1. Ce materiale noi sunt utilizate la ora actual n industria automobilelor?

Materialele noi folosite in industria automobilelor sunt:

- Material compozite (fibra de carbon, Kevlar, nanocompozite)
- Material ceramic
- Carbon cu legaturi diamantifere (DLC Diamond like Carbon)
- Aluminiu si magneziu
2.De ce sunt materialele compozite superioare n aplicaii inginereti fa de
cele metalice?
Materialele compozite prezint o serie de avantaje ntre care se menioneaz:
- mas volumic mic n raport cu metalele (de exemplu compozitele din
rini epoxidice armate cu fibre de siliciu, bor i carbon au mas volumic sub 2
kg/dm3)
- fibre de aramide, are o rezisten la traciune de dou ori mai mare dect a
sticlei);
- coeficient de dilatare foarte mic n raport cu metalele;
- rezisten la oc ridicat;
-durabilitate ridicat
-capacitate mare de amortizare a vibraiilor;
- siguran mare n funcionare (ruperea unei fibre dintr-o pies din material
compozit nu constituie amors de rupere);
- consum energetic sczut i instalaii mai puin costisitoare n procesul de
obinere, n raport cu metalele;
- rezisten chimic i rezisten mare la temperaturi ridicate (fibrele de
Kevlar, teflon i hyfil pn la 500oC, iar fibrele ceramice de tip SiC, Si 3N4, i
Al2O3ntre 1400oC i 2000oC).

3) Care sunt cerinele impuse pentru utilizarea materialelor plastice i

compozite?

- Performanta mecanica ridicata

- Rezistenta mare la impact

- Rezistenta la temperaturi ridicate

- Durabilitate si posibilitate de reciclare

4) n proiectarea unui automobil sunt impuse criterii privind: rigiditatea
dinamic, rigiditatea static, rezistena la impact i optimizarea greutii. Explicai,
la alegere, unul dintre aceste criterii.

Rezistenta la impact este impartita in 2 categori:

- rezistenta la impact :modul in care cedeaza piesa la impact

- rezistenta la penetrare : se refer la absorbia total, sa nu permita proiectarea

unor fragmente de metal sa raneasca soferul si pasagerii(new trends and
developments in automotive design pg 4)

In Proiectarea optimizarea greutatii este luata in considerare deorece aceasta

influenteaza stabilitatea , siguranta ,consumul , performantele automobilului si
inclusiv costul.

5. Ce este tenacitatea la rupere a unui material?

Tenacitatea la rupere reprezint abilitatea unui material de a se mpotrivi

propagrii unei fisuri.

6. Explicai diferena dintre ruperea fragil i cea ductil.

La ruperea fragil (rupere prin clivaj) fisura se propag transglanular (printer

gruni) prin modificarea direciei de propagare i formarea unor suprafee de
rupere cu aspect neuniform prin smulgeri locale la nivelul microstructurii
(suprafaa de rupere nu este neted), n timp ce pentru ruperea ductil este
caracteristic un traseu de propagare la aproximativ 45 de multe ori n zig-zag prin
deformaii plastice locale i unirea succesiv a microfisurilor i defectelor
(suprafaa de rupere este neted i lucioas).

7. Prezentai calitativ curba caracteristic convenional pentru un metal ductil, un

elastomer i un material ceramic.
Material fragil (grafic sus)

Material ductil (grafic jos)

8. Ce factori influeneaz semnificativ comportarea materialelor plastice?

Factorii ca influeneaz comportarea materialelor plastice sunt:

- Mecanici,
- Termici,
- Chimic,
- Biologici,
- mbtrnirea materialului.

9. Ce tipuri de materiale compozite cu fibre pot fi utilizate? De ce sunt utilizate

materialele compozite sandwich?

Pot fi utilizate materiale compozite cu fibre:

- naturale
 - de sticl

- aramide

- metalice

- de carbon i grafit

Structurile sandwich pot juca rolul de izolatori termici i sonori, pereii

preiau solicitrile de ncovoiere, dare le sunt utilizate n special datorit rigiditii
lor, comportndu-se ca o grind capabil s preia diferite ncrcri mecanice !

10.

Nivelul micromecanic se ocup cu studiul interaciunilor microscopice ntre

componentele de baza ale compozitului. De obicei, acest studiu este realizat prin
utilizarea modelelor matematice i determinri experimentale ale caracteristicilor
fiecrei componente n parte.

La nivelul mezomecanic studiul se face pe zona intermediar dintre nivelul

micromecanic i cel macromecanic. Aceast analiz este o zon de studiu
important, analiznd, n cazul componentelor, interaciunea dintre esturi sau
estur i matrice.

Nivelul macromecanic se ocup de rspunsul global al compozitului la aplicarea

ncrcrilor externe. n urma analizei acestor trei niveluri, se poate face o
caracterizare mecanic general i util a compozitului.

11. Ce nseamn ruperea de interfaz i ruperea de interfa?

Interfata.

Adica ruperea dintre fibra si matricea constituenta. O interfata optimizata este

necesara pentru ca materialul compozit sa obtina proprietati mecanice statice si
dinamice ridicate. Adeziunea la interfata dintre fibre si matricea constituenta este
bazata pe metode empirice.
Interfaza- Se refera la ruperile la nivel granular.

12. Rupere ductila, rupere prin clivaj(fragila), rupere intergranulara, rupere prin
oboseala.

13. . Enumerai cteva criterii de rupere ale compozitelor unidirecionale.

 14.Ce este factorul de intensitate a tensiunii (FIT)?

FIT este o msur a intensitii cmpurilor tensiune i deforma ie din zona

vrfului fisurii fiind un parametru important n mecanica ruperii liniar elastic.

15. Care sunt modurile de rupere care apar n practica inginereasc? Care este
semnificaia acestora? Cnd vorbim despre un mod mixt de rupere?

Ruperile se pot clasifica dupa urmatoarele criterii:

modul cristalografic de rupere (dupa tensiunea care produce de obicei

fenomenul ruperii);

16. Este o imbinare intre 2 materiale , delaminarea intre straturi composite.

17) Definii rezistena la oboseal. Este ea o proprietate de material?

Fenomenul de rupere sub aciunea sarcinilor variabile n timp s-a numit impropriu
rupere la oboseal, ca i cum materialul ar fi obosit n solicitare, datorit prelurii
i cedrii de foarte multe ori a energiei de deformaie. Capacitatea materialului de a
se opune ruperii n cazul unor tensiuni variabile n timp se numete rezisten la
oboseal

Rezistenta la oboseala este cel mai ridicat nivel amplitudinal si numeric de

solicitari ciclice dinamice la care rezista un material in conditii conventionale
cunoscute ,fara sa apara deteriorari /distrugeri considerate neacceptabile pentru
calitatea materialului in cauza .Deteriorarile care pot surveni sunt provocate de
oboseala fizica create prin repetarea aceluiasi fel de solicitare .

n funcie de felul solicitrilor fizice ciclice se difereniaz:

Rezistenta la oboseal la ntindere ;

Rezisten la oboseal la presare ;

Rezisten la oboseal la rsucire (torsionare) ;

Rezisten la oboseal la ndoire .

NU este o proprietate de material

18. Ce este o bucl de histerezis?

Bucla de histerezis defineste compartarea diferita a materialului in timpul de

procesul de incarcare descarcare ( intindere ,compresiune) datorate frecarilor
interne si a energiei elastic magazinate in timpul procesului.
19. Cum influeneaz tensiunea medie i coeficientul de asimetrie a ciclului
curba S-N a unui material metalic?

max + min
Tensiunea medie: m=
2

min
R- coeficient de asimetrie a ciclului = max
 S- stress (tensiune)

Cel mai sever ciclu de solicitare este ciclul alternant simetric.

20. Cum influeneaz prezena unui concentrator curba S-N?

n cazul existenei concentratorilor i la durate mici de via, deforma iile

specifice vor avea o component elastic i una plastic, astfel analiza tensiunii
care se bazeaz pe o comportare liniar elastic a materialului nu mai este
corect , mai ales n domeniul de solicitare mai mic dect 103 cicluri.

21.Viteza mare rezulta ca propaga microfisuri.

22. Ce factori influeneaz rezistena la oboseal a unei componente structurale?

- tensiunea medie

- concentrarea tensiunilor
 - calitatea suprafeei

- factorul dimensional

- frecvena de solicitare

- aciunea mediului coroziv (acizi, sare, cloruri, radiaii).

23. De ce este necesar utilizarea calculului la oboseal prin analiza

deformaiilor specifice?

Deoarece deformaia are dou componente: una plastic i una elastic

24) Ce tipuri de materiale compozite se preconizeaz a fi utilizate n viitor n

industria automobilelor?
Compozite cu matrice ceramic au fost dezvoltate n mod special pentru
aplicaiile cu temperaturi foarte ridicate de lucru (peste 1000 C);

Compozite carbon-carbon cu matrice de carbon sau de grafit i armare cu

fibre sau esturi de fibre de grafit; sunt foarte scumpe, dar i incomparabile cu alte
materiale prin rezistena la temperaturi nalte (de pn la 3000 C), cuplat

25)

Aerogelul este un izolator termic remarcabil, pentru ca reduce aproape de anulare

cele trei cai de transfer ale caldurii, convectia, conductia si radiatia. se topeste
numai la temperaturi de peste 1200 grade Celsius, are o conductibilitate apropiata
de zero si este considerat materialul solid cu cea mai mica densitate posibila,
continand aer in proportie de 99,8%. Un centimetru cub din aerogel cantareste 3
miligrame, putin mai mult decat aerul, iar dimensiunea totala a golurilor din
interiorul sau este similara cu cea a unui teren de fotbal, aproximativ 7000 metri
patrati. Mai mult de atat, un burete de aerogel de numai doua grame poate sustine
greutatea unei caramizi de 2.5 kilograme.
Acestea sunt, insa, numai cateva exemple sarace ale posibilitatilor de intrebuintare
a aerogelului. Specialistii considera ca potentialul materialului este aproape
nelimitat, fiind de parere ca s-ar putea gasi aplicatii ale acestuia in majoritatea
domeniilor si activitatilor umane .
Consider ca acest material poate fi folosit in viitor pentru interiorul autovehicului,
pentru o izolare termica / fonica mai buna cu o masa redusa, oferind in acelasi timp
rigiditatea necesara, pentru fetele de usi, putand fi utilizat chiar si la scaune /
banchete / plafon, totul pentru reducerea masei totale al autovehicului.