CONCURSUL NATIONAL DE REZIDENTIAT, SESIUNEA 20 NOIEMBRIE 2011

DOMENIUL MEDICINA DENTARA

CAIET TIP B
-=poeNA
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU 5. La ora actuala aista 0 serie de procedee chirurgicale,
prill care defectele de substanta de la nivelul crestelor .
I. In analiza teleradiografiei de profit dura tehnica edentate se pot augmenta. Rentru inserarea unci punti
traditionale:
Rickets: \
A. unghiul interincisiv are 0 valoare normala de 130 . A. este suficienta augmentarea cu tesut ~pitelio-
conjunctiv
'.
B. pentru valori micsorate ale unghiului interincisiv se
apreciaza 0 retrodentie bimaxilara B. se impune augmentarea cu tesut cognitiv
C. raportul angular interincisiv este evaluat cu ajutorul C. este suficienta augmentarea cu tesut epitelio-
unghiului interincisiv dat de axele incisivilor laterali cognitiv '"

D. unghiul interincisiv are 0 valoare normala de 200 D. este insuficienta augtnentarea cu tesut epitelio-
conjunctiv
E. pentru valori marite ale unghiului interincisiv se
apreciaza 0 prodentie bimaxilara E. este necesara augmentarea cu material de aditie . ,
osoasa .
2. Care afirmatie cu privire la tratamentul diastemei
interincisive este falsa? 6. Care dintre urmatoarele tumori maligne ale glandelor
A. lndata ce inceteaza efectul fortei active, care
produce apropierea dintilor, nu apare recidiva
. salivaTeare tnalignitate scazuta ("low grade")?
A. Carcinomul oncocitic

B. Tratamentul presupune apropierea ortodontica a B. Carcinomul spinocelular

dintilor distantati C. Carcinomul mucoepidermoid slab diferentiat .!
. C. Tratamentul pare relativ simplu -
D. Carcinomul adenoid chistic forma solida . ~

D. Recidiva este conditionata de inserarea foarte joasa E. Adenocarcinomul cu celule bazale

a fTenuluilabial
7. Suprafata alveolara totala la dintii pluriradiculari este
E. Recidiva este conditionata de prezenta unci rapHe
hipertrofiate
3. Eritroplazia,(boala Bowen, eritroplazia Queirat) este
de:
A.350mm2
B. 150 mm2
. ~ '.

definita clinic ca fiind C. 550 mm2

A. 0 ulceratie profunda, de maxim 2 cm, la nivelul D. 250 mm2
limbii si planseului oral E. 450 mm2
B. 0 rata alba, de mici dimensiuni, care dispare prill
stergere 8. Care din urmatoarele situatii reprezinta un dezavantaj
C. 0 pata rosie, cu aspect catifelat, care nu poate fi
indepartata prill stergere si care nu poate fi
'; incadrata in nici 0 alta entitate patologica
.\ al sulfamidelor utilizate topic?
A. Activarea de antagonisti ca acidul folic, acidul
paraaminobenzoic si procaina
D. 0 proliferaTeconopidiforma a mucoasei orale B. Eficacitate crescuta, fiind mai active ca .
dezinfectantele endodontice uzuale
E. 0 ulceratie profunda generalizata la nivelul cavitatii
orale

4. Exceptand molarul de minte, la arcada inferioara cel

mai &ecvent se descrie inc1uzia:
C. Risc scazut de sensibilizare
D. Risc erescut de sensibilizare .
E. Activarea secretiilor purulente si detritusurilor
necrotice tisulare
A. premolarului doi
B.
C.
caninului .
premolarului unu
9. Tendinta de extindere a corpurilor de punte dincolo
de coama crestei apare mai ales la restaurarile:
D. incisivului lateral A. cu intermediari integral ceramici
E. molarului unu B. eu intermediari metalo-polimerici, eu raport in
semisa
C. cu intermediari cu raport tangential
D. eu intermediari cu rapOrtpunctiform
E. suspendate
. f

to
DOMENIUL MEDICINA DENTARA CAIET TIP B 1
10. In despicatura labiala totala bilateral a, premaxila.se
prezinta ca 0 formatiune
A. rotunda
8. triunghiulara
C. hiperplazica .(.
D. unita cu segmentele laterale . "
E; bogata in fibre musculare
II. In cadrul prepararii dintilor pentru protezare fixa se
utilizeaza instrumente diamantate, care indeparteaza
structura dentara prill:
A. raschetarea suprafetei
8. pulverizarea suprafetei
C. aschierea suprafetei
D. abrazarea suprafetei .'.
E. brunisarea suprafetei
12.Nivelul planului de ocluzie in zona laterala (in cazul
edentatiei partiale) poate fi situat
A. la 1,5 - 2 mm spre creasta edentata maxilara
8. la 1,5 - 2 mm spre creasta edentata mandibulara
C. la distanta de campul protetic deficitar
D. la mijlocul distantei dintre cele doua creste edentate. '.
~.,..Ia 2-3 mm spre creasta edentata maxilara
J~caredin urmatoarele afirmatii referitoare la tehnica
de condensaTeverticala la cald a gutapercii este
adevarata?
A. Nu permite patrunderea gutapercii, ramolite prill
incalzire, in canalele radiculare lat~rale
8. Da nastere unei obturatii de canal"cu 0 densitate
inferioara obturatiilor obtinute prill condensarea
laterala
C. A fost introdusa de Coolidge
D. A fost introdusa de Schilder. f C. In carol nerespectarii tehnicii corecte are 0
E. Condensarea verticala a gutapercii se realizeaza cu
niste instrumente de canal numite spreadere
14. Care din urmatoarele manifestari clinice nu este
caracteristica malocluziei de clasa a III-a?
A. Treapta buzelor inversata
8. Profilul convex. f .
C. Aspectul infu~dat al pometilor obrajilor
D. Profilul condry
E. Ocluzie mezializata inversa ftontala sau totala, cu
sau raTainocluzie sagitala inversa
15. Care din urmatoarele principii trebuie respectat la
prepararea cavitatii retrograde, in cursul rezectiei
apicale cu obturatie retrograda?
A. Este necesara obtinerea unor pereti de minim I mm
grosime
B. Diametrul cavitatii va fi adaptat la grosimea
canalului radicular
C. Adancimea cavitatii va fi adaptata la grosimea
canalului radicular
D. Adancimea cavitatii va fi adaptata la gradu! de
bizotare a sectiunii
.
E. Adancimea cavitatii va fi adaptata la grosimea
radacinii
16. Care din urmatoarele recomandari oferite
pacientului reprezinta indicatie postoperatorie imediata
!!!-r.,:phmt::lre3 dentara? .
A. Evitarea folosirii apelor de gura ce contin
clorhexidina
8. Evitarea utilizarii unor antiinflamatorii si analgetice
moderate
'C. Efectuarea periajului pe dintele replantat palla la
indepartarea pansamentului parodontal
D. Toate variantele
E. Evitarea masticatiei pe partea respectiva timp de
cateva zile
.
17. Care din urmatoarele situatii constitue un avantaj al
tehnicii Endotec? -
A. Nu permite reluarea manevrelor de condensaTein
carol unor obturatii incomplete sau neomogene
B. Consuma mai putine conuri de gutaperca
comparativ cu tehnicile de condensaTe
conventionala la Ieee
ftecventa redusa a obturatiilor cu depasire
comparativ cu cele din condensarea conventionala
la rece
D. Faciliteaza dezobturarea canalelor obturate cu
gutaperca in vederea retratamentului
.
E. Foloseste 0 presiune de condensare mare
18. Cementu~dar, cel~este situat
A. numai injumatatea coronara a radacinii
8. in jumatatea apicala a radacinii si la nivelul
furcatiilor dintilor pluriradiculari
.
C. numai injumatatea apicala a raeJacinii
D. injumatatea coronara a radacinii si la nivelul
furcatiilor dintilor pluriradiculari
E. numai la nivelul furcatiilor dintilor pluriradiculari

DOMENIUL MEDICINA DENT ARA CAIET TIP B ?

 ,

19. In saliva stint prezenti factori umorali nespecifici de 25. 0 punte dentara fixata pe un singur dinte:
aparare, cu exceptia A. se va opune fortelor de tlexiune a puntii
A. lactoferinei 8. prezinta stabilitate dinamica
B. sistemelor tampon C. se opune infundarii dintelui stalp in alveola
C. sistemului LPO
D. complementului
E. lizozimului
. D. nu este echilibratadinamic
E. sepoaterotidoarsprevestibularsauoral
.
,.
:f ')

26: Tehmca de injectare a gutapercii ramolite prill l

20. Care din urmatoarele afirmatii cu privire la --'
parodontitele apicale cronice este adevarata?
Nu exista.o relatie foarte stransa illITepatologia
incalzire
A. tehnici
este 0 altemativade importantasecundaraaltor
de obturatie de canal
. ?.
pulpara si periapicala
8. Rezorbtia se manifesta cu predilectie la nivelul
8. se contraindica in rezorbtia radiculara intema
C. aduce un progres semnificativ in endodontic
..
apexului comparativ cu rezorbtia tesutului osos
C. Se impart in doua mari grope in functie de criteriul
radiologic (cu imagine RX conturata si cu imagine
. D. nu necesita utilizarea cimentului de sigilare pentru
realizarea sigilarii apicale
E. este 0 tehnica destul de simpla
RX neconturata)
D. Participarea, destul de tarzie, a osului alveolar 27. In arodontologle tea mai studiata specie din genul
confera leziunii aspecte diagnosticabile radiologic Treponema es e:
E. Nu exista diferente illITeintinderea si aspectul
leziunilor osteitice apicale
A. Treponema denticola
B. Treponema vincenti .
~
C. niciuna din cele enumerate
21. Care din urmatoarele modificari parodontale
caracteristice suprasolicitarii nu apare in cadrul "D. Treponema pectinovorum
sindromului de inocluzie verticala?
A.
8.
Atrofie osoasa orizontala
Largirea spatiului parodontal
. E. Treponema socranski
28. In boala Behcet nu se intalnesc:

C.
D.
Resorbtia limbusului alveolar
Atrofie osoasa verticala
A. tromboflebite
8. iridociclita ?f
C. leziuni articulare
E. Coborarea insertiei epiteliale
D. leziuni herpetice .,
22. Sub actiunea fortelor de presiune verticala din E. afte bucale si genitale
timpul masticatiei, dintii sufera 0 oarecare miscare de:
A. mezializare 29. Care dintre urmatoarele reguli$ebuie rfspectate la
alegerea culorii, in vederea realizarii de restaurari
8. vestibularizare unidentare intra- si extracoronare?
C. protruzie
D. intruzie
E. extruzie
. A. Nu se alege culoarea la umbra, ci Ia soare (Korber
spune
mtre
orele
8. trebuiesa
11-15)
Peretiiincaperii,perdelele,hainelepacientului
. f ?
~.
fie de culoareinchisa
23. Riscul de!aparitie a disfunctiei temporo-mandibulare
poate fi sugerat de:
A. proportiade aUf .. 1
C. Aprecierea luminozitatii se face cu ochii semi-
inchisi; in caz de dubiu se alege varianta tea mai
inchisa
. f.
8. indexul cefalometric
D. Intai se alege culoarea, apoi saturatia .
C. indexul ocluzal
E. Esantionul trebuie privit dintr-o singura pozitie
D. indexul facial total
30. Pulpita cronica inchisa propriu-zisa poate exis~
E. indicele Korckhaus
..
24. In anodontiile dintilor anteriori, cu persistenta
A. la loti dintii si la orice varsta
B. numai la dintii anteriori
.
c;!jntilortemporari, se adopta urmatoarea atltudme I) '1
terapeutica: I C. numai la dintii posteriori
A. extractia cat mai timpurie a dintilor temporari . Q D. numai la batrani
E. numai la tineri
8. temporizarea extractiei dintilor temporari
C. extractia cat mai tardiva a dintilor temporari
D. nici 0 atitudine terapeutica ,
E. permanentizarea dintilor temporari

DOMENlUL MEDICINA DENTARA CAIET TIP B 3

 31. Care sunt caracteristicile cIasei A - Lejoyel.1x?
A. Frecventa destul de crescuta a cazurile clinice din
aceasta cIasa
B. Suport odonto-parodontal deficitar si suport muco-
osos favorabil
C. Suport odonto-parodontal favorabil si suport muco-
osos favorabil f E. Spina Spix
D. Suport odonto-parodontal favorabil si suport muco-
osos deficitar
E. Suport odonto-parodontal deficitar si suport muco-
osos deficitar
32. Care dintre urmatoarele conditii trebuie sa Ie
indeplineasca aliajele pentru metalo-ceramica?
A. Incompatibilitate illITemodificarile volumetrice ale
metalului si masei de ambalat la turnare
B. Duritate - sa fie rezistente la abraziune, la fortele
masticatorii
C. Interval de topire mai scazut decal temperatura de
ardere a ceramicii
\ ... . D. Active chimic si liiologic, pentru a permite legatura
metalo-ceramica
E. Maleabilitate, pentru a permite ca metalul in strat
subtire (0,2-0,4 mill) sa reziste la tlexiune
36. Care din urmatoarele regiuni anatomice reprezinta 0
localizare tipica a torusurilor?
A. Palatuldur .
B. Tuberozitatea maxilara
C. Menton
D. Condilul mandibular
37. Gingivo-mucoasa palatinala este inervata in'zona
anterioara de:
A. nervul nazopalatin al lui Scarpa.
B. nervul palatin mare
C. ramuri din nervul suborbitar
D. nervii dentari supero-mijlocii
E. nervii dentari supero-anteriori
38. Clinic, dura Dan Theodorescu, colica salivara se .
manifesta prill urmatoarele doua simptome principale:
A. tumora salivara fantoma si hemoragie
B. evacuarea spontana a unci cantitati mari de puroi si
criza dureroasa
C. criza dureroasa si hemoragie
. D. anestezie pe teritoriul nervului lingual si tumora

33.1"Biofeedbackul electromiografic:
--' 1~
A. regleaza attivitatea retlexa de la nivelul trunchiului
salivara fantoma
E. criza dureroasa si tumora salivara fantoma . t.
cerebral 39. Din grupa factorilor locali implicati in etiopatogenia
anomaliiIor dento-maxilare pot face parte:
B. se preteaza pentru investigarea muschilor A. nutritia
masticatori situati profund
B. ereditatea
. C. se preteaza penttu investigarea muschilor
masticatori situati superficial
.
C. caria dintilor temporari si consecintele ei
D. bolile infectioase
" I
fI D. s-a impus ca 0 metoda conservativa de tratament a 4
entitatii clinice reprezentata de sindromul E. tulburarile endocrine
disfunctional craniomandibular
40. Pentru rezectia modelanta a crestei oblice interne
E. permite analiza tridimensionala a cinematicii (milohioidiene) ascutite, se realizeaza 0 incizie:
mandibulare
A. in "L" ~

34. Care dintre urmatoarele variante ale nevului

melanocitic are potential de malignizare semnificativ"
putand evolua spre melanoID?
B. in"Z"

D. in "trapez" ,
C. curba, de-a lungul crestei alveolare .
, A. NevulSpitz
B. Cornul cutanat
C. Nevul..albastrui
E. de-a lungul crestei alveolare, in zona trigonului
retromolar -
41. In care din urmatoarele diskeratoze sau dermatoze
D. Nevul melanocitic congenital
E. Nevullui eta nu apar~lVite d~uam~~
A. Lupuseritematos
35. Care dintre urmatoarele dispozitive pot fi folosite la
finisarea peretilor de small si a marginilor, in cazul
B. ScIerodermie .
C. Eritem gingival linear
cavitatilor proximale cu extensie minima, din motive
estetice? D. Pemfigus vulgar
A. Turbina . E. Lichen plan
B. Piesa dreapta
C. Micromotor
D. Instrumente de mana
E. Piesa cot

DOMENlUL MEDICINA DENT ARA CAIET TIP B 4


42. In forma locaIizata de~ semne
cIinice nu apar la:
A. primii molari, incisivii si dintii imediat vecini
B. primii molari si incisivii
C. primii molari superiori si inferiori
D. incisivii superiori si inferiori
E. primii premolari superiori si inferiori . C. forma si calibrul spreaderelor corespund numai
43. Care din urmatoarele afirmatii cu priyire la
tratamentul malocluziei de clasa a II a, diviziunea 2
(endognatia sau sindromul de compresiune maxilara cu
inhesuire dentara) este adevarata?
A. Nu exista riscuri de recidiva
B. Timpul de electie pentru tratament are in vedere
prima etapa a dentitiei temporare
..
C. Fiind de natura genetica, anomalia raspunde greu
sau nu raspunde deloc la tratament
D. Aceasta anomalie se trateaza in dentitia temporara
E. Nu este normal ca in decizia de tratament sa
primeze criteriul gravitatii
44. Sialoreea (ptiaIismul) reprezinta
A. secretia salivara excesiva
B. absenta secretiei salivaTe
. D. depunerea electrostatica de masa ceramica
47. In tehnica de condensarea laterala la rece a
~ii
A. conurile principale de gutaperca nu au un caIibru
standardizat ;C
B. finger spreaderele nu permit indepartarea cu
usurinta din canal fara dislocarea gutapercii .,<
,formei si calibrului conurilor de gutaperca ;<:
principale
D. finger spreaderele scad sensibilitatea tactila a
operatorului
~
E. hand spreaderele se recomanda pentru condensarea
laterala'a conurilor accesorii nestandardizate de
"gutaperca ,
48. Tehnologia clasica de confectionare a unci coroane
de invelis ceramice consta in:
A. frezarea prin copiere a unui bloc de ceramica
B. plastifierea si presarea unui bloc de ceramica intr-
wntipar
. C. arderea ceramicii pe 0 folie de platina, adaptata pe
un model turnat al dintelui preparat
E. frezarea computerizata a unui bloc de ceramica,
3 . (

C. semnul de debut al litiazei salivaTe dupa scanarea 3D a modelului

D. principalul simptom in adenomul pleomorf 49. In insuficienta velo-palatina, stafilorafia sau
uranostafilorafia secundara se poate practica, avand ca

.'.
E. secretie salivara mull redusa
principal scop
45. Reducerea marginii incizale a unui dinte frontal in A. alungirea valului palatin
vederea realizarii unci coroane ceramice tip jacket
B. alungirea buzei superioare
presupune:
A. realizarea unui plan oblic 45 spre vestibular la C.' scurtarea valului palatin
incisivii superiori D. protruzia mandibulei
B. impiedicarea sprijinului pe boot a marginii incizale E. obtinerea unci inaltimi corespunzatoare a columelei
a viitoarei coroane
50. Activitatea enzimatica a lichidulu~bucal este in
C. realizarea unui plan oblic 45 spre oral la incisivii principal asigurata de
inferiori
D. obtinerea unci grosimi de I mm a viitoarei coroane
la acest nivel
A. lipideIe salivare
B. alfa-amilaza .I . ;.,

E. indepartarea a 2-3 rom, in functie de marimea

dintelui si volumul camerei pulpare
.'. C. staterina
D. mucinele saIivare
E. glucideIe salivaTe
46. Care dintre urmatoarele caracteristici corespund
PIM, determinata in etapa de inregistrare a ocluziei in INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU
protezarea fixa?
A. Se stabileste in urma interpunerii unui obstacol care 5]. In protezarea fixa, metodele de inregistrare a
determinadeviereamandibulei ..
ocluziei pot folosi:
B. Stabilirea de contacte denio-dentaTemultiple, A. restaurari protetice tranzitorii .,
asimetrice si maxime
B. cape de transfer a
C. Fixarea condililor in articulatie intr-o pozitie
C. folii de ceara ..
fortata, nefiziologica
D. pasta de oxid de zinc-eugenol, plasata pe un cadru
D. Stabilirea unci intercuspidari maxime, cu de sarma, de forma arcadei, in care se prinde 0
interferente de parte lucratoare
E. Stabilirea de contacte denio-dentaTemultiple,
simetrice si maxime
.', panza de tifon
chitos .
E. silicondecondensaTe

nOMF,NIIJL MF:DlCINA DENT ARA CAIET TIP B 5

52. Radiologic, in bruxism, pot sa apara 0 serie de
modificari, din care amintim:
A. leziuni periapicale, uneori chiar la dinti vitali.
B. ingustarea spatiului parodontal, care persista chiar
daca bruxismul este controlat
C. atrofierea spinei nazale anterioare
D. ingrosarea laminei dura, ca raspuns adaptativ al
osului alveolar
E. pneumatizarea sinusurilor etmoidale
53. In managementul parodontal, in terapia ceramica pot
apare defecte estetice:
A. modificari datorate inregistrarii amprentei in
aceeasi sedinta cu preparar~a dintilor
B. inflamatia marginala cronica a gingiei 6 marginal sunt :
c. modificari datorate inregistrarii amprentei intr-o
sedinta ulterioara prepararii dintilor
D. inflamatia periapicala cronica
E. recesiunea tesutului gingival cu expunerea
consecutiva
a marginilorrestauratiei
54. In cadrul exameneIor clinice si paraclinice in
edentatia partiala si totala, radiografia digitala are
urmatoarele avantaje:
A. ofera imagini fidele , reprezentata
B. ofera posibilitatea unci prelucrari ulterioare a
imaginii
C. medicul poate beneficia de datele radiologice (8
aproape imediat
D. expunerea la radiatii este crescuta cu peste 10%
E. permite 0 vizualizare mai bulla a zonelor cu
densitate osoasa mica
55. Tratamentul medicamentos al nevralgiei gloso-
faringiene idiopatice ~onsta in administrarea de:
A. baclofen . silicon in acelasi recipient
B. gabapentin
C. morfina
D. algocalmin . D. este necesara detensionarea amprentelor din.
E. carbamazepina
56. Care din urmatorii factori locali pot interveni in
geneza unci inocluzii verticale limitate sau extinse?
A. Afectiunile reumatice localizate la nivelul
articulatiei temporo-mandibulare
B. Spatiul care ramane dupa pierderea precoce a unui
dintetemporar ,
sau secundara -
C. Incongruenta dento-alveolara cu inghesuire primara
D. Uncle condrodistrofii
E. Rahitismul
DOMENIUL MEDICINA DENT ARA CAIET TIP B
57. Daca la proba machetelor de ceara e 0 deficienta
flagranta illITe1Msi RC trebuie:
A. sa se determine din nou relatiile intermaxilare
,\ . ghidand mandibula in propulsie .
B. sa se urmareasca ca inocluzia in zona fTontalasa fie
peste 2 mm
C. sa st<aplice ceara pe fetele ocluzale ale dintilor
. mandibulari, dupa care pacientul este ajutat sa
inchida in pozitia corecta
D. sa se determine din nou relatiile intermaxilare
ghidandmandibulain lateralitate ,.
, E. sa se determine din nou relatiile intermaxilare
58. ParticularitatiI~ascularizati~
,
A. vaseIe din parodontiul marginal prezinta putine
anastomoze arterio-venoase
B. existenta unor sisteme conjunctivo-vasculare
nervoase formate din arteriole si venule, capiiareO
limfatice si nervi mielinizati
.
C. la nivelul diviziunii arteriolei in capilare, .
comportamentul vasomotor se aseamana cu 111unui
sfincter precapilat
D. reteaua vasculara a parodontiului marginal este slab
, E. arteriolele terminate prezinta 0 tunica musculara
subtire
{8
59. In protezarea fixa, la trimiterea in laboratorul de
tehnica dentara a amprentelor trebuie luate in
considerare urmatoarele aspecte:
. A. pentru a obtine 0 curgere mai usoara a gipsurilor
superdure si 0 indepartare mai usoara a modelelor
trebuie evitata cIatirea amprentelor cu apa
8. trebuie evitata depozitarea amprentelor de alginat si
C. este permisa depozitarea amprentelor de alginat si
silicon in acelasi recipient
polieteri inaintea turnarii modelului
E. umiditatea in execs a alginatului poate determina 0 X
expansiune a siliconului ("
60. Tratamentul pericoronaritelor cuprinde:
A. instilatii de colutorii complexe cu antiinflamatoare .,.
B. decapusonarea chirurgicala la nivelul molarului de V
minte incomplet erupt ('"
C. aplicarea unui dren din mesa iodoformata care se V
mentine circa 2 ore
D. administrarea pe calc generala de antibiotice, in
r-
starile febrile si subfebrile
E. spalaturi antiseptice abundente si dese
R
 61. Eruptia M I (molarilor primi permanenti) determina
unnatoarele schimbari dente-alveolaTe si dente-dentaTe
importante:
A. prill puseul distalizant se reduce spatiul primal
B. are loc trecerea de la forma arcadei de parabola la
cea de semicerc
C. prill puseul mezializant creste spatiul primal
O. se modifica lungimea arcadei . C. Extinderea marginilor protezei sub linia
E. se produce a doua inaltare de ocluzie
62. Pentru verificarea corectitudinii realizarii
. . D. Majoritatea pacientilor tolereaza acest tip de
portamprentelor individuale medicul va urmari pe
model:
A. manerul situat pe linia mediana sa corespunda
pozitiei celor doi incisivi laterali
. B. cuprinderea intregii zone de sprijin si adaptarea
intima la aceasta
C. daca tTenurilesi bridele sunt ocolite . marcate ale suportului osos maxilar
D. marginile ating fundul de sac
E. marginile sunt situate la 2 mm de zona mucoasa
pasiv-mobila
63. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la
~nglVttaJ!Perplazlc~ ciclosporine:
A. incidenta hiperplaziei gingivale la bolnavii tratati cu ,.
ciclosporine este de 60%
B. exista 0 tendinta redusa la sangerare
C. gingia este de culoare roz, de consistenta moale
. 68. Care dintre urmatoarele particularitati sunt specifice
D. fenomenele induse de ciclosporine sunt
asemanatoare cu cele produse de hidantoina
E. exista 0 tendinta crescuta la sangerare
64. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la
supraprotezarea pe dinti naturali sunt corecte:
A. e 0 metoda specifica edentatiei subtotale
B. e 0 metoda specifica edentatiei partiale recluse
C. e 0 metoda in care coroanele dintilor restanti se
reduc transgingival
D. e 0 metoda specifica edentatiei totale
E. defineste 0 proteza cu sprUill mixt muco-osos si
dente-parodontal
65. Tratamentul in hematomul obrazului dupa anestezia
la tuberozitate consta in:
A. administrarea antibioticelor pentru a preveni
aparitia unor complicatii infectioase
B. administrarea de antiinflamatorii
C. compresia regiunii geniene cu palma
",
A .
D. prisnite calde locale imediat dupa aparitia
hematomului
E. incizie si drenaj
DOMENIUL MEDICINA DENTARA CAIET TIP B
66. Care din urmatoarele afirmatii cu privire la
modelarea marginala la mandibula in zona
milohioidiana sunt corecte?
A. Sunt extensii folosite tTecventin practica k-
B. Extindereamarginiiprotezeisub linia .
milohioidiana ajuta la imbunatatirea retentiei
milohioidiana nu ajuta la imbunatatirea retentiei
extensie
E. Extindereamarginiiprotezeisublinia .
milohioidiana ajuta la imbunatatirea stabilitatii
67. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la
conceptul I al supraprotezelor cu sprijin implantar la
. maxilar sunt corecte:
A. se recomanda a fi aplicat in cazuri de atrofii .
B. de obicei se insera doua implante in regiunea
premolara
C. de obicei se insera doua implante in regiunea caniDa
D. de obicei se insera doua implante in regiunea caniDa,
si doua in regiunea premolara
E. de obicei se insera 4 implante in regiunea canina
corpurilor de punte cu tangenta lineara la mandibula?
A. Ambrazurile dinspre elementele de agregare vcr fi
cat mai inchise
B. Reducerea suprafetelor ocluzale se face in
detrimentul cuspizilor linguali de ghidaj
C. In sellSC-O (cervico-ocluzal) suprafata linguala se
modeleaza user concav, ceea ce Ie asigura
.
. autocuratirea
O. Suprafata linguala trebuie sa prezinte santuri, cu
individualizarea intermediarilor
..
E. Ingustarea v-a (vestibulo-orala) se face dear cand
spatiul protetic este mic
,
69. Care sunt dezavantajele utilizarii capselor in
. supraprotezare:
A. inlocuirea patricei este dificila daca nu imposibila
B. inlocuirea matricei este dificila daca nu chiar
imposibila
.
0> C. uzura prematura a componentei retentive .
D. uzura tardiva a componentei retentive
E. uneori implica costuri de intretinere crescuta .
70. In cadrul analizei cinematicii mandibulaTein plan
sagital, in situatia de long centric, traseul superior al
diagramei lui Posselt se caracterizeaza prin:
A. arc de cere, cu convexitatea orientata anterior ..
B. suprapunerea punctelor reprezentand RC si 1M
C. decalaj strict orizontal intre cele doua pozitii, de
RC si cea de 1M
D. traseu oblic ascendent din 1Mspre RC, de 0,5 mm
E. traseu oblic descendent spre RC, de 0,5 mm ,
7
71. Care din unnatoarele caracteristici corespund
teleradiografiei de profil?
A. Evidentiaza tulburarile de dezvoltare in plan
transversal ale masivului facial
B. Evidentiaza tulburarile de dezvoltare in plan
vertical ale masivului facial " C. imposibiliatea efectuarii unor controale periodice
C. Are ca plan de referinta orizontala de la Frankfurt .
D. Este un element de baza in cadrul metodelor de
investigaTeradiologica, in practica ortodontica
. D. copii a caror sanatate generala necesita efectuarea
E. Ofera cele mai multe indicatii despre natura,
directia si gradul de dezvoltare a structurilor osoase
ce insotesc anomalia
72. In malocluzia de clasa a II-a, diviziunea 1, in
tendinta de crestere verticala sau de rotatie faciala de tip
posterior, se pot produce anumite modificari, printre
care:
A. buzele stint incompetente
75. Odontotomia profilactica poate fi utila in anumite
situatii clinice, cum ar fi:
A. copii raTacarli cu igiena orala proasta ~
B. existenta unor dubii in legatura cu prezenta sau
absenta unei carii
regulate
tratamentelor stomatologice sub anestezie generala
E. copii cu policarii cu igiena orala proasta
76. La pacientii cu bruxism, din punct de vedere clinic,
hiperactivitatea muschilor masticatori:
A. se traduce prin hipertrofia si hipertonia muschilor
subhioidieni, in special
B. poate fi usor evidentiata radiografic
c. se traduce prin hipertrofia si hipertonia muschilor
maseteri, in special
.
.Iff

B. dimensiunea verticala anterioara este mai mica \ D. poate fi usor evidentiata prin inspectie si palpare f)
C. mentonul este in pozitie prognata
E. poate fi usor evidentiata prin inspectie si auscultatie
D. aspectul fizionomic este dizgratios ...
77. Care din urmatoarele recomandari ale lui Pedro
E. are loc ingresiunea molara
Saizar referitoare la amprenta de despovarare stint false?
73. Care din unnatoarele afinnatii referitoare la
amprentele compresive (din cadrul amprentei finale)
stint corecte:
A. Portamprentele sa fie confectionate in contact cu
campul protetic
.
A. compresiunile tisulare corolare acestei tehnici se B. Portamprenta sa prezinte orificii de refluare a
incadreaza In limitele biologice . materialului
B. este 0 tehnica Cetrebuie rezervata doar campurilor C. Portamprenta sa fie confectionata la distanta de
protetice dure campul protetic
C. este 0 tehnica ce trebuie folosita in cazul in care D. Materialul de amprentare sa aibe 0 grosime mica
mucoasa are 0 rezilienta mare, astfel putand fi
comprimata E. Portamprentele sa nu prezinte orificii de refluare a .~
materialului de amprenta
D. indiferent de rezilienta campului protetic, aceasta
tehnica de amprentare nu defonneaza tesuturile 78. Diagnosticul diferential al fibromului osifiant
E. este 0 tehnica ce trebuie folosita in carol in care periferic (epulis fibros) se face cu:
mucoasa este putin rezilienta A. granulomul periferic cu celule gigante (epulis cu '8
celule gigante)
74. In fisele de analiza ocluzala (in cazul edentatului B. boala Recklinghausen
partial) se consemneaza:
A. suprafetele pe care se realizeaza miscare de
parafunctie
C. cementomul
D. tumon maligne ale mucoasei crestei alveolare
E. granulomul piogen gingival (epulis granulomatos)
..
B. suprafetele pe care se realizeaza miscarea de
deglutitie 79. In mod uzual, examenul ocluzal "static" consta in
C. suprafetele pe care se realizeaza miscarea test evaluarea rapoartelor ocluzale in plan
D. suprafetele pe care se realizeaza miscarea de
A. transversal 0
provocare
E. contactele denIo-dentaTedin pozitia de test B. frontal ,
C. dorsal
D. sagital
E. vertical
,

DOMENIUL MEDICINA DENT ARA CAIET TIP B 8

80. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la
meniscul articular Stintcorecte?
A. Separa cavitatea articulara in trei compartimente
superior, median si inferior
B. Ofera insertie ligamentului stilomandibular <0
c. Anterior, meniscul este locul de insertie al . C.' toate variantele
fascicolului superior al muschiului pterigoidian
lateral
D. Posterior de meniscul articular se fixeaza zona,
bilaminara
E. Poseda 0 zona centrala bogat inervata
~
81. ecroza pulpara poate fi produsa de: 1
A. simplul act terapeutic al pregatirii cavitatii intr-o
carie necomplicata, in absenta factorilor generali
B. aparate ortodontice gresit calculate .0
C. supraincarcarile
unuidintesaugrupdedinti
D. traumatisme care acJioneaza cu intensitate scazuta,
dar repetate
E. traumatismecare actioneazacu intensitatecrescuta .
82. DIagnosticul pozitlv In granulomul simplu
conjunctiv se poate rune pe baza:
A. existentei fistulei, cicatricelor 0
.
B. testelor de vitalitate negative
C. testelor de vitalitate pozitive
D. inexistentei modificarilor de aspect ale mucoasei
vestibulare la nivelul apexului
E. examenului radiologic .
83. Care Stinttehnicile prill care se confectioneaza
scheletul metalic al unei proteze partiale fixe
(demontabile) pe implante in edentatia totala?
A. electroforeza
B. combinarea metodelor CAD/CAM cu cele de
electroeroziune
C. turnare dintr-o bucata
. atribuie urmatoarele actiuni nocive :
D. turnarea din mai multe bucati si sudarea lor 0 B. reduer~a proliferarii celulare
E. sisteme CAD/CAM
84. In etiopatogenia anodontiilor intervin factori locali,
printrecare:
A. deficientele nutritionale din timpul sarcinii
B. tumori ale maxilarelor . 90. Conform principiilor de tratament in restaurarile
C. bolile infecto-contagioase
D. necroza intinsa a maxilarelor
E. osteomielita acuta si subacuta a maxilarelor
85. Semnele clinice aleanchilozei temporo-mandibulare '
extracapsulare ~unt:
A. devierea mandibulei de partea afectata 0
B. miscarile de protruzie si lateralitate posibile, dar
reduse ca amplitudine
C. devierea mandibulei de partea sanatoasa
D. limitarea partiala, dar permanenta a deschiderii gurii
E. imposibilitatea permanenta a deschiderii gurii
OOMFNJlI1, MFOTC'TNA OFNTARA CATET TIP B
86. In tratamentul parodontitelor apicale cronice cu
persistenta secretiei pe canal, cauzele persistentei
secretiei pe canal pot fi urmatoarele:
-
A. mese plasate in canalul radicular 6
B. apex larg deschis la copii si adolescenti .
D. tratamente incepute imediat dura stingerea unui..
proces acut de parodontita WI"
E. largirea excesiva a apexului in cazul tratamentului
mecanic
87. Elementele clinice ale ulceratiei din formele de
debut ale'tumorilor maligne orale au urmatoarele
caracteristici:
A. marginile ulceratiei Stintrulate spre exterior
B. baza ulceratiei este mai extinsa in tesuturile
.. invecinate, avand consistenta ferma si limite
. imprecise
C. marginile li1ceratieistint rulate spre interior, avand.
un versant extern neted, congestiv si un versant
intern anfractuos
D. fundul ulceratiei este neted, curat --
E. fundul ulceratiei are aspect granular si este acoperit
de sfacele necrotice sau cruste hemoragice
.
88. Dintre avantajele coroanelor integral polimerice
(altele decal cele acrilice), amintim:
A. prelungirea timpului de lucni
B. evitarea unor eventuale erori din etapa de realizare
a modelului
C. evitarea unor eventuale erori din timpul amprentarii
.
D. adaptarea marginala imbunatatita
E. scurtarea timpului de lucru .
. 89.cE:i.b~onectinei
dinlichidulsant~l i se
A. accentuarea distructiilor parodontale . '
.
. C. inducerea apoptozei celulare in desmodontiu, in
vitro
D. scaderea aotivitatii metaloproteazelor 41
.
. E. cresterea proliferarii celulare
unidentare si prill punti dentare, sistemul stomatognat
poate fi comparat, din punct de vedere biomecanic, cu
un ansamblu de parghii. Se poate vorbi deparghii dubIe:
cb A. cu punctul de sprijin plasat la nivelul simfizei
mentoniere
B. forta de actiune fiind reprezentata de contractia A
muschilormanducatori '"
C. forta de actiune fiind reprezentata de contractia
muschilor orbiculari
. . D. cu punctul de sprUillplasat la nivelul condililor
.
. E. forta de rezistenta fiind data de rezistenta
alimentelor
Q
 97. La controlul fonetic al spatiului minim de vorbire
91. In parodontologia,~at~
A. este un antibiotic hncosamidic (in cazul probei protezelor) urmarim:
B. este activa mai ales rata de levurile apartinand
A. daca se respecta libertatea maxilarului la propulsie
in fonatie
genului Candida

C. este eficace'local si general 4} B. dintii frontali inferiori sa nu atinga (in timpu!

D. se fo1oseste sub forma produselor Nistatin, ~ fonatiei) rata palatinala a fTontalilorsuperiori in,
,
limp ce pacientul numara de la 55 la 65
Nystalocal si Stamicin

q. actioneaza fungistatic sau fungicid .. C. sa nu existe contacte interdentare in timpule

pronuntarii cuvantului "Mississippi"
factoride caretrebuiesa se tina seama
92. Principalii D. sa existe contacte interdentare usoare in timpul
pentru ca protezarea fixa si/sau mobilizabila sa vorbirii
beneficieze de 0 bulla stabilitate si sa nu actioneze nociv
E. dintii frontali inferiori sa atinga USaf(in timpul
asupra tesuturilor din cavitatea bucala stint:
A. pozitia si directia lor de implantare
B. calitatea implantatiei . \ .. fonatiei) rata palatinala a fTontalilorsuperiori
98. Dupa extractia dentara simpla"serecomanda
pacientului urmatoarele:
C. numaruldintilorrestanti .
A. spalarea riguroasa a dintilor inca din zilla
D. morfologia corono-radiculara a fiecarui dinte in interventiei, pentru prevenirea suprainfectarii plagii
parte postextractionale
E. rapoartele intre dintii vecini ~ B. se va evita clatirea gurii 0
93. In tehnologia de realizare a protezelor partiale fixe C. clatirea usoara cu apa de gura in primele 24 de ore
exista si sisteme de machete prefabricate industrial, care
pot fi realizate din:
D. evitarea consumului de bauturi carbogazoase in
primele zile dura extractie
"
A. metal E. se mentine pansamentul supraalveolar limp de 0 ora
B. ceramica
C. ceara elastica . 99. In protezarea fixa, in cazul amprentelor cu
elastomeri de sinteza:
D. gips
E. polimeri . A. nu se recomanda individualizarea lingurii standard
cu mase termoplastice
B. distorsiunea materialelor este mull mai
94. Care dintre urmatoarele situatii Stintindicatii pentru
coroana partiala cu crampoane? reprezentativa la amprentele luate cu linguri
A. Modificareaconturuluioral al dintilorfrontali \~
individuale, decal la cele luate cu linguri standard
maxilari C. distorsiunea materialelor este mult mai

B. Probleme cuaxa de insertie propusa a protezei reprezentativa la amprentele luate cu linguri

partiale fixe
C. Dinti subtiri
D. Cam~re pulpare mari
E. Dinti frontali fara carii
.. .
95. Care din urmatoarele situatii reprezinta dezavantaje
ale coroanelor telescopate?
A. Stint oostisitoare .&
B. Presupun 0 supradotare a medicului dentist
C. Nu se pot aplica pe dintii pacientilor varstnici
D. Nu se pot aplica pe dintii pacientilor tineri
E. Presupun 0 supradotare a laboratorului de tehnica~
dentara
96. La prepararea cavitatilor pentru inlay, bizotarea
smaltului imbunatateste inchiderea marginala prill:
A. marginea subtile de metal, care poate fi brunisata
B. realizarea unei jonctiuni "cap la cap" cu zona
periferica
C. dublarea stratului de ciment marginal
D. suprapunerea a doua suprafete conformate in plan
drept
E. suprapunerea a doua suprafete conformate in plan.
inclinat
standard, decal la cele luate cu linguri individuale
.
O. utilizarea unei linguri standard permite obtinerea
unui strat de material uniform (2-3 mm)
E. se recomanda individualizarea lingurii standard cu.
mase termoplastice
100. In arodontologie imobilizarea dentara se poate
face prill ligaturi me lice din sarma de vipla. Cllprl1~:Ur
aUT,in urmatoarele variante:
A. ligatura in "L"
B. ligatura in "scara"
" C. ligatura in "U"
D. ligatura in "8"
E. ligatura "cojocareasca"
101. Care din urmatoarele afirmatii legate de aprecierea
tonicitatii musculare stint adevarate? ~-
. A. Examenul clinic tIne desubiecti~ismul
examinatorului
B. Examenul clinic este foarte relativ .
C. Nu depinde de starea de moment a pacientului
D. Examenul clinic este concludent
E. Oepinde de starea de moment a pacientului t

DOMENIUL MEDICINA DENT ARA CAIET TIP B 10

 102. In carol anomaliilor dento-maxilare de c1asaa 11-
a, tratamentul chirurgical vizeaza:
A. retrudarea mandibulei prognate
B. avansarea maxilarului retrognat . anesteziata
C. expansiunea maxilara asistata chirurgical ..
D. retrudarea maxilarului prognat
E. avansarea mandibulei retrognate
103. lndicatiile utilizarii biomaterialului flexibil tip
Valplast sunt:
A. in cazul pacientilor cu torus foarte mare"
B. la pacienti care prezinta alergii la monomerul acrilic
C. in carol pacientilor care prezinta un status dento- .
parodontal bun
D. in cazul pacientilor care prezinta tuberozitati recluse
care nu ofera sprijin suficient
E. in cazul pacientilor care prezinta tuberozitati
plonjante
I 04JX~w..u..al d;glutitiei'~~"~;a~terizeazaprim '-
A. progresiunea bolului este asigurata prin contractia
reflexa a constrictorului superior al faringelui
B. esofagul este ridicat prin contractia muschilor
palato-faringian si stilo-faringian
C. in decursul stadiului 11,bolul alimentar se mai poate
angaja pe inca trei cai
D. patrunderea alimentelor in laringe este impiedicata
prin separarea caii digestive de cea respiratorie
E. bolul poate fi readus in gura printr-un reflex special
de tuse, de curatire a faringelui
IOS.Printre mplicatiile loco-regi~ ale
parodontitelor enumeram:
A. adenite
B. sinuzita maxilara
C. colecistita
D. septicemie
E. celulite
?>:-Caredlntre urmatoare~ atlrmafii reternoare la
obiceiurile de interpunere a partilor moi intre arcade Ie
dentaTe sunt adevarate?
~ A. Interpozitiabuzeisuperioarese poate insotide.
prodentie inferioara si retrodentie superioara
B. Interpozitia buzei inferioare se insoteste de
prodentie superioara si retrodentie inferioara .
C. lnterpozitia buzei superioare se poate insoti de
prodentie superioara si retrodentie inferioara
D. lnterpozitia buzei inferioare se insoteste de
prodentie inferioara si retrodentie superioara
E. Buza superioara si inferioara pot fi introduse intre
arcadele dentaTeca interpozitie simpla
DOMENIUL MEDICINA DENT ARA CAIET TIP B
107. Prin anestezia nervului lingual in planseul bucal
teritoriul in care se obtine anestezia este:
A. regiunea presulcala a hemilimbii de partea
B. corpul hemimandibulei de partea anesteziata
C. mucoasa hemiplanseului bucal
D. numai regiunea anterioara a limbii
E. radacinile dintilor a caror versant lingual al crestei
alveolaTeeste subtire
108. Avantajele primerilor autogravanti sunt:
A. aplicarea repetata
B. eliminarea consecintelor lavajului insuficient
C. demineralizarea cu monomer adeziv a DDR
(detritus dentinar remanent) si a plagii dentinare
subiacente
D. scurtarea timpului de lucru
E. reducerea riscului colabarii fibrelor de colagen, prin
uscarea prea intensa, consecutiva gravarii acide si
lavajului
109:-bintre pert~rb~ile. de degJutiue.pruente in
Inomaliil~ dento-maxilare. putem aminti:
A. in ocluziile adanci acoperite (c1asa11Angle,
subdiviziunea 2) limba ocupa 0 pozitie mai
posterioara, este latita si se aseaza intre arcadele
dentaTein repaus .
B. in grupul prognatiilor mandibulaTe(c1asaIII
Angle), in timpul deglutitiei limba ocupa 0 pozitie
superioara foarte aproape spre palat
C. in ocluziile adanci acoperite (c1asaII Angle,
subdiviziunea 2) limba ocupa 0 pozitie mai
anterioara, este latita si se aseaza intre arcadele
dentaTein repaus
D. in oc1uziile adanci acoperite (clasa 11Angle,
subdiviziunea 2) mandibula .face 0 miscare in sus si
inapoi
E. in grupul prognatiilor mandibulaTe(c1asa1l1Angle)
in timpul deglutitiei limba ocupa 0 pozitie
inferioara foarte aproape de planseu
110. Fortele de tractiune directa din cadrul principiului
biomecanic in proteza scheletata soot:
A. forte care se manifesta in sens orizontal
B. forte care se manifesta static si dinamic in timpul
exercitarii functiilor aparatului dentomaxilar
C. forte care se manifesta in sens vertical
D. generate de alimente lipicioase, actiunea muschilor
si obrajilor, buzelor si limbii
E. forte care se manifesta numai dinamic
11
] II. In cursul eruptiei dificile a molarului de minte , I ]7. Caracteristicile estetice ale portelanului Stint
inferior, eruptle insotita sau nu de reactii inflamatorii, reprezentate de:
pot apare diverse tulburari nervoase, lull ar fi: A. duritate
A. gingivo-stomatita odontiazica B. inertie chimica
B. gingivo-stomatita neurotrofica C. biocompatibilitate
C. trismus D. culoare
D. algii cervico-faciale E. transparenta
E. sialoree
/---- 118. Care din urmatoarele caracteristici eorespund
112. Cel mai frecvent invocate in apariti~'gingivitelor polieterilor, ee pot fi utilizati in etapa de amprentare in
Stintbacteriile din genurile: . protezarea fixa?
A. Prezinta 0 stabilitate dimensionala buna, care este
A. Prevotella nigrescens intrecuta doar de siliconii eu reactie de condensare
B. Actinomyces B. Nu trebuie conservati sau lasati mult timp in contact
C. Treponema pallidum cu apa
D. Streptococus salivarius C. Stint materiale hidrofile
E. Fusobacterium D. Stint materiale hidrofobe
E. Stabilitatea dimensionala se pastreaza ca atare doar
113. Printre efectele secundare ale folosir~ in mediu timed
enumeram:
A. aparitia de candidoze ] 19. Care dintre factorii loco-regionali incriminati in
B. frecvent fenomene de fotosensibilizare etiopatogema mc1uzieidentare tin de earaeteristicile
earticulare ale dintelui?
C. alergii A. rahitismul
D. tulburari gastrice si intestinale
B. formarea mugurelui dentar mult prea profund in
E. tulburari hepatorenale interiorul oaselor maxilare

114\Parodontita apicala cronica fibro~ C. pierderea provizorie/definitiva a potentialului de

A. mi poate fi determinata de gangrena pulpara simpla eruptie
B. este forma cea mai grava a parodontitelor apicale D. ereditatea
cronice E. conformatia anatomica dentara particulara
C. nu apare in traumatizarea tesutului parodontal ]20. Fracturile de maxilar:
apical cu instrumente de canal in timpul
tratamentului mecanic A. au ineidenta mai ridicata decat cea a fracturilor de
mandibula datorita proeminentelor osoase
D. prezinta 0 simptomatologie extrem de saraca
B. au frecventa cea mai erescuta la sexul masculin
E. poate fi determinata de utilizarea arsenului in
C. apar cel mai frecvent intre 30-40 ani
scopul devitalizarii pulpare dentare
D. au incidenta mai scazuta decat cea a fracturilor de
] 15. In stadiul endoosos al parodontitei apicale acute mandibula
purulente (circumscrise), necroza de lichefiere poate fi E. sunt cele mai frecvente fracturi ale masivului facial
favorizata de:
A. tulburari vasculare ce impiedica 0 buna activitate ]2]. Pentru obtinerea succiunii amprentei finale trebuie
trofica sa:
B. scaderea pH-ului local A. urmarim ca grosimea marginilor amprentei sa fie
C. cresterea pH-ului local eompatibila cu designul fundului de sac vestibular
D. tensiune mica intratisulara B. urmarim ca grosimea marginilor amprentei sa fie
. uniforma
E. tensiune mare intratisulara
C. acordam 0 importanta decisiva modelajului
I] 6. Instrumentele de ~
urmatoarele particularitati:
pot prezenta
marginilor amprentei
D. urmarim ea rata intema a marginilor sa se opreasca
A. manerul este astfel ales, incat sa asigure 0 buna exact in zona de mucoasa pasiv-mobila
priza E. urmarim ea rata intema a marginilor sa se opreasca
B. partea activa este folosita pentru indepartarea exact in zona de mucoasa pasiv-mobila
depozitelor de tartru
C. Stinta1catuitedin 4 parti
D. suprafata striata ingreuneaza priza instrumentului
E. partea pasiva nu variaza ca forma, angulatie si
lungime

DOMENIUL MEDICINA DENT ARA CAIET TIP B 12

122. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la
implantele intramucoase stint corecte:
A. partea activa este situata intr-o cavitate
intramucoasa captusita cu un epiteliu normal
B. implantele intramucoase stint butoni cu baza situata
intramucos si partea activa inclusa in proteza
C. partea activa este situata intr-o cavitate situata in
proteza
D. baza lor este situata intramucos intr-o cavitate
captusitade un epiteliunormal ...
E. implantele intramucoase stint butoni cu baza inclusa
in proteza si cu partea activa situata intramucos
carcinomului adenoid chistic? .
123. Care dintre urmatoarele caracteristici corespund
A. Nu prezinta risc de metastazare la distanta
B. Apare la varsta adulta, fara predilectie pentru un
anumit sex si este extrem de far sub varsta de 20 de
am
C. Are un potential invaziv local extrem de marcat
D. Are un tropism ventre structurile nervoase
E. Se localizeaza in specialla nivelul glandei parotide
124. Spatiul infratemporal are urmatoarele limite:
A. ramul mandibulei
B. baza craniului
C. muschii pterigoidieni
D. osul malar
E. insertia inferioara a muschiului pterigoidian lateral
125. Care dintre urmatoarele situatii reprezinta
contraindicatii particulare ale coroane]or de inve]is?
A. Coroane din RA in zona ]aterala deoarece provoaca
abrazarea antagonistilor
B. Dinti inclinati cu mai putin de 30 rata de planul de
ocluzie
C. Coroane clinice prea lungi
D. Coroanele metalice in zona frontala
E. Coroane din RA in zona laterala, deoarece nu
pastreaza integritatea stopurilor ocluzale
126. Dep]asarea fragmentelor osoase intr-o fractura de
unghi mandibular'se face astfe]:
A. fragmentul mic va fi deplasat in jos si lateral catre
partea fracturata
B. fragmentul mic va fi ascensionat si tractional
exterior spre lateral
C. fragmentul mic va fi ascensionat si tractional spre
medial
D. fragmentul mare se va deplasa injos si inapoi si, de
asemenea, lateral catre partea fracturata
E. fragmentul mare se va deplasa injos si inainte si, de
asemenea, lateral catre partea fracturata
DOMENIUL MEDICINA DENT ARA CAIET TIP B
127. Dispozitivele cele mai utilizate ventre imobilizare
in traumatismele dento-alveolare Stint:
A. sinele vestibulare
B. gutiera din rasini compozite cu gravare acida
C. imobilizarea cu sarma cu 8 (ligatura hipocratica)
'
. D.
E.
gutierele acrilice
sineIe duble linguo-vestibulare
128. Amprenta functionala dupa gradul de compresiune
se imparte in:
A. amprente functionale compozite
B. amprenta functionala cu compresie selectiva
C. amprente functionale combinate
D. amprenta functionala compresiva
E. amprenta functionala decompresiva
129. In 1996, ~in Carranza jf:'descrie urmatoarele
forme de~~~
A. parodontita rapid progresiva precoce
B. parodontita lent progresiva
C. parodontita rapid progresiva a adultului
D. parodontita acuta
E. parodontita ulcero-necrotica
]30. Conform principii lor de tratament in restaurarile
unidentare si prill punti dentare, alegerea materialului
potrivit pentru realizarea unci restaurari protetice:
A. nu tine coot de compozitia chimica
B. reprezinta 0 problema de etica medicala
C. nu trebuie sa tina coot de avizul forurilor sanitare
D. impune un bi]ant al indicilor clinico-biologici locali
in coroborare stransa cu parametrii starii generale a
bolnavului
E. impune eliminarea materialelor cu risc de
imbolnavire locala sau generala
]3]. In parodonto]ogieN!idul cr.Q.rn1cl
A. este utilizat in aplicatii de ]-2 minute
B. se foloseste in ulceratii gingivale de cauza
microbiana
C. se aplica in pungi parodontale cu exudat purulent
pentru sistarea secretiei
D. nu se aplica pe ulceratiile herpetice
E. este spalat dupa aplicatie cu ser fiziologic, apa
distilata
]32. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la
extractia de dirijare a eruptiei dintilor permanenti in trei
etape, ca obiectiv terapeutic al ectopiei dentare Stint
adevarate?
A. Etapa I - extractia in jurul varstei de 9 ani a celor 4
canini temporari
B. Etapa]]] - vizeaza extractia premolarilor I
C. Etapa I - extractia injurul varstei de 8 ani a celor 4
canini temporari
D. Etapa 11 - vizeaza extractia mo]arului I temporar
E. Etapa II - vizeaza extractia molarului II temporar
1~
133. Obturatia de canal cu conuri de argint depaseste 1
unnatoarele inconveniente date de utilizarea gutapercii
-
lindepartarea
~ _.~

scutului
c.~~

lingual, pot
Jjg. Lapacientii cu deglutitie de apare:
tip infantil, dllPaj
r A. la doua luni de la indepartarea scutului, in 60% din
i~ acest sco.:de canal deseori incomplete
. obturatii cazuri, comportamente functionale identice cu cele
B. dificultatea obturarii canalelor drepte dinaintea ap1icarii scutului
C. limp indelungat necesar pentru largirea l3. schimbari imediate in secventele inghitirii
corespunzatoare a canalelor .. C. schimbari tardive in secventele inghitirii

D. dificultatea obturarii canalelor inguste D. tendinta la revenirea comportamentului initial de

E. nu necesita ciment de sigilare protruzie a limbii
E. tendinta spre deglutitie de tip adult
134. Limitele cervicale ale preparatiilor pentru fatete,
aplicate pe dinti cu coloratii severe, se recomanda a fi: 139. Rasinile de cimentare au unnatoarele proprietati:
A. plasate supragingival A. pH-neutru
B. sub fonna tangentiala B. rezistenta scazuta la compresiune
C. extinse subgingival C. rigiditate crescuta
D. biDedefinite D. rigiditate scazuta
E. sub fonna de chanfrein E. excelenta rezistenta la compresiune
135. Tehnica de amprentare preliminara mandibulaTain 140. Alegerea tipului de lambou pentru plastia
caz de resorbtie osoasa severa este: comunicarii oro-sinuzale imediate se va realiza in
A. imposibila functie de:
B. posibila, utilizand 0 metoda cronofaga
C. posibila, utilizand 0 metoda ce consta in modelarea A. timpul scurs de la realizarea comunicarii
unui material buco-plastic ce se va interpune intre B. pozitia dintelui cauzal
lingura si alginat C. prezenta sau absenta dintilor
D. posibila, utilizand 0 metoda ce consta in modelarea D. marimea si localizarea defectului
unui material tennoplastic care se va interpune intre E. prezenta sau absenta secretiei purulente
lingura si alginat
E. posibila utilizand 0 metoda ce consta in modelarea 141. In cadrul examenului pacientului cu leziuni
unui material siliconic ce se interpune intre lingura odontale coronaTesi edentatie partiala redusa, confonn
si alginat clasificarii lui Meyer, in care se apreciaza nivelul eel
mai apical al pierderii osoase, se descriu leziuni:
136. Inregistrarea relatiei centrice prin "memoria A. interradiculare juxtaosoase
ocluzala LEJOYEAUX" este:
B. interalveolare supraosoase
A. 0 metoda complexa de inregistrare a relatiei centrice
C. interalveolare juxtaosoase
B. 0 metoda simpla de inregistrare a relatiei centrice D. interradiculare infraosoase
C. 0 metoda ce foloseste ghidarea bimanuala
E. interradiculare supraosoase
D. 0 metoda ce foloseste ghidarea unimanuala
E. un procedeu ce foloseste metoda inscrierii grafice a 142. Dupa aspectul clinic se descriu unnatoarele tipuri
relatiei centrice de limfangiom orofacial:
A. ulcero-proliferativ
137. Pozitia meniscurilor in articulatii in repaus este B. ulcerativ
influentata de
C. simplu (capilar)
D. cavernos
A. presiunea intraarticulara
B. tonicitatea fascicolului superior al pterigoidianului E. chistic (higromul chistic)
intern 143. In fracturile subcondiliene inalte:
C. presiunea extraarticulara A. deplasarile secundare sunt rare si de amploare
D. tonicitatea fascicolului superior al pterigoidianului variata
extern B. deplasarile secundare sunt frecvente si de amploare
E. morfologia meniscala C. apare inocluzie pe partea afectata
D. se produce scurtarea ramului mandibular
E. apare contact prematur pe partea opusa

DOMENIUL MEDICINA DENT ARA CAIET TIP B ~A

144. Diagnosticul diferential al ameloblastomului
extraosos se poate face cu:
A. hiperplazia "epulis-like"
B. cherubismul
C. forme de debut ale tumorilor maligne gingivale
D. tumori benigne gingivale (in special fibroame)
E. boala Paget osoasa (osteita deformanta)
145. In protezarea fixa, in cadrul etapei de inregistrare a
relatiilor mandibulo-craniene se descrie ghidajul
anterior, care:
A. prezinta 0 componenta morfologica, reprezentata de
panta tuberculului articular
B. prezinta 0 componenta functionala, reprezentata de
traiectoria condiliana
C. se coreleaza cu curba lui Wilson
D. prezinta 0 componenta morfologica, reprezentata de
panta retroincisiva
E. prezinta 0 componenta morfologica si functionala,
reprezentata de traiectoria incisiva
~.~p~~j~~~~riim'~i~pentru re~~i;ati~~' . 7
unpor:tantam~
A. activitatea retlexa si senzoriala
B. umectarea aerului
C. racirea aerului
D. incalzirea aerului
E. purificarea aerului
147. Angle imparte malocluziiIe in trei clase, dintre
care amintim:
A. clasa a II-a diviziunea 2 cu raporturi distalizate
bilateral si ocluzie adanca in "acoperis"
B. clasa a II-a cu raport distalizat, cu santul
intercuspidian inferior plasat distal de varful
cuspidului mezio-vestibular superior
C. clasa a II-a cu raport distalizat, cu santul
intercuspidian inferior plasat mezial de varful
cuspidului mezio-vestibular superior
D. clasa I cu raport neutral la nivelul molarilor de sase
am
E. clasa a II-a diviziunea I cu raporturi distalizate
bilateral si ocluzia adanca acoperita
148. In prepararea cimentului fosfat oxid de zinc,
incorporarea treptata a unor mici cantitati de lichid
conduce la:
A. controlul neutralizarii acidului . E. se localizeaza cu precadere la nivelul suprafetei
B. prelungirea timpului de spatulare .
C. dispersarea lenta a caldurii eliberate
D. scaderea timpului de spatulare ...
E. dispersarea rapida a caldurii eliberate
\.
DOMENIUL MEDIC INA DENT ARA CAIET TIP B
149. ~e cu peri din marefiaIe-;i~~tice se,
caracterizeaza
prm:- /
A. rezistenta mecanica
B. intlexibilitate
C. omogenitatea materialului
D. uniformitatea dimensiunilor in lungime si diametru
E. retinerea apei si detritusurile organice
150. Diagnosticul pozitiv al pulpitei acute seroase totale
se stabileste pe baza urmatoarelor semne:
. caracterul continuu de mica intensitate a durerii
B. durerea este in crize cu perioade de remisiune
C. sensibilitate la percutia in ax
D. caracterul continuu de mare intensitate a durerii
E. hipersensibilitate la testeIe de vitalitate termica
151. Inregistrarea relatiilor mandibulo-craniene in
vederea realizarii unei proteze partiale fixe:
A. impiedica pozitionarea mandibulei in relatie centrica
B. urmareste repozitionarea mandibulei in relatie
centrica corecta
C. se face inainte de tratamentul afectiunilor
articulatiilor temporo-mandibulare
D. se poate face exclusiv in momentul amprentarii
E. va avea in vedere si prefigurarea unor parametri ai
ocluziei centrice
152. Care din urmatoarele substante sunt indulcitori
necalorici, substante care nu sunt metabolizate in acizi
de microtlora bucala?
A. Zaharina
B. Glucoza
C. Ciclamatul .
D. Aspartamul
E. Fructoza
153:.,a~.~~p~ prezintaanumite
caractenstlcl, prmtre care:
A. una din localizarile preferentiale 0 reprezinta
suprafata ocluzala a dintilor laterali lipsiti de
antagonisti
B. in limp, culoarea vireaza spre maroniu-negru
C. imediat dupa depunere este fTiabil,moale, grunjos
si se disloca cu greutate
D. este un depozit organo-mineral de culoare alb-
galbena, cu consistenta redusa la inceput
vestibulare a incisivilor inferiori
154. Care dintre urmatoarele aspecte reprezinta avantaje
ale fatetarii dintilor?
A. Pericol mai mic de a reduce rezistenta dintelui
B. Cer 0 buna manualitate
C. Permit vizibilitateajonctiunii dento-protetice
D. Reabiliteaza fizionomia
E. Pericol mai mic pentru pulpa
15
155. In mod traditional se considera ca histiocitoza cu
celule Langerhans poate prezenta unnatoarele fonne:
A. histiocitoza acuta diseminata (boala Letterer-Siwe)
B. osteita defonnanta (boala Paget osoasa)
C. osteopetroza (boala Albers-SchOnberg)
D. granulomul eozinofil osos, cu caracter monoostotic
sau poliostotic
E. histiocitoza cronica diseminata (boala Hand-
SchUller-Christian)
156. In cadrul examenelor complementare in incluzia
dentara, principalele date fumizate de mvestigatia
hdiologica sunt:
A. starea dintilor vecini
B. prezenta adenopatiei loco-regionale reactive
C. morfologia coronara si radiculara
D. tulburarile functionale
E. pozitia dintelui inclus
157. Sistemul Linea SV din cadrul culiselor New
Ancorvis este:
A. alcatuit dintr-o patrice metalica ce se va fixa prill
supratumare
B. alcatuit dintr-o patrice din rasina calcinabila
C. un sistem vertical rigid realizat din metal
D. un sistem vertical rigid realizat din plastic
E. alcatuit dintr-o patrice metalica ce se va fixa prill
sudura cu laser
158. 10~' imobilizarea prill ligatura de
sanna in "'8~~C'iipatul fix (B) si capatul mobil (A),
cuprinde unnatoarele aspecte:
A. pentru grupul de dinti frontali se folosesc 20-25 cm
de sanna
B. capatul fix (B) este mentinut in usoara tensiune cu
ajutorul unci pense hemostatice
C. capatul Beste angajat in acelasi mod, dar in sens
invers, acoperind fetele opuse celor pe care se afla
firul A
D. ajuns la sfarsitul traseului parcurs, capatul A este
pus in tensiune cu 0 pensa hemostatica actionata
prin tractiune moderata
E. sanna se introduce cu unul din capete (A) prill
spatiile interdentare, incizal de punctul de contact si
cervical de cingulum, in mod altemativ pe rata
vestibulara a unui dinte si pe cea orala a dihtelui
vecin
DOMENIUL MEDICINA DENT ARA CAIET TIP B
159. e din unnatoarele afinnatii cu privire la
slater' , componenta a lichidului bucal, soot adevarate?
A. Are activitate enzimatica
B. Faciliteaza precipitarea spontana a sarurilor de
calciu din saliva
C. Pastreaza injurul dintilor un film stabil suprasaturat
de fosfati de calciu
D. Este 0 proteina cu molecula mica
E. Este prezenta in saliva parotidiana si
submandibulara
160. Care din unnatoarele afinnatii referitoare la
conceptul IVaI supraprotezarii cu sprUill implantar la
mandibula soot corecte:
A. se insera doua implante endoosoase interforaminal
B. se poate aplica pe campuri protetice cu resorbtie
osoasa medic si relatii intennaxilare acceptabile
C. se insera 4-6 implante endoosoase interforaminal
D. fortele nu se transmit exclusiv implantar
E. se poate aplica pe campuri protetice cu oferta
osoasa bona si relatii intennaxilare acceptabile
161. Blocarea tendintelor de basculare in cazul
proteze1orpartiale adjuncte se realizeaza prill:
A. clemente de retentie directa
B. croset continuo pe dintii laterali in edentatiile
frontale
C. clemente de retentie combinata directe si indirecte
D. croset continuo pe dintii frontali in edentatiile
laterale
E. crosete mucoza1evestibu1are
162. La adulti, leziunile candidozice orale imbraca
fonne clinice variate, cum ar fi:
A. atrofia papilelor circumvalate ale limbii
B. fisuri si ulceratii ale comisurii buzelor
C. aspect de tip pseudomembranos
D. intotdeauna xerostomie
E. hiperkeratoza epiteliului gingival, lingual
16
163. Pentru protejarea infrastructurii dinte - dispozitiv
corono-radicular, de 0 deosebita importanta este
raportul dintre marginile coroanei si zona terminala,
astfel:
A. colereta metalica, cu rol de incercuire, nu trebuie sa
depaseasca jonctiunea dinte-restaurare, pentru a
prevent fracturarea dintelui
B. colereta metalica, cu rol de incercuire, trebuie sa
depaseasca cu 2 mm jonctiunea dinte-restaurare,
pentru a prevent fracturarea dintelui
C. marginile coroanei trebuie sa se adapteze pe
tesuturi dentaTevestibular de jonctiunea dintre dinte
si dispozitivul corono-radicular
D. marginile coroanei trebuie sa se adapteze pe
tesuturi dentaTeapical de jonctiunea dintre dinte si
dispozitivul corono-radicular
E. marginile coroanei trebuie sa se adapteze pe
tesuturi dentaTecoronar de jonctiunea dintre dinte
si dispozitivul corono-radicular
164. Incrustatiile proximo-oc1uzale se indica:
A. la frontali ce prezinta carii de marime redusa
B. la premolari sau molari ce prezinta obturatii
anterioare, care reclama 0 restaurare ce cuprinde
doua fete (vestibulara si oc1uzaIasau orala si
oc1uzala)
C. la incisivi ce prezinta leziuni coronaTecu
interesarea unlit unghi proximo-incizal
D. la premolari sau molari ce prezinta carii de marime
redusa
E. la premolari sau molari ce prezinta obturatii
anterioare, care reclama 0 restaurare ce cuprinde
doua fete (meziala si ocluzala sau distala si
ocluzala)
165. Printre punctele de referinta fundamentale care se
marcheaza(cu tus chirurgical)in corectiachirurgicalaa r
despicaturilor labiale se numara: . 170. In protezarea fixa, in cadrul metodelor simple de
A. tragusul
B. punctul de insertie a frenului labial superior
C. centrul arcului Cupidon
D. varful extern al arcului Cupidon
E. punctul in care buza isi pierde grosimea normala
166. Complicatiile postoperatorii dura odontectomia ,.
molarului de minte inferior stint legate de:
A. lezarea pachetului vasculo-nervos
B. complicatii infectioase
C. dehiscenta plagii
D. hemoragia postextractionala
E. luxatia molarului de 12 ani
nnl\");'1Vnn l\II);'nlr'TN A nl<'NT 4.D 4. C'AIF,T TIP R
167. Care stint avantajele CIS cu mecanism dublu de
priza comparativ cu cele traditionale?
A. Eliberare marcata de fluor comparativ cu CIS strict
fotopolimerizabile
B. Aciditate mat redusa
1!:
C. Cresterea mat rapida a pH-ului
D. Pastrarea capacitatii de cuplare chimica prill chelaTe
E. Cresterea mat lenta a pH-ului
168. In transpozitia dentara completa, obiectivele
terapeutice se diferentiaza in functie de forma c1inica,
astfel:
A. canto - premolar I -se efectueaza slefuiri selective
in sedinte repetate ale cuspidului palatinal al
premolarului
B. canto - incisiv central - interventii fie asupra
caninului, fie a incisivului central, fie la nivelul
amandurora
C. transformarea transpozitiei complete in transpozitie
incompleta
D. canto - incisiv lateral - interventii fie asupra
caninului, fie a incisivului lateral, fie la nivelul
amandurora
E. realizarea morfologiei caninului ca premolar este
necesara, pentru ca, aspectul vestibular al celor dot
dinti implicati este diferit
169. Producerea localade anticorpi i~~l si
~utul parodontRl a fost dovedita exper'1inentarPentru
antigenele provenite din speciile:
A. Porphyromonas gingivalis
B. Fusobacterium nucleatum
C. Campylobacter rectus
D. Tannerella forsithensia
E. Aggregatibacter actinomycetemcomitans
determinaTea relatiei centrice, se inscriu:
A. metoda extensiei fortate a capului
B. manevra temporala Gysi
C. metoda deglutitiei
D. manevra condiliana
E. stimularea reflexului de ocluzie molara
171. Anestezia locala a premolarului I superior, in
vederea extractiei, se poate obtine prill:
A. anestezie plexala + infiltratie palatinala
B. anestezie numai la tuberozitate+ gaura suborbitara
+ gaura incisiva
C. anestezie plexala + gaura incisiva si palatina mare
D. anestezie numai la tuberozitate + gaura suborbitara
E. anestezie numai la gaura suborbitara + gaura
incisiva
17
172. Crosetele cu sprijin gingival Stintcontraindicate
daca:
A. nu exista 0 retentivitate la nivel tisular vestibular
B. santul vestibular are 0 adancime mai mica de 4 mm
C. exista 0 retentivitate la nivel tisular oral
D. exista 0 retentivitate la nivel tisular vestibular mai
mare de I mm si mai mica de 3 mm rata de
marginea gingivala
E. santul vestibular are 0 adancime de 6 mm
173.~Saging~
A. prezinta un diametru de 4-5 mm
B. se umecteaza in solutii antiseptice sau antibiotice
C. are 0 lungime de 1-2 cm
D. se introduce in santul gingival cu varful ascutit al
uneisonde
E. se obtine din vata sterila sau fibre de acetat de vinil
174. In tehnica modelului refTactarde realizare a
fatetelor ceramice, materialul de confectionare a
modelului:
A. trebuie sa aiba un coeficient de contractie termica
similar cu eel al ceramicii utilizate
B. trebuie sa se lichefieze la 0 temperatura inferioara
celei de ardere a ceramicii
C. trebuie sa aiba un coeficient de dilatarea termica
similar cu eel al ceramicii utilizate
D. trebuie sa arda raTareziduuri la temperatura de
coacere a ceramicii
E. trebuie sa permita eliminarea gazelor amoniacale
175. Diagnosticul diferential al abcesului de spatiu r
maseterin se face cu:
A. adenita supurata pretragiana
B. osteomielita maxilarului
C. osteomielita ramului mandibular
D. adenopatii specifice
E. abcesul spatiului bucal
176. Care din urmatoarele afirmatii cu privire la
reincluzia dentara totala Stintadevarate?
A. Dintele poate fi acoperit de tesut osos si
fibromucoasa
B. Locul dintelui poate fi pastrat sau de cele mai multe
ori este rectusPlio inclinarea dintilor vecinilor
C. La nivelul crestei alveolare se observa 0 denivelare
D. Se intalneste in specialla molarul I temporal
E. Dintele reinclus se afla in infTapozitie
DOMENIUL MEDICINA DENTARA CAIET TIP B
177. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la
examinarea zonei "Ah" stint corecte:
A. se examineaza Plio palpaTecu fuloarul dinspre
posterior spre anterior
B. se examineaza plio inspectie apreciindu-se
diferenta de culoare intre palatul dur si palatul
moale
C. are rol in realizarea succiunii
D. se examineaza Plio palpaTecu sonda dinspre
anterior spre posterior
E. este zona cheie periferica de inchidere marginala
178. Care stint problemele majore asociate purtatorilor
de supraproteze?
A. Aparitia hiperplaziilor gingivale
B. Procese carioase care pot afecta dintii stalpi
C. Afectarea parodontala
D. Aparitia retractilor gingivale
E. Resorbtia trigonului retromolar
179. Semnele clinice in.contuziile articulatiei temporo- ~
mandibulaTeStint:
A. trismus moderat
B. articulatie sensibila la palpare
C. devierea mentonului de partea sanatoasa
D. devierea mentonului de partea afectata
E. durerea articulaTaspontana si/sau provocata de
mobilizarea mandibulei, din cauza hematomului
intra- si/sau peri-articular
180. In cazul incluziei de canin, gradul de severitate in
functie de inaltimea vertlcala a coroanei caninului in
rapOrtcu incisivul adjacent. se apreci:ml fI~tfel'
A. gradul 2: deasupra nivelului jonctiunii smalt-
cement; dar la mai putin de jumatate din inaltimea
radacinii
B. gradul 1: sub nivelul jonctiunii smalt-cement
C. gradul3: deasupra niveluluijonctiunii smalt-
cement, la mai mult de jumatate din inaltimea
radacinii, neajungand insa la apex
D. gradul 4: deasupra apexului
E. gradul 3: deasupra nivelului jonctiunii smalt-cement
la mai putin de jumatate din inaltimea radacinii,
neajungand insa la apex
18]. 'MD~~:
A. se badljOneazamucoasa gingivala, bucala sau
faringiana inflamata
B. are actiune antiseptica crescuta
C. este un colorant al placii bacteriene
D. se aplica prin atingeri usoare cu bulete de vata
E. se utilizeaza intotdeauna impreuna cu un alt
antiseptic
18
 182. In cadrul etapelor de preparare a unui dinte pentru
coroana tumata, prepararea fetelor proximale urmareste:
A. asigurarea spatiului necesar pentru refacerea
stopurilor ocluzale
B. desfiintarea zonelor de contact cu dintii vecini
C. obtinerea unui chanfrein cervical
D. asigurarea spatiului necesar pentru refacerea
ambrazurilor in plan vertical (cu precadere
cervicale)
E. desfiintarea zonelor de contact cu dintii antagonisti
]88. Leziunile dentaTein traumatismele dento-alveolare
au urmatoarele forme anatomo-clinice:
A. fractura radiculara
B. fractura radiculara asociata cu fractura procesului
alveolar
C. fractura coronara cu expunerea (descoperirea)
pulpei dentaTe
D. fractura coronara cu fractura procesului alveolar
E. fisura coronara

183. Cavitatea ocluzala realizata pentru inlay: 189. Care sunt dezavantajele captusirilor prin metoda
A. are teoretic forma de piramida directa in reoptimizarea protezelor mobile?
B. are teoretic forma de trunchi de con, cu baza mare
spre cervical A. Aparitia de iritatii pe mucoasa orala datorita
reactiei endoterme
C. este numita si "caseta simpla" (box in engleza) -
B. Aparitia de iritatii pe mucoasa orala datorita
D. este numita si "caseta compusa" (box - in engleza) monomerului
E. are teoretic forma de paralelipiped
C. Aparitia de iritatii pe mucoasa orala datorita
'ntre efectele testosteronului asupra remanierii reactiei exoterme
ului alveo r, amintim : -- D. Imposibilitatea dezinsertiei protezei de pe
A. stimularea sintezei matricei organice desmodontale campuriJe protetice care nu au fost deretentivizate
si a ligamentului periodontal E. Aparitia de iritatii pe mucoasa orala datorita
B. stimularea hipertrofiei gingivale polimerului
C. reducerea activitatii osteoclazice a unor citokine ca
]90. Dintre contraindicatiile evidarii cervicale radicale
interleukina IL-6
in tumoriJe maligne oro-maxilo-faciale amintim:
D. stimularea sintezei prostaglandinei A. prezenta metastazelor la distanta
E. inhibarea osteoprotegerinei B. limfonoduli fixati chiar dupa radioterapie sau
185. Chistul radicular este eel mai frecvent chist din chimioterapie
patologia oaselor maxiJare si prezinta urmatoarele C. unul sau mai multi ganglioni cervicali palpabili (in
forme anatomo-clinice, in functie de localizare si special in nivelul V)
evolutie: D. pacienti in stadiu terminal
A. ameloblastomul
E. imposibilitatea asigurarii controlului tumorii primaTe
B. chistul periapical
]91. Sistemul Ax-Ro din cadrul elementelor
C. chistul rezidual
disjunctoare articulate raTadispozitiv de revenire este:
D. keratochistul
A. un sistem care include si 0 componenta realizata din
E. chistul radicular lateral doua sei unite cu 0 bara
186. Cei mai folositiGdki de infu;atie gingi~ in B. un sistem compus dintr-un croset continuu terminat
examinarea suportului parodontal al dintiJor stalpi sunt: distal cu un croset Ackers si un croset Bonwill
A. indicele gingival simplificat C. un sistem compus dintr-un croset continuu terminat
B. indicele CPITN distal cu doua crosete Ackers ce sunt unite la 0
1aa~ placuta dento-mucozala
C. indicele gingival (SiJness si Loe, 1963)
D. un sistem compus dintr-un croset continuu terminat
D. indicele de sangerare gingivala SBI (sulcular distal cu doua crosete Ackers ce sunt unite de 0
bleeding index) barn linguala
E. indicele de sangerare papiJara (Saxen si E. un sistem compus dintr-un croset continuu terminat
Muhlemann, ]975) distal cu doua crosete Bonwill ce sunt unite la 0
187. Extractia prin a]veolotomie ~ste judicata in bara linguala
urmatoarele situatii:
A. radacini curbe
B. radacini deformate prin procese de hipercementoza
C. radacini situate profund intraalveolar ce nu pot fi
extrase cu clestele
D. radacini fracturate in treimea apicala
E. radacini cu anchiloza dento-alveolara

n""'IIJ;'~TlTI 1\II1i'nIr'INA nF.NTARA CATET TIP B 19

192. La pacientii cu bruxism, ozora "ad palatum": 198~xfif'masticator:
A. se caracterizeaza prill boselarea suprafetelor A. este un reflex initial
palatinate ale frontalilor superiori B. este un reflex tactilo-gustativokinestezic
B. a fast descrisa de Goethe C. este 0 structura tactilokinestezica
C. intereseaza rata palatinala a dintilor frontali D. apare chiar inainte de eruptia dintilor
superiori
E. se face prill miscari de sugere si secretie salivara
D. este de forfecare
E. duce la subtierea mezio-distala a frontalilor 19~
superiori A. are 0 eficienta de 20% comparativ cu clorhexidina
B. este utilizat sub forma de apa de gura 1%
193. Tratamentul osteonecrozei maxilarelor ,consta in:
C. are actiune antiinflamatoare, care este pusa si pe
A. indepartarea sechestrelor osoase
seama stimularii prostaglandinelor
B. indepartarea dintilor cauzali
D. se foloseste ca gel in aplicatii locale
C. antibioterapie cu spectru larg
E. este constituent al pastelor de dinti in combinatie cu
D. drenajul colectiilor supurate citrat de zinc si copolimeri
E. prisnite calde locale
200. Sistemul cu retentie mecanica din cadrul culiselor
194. La prepararea unui premolar maxilar pentru 0 New Ancorvis este:
coroana partiala 4/5, santurile de orientare: A. alcatuit piotr-un lacas circular nefiletat si un pin
A. vor fi paralele cu axul lung al dintelui B. constituit din parti exclusiv metalice
B. vor avea 0 dimensiune mai mare decal instrumentul C. alcatuit'dintr-un lacas circular filetat, un arc si un
diamantat folosit
pin
C. vor fi paralele cu diametrul mezio-distal al dintelui D. constituit din paTtimetalice si nemetalice
D. nu vor depasi jumatate din grosimea varfului E. constituit din paTtiexclusiv nemetalice
instrumentului diamantat folosit
E. au rolul de a reduce retentia
195. In cazul anomaliilor dento-maxilare de clasa a IlI-
a, tratamentul chirurgical vizeaza:
A. retrudarea mandibulei prognate
B. osteotomie segmentara maxilara
C. veloplastie
D. avansarea maxilarului in cazurile cu retrognatism
maxilar
E. avansarea mandibulei

196. 1'iiI~mia acuta ~Ioblastka)principalele semne

clinice la nivelul tesuturilor moi ale cavitatii bucale sunt:
A. dispnee
B. gingivoragii precoce
C. hiperplazie gingivala
D. meningita cu cefalee
E. ulceratii

197. Tratamentul medicamentos in SAD (lindromul

algodisfunctional) consta in administrarea de:
A. antidepresive (triciclice)
B. anxiolitice (benzodiazepine)
C. antiagregante plachetare
D. substante AINS (ibuprofen, ketoprofen, voltaren)
E. miorelaxante cu actiune centrala (baclofen,
methocarbamol)

DOMENIUL MEDICINA DENT ARA CAIET TIP B 20

 "-- -

<T ~ ~V