You are on page 1of 5

26 aprilie 2009

Vechimea in agricultura
1. In cadrul unitatilor agricole desfasurau activitate, in principal, doua
categorii de personal: -membri cooperatori -persoanele incadrate cu
contract de munca.

2. In cazul membrilor cooperatori, fondurile necesare platii pensiilor


erau constituite dinstinct, vechimea in munca calculandu-se, pana la
intrarea in vigoare a Legii nr. 80/1992, din totalul anilor in care
membrul cooperator a realizat volumul de munca aprobat de adunarea
generala. Dupa data intrarii in vigoare a Legii nr. 80/1992, notiunea de
vechime in munca a fost inlocuita cu cea de timp util. Timpul util se
stabileste in ani prin raportarea volumului de munca exprimat in
norme insumat pe intreaga perioada in care persoana asigurata a
lucrat in fosta cooperativa agricola de productie, la cel mai mic volum
anual de norme stabilit de adunarea generala in perioada respectiva.

3.In concluzie, calculul timpului util se efectua doar in cazul membrilor


cooperatori pentru care fostele adunari generale stabileau volumul de
munca anul exprimat in norme(diferentiate pentru fiecare sector-
vegetal,zootehnic,horticol,etc.) Acest volum de munca trebuia efectiv
realizat in functie de acesta efectuandu-se retribuirea cooperatorilor si
stabilirea drepturilor de pensie. Drepturile de retribuire pentru
personalul care indeplinea functii de conducere si de executie
tehnice,economice, de alta specialitate,administrative,de servire si
paza se acorda cu conditia ca acestea sa execute,in raport cu marimea
si complexitatea unitatii,lucrari agricole reprezentind 25-50 % din
volumul de munca stabilit pentru cooperatorii care lucrau nemijlocit in
productie,potrivit hotararii adunarii generale,fara a primi,pentru aceste
lucrari,o retributie distincta fata de cea cuvenita pentru functia
indeplinita. Totodata,pentru indeplinirea functiei de
presedinte,vicepresedinte scos din productie,sef de ferma sau de
brigada,membrii cooperatori care nu erau retribuiti de stat,primeau o
indeminzatie lunara din partea statului: de -420 520 lei pentru
presedinte -210 260 lei pentru celelalte functii.

4. Personalul angajat cu contract de munca,atat din punct de vedere al


vechimii in munca cat si din punct de vedere al calcului pensiei i se
aplica un alt regim,o alta reglementare,respectiv cel al Codului muncii
si al Legii nr. 3/1977 si se ia in calcul la determinarea punctajelor
anuale pana la data de 1 aprilie 2001 salariile brute sau nete,dupa caz,
conform prevederilor Legii nr. 19/2000.
Retributia suplimentara pe care o primea personalul contractual din
cadrul cooperativelor agricole de productie,in general,ca forma de
participare la beneficii nu au facut parte din baza de calcul a pensiei
anterior anului 2001, la aceasta nu s-a datorat contributia de asigurari
sociale si nici contributia personala pentru pensia suplimentara de
10,15,sau 20 de lei specifica agricultorilor.Potrivit prevederilor Legii
nr.4/1977 si cel al Legii nr.80/1992 rezulta ca vechimea in munca si
respectiv timpul util se calcula pentru normele efectiv lucrate nu si
pentru cele atribuite.
5. Conform Normelor de aplicare a Legii nr. 19/2000, "Prin timp util la
pensie realizat de agricultori, prevzut la art. 160 alin. (3) din lege, se
nelege perioada n care fotii membri cooperatori au realizat un
volum de munc n fostele uniti agricole potrivit prevederilor Legii nr.
4/1977 privind pensiile i alte drepturi de asigurri sociale ale
membrilor cooperativelor agricole de producie, calculat conform
metodologiei utilizate la aplicarea Legii nr. 80/1992 privind pensiile i
alte drepturi de asigurri sociale ale agricultorilor, republicat, cu
modificrile ulterioare.
Timpul util la pensie realizat de ctre agricultori se exprim n ani i se
determin prin raportarea volumului total de munc, exprimat n
numrul de norme realizate n ntreaga perioad n care asiguratul a
lucrat n fosta unitate agricol cooperatist, la cel mai mic numr de
norme planificat a se realiza anual, din perioada respectiv, stabilit de
adunarea general a cooperatorilor.
Timpul util la pensie, determinat potrivit prevederilor alin. 2, nu poate
depi numrul anilor calendaristici n care asiguratul a prestat munc
n fosta unitate agricol cooperatist.
Timpul util la pensie se determin pe baza datelor, elementelor i
informaiilor coninute n carnetul de pensii i asigurri sociale i/sau n
actele doveditoare eliberate de primria care deine arhiva fostelor
uniti agricole cooperatiste, ntocmite cu respectarea prevederilor
legale referitoare la valabilitatea actelor doveditoare.
n situaia agricultorilor din zonele necooperativizate timpul util la
pensie se determin pe baza carnetului de pensii i asigurri sociale i
reprezint numrul anilor calendaristici n care s-a achitat contribuia
minim lunar de 40 lei prevzut de Legea nr. 5/1977 privind pensiile
i alte drepturi de asigurri sociale ale ranilor cu gospodrie
individual din zonele necooperativizate."
6. Daca o persoana a fost membru cooperator, aceasta perioada
trebuie confirmata printr-o adeverinta eliberata de primaria din
localitatea unde a existat C.A.P.-ul, din care sa rezulte trei elemente:
-anii in care persoana respectiva a fost membru cooperator;
-normele planificate de adunarea generala pentru anii respectivi;
-normele realizate de persoana careia i-a fost eliberata adeverinta.
Exemplu de calcul a timpului util
Anul - Norme planificate - Norme realizate
1965 100 20
1966 100 100
1967 80 50
1980 70 50
1981 100 150
1982 100 60
1990 100 60

Se aduna normele realizate: 490 si se mpart la volumul de norme


planificate cel mai mic, respectiv 70. Rezultat = 7 ani timp util
Publicat de Specialist Pensii la duminic, aprilie 26, 2009
Etichete: Acte necesare, Agricultori, Stagiu de cotizare
Niciun comentariu:

Trimitei un comentariu

Postare mai nouPostare mai vechePagina de pornire


Abonai-v la: Postare comentarii (Atom)

nalta Curte de Casaie i Justiie a hotrt c fapta notarului


public, svrit cu intenie, de a autentifica un contract de
vnzare-cumprare a unui imobil, contact ncheiat prin
mandatar n numele vnztorului, n lipsa extrasului de carte
funciar, cauznd o vtmare a intereselor legitime ale
proprietarului imobilului prin transferarea dreptului de
proprietate, n condiiile n care proprietarul a notat n cartea
funciar o interdicie de vnzare a imobilului, ntrunete
elementele constitutive ale infraciunii de abuz n
serviciu. Arat instana suprem c, n cazul infraciunii de
abuz n serviciu prevzut n art. 297 C. pen., eliminarea
cerinei ca fapta s fie svrit cu tiin, care stabilea ca
form a vinoviei intenia sub imperiul reglementrii
anterioare, rezult din dispoziiile art. 16 alin. (6) C. pen.
potrivit crora fapta constnd ntr-o aciune sau inaciune
constituie infraciune cnd este svrit cu intenie, iar fapta
comis din culp constituie infraciune numai cnd legea o
prevede n mod expres -, dispoziii din care rezult c forma
de vinovie cerut de lege pentru existena infraciunii de
abuz n serviciu este intenia. (Decizia nr. 171/A din 13 mai
2015, pronunat de Secia penal a naltei Curi de Casaie
i Justiie avnd ca obiect infraciunea de abuz n serviciu)

Avocat Paula Vrban

Drama fotilor lucrtori ai CAP, care nu au cum s


dovedeasc n veci ci ani au muncit, este recunoscut i
de ing. Aurelia Sandu, fosta preedint a CAP Corbii Mari.
Ea ne-a declarat c exist un adevrat hazard n bazele
de date care se mpart ntre primrii i Casa de Pensii, iar
oamenii au toate ansele s rmn pgubii, din cauza
neateniei i indiferenei funcionarilor: Fiele trebuiau
descrcate, iar de pe borderouri s-a fcut plata. Dup
Revoluie au fost preluate de ctre primrii. i eu am
crezut ca prin arhiva aia blestemat or mai fi dosare cu
plile pe ani. i dac ea ntr-adevr a lucrat, pentru c nu
putea s lucreze voluntar, poate gsim o dovad ca s i
se ia n calcul de ctre Primrie sau Casa de Pensii. Toate
comunele au evidena muncii la Casa de Pensii pentru c,
imediat dup ce s-a terminat cu C.A.P-urile, s-au
descrcat fiele n nite registre speciale. n afar de
Casa de Pensii, la Primrii sunt registre speciale unde
salariaii Casei de Pensii au descrcat pe ani, dup
Revoluie, ntreaga activitate din C.A.P-uri, nemaiavnd la
baz fiele sau documentaia primar. De aceea s-a ales
praful peste tot! A rmas de baz doar ce au descrcat ei.
Oamenii sunt pensionai n continuare dup aceste
evidene. Dac unul dintre ei a avut ghinionul i nu a
verificat la acel moment dac fiele au fost descrcate
corect sau dac a avut ghinionul s semene la nume cu
altul, acela este astzi necjit, ne-a declarat ing. Aurelia
Sandu.