Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Michael KAPLAN Bizant

    Uploaded by

    AndreiPetraru
    90 views20 pages
    mmm

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    mmm

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    90 views20 pages

    Michael KAPLAN Bizant

    Uploaded by

    AndreiPetraru
    mmm

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 20
    Michel Kaplan BIZANT Traducere din limba francezi TON Doru BRANA NEMIRA Teritoriul bizantin este eminamente variabil. El cunoaste eatinderea sa maxima sub Tustinian (527-565), cind se intinde lin sudul Spaniei pina la Eufrat, de ambele parti ale Mediteranei. Leste, dimpotriva, redus la Constantinopol si o parte din Pelo- jones in ajunul cuceririi capitalei de catre otomani la 1453. intre iveste doua extreme, Asia Mica alcatuieste nucleul Imperiului incepind din secolul al Vea, cand slavii au inundat Baleanii, selasind liber decit o fisie de coasta, de la Capul Malea din sudul Pcloponesului pana la Constantinopol, si arabii, care au cucerit Siria, Palestina si Egipcul, lanseaza atacul impotriva Africii de Nord, pind la pierderea acestuii nucleu in fata turcilor, amorsata leja de batalia de la Mantzikert in 1071. Intre timp, Imperiul recu- verise mai toata Peninsula Baleanic’; de atunci, acolo se giseste ce mai rimine din fortele sale active. $a adiugam ca, pina la mijlo- cul secolului al XHea, Imperiul este o putere maritima major: chiar daca aceasta talasocratie e contestat’, Mediterana Oriental si Marea Neagr’ fac parte integranti din teritoriul bizantin, Accasta tin urma rimane chiar in mod incontestabil bizantina pana la 1204 si cucerirea Constantinopolului de catre cruciati. in orice caz, nodul Imperiului il constituie exact stramtorile care, prin Propontida (Marea Marmara), permit si se treaca din Marea Neagra in Medi- terana: Bosforul la nord si Dardanelele la sud. Cu siguranga, Constantin nu a ales la intimplare situarea noii sale capitale la aura Bosforului. 66 MICHEL KapLan, Din punct de vedere geografic, acest teritoriu se caracterizeazt prin vigoarea reliefului, atat in Balcani, cit si in Asia Mica, fn vestul Peninsulei Balcanice domina Alpi Dinarici, apoi Muntii Pindului, care inainteaza pina tn sudul Peloponesului in partea isiriteana, se inalta Catpati, care se termina cu langul Baleanilor sicu Mungii Rodopi. Aceste languri muntoase se prelungesc in Asia Mica prin Mungii Pomtici, care marginesc Marea Neagra la sud, pina in Caucaz, unde ajung si Muntii Taurus: acestia, orien- ‘ati vestest de-a lungul Mediteranei Orientale pana in Campia Ciliciei, se curbeaza apoi spre nord-est pentru a se uni cu Muntii Caucaz. Cu exceptia campiilor Padului, a Dunirii de Jos sa Cili ciei, precum sia Egiptului, cind Imperial derine controlul asupra lor, sesurile sunt restrnse, limitate la cimpiile de coast, la cele care se intind de-a lungul rdurilor sau la citeva depresiuni inte- rioare; muntii bareaza aproape tot timpul orizontul. Aceasta structura complexa a reliefului are totusi o compensatie in jurul Mari Egee, care patrunde adénc in uscat si care e presirata cu numeroase insule, ceea ce intireste caracterul maritim al Impe- riuluis la fel stau lucrurile cu Marea Adriatica, intre Balcani si Itz lia. in schimb, centrul Asici Mici, cAnd nu este acoperit de munti {nalti, cu exceptia unor fosti vuleani, ca Muntele Argeus din apro- pierea Cezareei din Capadocia, constituie o serie de podisuti inalte, deloc ospitaliere. Clima este de asemenea plina de contraste. Zonele de coast toate regiunile din Grecia si din Italia beneficiazs de clima medi teraneean, in plus suficient de umedi pe coastele expuse la vest. Dar aceasta clima se degradeaza foarte repede de cum ne de- partim de coaste sau ne indreptim spre nord. Nord-estul Bal- canilor are o clima net continentala, cu furtuni vara gi ierni aspre; sarmurile Marii Negre sunt ricoroase si umede. Centrul Asiei Mici este extrem de calduros si uscat vara, dar blocat de 2apezi incre patru si sase luni pe an. Capitala, Constantinopol, daca este Protejati de cildurile estivale excesive, nu este ferita de rigorile hibernale: cronicarii au pastrat amintirea unei ierni din secolul os antl = Terétorial 6 \I Nelea cind gerul a inceput in ziua de Criciun sia durat 0 suv’ miazeci de zile. oo Pe scurt, prin relieful si clima sa, Imperiul Bizantin este un (inut aspru. IMPARATEASA CETATILOR Daca Roma a pornit de la un oras pentru a deveni un imperiu, istoria Imperiului Bizantin se identified mai mult cu cea a capitalei sale: ea incepe cu intemeierea acesteia de catre Con- ‘ntin si sfargeste prin cucerirea ei de citre Mehmed II (cf. Paleo- logii, cap. I). iNTEMEIEREA Constantin a vrut si inzestreze Imperial Roman, pe care tocmai il reunificase, cu 0 noua capitala situata strategic astfel incit si ypoatt apira mai uyor horarele vulnerabile de la Dunare si de la ufrat. El i-a ales de asemenea cu minutiozitate amplasamen- tl, cel al Byzantionului, colonie greceasc’ intemeiata de Megara, la capatul unei peninsule usor de apirat contra invadatorilor veniti pe useat, marginita la nord de un brat de mare bine adapostit, Cor nul de Aur, la sud, de Propontida, inchist de doua stramtori lesne le aparat, iar la est de gura Bosforului, acolo unde se domoleste pputernicul curent care il alimenteaza din Marea Neagra. insa, cu exceptia promontoriului propriu-zis, coasta Propontidei si mai cu seama cea a Cornului de Aur sunt ferite de vantul dominant din nord-est si deci propice stabilirii de porturi naturale sau artificiale. intemeietorul doreste, bineinteles, si creeze o geamani a Romei. Relieful abrupt care margineste Cornul de Aur, dar care coboari in chip mule mai in spre Propontida, ingiduie si se giseascd cele sapte coline; orasul este impartit dela bun inceput in paisprezece regiuni urbane, chiar daci pentru asta trebuie si se depaseasc’ limitele zidurilor si si se traverseze Cornul de Aur. Hipodromul exist deja: va fi suficient si fie marit pentru a i se da proportiile 68 MicHEL KAPLAN pe care le avea Circus Maximus, Constantin edifica un for unde pune si se ridice o coloana in virful careia si fie plasat’ o statuie a intemeietorului, ,Coloana arsi*, Spre acest for se deschide 0 constructie ce adaposteste Senatul; printr-o serie de avantaje, indeosebi generoase dotiri funciare, Constantin atrage 0 parte a senatorilor romani. Chiar daci impiratul a autorizat crestinismul sia adoptat fird indoiala noua religie, el nu pregetd sisi inzestreze noua fundatie cu temple splendide si cu o bogata opera statuara. {in sfarsit, pentru a atrage populatia, el instituie in oras un sistem anual de aprovizionare gratuit’. Succesorii sii fi continua opera: artera principala, Mese (strada ade mijloc", caci se afla intr-adevar in mijlocul orasului), care se imparte in dows la Philadelphion, ramificatia de nord ducind la Poarta Adrianopolului, iar ramificatia de sud la Poarta de Aur, cea care duce spre Roma si pe unde se desfisoara intrarile solemne ale impiragilor, vede inalyindu-se noi foruri, si anume cel al lui Teodosie si cel al lui Arcadius. Curind, incinta initiala, care cuprindea 750 de hectare, se dovedeste insuficienta si, la inceputul secolului al V-lea, Teodosie II dubleaza suprafafa construind un nou zid. De asta data, dimensiunea este indestulitoare: spatiul au va fi construit pe de-a-ntregul, mai ales intre cele doua ziduri, lisind si subziste numeroase gridini, si chiar cimpuri in plin oras. DEZVOLTAREA URBANA Care sunt principalii poli ai acestei dezvoltari urbane? Mai inti, zona cuprinzind antica acropola (astazi Palatul Topkap!) pang la forul lui Constantin: orientarea sa este in primul rind politica, cu Palatul Imperial si Hipodromul, si religioasa, bise- ricile inlocuind templele, inti Sfinta Irina, apoi noua catedral’, Sfanta Sofia, care, reconstruita de Iustinian, isi impune cupola. Cresterea este dictata apoi de economia de productie si de schimb. in Cornul de Aur, porturile originare, Neorion si Prosphorion, au in spatele lor o piata comercial’ marginita de porticuri cu privalii, Strategion (zona girii Sirkeci); de la aceasta, o strada de asemenea marginita de porticuri si privalii ducea pind la marea ftegantul ~ Teriterial ov piatd, vizibila inca si astizi, Augusteon, inconjurata de Sfanta Sofia, Palatul Imperial, baile Zeuxippos si Hipodrom, de unde pornea Mese, care se deschidea cu un monument, Million, de la care se socoteau distantele (in mile). La Propontida existau alte trei porturi: portul iulian, numit mai tirziu sofian, portul Kontoska- lion si portul teodosian, in general, activitatile economice si cladi- rile care le adipostese, in special pietele de grine, de peste si de animale, sau dezvoltat urcind din porturi spre Mese, marea arter’ comerciala (astazi Divan Yolu, Yenigeriler Cadesi si Ordu Cadesi, pe unde trece tramvaiul) cu forurile sale. La jumitatea drumului dintre forul lui Constantin si cel al lui Teodosie, un tecrapil marca intersectia cu o strada nord-sud marginit’ de porticuti comerciale. oer | eth Planul Constantinopolului 70 Michet Kaptan Aceste activitati productive se regasesc in numele cartierelor: la nord de Sfanta Irina, cel al lucritorilor in bronz sau al cildira- rilor (Chalkoprateia); in apropiere de Sfanta Sofia, cel al fabri- cantilor de luménari sau al cerularilor (Keropoleia); la sud de Mese, {ntre cele doua foruri si in vecinatatea unuia dintre marile antre. pozite de grane, cel al brutarilor (Artopoleia). intre aceste cartiere foarte populate, spatile libere au fost concesionate unor aris- tocrati care au construit palate si au dat numele lor cartierului, precum Eugeniou, din apropiere de Neorion, sau Narses, intre Perama gi forul lui Teodosie, Axele dezvoltirii urbane s-au modificat in cursul veacurilor, mai ales cu incepere din secolul al XI-lea. Centrul politic se deplaseaza spre cartierul Blacherne, situat in colyul nord-vestic al zidurilor, devenit mai intai celebru prin principalul sanctuar al Sfintei Fecioare. Acolo se instaleaza dinastia Comnenilor, an- trennd pe urmele ei o parte a familiilor aristocratice; Palatul Blacherne (cartierul Balat, al cirui nume vine de la ,palat*) devine sediul guvernului, in timp ce imensul Mare Palat este abandonat. in schimb, dinastia renoveaza cartierul acropolei antice: orfelina- tul, indeosebi, devine o adevarata cetate, cu 0 scoala, o biserica mare, o casi pentru oaspeti si pelerini si un mare azil de bitrini, toate deservite de mai multe comunitati de clerici si de monahi. Extraordinarul avant economic pe care il cunoaste capitala atrage dup’ sine o dezvoltare a cartierelor portuare pe o parte a pirmu- lui Propontidei si de-a lungul intregului Corn de Aur, ajungind si reac pini dincolo de ziduri. Negustorilor italieni lise atribuie adevirate cartiere la intrarea in Cornul de Aur: cel mai important este cel al venetienilor, in Perama (cartierul Riistem Pasha); ceva mai la est, se afla cartierul pisanilor si cel al genovezilor. Jefuirea orasului de citre cruciati provoaca distrugeri de pe urma carora Constantinopolul nu se va reface; nu mai rimin activi decat cei trei poli de urbanizare din vremea Comnenilor si manistirile pe care aristocratia mai este inci in misura si le restaureze dupa recucerirea capitalei de citre Mihail VIII Paleo- ogul in 1261. Cand Mehmed II cucereste capitala lui Constantin, Asana ~ Teritorial n sl cirui continuator se doreste, peisajul predominant este cel al ruinelor, cu atit mai mult cu cit sa menginut tradigia de a folosi cidirile abandonate drept cariere pentru construirea altora, nois otomanii nu vor proceda in mod diferit; aya se explici de ce sin- gurele, sau aproape singurele, constructii rimase din Constanti- nopolul bizantin sunt acelea dint biserci care au fost transformate in moschei, precum si zidurile terestre si apeductul principal, pe care otomanii le-au folosit si deci le-au intreyinut. PALATUL IMPERIAL . Cu toate acestea, marturiile tuturor calatorilor care au vizitat capitala bizantina sunt de acord cu privire la splendoarea incom- parabila a oragului. Bi ezitt si se pronunte asupra aceea ce merit cea mai mare admiratie: Palatul, atunci cind erau autorizati, sau constrinsi, dacd erau prizonieri, si patrunda in el, Hipodromul, ori nenumaratele biserici. Palatul sa extins in mod constant din epoca lui Tustinian, in secolul al Vea, pana la sfarsitul dinastiei macedonene, in secolul al XT-lea. Cladirile erau foarte complexe si ne sunt insuficient cunoscute,cici arheologiae dificil in aceastt oni in intregime construitas principalele texte ce ni-| descri au fost redactate de autori care, precum Constantin Porfirogenetul, care a scris cartea Despre ceremonii la mijlocul secolului al X-lea, cunose indeaproape subiectul si nu dau intotdeauna indicatii indestulitoare. Reconstituirile rimin deci in buna parte conjec- turale, Principiul general de organizare este totusi asigurat: cu cat se merge de la est spre vest, cu atit se ajunge mai aproape de cladirile rezervate imparatului si apropiatilor sii. Palatul se deschide spre piaja Augusteon printr-un ansam- blu care igi datoreaza numele imensei porti de bronz, Chalke. Acolo isi aveau sediul garda ~ contingentele scholai si exkoubi toi -, care rispundea si de inchisori. fn apropiere, dar de cealalet parte a uneia dintre numeroasele gridini ce ritmau ansamblul, Magnaura era o mare bazilica, a carei absida centrali adipostea tronul imperial destinat primirit oaspetilor straini. Ambasa- dorul regelui lombard Béranger in 949-950, apoi al imparatului nR Mice Kaptan german Otto I in 962, episcopul Liutprand de Cremona, ne-a lissat o descriere impresionanti: fn fayajilyului imparatului era un arbore din bronz aurit, pe ramurile caruia se aflau diferite soiuri de pisari, de asemenea din bronz aurit, si fiecare pasire, dupa cum fi cAntec diferit. Cit despre tronul imparatuh era soiul, scotea un , acesta era faurit cu © asemenea miiestrie, incit prea cind modest, cind iesit din comun si sublim, de la prima privire. Lei de o marime uriasa, din lemn ori din bronz, nu stiu, in orive caz cu totul acoperiti de aur, pitreau si faca de garda; lovind podeaua cu cozile lor, rigeau si, in gurile lor deschise, vedeai cum li se misca limbile. Am fost introdus in aceasta sali, purtat pe umeri de doi eunuci, pina ina- intea tmpiratului. Si cind am ajuns acolo, leii au scos ragete gi pisiile au inceput si cinte, fiecare dupa cum ti era soiul.. Mea, prosternat de 3 ori in fata suveranului, apoi am ridicat capul si am vazut pe imparat, care mai inainte mi se piruse de o inl time potrivita, sezind deasupra, la oarece distant’ de podea; iar Putin dupa aceea lam vizut agezindu-se, purtind alte vesminte, [a nivelul tavanului silii. Nu am putut si pricep cum se intim- plase aceasta, doar daca nu va fi fost purtat, poate, de-un aragalio, acea masinarie ce se foloseste la ridicatul bustenilor. Mai la vest se situeaza acea parte a Palatului care serveste gu: vernarii Imperiului, Palatul Daphne. De pilda, Triklinos-ul (ala de receptie) celor 19 pavuri este folosita, deopotriva, pentru sedin- tele solemne, numite silentia, in cursul c&rora imparatul igi face cunoscute deciziile prin intermediul demnitarilor sii, 5i pentru ospetele oficiale, ,Paturile* sunt, de fapt, mese de douisprezece tacimuri, la care convivii maninci culcati, de unde numele; in fundul sali, o absida suprainalyara contine un spat rotund, rezer~ vat imparatului si invitatilor sai de onoare; sala principal, cu bolti in leagin, consine celelalte optsprezece paturi. O serie de ospete au loc aici, mai cu seam de la Criciun pina la Boboteaz§; imparatul primeste la masa sa doisprezece oaspeti de vazi, Aigantul = Teriterial 2B intr-o simbolica hristica usor de deslusit; celelalte mese pot asadar si primeasci 216 invitayi. O perdea (velum) separa cele dou partis {imparatul putea astfel si fie vizibil sau ascuns, in functie de fazele ceremonialului. Hipodromul acoperit al Palatului nu era destinat cu adevarat curselor, ci tribunalului imperial; membrii cei mai importanti ai acestuia, care fac dreptatea in ultima instanga in numele imparatului, poarta ttlul de ,judecatori ai Hipodromalui i ai velum-ului*, datorita perdelei care fi ascundea pe judecitori inainte de inceputul audierii. Vedere cavalier a Palatului si a tmprejurimilor sale Continuand spre est, apropiatii imparatului patrundeau in Palatul Sacru, cel in care locuia suveranul. Acolo se afla sala emblematica a receptiilor imperiale, Triklinos-ul din aur (Chry- sotriktlinos), cea unde doreau si fie admisi cei ce se credeau cu ade- wirat importanti. Aceasta sala, ce dateaza din epoca lui Tustin TI ecolul al Vi-lea), a fost restaurata de Constantin VIL, care a in- zestrat-o cu usi din argint. Este un octogon acoperit de o cupola cu 16 ferestres cele 8 arce dau spre 8 abside; cea de est € 0 conca, celelalte sunt nise semicirculare. Conca este inchisi de 0 perdea din matase purpurie brodat’ cu aur, care se deschide pentru a lisa "4 MicHEt Kaptan si apara simultan imparatul, pe tronul sau de aur, si Hristosul al carui mozaic impodobeste absida; podeaua este un mozaic din marmuri gri si porfir, fnconjurat de o borduri din argint. Din colo de conca se ajunge la apartamentele imperiale, printre care Porphyra, sala pardosita in purpuriu unde nasc impiritesele domnitoare si care le confers mostenitorilor legitimi, niscuti in Porphyra, calificativul de porfirogeneti, ncetul cu incetul, Palatul sa extins pe pantele Acropolei, amenajate in terase cu gridini, in directia marii si a Palatulut Boukoleon, care fi primea pe imparati cind soseau pe cale mari- tima. Ca un memento al raporturilor privilegiate dintre Dum- nezeu si imparat, care este locotenentul stu pe pimint, Palatul avea multe biserici, peste zece, dintre care cele doua principale erau Theotokos a Farului, ce adapostea relicve ale lui Heistos, si Noua Biserica, Nea, construita de Vasile I, simbol al noii dinastii, cea a Macedonenilor, pe care tocmai o intemeiase. HIPODROMUL imparatul nu trebuie si pariseasca Palatul pentru a ajunge la Hipodrom: loja care fi este rezervata acolo, Kathisma, comunica direct cu Palatul Daphne; clidit pe trei etaje, cu un apartament imperial pentru imbracarea vesmintelor de ceremonie si o sala de mese, acesta se deschide spre Hipodrom printr-o tribun situatt laetajul al treilea, unde imparatul se infatiseaza poporului incon- jurat de principalii senatori. Loc privilegiat al curselor (cf. Hipo- dromul, cap. IX), Hipodromul este un spatiu eminamente Politic, locul de intalnire dintre imparat si popor (cf. imparatul, cap. IIl). Creat de Septimius Severus la sfarsitul secolului al I-lea, Hipodromul a fost in mod considerabil marit de lustinian, care voia si fact din el egalul lui Circus Maximus din Roma. Cu o Jungime totald de 450 de metri si o litime de circa 120 de metri, intrarea sa de la est este larg deschisi catre oras. Deasupra lojilor unde stau vizitii se inalta un turn, in virful ciruia se arboreaza tun steag pentru a anunfa viitoare curse sau orice alt convocare 4 poporului la Hipodrom. Alungirea Hipodromului spre vest a fiscantul ~ Teritorial 5 niecesitat edificarea unui gigantic masiv de zidarie semicircular pentru'a compensa panta naturali, Sphendone, Amplasamenvul | podromalui, cu obeliscurile alate in incinta sa, este Anca viziil (al Budrun), la fel ca si Sphendone (Nakilgent Sokak). Gradenele, initial din lemn, au fost construite din piatrtfna- sntea secolului al X-leas capacitatea edificiului este estimata a fi lost pe atunci la vreo 40 000 de spectatori. BISERICILE Una dintre caracteristicile esentiale ale peisajului urban era

    You might also like