ARTA PORTULUI POPULAR DOBROGEAN

Oamenii, prezenti pe aceste meleaguri dintotdeauna, au ramasi neclintiti la

torentul luptelor, fiind de neinvins, continuindu-si munca si viata inradacinate din
negura de vremi. Ei au primit, au receptionat noul, au grefat totul pe ceea ce era al
lor, original, sip e care il pastrau prin legea nescrisa a obiceiului.

Inlocuit la inceputul secolului al XX-lea cu piese de port confectionate din

material industrial, portul popular romanesc din aceste tinuturi se distinge printr-un
echilibru ornamental si chromatic realizat in ansamblul costumului prin
combinarea piselor, mai discret cu cele mai bogat ornamentate si a culorilor mai
tari cu cele potolite.
Marama de borangic, de o mare finite, aleasa la capete cu dungi numite
varste si cu diferite motive dadea costumului o nota de elegant ape care orice
femeie si-ar dori-o intr-o zi festiva.
In momentul patrunderii produselor industriale, marama a fost inlocuita cu
giarul sau castinca. Eleganta acestora este data de modul de aranjare a ciucurilor,
numiti clopotei, cand erau in 3-4 randuri sau de prezenta florilor dispuse ca o
bordura.
Camasa femeiasca, dreapta, numita camasa de-a-ntregul se caracterizeaza
prin simplitatea dispunerii ornamentelor de dimensiuni mici, dar de o mare
expresivitate.
Elementele de cusatura realizate cu acul, de la tivurile manecilor, ale
umarului si ale poalelor camasii, numite bibiluri, cheite, gaurele, au o
functie practica. Datorita realizarii lor artistice deosebite functia practica a acestor
elemente se intrepatrunde cu valoarea lor estetica.
Motivele ornamentale dispuse pemaneca, pe piept si poalele camasii avand
diferite denumiri: melcisori, suvoi, pomisori, imbogatesc valoarea artistica a
piesei de port.
 Nota decorative pe care o da de foarte multe ori acea panza chirachie in
tesatura careia dungi de bumbac mai gros formeaza grupuri de cate 3 sau 4 dungi
care se reflecteaza pe albul camasii.
Culorile motivelor realizate (alb, neru, rosu) constituie fie singure culoarea
motivului, fie repetandu-se sau alternand. Elementul de maxima concentratie a
ornamenticii este pestelca piesa care se pune deasupra camasii si acopera corpul
de la brau in jos. Ornamentia si cromatica compenseaza simplitatea ornamentala a
camasilor, fapt explicat prin cuvintele pun pestelca si ma jupanesc, ceea ce
inseamna ma fac frumoasa ca o jupanita.
In compozitia ornamentala a pestelcelor se disting motivele realizate prin
combinatia elementelor geometrice (romburi, dreptunghiuri, patrate si linii frante),
numite plastic pui, iarba intoarsa, sarampoi, urma iepurelui, exprimand
matricea universului in care femeia traieste si munceste.
Nuantele verdelui, ale liliachiului, rosul, galbenul, portocaliul sj mai ales
bimbiul constituie culorile prin care se contureaza motivele dispuse pe fondul
negru si rosu al pestelcelor.
Daca costumul de femeie se caracterizeaza printr-un echilibru al simplitatii
si bogatiei ornamentale si cromatice, printr-o concordanta indrazneata a
elementului oraenesc cu cel al industriei casnice, costumul barbatesc se releva
printr-o ornamentica redusa atat din punct de vedere al motivelor, cat si al
dispunerii acestora.

Caciulile rotund, tuguiate, in cercuri sunt confectionate din blana de mile.

Camasa, initial un camasoi, dreapta, fara platca, deschisa in fata, cu
maneca larga, a fost inlocuita de la sfarsitul sec. al XIX-lea cu camasa cu platca, cu
guler drept, cu banta in fata si cu bratari la maneca. Discret ornamentata, la
guler, bratarie sau manseta si pe piepti cu pui, camasa barbateasca capata o
nuanta de estetic si din structura tesaturii panzei. Camasile barbatesti se disting si
prin folosirea borangicului in confectionarea celor de sarbatoare.Pantalonii simpli,
din postav de culoare inchisa, erau ornamentati cu gaitane. Remarcam in portul
barbatesc folosirea braielor late, rosii si albe.

Prezentarea succinta a pieselor de port popular dobrogean cu simpliatea lor

ornamentala la camasi, zabune, abale, dar si cu complexitatea ritmica a motivelor
la peltelci releva insasi firea dobrogenilor care infruntand vanturile, ploile si
primejdiile, au fost intotdeauna simplii si firesti in orice fapt de munca, viata si de
cultura.

Parau Steluta (muzeograf, Etnograf)

ICEM Tulcea