1. ncrcri n construcii i rspunsul structural.

Definirea ncrcrilor permanente, utile (de

exploatare), dinamice. Aciunea zpezii i vntului.

Incarcari permanente: Se datoreaza greutatii proprii a elem de structura si a elem. nestructurale fixe (care nu pot fi
modificate in timp), determinate pe baza dimensiunilor geometrice ale fiecarui element de constructie sip e baza
greutatii volumetrice a materialului respectiv.

Incarcarea datorita impingerii pamantului: data de greutatea proprie a msivelor de pamant care vin in contact cu
partile ingropate ale constructiei si constituie o forta orizontala, distribuita pe suprafata, care depinde de natura
terenului, si a carei intensitate creste proportional cu adancimea fata de suprafata terenului.

Incarcarea datorita apei subterane: este cauzata de presiunea apei subterane din panza freatica si constituie forte
distribuite pe suprafata forte orizontale care actioneaza pe peretii exterior de subsol si forte verticale, ascendente,
care actioneaza pe palnseul inferior al ultimului subsol. Valoarea acestor forte creste proportional cu adancimea fata
de nivelul superior al apei subterane. Incarcarea din aceasta presiune intervine la proiectarea planseului inferior al
ultimului subsol si a peretilor exteriori de subsol si la verificarea stabilitatii constructuulor usoare ingropate , care
sub efectul presiunii ascendente a apei freatice pot suferi fenomenul de plutire sau expulzare.

Incarcari utile (de exploatare) sunt incarcarile provenite din procesul de exploatare, legate nemijlocit de functiunea
cladirii si provin, in principal din:- greutatea mobilierului fix, a persoanelor, utilajelor, material prime si produse
finite (in cladirile de productie)

- Greutatea materialelor sau obiectelor depozitate (carti din biblioteci, marfurile din magazine,
autovehiculele di ngaraje)

Incarcari utile pe plansee: pentru cladirile curente (de locuit, social- culturale etc) incarcarile utile sunt in principal
forte vertical distribuite pe suprafata planseelor9 se exprima in unitate de forta/unitate de suprafata daN/m
patrat) Intensitatea incarcarilor utile din cladirile curente este variabila in timp, valorile date de reglementarile
tehnice fiind cele maxime care se considera ca pot fi cuprinse intre 150-500 daN/m2). In interiorul cladirii,
intensitatea incarcarilor se considera mai mare in spatiile care pot produce aglomerari de personae (pe cai de
acces, coridoare, vestibuluri, scari, balcoane, logii etc). Din aceste valori, doar circa 40% reprezinta fractiunea de
lunga durata, care se regaseste in cladire pe toata durata existentei sale, restul incarcarii intervenind, in timp, cu o
frecenta mult mai redusa.

Incarcari utile pe elemnte nestructurale: incarcarile aplicate pe peretii despartitori provenite din greutatea
mobilierului suspendat sau din greutatea instalatiilor fixate pe pereti. Sunt considerate de asemeni incarcari utile,
incarcarile orizontale datorita actiunii oamenilor. Astfel, se tine seama de incarcarile din aceste zone cat si cele
aplicate orizontal si separate, vertical pe balustrade la terase, atice si parapet.

Incarcarile utile datorate peretilor despartitori usori: greutatea peretilor despartitori usori este considerate ca
incarcare utila vertical uniform distribuita pe planseul pe care acestia rezeama. Aceasta simplificare este justificata
din mai multe motive: - in etapa de proiectare preliminara, pozitia acestor pereti nu este cunoscuta; in timpul
expoatarii cladirii, pozitia peretilor despartitori poate fi modificata ca urmare a transf. functionale; forma in plan a
peretilor despartitori este, de regula, complicate si deci greu de modelat pentru calculi mai exacte. Valoarea
incarcarii utile echivalente, uniform distribuita pe planseu se stabileste in functie de greutatea pe metro linear.

Incarcari utile datorata autovehiculelor: aceste incarcari vertical intervin in calculul planseelor garajelor si
parcajelor, pentru rampele de acces respective. Incarcari utile datorata autovehiculelor: aceste incarcari vertical
intervin in calculul planseelor garajelor si parcajelor, pentru rampele de acces respective, precum si pentru
planseele superioare ale constructiilor ingropate sub pasajele si cutiile carosabile. De ex. Pentru autovehiculele
mici (autotorisme , microbuze) se considera o incarcare echivalenta, uniform distribuita, de 400 daN/m2, anterior
kg/m2. Incarcarile utile provenite din autovehicule se majoreaza cu un coefficient care tine seama de efectul
dynamic (de regula spor de 20%).

ncarcari/actiuni dinamice: care produc acceleratii semnificative ale constructiei sau ale partilor componente si
dau nastere la forte de inertie care nu pot fi neglijate n raport cu intensitatile altor tipuri de ncarcari; vant,
cutremur, sunt actiuni produse brusc.

Actiunile provenite din mediul natural sunt:

actiuni temporare : zapada, vntul, variatiile de temperatura climatica;

13. Cele mai intalnite tipuri sunt constructii de tip hala. In cazul cladirilor dinainte de 1945, pentru
industria alimentara usoara etc. se constata utilizarea zidariei, cu elementre de metal si beton. Betonul
armat repreinta materialul present in cele mai multe cazuri de constructii de hale industrial, incepand cu
anii 30. In industria usoara, industria chimica, metalurgica si alimentara, de dupa 1945, s-au utilizat
constructii din beton armat. In sidelurgie unde sunt temperature mari si poduri rulante deosebit de grel,
cu regim greu de lucru si in anumite medii agresive este present metalul.

Hale in cadre, grinzi si placi: Cladiri in cadre cu un singur nivel, sunt utilizate numa la deschideri mari
date de podurile rulante grele. Scheletul halei este realizat din beton armat turnat monolit, inchiderea
halei fiind realizata cu materiale bune izolatoare termic: caramida, blocuri din beton usor, prefabricate
din beton armat.

Cladiri in cadre cu etaje suprapuse: Pentru constructii industrial ca si pentru magazii, depozite , birouri si
anexe se utilizeaza schelete din beton armat in cadre cu ma multe etaje. Peretii exterior sunt realizati
din ziduri de umplutura iar grosimea lor dimensionata prin calculul pierderilor de caldura.

Hale acoperite cu bolti subtiri cu echilibru spatial sunt realizate din panze subtiri de beton armat. Ele
servesc drept acoperisuri cu deschideri mari peste halele industrial, garaje, hangare de locomotive etc.

ELEMENTE STRUCTURALE FUNDAMENTALE :

-cablu (intindere axiala)

-grinda (incovoiere)

-arcul (compresiune)

Structuri cu cabluri clasificari

- suprafete cu simpla curbura (stadion Montevideo)

-suprafete cu dubla curbura

Ferme de cabluri Sala Polivalenta- Bucuresti

PRINCIPII DE ALCATUIRE : structura cu cabluri paralele si structura pe plan circular (plan complet liber ,
plan cu un stalp central)

TIPURI DE ACOPERISURI CU

-cadre din otel pt deschideri mari

-acoperis cu grinzi cu zabrele din otel (cu extrados curb)

-grinzi cu zabrele in consola (aeroportul Orly- Paris, Pavilionul Bramante)

-ccadre cu zabrele spatiale

-cadre plane cu zabrele

-cadru metalic cu inima plina (hala la Toulouse)

-structura cu ferma de cabluri (Sala Polivalenta-Bucuresti)

CONTRAVANTUIRI

-Contravantuirile sunt un element structural important in alcatuirea unei structuri metalice. -

Contravntuirile verticale dintre stlpi asigura rigiditatea structurii pe direcia longitudinala iar
contravantuirile orizontale din planul acoperisului asigura rigiditatea acestuia. Contravntuirile din
planul acoperiului lucreaz att la ntindere ct si la compresiune i sunt realizate de regula din profile
de tip eav sau corniere.

TIPURI DE STRUCTURI

PROBLEME DE PROIECTARE (arhitectural-structurala)

-forma in plan si in elevatie

-liniile de rezemare

-schema structurala, alegerea materialelor

-proiectarea preliminara a inchiderilor/a elementelor de structura.

FORME IN PLAN :

-dreptunghi/patrat

-poligon regulat

-cerc

-forme diverse
7.Elementele componente de baza ale unui planseu : elementul de rezistenta, pardoseala asezata peste
elementul de rezistenta, tencuiala sau tavanul suspendat.

-Dupa caracteristicile de rigiditate ale elementelor structurale si modul lor de dispunere,planseele

alcatuiesc sau nu diafragme orizontale rigide care asigura conlucrarea elementelor verticale structurale
ale cladirii la preluare actiunilor orizontale (vant sau cutremur).

-Planseele din beton armat monolit asigura conlucrarea elem verticale la preluarea actiunilor orizonale
in time ce planseele cu grinzi metalice, din lemn sau din elementele din beton armat si corpuri de
umplutura nu asigura aceasta conlucrare.

-Planseele din lemn sunt alcatuite din grinzi, podina de rezistenta, elemente de umplutura cu rol de
izolare si elemnte de finisaj (pardoseala si tavan). Este necesar sa se asigure conlucrarea grinzilor
planseului intre ele pt preluarea incarcarilor concentrate si micsorarea sagetilor din incovoiere.

-Planseele metalice- Datorita performantelor mecanice foarte bune ale materialului,au comportare buna
atat la intindere cat si la compresiune si au o buna comportare ca diafragme orizontale. Planseele
metalice se realizeaza din elemente de rezistenta : grinzi metalice dispuse pe o directie sau mai rar pe 2
directii sau trei directii si elemente de umplutura.Pentru sporirea rigiditatii constructiei grinzile se
ancoreaza in zidurile portante.

-Planseele mixte (din beton partial prefabricate) utilizarea eficienta a metalului, se executa cu armatura
autoportanta din tabla subtire cutata sau ondulata ,care serveste drept cofraj pt suprabetonarea din
beton simplu sau armat; profilele din tabla lucreaza si ca armatura de rezistenta. Se utilizeaza la
constructii civile. Planseele cu elem de dimensiuni mari se realizeaza din prefabricate plane denumite
pedale

-Planseele din beton armat- capacitate portanta mare si comportare buna la actiunea incarcarilor
concentrare sau dinamice. Comportare buna la actiunea incarcarilor orizontale (vant,seism)

-Planseele din beton armat monolit- Aceste plansee se realizeaza integral pe santier prin turnarea lor in
pozitia definitiva de exploatare. Sunt utilizate la cladiri amplasate in zone seismice : planseele se
comporta ca diafragme orizontale rigide,asigurand preluarea si repartizarea foarte buna a incarcarilor
orizontale (vant , seism) si confera o mare rigiditate de ansamblu structurii de rezistenta a cladirii.