporare a semantei

- distana medie ntre rnduri

- uniformitatea de distribuie a seminelor pe limea de lucru

- constana distribuiei

35.Exploatarea agregatelor de semnat culturi pritoare:

cerine agrotehnice impuse agregatelor;
calculul i formarea agregatelor;
agregate complexe pentru semnatul culturilor pritoare;
controlul calitii lucrrii executate;
ntreinerea i repararea semntorilor.

36. Exploatarea agregatelor agricole folosite pentru tratamente

fitosanitare:
tipuri constructive de maini pentru tratamente fitosanitare;
cerine agrotehnice i norme europene impuse agregatelor;
calculul i formarea agregatelor pentru tratamente fitosanitare;
deservirea tehnologic a agregatelor;
controlul calitii lucrrii executate;
 conducerea automat a agregatelor la lucrrile de ntreinere a
culturilor;
ntreinerea i repararea mainilor pentru tratamente fitosanitare.
tipuri constructive de maini pentru tratamente fitosanitare;
1 Destinaie: pt erbicide , insecticide , boli si daunatori
- maini pentru tratamente fitosanitare n culturi de cmp;
- maini pentru tratamente fitosanitare n livezi i vii;
- maini universale.

2 Modul cuplrii la sursa de energie:

- maini purtate - se cupleaz la cele 3 puncte de ataare ale ridictorului hidraulic de la
un tractor de uz general i nu au tren propriu de rulare. Au un rezervor de 300-1500 litrii , iar
limile lor sunt ntre 8-18 metrii. Ex : EEP-600
- maini tractate - utilizarea lor pe parcele mari. Meninerea n timpul lucrului a rampelor
n poziie orizontal se realizeaz cu ajutorul sistemului de orizontalizare , nlimea de lucru a
rampelor se poate face hidraulic din cabina tractorului. Se cupleaz la un tractor de uz general la
proapul acestuia. Au un rezervor de 1500-4000 litrii , iar limile lor sunt ntre 12-36 metrii. Ex:
MET-3000
- maini autopropulsate - sunt echipate cu motoare proprii de puteri mari 75-175 kw pt.
acionarea pompei. Transmiterea micrii la roile motrice se face prin intermediul variatoarelor
de traciune sau motoarelor hidraulice pt. a permite schimbarea vitezei de deplasare. Acestea au
roi nguste i nalte. Au un rezervor de 3000-5000 litrii.

3Dup modul de pulverizare pot fi

- Maini ce realizeaz pulverizarea mecanic
-Maini ce realizeaz pulverizarea hidraulic
-Masini ce realizeaza pulverizarea pneumatica
-Maini ce realizeaz pulverizarea hidropneumatic

cerine agrotehnice i norme europene impuse agregatelor;

Mainile pentru combaterea buruienilor trebuie sa lucreze cu productivitate mare , pentru a
permite executarea lucrrii n timp scurt si cu minimum de cheltuieli ;
- s nu se efectueze tratamentul nainte sau n timpul ploii;
- vntul s sufle sub 3m/s;
- temperatura s fie cuprins ntre 16-20C
- s aib o lime de lucru mare;
- s necesite un numr mic de muncitori;
- s aib mobilitate mare n timpul lucrului i s prezinte sigurant mare n exploatare;
- s fie simple i uor de servit;
- organele aparatelor i mainilor care vin n contact cu substanele toxice trebuie s fie construite
din material anticoroziv sau s aib protecie anticoroziv;
- asigurarea normei reglate;
- s se asigure cantitatea de soluie necesar la hectar;
- asigurarea uniformitii de distribuie pe limea de lucru;
- s fie aceeai nlime a duzelor fa de sol;
- realizarea unor picturi de o anumit mrime;
- s nu afecteze plantele de cultur;
- s realizeze o bun distrugere a buruienilor.

calculul i formarea agregatelor pentru tratamente fitosanitare;

Tractorul trebuie s aib suficient putere pentru a tracta maina de erbicidat i n plus s
acioneze maina.
RT=Rtr+Rm
R V
P= + PAP
1000

PAP = puterea acionat de pomp (15kw)

Se ine cont de cultura i de metoda de aplicare a erbicidelor.
Se ine cont de greutatea mainii , de greutatea lichidului din main , de for a de trac iune pe
plan/nclinat i de viteza de deplasare i se calculeaz puterea tractorului necesar:
F V
P= [kw ] i Ftr = f G
1000

Maina se alege n funcie de securitatea utilajului care limiteaz impactul negativ asupra
mediului . Maina se verific dac corespunde normelor europene.

deservirea tehnologic a agregatelor;

Agregatele pt tratamente fitosanitare trebuie sa foloseasca un echipament adecvat pt stropire cu
insecticide , fungicide sau erbicide. realizarea unei uniformiti de distribuie a substanei
fitosanitare se realizeaz prin folosirea de pulverizatoare de acelai tip , amplasate uniform la
distane egale ntre ele i la o distan optim fa de spaiul de combatere. La rampele de stropit
n plan orizontal , pulverizatoarele sunt amplasate la distane egale de 25 , 33 , 50 sau 75cm ,
fiind echipate cu duze de acelai debit. Montarea corect a duzelor pe rampa echipamentului de
efectuat tratamente fitosanitare se face n aa fel nct s se suprapun corect jeturile duzelor , iar
duzele s aib acelai unghi de dispersie.
Duzele sunt cele mai importante organe ale mainilor de erbicidat. Ele efectueaza dispersie
pneumatica(picaturi fine cu bule de aer), hidraulica (picaturi grosiere), mecanica (picaturi foarte
fine), hidro-pneumatica(picaturi fine). Mrimea picturilor influeneaz n mare msur gradul
de acoperire.
Substanta se introduce in rezervorul masinii unde se face amestecarea cu apa. O pompa aduce
amestecul la rampa masinii cu ajutorul presiunii reglate din tractor. Din rampa , lichidul ajunge
in corpul duzei , iar la trecerea prin orificiul duze se produce pulverizarea.

controlul calitii lucrrii executate;

Gradul de distrugere a buruienilor se calculeaz :
NBD
GDB= 100 ; min 98%
NTB

GDB gradul de distrugere a buruienilor;

NBD numrul de buruieni distruse;
NTB numrul total de buruieni.
Respectarea normei
...
conducerea automat a agregatelor la lucrrile de ntreinere a culturilor;
Pe baza cartarii cu ajutorul DGPS a fost produs un sistem de cartare automata , selectiva a
buruienilor. Cu videocamere (CCD) instalate pe un sasiu autopropulsat se fac fotografii digitale
intr-un nr foarte mare de puncte din parcela cartata . Pozitia spatiala a imaginilor colectate este
determinata de sistemul de pozitionare spatial DGPS.
In cazul sistemului de aplicare punctual a stropirii, comandarea deschiderii sau opririi
pulverizatoarelor se face controlat in functie de existenta masei vegetale in raza de actiune a
rampei.
Senzorii cu ultrasunete (sonar) , radiatie infrarosie sau radar sesizeaza existenta subiectului ce
urmeaza a fi stropit iar un calculator de bord comanda online pornirea stropirii atunci cand rampa
trece prin dreptul lui. In cazul golurilor din cultura , afluxul de solutie la pulveruzator e oprit.

ntreinerea i repararea mainilor pentru tratamente fitosanitare.

37.Exploatarea agregatelor pentru cosit:

perioada optim de recoltare
; cerine agrotehnice impuse;
tipuri de agregate pentru cosit;
ntreinerea i repararea cositorilor.
Perioada optima de recoltare:

Epoca optim de recoltare este acea perioad de dezvoltare a plantelor cnd se realizeaz cel mai
bun raport ntre calitate i cantitate. Epoca optim de recoltare este n faza de nspicare, pentru
gramineele perene, respectiv n faza de mbobocire pentru leguminoasele perene. n cazul
amestecurilor complexe, epoca optim de recoltare este dat de specia dominant. Epoca optim
de recoltare dureaz maxim 8...10 zile.

Prin recoltarea, pregtirea i conservarea sub form de fn apar o serie de pierderi calitative i
cantitative chiar n condiiile n care furajul verde, cu compoziie botanic foarte bun, este cosit
n epoca optim. Reducerea pierderilor calitative n procesul de recoltare, pregtire i
conservarea a fnului este posibil prin scurtarea,pe ct posibil,a duratei scurse de la nceputul
recoltrii (cosirii) pn la obinerea fnului la umiditatea de pstrare. Furajul verde, proaspt
cosit, conine o cantitate mare de ap, cuprins n general ntre 70 i 85 %. Scurtarea duratei de
recoltare, pregtire i conservare a furajelor sub form de fn este posibil prin reducerea ct mai
rapid a umiditii iniiale (de la cosire) a furajului, astfel ca aceasta s ajung n final sub 18 %.
Realizarea acestui obiectiv implic de fapt facilitarea evaporrii acestei cantiti uriae de ap din
masa verde.

Cerinte agrotehnice impuse:

-s permit lucrul pe pant pn la 30 (58%);

- tasarea solului de ctre roile agreagatului s fie sub 250 kPa;
- patinarea maxim admis la roile motoare ale sursei energetice s fie sub 15%;
- deraparea lateral maxim admis la roile sursei energetice, la lucru pe curba de nivel, s fie
mai mic de 40 cm;
- nlimea de tiere s fie reglabil n limitele 4...6 cm;
- s copieze denivelrile terenului pe limea i pe direcia de lucru;
- pierderile ca urmare a plantelor netiate s nu depeasc 1%;
- furajele cosite sau condiionate s fie lsate n brazde afnate i continue pe mirite n vederea
accelerrii uscrii;
- s lucreze fr nfundri indiferent de starea culturii (producie ridicat, umiditatea plantelor,
lan culcat, ncurcat sau mburuienat, talia mare a plantelor etc.);
- s nu produc tocarea suplimentar a plantelor la tiere (fragmente cu lungimea sub 10cm ),
procentul maxim admis fiind 1%;
- s nu murdreasc cu sol plantele tiate, rvite, strnse n brazde sau adunate din brazde (prin
antrenarea de organele de lucru ale mainilor, echipamentelor tehnice i tractoarelor de agregare;
prin clcarea de roile mainilor, echipamentelor i tractoarelor de agregare a lanului sau furajelor
recoltate etc.);

Tipuri de agragate de cosit:

Masinile clasice, folosite n general la recoltatul furajelor de pe terenurile cu pant de pn la 14

(25%), sunt acionate de tractoare.
Unele din mainile clasice pot lucra i pe pant de pn la 19 (35%) i chiar de 24 (45%).
Cositorile clasice folosesc urmtoarele tipuri de aparate de tiere: aparate de tiere cu micare
rectilinie alternativ; aparate de tiere cu micare de rotaie.
Aparatele de tiere cu micare rectilinie alternativ sunt de patru tipuri: cu degete, fr
degete, cu dou cuite i mixte, figura 8.
La cosirea furajelor de pe pajiti, dintre aparatele cu degete, figura 8 a, se folosesc cele cu tiere
mijlocie, figura 8 a2 i joas, figura 8 a3. Dei n ultimul timp s-au fcut importante mbuntiri
ale aparatelor de tiere cu degete constnd n perfecionarea unor elemente componente ca
realizarea unor degete suple, construirea unor degete care mbrac cuitul, figura 8b etc, a sczut
foarte mult tipurile de cositori care folosesc astfel de aparate. Aceasta din cauza urmtoarelor
dezavantaje:
- au viteza de lucru limitat la max. 7...8 km/h;
- lucreaz cu nfundri n cazul unor culturi culcate, mburuienate i la producii ridicate.

Aparatele de tiere fr degete, figura 8 c i d, se caracterizeaz prin aceea c pe bara suport n

locul degetelor sunt fixate lame de cuit triunghiulare cu muchii ascuite. Ele pot fi construite cu
cuit superior sau cu cuit inferior i lucreaz fr nfundri, comparativ cu aparatele cu degete,
fiind ns mai pretenioase privind ntreinerea suprafeelor care se recolteaz.
 Aparatul de tiere cu dou cuite, figura 8 e, echipeaz cca. 15...20% din cositorile clasice de
furaje. El se caracterizeaz prin faptul c cele dou cuite se mic n sensuri opuse, iar perechile
de tiuri ale lamelor aflate n contact taie plantele prin forfecare, imitnd o foarfec manual.
Cele dou cuite au aceeai form i aceeasi curs n timpul lucrului, ns de sens contrar.
Principalele avantaje ale aparatelor cu dou cuite constau n:
- au masa specific mic pe limea de lucru;
- lucreaz fr nfundri n orice condiii de cultur;
- realizeaz nlimi mici de tiere a plantelor;
- au necesarul de putere specific de acionare mic.
Datorit acestor avantaje, aparatul de tiere cu dublu cuit cu brae de apsare oscilante este cel
mai indicat pentru echiparea cositorilor destinate lucrului pe terenurile n pant.
Principalele dezavantaje ale acestor aparate sunt:
- cerine deosebite cu privire la curirea terenului;
- necesit o exploatare i ntreinere pretenioase.
Aparatul de tiere cu degete mobile (mixt), figura 8 f, a aprut n ideea diminurii unora din
dezavantajele aparatului cu dublu cuit. Are posibilitatea meninerii constante n lucru a jocului
ntre cuit i contracuit prin nlocuirea unuia din cele dou cuite cu o bar cu degete
contratietoare, suple, care mbrac lamele cuitului. De asemenea cursa barei cu degete este egal
cu cursa cuitului, dar de sens contrar, imitnd practic cursa cuitului suplinit, soluie ce a permis
desfiinarea braelor de apsare oscilante utilizate la aparatele cu dublu cuit i folosirea cuitelor
obinuite de la cositorile cu degete.
Principalele avantaje ale soluiei fa de aparatele cu dublu cuit le constituie:
- ridicarea fiabilitii n funcionare;
 - creterea de 2...3 ori a perioadei de funcionare a cuitului ntre dou ascuiri succesive.
Aparatele de tiere cu micare de rotaie sunt foarte diversificate. Pentru cosirea furajelor de
pe pajiti se folosesc cel mai mult cositorile cu rotoare verticale cu cuite articulate, figura 9, care
execut tierea inerial a tulpinilor plantelor. n ultimul deceniu aparatul de tiere cu rotoare
verticale cu cuite articulate a cunoscut o dezvoltare foarte mare datorit urmtoarelor avantaje:
- lucru fr nfundri n orice condiii de lucru (lan culcat i mburuienat, producie mare pe
hectar, culturi mbtrnite datorit depirii epocii optime de recoltare, umiditate ridicat la
recoltare);
- siguran mare n exploatare;
- schimbarea rapid a cuitelor;
- reascuirea uoar a cuitelor;
- calitatea bun a procesului de tiere;
- viteza mare de lucru, care e limitat doar de condiiile de deplasare a agregatului.
Astzi, n lume, peste 75% din cositorile clasice de furaje sunt echipate cu aparate de tiere cu
rotoare verticale cu cuite articulate.
Constructiv se deosebesc dou variante de cositori cu rotoare verticale cu cuite articulate i
anume: cositori rotative cu tamburi, figura 9 a, respectiv cositori rotative cu discuri, figura 9 b i
c.

Prin nlocuirea transmisiei cu roi dinate cu transmisie cu curele la unele variante de cositori
rotative cu discuri (Nokka etc.), figura 9 c, s-a reuit s se diminueze att masa specific pe
metrul lime de lucru, ct i zgomotul produs n timpul lucrului.
Motocositorile cu o ax au fost primele maini care au aprut n zonele cu terenuri n pant. Ele
au permis mecanizarea cosirii furajelor, uurnd astfel mult efortul fizic al fermierului. De aceea
astzi nu exist, practic, nici-un fermier din zona colinar sau montan care s nu aib n dotare
i o motocositoare cu o ax.
Puterea motocositorilor cu o ax utilizate astzi este cuprins ntre 3 i 9 kW (4 i 12 CP), panta
maxim, atingnd valoarea de 390(80%), iar limea de lucru a aparatelor de tiere, montate
frontal la toate construciile, variaz ntre 1 i 2,1 m
n ultimele decenii au fost aduse importante mbuntiri motocositorilor cu o ax cum sunt:
- perfecionarea aparatelor de tiere cu degete prin desfiinarea limitatoarelor de brazd de pe
capetele aparatului de tiere prin nlocuirea unui numr de 5...6 degete de pe fiecare capt cu
lame de cuit, figura 15 a, fapt ce a permis reducerea nfundrilor i distribuirea uniform pe
toat limea de lucru a furajului cosit;
- folosirea tot mai larg a aparatelor de tiere fr degete, cu un cuit;
- reducerea nivelului de vibraii transmis coarnelor de conducere prin folosirea unor motoare
termice bine echilibrate, utilizarea unor transmisii silenioase i printr-o amortizare eficient a
vibraiilor la ghidonul mainii;
- utilizarea tot mai frecvent a aparatelor de tiere cu dublu cuit, figura 15 b;
- folosirea unor coarne de conducere reglabile pe vertical i orizontal n funcie de statura
operatorului i de drumul pe care poate s-l parcurg aceasta n timpul lucrului;
- introducerea diferenialului ntre roile de deplasare;
- folosirea de transmisii cu mai multe trepte de mers nainte i mers napoi, ajungndu-se, n
unele cazuri, chiar la folosirea de transmisii reversibile;
- reducerea nivelului de zgomot prin folosirea unor motoare performante;
- reducerea greutii mainii ;
- trecerea de la starterul cu sfoar la starterul electric;
- mrirea ecartamentului roilor (fig. 15 b);
- folosirea de roi jumelate, figura 15 b;
Motocositorile cu dou axe
Sunt maini autopropulsate specializate pentru executarea lucrrilor de cosit i greblat furaje pe
terenurile n pant. Comparativ cu motocositorile cu o ax, motocositorile cu dou axe au
urmtoarele avantaje:
- au capaciti de lucru mai mari;
- reduc mult efortul fizic depus de operator la ntoarceri i la meninerea n timpul lucrului a
mainii pe direcia, pe curba de nivel;
- elimin drumul parcurs de operator n timpul lucrului.
Principalele caracteristici ale motocositorilor cu dou axe folosite azi n lume sunt:
- puteri ale motoarelor, n general, ntre 14,7 i 36,8 kW (20 i 50 CP);
- centrul de greutate cobort;
- toate roile motoare cu posibiliti de blocare a diferenialelor ca i de decuplare a uneia din
puni n timpul transportului;
- ecartament mare cuprins ntre 1500 i 1900 mm;
- anvelope cu balonaj mrit i presiune joas tip ,,Terra;
- scaunul conductorului apropiat de sol, ergonomic, reglabil n funcie de pant;
- posibiliti de a purta i aciona frontal unelte;
- transmisii, n general, reversibile cu 4...8 viteze n gama 1...30 km/h;
- viteze de lucru cuprinse ntre 2 i 10 km/h;
- viteze de transport de pn la 30 km/h;
- limita de lucru pe pant, n general, de 310(60 %);
- frne de serviciu i parcare eficiente;
 - ordonarea ergonomic a comenzilor mainii pentru asigurarea unei deserviri n siguran pe
pant;
- repartizarea egal a greutii pe ambele puni motoare, ceea ce reduce patinarea i ridic
capacitatea de lucru pe pant;
- vizibilitatea perfect a uneltelor de lucru purtate, n general, frontal;
- greutate specific ntre 40 i 48 kg/ kW (30 i 35 kg/CP).

Intretinerea si repararea cositoriilor:

La cositori se nlocuiesc: degetele rupte; plcuele contratietoare deformate, tirbite, sparte i
cu grad ridicat de uzur; lamele de tiere deformate, sparte, tirbite, fisurate i care nu se mai pot
ascui (datorit uzurii avansate); plcuele de ghidare uzate; braele de apsare oscilante cu
silenblocul (din cauciuc) desprins de pe bol sau mbtrnit; plcile de ghidare deformate cu grad
ridicat de uzur sau fisurate; plcile elastice de apsare fisurate sau uzate; bolurile uzate de
fixare a cuitelor de la aparatul de tier rotativ; patinele de reglaj a nlimii de tiere cu grad
ridicat de uzur, care nu se mai pot recondiiona (prin ncrcri metalice etc.).
Se verific: fixarea pe degete a plcuelor contratietoare (strngerea niturilor slbite); strngerea
degetelor pe bara port degete; fixarea lamelor tietoare pe lama port lame (prin strngerea
niturilor slbite i completarea cu nituri noi); fixarea cepurilor de pe lamele tietoare de la
aparatul de tiere cu dublu cuit cu brae oscilante (prin strngerea niturilor slbite); fixarea pe
axe a discurilor la aparatele de tiere rotative cu discuri; fixarea tamburilor pe cadru la cositorile
rotative cu tamburi; strngerea pe masa de tiere a tlpilor cu patinele separatoarelor de lan i
limitatoarele de brazde, strngerea masei de tiere a cositorii pe cadrul mainii.
Se repun n stare de funcionare prin ascuire lamele contracuit de pe degete ca i lamele
tietoare ale cuitelor. Grosimea tiului lamelor tietoare s fie de 25...30 m. Procesul de tiere
al plantelor de pe pajiti este satisfctor atta timp ct grosimea tiului nu depete 80 m.
Unghiul de ascuire al tiurilor lamelor tietoare de la aparatul de tiere cu degete este cuprins
ntre 19 i 250.
Unghiul de ascuire al tiurilor lamelor tietoare ale celor dou cuite de la aparatul cu dublu
cuit are valori cuprinse ntre 20 i 450. Valorile mici sunt pentru aparatul cu plci de ghidare (de
pe vindrovere) iar valorile mari (35...450) sunt pentru aparatele cu brae oscilante de pe cositori.
Unghiul de ascuire al cuitelor de la cositorile rotative are valori cuprinse nte 22 i 450.
Respectarea unghiurilor de ascuire prescrise de constructor are importan deosebit pentru
obinerea performanelor tehnice scontate, n special la aparatele de tiere cu dublu cuit cu brae
oscilante. Un unghi mai mic produce uzura rapid a tiurilor ceea ce produce scurtarea timpului
de utilizare dintre dou ascuiri consecutive a cuitelor, iar un unghi mai mare conduce la
creterea rezistenei de tiere a plantelor i ca urmare majorarea consumului specific de
carburani, respectiv uzuri mai mari n mecanismele de acionare a cuitelor.
La mecanismele de acionare a cuitelor se nlocuiesc: lagrele care prezint uzuri (jocuri mari)
de pe butoanele manivelelor, de la balansiere, din bielete etc.; articulaiile sferice cu jocuri mari
de la aparatul cu dublu cuit; piesele deformate sau fisurate (biele, bielete, balansiere, lame
elastice, plci de fixare etc.). Se greseaz cu lubrifiant lagrele, articulaiile sferice etc.
La sistemul de transmisie a micrii de la sursa energetic la mecanismele de acionare a cuitelor
sau la rotoarele cu cuite ale cositorilor rotative se nlocuisesc: curelele uzate; lagrele uzate
(rulmenii, bucile de uzur etc.) roile dinate uzate; articulaiile sferice etc. Nu se admite lipsa
aprtorilor de protecie la: transmisiile cu curele; la mecanismele de acionare a cuitelor; la
arborii cardanici de acionare; la aparatele de tiere rotative (a orurilor de protecie) etc. Se
greseaz, se verific i se completeaz cu lubrifiant lagrele, carcasele transmisiilor etc.
Se verific starea tehnic a celorlalte pri componente ale cositorilor. Nu se admit deformri ale
prilor componente, crpturi sau fisuri ale acestora. Mecanismele de reglare a poziiei mesei de
tiere fa de direcia de naintare ca i cele de siguran s fie n stare de funcionare.

38.Exploatarea agregatelor pentru adunat furaje:

cerine agrotehnice impuse agregatelor;
tipuri de agregate;
pregtirea agregatelor pentru lucru;
ntreinerea i repararea.
Cerinte agrotehnice impuse:
- pierderile de fn la adunatul n brazd, respectiv la strnsul din brazd i ncrcatul n
mijloacele de transport s fie mai mici de 3%;
- pierderile de frunze la rvit, ntors i adunat n brazde a leguminoaselor s fie mai mici de
20%;
- s permit formarea de brazde de fn uniforme cu limea constant cuprins ntre 0,9 i 1,6
m;
- s fac rvirea uniform pe mirite a furajelor, realiznd uniformiti de mprtiere de
minim 95%;
- gradul mediu de umplere cu furaj a benei la fiecare ciclu s fie minim 90%;
- s permit strngerea i ncrcarea brazdelor de fn a cror mas pe metru liniar de pn la 7
kg/m;
- s copieze denivelrile terenului;
- s permit strngerea fnului din brazde cu limea de lucru de pn la 1,6 m;
Tipuri de agregate:
Greblele clasice
Cele mai utilizate greble folosite pentru rvitul, ntorsul i adunatul n brazde a furajelor de pe
pajiti sunt greblele cu band transversal i greblele rotative, figura 12.
Greblele cu band transversal, figura 12 a, pot executa toate cele trei operaii respectiv
rvitul, ntorsul i adunatul n brazd. Viteza periferic a ghearelor de pe banda mainii are
valori de 4,5...5,2 m/s la adunat n brazd, respectiv 6,7...7,5 m/s la rvit.
Principalele avantaje ale greblelor cu band transversal constau n:
- au masa specific pe metrul lime de lucru redus;
- au distan mic ntre centrul de greutate al mainii i punctele de cuplare la sursa energetic;
- pentru acionare necesit un consum specific redus de putere pe metrul lime de lucru.
Datorit acestor avantaje, greblele cu band transversal sunt mainile cele mai potrivite pentru
lucru pe terenuri n pant.
Greblele rotative pentru rvit, figura 12 b, sunt des folosite pe pajitile situate pe terenuri n
pant deoarece au urmtoarele avantaje:
- au masa specific redus pe metrul lime de lucru;
- au distana mic de la centrul de mas la punctele de cuplare pe sursa energetic;
- execut o lucrare de calitate superioar.
Aceste maini au organul activ format dintr-un numr par de rotoare care funcioneaz n paralel,
sunt grupate cte dou i se rotesc n sensuri opuse. Fiecare rotor, cu diametrul cuprins ntre 0,8
i 1,45 m, are 4...6 brae radiale prevzute cu dini elastici i o roat pentru copierea
denivelrilor.
Greblele rotative universale, figura 12 c, au organele active asemntoare cu greblele rotative
pentru rvit cu urmtoarele deosebiri: braele cu gheare elastice se pot monta pe rotoare n
dou poziii distincte - pentru rvit, respectiv pentru adunat sau ntors brazde; turaia rotoarelor
dinate este reglabil n dou trepte pentru operaia de rvit, respectiv pentru operaiile de
adunat i ntors brazde; la operaia de adunat n brazde se folosesc paravane de limitare i reglare
a limii brazdelor.
Din grupa greblelor universale fac parte i greblele cu furci giratoare, figura 12 d, care folosesc
un numr redus de rotoare (1...3 buci) cu diametrul mai mare, iar braele radiale cu gheare
execut, la operaia de adunat n brazde, o micare de rotaie n jurul axelor proprii, micare
dirijat prin came sau sectoare dinate. Micarea de rotaie n jurul axelor proprii a braelor cu
gheare (furci) imit adunatul n brazde efectuat cu furca manual, reducnd astfel pierderile prin
scuturare a frunzelor furajelor bogate n protein, n special de la leguminoasele perene.
Remorcile autoncrctoare, figura 13, sunt maini agricole specializate pentru adunatul
furajelor din brazde, ncrcarea lor n benele proprii, transportul i descrcatul acestora la locul
de depozitare.
Remorcile autoncrctoare au urmtoarele elemente componente, figura 13:
- asiul cu bena remorcii;
- echipamentul de adunare din brazd, de tip pick-up;
- mecanismul de ridicare a furajului n ben;
- dispozitivul de tiere (fragmentare) a furajelor;
- transportorul de pe platforma benei;
- mecanismul de transmitere a micrii de la priza de putere a tractorului la mecanismele de lucru
ale remorcii.
asiul, la majoritatea remorcilor autoncrctoare de furaje, este o construcie sudat din profile
metalice diferite. Pe asiu se monteaz axa cu roile de transport a remorcii, bena de furaje,
instalaia proprie de frnare i de semnalizare i toate celelalte elemente componente ale mainii.
Dac primele tipuri de remorci autoncrctoare au fost construcii cu dou axe, cele actuale sunt
n majoritate construcii monoaxe. Construciile monoaxe au urmtoarele avantaje:
- o parte din greutatea remorcii este preluat de tractor, ceea ce conduce la creterea greutii
aderente a punii motoare a tractorului;
- sunt construcii mai simple;
- sunt uor de manevrat i exploatat.
Pentru protejarea gazonului culturii furajere recoltate este necesar ca presiunea pe sol a roilor
remorcii s nu depeas presiunea de 2...2,5 barr. Realizarea acestor presiuni a fost posibil prin
folosirea unor anvelope cu balonaj mrit, prin folosirea de roi duble (jumelate) sau prin utilizare
de roi montate n tandem. Montajul n tandem sau roile duble permit o repartizare mai bun a
greutii remorcii. Ideal pentru protejarea solului sunt dispunerile la care fiecare roat merge pe o
urm proprie. Prin aceasta crete ns rezistena la rulare cu 15...45% i ca urmare i fora de
traciune necesar.
Unele firme au construit i variante de remorci autoncrctoare speciale pentru lucru i pe pant
care au centrul de greutate cobort, au ecartamentul lrgit i ax motric, figura 13 b, ceea ce
face posibil s poat lucra frecvent pe pante de pn la 22 0 (40%) n agregat cu tractoare
specializate pentru pante, %).
Bena remorcilor autoncrctoare este construit, la majoritatea tipurilor, cu partea de jos etan,
parte destinat transportului furajelor verzi fragmentate, iar cu partea superioar n form de
grtare, de construcie uoar. Majoritatea remorcilor autoncrctoare au suprastructura
superioar pliabil, ceea ce pemite reducerea considerabil a nlimii, necesar accesului n
adposturi. Volumul prii destinate transportului furajelor verzi variaz ntre 5,7 i 35,0 m3.
Cnd se transport furaje uscate i se folosete i partea de deasupra a benei, volumul variaz
ntre 9,0 i 50,0 m3.
Echipamentul de adunare din brazd a furajelor la majoritatea remorcilor autoncrctoare
este de tipul pick-up, amplasat n faa remorcii. Se folosesc dou tipuri constructive i anume: de
tipul tras, respectiv de tipul mpins. Pentru copierea denivelrilor terenului se folosesc roi sau
role de copiere care se amplaseaz, fie lateral, fie n spatele pick-upului. Amplasarea lateral a
roilor sau rolelor de copiere impune restricii privind limea brazdelor care se adun. Limea
de lucru a mecanismelor de adunare din brazd a furajelor este n general cuprins ntre 1400 i
1800 mm. Aezarea n poziie de lucru (coborrea) sau n poziie de transport (ridicarea)
echipamentului de adunare a furajelor din brazd se face prin acionare hidraulic.
Mecanismele de ridicare a furajelor n benele remorcilor autoncrctoare, figura 14, sunt
montate ntre echipamentele de strngere din brazde a furajelor i benele remorcilor, n canalul
construit n acest scop. Ele preiau furajul de la echipamentul de adunare din brazde i-l ridic n
ben.

Pregatira agregatelor pentru lucru:

nainte de nceperea lucrului se efectueaz proba de funcionare n gol a mainilor prin cuplarea
prizei de putere a sursei energetice. Se verific atent dac organele n micare funcioneaz
silenios, fr blocri, frecri etc.
Alegerea modului de deplasare a agregatelor se face n funcie de mrimea suprafeei de recoltat,
de locul de amplasare a mainilor pe sursa energetic, de orografia terenului.
Lucrrile de rvire a furajelor se pot face att pe curba de nivel, ct i pe linia de pant, cu
condiia ca agregatul s permit lucrul n siguran pe panta respectiv. n cazul n care pentru
adunatul din brazde i transport se folosesc remorcile autoncrctoare acionate cu tractoare
agricole obinuite, adunatul n brazde al fnului pe terenurile cu panta sub 90 (16 %) se poate
face, att pe curba de nivel, ct i pe linia de pant. Pentru pant mai mare de 90 (16 %) adunatul
n brazde al fnului se face pe linia de pant. Aceasta deorece exist pericolul de rsturnare a
remorcii, care crete odat cu gradul de ncrcare a benei, datorit modificrii poziiei centrului
de mas.
Intretinerea si repararea:

La greble se: nlocuiesc ghearele elastice rupte sau deformate; se nlocuiesc curelele deformate
(alungite etc.) de la greblele cu band transversal; se verific starea tehnic a braelor port
gheare elastice, iar cele deformate se recondiioneaz sau se nlocuiesc; se verific starea tehnic
a roilor de copiere i a mecanismelor de reglare a nlimii de lucru (presiunea i starea
pneurilor, starea rulmenilor i funcionarea mecanismelor etc.). La sistemul de transmisie a
micrii de la sursa energetic la organele active ale greblelor (banda transversal la grebla
transversal, rotoarele cu gheare la greblele rotative) se verific i, la nevoie, se nlocuiesc:
curelele uzate; lagrele uzate (rulmenii, bucile de uzur etc.) roile dinate uzate etc. Nu se
admite lipsa aprtorilor de protecie la: transmisiile cu curele; la arborii cardanici de acionare
etc. Se greseaz, se verific i se completeaz cu lubrifiant lagrele, carcasele transmisiilor etc.
Se verific starea tehnic i se recondiioneaz celelalte pri componente ale greblelor precum
roile de copiere i reglaj, paravanele de ngustare a brazdelor etc.
La remorcile autoncrctoare de furaje i la echipamentele de adunat, ncrcat i
transport furaje de pe asiurile autopropulsate pentru pante se verific, ntreine i repar
toate subansamblele componente.
La echipamentul de adunare din brazd se verific i recondiioneaz carcasa de la pick-up, se
nlocuiesc ghearele elastice ndoite sau rupte, se verific i se greseaz lagrele de la tijele port
gheare, de la pick-up i de la roile sau rolele de copiere, se verific i se regleaz mecanismul de
ridicare/cobrre din/n lucru a pick-upului, se verific i ntreine elementele componente ale
mecanismului de antrenare, se verific funcionarea n gol a mecanismului.
La mecanismul de ridicare a furajelor n bene se verific i recondiioneaz degetele, barele,
braele i furcile de alimentare; se recondiioneaz rolele, camele i prghiile componente; se
verific i greseaz lagrele componente; se verific i ntreine elementele componente ale
mecanismului de antrenare, se verific funcionarea n gol a mecanismului.
La dispozitivul de tiere se verific funcionarea mecanismului de acionare; se verific i
recondiioneaz cuitele de fragmentare; se verific i greseaz articulaiile mecanismului de
acionare.
La transportorul de pe platforma benei se verific i regleaz lungimea lanurilor cu raclete, se
verific starea racletelor, se recondiioneaz racletele uzate sau deformate, se face ntreinerea
lagrelor de la tamburii de antrenare, se verific i ntreine elementele componente ale
mecanismului de antrenare mpreun cu variatorul i inversorul, se verific funcionarea n gol a
transportorului.
Se verific starea tehnic i se recondiioneaz celelalte pri componente ale remorcilor precum
bena, oblonul din spatele benei i mecanismul de deschidere acestuia, sistemul de rulare,
instalaia de frnare i cea electric.

Prese de balotat:

Presale de adunat si balotat se pot clasifica dupa mai multe criterii:

a Dupa forma balotului cxecutat pot fi prese ce formeaza balot de forma paralelipipedica
(numite prese cu camera de presare sau cu piston).
b Dupa gradul de presare (greutate volumica a baloturilor) presale pot fi: de presiune mica
(=600-100 kgf/m), de presiune mijlocie (=150-250 kgf/m), si de presiune mare (=250-400
kgf/m).
c Dupa fluxul tehnologic (circuitul materialului) presale pot fi cu flux in forma de L si cu flux
in forma de I.
 presale de adunat si balotat construite in present sint masini cu functionare continua,
camerele de presare fiind la majoritatea preselor dispuse paralel cu directia de inaintare. Ele pot
fi tractate, purtate, semipurtate si autodeplasabile.
Legarea baloturilor se face cu sfoara sau cu sarma, pe ditectia paralela cu directia de presare.

Presele de adunat si preset sint formate din urmatoarele parti componente: Dispozitivul de adunat
si ridicat (ridicator de plante), organe de alimentare, mecanismul de presare, aparatul de legat,
transmisia, montate pe un cadru sustinut pe un cadru de rulare. In partea anterioara cadrul este
prevazut cu dispozitiv de tractiune.
Procesul de lucru executat de presa cu piston (sau cu camera de presare) este reprezentat in
figura 14.19.
Canera de presare este formata dintr-o parte cu sectiune constanta (ABCD) si o alta parte
(ADDC) cu sectiune variabila (peretele superior CC fiind inclinat).
Organele de alimentare introduce fanul din gura de alimentare EFGH prevazuta prevazuta in
peretele lateral al camerei de presare ABCD (la unele prese alimentarea se face pe partea
superioare). Introducerea materialului in camera de presare, de catre furca de alimentare, se face
in timpul cat pistonul se deplaseaza in zona gurii de alimentare spre PMA.
Portia de material introdusa in camera de presre, la deplasarea pistonului de la PMA spre
PMD este supusa presarii in camera ABCD.
Procesul presarii se poate considera ca decurge in trei faze :
-faza I cand pistonul se deplaseaza pe distanta ae (dup ace a deposit marginea EF a gurii de
alimentare); in aceasta faza are loc presarea initiala a materialului caracterizata prin deformarea
locala a acestuia, forta de presare netransmitandu-se asupra altor straturilor ce se gasesc in
portiunea CDDC a camerei de presare;
-faza a II-a, cand pistonul se deplaseaza pe distanta ef cand se produce presarea propriu-zisa,
materealul fiind comprimat la greutatea volumica necesara, forta de presare transmitindu-se si
asupra altor portii de material, presate anterior;
-faza a III-a, cand pistonul de deplaseaza pe distante fg, facandu-se deplasarea portiei de fan
preset si evacuarea acestea din camera ABCD.
Forta de presare necesara P, corespunzator clor trei faze, variaza dupa curba abcd, valoarea
maxima a acesteia fiind P, corespunzatoare sfarsitului fazei aII-a, de presare propriu-zisa.
Formarea unui ballot se realizeaza prin presare succesiva a 10-25 portii de fin de cate 2-3 kgf
fiecare. Cand balotul este format (ajunge la lingimea necesara), dupa presarea ultimei portii si
evacuarea acesteia din camera ABCD are loc reglarea balotlui Baloturile legate sant treptat
evacuate din presa prin impingerea lor succesiva in camera CDCD.
Gredurile de presare (greutatea volumica a balotului) depinde de rezistentele ce se opun la
comprimarea si deplasarea pe portiunea eg a portiei de material introduce. Aceste rezistente
depend de valoarea fortelor de frecare ce se pun la deplasarea baloturilor in camera CDCD.
Reglarea gradului de presare prin modificarea valorii rezistentelor opuse la deplasarea baloturilor
in camera CDCD. In acest scop la toate prsele se prevede posibilitatea reglarii inclinatiei
peretelui superior sau inferior a acmerei CDCD,prin aceasta raglandu-se gradul de presare.
 In figura 14.20 se arata schematic procesul de lucru executat de presa cu benzi continue. In
cazul acestor prese formarea balotului se realizeaza sub actiunea a doua randuri de banzi 1 si 2
montate pe sulurile 2, 3 si 4 si 5, 6 si 7. Sulurile 2 si 5 sint motoare si isi mentin pozitia fixa.
Sulurile 3, 4, 6, si 7 prin intermediul unor mecanisme cu parghii isi pot midifica pozitia in functie
de stadiul formarii balotului.
Fanul este introdusintre ramurile active ale celor doua randuri de benzi (a caror sens de
deplasare este diferit) prin intermediul unui transportor de alimentare, a unui uniformizator 8 si a
sulului de presare initiala 9. Prin deplasarea in sens invers a ramurilor celor dou Rnduri de benzi
(curele), fanul introdus in spatial dintre ele este preset si infasurat in spirala formandu-se astfel
balotul.
Pe masura infasurarii stratului de fan sulurile ocupa treptat pozitii diferite (pozitia finala este
reprezentata cu linii plina).
Dupa formarea balotului se face legarea acestuia prin infasurarea acestuia cu sfoara, fara a
mai lega capetele. Dupa ifasurarea balotului cu sfoara acesta este evacuate, sulurile 6 si 3
deplasandu-se. In timpul legarii si evacuarii balotului se intrerupe introducerea fanului in spatial
dintre benzi, fie prin oprirea masinii fie prin reciclarea fanului, prin intermediul unui transportor
suplimentar.
Dimensiunile baloturilor cilindrice realizate de presale cu benzi continue sant: lungimea 90-
92 cm, diametrul 40-45 cm, greutatea unui balot fiind de 25-30 kgf.

Fig. 14.19 Fig. 14.20

Ridicatoare de plante

In constructia preselor se folosesc frecvent ridicatoare de plante cu degete elastice. Mai rar, sant
folosite ridicatoare cu geara excamotabile sau cu transportor cu degete elastice.
 In figura 14.21 se arata constructia unui ridicator de plante cu degete elastice. Pe arboreal 1
prin intermediul unor discuri 2 sant montate 4-6 bare 3 pe care sant fixate degetele elastice 4.
Fiecare bara cu degete, la una din extremitati este prevazuta cu un brat 5 prevazur cu rola 6.
Rolele barelor se deplaseaza pe o cama fixa 7. Deasupra ridicatorului sint prevazute benzile de
tabla 8, pe care se face deplasarea plantelor ridicate.
Prin rotirea axului, degetele pe linga miscarea de rotetie in jurul arborelui 1, capata si
miscarea relative an jurul axelor barelor, in functie profilul camerei, pe care se deplaseaza rolele.
Profilul camerei (fig. 14.22) este stabilit astfel ancat la intrarea in material degetele (pozitia1)
sa aiba o pozotie radiala. In timpul ridicarii materealului, datorita deplasarii rolelor pe cama,
degetele capata o miscare de rotatie in jurul axei barelor, miscarea necesara pentru a se asiura
ridicarea materealului (pozotoa 2 si 3).
In momentul transmiterii materealului spre alte orgene, pentru a nu impiedica deplasarea
materealului, desprinderea degetelor de material se face pe verticala.
Ridicatoarele de plante au latimea de lucru de 1,2-1,6 mm sis ant prevazute cu degete cu
lungimea de 190-200 mm, distanta intre degete fiind de 75-110mm.
Viteza periferica , a degetelor ridicatorului, in zona de ridicare a plantelor este de 1,7-2,5
m/s.
Organe de alimentare
Organele de alimentare servesc pentru preluarea materealului ridicat de ridicatoare si
introducerea periodica a acestuia in camera de presare. Ele sant prezentate sub forma unor
transportoare, furci de alimentare sau transportoare si furci de alimentare.
Transportoarele de alimentare folosite in majoritatea cazurilor sant cu melc, dispusi in
consola; la unele masini melcul are posibilitatea de a-si modifica pozitia in plan vertical, in
functie de grosimea stratului de material.
Introducerea periodica a materealului transportat in camera de presare se face cu furci de
alimentare (fig.14.23,b). Furca de alimentare este formata din 2-3 brate 1 montat pe un arbore
cotit 2. In partea superioara furca este articulate de bara 3. In timpul functionarii extremitatile
furcii descriu curba indicata punctat.
Functionarea furcii de alimentare este sincronizatacu functionarea pistolului presei. La cursa
in gol a pistonului, furca antreneaza material si-l introduce in camera de presare (cu sectiunea
bxh). La cursa de lucru (de presare) a pistonului furca se deplaseaza pe partea superioara a
curbei. Turatia arborelui de actionare al furcii este egala cu turatia arborelui de actionare al furcii
este egala cu turatia arborelui mecanismului cu biela-manivela.
Mecanismul de presare este format din camera de presare, piston actionat de un mechanism
biela-manivela si volant.
Camera de presare este reprezentata printr-un canal de forma paralelipipedica, realizata din
tabla. Peretii laterali sant formati din tabla profilata in forma de rigidizati prin peretele superiorsi
inferior, in partea din fata sau cu platbandein partea din spate.
Mecanismul de presare
In peretele inferior al camerei de presare sunt prevazute orificii pentru trecerea acelor,
precum si pentru clichetii de protejare a acelor
In peretele lateral al camerei de presare este montata o roata dintata care este actionatade de
ballot in miscarea acestuia si comanda mecanismul de cuplare a transmisiei la arboreal aparatului
de legat.
In corpul pistonului sant prevazute doua canale pentru trecerea acelor la cursa de aducere a
sarmei la innodator. Astfel in miscarea lor, acele nu sant impiedicate de materealul din camera de
presare, ele trecand prin canale din corpul pistonului.
Aparate de legat
In functie de materealul folosit pentru legarea baloturilor (sarma sau sfoara) se folosesc doua
tipuri distincte de aparate de legat: cu sarma si cu sfoara.
Indiferent de materealul folosit pentru legare, aparatele de legat sant formate din urmatoarele
elemente: mechanism de aducere a sarmei (au sfori)si innodator format din prinzator, deget
innodator si cutit, elemente prin intermediul carora se formeaza nodul. La aparatele de legat cu
sarme mai este prevazut un mechanism de degajare a nodului, care efectueaza deplasarea nodului
format de pe degetul-innodator
Actionarea tuturor elementelor aparatului de legat se face de la un arbore, cuplarea transmisiei la
acesta facandu-se automat, dup ace balotul a fost format, prin intermediul unui dispozitiv de
cuplare.

39. Exploatarea combinelor de recoltat cereale pioase:

perioada optim de recoltare;
cerine agrotehnice impuse;
tipuri de aparate de treier utilizate la combine;
pregtirea combinelor pentru lucru;
controlul calitii lucrrilor executate;
ntreinerea i repararea combinbelor.
40.Exploatarea agregatelor de recoltat porumb:
tehnologii de recoltare a porumbului;
cerine agrotehnice impuse agregatelor;
perioada optim de recoltare;
pregtirea agregatelor pentru lucru;
pregtirea terenului i alegerea metodei de deplasare;
controlul calitii lucrrii;
ntreinerea i repararea mainilor.
41.Exploatarea agregatelor de recoltat cartofi:
perioada optim de recoltare (sol, vreme i plant);
cerine agrotehnice impuse agregatelor;
tipuri de maini de recoltat;
pregtirea agregatelor pentru lucru;
 pregtirea terenului pentru lucru i alegerea metodei de deplasare;
controlul calitii lucrrii executate;
ntreinerea i repararea mainilor.

Recoltarea cartofilor

Cerintele agricole impuse pentru aceasta lucrare sunt legate in

primul rand de pierderi, acestea nu trebuie sa depaseasca 4% iar
vatamarea permisa la recoltare este de maxim 3% si impuritatile de
maxim 15 %. Foarte importana este si perioada optima de
recoltare, aceasta trebuie aleasa astfel incat temperatura sa fie de
peste 10 C si umiditatea aerului sa fie cuprinsa intre 18-24%.

Aceasta lucrare se poate efectua cu diferite utilaje in agregat cu

tractoare sau cu combine specializate. Utilajele in agregat cu
tractoarele pot fi de mai multe tipuri dintre care prezint:

Utilaje purtate:

Cele cu gratar antrenate la priza de putere. Acestea desprind

randurile de cartofi cu tot cu pamant prin intermediul unor cutite de tip
dalta iar apoi cartofii ajung pe un gratare care are o miscare de vibratie
continua, acesta scuturand cartofii de pamat si sunt asezati in rand in
lateralul masinii. Acestea pot fi pe 2 randuri (figura nr. 1).
 (figura nr. 1)

Sau pe un rand (figura nr. 2)

 (figura nr. 2)

In categoria celor purtate intra si aricii de scos cartofi, care

deasemenea sunt antrenati la priza de putere a tractorului. Transmisia
acestora este format dintr-un reductor care antreneaza o roata cu multe
degete curbate si semielastice. Randul de cartofi este desprins prin
intermediul unui cutit iar apoi este imprastiat de degetele semielastice
acestea desprinzand pamantul de pe cartofi. Dintre toate utilajele
probabil acesta este cel mai ineficient deoarece vatameaza un grad
important de cartofi, multi raman acoperiti si randul nu de cartofi este
lipsit complet de uniformitate. Aceste utilaje sunt doar pe un rand
(figura nr. 3)
 (figura nr. 3)

Utilaje tractate:
 Cele cu benzi metalice antrenate la priza de putere(figura nr. 4).
Aceste masini preiau tuberculii din pamant si sunt transportati la
partea din spate prin intermediul unor transportoare cu benzi cu
vergele, in timpul transportului cartofii sunt scuturati si de pamant si
ramain aranjati in rand in spatele utilajului. Dezavantajele acestui tip
de masina ar fi ca acopera un procent considerabil de cartofi iar
sortarea cartofilor trebuie facuta manual.
 figura nr. 4)

Combinele tractate (figura nr. 5) sunt in general pe doua randuri

si sunt solutia ideala pentru a recolta cartofi avand numeroase
avantaje. Cel mai probabil acestea executa cel mai bine operatiunea de
inlaturare a vrejilor si corpuri straine din masa cartofilor prin diferite
metode, benzi cu vergele, benzi cu degete de cauciuc si in ultimul rand
banda asistata de oameni pentru a separa cartofii vatamati sau
infestati.
(figura nr. 5)
 Combinele autopropulsate:

Aceste utilaje (figura nr. 6) sunt special create pentru recoltarea

cartofilor si pot fi pe 2,4 sau 6 randuri. Sunt foarte avansate, asistate
electroinic si ajuta ca recoltarea sa fie cat mai facila si rapida.
Transmisiile lor sunt hidraulice pentru o versatilitate crescuta.Cu o
multime de senzori si sisteme de curatire fac o selectare superioara.
 (figura nr. 6)

Inainte de a incepe lucrare de recoltare a cartofior terenul trebuie

sa fie curatit de resturile vegetale ramase pentru a nu se infunda si
acest lucru se face pe cale chimica cu erbicid total sau pe cale
mecanica cu utilaje speciale pentru distrus vreji. Zonele periculoase
trebuie marcate si evitate.

Verificarea tehnica a utilajelor este importanta pentru a asigura o

functionare optima si cand o facem avem in vedere uzura brazdarelor,
mecanismele de reglare a adancimii si a oscilatiilor, sa fie gresate
corespunzator iar in cazul combinelor acestea se pun in functiune si se
urmareste daca se aud zgomote specifice defectiunilor, se verifica
 daca se incalzesc lagarele si daca protectiile sunt bine prinse si la locul
lor iar la noile modele se verifica instalatiile hidraulice, acestea
nemaiavand transmisii mecanice.

Ca reglaje avem in vedere ecartamentul multiplu, adica distanta

dintre randuri, adancimea de lucru trebuie sa fie de maxim 1 cm sub
tuberculi, viteza de deplasare trebuie sa fie cuprinsa intre 3 si 6 km/h
iar turatia motorului trebuie sa fie nominala. Separarea impuritatilor se
face cu ajutorul unor role pneumatice sau cu transportor separator de
vreji.

Executia lucrarii de recoltare a cartofilor presupune dislocarea

tuberculilor din sol si separarea acestora, indepartarea pietrelor si a
bulgarilor si eventual a tuberculilor infectati cu boli care se face
manual.

La controlul indicilor calitativi de lucru avem in vedere gradul

de vatamare care este egal cu greutatea cartofilor vatamati impartit
la greutatea totala a cartofilor inmultit cu 100. Pentru a afla
greutatea cartofilor vatamati se culeg cartofii vatamati de pe o
suprafata determinata, se cantaresc si se coreleaza cu suprafata
recoltata pentru a determina aproximativ greutatea cartofilor
vatamati. Gradul de separare care este egal cu greutatea
impuritatilor impartita la suma dintre greutatea cartofilor si
greutatea impuritatilor iar rezultatul este inmultit cu 100.

42.Exploatarea agregatelor de recoltat sfecla de zahr:

condiiile optime de recoltare (sol, vreme i plant);
cerine agrotehnice impuse agregatelor;
tipuri de combine pentru recoltat;
pregtirea agregatelor pentru lucru;
controlul calitii lucrrii executate;
ntreinerea i repararea mainilor.