You are on page 1of 58

COLEGIUL ECONOMIC VIRGIL MADGEARU BUCURESTI

Nume si prenume elev:

Clasa:

Profesor indrumator:

CAIET DE PRACTIC PENTRU CLASA A XII-A

MODULULE
1. MANAGEMENTUL CALITII

2. UTILIZAREA CALCULATORULUI IN CONTABILITATE

3. STATISTICA SI ANALIZA ECONOMICA

1
Specialitate:Tehnician in activitati economice

Centralizatorul disciplinelor/modulelor
Instruire practica -comasata-
2012-2013

Clasa a XII-a
MODUL Nr. saptamani

1 2 3 4
Nr.zile Nr.note Nr.zile Nr.note Nr.zile Nr.note Nr.zile Nr.note

1. U.C.C 2 1 2 1 2 1 2
Prof.coord.

2. Managementul 1 1 1 1 1 1
calitatii

Prof.coord.

3. Statistica 2 1 2 2 1 2 1
Prof.coord.

2
Stagiul de pregtire practic - Anul colar

Perioada de
Denumirea modulului de Uniti de
desfurare Competente specifice
pregtire practic competene
Nr.ore
UC13. Managementul calitii 30 ore Planificarea calitii produselor i
serviciilor

Definirea nivelului de calitate acceptat :


cerine privind calitatea, indici de calitate,
indicatori de noncalitate (numr de produse
C1.Realizeaz livrate cu defecte pe sptmn, numrul
planificarea calitii de servicii prestate necorespunztor pe o
proceselor i a perioad de timp, numrul de zile necesare
produselor/ pentru remedierea defectelor);
serviciilor Stabilirea resurselor necesare: umane, de
timp, financiare, materiale;

Elaborarea planului de obinere a calitii


proceselor i produselor/ serviciilor :
stabilirea succesiunii etapelor de aciune
i a termenelor, repartizarea sarcinilor i a
responsabilitilor

C2. Monitorizeaz Monitorizarea calitii proceselor i a


calitatea produselor / serviciilor
proceselor i a
Supravegherea proceselor: activiti, flux
produselor/ tehnologic, ciclul de via a
serviciilor produsului/serviciului;
Prevenirea apariiei defectelor :
identificarea i ndeprtarea factorilor care
determin apariia defectelor;

Prevenirea apariiei defectelor :


identificarea i ndeprtarea factorilor care
determin apariia defectelor;

3
mbuntirea calitii proceselor i a
produselor/serviciilor

Analizarea datelor despre desfurarea


proceselor i despre calitatea produselor/
serviciilor: pe baza datelor din analiza
personal i a informaiilor suplimentare
obinute de la angajai i clieni, prin
comunicare deschis i munc n echip,
pentru identificarea punctelor tari i a
punctelor slabe.
C3. mbuntete Rezolvarea problemelor
calitatea proceselor identificate:
i a Probleme: neconformiti, reclamaii,
produselor/serviciilor insatisfacia clientului, deficiene ale
materiilor prime folosite, ale procesului de
realizare a produselor, ale atitudinii sau
competenelor profesionale ale lucrtorilor.
Rezolvare: remedierea defectelor
produselor, dac este posibil; compensarea
nemulumirilor clienilor, mbuntirea
procesului, perfecionare a personalului
Stabilirea obiectivelor pentru mbuntirea
calitii: realiste, msurabile, adaptate cu
obiectivele generale ale ntreprinderii.

Aplicarea strategiilor de mbuntire a activitii


la locul de munc prin utilizarea softului
specializat
C1 Aplica strategii de identificarea tipurilor de softuri specializate
UC 24 Utilizarea calculatorului necesare locului de munc - pentru gestiunea
mbuntire a
activitii la locul de mijloacelor fixe,pentru gestiunea stocurilor,
n contabilitate 60 ore munc prin utilizarea clieni, furnizori calculul salariilor,eviden
softului specializat ncasri i pli pentru obinerea registrului de
cas
Evaluarea softurilor identificate - avantaje
/dezavantaje, pre, timp de operare, viteza de
lucru, calitatea informaiilor rezultate,
accesibilitatea softului.

Analizarea structurii softului


instruirea privind utilizarea softului -
consultarea ghidului de utilizare a
C2 Analizeaz softului
structura softului
identificarea structurii softului: -
meniuri, ferestre, iconuri
accesarea meniurilor, ferestrelor,
iconurilor - direct de la tastatur sau
din bara de unelte pentru a vizualiza
modul de prezentare a programului.

4
Implementarea softul specializat la locul de
munc
pregtirea documentelor ce urmeaz a fi
prelucrate - sortarea pe categorii de
evenimente i tranzacii i perioade de
nregistrare,
introducerea datelor din documentele
C3 Implementeaz pentru - vnzri (comenzi, avize de expediie,
facturi, chitane fiscale, ncasri client), pentru
softul specializat la cumprri (comenzi,note de recepie i
locul de munc constatare de diferene, facturi, chitane
fiscale, pli furnizori) fr a grei sumele,
respectnd datele de identificare ale
documentului
derularea programului - utiliznd
comenzile conform subsistemului informatic
listarea situaiilor necesare - pe ecran
sau pe hrtie
evaluarea performantelor - n funcie de
calitatea informaiilor i a situaiilor finale
obinute

Datele elementare i sistematizarea lor

Identificarea surselor de date statistice:


C1. Sistematizeaz anuare statistice, reviste, brouri,documente de
UC 22. Statistic i analiz eviden,experiena proprie, a grupului de
60 ore date elementare prieteni sau cunoscui
economic Centralizarea datelor elementare:
simpl sau pe grupe
Gruparea datelor elementare: pe
variante sau pe intervale

Distribuii

Calcularea indicatorilor tendinei


centrale: media, mediana, modulul
Caracterizarea distribuiei
rezultate: structur, omogenitate, form
C2. Analizeaz
Interpretarea rezultatelor
distribuii
obinute: prin comparaie: simetrie,
asimetrie, omogenitate, eterogenitate

Reprezentarea grafic a distribuiei


rezultate: histograma, poligonul
frecvenelor, curbele cumulative ale
frecvenelor, dreptunghiul si cercul de
structura

5
Dinamica fenomenelor economice

Calcularea i interpretarea indicatorilor


C3. Determin seriilor dinamice: absolui, relativi i medii
Reprezentarea grafic a seriilor dinamice:
dinamica diagrama prin coloane, benzi, cronograma
fenomenelor Calcularea indicilor individuali i de grup
cu ajutorul echipamentului de specialitate:
economice indicii volumului fizic, indicii preului, indicii
valorii

Interpretarea indicilor individuali i de
grup: verificarea relaiilor care exista ntre indici
i ntre modificrile absolute

Indicatori economici la nivelul agentului


economic

Calcularea indicatorilor economici la


C4. Analizeaz nivelul agentului economic: ai potenialului
indicatorii economici intern, ai cheltuielilor i indicatori valorici de
rezultate
de la nivelul Interpretarea indicatorilor calculai:
agentului economic caracterizarea structurii i a
dinamicii,extrapolarea trendului
Reprezentarea grafic a indicatorilor
calculai: histograma, poligonul frecvenelor,
curbele cumulative ale frecvenelor,
dreptunghiul i cercul de structur

6
FISA DE PREZENT
FIA DE PREZEN
Nr ore de
S1/Data: Intervalul Semntura Semntura
pregtire Activitatea
orar elevului tutorelui
practic
08.00- 6 ore Definirea nivelului de calitate
14.00 acceptat : cerine privind calitatea,
indici de calitate, indicatori de
noncalitate (numr de produse livrate
Luni cu defecte pe sptmn, numrul de
servicii prestate necorespunztor pe o
perioad de timp, numrul de zile
necesare pentru remedierea
defectelor);
08.00- 6 ore Aplicarea strategiilor de mbuntire a
14.00 activitii la locul de munc prin utilizarea
softului specializat
identificarea tipurilor de softuri
Mari specializate necesare locului de munc -
pentru gestiunea mijloacelor fixe,pentru
gestiunea stocurilor, clieni, furnizori
calculul salariilor,eviden ncasri i pli
pentru obinerea registrului de cas
08.00- 6 ore Evaluarea softurilor identificate -
14.00 avantaje /dezavantaje, pre, timp de
Miecuri operare, viteza de lucru, calitatea
informaiilor rezultate, accesibilitatea
softului.
08.00- 6 ore Datele elementare i sistematizarea
14.00 lor

Identificarea surselor de date statistice:


Joi anuare statistice, reviste,
brouri,documente de
eviden,experiena proprie, a grupului de
prieteni sau cunoscui

6 ore Evaluarea modului de indeplinire a


Vineri sarcinilor .
Test de verificare.

S2/Data: Intervalul
Nr ore de
Semntura Semntura
pregtire Activitatea
orar elevului tutorelui
practic
08.00- 6 ore Stabilirea resurselor necesare:
umane, de timp, financiare,
14.00
materiale;
Elaborarea planului de obinere a calitii
Luni proceselor i produselor/ serviciilor :
stabilirea succesiunii etapelor de aciune i
a termenelor, repartizarea sarcinilor i a
responsabilitilor
7
08.00- 6 ore Analizarea structurii softului
Mari 14.00 instruirea privind utilizarea softului -
consultarea ghidului de utilizare a softului
08.00- 6 ore identificarea structurii softului: - meniuri,
14.00 ferestre, iconuri accesarea meniurilor,
ferestrelor, iconurilor - direct de la
Miecuri
tastatur sau din bara de unelte pentru a
vizualiza modul de prezentare a
programului.
08.00- 6 ore Centralizarea datelor
Joi 14.00 elementare: simpl sau pe grupe
Gruparea datelor elementare: pe variante
sau pe intervale
08.00- 6 ore Evaluarea modului de indeplinire a
Vineri 14.00 sarcinilor .
Test de verificare.

Nr ore de
Intervalul Semntura Semntura
S3/Data: orar
pregtire
elevului tutorelui
Activitatea
practic
08.00- 6 ore Monitorizarea calitii proceselor i a
14.00 produselor / serviciilor

Supravegherea proceselor: activiti, flux


tehnologic, ciclul de via a
produsului/serviciului;
Prevenirea apariiei
Luni defectelor : identificarea i
ndeprtarea factorilor care
determin apariia defectelor;
Prevenirea apariiei defectelor :
identificarea i ndeprtarea factorilor care
determin apariia defectelor;

08.00- 6 ore Analizarea structurii softului


14.00 instruirea privind utilizarea softului -
consultarea ghidului de utilizare a softului
identificarea structurii softului: - meniuri,
Mari ferestre, iconuri
accesarea meniurilor, ferestrelor,
iconurilor - direct de la tastatur sau din
bara de unelte pentru a vizualiza modul de
prezentare a programului.
Miecuri 08.00- 6 ore Distribuii
14.00
Calcularea indicatorilor tendinei
centrale: media, mediana, modulul
Caracterizarea distribuiei

8
rezultate: structur, omogenitate,
form
Interpretarea rezultatelor obinute: prin
comparaie: simetrie, asimetrie,
omogenitate, eterogenitate
08.00- 6 ore Reprezentarea grafic a distribuiei
14.00 rezultate: histograma, poligonul
Joi frecvenelor, curbele cumulative ale
frecvenelor, dreptunghiul si cercul de
structura
08.00- 6 ore Evaluarea modului de indeplinire a
Vineri
14.00 sarcinilor .Test de verificare

S4/Data: Intervalul
Nr ore de
Semntura Semntura
pregtire Activitatea
orar elevului tutorelui
practic
08.00- 6 ore mbuntirea calitii proceselor i a
14.00 produselor/serviciilor

Analizarea datelor despre desfurarea


proceselor i despre calitatea produselor/
Luni serviciilor: pe baza datelor din analiza
personal i a informaiilor suplimentare
obinute de la angajai i clieni, prin
comunicare deschis i munc n echip,
pentru identificarea punctelor tari i a
punctelor slabe.
08.00- 6 ore Implementarea softul specializat la locul
14.00 de munc
pregtirea documentelor ce urmeaz a fi
Mari prelucrate - sortarea pe categorii de
evenimente i tranzacii i perioade de
nregistrare,

08.00- 6 ore introducerea datelor din


14.00 documentele pentru - vnzri (comenzi,
avize de expediie, facturi, chitane fiscale,
ncasri client), pentru cumprri
Miecuri (comenzi,note de recepie i constatare de
diferene, facturi, chitane fiscale, pli
furnizori) fr a grei sumele, respectnd
datele de identificare ale documentului

Joi 08.00- 6 ore Dinamica fenomenelor economice


14.00
Calcularea i interpretarea
indicatorilor seriilor dinamice: absolui,
9
relativi i medii
Reprezentarea grafic a seriilor
dinamice: diagrama prin coloane, benzi,
cronograma
Calcularea indicilor individuali i de
grup cu ajutorul echipamentului de
specialitate: indicii volumului fizic, indicii
preului, indicii valorii

Interpretarea indicilor individuali i
de grup: verificarea relaiilor care exista
ntre indici i ntre modificrile absolute

08.00- 6 ore Evaluarea modului de indeplinire a


Vineri
14.00 sarcinilor .Test de verificare

S5/Data: Intervalul
Nr ore de
Semntura Semntura
pregtire Activitatea
orar elevului tutorelui
practic
08.00- 6 ore Rezolvarea problemelor
14.00 identificate:
Probleme: neconformiti, reclamaii,
insatisfacia clientului, deficiene ale
materiilor prime folosite, ale procesului
de realizare a produselor, ale atitudinii
sau competenelor profesionale ale
lucrtorilor.
Luni Rezolvare: remedierea defectelor
produselor, dac este posibil; compensarea
nemulumirilor clienilor, mbuntirea
procesului, perfecionare a personalului
Stabilirea obiectivelor pentru
mbuntirea calitii: realiste,
msurabile, adaptate cu obiectivele
generale ale ntreprinderii.
08.00- 6 ore Implementarea softul specializat la locul
14.00 de munc
Mari derularea programului - utiliznd
comenzile conform subsistemului
informatic
08.00- 6 ore listarea situaiilor necesare - pe
14.00 ecran sau pe hrtie
Miecuri evaluarea performantelor - n funcie de
calitatea informaiilor i a situaiilor finale
obinute
Joi 08.00- 6 ore Indicatori economici la nivelul
14.00 agentului economic

Calcularea indicatorilor economici la nivelul


agentului economic: ai potenialului intern, ai
10
cheltuielilor i indicatori valorici de rezultate
Interpretarea indicatorilor calculai:
caracterizarea structurii i a dinamicii,
extrapolarea trendului
Reprezentarea grafic a indicatorilor
calculai: histograma, poligonul
frecvenelor, curbele cumulative ale
frecvenelor, dreptunghiul i cercul de
structur
08.00- 6 ore Evaluarea modului de indeplinire a
Vineri
14.00 sarcinilor .Test de verificare

1. MANAGEMENTUL CALITATII

CUPRINS

11
I. Planificarea calitii produselor i serviciilor

a. Definirea nivelului de calitate acceptat

b. Stabilirea resurselor necesare

c. Elaborarea planului de obtinere a calitatii proceselor si produselor/serviciilor

II. Monitorizarea calitii proceselor i a produselor/serviciilor

a. Supravegherea proceselor

b. Prevenirea aparitiei defectelor

c. Analizarea calitatii proceselor si produselor/serviciilor

d.Probe de evaluare

III. mbuntirea calitii proceselor i a produselor/serviciilor

a. Analizarea datelor despre desfasurarea proceselor si despre calitatea produselor/serviciilor

b. Rezolvarea problemelor identificate

c. Stabilirea obiectivelor pentru imbunatatirea calitatii

d.Probe de evaluare/Certificarea competentelor profesionale nivel 3

Lista unitilor de competente specifice modulului Managementul calitii

Realizeaz planificarea calitii proceselor i a produselor / serviciilor;

Monitorizeaz calitatea proceselor i a produselor / serviciilor;

mbuntete calitatea proceselor i a produselor / serviciilor.

Activitatea 1. Planificarea calitii produselor/ serviciilor ( anexa 1)

1. Intocmiti fisa de identitate a agentului economic la care va desfasurati activitatea de instruire


practica

2. Realizati un referat cu titlul Planificarea calitii produselor i serviciilor la firma X


12
3. Respectati criteriile privind redactarea bibliografiei studiate

Activitatea 2. Monitorizarea calitii proceselor i produselor/serviciilor( anexa 2)

Completati acest jurnal de practica

JURNAL DE PRACTIC

Elev:

13
Perioada:
Unitatea:
Monitorizarea calitii proceselor i produselor/serviciilor
Sarcini de lucru:
- Analizai calitatea produselor i serviciilor din unitatea n care va efectuai practica;
- Consultai standardele de calitate ale produselor i serviciilor, alte documente referitoare la calitate
n jurnalul de practic, elevul va completa urmtoarele informaii:
1. Care sunt principalele activiti relevante pentru modulul de practic pe care le-ai observat sau le-
ai desfurat?
- analiza datelor despre calitatea produselor i serviciilor;
- identificarea defectelor produselor/serviciilor;
- rezolvarea reclamaiilor consumatorilor;

2. Ce lucruri noi ai nvat?

- cum se remediaz defectele :

- cum se ntocmesc documentele :

- cum se face recepia cantitativa i calitativa

3. Care au fost evenimentele sau lucrurile care v-au plcut? Motivai.

14
:

4. Ce lucruri/ evenimentele nu v-au plcut? Motivai.

Activitatea 3. mbuntirea calitii proceselor i a produselor/serviciilor( anexa 3)

Studiu de caz

15
Firma Mocasinul SRL activeaz pe piaa de nclminte locala i are ca obiect de activitate
producerea i comercializarea de incalminte pentru femei i brbai. Materia prim folosit este pielea de
bovine, de bun calitate, de la productori interni i externi. Practic preuri mari, n comparaie cu cele
medii, existente pe pia din restul judeului. n oras, mai sunt i ali ageni economici, care produc i
comercializeaz nclminte. Cererea de nclminte este mare, ca urmare a creterii puterii de
cumprare a populaiei. Managementul este asigurat, de 3 sptmni, de o echip tnr, cu pregtire de
specialitate i bune competene de conducere. Firma nu dispune de un designer specializat, cu deschidere
la nou. Reeaua de distribuie este limitat (desfacerea se realizeaz, n principal, la magazinul firmei), iar
publicitatea se realizeaz intr-un ziar local. Peste dou luni, firma i-a propus s deschid un nou magazin
de nclminte. Pentru aceasta, i-a fcut publicitate n ultima lun, prin toate canalele media din zon.
ntr-o ultim Hotrre a Guvernului, s-a decis sprijinirea productorilor de nclminte, prin reducerea
taxelor n cazul importurilor de piei brute.

Realizai o analiz SWOT a firmei Mocasinul S.R.L., completnd urmtorul tabel:

Puncte tari Puncte slabe

Oportuniti Ameninri

Fisa de lucru:

Avnd ca model fisa de documentare privind analiza SWOT( anexa 3) a unei uniti de
alimentaie, realizai propria voastr analiza n cadrul unitatii n care va efectuai practica.

Activitatea 4. Evaluare ( anexa 2)

TEST

Sa se rezolve testul (o singura varianta este corecta).

1. Standardul ce descrie noiunile fundamentale i terminologia pentru sistemul de management al


calitii SMQ din 2000 este:
16
a. ISO 9004;
b. ISO 8402;
c. ISO 9000.
2. Scopul controlului calitii este de:
a. Prevenire a apariiei neconformitilor;
b. Remaniere a defectelor;
c. A da ncredere clientului.
3. Ierarhia conceptelor referitoare la calitate este urmtoarea:
a. Inspecie, asigurarea calitii, controlul calitii, managementul calitii totale;
b. Asigurarea calitii, inspecie, controlul calitii, managementul calitii totale;
c. Inspecie, controlul calitii, asigurarea calitii, managementul calitii totale.
4. Documentele referitoare la calitatea produselor pot fi:
a. Standarde, caiete de sarcini, norme tehnice;
b. Buletine de analiz;
c. Norme tehnice, buletine de analiz, certificate de omologare.
5. Asigurrii calitii i se atribuie conceptul de:
a. Detecie;
b. Prevenire;
c. mbuntire continu.
6. Asigurarea calitii implic:
a. Toate etapele ciclului de via ale unui produs;
b. Etapele referitoare la desfacerea unui produs;
c. Etapele referitoare la satisfacerea cerinelor clientului.
7. Sistemul calitii implic:
a. Toate etapele ciclului vieii unui produs;
b. Etapele dup ce produsul ajunge la beneficiar;
c. Etapele ce trebuie parcurse pentru realizarea unui audit.
8. Un model de asigurare intern a calitii este dat n standardul:
a. ISO 9000/2000;
17
b. ISO 9004/2000;
c. ISO 9001/2000.
9. Documentaia sistemului de management al calitii are drept scop:
a. Realizarea conformitii cu cerinele clientului i mbuntirea calitii;
b. Realizarea programului de audit;
c. Evaluarea costurilor calitii.
10. Manualul calitii descrie:
a. Structura sistemului calitii;
b. Responsabilitile i autoritile compartimentelor i personalului n domeniul calitii;
c. Funciile sistemului calitii.
11. Documentele utilizate pentru definirea i implementarea unui ,,Sistem al calitii, pot fi
structurate astfel:
a. Manualul calitii, certificatele de garanie;
b. Buletine de analiz, certificate de calitate;
c. Manualul calitii, procedurile sistemului calitii, documentele calitii.
12. Procedurile Sistemului Calitii reprezint:
a. Modalitatea de desfurare a tuturor activitilor unei organizaii;
b. Modalitatea specific de desfurare a unei activiti;
c. Modalitatea specific de desfurare a activitilor de control.
13. Politica n domeniul calitii este elaborat de:
a. Conducerea de vrf a unei organizaii;
b. Clieni;
c. Fiecare membru al organizaiei.
14. Responsabilitatea redactrii Manualului Calitii revine:
a. Managerului general;
b. Beneficiarului;
c. efului compartimentului calitate.
15. Prin auditurile calitii se evalueaz:
a. Sistemul calitii, procesele organizaiei, rezultatele proceselor;

18
b. Poziia organizaiei pe piaa mondial;

c. Modalitatea n care este asigurat protecia mediului nconjurtor.


16. Auditurile calitii se efectueaz n:
a. Scopuri interne sau externe;
b. Scopul vnzrii produselor;

c. Scopul selectrii furnizorilor de materii prime i materiale.


17. Documentele de lucru n cazul auditurilor pot fi:
a. Formulare pentru raportarea observaiilor;
b. Buletine de analiz;
c. Certificate de garanie.
18. Un audit se finalizeaz printr-un:
a. Certificat de calitate;
b. Certificat de conformitate;
c. Raport.
19. Recunoaterea oficial a unui organism de certificare se realizeaz prin:
a. Audit;
b. Acreditare;
c. Manualul calitii.
20. Certificarea este realizat de un:
a. Auditor;
b. Organism de certificare;
c. Inspector.

ANEXE
Anexa 1

FIA DE DOCUMENTARE

Realizarea unei oferte competitive a unui agent economic

Diferenierea ofertei prin:

19
produse
servicii
imagine
competena personalului
poziionarea ofertei
Produsul:

Componente: corporale, acorporale


Comunicaii n legatur cu produsul
Imaginea produsului
Preul:

Modaliti de stabilire
Politica de pre
Preuri promoionale
Calitatea:

Managementul calitii totale


Performana calitativ
Legtura dintre calitate i profitabilitate
Raportul pre/calitate
Diversitatea sortimental:

Asortimentul de produse: lrgimea, profunzimea


Alegerea strategiei de difereniere a ofertei, din punct de vedere al diversitii
Modaliti de prezentare i informare:

Numele produsului
Marca
Eticheta
Ambalajul
Documentele nsoitoare
Comportamentul personalului:

Competen
Curtoazie
Credibilitate
Seriozitate
Receptivitate
Comunicare
Aplicarea strategiilor adecvate mediului concurenial

Etapele planificrii strategice:

Stabilirea misiunii De ce este necesar firma?


Analiza mediului analiza SWOT
Formularea obiectivelor SMART
Elaborarea strategiilor
Elaborarea planurilor i programelor
Urmrirea i controlul
Planul de marketing:

Produsul / serviciul oferit


20
Preul
Distribuia
Piaa vizat / potenialii clieni
Mediul concurenial
Strategia de promovare a vnzrilor
Planul de resurse umane:

Organigrama i distribuia posturilor


Structura personalului
Echipa managerial
Responsabiliti i atribuii ale echipei manageriale
Promovarea pe pia a ofertei proprii

Publicitatea:

Forme: de produs, de marc, de firm


Tehnici i mijloace: prin mass media, exterioar, direct, gratuit
Promovarea vnzrilor tehnici:

Reduceri de pre
Demonstraii i degustri
Jocuri i concursuri
Premii
Publicitatea la locul vnzrii
Merchandising-ul
Cadouri promoionale
Mostre
Relaii publice:

Relaii cu cei care constituie publicul intern i extern al ntreprinderii


Realizarea i pstrarea unor relaii favorabile cu publicul
Calitatea, starea i evoluia acestor relaii
Promovarea prin forele de vnzare:

Vnzrile personale (directe)


Participarea la trguri i expoziii:

Amenajarea corespunztoare a standurilor


Tiprituri de firm atractive
Personal specializat
Publicitate anterioar i manifestri conexe n timpul desfurrii trgului

Anexa 2 Fisa de documentare

GLOSAR DE TERMENI

Termenii utilizati sunt conform standardului SR EN ISO 9000/ 2000

Calitate masura n care un ansamblu de caracteristici intrinseci ndeplinesc


cerintele
Cerinta nevoie sau asteptare, care este declarata n general implicita sau

21
obligatorie
Satisfactie a clientului perceptie a clientului despre masura n care cerintele clientului au fost
ndeplinite
Sistem ansamblu de elemente corelate sau n interactiune
Sistem de management sistem prin care se stabilesc politica si obiectivele si prin care se
realizeaza acele obiective
Sistem de management sistem de management prin care se orienteza si se controleaza o
al calitatii organizatie in ceea ce priveste calitatea
Politica referitoare la intentii si orientari generale ale unei organizatii referitoare la calitate, asa
calitate cum sunt exprimate oficial de managementul de la cel mai nalt nivel
Obiectiv al calitatii ceea ce se urmareste sau este avut n vedere referitor la calitate
Planificarea calitatii parte a managementului calitatii concentrata pe stabilirea obiectivelor
calitatii si care specifica procesele operationale si resursele aferente
necesare pentru a ndeplini obiectivele calitatii
Controlul calitatii parte a managementului calitatii concentrata pe ndeplinirea cerintelor
referitoare la calitate
mbunatatirea continua activitate repetata pentru a creste abilitatea de a ndeplini cerinte
Eficienta relatie ntre rezulatul obisnuit si resursele utilizate
Eficacitate masura n care activitatile planificate sunt realizate si sunt obtinute
rezultatele planificate
Client organizatie sau persoana care primeste un produs
Furnizor organizatie sau persoana care vinde un produs
Proces ansamblu de activitati corelate sau n interactiune, care transforma intrari
n iesiri
Produs rezultat al unui proces
Procedura mod specificat de desfasurare a unei activitati sau a unui produs
Neconformitate nendeplinirea unei cerinte
Defect nendeplinirea unei cerinte referitoare la o utilizare intentionata sau
specificata
Actiune preventiva actiune de eliminare a cauzei unei neconformitati potentiale sau a altei
posibile situatii nedorite
Actiune corectiva act de eliminare a cauzei unei neconformitati detectate sau a altei situatii
nedorite
Document informatia mpreuna cu mediul sau suport
Manualul Calitatii document care descrie sistemul de management al calitatii al unei
organizatii
nregistrare documente prin care sse declara rezultatul obtinut sau furnizeaza dovezi
ale activitatii realizate
Inspectie evaluare a conformitatii prin observare si judecare nsotite dupa caz, de
masurari , ncercare sau comparare cu un calibru
Validare confirmare, prin furnizare de dovezi obiective, ca au fost ndeplinite
cerintele pentru o anumita utilizare sau o aplicatie intentionata
Audit proces sistematic, independent si documentat n scopul obtinerii de
dovezi de audit si evaluarea lor cu obiectivitate, pentru a determina
masura n care sunt ndeplinite criteriile de audit
Auditor persoana care are competenta de a efectua un audit

22
Anexa 3 Fisa de documentare

Exemplu de Analiza Swot la nivelul unei uniti de alimentaie

Strengts (puncte tari) Weakness (puncte salbe)

- Echipa manageriala bine pregtita (cu - Personal de execuie redus;


experiena); - Salarii mici;
- Ultimele rezultate financiare foarte bune - Sortiment de preparate i buturi restrns;
(beneficii mari); - Lipsa serviciilor suplimentare;
- Existenta unei infrastructuri corespunztoare - Capacitatea de servire subdimensionata;
- Reputaia unitatii; - Dotri tehnologice incomplete.
- Calitateaproduselor.

Opportunities (oportuniti) Treats (ameninri)

- Posibiliti de atragere a unor fonduri - Apariia unui numr mare de restaurante n


europene pentru dezvoltarea bazei materiale; zona;
- Oportuniti de perfecionare a personalului - Migrarea clienilor ctre alte tipuri de uniti;
- ncheierea de contracte de Catering cu diferite - Plecarea personalului spre alte uniti ce ofer
instituii. salarii mai mari.

Exemplu de Analiza Swot

Cteva exemple de atribute care pot constitui puncte tari, puncte slabe, oportuniti i ameninri, pentru
firma Mocasinul S.R.L.

23
Puncte tari Puncte slabe

- dispune de resurse: financiare, umane, - nivelul productivitii este sczut;


materiale; - lipsa de viziune i talent managerial;
- servicii oferite clienilor;
- deficiene n rezolvarea problemelor interne;
- avantaje fa de concureni; - linia de produse este limitat;
- preurile practicate;
- slaba poziie pe pia;
- o percepie pozitiv din partea clienilor; - strategii neclare.
- conducerea este capabil.

Oportuniti Ameninri

- deservirea unor categorii mari de clieni; - posibilitatea apariiei unor noi concureni;
- cucerirea de noi segmente de pia; - schimbri n exigenele consumatorilor /
clienilor;
- diversificarea gamei de produse;
- schimbri demografice;
- ptrunderea pe noi piee;
- recesiune ecnomic;
- politici guvernamentale favorabile.
- politici guvernamentale nefavorabile.
Anexa 4 TEST/solutii corecte

1c 2a 3c 4a 5b 6a 7a 8b 9a 10b 11c 12b 13a 14c 15a 16a 17a 18c 19b 20b

2. UTILIZAREA CALCULATORULUI IN CONTABILITATE

24
I.Aplicarea strategiilor de mbuntire a activitii la locul de munc prin utilizarea softului
specializat
identificarea tipurilor de softuri specializate necesare locului de munc
- pentru gestiunea mijloacelor fixe,
- pentru gestiunea stocurilor, clieni, furnizori
calculul salariilor,
eviden ncasri i pli
pentru obinerea registrului de cas
Evaluarea softurilor identificate - avantaje /dezavantaje, pre, timp de operare, viteza de lucru,
calitatea informaiilor rezultate, accesibilitatea softului.

Sistemele informatice de contabilitatea sunt cele mai vechi si mai raspandite sisteme informatice din
domeniul afacerilor. Ele inregistreaza si raporteaza tranzactiile in afaceri si alte evenimente economice.
Sistemele informatice de contabilitatea se bazeaza pe conceptul de partida dubla vechi de sute de ani, sau
pe un concept mai recent profit / pierdere. Sistemele contabile bazate pe calculator inregistreaza si
raporteaza fluxul de fonduri de-a lungul istoriei unei organizatii si produce acte financiare ca balante,
declaratii de venit si altele. Astfel de sisteme produc estimari ale conditiilor viitoare ca proiecte financiare,
repartizarea bugetului. Performantele financiare ale unei firme se masoara dupa alte astfel de estimari
contabile. In figura de mai jos sunt descrise relatiile dintre cele mai importante sisteme informatice de
contabilitate computerizate atat de firmele mici cat si de cele mari.

Noiuni introductive

CALCULATOR:
1. Un computer, numit i calculator, calculator electronic sau ordinator, este o main de prelucrat date i
informaii conform unei liste de instruciuni numit program.
2. Calculator de buzunar = calculator de dimensiuni foarte mici, destinat publicului larg pentru efectuarea unei
game de probleme matematice limitate; (impr.) minicalculator.
3. Tabel care cuprinde rezultatele unor calcule, folosit pentru simplificarea operaiilor; carte, brour care cuprinde
asemenea tabele.

Main sau instalaie cu care se efectueaz automat operaii matematice i logice. Computerele
actuale nu sunt doar maini de prelucrat informaii, ci i dispozitive care faciliteaz comunicarea
respectivelor informaii ntre doi sau mai muli utilizatori, de exemplu sub form de numere, text, imagini,
sunet i video

25
Multe dintre pachetele soft de contabilitate sunt valabile pentru aceste operatii. Sa recapitulam pe
scurt cum cateva dintre aceste sisteme sprijina operatiile si managementul afacerii unei firme. In figura de
mai jos sunt enumerate sase dintre cele mai importante sisteme informatice de contabilitate.

26
Procesarea comenzilor. Procesasrea comenzilor este un important sistem de procesare a tranzactiilor, care
colecteaza si prelucreaza comenzile clientilor, produce facturi si date necesare analizarii vanzarilor si
gestiunii stocurilor. In multe firme se pastreaza datele clientului pana cand marfa este livrata

Gestiunea stocurilor. Sistemul de gestiune a stocurilor prelucreaza date care reflecta schimbarile
cantitativeale produselor aflate pe stoc. Odata cu primirea comenzii de la client sistemul procesare a
comenzilor o prelucreaza si transmite datele cartre acest sistem care produce avizele de insotire a
marfurilor. De asemenea realizeaza schimbarile de stoc, furnizeaza date pentru reaprovizionare, si multe
alte rapoarte referitoare la stocuri.

Contabilitatea incasarilor. Aceste sisteme pastreaza inregistrarile referitoare sumele datorate de clienti si
furnizeaza lunar situatia platilor si a creditelor.Furnizeaza managerilor rapoarte care ii ajuta sa contoleze
cantitatea creditelor si suma de bani datorata. Aceasta activitate ajuta la maximizarea creditelor profitabile
si minimizarea debitelor neeficiente.

Contabilitatea platilor.Inregistreaza cumpararile, sumele datorate furnizorilor, platile catre furnizori si


produce rapoarte despre lichiditati. Aceasta activitate ajuta la pastrarea unor relatii bune cu furnizorii
asigurand un statut de bun platnic care poate face ca firma sa beneficieze de discounturi datorita efectuarii
platilor la termen .

Salarizare. Inregistreaza munca prestata de angajati, compensatii, concedii si produce state de plata si alte
rapoarte pentru conucere si agentii guvernamentale referitoare la castiguri, taxe si alte deduceri.

Registru general. Sintetizeaza datele primite de la sistemele de plati, incasari, salarizare si toate celelalte
sisteme contabile. La sfarsitul fiecarei perioade contabile se inchid cartea mare a afacerii, si se produc
balantele, jurnalele si alte acte contabile mult mai bune si mai ieftine decat daca ele ar fi realizate manual.

II. Analizarea structurii softului


instruirea privind utilizarea softului - consultarea ghidului de utilizare a softului
identificarea structurii softului: - meniuri, ferestre, iconuri
accesarea meniurilor, ferestrelor, iconurilor - direct de la tastatur sau din bara de unelte pentru a
vizualiza modul de prezentare a programului.

III. Implementarea softului specializat la locul de munc


pregtirea documentelor ce urmeaz a fi prelucrate - sortarea pe categorii de evenimente i
tranzacii i perioade de nregistrare,
introducerea datelor din documentele
- pentru - vnzri (comenzi, avize de expediie, facturi, chitane fiscale,
ncasri client),
- pentru cumprri (comenzi,note de recepie i constatare de diferene,
facturi, chitane fiscale, pli furnizori) fr a grei sumele, respectnd
datele de identificare ale documentului
derularea programului - utiliznd comenzile conform subsistemului informatic
listarea situaiilor necesare - pe ecran sau pe hrtie
evaluarea performantelor - n funcie de calitatea informaiilor i a situaiilor finale obinute

Soft-uri utilizate n contabilitate:


27
1. Aplicatia Ciel Conta permite gestionarea corect si complet a activitii financiar-contabile, de la
introducerea inregistrarilor primare pana la obtinerea raportarilor anuale. Ciel Conta este o solutie
flexibila, fiind destinata atat societatilor comerciale mici, cat si celor mijlocii si mari.

Caracteristici:

1) Usor de instalat si configurat: Aplicatia este usor de instalat, dispunand de Autorun, care se
lanseaza automat la introducerea cd-ului si care va ghideaza pe parcursul instalarii.
2) Usor de utilizat: Interfata intuitiva si un manual de utilizare foarte detaliat fac ca functiile
aplicatiei sa fie simple si usor de accesat. Ciel Conta este livrat cu o societate Exemplu in care se
pot efectua teste si exercitii utile pentru acomodarea userului cu aplicatia.
3) Functionarea n sistem multi-societate, multi-user, multi-valuta si in retea: Ciel Conta poate fi
utilizat pe un singur calculator sau in retea si nu are limitare la numarul de societati ce pot fi create.
4) Actualizare usor de realizat: La aparitia modificarilor de program (legislative sau functionale),
veti fi notificat pe e-mail iar upgradarea produsului se poate face on-line sau cu cd-ul.
5) Gestiunea datelor: Toate datele din societate sunt disponibile n orice moment pentru generarea
oricarui tip de raport. Rapoartele pot fi vizualizate, tiparite sau salvate intr-unul din formatele:
PDF, Excel, Text, DBF, RTF.
6) Import / Export de date: Ciel Conta permite importul datelor: din versiuni anterioare ale
aplicatiei, din fisiere text, din celelalte aplicatii CIEL (Ciel Gestiune Comerciala, Ciel Salarii, Ciel
Imobilizari, Ciel Registru de Casa) si exportul in excel al tuturor rapoartelor.
7) Aplicatia permite import de note contabile din alte aplicatii (de contabilitate sau nu), prin
intermediul unui fisier standard, precum si import de plan de conturi, cu generare de solduri
initiale.
Filtrari,ordonari si grupari multiple: In liste programul permite grupari, filtrari, ordonari si
configurari diferite pentru a raspunde necesitatilor aparute in exploatare, utilizatorul putand salva
modificarile.

Puncte forte:
Numar nelimitat de inregistrari in baza de date;
Importul de plan contabil usureaza foarte mult setarea initiala in cazul existentei unui istoric in alte
aplicatii;
Pentru rapiditate si eficienta in introducerea datelor, Ciel Conta contine modalitati de introducere a
notelor contabile specializate sau generale;
Consolidare date pentru mai multe puncte de lucru;
Ciel Conta ofera posibilitatea salvarii de modele de note contabile;
Posibilitatea de revizuire a datelor introduse prin accesul fisei de cont si apoi a notelor contabile
direct din balanta (drill-down) prin meniul contextual;
Situatiile financiare (bilantul, contul de profit si pierdere, Anexele 1-10 la bilant) si declaratiile
fiscale (Decont TVA, Declaratii Bugetul de Stat, Declaratia 394, Declaratia 390 etc.) se obtin simplu si
rapid cu Ciel Conta;
Coduri de bare pentru declaratiile fiscale;
Posibilitatea convertirii sumelor din balanta si din alte rapoarte in orice valuta prin folosirea cursului
istoric sau a unui curs specificat de utilizator;
Reevaluarea periodica a conturilor cu tranzactii in valuta;
Comunica in timp real cu aplicatia CIEL Gestiune Comerciala;
Permite folosirea tastaturii in orice sectiune a aplicatiei, permitand astfel introducerea extrem de
rapida a datelor;
Atentionare salvare baza de date, exista posibilitatea salvarilor automate.

28
2. SAGA C. este o solutie care permite informatizarea activitatii contabile pentru firme mici si mijlocii,
cabinete de contabilitate sau contabili independenti.

Contine:

1) Contabilitate financiara (fise de cont, balante, registrul jurnal, registrul inventar, bilant cu
generarea fisierelor pentru raportare, calcul impozit pe profit, declaratiile 100,101,392,094),
Imobilizari
2) Clienti / Furnizori (situatii facturi, scadentar, situatie avize de expeditie, jurnale, declaratiile 300,
301, 390, 394).
3) Casa (lei, valuta) / Banca (lei, valuta) / Deconturi.
4) Salarii (cu generarea declaratiilor n format electronic si a registrului de evidenta, plata pe card).
5) Productie (inclusiv pe baza de retetar si/sau comenzi).
6) Operatii interne cu stocuri (bonuri de consum, bonuri de predare/primire, transferuri, inventariere).

Suport pentru operatiuni in valuta (intrari, iesiri, calcul diferente de curs).


7) Urmarire pe centre de profit, situatii grafice.
8) Suport pentru legatura cu case de marcat in regim printer fiscal (Datecs, Euro, Elka, Eltrade,
Optimus, Samsung, Daisy, CHD).

Avantaje:

Actualizare rapida la modificarile legislative.


Multi-firma, Multi-user.
Accesare simultana a acelorasi optiuni de program, prin retea.
Usurinta n asimilare si utilizare.
Extrem de manevrabil.
Rapid si robust.
Help interactiv

Alte softuri utilizate n contabilitate:

Nr.crt. Soft: Caracteristici:

1. pCont Program de gestiune contabila si operationala destinat persoanelor


fizice sau juridice care utilizeaza sistemul de contabilitate in
partida simpla. Produsul nostru este extrem de flexibil si simplu
de utilizat si se adreseaza PFA-uri, avocati, notari, cabinete
medicale, arhitecti, experti financiari, practicieni in insolventa,
intreprinderi individuale si alte profesii liberale.

2. winMentor
Pachet integrat de aplicatii de gestiune si contabilitate: contari
automate, lucru cu unitati aflate la distanta, gestiune de stocuri, de
29
parteneri, comerciala, gestiunea resurselor umane, analiza
economica, legatura cu case de marcat, cantare electronice,
cititoare de cod cu bare, cu aplicatii Pocket PC, baze de date
integrate, raportari complexe. Recomandat de CECCAR din 2004

3. My soft
Solutii integrate pentru societati comerciale, agentii de turism,
ONG-uri :
MyConta - Contabilitate generala MyGest - Gestiune comerciala
MySal - Evidenta salariati si calcul salarii
MyImo - Evidenta imobilizari
MyGestTM - Agentii de turism

4. EUROGENIUS
Sistem de gestiune - facturare si contabilitate utilizabil de catre
orice agent economic. Nivelul de cunostinte informatice necesar
celui care opereaza este minim, programul fiind usor de utilizat
datorita interfetei simple, accesibila si cu mouse-ul, prin machete
prestabilite bazate pe selectie din meniuri, a mesajelor de
avertisment sau de eroare, a help-ului apelabil prin tasta F1 din
orice punct al programului.

5. ClassoftSQL ERP
Dezvoltata pe SQL SERVER 2005/2008 pentru :
- interconectare online internet
- magazine coduri de bare (cntare digitale)
- depozite, productie
- servire auto
- restaurante
- distributie SFA online, mini-laptop sau Palm
- stocuri, note contabile, retetare online
- balante contabile, fise terti, jurnale TVA intracomunitare
- grafice si centralizatoarei complexe
- declaratia 394,390,reevaluare lunara sold valute
Conine manual si video tutorial.

Reguli pentru realizarea prezentrilor PowerPoint:

Prezentarea trebuie gndit n trei dimensiuni:


narativ (fiecare diapozitiv reprezint un element important al povetii, care deriv din diapozitivul
precedent, astfel publicul este obligat s rmn atent);
30
descriptiv (fiecare diapozitiv coloreaz un aspect al povetii) i
argumentativ (vrei s demonstrezi, vrei s convingi).

Reguli generale:
Fiecare diapozitiv trebuie s ilustreze un singur punct sau o idee.
Nu aglomerai diapozitivul. Dac avei o cantitate mare de date, mprii-le n mai multe
diapozitive.
Utilizai litere mari, lizibile dimensiunea 28pt este suficient de mare.
Dac informaiile de pe diapozitive sunt alb-negru, utilizai mai bine literele albe pe un fundal
negru - totui acest stil este obositor pentru ochi. Mai bine utilizai culori deschise, cum ar fi alb i
galben, pe un fundal ntunecat, cum ar fi albastru nchis. Nu folosii culori, cum ar fi rou sau
violet.
Evitai diapozitivele cu fonduri n degrade pentru a nu oscila vizibilitatea.
Nu utilizai antete pe diapozitive. Nu afiai un logo pe absolut fiecare diapozitiv.
Nu folosii prea multe cuvinte cu majuscula, deoarece reduc viteza citirii.
Limitai numrul de diapozitive. Nu utilizai mai mult de un diapozitiv pentru fiecare minut de
prezentare. Diapozitivele nu trebuie s conin ntreaga prezentare. Scopul lor este de a sprijini
discursul dumneavoastr i pentru a sublinia punctele importante.

Numrul de cuvinte:
Diapozitivele-titlu trebuie s conin cinci sau mai puine cuvinte.
Coninutul unui singur diapozitiv trebuie s fie uor neles n 20 secunde - apte linii pe fiecare
diapozitiv i cel mult apte cuvinte pe linie!
Spaiile dintre linii ar trebui s fie cel puin la nlimea unei majuscule.
Nu folosii dect doua fonturi i dou mrimi de text.

Utilizarea tabelelor:
Utilizai mai mult diagrame dect tabele- pe ct este posibil.
Utilizai tabele ct mai scurte posibil - dou sau mai multe diapozitive simple sunt mai eficiente
dect un diapozitiv complicat.
Nu aglomerai diapozitivul - asigurai caractere (litere) ct mai mari.
Utilizarea graficelor:
Pstrai grafice simple, rotunjii cifrele.
Limitai numrul de subtitluri/legende.
Folosii grafice cu linii pentru a evidenia schimbrile i grafice cu bare pentru compara ii.

Utilizarea diagramelor:
Simplificai diagramele pentru a le pstra lizibile.
Separai diagramele complexe ntr-o serie de diapozitive.

Animaii/ Tranziii:
Utilizai tranziii simple de tipul "fly in" care nu distrag atenia de la informaia prezentat.
Folosii aceeai tranziie pentru mai multe diapozitive, pentru a acorda prezentrii senzaia de
unitate.
Dac un diapozitiv este mai important, atunci folosii o alt tranziie care s-l scoat n eviden,
dar nu folosii efecte diferite pentru fiecare diapozitiv n parte.
Folosii efecte speciale, atta vreme ct ele accentueaz ideile i nu creeaz mai mult confuzie.
31
Audio:
Nu utilizai muzic ea distrage atenia de cele mai multe ori.
Utilizai elementele audio subtil, atrgnd atenia publicului asupra diapozitivelor cele mai
importante.

NU REPETAI CUVANT CU CUVANT CONINUTULUI UNUI DIAPOZITIV N TIMPUL


PREZENTRII! Discursul trebuie s vin n completarea celor afiate pe ecran. Un diapozitiv trebuie s
conin informaiile de baz, eseniale, cu care trebuie s rmn publicul dup ce se termin prezentarea!

Nu stric s apar numrul diapozitivului n josul paginii (ex.: "3 din 15"), care s indice la ce diapozitiv
s-a ajuns i ct mai e pn la sfrit, asta pentru publicul care vrea s tie ct dureaz prezentarea.

La sfritul prezentrii facei o recapitulare a celor mai importante idei.

2.

S.C. DELTA S.A. prezint la data de 01.01.2012 urmtoarea situaie:

Nr. Simbol
Denuimire cont Suma
crt cont

1. 1012 Capital subscris vrsat 25.000

2. 1068 Alte rezerve 1.000

3. 121 Rezultatul exerciiului(profit) 1.600

4. 2131 Utilaje 10.000

5. 303 Materiale de natura obiectelor de inventar 2.000

6. 371 Mrfuri 7.000

7. 401 Furnizori 6.800

32
8. 4111 Clieni 3.000

9. 441 Impozit pe profit 320

10. 4423 TVA de plat 1.117

11 5121 Conturi curente la bnci 31.500

12. 5191 Credite bancare pe termen scurt 23.000

13 541 Acreditive 1.800

14. 5311 Casa n lei 3.537

n cursul lunii ianuarie au loc urmtoarele evenimente i tranzacii:

1. Societatea achit impozitul pe profit, conform extrasului de cont nr. 1 din data de 05.01.2012 i a
ordinului de plat nr 12 din 04.01.2012;
2. Se nregistreaz factura nr. 9 din 06.01.2012 privind consumul de energie electric n valoare de
1800 lei, TVA 24%;
3. Se achiziioneaz mrfuri n valoare de 9.500 lei, TVA 24%, conform avizului de nsoire a mrfii
nr.10 din 10.01.2012;
4. Ulterior soseste factura nr.3 din 12.01. 2012 la aceeai valoare;
5. Se nregistreaz fondul de salarii n valoare de 20.000 lei conform stat de salarii nr.1 din
12.01.2012;
6. Se nregistreaz reinerile pe statul de salarii pentru angajaii societii
- CAS 10,5 %
- CASS 5,5 %
- CFS 0,5 %
- impozit pe salarii 16%
7. Se nregistreaz contribuii angajator
- CAS 20,8 %
- CASS 5,2 %
- CFS 0,5 %
8. Se achit cu ordin de plata nr.2 din 13.01.2012 contribuiile ctre bugetul asigurrilor de stat;
9. Achitarea drepturilor salariale personalului pe card;
10. Societatea pltete un avans furnizorului n vederea achiziiei de materii prime n valoare de 3.000
lei, conform ordinului de plat nr.5 din 17.01.2012 i a extrasului de cont nr.8 din 17.01.2012;
11. Societatea achiziioneaz de la furnizori materii prime n valoare de 5.000 lei plus TVA 24%,
conform facturii nr.24 din data de 18.01.2012;
12. Societatea regularizeaz avansul pltit, diferena de datorie achitnd-o printr-un efect comercial;
13. Se pltete din cont contravaloarea efectului, conform extrasului de cont nr.6 din 19.01.2012;
14. Societatea vinde marf conform facturii nr.31 din data de 21.01.2012, pre de vnzare 12.000,
TVA 24%;
15. Se ncaseaz creana pentru mrfurile vndute n contul curent , conform extras de cont nr. 7. din
data de 22.01.2012;
16. Societatea ramburseaz rata scadent la creditul pe termen scurt n valoare de 5.000 lei;
17. Societatea pltete n numerar , conform chitanei nr.2 din data de 23.01.2012 contravaloarea
facturii privind consumul de energie electric;

33
18. Societatea pltete conform ordin de plat nr. 33 din 25.01.2012 , TVA de plat aferente lunii
precedente;
19. Societatea descarc gesitiunea de marfa vndut la cost de achiziie de 7.200 lei;
20. La sfritul lunii se nregistreaz operaiile de nchidere:
- nchiderea conturilor de venituri
- nchiderea conturilor de cheltuieli
- regularizare TVA

CERINE:

a. analiza contabil i formula contabil a operaiilor din luna ianuarie;


b. ntocmirea Registrului Jurnal (evidena cronologic);
c. nregistrarea operaiilor n conturi (T-uri, evidena sistematic)
d. ntocmirea balanei de verificare cu 4 serii de egaliti
e. documentele contabile specifice tranzaciilor

3. .Statistic i analiz economic


CUPRINS

1. Datele elementare i sistematizarea lor


Identificarea surselor de date statistice: anuare statistice, reviste, brouri, documente de eviden,
experiena proprie, a grupului de prieteni sau cunoscui
Centralizarea datelor elementare: simpl sau pe grupe
Gruparea datelor elementare: pe variante sau pe intervale

2. Distribuii
Calcularea indicatorilor tendinei centrale: media, mediana, modulul
Caracterizarea distribuiei rezultate: structur, omogenitate, form
Interpretarea rezultatelor obinute: prin comparaie: simetrie, asimetrie, omogenitate, eterogenitate
Reprezentarea grafic a distribuiei rezultate: histograma, poligonul frecvenelor, curbele
cumulative ale frecvenelor, dreptunghiul si cercul de structura

34

3. Dinamica fenomenelor economice


Calcularea i interpretarea indicatorilor seriilor dinamice: absolui, relativi i medii
Reprezentarea grafic a seriilor dinamice: diagrama prin coloane, benzi, cronograma
Calcularea indicilor individuali i de grup cu ajutorul echipamentului de specialitate: indicii
volumului fizic, indicii preului, indicii valorii
Interpretarea indicilor individuali i de grup: verificarea relaiilor care exista ntre indici i ntre
modificrile absolute

4. Indicatori economici la nivelul agentului economic


Calcularea indicatorilor economici la nivelul agentului economic: ai potenialului intern, ai
cheltuielilor i indicatori valorici de rezultate
Interpretarea indicatorilor calculai: caracterizarea structurii i a dinamicii,extrapolarea trendului
Reprezentarea grafic a indicatorilor calculai: histograma, poligonul frecvenelor, curbele
cumulative ale frecvenelor, dreptunghiul i cercul de structur

Lista unitilor de competente specifice modulului Statistic i analiz economic:


1. Sistematizeaz date elementare
2. Analizeaz distribuii
3. Determin dinamica fenomenelor economice
4. Analizeaz indicatorii economici de la nivelul agentului economic

Capitolul 1: Datele elementare i sistematizarea lor

Definitie: Statistica si analiza economica reprezinta stiinta care studiaza si


analizeaza, prin intermediul datelor statistice, fenomenele si procesele economice de masa care au loc la
un moment dat intr-o structura organizatorica, utilizand metode si tehnici specifice, in scopul de a
cunoaste realitatea economica si de a oferi solutii care sa faciliteze procesul decizional.
Procesul statistic este un proces de cunoastere care se realizeaza prin parcurgerea succesiva a 3
etape:
1. Observarea statistica: culegerea si inregistrarea datelor statistice elementare
2. Prelucrarea statistica: sistematizarea datelor, calculul indicatorilor statistici si prezentarea datelor
sub forma de tabele, serii si grafice
3. Analiza si interpretarea statistica: compararea datelor, verificarea ipotezelor, formularea
concluziilor cercetarii, fundamentarea calculelor de prognoza

Notiuni elementare

35
1) Fenomenele de masa sunt fenomene complexe, cu o larga raspandire, rezultate din actiunea
combinata si repetata a unui mare numar de factori
2) Colectivitatea sau populatia statistica reprezinta o multime de elemente omogene sub aspectul
anumitor criterii. Ex: populatia Romaniei la recensamant; SA dintr-un judet; elevii dintr-o clasa,
etc
3) Unitatea statistica este un element distinct al colectivitatii statistice, purtatoare de informatii. Ele
pot fi: simple (ex.: persoana fizica, produsul, etc.) sau complexe (ex. familia, intreprinderea, etc.)
4) Indicatorul statistic este exprimat printr-un numar bazat pe date statistice cu ajutorul caruia se
cerceteaza un proces economic sau social. Are mai multe forme de exprimare: in marime absoluta,
marimi medii, marimi relative si indici.
5) Datele statistice: marimi concrete obtinute prin experimente, observatii, numarare, masurare sau
din calcule. Ele pot fi: absolute (m, kg, mii lei); relative (% sau coeficienti); primare (obtinute in
urma unui proces de culegere sistematica); derivate (obtinute in urma prelucrarii)
6) Caracteristica sau variabila statistica: insusirea, proprietatea, trasatura comuna unitatilor unei
colectivitati statistice inregistrata in procesul statistic si care ia valori diferite de la o unitate la alta.
Ex.: varsta, greutatea, cifra de afaceri, nr de salariati, productia, etc
Caracteristicile statistice pot fi dupa modul de exprimare: numerice (cantitative) sau nenumerice
(calitative). Dupa modul de obtinere: caracteristici primare sau derivate. Dupa natura variatiei:
caracteristici discrete (iau numai valori intregi) sau continue (orice valori dintr-un interval).

Metode de culegere a datelor statistice:

Cercetarea statistica se face prin observarea sau culegerea datelor elementare. Pentru observarea,
culegerea si inregistrarea datelor de masa pot fi utilizate surse diferite: publicatii statistice (anuare,
periodice, reviste, brosuri), experiena proprie, a grupului de prieteni sau cunoscui
Observarea statistica este metoda de inregistrarea a valorilor caracteristicilor unitatilor populatiei
cercetate in functie de scopul observarii, cerintele fata de calitatea datelor, mijloacele material si banesti
disponibile, personalul de observare existent etc.
Observarile statistice pot fi: totale sau partiale; curente sau periodice; directe sau indirecte.

Metode folosite in observarea sau culegerea datelor:

a) Raportarile statistice: observari totale, permanente, prin care se culeg date statisice referitoare la
procesele economice. Se completeaza pe baza datelor din evident contabila, in forma si la
termenele stabilite (capitalul fix, forta de munca, materiile prime, rezultatele activitatii, etc)
b) Recensamintele: obsevare totala, periodica, realizata direct. Este cea mai costisitoare
c) Sondajele statistice: observare partiala (pe un esantion reprezentativ) realizata cand nu pot fi
efectuate observari statistice totale

36
d) Anchetele statistice: observari partiale care nu presupun reprezentativitatea esantionului, realizate
pe baza chestionarului benevol, direct sau prin posta, la targuri, expozitii, etc.
e) Observarea partii principale: metoda partiala de culegere a datelor (sunt preluate numai datele de
la cele mai semnificative unitati ale colectivitatii)
f) Monografia statistica: studierea amanuntita a unei colectivitati sau unitati de inregistrare
(intreprindere, localitate, zona), presupunand nu numai culegerea datelor ci si interpretarea lor. Se
realizeaza pentru studiul unui nou fenomen aparut si de o echipa de specialisti din toate domeniile.

Planul observarii trebuie sa cuprinda:


1) Scopul observarii
2) Obiectul observarii
3) Unitatea de observare
4) Precizarea caracteristicilor statistice
5) Timpul observarii
6) Locul observarii
7) Formularele de inregistrare
8) Instructiuni de completare a formularelor
9) Masurile organizatorice

Prelucrarea datelor statistice

Prelucrarea statistica primara reprezinta operatia prin care se obtin expresii numerice care
sintetizeaza ceea ce este comun si tipic in masa datelor individuale, denumite generic indicatori statistici.

Etapele prelucrarii:
1. Centralizarea datelor statistice elementare: centralizare simpla sau pe grupe
2. Gruparea datelor statistice: pe variante sau pe interval
3. Calcularea sistemului de indicatori ce caracterizeaza colectivitatea cercetata
4. Prezentarea rezultatelor prelucrarii sub forma de serii, tabele si grafice

1. Centralizarea datelor elementare

Centralizarea datelor este operatia prin care se strang la locul prelucrarii toate informatiile,
formularele, etc. precum si determinarea indicatorilor totalizatori (indicatori absoluti) acolo unde este
posibil.
Nu sunt insumabile toate caracteristicile, de ex: productivitatea muncii, fondurile fixe, costul
produselor
Rolul centralizarii: generalizeaza rezultatele observarii
Centralizarea simpla: se efectueaza la nivelul colectivitatii nestructurate si rezulta nivelul
totalizator al acesteia. Ex: In cazul cercetarii colectivitatii statistice firmele de exercitiu din Romania la
un moment dat nr total al FE investigate este de 897 firme.
37
Centralizarea pe grupe: se efectueaza la nivelul grupelor in care a fost structurata colectivitatea.
Ex: colectivitatea de mai sus se structureaza dupa obiectul de activitate si atunci vom avea: 500 FE de
comert cu ridicata si 397 FE de prestari servicii la momentul respectiv.
Conditii: - Controlul datelor culese
- Datele sa fie comparabile
- Grupele sa fie omogene

2. Gruparea datelor statistice

Este metoda statistica prin care se sistematizeaza datele individuale de masa, dupa o anumita
caracteristica de grupare, in scopul identificarii fenomenelor ce au trasaturi comune.
Ex.: SC din Bucuresti se pot grupa dupa caracteristica statutul juridic.
Tipuri de grupari:
1) Gruparea pe variante: se aplica atunci cand numarul valorilor numerice inregistrate pentru
caracteristica de grupare este redus, fiecare valoare inregistrata constituind o grupa. Ex: gruparea
intreprinderilor dupa numarul de salariati
2) Gruparea pe intervale: atunci cand gradul de variatie a caracteristicii este mare iar gruparea pe
variante ar conduce la obtinerea unui numar prea mare de clase. Ex: gruparea unitatilor economice
dupa cifra de afaceri

Marimea intervalului de grupare = k


Amplitudinea variatiei = A
Numarul de grupe = r
k = A/r
A = x max - xmin (v. aplicatia)

3. Prezentarea rezultatelor prelucrarii statistice

Mijloacele de prezentare a rezultatelor prelucrarii statistice sunt:


a) Tabelele statistice
b) Graficele statistice
c) Seriile statistice

a) Tabelele statistice: principalul mijloc de prezentare, intr-o forma sintetica, a datelor si rezultatelor
prelucrarii acestora, facilitatnd compararea si intelegerea fenomenelor studiate, din punctual de vedere al
nivelului, structurii, dinamicii, repartitiei teritoriale. Tipuri: tabele simple, pe grupe sau combinate.
Reguli: -titlul tabelului sa fie scurt, clar, concis, din care sa result fenomenul studiat, timpul si locul
-se alege forma tabelului in functie de continutul de prezentat
-se completeaza capul de tabel (denumirea coloanelor si randurilor)
-notarea indicatorilor in ordinea importantei si se precizeaza unitatea de masura

b) Seria statistica: reprezinta un mijloc de sistematizare si prezentare a legaturilor dintre 2 siruri


de date statistice, respectiv sirul datelor care exprima variatia caracteristicii urmarite si sirul de date care
cuprinde frecventele de aparitie a variantelor caracteristicii.
Tipuri: serii de distributie (calitativa, cantitativa); serii de spatiu (sau teritoriale); serii de timp (sau
seii dinamice, sau cronologice)

38
c) Graficul statistic: este un mijloc de prezentare expresiva a datelor statistice, a proportiilor, si
rapoartelor dintre acestea. Tipuri:
1. Grafice utilizate pentru reprezentarea seriilor de distributie:
a) Histograma
b) Poligonul frecventelor
c) Curba frecventelor cumulate
2. Grafice utilizate pentru reprezentarea seriilor cronologice
a) Cronograma
b) Histograma
c) Diagrama prin coloane
d) Diagrama prin benzi
3. Grafice utilizate pentru efectuarea diverselor comparatii: cercul de structura, diagrama pie, etc
Ex: Serie de distributie calitativa:
Profesie Nr persoane
Ingineri 15
Economisti 20
Juristi 5
Muncitori 50
Total 90

Histograma:

Serie de distributie cantitativa si histograma:

Productivitatea muncii (mii lei) Nr de muncitori Frecventele cumulate crescator


Pana la 100 7 7
100-120 11 7+11=18
120-140 9 18+9=27
140-160 12 27+12=39
160-180 10 39+10=49
180-200 17 49+17=66
Peste 200 5 66+5=71
TOTAL 71 71

39
Poligonul frecventelor:

Serie de timp: serie de intervale:

Trimestre Cifra de afaceri mii lei Greutatea specifica


G = n / n * 100
Trimestrul I 850 19,5%
Trimestrul II 1200 27,6%
Trimestrul III 1300 30%
Trimestrul IV 1100 22,9%
TOTAL 4350 100

Diagrama prin benzi:

40
Diagrama pie:

Aplicatie rezolvata:

S-au inregistrat datele privind cifra de afaceri (in mii lei) obtinuta de societatile comerciale dintr-o
localitate la sfarsitul exercitiului financiar astfel: 85000, 75500, 48000, 125000, 39000, 28000, 110000,
92000, 105000, 65000, 56000, 83500, 91000, 100100, 34000, 130000, 115000, 29500, 122000, 73000,
143000, 119000, 61000, 43000, 34000, 98000, 21000, 51600, 117000, 128000.
a) Sa se realizeze gruparea pe intervale egale si sa se determine frecventa absoluta
b) Sa se prezinte sub forma de tabel si sa se arate ce exprima acesta
c) Sa se faca centralizarea pe total si pe grupe
d) Sa se reprezinte grafic sub forma histogramei

Rezolvare:
1. Caracteristica cifra de afaceri se noteaza cu x.
xmax = 143000 mii lei
41
xmin = 21000 mii lei
2. Se determina amplitudinea variatiei:
A = xmax xmin = 143000 21000 = 122000 mii lei
3. Se determina marimea intervalului de grupare (ne propunem sa determinam 5 grupe)
k = A/r = 122000 / 5 = 24400 mii lei

4. Marginile grupelor vor fi: xmin + 24400 = 45400 mii lei


45400 + 24400 = 69800 mii lei
69800 + 24400 = 94200 mii lei
94200 + 24400 = 118600 mii lei
118600 + 24400 = 143000 mii lei (= xmax)

5. Sintetizarea gruparii pe interval va fi:

Gruparea SC dupa marimea cifrei de afaceri:

Nr Grupe dupa marimea cifrei de afaceri (mii lei) Numarul societatilor comerciale
grupa
1 [ 21000 ; 45400] 7
2 (45400 ; 69800] 5
3 (69800 ; 94200] 6
4 (94200 ; 118600] 6
5 (118600; 143000] 6
Total 30

Tabelul exprima o serie de distributie ( deoarece exista o corespondenta intre grupele cifrelor de
afaceri si frecventa de aparitie a acestor valori. Seria este cantitativa (deoarece caracteristica de
grupare, marimea cifrei de afaceri, se exprima prin cifre). Nr SC reprezinta frecventa absoluta a
acestei serii.

6. Centralizarea pe total: 30 unitati; centralizarea pe grupe: 7, 5, 6, 6, 6 unitati

7. Reprezentarea grafica:

42
FISA DE EVALUARE

I La o societate comerciala s-au realizat intr-o luna urmatoarele vanzari zilnice (in mii lei):
17,19,23,18,29,17,20,33,11,15,26,25,26,25,36,12,21,13,18,26,20,30,34,19,35,42,17,28,46,34,20,11,47.
Sa se rezolve urmatoarele cerinte:
a) Centralizarea cifrei de afaceri in luna respectiva
b) Gruparea pe interval egale egale (in numar de 6) si determinarea frecventei absolute a fiecarui
interval
c) Prezentarea sub forma de table
d) Reprezentarea grafica sub forma histogramei si a cercului de structura (diagrama pie)

II Alegeti varianta corecta:

1. Ca metoda de observare statistica, recensamantul:


a) Nu presupune culegerea datelor de la toate unitatile populatiei statistice
b) Se organizeaza cu o anumita periodicitate
c) Se incadreaza in sfera observarilor cu caracter permanent
d) Are numai un caracter demografic

2. Sondajele statistice presupun:


a) Reprezentativitatea populatiei chestionate
b) Obsevarea intregii populatii statistice
c) Completarea unor chestionare
d) Cercetarea intregii populatii statistice

3. Anuarul statistic este:


a) O publicatie lunara
b) Un document secret
c) Un cotidian
d) O publicatie stiintifica periodica, utilizata in efectuarea studiilor comparative cu situatii similar
ale altor tari

4. Seriile de distributie se reprezinta grafic printr-o:


a) Histograma
b) Diagrama prin coloane
c) Diagrama prin benzi
d) Cartograma

5. O serie de timp se reprezinta grafic printr-o:


a) Corelograma
b) Diagrama de structura
c) Cronograma
d) Cartograma

Capitolul 2. Calcularea si interpretarea indicatorilor statistici

43
I Indicatorii relativi

Indicatorii primari se obtin in procesul prelucrarii primare, prin operatii de centralizare si grupare
a datelor, care provin dintr-o observare totala sau partiala. Acestia se numesc indicatori sintetici absoluti si
exprima volumul, efectivul si stocul unor variabile economice.
Indicatorii derivati se obtin prin comparari, abstractizari, generalizari si sintetizari, operatii
aplicate marimilor absolute sau relative ale indicatorilor primari.
Din punct de vedere statistic, compararea poate fi facuta fie ca diferenta (se obtine modificarea
absoluta sau diferenta absoluta), fie ca raport (se obtin indicatori relativi).

1) Modificarea absoluta se calculeaza:


- Cu baza fixa: = Yt-Y0, unde t=1,T
- Cu baza mobila: = Yt-Yt-1, unde t=1,T

2) Indicatorii relativi se calculeaza:


marime comparata x 100
marime baza de comparativ

Coeficientii inmultiti cu 100 se numesc procente, cu 1000 promile, cu 10.000 - prodecimile, cu


100.000 procentimile.
In functie de scopul analizei, marimile relative sunt: de structura, de intensitate, de dinamica, de
coordonare, de plan.

1. Calcularea marimilor relative de structura

Marimile relative de structura analizeaza structura diferitelor colectivitati statistice. Acestea


exprima raportul partilor fata de intreg si se mai numesc si ponderi sau greutati specifice.

Relatie de calcul: pentru frecvente: fi= x100.

Marimile relative de structura se inmultesc cu 100 si se exprima in procente, suma lor fiind 100%.
(v.ex.)

44
2. Calcularea marimilor relative de intensitate

Se stabilesc ca raport intre valorile a 2 caracteristici primare legate intre ele si care au o
semnificatie economica concreta.Raportul arata acea cantitate din valoarea caracteristicii comparate ce
revine pe unitatea caracteristicii ca baza de comparatie. Se exprima in unitati concrete de masura. (v.ex.)

Vi=

3. Calcularea marimilor relative de coordonare

Reprezinta raportul dintre valorile aceleiasi variabile inregistrate la 2 grupe, clase, unitati
teritoriale diferite

4. Calcularea marimilor relative ale dinamicii

Acestea caracterizeaza evolutia in timp a unui fenomen sau proces economic. Se numesc si indici
de dinamica si exprima de cate ori sau cat la suta se modifica valoarea variabilei x dintr-o perioada sau
moment de timp t numit termen current, fata de cea dintr-o perioada sau moment de referinta, respective
baza de comparatie.
In functie da baza de raportare, care poate fi fixa sau mobila, indicii calculati pot fi indici de
dinamica cu baza fixa sau indici cu baza mobil (in lant).

5. Calcularea marimilor relative ale planului (prevederilor)

Faciliteaza urmarirea obiectivelor propuse. Arata de cate ori nivelul relativ al sarcinii de plan este
mai mare sau mai mic decat realizarile dintr-o perioada anterioara, considerata baza de comparatie:

Indici ai sarcinii de plan= x 100

Indici ai indeplinirii prevederilor = x 100

Se exprima procentual dar se retine numai valoarea ce depaseste 100 si care arata procentul de depasire a
prevederilor. Acest procent se numeste ritm de crestere sau ritm de indeplinire a a prevederilor.

II Indicatorii tendintei centrale

1. Marimile medii
Media este o masura a tendintei centrale, valoarea sa sintetizand, intr-un singur nivel reprezentativ,
tot ceea ce este tipic, esential, comun in aparitia si manifestarea fenomenelor de masa.
Caracteristici:
- Se exprima in unitati concrete de masura
- Valoarea sa poate sa coincida sau nu cu una din valorile seriei

45
- Este cu atat mai reprezentativa cu cat valorile individuale din care se calculeaza sunt mai
omogene, mai apropiate ca marimi intre ele.

Indicatorii medii calculati sunt:

a) Media aritmetica simpla: x= =

si media aritmetica ponderata: x =

unde i= nr variantelor caracteristicii x


fi=frecventa aferenta variantei I a acaracteristicii x

b) Media armonica simpla: x=

si ponderata x =

Media armonica este o varianta a mediei aritmetice, folosita in cazul in care se calculeaza o medie
generala din medii partiale. Este marimea inversa a mediei aritmetice, calculate din marimile inverse ale
valorilor individuale ale caracteristicii.

c) Media patratica

Este o marime medie calculata prin extragerea radacinii patrate din media aritmetica a patratelor
termenilor seriei.

Formula de calcul pentru serii simple: xp=

- Pentru serii cu frecvente: xp =

d) Media geometrica

46
Reprezinta acea valoare a caracteristicii observate care, daca ar inlocui fiecare valoare individuala din
serie, n-ar modifica produsul acestora.

Formula de calcul pentru o serie simpla: xg =

e) Media cronologica

Media cronologica simpla si ponderata este folosita in statistica pentru determinarea nivelului mediu al
seriilor cronologice (de timp, dinamice).

Formula de calcul: X=

2. Indicatorii de pozitie

Evidentiaza valoarea tipica in jurul careia se manifesta tendinta de aglomerare, de concentrare a


unitatilor, dupa caracteristica studiata.

a) Mediana: este valoarea centrala a unei serii, ordonata crescator sau descrescator, care imparte
termenii seriei in doua parti egale: 50% din termeni sunt mai mici decat mediana si 50% mai mari.
Se calculeaza diferit:

- Daca seria are un nr. impar de termeni: Me= , unde Me mediana, n nr de termeni ai

seriei
- Daca seria are un nr. par de termeni, valoarea medianei este data de de media aritmetica
simpla a celor 2 termeni centrali

- Intr-o serie de distributie de frecventa se foloseste formula: Me =

b) Modulul sau dominanta reprezinta valoarea caracteristicii cu frecventa cea mai mare. Se poate
calcula numai pentru o serie de distributie de frecventa.

3. Indicatorii sintetici ai variatiei (omogenitate, eterogenitate)

a) Indicatorii simpli caracterizeaza variatia unei singure variante a caracteristicii, in comparatie cu o


alta varianta sau cu nivelul mediu al acestei caracteristici.
47
Amplitudinea variatiei:
In marimi absolute: Aa = xmax-xmin

In marimi relative: Ar = x100 = x 100

Abaterea fiecarei variante a caracteristicii de la nivelul mediu:


In marimi absolute: da = xi-x

In marimi relative: dr =

b) Indicatorii sintetici sunt medii calculate din abaterile variantelor caracteristicii de la nivelul
mediu al acesteia. Cu ajutorul lor este posibila o comensurare a variatiei caracteristicii.

Abaterea medie liniara - se calculeaza ca medie simpla sau ponderata din valorile absolute ale
abaterilor variantelor caracteristicii de la media lor.

Dispersia caracteristicii (2) este un indicator intermediar care se determina in procesul de


calcul al indicatorului numit abaterea medie patratica:

2 = ,pentru o serie simpla

Abaterea medie patratica: = , pentru o serie simpla

Coeficientul de variatie (omogenitate): = x 100

Interpretarea statistica a formelor de repartizare a frecventelor: simetria si asimetria

Daca observatiile inregistrate sunt egal dispersate de o parte si de alta a valorii centrale spunem ca
distributia este simetrica; atunci modulul, media si mediana se confunda: Mo=Me=x
Distributia este asimetrica sau oblica atunci cand frecventele valorilor caracteristicii urmarite sunt
deplasate mai mult sau mai putin de o parte si de alta a tendintei centrale
Asimetria poate fi:
- oblica la dreapta atunci cand MoMex
- oblica la stanga atunci cand MoMex

48
Asimetria este caracterizata cu ajutorul coeficientului de asimetrie Karl Pearson. Pentru a masura
simetria Pearson se analizeaza pozitia a 2 valori centrale (media si valoarea modala) fata de dispersia
seriei.
Coeficientul care rezulta ia valori cuprinse intre 0 si 1. Daca valorile acestui coeficient sunt mai
apropiate de 0, seria este simetrica, iar daca valoarea se apropie de 1, seria este asimetrica.

Formula de calcul este: Cas =

Aplicatii rezolvate:

1. La SC Zorile SA pentru anul 2008, activul imobilizat al bilantului este evidentiat in tabel. Sa se
calculeze structura sa, dupa model:

Indicatori Mii lei %


1.Imobilizari necorporale 185 25
2.Imobilizari corporale 358 ?
3.Imobilizari financiare 210 ?
TOTAL 753 ?

g1 = x 100 = 25%

Structura activului imobilizat:

2. Marimi relative: In tabel este prezentata situatia profitului si a activului la 2 SC. Se cere calcularea
rentabilitatii economice a celor 2 intreprinderi:
3.
Intreprinderi Profit (P) (lei) Activ (A) (lei) Rata rentabilitatii economice

R=

A 53.000 148.000 0.35


B 72.000 235.000 ?

49
4. Calculul mediei aritmetice, medianei si modulului:

Volumul productiei unor Nr. societati comerciale Frecventa cumulata Productia totala pe
societati comerciale care au aceeasi crescator interval de grupare (lei)
(lei) (xi) productie (fi) (xifi)
130 15 15 1950
150 22 37 3300
170 27 64 4590
190 31 95 5890
210 46 141 9660
230 37 178 8510
250 20 198 5000
270 11 209 2970
290 9 218 2610
TOTAL -
= 218 = 44480

Media aritmetica ponderata: X = = 204.04 lei/intreprindere

Locul medianei la o serie de frecventa: LocMe = = = 109,5

Pentru aflarea medianei este necesar calculul frecventei cumulate (coloana 3).
Prima frecventa cumulata crescator care depaseste valoarea de 109,5 este 141, iar acesteia ii
corespunde valoarea 210 a productiei.
Deci mediana este: Me = 210 lei.

Frecventa maxima este 46 (din coloana 2) si ii corespunde valoarea 210 (din col.1). Modulul (valoarea
modala) este: Mo = 210 lei.
In acest caz Me = Mo.

Aplicatii de rezolvat

1. Intr-o sectie de productie 50 de muncitori au produs numarul de piese indicat in tabelul urmator:
50
Situatia productiei de piese pentru un numar de muncitori

Nr. de piese produse Nr de muncitori (f) Frecventa cumulata xf


de un muncitor (x) crescator
15 3
17 4
19 6
20 4
23 14
28 10
32 4
35 3
39 2
TOTAL f = 50 - xf =

Calculati media mediana si modulul.

2. Cunoscand ca media aritmetica a caracteristicii este egala cu 1500 lei, dispersia este de 1000 lei iar
valoarea modala este de 1250 sa se calculeze coeficientul de asimetrie si sa se precizeze daca seria
este oblica la stanga sau la dreapta.

Cas = =

3. Media aritmetica a patratelor abaterilor individuale de la tendinta lor central se numeste:


a) Abatere medie absoluta
b) Abatere medie patratica
c) Dispersie
d) Mediana

4. Coeficientul de asimetrie Karl Pearson poate lua valori:


a) -1
b) 0.5
c) +2
d) +2.5

5. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la valoarea dominanta este adevarata:


a) Dominanta reprezinta valoarea caracteristicii cu frecventa cea mai mare
b) Dominanta imparte seria in doua
c) Dominanta reprezinta valoarea caracteristica a seriei
d) Dominanta se mai numeste si mediana

6. Media cronologica se aplica la determinarea nivelului mediu al unei:


a) Serii de distributie
b) Serii dinamice de moment
c) Serii statistice de spatiu
51
d) Serii statistice de structura

Capitolul 3. Indicatorii dinamicii fenomenelor economice

Indicii statistici fac parte din categoria indicatorilor derivati si


prezinta caracteristicile marimilor relative si medii. Cu ajutorul lor se masoara, se caracterizeaza si se
analizeaza variatia medie (relativa) a unei colectivitati social-economice date sau a unei colectivitati date
in raport cu o alta colectivitate.

Functiile indicilor statistici:


1. Variatia fenomenelor in timp se studiaza cu ajutorul indicilor de dinamica (marimi relative);
2. Variatia fenomenelor in spatiu se studiaza cu ajutorul indicilor teritoriali prin care se compara
nivelurile atinse de 2 colectivitati social-economice de acelasi fel, care se desfasoara in acelasi
timp dar pe spatii diferite;
3. Caracterizarea sarcinii de plan (prevederilor), a gradului de indeplinire a unei sarcini, activitati,
proiect;
4. Descompunerea pe factori a volumului unui indicator complex in indicatori simpli, factorial
(reprezinta un procedeu foarte utilizat in analiza statistica)

Clasificarea indicilor:

Criteriul
1. Dupa sfera de cuprindere: a) Indici individuali (simpli, elementari)
b) Indici de grup (compusi)

2. Dupa perioada care se stabileste a) Indici cu baza fixa


ca baza de raportare: b) Indici cu baza in lant

3. Dupa caracteristica urmarita: a) Indici ai volumului fizic (ex: ai productiei industriale,


agricole, circulatiei marfurilor);
b) Indici ai preturilor (ex: indici ai preturilor de cost, ai
pretului de vanzare);
c) Indici valorici (indici ai valorii productiei industrial, ai
valorii productiei agricole, indici ai circulatiei marfurilor)
d) Indici ai productivitatii muncii
e) Indici ai salariului

52
Clasificarea indicilor de grup:

Criteriul
1) Dupa procedeul de calcul: Indici agregati
Indici sub forma de medii ale indicatorilor individuali
Indici ca raport de medii

2) Dupa modul de ponderare: Indici cu ponderi constante


Indici cu ponderi variabile

3) Dupa felul structurii: Indici cu structura variabila


Indici cu structura fixa
Indici ai variatiei structurii

Aplicatie rezolvata:

In anul 2009, volumul productiei de ciocolata, pe trimestre, al SC Delicia SA este:


Trim.I = 6000 tone (q0)
Trim.II = 7000 tone (q1)
Trim.III = 8000 tone (q2)
Trim IV = 9000 tone (q3)

Se calculeaza indicii cu baza fixa astfel:

x 100 = x 100 = 116,66% pentru trim.II fata de trim.I

x 100 = 133,33% pentru trim III / trim.I

53
x 100 = 150% pt. trim.IV / I

Se calculeaza indicii cu baza in lant astfel:

x 100 = 116,66 % - trim II/I

x 100 = 114,20 % - trim III/II

? trim IV/III

Interpretare: Se constata o crestere a volumului productiei in trimestrul II cu 16,6 % iar in trim.III


o crestere cu 33,3% fata de trimestrul I al anului 2009.
Daca interpretam indicii cu baza in lant observam o crestere a volumului productiei in trim III fata
de trim.II cu 14,2%.

TEMA:
Calculati si interpretati evolutia volumului productiei de ciocolata la intreprinderea respectiva in
trim.IV (fata de trimestrul I cat si raportat la trimestrul anterior)

Capitolul 4. Calcularea si interpretarea indicilor statistici de grup

Indicii de grup ne arata sintetic variatia caracteristicii unei colectivitati


formate din unitati eterogene.
Principalii indici de grup folositi in statistica economica sunt:
a) Indicele valoric al productiei (in cazul unei intreprinderi producatoare; daca se analizeaza
activitatea unei intreprinderi de comert atunci este vorba de indicele valoric al circulatiei
marfurilor)
b) Indicele volumului fizic al productiei (circulatiei marfurilor)
c) Indicele preturilor

Indicele valoric caracterizeaza dinamica valorii productieie sau circulatiei marfurilor la un grup de
produse.

Aplicatie rezolvata:

54
Se cunosc urmatoarele date referitoare la cantitatea si pretul a trei variante de paine, produse de SC
Brutaria SRL pentru primele 2 trimestre ale anului 2009:

Denumirea u/m cantitati Pret unitar Valoarea productiei (mii lei)


produselor Trim.I Trim.II Trim.I Trim.II Trim.I Trim.II Trim.II in
-q0- -q1- -p0- -p0- -q0p0- -q1p1- preturile trim.I
-q1p0-
Paine alba buc 300 400 300 280 90.000 112.000 120.000
Graham buc 400 520 200 190 80.000 98.800 104.000
Lipie buc 500 540 50 48 25.000 25.290 27.000
TOTAL - - - - - 195.000 236.720 251.000
q0p0 q1p1 q1p0

Indicele valoric de grup caracterizeaza cresterea / scaderea intregii productii:

I1/0= x 100 = x 100 = 121,90%

1/0 = q1p1 - q0p0 = 236.720-195.000 = 41.720 (mii lei)

Interpretare: Valoarea productiei a crescut in trimestrul II cu 21,90% fata de trimestrul I, iar in cifre
absolute valoarea productiei a crescut cu 41.720 mii lei.

Indicele volumului fizic al productiei caracterizeaza dinamica productiei sub aspectul modificarilor
cantitative:

Iq1/0 = x 100 = x 100 = 128,71%

q1/0 = q1p0 - q0p0 = 251.000 195.000 = 56.000 (mii lei)

Interpretare: Volumul fizic al intregii productii a intreprinderii analizate a crescut in trimestrul II cu


28,71% fata de trimestrul I, iar in cifre absolute cu 56.000 mii lei.

Indicele de grup al preturilor caracterizeaza evolutia preturilor, in medie, la un grup de produse:

I p 1/0 = x 100 = x 100 = 94,31%

p1/0 = q1p1 - q1p0 = 236.720 251.000 = -14.280 mii lei

Interpretare: In trimestrul II fata de trimestrul I preturile au scazut cu:


94,31% - 100% = -5,69%
55
Suma economiilor realizate in urma modificarii preturilor este de 14.280 mii lei.

Potentialul intern al agentului economic poate fi determinat prin utilizarea a 3 categorii de indicatori:
a. Indicatori ai potentialului uman:
existentul la inceputul perioadei (N0);
intrarile (angajarile) de personal in cursul perioadei (I)
plecarile (iesirile) de personal in cursul perioadei (E)
existentul la sfarsitul perioadei (N1)

circulatia fortei de munca =

fluctuatia fortei de munca =

productivitatea muncii (productivitatea medie pe angajat sau eficienta utilizarii


resurselor umane)

W=

b. Indicatori ai mijloacelor fixe (privind volumul la un moment dat; evolutia in timp si


structura MF):
Coeficientul intrarilor de MF
Coeficientul iesirilor de MF
Structura pe categorii de mijloace fixe (de ex. nr. de utilaje in total MF)

Gradul de amortizare =

Gradul de inzestrare tehnica =

c. Indicatori ai mijloacelor circulante utilizati in: analiza stocurilor de materiale in functie de piata
de provenienta; analiza gestiunii stocurilor, analiza utilizarii resurselor material

56
consumul specific cs =

d. Indicatorii valorici de rezultate:


Cifra de afaceri
Cifra de afaceri din activitatea de baza
Productia exercitiului
Valoarea adaugata
Marja comerciala MC = cifra de afaceri costul de achizitie a marfurilor vandute
Profitul
Productivitatea medie si marginala

Atentie! Nu sunt incluse in cifra de afaceri:


a) Valoarea ambalajelor restituite dupa livrare
b) Subventiile primite de la autoritatile publice sau institutiile UE
c) Vanzarea propriilor terenuri si a activelor fixe

Calculul valorii adaugate:


- Va = productia exercitiului consum intermediar (materii prime, materiale, energie
combustibil, apa, servicii externe) = marja comerciala
sau
- VA= cheltuieli cu personalul + CAS + chelt cu impozite, taxe, alte chelt financiare + dividend
platite + capacitatea de autofinantare

Rezultatul brut al exercitiului = RE + Rf + Rex = Rcurent + Rextraordinar


TEMA:
Calculati, reprezentati grafic si interpretati indicii statistici de grup si principalii indicatori ai potentialului
agentului economic pe un caz selectat de voi de la intreprinderea unde efectuati pregatirea practica.

BIBLIOGRAFIE
1. Bdi, M; Cristache, Dicionar statistico-economic explicativ. Editura Luceafrul, Bucureti,
S.E.: 2001

2. Baron, T.; Biji, E.: Statisticteoretic i economic.Editura Didactic i Pedagogic,


Bucureti, 1996
3. Bojian, O. Bazele contabilitii, Ed. Economic, Bucureti, 2003
Ciobanu, E. Auditul sistemelor calitatii, n Managementul calitatii si protectia
consumatorilor, Editura ASE, Bucuresti, 1996
Cozas, A. Gestiunea calitatii produselor, Editura Dacia, Cluj- Napoca, 1986
Isaic-Maniu, Al., Voda, V.Manualul Calitatii, Editura Economica, Bucuresti, 1998
Juran, J.M., Gryna, F.M. Calitatea produselor, Editura Tehnica, Bucuresti, 1979
Kolaric, JW. Creating Quality.Conce/pt, Systems, Strategies and Tools, Mc. Graw- Hill
International Edition ,1995
Miramis, M., McElheron, Certificarea ISO 900, Editura Teora, Bucuresti, 1998
P.

57
Olaru, M. Cadrul conceptual al managemnentului calitatii, n Managementul calitatii
si protectia consumatorului, Editura ASE, Bucuresti, 1997
Olaru, M. Managementul Calitatii, Editura Economica, Bucuresti, 1999
Olaru, M., Tantau, A Managementul productiei si al calitatii, Editura Economica
Preuniversitaria, Bucuresti,2002
Olaru, M. Tehnici si instrumente ale managementului calitatii, nManagementul
calitatii si protectia consumatorului, Editura ASE, Bucuresti, 1997
Olaru, M. Tehnici si instrumente utilizate n managementul calitatii, Editura
Economica, Bucuresti,2000
Oprea D., Mesnita G., Sisteme informaionale pentru manageri, Editura Polirom,
Bucureti, 2002
Radu I., Ursacescu M. Informatic i Management, Editura Universitara, 2005
Ristea, M. Contabilitatea societilor comerciale, Vol.I, Ed. CECCAR, Bucureti,
2011
Ristea, M. Noul sistem contabil al agenilor economici din Romnia, Ed.CECCAR
2010
Tantau, A. Management und Strategie, Editura ASE, Bucuresti, 2000
Tantau, A. Strategisches Management, Editura ASE, Bucuresti, 1999
***** Standardul SR EN ISO 9000/2001, Sisteme de management al calitatii.
Principii fundamentale si vocabular
***** Standardul SR EN ISO 9001/2001, Sisteme de management al calitatii.
Cerinte
***** Standardul SR EN ISO 10011, partea 1,2 si 3 /1994 Ghid pentru
auditarea sistemelor de management al calitatii
***** Standard ISO 10013/2001, Guidelines for quality management system
documentation
***** Standard ISO 10014/1997, Guidelines for managing the economics of
quality
www.afaceri.net

www.cnipmmr.ro

www.economicsoftware.ro/yatg

www.ase.ro/bibliotecavirtuala

58