Vechimea in agricultura 1. In cadrul unitatilor agricole desfasurau activitate, in principal, doua categorii de personal: -membri cooperatori -persoanele incadrate cu contract de munca.
2. In cazul membrilor cooperatori, fondurile necesare platii pensiilor
erau constituite dinstinct, vechimea in munca calculandu-se, pana la intrarea in vigoare a Legii nr. 80/1992, din totalul anilor in care membrul cooperator a realizat volumul de munca aprobat de adunarea generala. Dupa data intrarii in vigoare a Legii nr. 80/1992, notiunea de vechime in munca a fost inlocuita cu cea de timp util. Timpul util se stabileste in ani prin raportarea volumului de munca exprimat in norme insumat pe intreaga perioada in care persoana asigurata a lucrat in fosta cooperativa agricola de productie, la cel mai mic volum anual de norme stabilit de adunarea generala in perioada respectiva.
3.In concluzie, calculul timpului util se efectua doar in cazul membrilor
cooperatori pentru care fostele adunari generale stabileau volumul de munca anul exprimat in norme(diferentiate pentru fiecare sector- vegetal,zootehnic,horticol,etc.) Acest volum de munca trebuia efectiv realizat in functie de acesta efectuandu-se retribuirea cooperatorilor si stabilirea drepturilor de pensie. Drepturile de retribuire pentru personalul care indeplinea functii de conducere si de executie tehnice,economice, de alta specialitate,administrative,de servire si paza se acorda cu conditia ca acestea sa execute,in raport cu marimea si complexitatea unitatii,lucrari agricole reprezentind 25-50 % din volumul de munca stabilit pentru cooperatorii care lucrau nemijlocit in productie,potrivit hotararii adunarii generale,fara a primi,pentru aceste lucrari,o retributie distincta fata de cea cuvenita pentru functia indeplinita. Totodata,pentru indeplinirea functiei de presedinte,vicepresedinte scos din productie,sef de ferma sau de brigada,membrii cooperatori care nu erau retribuiti de stat,primeau o indeminzatie lunara din partea statului: de -420 520 lei pentru presedinte -210 260 lei pentru celelalte functii.
4. Personalul angajat cu contract de munca,atat din punct de vedere al
vechimii in munca cat si din punct de vedere al calcului pensiei i se aplica un alt regim,o alta reglementare,respectiv cel al Codului muncii si al Legii nr. 3/1977 si se ia in calcul la determinarea punctajelor anuale pana la data de 1 aprilie 2001 salariile brute sau nete,dupa caz, conform prevederilor Legii nr. 19/2000. Retributia suplimentara pe care o primea personalul contractual din cadrul cooperativelor agricole de productie,in general,ca forma de participare la beneficii nu au facut parte din baza de calcul a pensiei anterior anului 2001, la aceasta nu s-a datorat contributia de asigurari sociale si nici contributia personala pentru pensia suplimentara de 10,15,sau 20 de lei specifica agricultorilor.Potrivit prevederilor Legii nr.4/1977 si cel al Legii nr.80/1992 rezulta ca vechimea in munca si respectiv timpul util se calcula pentru normele efectiv lucrate nu si pentru cele atribuite. 5. Conform Normelor de aplicare a Legii nr. 19/2000, "Prin timp util la pensie realizat de agricultori, prevzut la art. 160 alin. (3) din lege, se nelege perioada n care fotii membri cooperatori au realizat un volum de munc n fostele uniti agricole potrivit prevederilor Legii nr. 4/1977 privind pensiile i alte drepturi de asigurri sociale ale membrilor cooperativelor agricole de producie, calculat conform metodologiei utilizate la aplicarea Legii nr. 80/1992 privind pensiile i alte drepturi de asigurri sociale ale agricultorilor, republicat, cu modificrile ulterioare. Timpul util la pensie realizat de ctre agricultori se exprim n ani i se determin prin raportarea volumului total de munc, exprimat n numrul de norme realizate n ntreaga perioad n care asiguratul a lucrat n fosta unitate agricol cooperatist, la cel mai mic numr de norme planificat a se realiza anual, din perioada respectiv, stabilit de adunarea general a cooperatorilor. Timpul util la pensie, determinat potrivit prevederilor alin. 2, nu poate depi numrul anilor calendaristici n care asiguratul a prestat munc n fosta unitate agricol cooperatist. Timpul util la pensie se determin pe baza datelor, elementelor i informaiilor coninute n carnetul de pensii i asigurri sociale i/sau n actele doveditoare eliberate de primria care deine arhiva fostelor uniti agricole cooperatiste, ntocmite cu respectarea prevederilor legale referitoare la valabilitatea actelor doveditoare. n situaia agricultorilor din zonele necooperativizate timpul util la pensie se determin pe baza carnetului de pensii i asigurri sociale i reprezint numrul anilor calendaristici n care s-a achitat contribuia minim lunar de 40 lei prevzut de Legea nr. 5/1977 privind pensiile i alte drepturi de asigurri sociale ale ranilor cu gospodrie individual din zonele necooperativizate." 6. Daca o persoana a fost membru cooperator, aceasta perioada trebuie confirmata printr-o adeverinta eliberata de primaria din localitatea unde a existat C.A.P.-ul, din care sa rezulte trei elemente: -anii in care persoana respectiva a fost membru cooperator; -normele planificate de adunarea generala pentru anii respectivi; -normele realizate de persoana careia i-a fost eliberata adeverinta. Exemplu de calcul a timpului util Anul - Norme planificate - Norme realizate 1965 100 20 1966 100 100 1967 80 50 1980 70 50 1981 100 150 1982 100 60 1990 100 60
Se aduna normele realizate: 490 si se mpart la volumul de norme
planificate cel mai mic, respectiv 70. Rezultat = 7 ani timp util Publicat de Specialist Pensii la duminic, aprilie 26, 2009 Etichete: Acte necesare, Agricultori, Stagiu de cotizare Niciun comentariu:
Trimitei un comentariu
Postare mai nouPostare mai vechePagina de pornire
Abonai-v la: Postare comentarii (Atom)
nalta Curte de Casaie i Justiie a hotrt c fapta notarului
public, svrit cu intenie, de a autentifica un contract de vnzare-cumprare a unui imobil, contact ncheiat prin mandatar n numele vnztorului, n lipsa extrasului de carte funciar, cauznd o vtmare a intereselor legitime ale proprietarului imobilului prin transferarea dreptului de proprietate, n condiiile n care proprietarul a notat n cartea funciar o interdicie de vnzare a imobilului, ntrunete elementele constitutive ale infraciunii de abuz n serviciu. Arat instana suprem c, n cazul infraciunii de abuz n serviciu prevzut n art. 297 C. pen., eliminarea cerinei ca fapta s fie svrit cu tiin, care stabilea ca form a vinoviei intenia sub imperiul reglementrii anterioare, rezult din dispoziiile art. 16 alin. (6) C. pen. potrivit crora fapta constnd ntr-o aciune sau inaciune constituie infraciune cnd este svrit cu intenie, iar fapta comis din culp constituie infraciune numai cnd legea o prevede n mod expres -, dispoziii din care rezult c forma de vinovie cerut de lege pentru existena infraciunii de abuz n serviciu este intenia. (Decizia nr. 171/A din 13 mai 2015, pronunat de Secia penal a naltei Curi de Casaie i Justiie avnd ca obiect infraciunea de abuz n serviciu)
Avocat Paula Vrban
Drama fotilor lucrtori ai CAP, care nu au cum s
dovedeasc n veci ci ani au muncit, este recunoscut i de ing. Aurelia Sandu, fosta preedint a CAP Corbii Mari. Ea ne-a declarat c exist un adevrat hazard n bazele de date care se mpart ntre primrii i Casa de Pensii, iar oamenii au toate ansele s rmn pgubii, din cauza neateniei i indiferenei funcionarilor: Fiele trebuiau descrcate, iar de pe borderouri s-a fcut plata. Dup Revoluie au fost preluate de ctre primrii. i eu am crezut ca prin arhiva aia blestemat or mai fi dosare cu plile pe ani. i dac ea ntr-adevr a lucrat, pentru c nu putea s lucreze voluntar, poate gsim o dovad ca s i se ia n calcul de ctre Primrie sau Casa de Pensii. Toate comunele au evidena muncii la Casa de Pensii pentru c, imediat dup ce s-a terminat cu C.A.P-urile, s-au descrcat fiele n nite registre speciale. n afar de Casa de Pensii, la Primrii sunt registre speciale unde salariaii Casei de Pensii au descrcat pe ani, dup Revoluie, ntreaga activitate din C.A.P-uri, nemaiavnd la baz fiele sau documentaia primar. De aceea s-a ales praful peste tot! A rmas de baz doar ce au descrcat ei. Oamenii sunt pensionai n continuare dup aceste evidene. Dac unul dintre ei a avut ghinionul i nu a verificat la acel moment dac fiele au fost descrcate corect sau dac a avut ghinionul s semene la nume cu altul, acela este astzi necjit, ne-a declarat ing. Aurelia Sandu.