Antreprenoriatul social: perspective de

dezvoltare pentru Republica Moldova

Bezer Constantin
BA-155

Antreprenoriatul social este procesul de creare a valorii adaugate, prin consacrarea

timpului si efortului necesar, prin asumarea riscurilor financiare, psihice si sociale.
Antreprenoriatul presupune un proces de creare crearea a ceva nou dar n acelasi timp
valoros. Valoarea este data de utilitatea produsului sau serviciului oferit atat pentru
antreprenor cat si pentru clienti. Aparitia si declansarea comportamentului antreprenorial
porneste de la o idee inovativa. Un antreprenor este o persoana care identifica o
oportunitate de afaceri si care creaza o organizatie pentru a valorifica respectiva
oportunitate. Antreprenorii pot fi identificati in toate domeniile de activitate si in toate
profesiile (n educatie, medicina, cercetare, arhitectura, inginerie, activitati sociale, comert,
servicii, agricultura etc).

Pe de alta parte, antreprenoriatul social este o forma a antreprenoriatul in care

"intreprinderea sociala" infiintata este orientata spre rezolvarea unor probleme de natura
sociala si pune pe primul plan reinvestirea profitului. Esenta antreprenoriatului social
consta in urmarirea imbunatatirii conditiilor de viata si oferirea de oportunitati pentru
persoanele dezavantajate sau care fac parte din categorii vulnerabile.

Antreprenoriatul social reprezinta o initiativa a antreprenorului si nu trebuie

confundat cu responsabilitatea sociala corporatista, care tine de managementul unei
afaceri. Firmele care sunt responsabile din punct de vedere social au in vedere interesele
mai multor grupuri: angajati, furnizori, colaboratori, comunitatea locala sau natiunea.
Scopul nu este atat profitul, cat imaginea pozitiva, notorietatea, increderea, relatii durabile
cu toti factorii cu care firma intra in contact.

n Republica Moldova dezvoltarea ntreprinderilor sociale a devenit o prioritate

naional odat cu adoptarea de ctre Parlamentul Republicii Moldova a Strategiei pentru
Dezvoltarea Societii Civile pentru anii 2012-2015 i a Planului de Aciuni. n acest
context, studiul are menirea de a susine eforturile comune ale autoritilor public i ale
actorilor neguvernamentali n edificarea unui cadru legal i fiscal propice pentru economia
social n ar.

Pentru realizarea studiului a fost utilizat a gam larg de instrumente i tehnici de

cercetare. Toate activitile necesare pentru atingerea obiectivului menionat au fost
realizate n funcie de principalele etape ale procesului de implementare, dup cum
urmeaz:

1.Analiza cadrului legal i a datelor disponibile cu referire la:

Examinarea relevanei i durabilitii modelelor existente de antreprenoriat social;

Analiza studiilor similare i a altor documente elaborate anterior i care sunt

disponibile;

Analizarea legislaiei n vigoare privind antreprenoriatul, impozitarea, stimulentele

economice i fiscale, etc;

2. Colectarea datelor cantitative. Grupul int: ONG-urile la nivel naional i local. n acest
scop a fost elaborat un chestionar prin intermediul cruia au fost colectate date relevante
ce au permis gsirea rspunsurilor la ntrebri despre capacitile i necesitile
organizaiilor neguvernamentale de a lansa i dezvolta ntreprinderi sociale.

3. Colectarea datelor calitative. n acest scop au fost realizate interviuri n profunzime i

discuii focus-grup cu reprezentanii variatelor grupuri int. Pentru o relevan i validitate
a datelor colectate, a fi identificate grupuri int din trei zone geografice: zona de nord
raionul Soroca, zona de centru raioanele Ungheni i Clrai, zona de sud raionul
Cahul. n termeni specifici, aceasta presupune:

interviuri n profunzime cu reprezentani ai ONG-urilor ca activeaz la nivel local i

naional.

interviuri n profunzime cu reprezentani ai comunitii donatorilor printre

prioritile crora se numr contribuia la dezvoltarea antreprenoriatului social.

Interviuri n profunzime cu reprezentani ai autoritilor publice la nivel central i

local. Astfel, la nivel central, au fi organizate interviuri cu reprezentani din cadrul
structurilor Guvernamentale. La nivel local, au fost organizate interviuri cu
reprezentani APL din cele 3 zone geografice.

Interviuri n profunzime cu reprezentani ai organelor de control: Serviciul Fiscal de

Stat, Centrul Naional de Sntate Public, Inspecia Muncii, att la nivel local, ct i
la nivel central.

Discuii focus grup cu reprezentani ai grupurilor vulnerabile la nivel local i

naional.

Pentru identificarea percepiei businessului cu referire la antreprenoriatul social au

fost realizate interviuri n profunzime cu reprezentani ai business-ului ce activeaz
n Chiinu i din alte localiti..

4. Analiza i procesarea datelor. Toate datele colectate au fost analizate i procesate.

Astfel, datele cantitative au fost procesate cu ajutorul unui soft specializat, iar datele
calitative au fost analizate pentru a permite formularea de constatri relevante, concluzii i
recomandri.

5. Elaborarea raportului. n urma analizei i procesrii datelor colectate, a fost elaborat

raportul asupra studiului efectuat. Varianta preliminar a raportului a fost discutat cu
reprezentanii Fundaiei Est-Europene Moldova pentru eventuale completri i modificri.

In concluzie beneficii pe care le genereaz antreprenorii sociali in comunitatile in

care isi desfasoar activitatea:

- Cresterea numarului de persoane angajate - Activitatile de antreprenoriat social

creeaza slujbe si oportunitati. In acelasi timp, se creeaza oportunitati de angajare
sau training pentru categorii defavorizate sau devin in sine legatura intre piata
muncii si someri;
- Inovatie si crearea de noi bunuri si servicii pentru nevoi sociale care nu sunt
adresate de societate - Problemele sociale adresate cel mai frecvent de
intreprinderile sociale la acest moment sunt: persoanele cu dizabilitati,
analfabetismul, abuzul de droguri etc.
- Creeaz capital social pentru a veni in intampinarea dezvoltarii sociale i
economice durabile.

BIBLIOGRAFIE:
http://success-romania.ro/economie-sociala/antreprenoriat-social.htm

https://ecorazeni.files.wordpress.com/2015/10/studiu-antreprenoriat-social-eef-1.pdf