Motivatia

,,Forele care influeneaz activarea, selectarea, directionarea si

executarea/ continuarea unui comportament
(Biehler&Snowman, 1997)
Componente:
- Ce vreau?
- Cat de mult vreau ?
Orientare, efort, persistenta

Perspectiva psihodinamica
- Pune accentul pe bazele biologice ale motivatiei
- Conform lui Freud, oamenii, ca alte animale sunt motivate de
pulsiuni/instincte sexuale si agresive. (dual-instinct theory)
- Initial, Freud a propus autoconservarea si sexul ca fiind pulsiunile de
baza, fiind esentiale pt supravietuire; decizia de a inlocui
autoconservarea cu agresiunea a fost luata ca urmare a contextului social
si politic, asistand la primul razboi mondial
- Dupa moartea lui Freud, teoreticienii psihodinamici alte 2 pulsiuni: nevoia
de afiliere cu ceilalti si nevoia unei stime de sine.
- De asemenea, notiunea abstracta de pulsiuni a fost inlocuita de 2
concepte, si anume dorinte si frici.
- Dorinta e reprezentarea unei stari ravnite/dorite care e asociata cu o
emotie pozitiva sau cu o stare de arousal.
- Frica e o reprezentare a unei stai nedorite, asociata in general cu
sentimente neplacute.

Motivatii inconstiente (implicite) vs. constiente (explicite)

- Cel mai distinctive aspect al perspectivei psihodinamice asupra
motivatiei e faptul ca pulsiunile (motives) pot fi inconstiente
- Acum si dovezile experimentale sustin distinctia dintre motivatiile
inconstiente si cele constiente pe care oamenii le pot raporta.
- Pt studiul motivatiilor inconstiente se foloseste adesea testul TAT
(Thematic Apperception Test) care consta intr-o serie de imagini ambigue
pe care participantii trebuie sa le interpreteze; interpretarile sunt codate
de cercetatori in functie de diverse motivatii care sunt foarte predictive
pt comportamentul participantilor in timp.
Ex: interpretarile care exprima realizari (achievement) prezice succesul in
afaceri de-a lungul anilor; interpretarile cu referire la intimitate la varsta de
30 de ani prezice calitatea potrivirii maritale cu 20 de ani mai tarziu.
- Pt studiul motivelor constiente, participantii sunt pur si simpu intrebati:
Sunt realizarile importante pt tine? Puterea? Intimitatea
- Corelatia dintre motivele constiente (self-report) si ce inconstiente
masurate prin TAT e de obicei 0 (oamenii care par sa aiba o motivatie
mare pt realizari in interpretarile lor nu raporteaza neaparat asta
constient)
- Chiar daca aceasta discrepanta poate indica ca una dintre masuratori nu
e valida, de fapt fiecare tip de masuratoare prezice tipuri de
comportament diferite.
- Motivatia cu privire la realizari estimata de TAT e mult mai predictiva pt
succesul antreprenorial de lunga durata decat aceeasi motivatie estimata
de raporturi verbale.
 - Daca participantilor li se spune ca trebuie sa execute bine o sarcina
imediat, raporturile verbale sunt mult mai predictive pt efort si success
decat TAT.

Cum pot ambele metode prezice comportamentul referitor la realizari dar nu se

prezic una pe cealalta?
- David McClelland and co. (1989) au gasit o solutie la acest
paradox,facand o distinctive similara cu cea dintre memoria implicita si
cea explicita.
- TAT reflecta motivatiile implicite/inconstiente iar raporturile verbale
reflecta motivatiile explicite/constiente.
- Motivatia implicita/inconstienta e exprimata de-a lungul timpului fara
efort constient sau constientizare in timp ce motivatia explicita sau
autoraportata devine activa cand oamenii isi concentreaza atentia
constient pe anumite sarcini sau scopuri.
- Motivatiile constiente, care sunt mai flexibile si controlabile, pot interfera
cu cele inconstiente dar adesea temporar.
- Cercetarile ulterioare sugereaza ca cele 2 tipuri de motivatii, implicite si
explicite, reflecta experiente diferite de crestere a copiilor.

Perspectiva behaviorista
- Oamenii, ca alte animale, sunt motivati sa execute comportamente care
sunt recompensate din mediu si sa evite/stopeze comportamentele care
sunt pedepsite.
- Teoreticienii invatarii au recunoscut de mult timp ca starile interne ale
organismului influenteaza intaririle. (ex: mancarea va intari comp. unui
soarece infometat dar nu si cel al unuia satul)
- Clark Hull (1943, 1952) si alti behavioristi au adresat aceasta problema
prin prisma propriului lor concept de pulsiune/motivatie (drive).
- Toate organismele au nevoi hrana, apa si sex. Nevoile nesatisfacute
determina pulsiuni, definite de teoreticieni ca stari de arousal care
motiveaza comportamentul. (Motivatia = nivel de arousal fiziologic care
determina comportamentul). Drive-reduction theorists au sugerat ca
motivatia provine dintr-o combinatie intre pulsiuni si intariri.
Drive reduction theory deprivarea de nevoile de baza creeaza o stare
neplacuta de tensiune; drept urmare, animalul incepe sa emita
comportamente. Cand un animal in aceasta stare executa o actiune care
reduce tensiunea (cand un caine infometat gaseste mancare pe masa), va
asocia acel comportament cu reducerea tensiunii (drive-reduction). Asadar,
comportamentul va fi intarit. In acest caz, impulsul e unul primar.
- Un impuls secundar sau invatat e un impuls/dorinta invatat(a) prin
conditionare sau prin alte mecanisme de invatare cum ar fi modelarea.
Un stimul initial neutru ajunge sa fie asociat cu reducerea tensiunii,
devening asadar o sursa de motivatie (motivator).
- Cu toate acestea, teoria nu explica unele comportamente (oamenii care
stau pana la 3 AM sa termine o carte, chiar daca sunt epuizati). Astfel de
comp. par sa fie mai motivate de prezenta unui stimul extern sau a unei
recompense numita incentive (stimulent) decat de o nevoie interna.
- In cazul stimulentelor (incentives ex: mirosul mancarii, cineva atractiv
care det. excitatie), stimulii activeaza activeaza stari de pulsiune (implicit
tensiune) in loc sa le elimine. Teoria are de asemenea dificultati in a
explica motivatiile de a crea stimulare, de a experimenta noutatea sau de
a evita plictiseala, motivatii care sunt prezente in diverse procente in
indivizi diferiti si chiar in alte specii de animal.
 Sports Psychology
- Relaxarea progresiva tehnica de relaxare pt sportivi, care prin repetitie
le permite sa se relaxeze chiar si sub o presiune intensa.
- Psihologia sportului a devenit o disciplina individuala in anii 20, dar nu a
dispus de o asociatie decat in 1960. Atletii apeleaza la psihologi pt a-si
imbunatati performantele.
- Psihologii sportului lucreaza cu echipe, antrenori si sportive individuali pt
a-i ajuta sa dezvolte un plan pt a-si imbunatati performantele sportive
prin procesele mentale. Aceste planuri pot include o varietate de sarcini
mentale cum ar fi reprezentarile, focusarea atentionala, relaxarea,
muzica si building group cohesion. Scopul acestor sarcini e de a-I ajuta pe
atleti sa-si gaseasca nivelul maxim de arousal in speranta de a-si
imbunatati performata intr-o sarcina fizica. (Haney, 2000)
- Psihologii sportului definesc abilitatile mentale ca fiind capacitate
interne care ajuta atletii sa-si controleze mintea intr-un mod eficient si
consistent in timp ce urmaresc scopuri sportive. Training-ul abilitatilor
mentale asigura metode si tehnici care nu doar dezvolta abilitati cum ar
fi concentrarea si un limbaj al corpului pozitiv, ci si incurajeaza
caracteristici personale ca stima de sine si comportamentele si
competentele competitive pozitive.
- Domeniul acesta presupune si cercetare la universitatea Clemson s-a
studiat influenta muzicii asupra vitezei de alergare. Cu toate ca
rezultatele au fost inconclusive, s-a observat un pattern cum ca oamenii
ar alerga mai repede cu muzica.

Perspectiva cognitiva

1. Teoria valorii expectate motivatia e vazuta in termenii valorii pe care

oamenii o acorda unui outcome/rezultat/efect si a gradului in care ei cred
ca pot atinge acel rezultat. Asadar, suntem motivati sa atigem scopuri
care inseamna mult pt noi dar pe care credem de asemenea ca le putem
realiza.
- Un nr considerabil de studii au demonstrat ca gradul in care
credintele copiilor cu privire la abilitatile lor le influenteaza
motivatia (si realizarile) la scoala. (Wigfield & Eccles, 2000)
- Abilitati reale vs percepute: Studentii similari din punct de vedere
al abilitatilor reale difera adesea colosal in ceea ce priveste
succesul in functie de abilitatile percepute. Studiile arata ca
expectantele somerilor cu privire gasirea unui job, impreuna cu
valoarea pe care o acorda muncii, prezice probabilitatea angajarii in
urmatorul an. (Lynd-Stevenson, 1999)

2. Goal-setting theories abordarile cognitive ale motivatiei adesea se

focuseaza pe scopuri (ex: a obtine note mari sau a face o impresie buna
la o petrecere). Teoria sugereaza ca scopurile constiente ajusteaza mult
din comportamentul uman, in special performanta in anumite sarcini de
lucru. (Locke, 1991)
- Scopurile reprezinta rezultate/outcomes dorite care difera in
anumite feluri de situatia curenta a unei persoane. Scopurile
activeaza solutii care au fost eficiente anterior si incurajeaza
eforturile de a gasi noi solutii in cazul in care cele vechi esueaza.
- Cercetarile in aceasta directie sugereaza ca performanta maxima la
munca apare doar in anumite conditii. Persoana trebuie sa: 1.
Simta o discrepanta intre ce are si ce vrea; 2. Defineasca scopuri
mai de graba specific decat generale; 3. Primeasca feedback
 continuu pt a-si aprecia progresul spre scop; 4. Creada ca poate
atinge scopul; 5. Seteze un scop destul de inalt incat sa ramana
motivate; 6. Sa aiba un grad inalt de angajament fata de scop.
(performanta academica)

3. Teoria autodeterminarii si motivatia intrinseca Creste

recompense motivatia intrinseca a oamenilor sau face sa creasca
probabilitatea de a executa un comportament pt a primi o recompensa
externa/extrinseca?
- Edward Deci ofera o predictie controversata si contraintuitiva ca
recompensa poate atenua de fapt placerea intrinseca de a invata
o predictive sustinuta de datele accesibile
- Teoria autodeterminarii sugereaza ca oamenii au 3 nevoi
innascute competenta, autonomie si afilierea cu ceilalti si ca
motivatia intrinseca creste cand aceste nevoi sunt satisfacute nu
compromise. (Ryan & Deci, 2000)
- Vansteenkist a concluzionat ca de fapt calitatea, si nu cantitatea
motivatiei e importanta pt o invatare optima si pt performanta.
- Recompensele (la fel ca amenintarile ca deadline-urile stricte care
atrag consecinte) tind sa compromita simtul de autonomie al
oamenilor. Drept urmare, chiar daca dezvolta competente intr-un
domeniu, e probabil sa vada motivatia ca fiind fortata, impusa,
pierzandu-si asadar interesul intrinsic. Deci, efectele recompensei
asupra motivatiei depinde de modul in care individual percepe
situatia.
- Aceasta teorie plaseaza motivatiile intr-un context social. Un mediu
suportiv care incurajeaza autonomia si independenta e mai
probabil sa duca la dezvoltarea motivatiei intrinseci. In cazul
parintilor care recompenseaza succesul copiilor, ar trebui sa
emfazeze competenta copilului, nu conformitatea/complianta sa.

Profiluri in psihologia pozitiva Autoeficacitatea

- In anii 70, Albert Bandura introduce conceptul de autoeficacitate in
psihologie.
- A definit autoeficacitatea ca fiind convingerile oamenilor cu provire la
capacitatile lor de a obtine efectele dorite in urma propriilor actiuni
(Bandura, 1977)
- Desi confundate adesea, autoeficacitatea si stima de sine sunt 2
concepte diferite. In timp ce stima de sine se refera la o evaluare globala
a sinelui, autoeficacitatea se refera la perceptia individului de a putea
sau nu sa execute diverse activitati. (Maddux, 2009) (ex: un fumator
poate avea o stima de sine crescuta dar o autoeficacitate scazuta in a se
lasa de fumat)
- De asemenea, autoeficacitatea nu e o trasatura de personalitate. Se
schimba si se dezvolta de-a lungul vietii si odata cu tipul de sarcina
executata.
- Autoeficacitatea se poate dezvolta dintr-o varietate de surse. Pe baza
propriilor expectante si experiente din trecut, oamenii isi formeaza
convingeri despre autoeficacitatea lor cu privire la abilitatea de a executa
anumite comportament, fie ele academice, atletice etc. Autoeficacitatea
poate fi dezvoltata nu doar prin abilitatea indivizilor de a se vizualiza
mental executand un comportament si rezultatele acestuia, dar si prin
reactiile altora fata de acel comportament.
- Autoeficacitatea e importanta pt reglarea psihologica si sanatatea psihica
(Maddux, 2009). Convingerile cu privire la o autoeficacitate scazuta au
 fost implicate in depresie, anxietate, comportament evitant si abuz de
substante. In plus, credintele despre o autoeficacitate crescuta in ceea ce
priveste depasirea unor problemelor mintale determina o rata mai mare
de succes a terapiei. Similar e si cu sanatatea fizica.
- Autoeficacitatea influenteaza de asemenea raspunsul organismului la
stres, avand efecte si asupra sistemului imunitar, asadar afecteaza direct
sanatatea si boala.
- Sunt disponibile o multitudine de intrumente care masoara
autoeficacitatea. Oricum, Bandura (2006) ofera instructiuni specifice pt
construirea instrumentelor de evaluare. De ex., el sugereaza ca toti itemii
ar trebui sa fie mai de graba formulati in termenii pot face decat voi
face pt a reflecta faptul ca autoeficacitatea nu masoara intentia
comportamentala ci capacitatea perceputa. De asemenea Bandura
sugereaza ca itemii trebuie sa evalueaza autoeficacitate, nu stima de
sine sau locusul de control (perceived outcome expectancy), iar
cercetatorii ar trebui sa fie prudenti cand vine vorba de validitatea de
construct.
- Motivul pt care exista atat de multe masuratori diferite pt autoeficacitate
e faptul ca fiecare evalueaza o capacitate perceputa diferita. Nu ar trebui
sa se incerce masurarea autoeficacitatii globale.

Motivatii implicite: o perspectiva cognitiva asupra motivatiei

inconstiente
- Teoria autodeterminarii a lui Deci a fost influentata si de alte perspective.
De exemplu, Deci a dezvoltat teoria conform careia copiii au nevoi
innascute pt provocare si autoritate, de la psihanalistul Robert White
(1959), iar teoria e compatibila cu multe abordari umaniste ale
personalitatii care se concentreaza pe nevoile innascute pt progres si
autodezvoltare.
- O alta abordare cognitiva se centreaza pe munca lui Jonathan Bargh
despre motivatiile implicite = motivatii care sunt activate si exprimate in
afara constientei.
- Conform lui Bargh, la fel cu unele proceduri cognitive pot fi invatate si
automatizate astfel incat sa aiba loc in afara constientei, la fel pot si
scopurile invatate. Urmand principiile asociere, el declara ca daca un
individ alege frecvent acelasi scop intr-o anumita situatie (ex: a fi bun la
scoala), acel scop va fi asociat cu situatia. Asadar, de fiecare data cand
apare situatia, acel scop se va activa si va ghida comportamentul chiar
daca persoana e sau nu constienta de intentie. (Bargh & Barndollar,
1996)
- Deci, Bargh sugereaza ca motivatiile, la fel ca alte procese psihologice,
pot fi activate fie implicit fie explicit si ne pot ghida comportamentul chiar
si atunci cand nu avem nici cea mai mica idee cum sau daca au devenit
active.

Ierarhia nevoilor
- A abordare alternativa a motivatiei a fost dezvoltata de Abraham Maslow
(1962, 1970).
- Conformi ierarhiei nevoilor a lui Maslow, nevoile de la baza, necesare pt
supravietuire, trebuie satisfacute inaintea celor de la varf, iar asta
ghideaza comportamentul. De la baza spre varf: 1. Nevoi fiziologice
apa, mancare; 2. Nevoi de siguranta securitate si protectie (casa, bani);
3. Nevoi de apartenenta (intimitate etc); 4. Nevoi de stima de sine si din
partea celorlalti; 5. Nevoi de autoactualizare progres, autoexprimare si
atingerea potentialului maxim. Nevoia de autoactualizare difera de
 celelalte in sensul ca nu e o nevoie creata de un deficit, nu e generata de
lipsa a ceva, ci e mai de graba o nevoie de progres, crestere, legata de
motivatii de extindere si dezvoltare a unor competente si abilitati.
(Koltko-Rivera, 2006)
- Teoria autoactualizarii a lui Maslow s-a dovedit dificil de testat. Dar
psihologul organizational Clayton Alderfer a rafinat si aplicat aspecte din
modelul lui Maslow asupra motivatiei la locul de munca. Observatiile sale
au dus la dezvoltarea teoriei ERG, care in principiu condenseaza ierarhia
lui Maslow in 3 niveluri ale nevoilor: de existenta, afiliere cu ceilalti si
dezvoltare. (ERG existence, relatedness, growth). Teoria ofera o ipoteza
testabila dar rezultatele de pana acum sunt destul de sumare.

Perspectiva evolutionista
- La inceputul sec. XX, psihologii au concis ca cele mai motivate
comportamente umane, la fel ca la animale, sunt un rezultat al
instinctelor. (= patternuri fixe de comportament pe care
animalele le produc fara sa le invete)
- Multi psihologi au abondonat teoria instinctelor deoarece
comportamentul uman e foarte flexibil si variaza substantial intre culturi
(ce e motivant pt unele societati, nu e pt altele).
- Asadar, multi psihologi au ajuns la concluzia ca invatarea, nu instinctele
motiveaza comportamentul uman.

Maximizarea fitnesului general (inclusive fitness)

- Psihologii evolutionisti contemporani au ajuns la concluzia ca motivatia,
ca alte atribute psihologice, a fost selectata de natura pt abilitatea sa de
a maximiza succesul reproductiv adica supravietuirea si reproducerea.
- Alti psihologi au oferit o teorie mai controversata conform careia evolutia
selecteaza animale care isi maximizeaza fitnesul general, care se refera
la propriul succes reproductiv dar si la influenta lor asupra succesului
reproductiv al indivizilor inruditi genetic cu ele.

Sisteme motivationale multiple

- Din punct de vedere evolutionist, e foarte probabil ca oamenii si alte
animale sa aiba sisteme motivationale multiple tendinte de raspuns
innascute, multe avand circuite neuronale distincte care au evoluat pt a
rezolva diverse probleme de adaptare.
- Studiile cros-culturale par sa ateste existenta a 2 motivatii primare:
dragostea si puterea, ceea ce nu e surprinzator din punct de vedere
evolutionist. (Buss, 1991)
- Motivatiile legate de reproducere include: motivatie sexuala, competitive
pt parteneri dezirabili, siguranta ca partenerii sunt fideli, gazduirea
celorlalti si ingrijirea parentala care exista in aproape toate speciile de
animale.
- O asumptie evolutionista importanta sugereaza ca sistemele psihologice
fie ele motivationale, cognitive, etc servesc unor functii care se poate
sa fi evoluat independent ca raspuns la anumite presiuni din partea
evolutiei. (Buss, 1991)

Aplicatii ale perspectivelor despre motivatie

Cum explica perspectivele lipsa de motivatie in cazul protectiei impotriva
infectarii cu HIV?
- P. evolutionista: raspunsul vine din discrepanta dintre mediul current si
circumstantele in care stramosii nostri au evoluat. Oamenii au
programme neuronale pt arousal-ul sexual de milenii iar SIDA, ca alte boli
 incurabile venerice, e o afectiune noua. In plus, folosirea prezervativului
poate duce la pierderea erectiei ceea ce poate compromite succesul
reproductiv .
- P. psihodinamica: sexul e o motivatie de baza, iar oamenii sunt predispusi
la autodeceptie si iluzii. Nu e de mirare faptul ca isi neaga riscul sexului
neprotejat. In plus, exista o multitudine de motivatii care-i determina pe
oameni sa intretina relatii sexuale: nevoia de stima de sine, dorinta de a
fi cu cineva fizic si emotional si nevoia de dominatie, dar si unele nevoi
masochiste, autodistructive.
- P. behaviorista: comportamentul sexual e controlat de mediu; daca
folosirea prezervativului e vazuta ca o pedeapsa (care scade placerea
etc), frecventa comportamentului se va diminua.
- P. cognitiva: expectantele oamenilor cu privire la efectele unui
comportament de mare risc pot fi eronate datorita lipsei de informatie
sau neatentiei la mesajele din media. In plus, avand in vedere ca
simptomele apar dupa ani, sexul neprotejat nu produce un feedback
imediat pt a-i stopa practicarea. Lipsa unei consecinte imediate probabil
consolideaza eronat expectante pozitive.
- P. umanista: Comportamentul sexual satisface nevoile fiziologice si pe
cele de apartenenta, fiind asadar o sursa puternica de motivatie. Cand
comportamentul e amenintator, nevoia de siguranta ar trebui sa fie
activata; cu toate acestea, absenta unui impact negativ evident de-a
lungul a mai multor ani poate induce o falsa siguranta care permite altor
motivatii sa orienteze comportamentul.

Influente culturale asupra motivatiei Teoria socio-culturala

- Studiile cross-culturale au acordat un rol major culturii in conturarea
motivatiei. (Benedict, 1934) Ex.: In timp ce in USA bunastarea materiala
e sarbatorita, in Papua Noua Guinee este considerata o infractiune
impotriva comunitatii, fiind pedepsita.
- Psihologul Erich Fromm (1955) a demonstrat ca sistemul socio-
economic al unei culturi modeleaza motivatia oamenilor astfel incat
acestia sa-si doreasca sa se comporte in modul in care si sistemul vrea.
In alte cuvinte, pt ca un sistem economic sa functioneze, trebuie sa
creeze indivizi ale caror nevoi corespund cu nevoile sistemului.
- Culturile vestice sunt individualiste si dau importanta autonomiei si
autodirectionarii iar culturile non-vestice pun accentul pe colectivitate.
Studiile sugereaza ca aceste diferente se reflecta in experiente diferite
care produc motivatie intrinseca.

Genetica comportamentala a homosexualitatii

- Dovezile arata ca homosexualitatea atat in cazul barbatilor cat si in cel al
femeilor are o heritabilitate mare (Bailey et al., 1999)
- Cateva studii au indicat o incidenta mai mare a homosexualitatii la rudele
de sex masculin ale barbatilor homosexuali in comparatie cu restul
populatiei.
- Studiile actuale au aratat o incidenta mai mare a homosexualitatii printre
gemenii MZ fata de cei DZ sau cei adoptati, iar in cazul femeilor patternul
e similar.
- Datele disponibile sugereaza ca homosexualitatea e influentata
substantial de gene.

Motivatii psihosociale
- Motivatii personale si interpersonale care-I fac pe oameni sa tinda spre
stapanire, realizare, putere, stima de sine, afiliere si intimitate cu alti
oameni.
- Scopurile pe care oamenii le urmeaza tin de: afiliere (comuniune, relatii
cu ceilalti) si autoritate (realizare, autonomie, putere si alte scopuri auto-
orientate)

Nevoia de apartenenta/afiliere
- Oamenii au o serie de nevoi interpersonale. Prima care apare la copii e
nevoia de atasament.
- Attachment motivation se refera la dorinta de apropiere fizica si
psihologica de o alta persoana, astfel incat individual sa simta comfort si
placer in prezenta acelei persoane.
- Motivatiile legate de atasament formeaza baza multor aspect din relatiile
de dragoste adulte.
- O nevoie comuna printre adulti si copii mai mari in unele culture e
intimitatea. Aceasta nevoie e adesea satisfacuta in relatiile de
atasament adulte si in prieteniile stranse.
- Alta motivatie sociale e cea legata de afiliere. Indivizii difera in ceea ce
priveste masura in care simt nevoia de intimitate si afiliere. Unii pot avea
o multime de prieteni si cunostinte, fara sa simta nevoia de intimitate, iar
altii pot simti nevoia de a avea doar 2-3 prieteni mai intimi.
- Relatiile sociale, mai ales cele bazate pe incredere, sunt un factor
important pt sanatatea fizica si mentala. In acelasi timp, lipsa unor relatii
sociale suportive reprezinta un factor de risc care creste rata mortalitatii.
(Farmer et al., 1996)

Motivatii legate de realizare si autoritate

- Motivatiile legate de putere, competenta, realizare, autonomie si stima
de sine alcatuiesc un grup secundar de motivatii cu specific uman.
- Copiii par sa-si doreasca sa fie competenti si eficienti de la varsta de 2
ani, chiar si atunci cand nu sunt recompensati de parinti (Kagan et al.,
1978). Asta se poate vedea in persistenta si mandria copiilor atunci cand
incep sa mearga.
- Conform unor teoreticieni, oamenii au o nevoie innascuta de a cunoaste
si intelege lumea si de a fi competenti in exersarea cunostintelor
acumulate. Placerea cunoasterii si nepacerea incertitudinii ar fi putut
evolua ca mecanisme care favorizeaza explorarea mediului.
- Alta motivatie auto-orientata e stima de sine. Teoreticienii considera
stima de sine nevoia de a fi intr-o lumina favorabila ca un factor
motivant fundamental pt comportament.

Nevoia de realizare
- Oamenii care au o motivatie mare de realizare tind sa aleaga sarcini de
dificultate moderata in favoarea celor usoare sau grele. Le plac
provocarile si realizarea unor sarcini dificile dar sunt adesea motivati sa
evite esecul.
- Oamenii cu o mai mare nevoie de realizare tind sa fie mai persistenti
cand urmaresc un scop decat ceilalti si sunt mai mandri de realizarilor lor
cand reusesc (Atkinson, 1977). Deloc surprinzator, au mai multe sanse de
reusita. De asemenea, tind sa atribuie reusitele din trecut propriilor
abilitati si esecurile unor variabile care nu tin de controlul lor, ceea ce le
creste increderea si persistenta in cazul unui feedback advers.
- In culturile vestice, motivatia realizarii prezice nu doar succesul in
ocupatie dar si bunastarea materiala a oamenilor 25 de ani mai tarziu.
 Componentele motivatiei realizarii
- Teoriile cognitive pretind ca motivatiile sunt exprimate selectiv deoarece
sunt organizate ierarhic, unele fiind mai motivante decat altele.
- Scopurile legate de realizare par sa cuprinda cel putin 3 motivatii:
performanta-abordare, performanta-evitare si maiestrie/perfectionare
(mastery).
- In scopurile legate de performanta se pune accentul pe outcome
succesul sau esecul in atingerea unui anumit standard, de obicei definit
de societate.
- Unii oameni sunt mai motivati de atingerea unui scop (performanta-
abordare) iar altii de frica de a nu atinge acel scop, de frica de esec
(performanta-evitare).
- Motivatiile legate de perfectionare se refera la cresterea competentei, a
maiestriei, oamenii fiind motivati de a-si dezvolta abilitatile, tehnicile si
competentele.

Parenting-ul, cultura si realizarea

- Nevoia de realizare e invatata si tine de unele patternuri de crestere a
copiilor.
- Practicile parentale, care reflecta in sine valori culturale afecteaza
substantial motivatiile de realizare.

Natura si cauzele motivatiilor umane

- Motivatia are o origine atat biologica, cat si socioculturala.
- Motivatia implica atat cognitia cat si enrgia emotionala sau o stare de
arousal.