You are on page 1of 85

A cest volum

apare
in cadrul
comemorarii
a patru sute de ant
de la moartea lui
Michelangelo Buonarroti
(1564 - 1964)
MICHELANGELO
MICHELANGELO
L O _\ A R R ( S [
Texte d e :

Acad. G. OPRESCU
A L. B A L A C I
D AN H A U L I C A

J c.d t
r # i f

M ERIDIAN E
/ v v

EDITURA MERIDIANE B U C U R E S T I, 1964


Tabel cronologic i concordance istorice:
GHEORGHE SECUIU

Pe c o p e r t a ; Piet a, detaliu: capul sf. Nico-


dim (presupus autoportret), marmura, 1546 1555
Florenta, biserica Santa Maria del Fiore

P a g i n a a 2-a : Jacopo del Conte( ?) Portretul


lui Michelangelo Buonarroti (detaliu)
Roma, Muzeul Capitoliului
jS^tichelangelo este unul din cei mai mari artisti pe
care i-a cunoscut lumea. El este in acelasi timp sculptor, cum se considera
singur, dar si pictor, arhitect si poet.
Suflet pasionat, participa afectiv la evenimentele mari ale timpului, care
il impresioneaza; iar impresiile lui se traduc in opere de arta, in versuri si
in aprecieri filozofice.
Era toscan, ca si Leonardo da Vinci, pe care, ca importanta mondiala,
il egaleaza.
N-avem imagini foarte precise despre infatisarea lui intreaga. Se pare
ca era mai degraba de statura mijlocie, dar de o energie sufleteasca nein-
frinta, in acelasi timp violent si tacut, stapinindu-se si, din cind in cind, explo-
dind si facind sa tremure la accentele sale de minie pe cel care i le provocase,
netinind seama nici chiar cind inaintea lui erau papa ori cardinalii.
Traieste 89 de ani si moare in 1564. Umple astfel aproape un secol cu
faima lui, si lasa o urma nepieritoare in arta.
Se formeaza in atelierul lui Ghirlandajo, insemnat pictor din vremea
copilariei sale. Ca sculptor, cunoaste la inceput inriurirea lui Donatello, celebrul
sau inaintas, ale carui opere se gaseau in abundenta la Florenta, unde Michel
angelo isi face educatia. Mai tirziu, el cunoaste si arta lui Jacopo della
Quercia, cu care, poate, ca temperament, se asemana mai mult deck cu
Donatello.
A avut o admiratie nemasurata pentru frumusetea corpului omenesc.
Un trup armonios si viguros i se pare un dar divin. Inclinarea lui catre o
frumusete, in care se simte forta, este asa de mare, incit pina si figurile de
femei sculptate sau pictate au in ele anume trasaturi care le apropie de
cele barbatesti. O asemenea faptura impecabila, meritind sa fie divinizata,
pare menita, pentru el, sa exprime toate sentimentele tumultuoase ce-i tulbura
sufletul. Omul reprezentat in opera de arta, asa cum iese din miinile lui, va
fi expresia nu numai a unui sentiment puternic si irezistibil, dar si a unor

5
idei dintre cele care se cer imperios
urmate de actiuni importante in viata.
Prima sa mare opera este David, care
se gaseste la Florenta. E de proportii
mari, depasind dimensiunile umane si se
zice ca isi are originea in faptul ca, in
curtea domului Florentei, se gasea un
imens bloc de marmura, adus acolo de
un sculptor care, dupa ce-i daduse cite-
va lovituri de dalta, 11 parasise. Lui
Michelangelo i se incredinteaza aceasta
marmura, cu conditia sa faca din ea
o statuie. Aceasta statuie va fi David,
invingatorul lui Goliat; nu adolescentul
gingas pe care il imaginasera Donatello
si Verrocchio, ci un atlet, surprinzator
de veridic. Momentul ales de Michel
angelo nu e cel al victoriei, ci cel in
care el isi masoara inamicul.
O alta opera din tinerete este fai-
mosul grup cu tema P ieta, din basilica
I. Studiu pentru capul profetu lui Zaharia Sfintului Petru, din Roma. Daca ceea ce
ne impresiona in David era forta, aici
trasatura principals este delicatetea exe-
cutiei si adincimea sentimentului. Fecioara, abia ceva mai in virsta decit Isus,
in vesminte care se revarsa bogat in jurul ei, si care ne amintesc de arta
Tarilor de Jos, pe care o cunostea Michelangelo din gravuri, tine pe genunchi
trupul lui Isus mort, gingas si ondulat in conturul formelor, ca o floare rupta
si asezata in poala Fecioarei. Aceasta nu plinge, nu se jeleste; o fata cu trasa-
turile crispate de durere, ca in lucrarile lui Crivelli, de pilda, i s-ar fi parut
sculptorului prea comuna. Fecioara se stapineste, privindu-si fiul mort cu o
liniste adinc indurerata si lntelegatoare.
Papa Iuliu al II-lea, doritor sa-si construiasca un mausoleu in mijlocul
bazilicii Sfintului Petru, il lnsarcineaza pe Michelangelo cu aceasta opera.
Ea va deveni curind o sursa de nenorociri pentru artist. Capricios si influen-
tabil, papa, dupa ce aprobase proiectul initial, il intrerupe de mai multe ori
pe sculptor, dindu-i alte importante lnsarcinari, asa incit acest monument,
care era destinat sa devina o culme a sculpturii italiene, nu-si gaseste sfirsitul
decit dupa 40 de ani, adica dupa moartea papei si, in loc sa fie asezat in
bazilica Sfintul Petru, este inaltat intr-o biserica mult mai putin importanta, in
San Pietro in Vincoli.
Prima intrerupere in executia mausoleului este caugata de comanda
pentru fresca de pe plafonul Capelei Sixtine, despre care vom vorbi mai

6
rios tirziu. Pentru mausoleul papei au fost realizate mai multe figuri, dar numai
ata. unele decoreaza opera terminata. Cea mai importanta este faimoasa statuie
are a lui Moise. Patriarhul apare amenintator, gata sa se scoale de pe tronul sau
>rtii pentru a-si mustra energic poporul, care s-a inchinat Vitelului de Aur. Totul
i se in aceasta statuie este desavirsit si maret, cu o armonie suprema a gesturilor
in <i a sentimentelor dominante, pe care le exprima. Moise este pina astazi una
un din capodoperele artei universale. Multi au facut o legatura intre temperamentul
de lui Michelangelo si aceasta statuie, pe care o considera o imagine a insusi-
ite- rilor sufletesti ale artistului. Tot din vechiul proiect au ramas cei doi renumiti
Lui Sclavi, azi la Luvru, unul terminat, reprezentind pe cel ce se supune soartei
asta dusmane si cedeaza fortei potrivnice, si celalalt, nu deplin terminat, care se
ea revolta si cauta sa se descatuseze.
rid, O alta piedica in realizarea mausoleului papei Iuliu II o constituie
itul Capela funerara, pe care familia Medici i-o comanda lui Michelangelo. Si
ello aici situatia actuala a operelor nu corespunde intentiei initiale a artistului.
itor Asa cum se prezinta astazi, intr-una din bisericile Florentei, capela trans-
iel- formata in ce priveste arhitectura de Michelangelo insusi cuprinde trei
in grupuri. In mijloc, statuia Fecioarei cu p ru n cu l; la dreapta si la stinga, in firide,
statuile si mormintele lui Giuliano si Lorenzo de M edici. Lorenzo, concentrat
fai- si pe ginduri, are o atitudine care a facut poporul Florentei sa-1 denumeasca
lica II Pensieroso. Pe cele doua sarcofage ale principilor sint patru statui celebre,
i ce reprezentind A murgul, Aurora, Ziua si Noaptea. Inutil sa spunem ca ele sint
aici considerate printre operele cele mai perfecte ce se cunosc, indeosebi Noap/ea
xe- care, infatisata ca o femeie cu trupul oarecum vestejit, se intinde obosita
SUS,
si doarme.
irta Dar si executia acestei capele nu se face fara dificultati si intreruperi,
ichi asa incit Michelangelo a putut spune ca intreaga lui tinerete a fost nenorocit
p ta
iegata de doua morminte.
isa- Fresca din Capela Sixtina i-a fost comandata lui Michelangelo tot de papa
Lrut Iuliu al II-lea. Gindindu-se la obligatia de a termina mausoleul, el refuza mai
. O intii. Papa se supara si insista. Artistul argumenteaza ca este sculptor, nu pictor,
dar pina la urma este conStrins sa execute lucrarea.
)C ul
Plafonul Capelei Sixtine este impartit prin ornamente care sugereaza
era. elemente de arhitectura in citeva compartimente care cuprind panourile
en- cu compozitiile principale. Lateral, in continuarea panourilor centrale, se afla
ori celebra suita de Sibile si Profeti, alternind cu atleti nuzi. In compartimentele
snt, centrale Michelangelo executa istoria lum ii dupa Biblie, de la Crearea
itu l
mului pina la Potopul lui Noe. Tinerii goi Ign u di n-au nici un alt
: in rol decit de a prezenta splendoarea trupurilor lor, incadrind scenele si
, in personajele biblice.
Patru ani Michelangelo lucreaza la aceasta opera colosala si nimanui nu-i
nda e permis sa o vada, inainte ca el sa o declare terminata. Papa insusi este refuzat,
mai ' Michelangelo reuseste sa-si impuna punctul de vedere. Dupa patru ani,

7
schelele cad, papa si cardinalii se gasesc in fata acestui ansamblu maret, pe
care multi istorici de arta il considera ca cea mai importanta pictura care
a fost creata vreodata. Mai tirziu, Michelangelo picteaza si peretele care rama-
sese gol si unde reprezinta Judecata de apoi: o cascada imensa de trupuri goale,
precipitindu-se in infern, unde sint primite de diavoli; sus Isus, ca judecator,
intre Fecioara si loan Botezatorul, inconjurati de cetele celor fericiti, care vor
intra in sinul lui Avram.
Acestea sint, foarte pe scurt semnalate, operele de sculptura si de pictura
cele mai insemnate, pe care le-a executat Michelangelo. El este inca si
aceasta constituie un al treilea titlu de glorie, tot atit de important pentru
acest mare geniu autorul cupolei bisericii Sf. Petru, o alta minune a lumii.
Venind dupa Bramante si Rafael, el modifica planul bisericii, incoronind-o
cu imensa cupola, care apare deasupra Romei si domina orasul, oriunde s-ar
gasi privitorul.
Activitatea de sculptor a lui Michelangelo nu inceteaza decit o data cu
moartea lui. Ultimele lui opere, insa, au un cu totul alt caracter decit cele
din tinerete sau din epoca maturitatii. Fiintele ce constituie grupele sculpturale
isi pierd frumusetea trupeasca, poate de nici un alt sculptor egalata in trecut,
capata aspectul unor fapturi umane aproape fantomatice, cum este Pieta
Kondanini, in care doua fiinte suprem nenorocite, mama si fiul mort, stau inlan-
tuite. Grupul acesta de neuitat lasa in privitor un sentiment de o infinita
putere tragica. Cita deosebire^ intre acelasi subiect, tratat in tinerete (P ieta) ,
si acesta, de la finele v ietii! Intre ele doua se scursese viata genialului artist,
cu bucurii putine, cu ginduri multe, mai toate dureroase.
Acad, G. OPRESCU
pe
are
na-
ile,
or,
for
Lira
- si
tru
nii.
i-o
-ar
trecut patru secole de la moartea lui Michelan
cu gelo Buonarroti (14751564), patru sute de ani de cind, de pe cerul Renasterii
ele italiene tirzii, s-a stins cea mai stralucitoare stea, de cind s-a fixat in nemurire
ale protagonistul cel mai nelinistit al tragediei dell incompiuto , al dramei nede-
;u t> savirsirii. Nimeni nu a fost mai framintat ca el de constiinta violentului contrast
eta intre idealul artistic visat de creator si realizarea lui in viata contemporana,
In- conditional de tristele stari economice, de precara traire acordata atunci artis-
lita tului, oricit de genial. Nimeni nu a trait mai intens ca Michelangelo aceasta tra-
?}, gedie, si lunga lui viata a insemnat si un mare strigat de protest impotriva
ist, fortelor adverse, care incatusau aripile lnaltului zbor al fanteziei sale creatoare.
Duelul sau permanent cu papalitatea este o demons trade, ca si minunea uma-
CU nizarii artei sale plastice, a punerii omului in centrul tuturor preocuparilor.
Ca si Leonardo da Vinci, Michelangelo a avut caracteristicile omului
universal. Sculptorul titanic al barbatiei si frumusetii umane in David, Moise
sau P ieta, pictorul dantesc al Judecatii universale, creator al lumii in Geneva
pe bolta Capelei Sixtine, arhitectul celei mai inalte si mai indraznete cup ole
ale lumii la bazilica Sf. Petru din Roma, a fost si cea mai profunda voce
poetica a vremii sale.
Intr-un secol de involutie literara, intr-un secol in care majoritatea poetilor
petrarchizau il imitau cu sutele in continut, dar mai ales in forma, pe
acela care fusese o vibratie sincera si moderna a poeziei, pe sensibilul liric
Francesco Petrarca Michelangelo da dovada de profunda originalitate artistica.
Gindirea inalta, intensa sinceritate a sentimentelor si pasiunilor, energia si
concentrarea stilistica sint caracteristicile principale ale scrisului marelui artist
florentin. Versurile sale invita la meditatie totdeauna si fac sa vibreze de
cele mai multe ori sensibilitatea cititorului modern.
In acelasi timp este interesant de aratat ca principalele teme ale poeziei
lui Michelangelo sint desprinse din contemporaneitate si ca ele oglindesc
realitatile epocii. Filonul care strabate in primul rind versurile sale este profunda
durere pe care o incearca poetul in fata servitutii patriei, aflata sub dominatie

9
straina. Nu trebuie uitat niciodata inflacaratul patriotism al lui Michelangelo,
cel care a proiectat si ridicat fortificatiile sistemului de aparare al Florentei,
ultimul bastion al libertatii Italiei, in timpul faimosului asediu din 152930.
Ca si celalalt nemuritor florentin, Dante Alighieri, de care poate fi apropiat
si prin impetuozitatea pasiunii sale cetatenesti, Michelangelo biciuieste, cu
cele mai aspre cuvinte, prostratia in care zace patria iubita si insensibilitatea
fiilor ei care nu se ridica unanim la lupta pentru recucerirea libertatii pierdute.
Cu accente care il reamintesc pe Francesco Petrarca din celebra cantona arzind
de flacara pura a patriotismului Italia m ia Michelangelo se ridica
impotriva seniorilor italieni, impotriva discordiilor interne, a luptelor fratricide,
care au tinut atita vreme Italia divizata politic si deci prada usoara pentru straini.
Si tot ca marele sau compatriot, Dante Alighieri, creatorul literaturii
antieclesiaste, Michelangelo Buonarroti a fost un violent pcet anticlerical.
Poate ca nimeni n-a cunoscut mai de aproape ca el, artist genial umilit in
slujba inaltilor prelati ai bisericii, intreaga turpitudine a Curiei papale, pe care a
denuntat-o cu cuvinte de foe. Ca si Dante, autorul tratatului De Monarchia ,
in care denunta imixtiunea papalitatii in sfera laica a guvernarii lumii,
Michelangelo si-a dat si el seama de amestecul nefast al oamenilor bisericii
in viata lumeasca. El si-a putut striga adinca deznadejde, vazindu-si tara atit
de slaba, dupa cum a si putut-o mustra sever pentru ca s-a lasat prada sluji-
torilor bisericii, pe care li socoteste si el drept prima cauza a tuturor nenoro-
cirilor cazute asupra Italiei de atunci.
Extraordinara admiratie pe care a manifestat-o pentru Dante i-a fost o
alta tema centrala a poeziei. Ca o splendida afirmare a constiintei propriei sale
valori, caracteristice de altfel pentru dezvoltarea personalitatii in Renastere
epoca descoperirii lumii si a omului este si paralela pe care Michelangelo
o traseaza intre el si Dante. Doar Dante Alighieri reprezinta in literatura
acea inalta culme pe care el, Michelangelo Buonarroti, o reprezinta in arta
plastica. Si pentru a fi asemenea autorului Divinei Comedii, chiar pe drumurile
indurerate ale exilului, chiar neinteles de concetatenii ingrati, Michelangelo
declara ca ar da totul pe lume:
Pur fu ss'io ta li' Ck?a sim il sorte nato, p er Faspro esilio suo con la virtute,
darei del mondo il p in felice sta tol
O alta tema, menita si ea sa distruga falsa imagine a unui Michelangelo
mizantrop, este aceea a prieteniei. Ca multi alti artisti si literati ai vremii sale,
Michelangelo a nutrit o profunda admiratie fata de Vittoria Colonna, cea mai
autentica poeta italiana a secolului al XVI-lea. Si se pare ca dintre toti admi-
ratorii grupului care gravita in jurul ei, Vittoria Colonna 1-a ales drept prieten
predilect doar pe el. Marele artist i-a inchinat un ciclu de versuri strabatut
de un idealism filozofic, apropiat de al celui mai discutat filozof din vremea
aceea, Platon, caruia devotati discipoli, ca Marsilio Ficino, puteau sa-i inalte
chiar altare. Aceasta ceata filozofica platonizanta invaluie si atenueaza uneori
forta lirica si originalitatea versurilor luir Michelangelo.

10
gelo,
^ntei,
-3 0 .
Dpiat
5, CU
tatea
iute.
zind
idica
cide,
aini.
turii
:ical.
it in
ire a
lia ,
imii,
:ricii
atit
luji-
Dro-
st o
sale
tere
^elo
tura
arta
irile
jelo
L
ute^
^elo
ale,
mai
mi-
iten
itut
nea
alte
iori
Ca o pagina de antologie demna de a figura printre cele mai desavirsite
piese ale liricii patriotice, este raspunsul dat de Michelangelo madrigalului
unui literat contemporan ca Giambattista Strozzi, care elogia in versuri de
absoluta admiratie perfectiunea sculpturii Noaptea, ridicata in Capela M edici
a bisericii San Lorenzo din Florenta.
Madrigalul lui Strozzi se adresa unui privitor uimit de frumusetea statuilor:
La notte che tu vedi in si dolei atti
Dor mire, fu da un angelo scolpita
In questo sasso; e p er che dorme, ha vita ;
Destala, se no*I credi, e parleratti .
(Noaptea pe care tu o vezi atit de frumos dormind, a fost de un inger
sculptata in piatra asta; si, desi doarme, traieste. Trezeste-o daca nu crezi, si-ti
va vorbi.)
Expresieiunei asemenea admiratii sincere Michelangelo i-araspuns cu
versuri strabatute de durere, coplesit de a vedea Florentasi intreaga Italie
subjugata de straini si oprimata de tirani:
Caro m*e il sonno, e p iu Pesser di sasso,
Mentre che il dan no e la vergogna dura.
Non veder, non sentir, m'e gran ventura;
Perd non mi destar; dehl parla basso /.
(Scump imi e visul si mai mult fiinta de piatra, cit timp nenorocirea si
rusinea dureaza. Sa nu vad, sa nu aud e pentru mine un mare noroc; de aceea
nu ma trezi, vorbeste lncet.)
Sutele de ani care au trecut de la moartea marelui artist au sporit mereu
admiratia umanitatii pentru magnifica lui opera umanista.
Prof. AL. BALACI
vrfrsite
;alului
iri de
Medici
uilor:

/v
inger
, si-ti l i trebuie secole intregi istoriei ca sa zamisleasca
irtisti de asemenea putere. Orice desen, orice schita poarta la Michelangelo
is cu iccentul unei prezente formidabile. In fata lui admiratia e amestecata cu o
Italie uimire care te lnfioreaza; intr-atit de coplesitor simti geniul, furoarea geniului.
Exista o dimensiune grandioasa, in tot ce a inaltat, in tot ce a inchipuit
icest artist. lata cupola teribila de la San Pietro cea mai vasta pe care o
indraznise omenirea , sprijinindu-se pe un trunchi de zidarie colosal, care
ire pasiunea aspra si coerenta Coliseului. Un monument de un patetism sever
in uriesenia lui acesta era gindul lui Michelangelo, tradat insa de conti-
nuatori. Totul se inalta dintr-un bloc, unic, intreg spune Le Corbusier,
deplorind adaosurile care au desfigurat ideea marelui artist: totul ar fi putut
trea si avea nobletea cutremuratoare pe care Michelangelo a imprimat-o partilor
aceea realizate de el. Astfel de elogii, aduse unui monument de acum patru sute
de ani, fac parte dintr-un manifest intransigent al arhitecturii moderne:
lereu Michelangelo e menit sa exalte de-a pururi ambitia creatoare a oamenilor.
Marile ansambluri artistice care-i apartin atesta un spirit asa de in tens
LACI creator, incit te fulgera ca niste revelatii absolute. Sa ne reprezentam socul
emotional pe care 1-a proyocat pictura de pe plafonul Sixtinei, in clipa cind a
aparut lntiia oara in fata privitorilor: papa Iuliu al II-lea precipitindu-se
vijelios cum ni-1 arata Vasari inainte ca macar sa se fi depus praful iscat
la desfacerea schelelor. Se desfaceau, de fapt, nu numai niste schele, se desfacea
un vifor de astre si de voci, fara de care astazi ne-am simti parca mai mici
si mai slabi. In fata privirilor uimite se desfasura o multime imprevizibila de
eroi. Cu Michelangelo s-a nascut o lume.
Numai aceasta bolta a Sixtinei comporta o munca egala cu aceea a vreo
douazeci de pictori la un loc citim intr-un dialog din veacul al XVI-lea.
El insa lucrase singur, timp de patru ani, indoit pe schele, cu capul dat
chinuitor pe spate, iesind aproape diform din aceasta truda. Muncea cu o
perseverenta enorma dar si cu indoieli dureroase, devorante. In propria lui
viata eroul Sixtinei n-a avut acel mers sigur pe care i 1-ai presupune. Era

13
nelinistit, cind frenetic, cind torturat de crunte descurajari. Se consuma anxios,
cu sufletul arzind in flacarile unor aspiratii nesfirsite. Vadea un scrupul extra -
ordinar in tot ce era arta; ne-a ramas de la el, notat de Francisco de Hollanda,
acest paradox profund: Se cunoaste stiinta unui mare pictor dupa teama cu
care face lucrul la care se pricepe cel mai bine; si se cunoaste ignoranta
celorlalti dupa indrazneala temerara cu care ingramadesc in tablouri ceea ce
n-au fost in stare sa invete. Cu acest scrupul absorbant, el se lasa incilcit
in lanturile unor lucrari pe care n-avea timp sa le continue si nici vointa sa
le abandoneze. Se prindea tenace de opere pe care le incepuse, in timp ce
papei care i le comandasera, treceau adesea, schimbaciosi, frivoli, de la
o idee la alta.
Era pentru ei un orgoliu sa-1 aiba, sa lucreze pentru dinsii, chiar daca
uneori nu-i gustau arta. Nutresc aceasta dorinta de treizeci de ani, li spune
furios Paul al III-lea, cind e ales si Michelangelo voieste sa dezerteze; . . . te
voi face cu orice pret sa ma slujesti . Astfel, intre patroni care si-1 disputau
gelosi, amenintat cind cu procese, cind cu excomunicarea daca nu lucreaza
la mormintele familiei Medici , exasperat adesea, marele artist a purtat
constant tristetea de a nu-si putea infaptui proiectele imense. Operele sfirsite
reprezentau infim fata de aceste proiecte, imprejurarile dadeau o realizare cu
totul fragmentary clocotului sau creator. El, care rivnea sa sculpteze un munte
intreg, sa-1 prefaca intr-un colos vizibil de departe, trebuise in tinerete sa-i
faca pe plac lui Piero deMedici, sculptind un om de zapada!
Era totusi terib il, intr-un fel, si-i speria chiar pe papi. Cara-te de
a ic i! i-a zis unui nobil prezumtios, alungindu-1 din atelier. In schimb, era
apropiat de oameni modesti, lipsiti de aparare, cutare timplar caruia li inzestra
fata, cutare pictor de iarmaroace pentru care facea binevoitor desene, el,
artistul solicitat citeodata zadarnic de printi si de regi. Fiinte candide, neaju-
torate, gaseau favoare la acest om, de atitea ori plin de sumbra minie. Astfel,
intr-un poem de Hugo, leul regal si trist, care inainteaza teribil, se lasa oprit
de inocenta unui copil uitat in leagan.
Leul cu ghiara uriasa vreau sa spun geniul lui Michelangelo era
la urma urmei un prizonier printre curtenii papilor. Se simtea uneori umilit,
o data vistiernicii papei i-au refuzat, vreme de un an, banii ce i se cuveneau.
Se spune ca asta serveste sa ma imboldeasca, arata ofensat Michelangelo.
Dar asemenea iritante necazuri nu-s imbolduri, ci mizerabile frine. Nu se
poate lucra cu miinile la un lucru, cu capul la altul, mai ales in sculptura,
se vede el silit sa explice.
In astfel de clipe, otravite de sentimentul unei captivitati (i-am servit pe
papi, fiindca am fost constrins), va fi imaginat sculptorul Sclavii atletici incor-
dindu-se pentru a sfarima strinsoarea care-i tine prinsi. Cei de la Academia
din Florenta statui neterminate par a impinge singuri, a indeparta cu
bratele, cu crestetul, intr-o torsiune indaratnica, piatra din care sculptorul
n-a apucat sa-i desprinda. Este o asemenea tensiune in aceste statui pe juma-

14
III. 'Protect pentru fatada bisericii
San Lorenzo, Florenta

tate informe, in gesturile lor, incit un brat in tors in sus ai spune ca e gata
sa repeada in gol blocul de piatra greu ce tine captiv capul imaginii. Cu astfel
de blocuri iti vine sa visezi vor fi aruncat cindva Gigantii, care pornisera
cu asalt asupra Olimpului.
Revoltele sale, Michelangelo si le-a rostit in primul rind in piatra. Dar
a avut momente cind a izbucnit si altfel: cind, bunaoara, a imbratisat cauza
rascoalei populare pornite la Florenta in 1527, impotriva domniei patronilor
sai, familia Medici, care fu alungata de la putere. Ducele Alessandro deMedici
a capatat atunci o ura nestinsa impotriva lui, voind, dupa reprimarea rascoalei,
sa-1 ucida. Ardent republican, in fundul sufletului sau, Michelangelo care
e autorul unui Brutus cu aer hotarit, imperios, a trait atunci la Florenta
clipe de incredere radioasa in viitor. A infruntat ciuma, in orasul asediat de
armatele imparatului si ale papei, a condus fortificatiile, imaginind eficace
lucrari de aparare. A avut un moment de slabiciune, innebunit de primejdia
tradarii, dar s-a intors sa apere mai departe libertatea. Cu putin lnainte ca
republica sa se prabuseasca, rapusa de asediu si tradare, Michelangelo fu vazut
pe cupola Domului florentin ; ingindurat desigur, scruta de la acea inaltime
vultureasca miscarile vrajmasilor ce impresurau cetatea.
Oarecum asa isi priveste si David dusmanul. Ochii lui masoara spatiul,
dispretul lui minios se uneste cu o atentie concentrata, gitul se inalta rigid

15
in efortul de a privi si de a domina. In David, eroul care-si aparase poporul,
se afla un simbol grandios al libertatii. Aceasta statuie colosala nu putea sta
intr-o biserica, desi fusese lucrata in Santa Maria del Fiore; cu Michelangelo,
eroul biblic a iesit in for, indrazneala lui tinara cheama spatiul deschis al
pietelor publice. Astfel de opere sint marile embleme ale civilizatiei; ele figureaza
curajul luptei si inteligenta infruntind superb destinul.
Infruntare dureroasa, uneori naprasnica: oamenii lui Michelangelo nu i
se sustrag niciodata. lata statuia vestita a N optii, capul ei care se lnclina lent
pe umar, intr-o splendida voluta. Dar, cum observa Adolfo Venturi profilul
dur taie ca o lama aceasta voluta. Somnul ei n-ajunge sa inchida pleoapele
agitate, buzele ce tresar. Bratul drept fixeaza imaginea intr-o expresie de
forta invincibila, de staza care nu e repaus ci preludiu la lupta. Figura aceasta
nu-i o imagine de abandon relaxat; asemenea fiinte ramin eroice si in dispe-
rare. Caci Noaptea e confesiunea tragica a lui Michelangelo dupa reprimarea
Florentei, dupa sfarimarea nadejdilor de libertate. Italia cadea in puterea tiraniei
si a strainilor, sufletele pure se clatinau sub povara acestor lovituri; Roma
fusese jefuita salbatic, si de fapt Italiei intregi i se jefuia viitorul si speranta.
Cerul doarme, exclama Michelangelo intr-o poezie, daca unui singur uzurpa
ceea ce era bunul atitor oameni. Durerea unei epoci plina de impilari si
cinism e aici, in aceasta inexorabila melancolie, a unor ochi care ar voi sa
nu vada, a unui suflet care cheama zadarnic uitarea. Renasterea se incheia sumbru.
Timpul ceruse, timpul daduse eroi. Dar pentru care victorii?
Amaraciunea de profet a marelui artist aduna in piatra sculpturii sale rumori
vaste, nebanuite. Melancolia severa a lui Michelangelo se intilneste cu noaptea
fatidica a presimtirilor shakespeariene; dupa cum in unele figuri din furtu-
noasa Judecata de apoi acel om cu figura ratacita, pe care-1 trag in jos irezis-
tibil demonii, ca pe un bolid rasuna deja Goya.
In oricit de ample desfasurari, de pilda in uraganul de trupuri din aceasta
fresca, arta lui Michelangelo pastreaza o preciziune statuara. Unii urmasi, El
Greco, de pilda, i-au reprosat acest fel de a picta, sculptural. Intre figurile sale nu
circula aerul unei atmofere, ele ramin distincte, in chip statuar. Dar intr-un corp
astfel delimitat, se simte totusi pulsul lumii intregi. Intr-o statuie poate palpita
ca intr-o lentila firmamentul. Stiinta si poezia cosmosului este aici anatomia.
Cind a pornit sa si-o lnsuseasca avea vreo 16 ani Michelangelo a
sculptat un relief, o lupta cu Centauri, ce se pastreaza azi la Casa Buonarroti.
E in acest relief o ingramadire de trupuri inextricabila, serpeasca; dar se simte
ca formele au fost sculptate cu asemenea bucurie, lncit amestecul acesta capata
un accent solar. Anatomia era la Michelangelo nu un repertoriu inchis, ci
limbajul unei comuniuni cosmice. Sa privim figurile Sixtinei, nudurile cu
racursiurile lor, de atitea ori hiperbolice, care se arunca sublim in toate direc-
tiile. Sa privim acest trup viguros, care e Adam. Cine a mai pus intr-un gest
destins, relaxat, atita suverana demnitate? Biblia Sixtinei face din frumusetea
nudului o valoare absoluta.

16
Acesta e Michelangelo. Se chinuise ca un damnat, se crezuse invins. Dar
a biruit pentru vecie. Exemplul acestei existente nelinistite a fost ccmparat
cu un pise aspru, batut de furtuna. Nu se poate sta mereu pe asemenea culmi;
dar sintem datori scria Romain Rolland sa facem din ele tinta unui pele-
rinaj: ca sa lmbratisam eroismul marii creatii. Insa opera lui Michelangelo
n-are nevoie de pelerinaje la data fixa, ea nu sta inaccesibila, ci a patruns de
mult in viata multimilor. Imaginea Ginditorului, creata de el, vegheaza august,
de patru secole, omenirea. Pentru noi, comemorarea a 400 de ani de la moartea
artistului e prilejul de a omagia cu fervoare un nume tot mai prezent in
constiinta lumii.
Cit a trait, fusese trist si adesea singur. Astazi o parte din el, din geniul
lui, e in bucuria fiecaruia din noi; in mindria de a ne simti oameni.
DAN HAULICA
TABEL CRONOLOGIC 1 CONCORDANCE ISTORICE *

Cronologie sumara a vietii i operei Date ale istoriei social-econo-


lui Michelangelo mice, politico i militare Date ale istoriei civilizatiei

1475 6.I ll, se naste, la castelul C a p rese Victoria lui tefan cel Mare Moare Paolo Ucello
din Casentino (Toscana), Michel asupra turcilor la Vaslui; papa
angelo Buonarroti, al doilea fiu Sixt IV preamareste vitejia Se naste Baccio della Porta
al lui Lodovico di Lionardo Buo- principelui moldovean. (Fra Bartolommeo)
narroto Simoni, podest& (primar)
de Caprese si Chiusi, si al Fran- Turcii cuceresc cetatile geno-
cescai del Sera. veze de la Marea Neagra.

1476 Novellino * de Masuccio Sa-


lernitano
M. matematicianul Regio
montanus

1477 Se naste Buonarroto Buonarroti, S.N. Titian Vecellio


fratele artistului.

1478 Conspira^ia Pazzi la Florenta, S.N. Baldassare Castiglione;


impotriva familiei Medici. Giu- Thomas Morus
liano este ucis. Lorenzo deMe-
dici In fruntea orasului.

1479 Se naste Giovansimone Buonar Unirea Castiliei si Aragonului. M. Antonello da Messina


roti, fratele artistului.

1480 In Spania Inchizijia devine M. Sassetta; Jean Fouquet.


institutie de stat.
S.N. Giorgione;
Rusii scutura jugul tataro- Palma Vecchio;
mongolilor. Lorenzo Lotto

* Prescurt&ri in cronologle: S.N. = se naste; M. moare; ( ...) = plni la

19
Cronologie sumara a vietii i operei Date ale istoriei social-econo-
lui Michelangelo mice, politice i militare Date ale istoriei civilizatiei

1481 Se na?te Sigismondo Buonarroti, Moare sultanul Mehmed II, in


fratele cel mai mic al artistului. timp ce pregatea cucerirea
Italiei; ii urmeaza Baiazid II.
Moare Francesca di Neri di Miniato
del Sera, mama artistului.

1482 Torquemada, inchizitor gene Prelegerile despre pictura


ral in Spania (-*1498). nute de Leonardo da Vinci
la Milano (-> 1498; Trattato
della p ittu ra )
M. Luca della Robbia:
geograful Toscanelli

1483 Carol VIII, rege al Frantei S.N. Rafael Santi (Sanzio);


(- 1498). Martin Luther

1485 Se incheie razboiul celor S.N. Sebastiano del Piombo ;


doua roze . Jean Clouet
Dinastia Tudorilor in Anglia
(-> 1603).

1486 Bartolomeu Diaz inconjura


Capul Bunei Speranje.
De hominis dignitate de
Pico della Mirandola

1487 Michelangelo este inscris la coala Arcadia de Sannazaro


de gramatica italiana, latina i
aritmetica a lui Francesco da S.N. Andrea del Sarto
Urbino, la Florenta. Prefera dese-
nul si frecventeaza atelierul picto-
rilor Ghirlandajo.

1488 La l.IV . Michelangelo intra ucenic M. Andrea del Verrocchio


pe trei ani In atelierul picto-
rilor David si Domenico Ghirlan S.N. Ulrich von Hutten
dajo, la Florenta.

1489 Paraseste atelierul, incepe sa inveje Se infiinteaza tipografia uma-


sculptura in Gradinile Medici, sub nistului Venetian Aldus Ma-
indrumarea lui Bertoldo di Giovan nutius
ni, elev al lui Donatello. Este
remarcat de Lorenzo deMedici
Cap d e fa u n (marmura, s-a
pierdut)

1490 Traieste in anturajul lui Lorenzo Moare Matei Corvin


deMedici 1492), este influen^at
de umanisti ca Poliziano, Pico
della Mirandola, Marsilio Ficino
$. a. cunoaste ideile lui Platon

20
Cronologie sumara a vietii i operei Date ale istoriei social-econo-
lui Michelangelo mice, politice i militare Date ale istoriei civilizatiei

M a d onn a d ella S ca la (relief plat


in marmura, -+ 1492)
L upta cen ta u rilo r cu la p itii (re
lief inalt in marmura, - i 1492)

1491 Se incheie, in linii mari, uni-


ficarea politica a Franjei.

1492 R a stig n ire (lemn, s-a pierdut) Papa Alexandru VI (Rodrigo Cristofor Columb in America.
Borgia, -> 1503).
Dupa moartea lui Lorenzo deMe- Primul glob terestru (Martin
dici se intoarce in casa parinteasca ; Moare Lorenzo deMedici Behaim)
studii anatomice pe eadavre. ( Magnificul).
De quinque corporibus regu-
H ercu le (marmura 1493, fost Piero deMedici instaureaza laribus de Piero della Fran
la Fontainebleau, s-a pierdut) tirania la Florenta. cesca
Cucerirea Granadei; desavir- De sole, De lumine de Mar-
sirea Reconquistei in Spania. silio Ficino.
M. Piero della Francesca
S.N. Pietro Aretino;
Vittoria Colonna

1493 Asculta predicile lui Savonarola Maximilian I, imparat ger- S.N. Paracelsus;
(- 1494), indreptate impotriva co- man (->1519). N. Olahus, umanist de
ruptiei Vaticanului si a princi- origine romineasca
pilor, predici care il impresioneaza Papa Alexandru VI Imparte
profund. lumea (noile teritorii) intre
Spania si Portugalia.

1494 Prosperitatea oraselor italiene Narrenschiff (Corabia nebu-


si farimi^area politica a Pe- nilor) de S. Brant.
ninsulei Apenine atrag monar-
hiile feudale centralizate M. Pico della Mirandola;
(Franca. Spania, Imperiul Angelo Poliziano;
Habsburgic cu alia^ii lor), Domenico Gbirlandajo;
care incep razboaiele pentru Hans Memling
Italia -> 1559).
S.N. - Correggio ;
Campania lui Carol VIII al Pontormo ;
Fran^ei in Italia. Napoli, Francois Rabelais;
Florenta ocupate de francezi. Hans Sachs
La inceputul framintarilor care Tulburari la Florenta: Piero
due la rasturnarea familiei Medici, deMedici, care a tradat cauza
pleaca la V enetia, apoi la B ologn a . florentina in favoarea Fran^ei,
este izgonit; instaurarea re-
publicii.
Girolamo Savonarola in fruntea
Republicii teocratice florentine
-> 1498).

1495 M ich ela n gelo la B o lo g n a ; impreuna


cu Niccolo dallArca lucreaza la
monumentul funerar al sf. Dominic
pentru care realizeaza sculpturile:

21
Cronologie sumara a vietii i operei Date ale istoriei social-econo-
lui Michelangelo mice, politice i militare Date ale istorie civilizatiei

S f. P r o c u l ; S f. P e t r o n i u ; I n g e r
in g e n u n ch e a t
Studiaza literatura, indeosebi ver-
surile poejilor care scriu in lingua
volgare (italiana): Dante, Pe-
trarca, Boccaccio.
S a n G iova n n in o (marmura, s-a
pierdut)

1496 Dupa consolidarea Republicii lui S.N. Clement Marot


Savonarola revine la F lo ren ta .
C u p id on d o rm in d (marmura, s-a
pierdut)
Pleaca la R o m a . Incepe succesi-
unea Scrisorilor (-> 1563).
B a ch u s (marmura, -> 1497)

1497 Moare Lucrezia degli Ubaldini, Amerigo Vespucci in America


mama vitrega a artistului.
S.N. Hans Holbein cel
Tinar

1498 P ietd din Roma (marmura, Ludovic XII, rege al Frantei Vasco da Gama descopera
1499) (-> 1515). calea maritima spre India.
Savonarola intemnifat si exe- M. Antonio del Pollaiuolo ;
cutat la Florenta. Benozzo Gozzoli
S.N. geograful Honterus
(Brasov)

1499 S tigm a tiz a rea sf. F r a n cis c (carton Ludovic XII il izgoneste pe M. Marsilio Ficino
pentru o fresca, s-a pierdut) ducele Lodovico il Moro din
Milano.
Elvetia !si cucereste indepen-
den^a (de facto).

1500 Prima harta a lumii noi


S.N. Benvenuto Cellini;
matematicianul Tartaglia

1501 Se intoarce la F loren ta . Este spri- Portughezii in Labrador si


jinit de conducerea Republicii si Brazilia
de puternicele corporate. Incepe
prima mare perioada de create
M adona d in B r u g e s (marmura.)
D a vid (marmura, 1504)

22
Cronologie sumara a vietii i operei Date ale istoriei social-econo-
lui Michelangelo mice, politice i militare Date ale istoriei civilizatiei

1502 Incepe transportul sclavilor


din Africa spre America.

1503 Picteaza pentru Agnolo Doni: Papa Iuliu II (Giuliano de la Leonardo da Vinci la Florenta
Rovere; ->>1513); (-* 1506)
S fin ta fa m ilie (tondo in tem
pera), 1505) Imperiu portughez in India M. umanistul Giovanni
(Albuquerque). Pontano
S.N. Parmigianino

1504 Leonardo da Vinci, Botticelli, Moare tefan cel Mare Leonardo da Vinci incepe car-
Perugino s. a. consultati de flo- tonul Batalia de la Anghiari
rentini pentru amplasarea lui pentru Signoria florentina
David.
Rafael la Florenta (- 1508)
Este tiparit pentru prima data
numele lui Michelangelo (in De S.N. Primaticcio
Scultura de Pomponio Gaurico)
In competijiie cu Leonardo reali-
zeaza B a ta lia d e la C a scin a (carton
pentru o fresca in Palatul Signo-
riei, -+ 1505, s-a pierdut).
M a d on n a P itti (relief, tondo,
1505)

1505 M a don n a T add ei (relief, tondo, Leonardo expune la Florenta


1506) cartonul Batalia de la An-
gh iari
Giuliano da Sangallo, arhitectul
Vaticanului, atrage aten^ia papii De divina proportione
Iuliu II asupra talentului lui ( sectiunea de a u r ) de Luca
Michelangelo care este chemat la Pacioli
R om a. Incheie primul contract si
realizeaza
p r im u l p r o te ct p e n tr u m a u so leu l
lu i I u liu I I
Pleaca la Carrara, unde conduce
timp de 8 luni exploatarea
marmurei necesare mausoleului.

1506 Papa Iuliu II abandoneaza ideea Rascoala genovezilor impo Incepe construirea bisericii
construirii mausoleului. Michel triva ocupanjilor francezi si a Sf. Petru (Roma) dupa proiec-
angelo, jignit de papa, pleaca la patricienilor locali (- 1507). tul lui Bramante.
Florenta.
Papa Iuliu II recucereste * Laocoon dezgropat la Roma
S f. M atei (marmura, ebosa) Bologna.
M. Andrea Mantegna;
XI. Calatorie la Bologna, unde se Columb
impaca cu Iuliu II care ii comanda
o statuie-portret colosala pentru
fatada Bisericii San Petronio
(Bologna).

23
Cronologie sumara a vietii i operei Date ale istoriei social-econo-
lui Michelangelo mice, politic i militare Date ale istoriei civilizatiei

1507 I u liu I I (bronz, -f 1508) Moare Cesare Borgia, proto- Se tiparesc scrisorile lui
tipul ,,Principelui de Ma- A. Vespucci despre lumea noua
D avid (bronz, inceput pe la 1502, chiavelli (America).
fost la Chateau de Bury, s-a
pierdut)

1508 III. Se intoarce la R om a, incheie Se tipareste romanul cavale-


un contract pentru pictura de pe resc spaniol Amadis de
plafonul Capelei Sixtine (Roma, Gaula
Vatican).
Introducerea tiparului in Tara
F r escele d e p e p la fo n u l C a p elei Romineasca (Macarie)
S ix tin e (- 1512)

1509 Henric VIII, rege al Angliei Rafael, lucrind la Stanze, isi


(- 1547) transforma stilul sub influenza
frescelor lui Michelangelo.
Se naste Jean Calvin
Portughezii in Ceilon, Su
matra, Malacca
M. matematicianul Luca
Pacioli.

1510 Moare Lionardo, fratele mai mare Luther la Roma (-f 1511) M. Botticelli;
al artistului. Giorgione ;
Filippino Lippi
S.N. Jean Goujon ;
Bernard Palissy

1511 Statuia lui Iuliu II (Bologna) Incercari de reforma religi- Apare Lauda nebuniei de
distrusa de partizanii familiei oasa in Italia. Erasm de Rotterdam.
Bentivoglio.
M. Ph. de Commynes
S.N. Giorgio Vasari, elev si
biograf al lui Michelangelo

1512 Rasturnarea lui Soderini, gon M. Amerigo Vespucci


falonier al Florentei; cu aju-
torul spaniolilor si al papii S.N. Tintoretto ;
Iuliu II familia Medici recu- geograful Mercator
cereste puterea.
Giuliano deMedici, in fruntea
Florentei (-* 1513)

1513 Michelangelo incheie, cu moteni- Moare papa Iuliu II; ii ur- Vasco Nunez de Balboa ia
torii lui Iuliu II, al doilea contract meaza Leon X (Giovanni in stapinire Marea Sudului
pentru mausoleu, modifica pro- deMedici: 1521) care il pre- (= Oceanul Pacific)
iectul. fera pe Rafael lui Michel
angelo. 11 Principe (tiparit in 1532)
S cla v e r o ic (marmura), S cla v si Mandragora de Machia-
m u rin d (marmura) Lorenzo deMedici (cel tinar) velli
in fruntea Florentei
CumpSra pentru fra^ii sai o pra- M. Bernardino Pinturicchio
valie O bottega *).
Cronologie sumara a vietii i operei Date ale istoriei social-econo-
lui Michelangelo mice, politico i militare Date ale istoriei civilizatiei

1514 C ristos ( I n v ie r e a ) (marmura; pri- Se incheie prima faza a raz- M. Bramante, arhitect-sef
ma forma,neterminata, s-a boaielor pentru Italia. al bisericii Sf. Petru din Roma
pierdut).
Rascoala antifeudala a ioba- Rafael numit arhitect-sef al
gilor condusi de Gheorghe bisericii Sf. Petru, asistat de
Doja. Fra Giocondo i Giuliano da
Sangallo

1515 Incepe prietenia cu pictorul Se- Francisc I, rege al Franfei Corabii portugheze in China,
bastiano del Piombo (-> 1533). (->1547); la Marignano infringe
Pentru mausoleul lui Iuliu II trupele elvetiene ale ducelui S.N. arhitectul Philibert
sculpteaza: de Milano. Delorme; Germain Pilon
M oise (marmura, -> 1516)

1516 VII. Al treilea contract pentru Concordatul de la Bologna Orlando Furioso de Ariosto
mausoleul lui Iuliu I I ; un nou (Francisc I papa Leon X)
proiect (redus). consfinteste cresterea puterii Utopia de Th. Morus
regale asupra ceiei bisericesti.
I X X. Papa Leon X intrerupe Antonio da Sangallo numit
lucrarile la mausoleu si II insarci- Carol I, rege al Spaniei. arhitect al bisericii Sf. Petru,
neaza pe Michelangelo sa execute alaturi de Rafael
fatada bisericii San Lorenzo din Turcii cuceresc Siria,* Pale-
Florenta. stina Leonardo da Vinci paraseste
Italia
Conduce exploatarea marmurei la M. Giovanni Bellini;
Carrara (-> 1517) Giuliano da Sangallo;
P ro ie cte s i m o d ele p e n tr u fa ta d a Hieronymus Bosch
b is e r ic ii S a n L orenzo (-> 1520) S.N. Francois Clouet

1517 Realizeaza ferestre la Palazzo Afacerea indulgentelor


. M. Fra Bartolommeo
Medici, Florenta.
Luther isi afiseaza tezele la S.N. Francisco de Hollanda
Wittenberg; inceputul Re-
formei in Germania.
Turcii cuceresc Egiptul.

1518 Contract pentru fatada bisericii II libro del Cortegiano * de


San Lorenzo (anulat In III. 1520). Baldassare Castiglione
Supravegheaza exploatarea si tran S.N. Tintoretto ;
sp o rts marmurei (pentru fatada arhitectul Palladio
bisericii San Lorenzo si mausoleul
lui Iuliu II) din carierele Petra-
santaSeravezza (-> 1519).

1519 Reia lucrarile la mausoleul lui Carol I al Spaniei, proclamat Magellan incepe prima cala-
Iuliu II. Este ales membru al Imparat romano-german sub torie in jurul Pamintului.
Academiei din Florenta. numele de Carol V (- 1556).
S cla v i (marmura, gradina Bo- Fernando Cortez incepe cu- Spaniolii nimicesc civilizatia
boli, Florenta) cerirea Mexicului (-* 1521) azteca.
Incepe C ristos ( I n v ie r e a ) (mar M. Leonardo da Vinci
mura, varianta a doua)

25
Cronologie sumara a vietii i operei Date ale istoriei social-econo-
lui Michelangelo mice, politice i militare Date ale istoriei civilizatiei

1520 III. Abandonarea proiectului fa- Sultanul Soliman II Magni- M. Rafael


tadei bisericii San Lorenzo, din ficul (-v 1566); imperiul sau
iipsa de fonduri. se va intinde de la Bagdad
pina in Ungaria.
Griulio deMedici ii comandS, lui
Michelangelo sa transforme o ca
pela (Sagrestia Nuova) a acestei
biserici in capela funerara a fami-
liei Medici.
XI. Incepe lucrarile la C apela
M ed ici (-* 1534)

1521 Termina sculptura C ristos ( I n v i- Excomunicarea lui Luther. M. Piero di Cosimo ;


e r e a ) , pentru biserica Santa Maria
Sopra Minerva, Roma. Turcii cuceresc Belgradul. umanistul Sebastian
B ran t;
Incepe M a d on n a M ed ici (marmura,
-> 1534) pentru Capela Medici compozitorul Josquin
de Pres

1522 Continua sa lucreze la mausoleul Papa Adrian VI (-* (1523) Sebastiano del Cano se in-
lui Iuliu II (-> 1523). toarce cu ramasitele expedifiei
Turcii cuceresc insula Rhodos, lui Magellan
controleaza caile de comert
ale Mediteranei rasaritene. M. Carpaccio
S.N. Joachim du Bellay

1523 Incepind din acest an elaboreaza Papa Clement VII (Giulio M. Luca Signorelli;
p la n u r i p e n tr u B ib lio teca L a u ren - deMedici; -M534).
z ia n a , Florenta. Impovarat de Pietro Perugino;
comenzi din partea lui Clement VII Alessandro deMedici in frun
este amenintat cu proces de moste- tea Florentei (-* 1527). Ulrich von Hutten
nitorii lui Iuliu II, pentru neter-
minarea mausoleului (152325). Incepe reforma lui Zwingli in S.N. Palma Vecchio
Elve^ia (->1531).

1524 Prima s ch ita p e n tr u v estib u lu l Incepe Razboiul Jaranesc ger- S.N. Luis Camoes;
B ib lio te cii L a u ren tien e (ricetto ) man (-> 1525).
Pierre de Ronsard
Nanni di Baccio Bigio iftcepe sa
construiasca Biblioteca Lauren-
fiana, dupa proiectul lui Michel
angelo (prima etapa: 152426).
B a ia t g h e m u it (marmura)
Termina a m en a ja rea C a p elei M e
d ic i, pentru care incepe sculp-
turile:
L orenzo d e M ed ici, duce de Ur-
bino (portret ideal, numit II
Pensieroso * marmura, 1534)
A urora; A m u rgu l (marmura,
-* 1531)
D ivin ita te flu v ia la (argila)

26
Cronologie sumara a vietii i operei Date ale istoriei social-econo-
lui Michelangelo mice, politice i militare Date ale istoriei civilizatiei

1525 Un nou proiect pentru mausoleul Francisc I, infrint la Pavia de S.N. poeta Louise Labe
lui Iuliu II. armata lui Carol Y, cade pri-
zonier.
D a v id A pollo (marmura, ne-
terminata). Executia lui Thomas Miinzer.
Baber intemeiaza imperiul mo-
gulilor in India.
Apogeul imperiului incasilor
(cu centrul in Peru)

1526 Pentru Capela Medici, incepe La Mohaci turcii zdrobesc ar- S.N. Palestrina
sculpturile: matele ungaro-cehe.
N oa p tea : Z iua (marmura,
1531)
G iu lian o d e M ed ici, duce de Ne
mours (portret ideal; marmura,
1534)

1527 Rascoala populara la Florenta N. Machiavelli termina Storie


impotriva familiei Medici; in- fiorentine *
staurarea Republicii fioren
tine. M. Niccolo Machiavelli
Trupe imperiale (mercenari
germani condusi de coneta-
Republican convins, Michelangelo bilul de Bourbon) ocupa_ si
se intoarce la F loren ta , oferindu-si prada Roma ( Sacco di Ro
serviciile pentru apararea orasului. ma ).

1528 Guvernator si comisar general al Patru carf;i despre propor-


fortificatiilor fiorentine (-* 1530). fiile omului de Dtirer
H ercu le s i C a cus (argila) M. Albrecht Diirer;
Moare de ciuma Buonarroto Buo Mathias Griinewald
narroti, fratele preferat al artis
tului. S.N. Paolo Veronese;
poetul Luis de Leon

1529 P la n u ri p e n tr u fo r tific a tiile F lo- Pacea de la Cambrai (Carol V- M. poetul John Skelton;
r e n tei Francisc I.)
Baldassare Castiglione
VII. Pleaca la Ferrara pentru a Intelegere intre Carol V. si
studia fortificatiile de acolo; du- papa Clement VII (Medici)
cele dEste ii comanda un tablou: pentru lichidarea Republicii
fiorentine. Trupele imperiale
L eda c u lebdda (cartonul realizat si papale ataca si asediaza
s-a pierdut). Florenfa.
IX. Descopera tradarea lui Mala- Turcii in Slovacia si Austria;
testa Baglioni, guvernator general impartirea Ungariei; primul
al Republicii; nefiind crezut, fuge asediu al Yienei.
la Ferrara si Venetia.
XI. La vestea asedierii orasului
se intoarce la Florenta si conduce
cu eroism apararea Republicii.

27
Cronologie sumara a vietii i operei Date ale istoriei social-econo-
lui Michelangelo mice, politice i militare Date ale istoriei civilizatiei

1530 Dupa capitularea Florentei Michel- Capitularea Florentei (prin Se infiinteaza College de
angelo este nevoit sa se ascunda tradarea lui M. Baglioni); cu France
un timp. ajutorul lui Carol Y este re-
instaurata tirania familiei Me- M. Jacopo Sannazaro
Se reiau lucrarile la Biblioteca dici in frunte cu Alessandro.
Laurentiana ( * 1534): se cons- S.N. Lassus (Orlando
truieste S a la de lectu ra . Lasso)

1531 Continua lucrarile la Capela Medici. Henri VIII, regele Angliei, Juan de Valdes in Italia
rupe legaturile cu Vaticanul. (- 1545)
V ictoria (marmura, (-*> 1532, ini
tial pentru mausoleul lui Iuliu II) Deschiderea bursei la Amster- M. Andrea del Sarto
dam (prima bursa cu actiuni).
C iboriu l co r u lu i b is e r ic ii S a n
L orenzo, Florenta (* 1532)

1532 Al patrulea contract pentru mau Francisco Pizarro cucereste Spaniolii distrug civilizafia
soleul lui Iuliu I I ; modificarea Peru (-1535). incasilor.
proiectului.
S.N. W alter Raleigh
Se imprieteneste cu nobilul roman Alessandro deMedici, ajunge
Tommasso Cavalieri. primul duce al Florentei.
Cartonul V enus ?i C u p id on
(-* 1533, pastrat in copii) Rascoala populara la Lucca
(Italia) impotriva ocupantilor
Nevrind sa traiasca la Florenta francezi.
devenita Mare Ducat al familiei
Medici se muta la R om a.

1533 Frecventeaza un cerc de literati Ivan IV cel Groaznic Pantagruel de Rabelais


si artisti. Incepe sa scrie versuri (-> 1584)
( Rime ). M. Lodovico Ariosto;
Bernardino Luini
S.N. Michel de Montaigne

1534 Moare, la Florenta,Lodovico, Moare papaClement V II; ii Jacques Cartier exploreaza


tatal artistului. urmeaza Paul III (Alessandro Canada. (-* 1536).
Farnese; ^ 1549).
Termina lucrarile la C apela M ed ici, M. Correggio
Florenta. Comuna din Munster (-1535).
Incepe sa sculpteze patru S cla v i
(- 1536), initial pentru mausoleul
lui Iuliu II.
Michelangelo numit arhitect,
sculptor si pictor al palatelor
apostolice >
> din Roma.
Executa S ch ite p e n tr u J u d e c a ta
d e a p o i (-* 1536)

1535 Tratat de alianta intre Franta Gargantua de Rabelais


si Imperiul Otoman.
Della Repubblica fiorentina
Calvin la Geneva (-1564). de Donato Gianotti
M. Thomas Morus

28
Cronologie sumara a vietii i operei Date ale istoriei social-econo-
lui Michelangelo miee, politice i militare Date ale istoriei civilizatiei

1536 Incepe J u d e ca ta d e a p o i, fresca M. Erasm de Rotterdam


pe peretele Capelei Sixtine.
Inceputul prieteniei cu poeta
Yittoria Colonna.

1537 (Francisco de Hollanda, miniatu Ducele Alessandro asasinat la M. arhitectul Baldassare


rist si arhitect portughez, soseste Florenta. li urmeaza Cosimo I Peruzzi;
la Roma pentru studii. Frecven- deMedici (din 1569 primul
teaza cercul Vittoriei Colonna unde Mare duce al Toscanei), care Lorenzo di Credi
il cunoaste pe Michelangelo). lichideaza ramasi^ele libertatii
fiorentine.

1538 Din acest an executa schi^e si


proiecte pentru amenajarea pie|.ei
si reconstruirea palatelor de pe
dealul Capitoliului (Roma).
Convorbiri intre Michelangelo, Vit-
toria Colonna i alji intelectuali
umanisti, notate de Francisco de
Hollanda.

1539 Incepe bustul B ru tu s (- 1543,


marmura), lucrare inspirata de
prietenii artistului, republicani flo-
rentini exilati.

1540 Pe baza proiectelor lui Michelan Papa Paul III confirma Ordi- M. umanistul Guillaume
gelo incep lucrarile pe dealul Ca nul iezuitilor, organizat de Bude.
pitoliului, terminate dupa moartea Igna^iu de Loyola.
artistului.
1541 Lucrind in Capela Sixtina cade de Turcii cuceresc Buda. M. Paracelsus
pe schela si se raneste la picioare.
S.N. El Greco
Termina J u d e ca ta de a p o i, fresca
in Capela Sixtina.

1542 Al cincilea (ultimul) contract pen Organizarea Sfintului oficiu Nav igatori portughezi in Ja
tru mausoleul lui Iuliu II, modifi- tribunal suprem inchizito- ponia
carea proiectului. rial pentru combaterea ere-
ziei. Tipograful umanist Etienne
Incepe sculpturile L ea si R a hel Dolet ars pe rug la Paris
(marmura, -* 1545) pentru mau
soleul lui Iuliu II. M. poetul Thomas W yatt
Incepe fresca C on v ertirea lu i S a u l
(sf. Pavel) (* 1545) in Cappella
Paolina din Vatican.

1543 De Humani Corporis de


Vesalius
Despre miscarile de revolujie
ale corpurilor ceresti de Co-
pernic.
M. Nicolaus Copernic;
Hans Holbein cel Tinar

29
Cronologie sumara a vietii i operei Date ale istoriei social-econo-
lui Michelangelo mice, politiee i militare Date ale istoriei civilizatiei

1544 Artistul, grav holnav, este ingrijit Prima carte tiparita in romi-
la Roma, in casa republicanului neste
florentin Luigi del Riecio.
M. Clement Marot
S.N. Torquato Tasso

1545 T erm in a M a u soleu l lu i I u liu I I Incepe Conciliul din Trento, M. Jean Clouet
(mult redus) in San Pietro in baza Contrareformei.
Yincoli (Roma). Moare, la Napoli, Juan de
Valdes, ginditor spaniol in-
Se intilneste cu Titian. riurit de Erasm, adeptul
unei reforme fundamentale a
Pietro Aretino il acuza de blas- bisericii catolice. A influenfat
femie pentru Judecata de ap oi. un cerc larg de umanisti ita-
lieni, printre care pe Vittoria
Colonna, iar prin intermediul
ei pe Michelangelo.

1546 Se lucreaza la construirea P a la - Liga protestanta din Germania M. Martin Luther;


tu lu i C o n serva to rilo r din Piaja Ca- infrinta de Carol Quintul
pitoliului. (-> 1547) Giulio Romano;
Este numit arhitect al P a la tu lu i Antonio da Sangallo
F a m e s e (construieste co rn isa , eta ju l
fa ta d ei in te r io a r e etc.)
S.N. astronomul Tycho
Executa primul model de ansam- Brahe
blu pentru b is e r ica S f. P etru .
Incepe fresca R a stig n irea s f. P etru
(- 1550) in Cappella Paolina.
Incepe sculptura Pietd. d in F lo
ren ta (- 1555), destinata capelei
funerare a artistului (lucrare neter-
minata, apoi sfarimata de Michel
angelo ; reconstituita si completata
de T. Calcagni).
Pregateste o selectie de versuri
pentru o Canzoniere, dar re-
nun^a s-o tipareasca.

1547 Este numit arhitect principal al Ivan IV ( cel Groaznic ) se M. Vittoria Colonna;
bisericii Sf. Petru (Roma). proclama |ar al Rusiei.
Sebastiano del Piombo:
Executa al doilea model al bisericii;
simplifica proiectul lui Bramante, poetul Henry Howard
facindu-1 mai monumental.
S.N. Cervantes
Proiecte pentru fortificatiile Vati-
canului (Belvedere).

1548 Moare Giovansimone Buonarroti. S.N. Giordano Bruno


(Francisco de Hollanda, intors in
Portugalia, asterne pe hirtie in-
semnarile despre Michelangelo, cu-
prinse in Cele patru convorbiri
despre pictura, duse la Roma in
1538 ).

30
Cronologie sumara a vietii i operei Date ale istoriei social-econo-
lui Michelangelo mice, politice i militare Date ale istoriei civilizatiei

1549 Michelangelo e denuntat ca eretic Instituirea taxelor vamale in M. loan Honterus


(luteran ). Franfa.

1550 Proiecte pentru C u pola b is e r ic ii Papa Iuliu III ( * 1555), adept S.N. matematicianul Neper
S f. P etru al iezurfilor.
dramaturgul Juan de
Apare cartea lui Vasari (Le la Cueva
Vite . . .), cu o ampla biografie a
lui Michelangelo.

1552 Rascoala populara la Napoli Distrugerea Indiilor (cri-


impotriva inchizifiei introdusa mele conchistadorilor in Ame
de spanioli. rica) de Las Casas
S.N. poetul Edmund Spen
ser

1553 La Roma apare Viata lui Mi M. Francois Rabelais;


chelangelo B uonarroti de Ascanio
Condivi. Miguel Servet ars pe
rug la Geneva

1554 Romanul picaresc Lazarillo


de Tormes

1555 Ultimele planuri pentru vestibulul Papa Paul IV (Caraffa; *1559) S.N. Malherbe
B ib lio te cii L a u ren tien e lichideaza ramasitele spiritului
umanist de la curtea papala;
Incepe sculptura P ietd R o n d a n in i reorganizeaza inchizijia, inten
(marmura, prima forma) sified teroarea Contrareformei,
inijiaza publicarea Indexului.
Scrie majoritatea Sonetelor.
Pacea religioasa de la Augs
burg.

1556 Papa Paul IV dispune ca nudurile Carol Quintul abdica, impar- M. Pietro Aretino ;
din frescele Capelei Sixtine sa fie tind imperiul intre Filip II
imbracate . i Ferdinand I. Jacopo Pontormo;
Incepe domnia lui Akbar in Lorenzo Lotto
India ( * 1605).

1557 M odel (argila) pentru cu p o la Crah financiar in Franta si Incepe activitatea Diaconulu
b is e r ic ii S f. P etru Spania Coresi (->1583)

1558 M odel (lemn, ^1561) pentru c u Elisabeta I, regina Angliei Benvenuto Cellini incepe des-
p o la b is e r ic ii S f. P etru (construita, (- 1603) crierea vietii sale--
cu unele modificari, in 158890
de Giacomo della Porta). Razmerita la Roma impotriva S.N. dramaturgul Robert
inchizitiei Greene
Plan de sistematizare a spajiului
din jurul Columnei lui Traian
(nerealizat).

31
Cronologie sumara a vietii i operei Date ale istoriei social-econo-
lui Michelangelo mice, politico i militare Date ale istoriei civilizatiei

1559 Proiecte pentru b is e rica S a n G io- Razboaiele pentru Italia se


v a n n i d ei F io r en tin i din Roma incheie cu pacea de la Cateau-
(->1560). Cambresis dintre Franca
(Henri II) si Spania (Filip II).
0 buna parte a Italiei revine
Imperiului habsburgic spa-
niol.
Papa Pius IV (Medici; ->-1565)

1560 Bartolommeo Ammanati incepe sa Carol IX, rege al Frantei M. Joachim du Bellay;
construiasca v estib u lu l B ib lio te cii (-y 1574)
L a u ren tien e (Florenta), dupa mo- chirurgul Ambroise Pare
delul lui Michelangelo.
Planuri pentru C apela S forz a din
biserica Santa Maria Maggiore
(Roma) (-> 1564); pentru p o d u l
S a n ta T rin itd (Florenta) s. a.

1561 Proiecte pentru P orta P ia din Storia dltalia de Francesco


Roma. Guicciardini (-> 1564)
Incep lucrarile la P orta P ia (->1565) S.N. Francis Bacon
dupa proiectul lui Michelangelo.

1562 Proiecte pentru transform are a Ter- in Franca Incep razboaiele Rinaldo * de Torquato Tasso
melor lui Diocletian in b is e r ica civile religioase (-> 1594).
S a n ta M aria d e g li A n geli (->1564). S.N. Lope de Yega

1563 Michelangelo presedinte al A- Se inchide Conciliul din Tren- In Franta inceputul anului
cademiei de desen din Florenta. to, definitivind scindarea din- calendaristic este fixat pentru
tre catolici si protestanti. 1 ianuarie
Giacomo della Porta continua siste-
matizarea Pietei Capitoliului, dupa
proiectul lui Michelangelo.

1564 La b is e rica S f.P e tr u termina: c o ru l M. medicul Yesalius (A. Ye-


(partea de Est), unele a b sid e, sal)
ta m b u ru l (pina la baz cupolei)
etc. S.N. Galileo Galilei;
Continua si modifiea P ietd R on - Christopher Marlowe;
d a n in i (marmura, neterminata).
\V illiam Shakespeare
La 18.11. Michelangelo Buonar
roti inceteaza din viata la Roma;
este inmormintat provizoriu la
biserica SantApostolo.
Exhumat si transportat In secret
la Florenta, este Inmormintat in
noaptea de 11/12 martie la biserica
Santa Croce.
La 14.YII. i se organizeaza fune-
ralii solemne la biserica San Lo
renzo (Florenta).

32
LISTA REPRODUCERILOR

e
In t e x t : 8. David
detaliu
I. Studiu pentru capul profetu lui Zaharia 9. Madonna P itti (Madona din Florenta)
(pentru fresca de pe plafonul Capelei Sixtine) relief rotund (tondo) in marmura, 15041505
condei de argint, pe la 1508 Florenta, Museo Nazionale
Florenta, Uffizi
10. Sfinta fam ilie (Madonna Doni), detaliu
II. Fetnei e%jnd pictura rotunda (tondo) in tempera, 1503-1505
schita, Paris, Luvru Florenta, Uffizi
III. Protect pentru fatada bisericii San Lorenzo, 11. Fecioara, p ru n cu l // sf. loan cu ingeri
Florenta tempera pe lemn (neterminata), lucrare atri-
penita, 1516 buita
Florenta, Casa Buonarroti Londra, National Gallery
12. Studii pentru Sibila L,ibica (pentru fresca de
pe plafonul Capelei Sixtine)
In a f a r a textului: sangvina, 1511
New York, Metropolitan Museum
1. Madonna della Scala
relief plat in marmura, 1490 1492 13. P lafonul Capelei S ix tine:
Florenta, Casa Buonarroti P r o f etu i leremia
detaliu de fresca, 1508 1512
2. Fupta centaurilor cu lapitii Roma, Vatican, Capela Sixtina
detaliu din imaginea nr. 3
14. P lafonul Capelei S ix tine:
3.. Lupta centaurilor cu lapitii Capul lui Adam, din scena Creatiunii
relief inalt in marmura, pe la 1492 detaliu de fresca, 1508 1512
Florenta, Casa Buonarroti Roma, Vatican
4. Pieta 15. P lafonul Capelei S ix tine:
marmura, 14981499 Mama cu copii, din scena Potopului
Roma, Sf. Petru detaliu de fresca, 1508 1512
5. Pieta Roma, Vatican
detaliu 16. P lafonul Capelei S ix tine:
Tinar din dreapta profetu lui Daniil
6. Fecioara cu pru n cul (Madona din Bruges) detaliu de fresca, 1508 1512
marmura, pe la 1501 Roma, Vatican
Bruges, biserica Notre-Dame
17. P lafonul Capelei Sixtine:
7. David Figura de tinar ( Ignudo)
marmura, 1501 1504, detaliu detaliu de fresca, 1508 1512
Florenta, Accademia Roma, Vatican
18. Plafonul Capelei Sixtine: 33. Judecata de a poi: figura din gru pu l de linga
Capul Sibilei din Cumae A.dam
detaliu de fresca, 1508 1512 detaliu de fresca, 15361541
Roma, Vatican Roma, Vatican, Capela Sixtina
19. Moise 34. Judecata de a p oi: s f Sebastian
marmura, 1515 1516, detaliu detaliu de fresca, 1536 1541
Roma, biserica San Pietro in Yincoli, mau Roma, Vatican, Capela Sixtina
soleul lui Iuliu II 35. Brutus
marmura (partial neterminata), 1539 1543
20. Sclav eroic Florenta, Museo Nazionale
marmura, pe la 1513, detaliu
Paris, Luvru 36. Brutus
detaliu
21. M ormintul lui Giuliano de"Aled id 37. Convertirea lui Saul (sf. Pavel)
1520 1534, Florenta, biserica San Lorenzo, detaliu de fresca, 15421545
Capela Medici (Sagrestia Nuova) Roma, Vatican, Cappella Paolina
22. Lorenzo deM edici, detaliu din imaginea nr.23 38. Piet a (Coborirea de pe cruce)
23. Lorenzo deM edici, duce de Urbino (portret marmura (neterminata, completata de T. Cal-
ideal, numit II Pensieroso) cagni), 1546 1555
marmura, 1524 pe la 1532 Florenta, biserica Santa Maria del Fiore
Florenta, Capela Medici 39. Pieta (Coborirea de pe cruce)
24. Giuliano deM edici, duce de Nemours (por detaliu; sf. Nicodim (presupus autoportret)
tret ideal) marmura, 1546 1555
marmura, 1526 1534, detaliu Florenta, biserica Santa Maria del Fiore
40. Pieta Kondanini
25. Noaptea marmura (neterminata), 1555 1564
sculptura de pe mormintul lui Giuliano de Milano, Castelul Sforza
Medici, marmura, 15261531, detaliu
41. Portret ideal (presupus al Vittoriei Colonna)
26. A.murgul desen
sculptura de' pe mormintul lui Lorenzo de 42. Palazzo Farnese, Roma
Medici, marmura, 15241531, detaliu fatada interioara (etajul superior de Michel
27. Ziua angelo, dupa 1546)
sculptura de pe mormintul lui Giuliano de 43. Plata Capitoliului, Roma
Medici, marmura, 15261531, detaliu amenajata pe baza proiectului lui Michel
28. Aurora angelo
sculptura de pe mormintwl lui Lorenzo de 44. Palatul Conservatorilor
Medici, marmura, 15241531, detaliu inceput dupa 1546, pe baza proiectului lui
Michelangelo
29. Jude cat a de apoi Roma, Piata Capitoliului
fresca, 15361541
Roma, Vatican, Capela Sixtina 45. Vestibul cu scara in Biblioteca Lauren^iana,
Florenta
30. Judecata de apoi: Cristos ca judecator suprem construit in 1560, dupa planul lui Michel
detaliu de fresca, 1536 1541 angelo din 1555
Roma, Vatican, Capela Sixtina 46. Porta Pia, Roma
31. Judecata de apoi: Un osindit 1561 1565, dupa proiectul lui Michelangelo
detaliu de fresca, 15361541 47. Catedrala S f. Petru, Roma,
Roma, Vatican, Capela Sixtina absida construita de Michelangelo, 1564
32. Judecata de apoi: Fecioara 48. Cupola catedralei S f. Petru, Roma,
detaliu de fresca, 1536 1541 construita dupa modelul (modificat) al lui
Roma, Vatican, Capela Sixtina Michelangelo
AV/CHAELALVS-BONARVS-FLENT FACEBAT
1. Madonna della Scala
.upta centaurilor cu lapitii (detaliu)

3. JLupta centaurilor cu lapitii


5. Piet a (detaliu)
Fecioara cu p ru n cu l (Madona din Bruges)
Ik
David (detaliu)

9. Madonna P itti
M
10. Sfinta fam ilie (Madonna Doni) (detaliu)
11. Fecioara , p ru n cu l // sf. loan cu ingeri (lucrare atribuita)
12. Studii pentru Sibila Libica (pentru fresca de pe plafonul Capelei Sixttne)
13. Fresca de p e plafonu l Capelei S ix tin e: Profetul leremia
14. Plafonul Capelei S ix tine: Capul lui A.dami din scena Creatiunii
15. Plafonul Cape lei S ix tine: Mama
16. Plafonul Capelei S ix tine: Tinar din dreapta profetu lu i Daniil
17. Plafonul Capelei S ix tine: Figura de tinar

..
*
a

18. Vlafomil Capelei Sixtine: Capul Sibilei din Cumae


z i. m orm m m un \^wnam m m eant ivieuiw, rioieiituj
Lorenzo de\Medici (detaliu)
.... ; .................................................. ......- ............................................................................................... n ............. ................................. .........................Ti - .r r i ,

23. Lorenzo deM edici ( l i Pensieroso )


Zina (detaliu)
29. Judecata de apoi (fresca in Capela Sixtina)
Judecata de a p oi: Cristos ca judecator suprem
.
--Jr..
,. :-:

;1P%*
33. Judecata de ap oi: detaliu din
gru pu l de linga Adam
34. Judecata de apoi: sf. Sebastian
Convertirea lui Saul (sf. Pavel) (fresca in Cappella Paolina)
38. Piet a (din Florenta)
39. Piet a (din Florenta; detaliu)
40. Pieta Rondanini
41. Portret ideal (presupus al Vittoriei Colonna)
42. Pala%%p Farnese (Roma), fatada interioara
Plata Capitoliului (Roma)
44. Palatul Conservatorilor (Roma)
45. Vestibul cu scara in Biblioteca l^auren^iana (Florenta)
46. Porta Pia (Roma) 47. Catedrala Sf. Petru (Roma), absida
catedralei S f. Petru (Roma)
CUPRINS

Michelangelo Buonarroti
texte de G. Oprescu .............................. 5
Al. Balaci .................................. 9
D. Haulica.................................. 13
Tabel cronologic i concordance istorice .. 19
Lista reproducerilor ..................................... 33
Reproduced ................................................. 37