MINISTERUL EDUCAIEI CERCETRII I TINERETULUI

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

MECICNDIPT / UIP

AUXILIAR CURRICULAR
CLASA a XI -a

MODULUL:
ASAMBLAREA MAINILOR I APARATELOR
ELECTRICE

DOMENIU: ELECTRIC
NIVEL: 2
CALIFICARE: CONFECIONER PRODUSE ELECTROTEHNICE

MARTIE 2009

1
 AUTOR: DR.ING.LUCICA STNCULEANU-PROFESOR GRADUL I,
GRUP COLAR TEHNOLOGIC DIMITRIE FILIPESCU BUZU

2
1. Competene......................................................................................... Pag. 5
2. Informaii despre specificul agenilor economici............................ Pag. 6
3. Modalitatea de organizare a practicii............................................... Pag . 8
4. Recomandri privind respectarea normele de sntatea i
Pag . 10
securitatea muncii.............................................................................
5. Instrumente de lucru ale elevului necesare desfurrii
Pag.16
practicii................................................................................................
5.1. Fie de observaie........................................................ Pag. 16

5.1.1 Fie de observaie nr.1....................................... Pag. 15

5.1.2. Fie de observaie nr.2...................................... Pag. 17

5.1.3. Fie de observaie nr.3...................................... Pag. 18
5.1.4. Fie de observaie nr.4..................................... Pag. 19
5.2. Fie de lucru................................................................ Pag. 20
5.2.1. Fie de lucru nr. 1............................................ Pag . 20
5.2.2. Fie de lucru nr. 2....................................... Pag. 21
5.2.3. Fie de lucru nr. 3............................................. Pag. 22
5.3. Studiu de caz............................................................... Pag. 23
5.3.1. Studiu de caz nr. 1....................................... Pag. 23
5.3.2. Studiu de caz nr. 2....................................... Pag. 24
5.3.3. Studiu de caz nr. 3........................................ Pag. 25
5.4. Fie tehnologice.......................................................... Pag. 26
5.4.1. Fie tehnologice nr.1........................................ Pag. 26
5.4.2. Fie tehnologice nr.2........................................ Pag. 27
5.5. Jurnal de practic................................................... Pag. 28
5.6. Proiect/ miniproiect..................................................... Pag. 29
5.5.1. Proiect/ miniproiect nr.1.................................... Pag. 29
5.5.2. Proiect/ miniproiect nr.2................................... Pag. 30
5.7. Portofoliul de practic................................................. Pag. 31
6. Evaluarea elevului.............................................................................. Pag. 34
8. Bibliografie.......................................................................................... Pag. 37

3
4
 Modulul Asamblarea mainilor i aparatelor electrice ofer elevilor
oportunitatea de a-i forma competene tehnice n legtur cu realizarea principalelor
tipuri de maini i aparate electrice, specificate n Standardul de Pregtire Profesional,
calificarea Confecioner produse electrotehnice.

Parcurgerea coninuturilor modulului i adecvarea strategiilor didactice

utilizate are drept scop formarea competenelor tehnice specializate aferente, n
scopul pregtirii profesionale a elevilor i dezvoltrii capacitilor care s le
permit integrarea pe piaa muncii.
Parcurgerea coninuturilor se va realiza n integralitatea lor. Cadrele
didactice au posibilitatea de a decide asupra numrului de ore alocat fiecrei
teme, n funcie de:
o dificultatea temelor
o nivelul de cunotine anterioare ale grupului instruit
o complexitatea i varietatea materialului didactic utilizat
o ritmul de asimilare a cunotinelor i de formare a deprinderilor proprii
grupului instruit.
ntre competene i coninuturi este o relaie biunivoc, competenele
determin coninuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigur dobndirea de
ctre elevi a competenelor dorite. Competenele dobndite la sfrsitul modulului

Asamblarea mainilor i aparatelor electrice sunt:

Monteaz elementele auxiliare pentru maini i aparate electrice

Asambleaz mainile, aparatele i transformatoarele electrice
Pune n funciune mainile, aparatele i transformatoarele electrice
Elimin defectele mainilor, aparatelor i transformatoarelor electrice
Verific mainile, aparatele i transformatoarele electrice

5
 Orele de instruire practic se vor desfura la agentul economic cu care
unitatea colar a ncheiat o convenie cadru pentru claificrile pentru care este
relevant modulul Asamblarea mainilor i aparatelor electrice sau n atelierele
coal (acestea trebuie s aib o dotare minim pentru asamblarea mainilor i
aparatelor electrice, utiliznd panoplii cu maini i aparate electrice, aparate electrice,
conductoare, subansambluri ale mainilor i aparatelor electrice, SDV-uri, aparate de
msur).

La agentul economic practica se va sesfura :

n atelierul de bobinaj electric ;

locaia va fi stabilit de agentul economic;

perioada de lucru/ orele de practic pe parcursul unei zile se stabilesc n

colaborare, agentul economic i unitatea de nvtnnt astfel nct s se
respecte condiile de lucru pentru minori;

practica se va desfura numai sub ndrumarea coordonatorului de

practic din partea agentului economic (mentorul de practic care poate fi
electrician, maistru electrician) i sub ndrumarea/verificarea periodic a
profesorului /maistrului coordonator din partea uniti de nvmnt;

conveniile cadru vor fi semnate de agentul economic i unitatea de

nvmnt specificndu-se drepturile i obligaiile fiecruia, perioada de
practic, durata programului, echipamentul de lucru necesar,
responsabilitile elevului fa de agentul economic (s nu ntrzie la
program, s utilizeze echipamentul de lucru, s respecte normele de
securitatea i sntatea muncii, normele PSI, sa aib o conduit adecvat
unui elev, s nu lucreze nesupraveghiat) , agentul economic trebuie s

6
 asigure condiiile de desfurarea practicii n condiii de siguran, elevii s
nu fie supui riscurilor i s asigure un mentor (electrician, maistru
electrician) care s rspund de buna desfurare a orelor de practic i
s anunte situaiile problem create;

Practica la agentul economic se recomand s se desfoare n grupuri

mici de 2-3 elevi pe unitate/loc de lucru pentru a evita unele situaii
problem sau accidentele.

7
 Pentru atingerea obiectivelor programei i dezvoltarea la elevi a competenelor
vizate de parcurgerea modulului, recomandm ca n acest proces s se utilizeze
metode :
metodele bazate pe aciune: exercitiul practic sau simularea
metodele explorative (vizite de documentare, excursii tematice,
studii de caz, problematizarea, observarea independent)
metodele expozitive (explicaia, descrierea, exemplificarea) .a .
Diferenierea sarcinilor i timpului alocat, se va face prin:
gradarea sarcinilor de la uor la dificil, utiliznd n acest sens fie
de lucru
fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii s le abordeze n ritmuri
i la niveluri diferite
fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferii, n funcie
de abiliti
prezentarea temelor n mai multe moduri (raport sau discuie sau
grafic);
Se va urmrii:
abordarea tuturor tipurilor de nvare (auditiv, vizual, practic sau
prin contact direct)
formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta
reciproc
utilizarea verificrii de ctre un coleg, verificrii prin ndrumtor,
Avantajele efecturii practici la agentul economic
practica se va desfsura n grupuri de 2-3 elevi
diversitate mare n modul de realizare a instalaiilor electrice
diversitate mare de aparate electrice
8
 elevul se confrunt cu situaii concrete apropiate de cele pe care le v-a
ntlni dup angajare
adaptarea la cerinele unui agent economic
tranziia de la coal la locul de munc nu va fi brusc, elevul
cunoscnd cerinele unui agent economic
Dezavantajele efecturii practici n unitatea de nvmnt:
practica se desfoara cu o grup de elevi (minim 10 elevi) astfel
timpul acordat fiecrui elev este mai mic
nu se poate asigura o mare diversitate de aparate electrice, instalaii
electrice i situaii problem
tranziia de la coal la locul de munc va fi brusc elevul
necunoscnd cerinele unui agent economic

9
 Pe parcursul desfurri orelor de practic se vor respecta urmtoarele normele
de securitatea muncii, PSI i normele de asamblare a mainilor i aparatelor electrice:
n timpul lucrului se va utiliza echipamentul de protecie;
nu se utilizeaz scule defecte, deteriorate sau care nu respect
normele de siguran
Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare, este necesara eliminarea posibilitatii de
trecere a unui curent periculos prin corpul omului.
Masurile, amenajarile si mijloacele de protectie trebuie sa fie cunoscute de catre
tot personalul muncitor din toate domeniile de activitate.
Principalele masuri de prevenire a electrocutarii la locurile de munca sunt:
Asigurarea inaccesibilitatii elementelor care fac parte din circuitele electrice si care
se realizeaza prin:
o amplasarea conductelor electrice, chiar izolate, precum si a unor
echipamente electrice, la o inaltime inaccesibila pentru om. Astfel, normele
prevad ca inaltimea minima la care se pozeaza orice fel de conducto electric
sa fie de 4M, la traversarea partilor carosabile de 6M, iar acolo unde se
manipuleaza materiale sau piese cu un gabarit mai mare, aceasta inaltime
se depaseasca cu 2.25m gabaritele respective.
o Izolarea electrica a conductoarelor;
o Folosirea carcaselor de protectie legate la pamant;
o Ingradirea cu plase metalice sau cu tablii perforate, respectandu-se distanta
impusa pana la elementele sub tensiune.
Folosirea tensiunilor reduse (de 12, 24, 36V) pentru lampile si sculele electrice
portative. Sculele si lampile portative care functioneaza la tensiune redusa se
alimenteaza la un transformator coborator. Deoarece exista pericolul inversarii
bornelor este bine ca atat distanta picioruselor fiselor de 12, 24 si 36V, cat si

10
 grosimea acestor picioruse, sa fie mai mari decat cele ale fiselor obisnuite de 120,
220 si 380 V, pentru a evita posibilitatea inversarii lor.
La utilizarea uneltelor si lampilor portative alimentate electric, sunt obligatorii:
o varificarea atenta a uneltei, a izolatii ai a fixarii sculei inainte de incperea
lucrului;
o evitarea rasucirii sau a incolacirii cablului de alimentare in timpul lucrului si a
deplasarii muncitorului, pentru mentinerea bunei stari a izolatiei;
o menajarea cablului de legatura in timpul mutarii uneltei dint-un loc de munca
in altul, pentru a fi solicitat prin intindere sau rasucire; unealta nu va fi
purtata tinandu-se de acest cablu;
o evitarea trecerii cablului de alimentare peste drumurile de acces si in locurile
de depozitare a materialelor; daca acest lucru nu poate fi evitat, cablul va fi
protejat prin ingropare, acoperire, cu scanduri sau suspendate;
o interzicerea repararii sau remedierii defectelor in timpul functionarii motorului
sau lasarea fara supraveghere a uneltei conectate la reteua electrica.
Folosirea mijloacelor individuale de protectie si mijloacelor de avertizare. Mijloacele
de protectie individuala se intrebuinteaza de catre electricieni pentru prevenirea
electrocutarii prin atingere directa si pot fi impartite in doua categorii: principale si
auxiliare.
Mijloacele principale de protectie constau din: tije electroizolante, clesti izolanti si
scule cu manere izolante. Izolatia acestor mijloace suporta tensiunea de regim a
instalatiei in conditii sigure; cu ajutorul lor este permisa atingerea partilor conductoare de
curent aflate sub tensiune.
Mijloacele auxiliare de protectie constau din: echipament de protectie (manusi,
cizme, galosi electroizolanti), covorase de cauciuc, platforme si gratare cu picioruse
electroizolante din portelan etc. Aceste mijloace nu pot realiza insa singure securitatea
impotriva electrocutarilor.
Intotdeauna este necesara folosirea simultana cel putin a unui mijloc principal si a
unuia auxiliar.
Mijloacele de avertizare constau din placi avertizoare, indicatoare de seuritate
(stabilita prin standarde si care contin indicatii de atentionare), ingradiri provizorii

11
prevazute si cu placute etc. Acestea nu izoleaza, ci folosesc numai pentru avertizarea
muncitorilor sau a persoanelor care se apropie de punctele de lucru periculoase.
Deconectarea automata in cazul aparitiei unei tensiuni de atingere periculoase sau
a unor scurgeri de curent periculoase. Se aplica mai ales la instalatiile electrice
care functioneaza cu punctul neutru al sursei de alimentare izolat fata de pamant.
Mentionand faptul ca un curent de defect 300-500A poate deveni in anumite
conditii, un factor provocator de incendii, aparatul prezentat asigura protectia si
impotriva acestui pericol.
Intreruptorul este prevazut cu carcase izolante, si este echipat cu declansatoare
termice, electromagnetice si releu de protectie la curenti de defect.
Separarea de protectie se realizeaza cu ajutorul unui transformator de separatie.
Prin acesta, se urmareste crearea unui circuit izolat fata de pamant, pentru
alimentarea echipamentelor electrice, la care trebuie inlaturat pericolul de
electrocutare. In cazul uni defect, intensitatea curentului care se inchide prin om
este foarte mica, deoarece trebuie sa treaca prin izolatia care are o rezistenta
foarte mare.
Conditiile principale care trebuie indeplinite de o protectie prin separare sunt:
o la un transformator de separatie sa nu se poata conecta dacat un singur
utilaj;
o izolatia conductorului de alimentare sa fie intotdeuna in stare buna, pentru a
fi exclusa posibilitatea aparitii unui curent de punere la pamant de valoare
mare.
Izolarea suplimentara de protectie consta in executarea unei izolari suplimentare
fata de izolarea obtinuta de lucru, dar care nu trebuie sa reduca calitatile mecanice
si electrice impuse izolarii de lucru.
Izolarea suplimentara de protectie se poate realiza prin:
o aplicarea unei izolari suplimentare intre izolatia obisnuita de lucru si
elementele bune conducatoare de electricitate ale utilajului;
o aplicarea unei izolatii exterioare pe carcasa utilajului electric;
o izolarea amplasamentului muncitorului fata de pamant.

12
 Protectia prin legarea la pamant este folosita pentru asigurarea personalului contra
electrocutarii prin atingerea achipamentelor si instalatiilor care nu fac parte din
circuitele de lucru, dar care pot intra accidental sub tensiune, din cauza unui defect
de izolatie. Elementele care se leaga la pamant sut urmatoarele: carcasele si
postamentele utilajelor, masinilor si ale apartelor electrice, scheletele metalicecare
sustin instaltiile electrice de distributie, carcasele tablourilor de distributie si ale
tablourilor de comanda, corpurile mansoanelor de calibru si mantalele electrice ale
cablurilor, conductoarele de protectie ale liniilor electrice de transport etc. Instalatia
de legare la pamant consta din conductoarele de legare la pamant si priza de
pamant, formata din electrozi. Prizele de paman verticale sau orizontale se
realizeaza astfel incat diferenta de potential la care ar putea fi expus muncitorul
prin atingere directa sa nu fie mai mare de 40V.
In general, pentru a se realiza o priza buna, cu rezistenta mica, elementele ei
metalice se vor ingropa la o adancime de peste 1M, in pamantul bun conducator de
electricitate, bine umezit si batut.
Sistemul de priza (legare la pamant) separata pentru fiecare utilaj prezinta
urmatoarele dezavantaje: este costisitor (cantitati mari de materiale si manopera); unele
utilaje (transformatoare de sudura, benzi transportoare etc.) se muta frecvent dintr-un
loc in altul; legatura este de multe ori incorect executata datorita caracterului de
provizorat al instalatiei.
Protectia prin legare la nul se realizeaza prin construirea unei retele generale de
protectie care insotesc in permanenta reteua de alimenare cu energi electrica a
utilajelor.
Reteaua de protectie are rolul unui conductor principal de legare la pamant, legat
la prize de pamant cu rezistenta suficient de mica.
Sistemul prezinta o serie de avantaje:
- utilajle electrice pot fi legate la o instalatie de legare la pamant cu o rezistenta
suficient de mica;
- este economic, deoarece la instalatiile provizorii pentru santiere, materialele
folosite pot fi recuperate in cea mai mare parte;

13
- este usor de realizat, putand fi folosite prizele de pamant naturale, constituite
chiar din constructiile de beton armat;
- permite sa se execute legaturi sigure de exploatare, deoarece are prize stabile cu
durata mare de functionare;
- toate utilajele electrice pot fi racordate cu usurinta la reteua de protectie;
- se poate executa in mod facil un control al instalatiei de legare la pamant,
deoarece legaturile sunt simple si vizibile, iar prizele de pamant pot fi separate pe rand
pentru masurare, utilajele ramanand protejatesigur de celelalte prize. Pentru cazul unei
intreruperi accidentale a legaturii la nul se prevede, ca o masura suplimentara, un
numar de prize de pamant.

In aceeasi instalatie nu este permisa protejarea unor utilaje electrice prin legare
la pamant, iar a altora prin legare la nul. Instalatia de protectie nu poate fi modificata in
timpul exploatarii, fara un proiect si fara dispozitia sefului unitatii respective.
Conductoarele de legare la pamant si la nul nu se vor folosi pentru alte scopuri
(alimentarea corpurilor de iluminat, a prizelor monofazate etc.). Conductoarele circuitelor
electrice prin care circula curentul de lucru (conductoarele de nul, de lucru) nu pot fi
folosite drept conductoare de protectie. Pentru a nu se crea confuzii, conductoarele de
nul de protectie se vopsesc in culoarea rosie (sau se folosesc conductoare cu izolatie
rosie), iar cele de lucru in culoare alb-cenusie.
Protectia prin egalizarea potentialelor este un mijloc secundar de protectie si
consta in efectuarea unor legaturi, prin conductoare, in toate partile metalice ale
diverselor instalatii si ale constructiilor, care in mod accidental ar putea intra sub
tensiune si ar fi atinse de catre un muncitor ce lucreaza sau de catre o persoana
care trece prin acel loc.
Prin intermediul legatuirlor se realizeaza o reducere diferentelor de potential
dintre diferite obiecte metalice sau chiar o anulare a acestor diferente, obtinandu-se
astfel egalizarea potentialelor si deci eliminarea pericolului de electrocutare. De precizat
insa ca reteua de egalizare trebuie conectata la instalatia de legare la pamant sau la
nul.

14
5.1. Fie de observaie a procesului tehnologic a instalaiei
5.1.1. Fie de observaie nr. 1
5.1.2. Fie de observaie nr. 2
5.1.3. Fie de observaie nr. 3
5.1.4. Fie de observaie nr. 4
5.2. Fie de lucru
5.2.1. Fie de lucru nr. 1
5.2.2. Fie de lucru nr. 2
5.2.3. Fie de lucru nr. 3
5.3. Studiu de caz
5.3.1. Studiu de caz nr. 1
5.3.2. Studiu de caz nr. 2
5.3.3. Studiu de caz nr. 3
5.4. Fie tehnologice
5.4.1. Fie tehnologice nr.1
5.4.2. Fie tehnologice nr. 2
5.5. Proiect/ miniproiect
5.5.1. Proiect/ miniproiect nr.1
5.5.2. Proiect/ miniproiect nr. 2
5.6. Jurnal de practic
5.7. Portofoliul de practic

15
 Fi de observaie
a procesului tehnologic de asamblare a aparatelor electrice

1. Desfurai practica la un agent economic care asambleaz maini i aparate

electrice.
2. Observai procesul tehnologic de asamblare a aparatelor electrice i
completai fia urmtoare:
Localizare: Data:

Tipul aparatelor electrice

Tipuri de aparate Contactoare Relee termice ntreruptoare

electrice automate
Aparate electrice
utilizate
Conductoare
electrice
Subansambluri
componente
Elemente
auxiliare
SDV-uri
Defecte ce pot s
apar
Situaii deosebite
Observaiile coordonatorului de practic
Evaluator: Control calitate:

16
 Fi de observaie
a procesului tehnologic de reparare a aparatelor electrice
1. Suntei chemat mpreun cu coordonatorul de practic (electricianul) pentru a
depista i remedia defecte la cteva tipuri de aparate electrice (contactor, releu
termic, ntreruptor automat).
2. Urmrii procesul tehnologic de reparare a defectelor.
3. Dup ncheierea activittii de observare, completati fia de mai jos:

Denumirea Norma de timp: Data:

aparatului
electric:

Ce defecte
posibile pot fi?

Care sunt
etapele de
depistare a
defectului?

Cum este
remediat
defectul
constatat?

Ce SDV-uri se
utilizeaz?

Verificarea Electrician
aparatului Evaluator
electric

Observaiile
coordonatorului
de practic

Fi de observaie

17
 a procesului tehnologic de asamblare a mainilor electrice rotative
1.mpreun cu coordonatorul de practic v deplasai
pentru asamblarea mainilor electrice la ATELIERUL DE
BOBINAJ
2.Urmrii procesul tehnologic de asamblare a mainilor
electrice rotative

Dup ncheierea activittii de observare, completati fia de mai jos:

Denumirea instalaiei: Data:

Tipuri maini electrice Motoare electrice de curent Motoare electrice de curent
continuu alternativ

Tipuri de circuite:
(dup modul cum sunt
amplasate)
Etapele procesului
tehnologic

Obdervaiile
coordonatorului de practic
Evaluator: Control calitate:

18
 Fi de observaie
a procesului tehnologic de asamblare a transformatoarelor electrice
1. mpreun cu colegul de grup identificai elementele componente ale
transformatoarelor de msur
2. Identificati elementele componente ale transformatoarelor de putere.
3. Completai fia de observaie

Transformatoare de msur Transformatoare de putere

S.D.V.-uri utilizate S.D.V.-uri utilizate

Etapele procesului de Etapele

asamblare a procesului de
transformatoarelor asamblare a
transformatoarel
or

Observaiile coordonatorului de practic

Evaluator: Control calitate:

19
 Fi de lucru nr.1
1. Realizai asamblarea unui aparate electric de joas tensiune.
2. Identifivi subansamblurile componente ale aparatului electric.
3. Completai fia de lucru:

Denumirea aparatului Data

electric:

Elev: Clasa:

Etapele procesului
tehnologic

Stabilirea prioritilor

Subansambluri Caracteristici tehnice Cantitate

componente utilizate

SDV-uri utilizate

Verificarea aparatului
electric

Obdervaiile
coordonatorului de
practic

Evaluator: Control calitate:

20
 Fi de lucru nr.2
1. ntocmii mpreun cu colegul de grup un necesar de material pentru
asamblarea unei maini electrice de curent alternativ monofazat
2. Completai fia de mai jos

Denumire lucrare: Data:

ntocmit: Clasa: Grupa

Subansambluri
componente

SDV-uri utilizate

Etapele asamblrii
mainii electrice

Verificarea mainii
electrice

Observtiile
coordonatorului de
practic

Evaluator: Control calitate:

21
 Fi de lucru nr.3
1. ntocmii mpreun cu colegul de grup un necesar de material pentru
asamblarea unui transformator de msur
2. Completai fia de mai jos

Denumire lucrare: Data:

ntocmit: Clasa: Grupa

Subansambluri
componente

SDV-uri utilizate Aparate Tipuri de Tipuri de Receptoare Tipuri de

electrice conductoare tuburi electrice instalaii
de necesare
protecie
Etapele asamblrii mainii
electrice

Verificarea
transformatorului electric

Observtiile
coordonatorului de
practic

Evaluator: Control calitate:

22
 Studiu de caz nr.1

Trebuie s se pun n funciune o main electric de curent continuu, dup asamblare.

1. Precizai etapele de verificare vizual a corectitudinii asamblrii mainii electrice;
2. Alegei ncercrile specifice acestui tip de main electric;
3. Efectuai msurtorile specifice
Completai fia de mai jos

Etapele de Aparate
verificare utilizate
vizual

ncercrile Ce defecte
pot s
specifice
apar n
timpul
funcionrii

Msurtorile Concluzii
specifice

Observii ale mentorului sau coordonatorului de Observator: Data:

practic

23
 Studiu de caz nr.2

1. Observai cu atenie urmtoarele aparate electrice i prezentai semnificia

fiecruia.
2. Identificti aceste aparate electrice pe durata unei sptmni de practic la
agentul economic.

1 2 3
Anexa 22
3. Completai tabelul urmtor.

Nr.crt Tipul aparatului Unde se folosesc Avantajele Dezavantajele

aceste aparate aparatelor aparatelor

1.

2.

3.

Data: Grupa..
Completat : ...
Observaiile coordonatorului de practic.

24
 Studiu de caz nr.3
1 Observai cu atenie urmtoarele transformatoare electrice i precizai elementele
componente
2 Identificti aceste aparate electrice pe durata unei sptmni de practic la
agentuleconomic.

1 2 3
3 Completai tabelul urmtor.

Nr.crt Tipul Unde se Avantaje Dezavantaje

transformatorului folosesc
electric

1.

2.

3.

Data: Grupa..
Completat : ...
Observaiile coordonatorului de practic

25
 Fi tehnologic nr. 1

asamblarea unei maini electrice de mic putere

1. Completai fia tehnologic pentru asamblarea unei maini electrice de mic

putere
2. Precizai etapele de asamblare a mainilor electrice de mic putere
3. Completai tabelul urmtor.

Denumirea etapei de Denumirea Caracteristici Cantitate

asamblare subansamblurilor tehnice
utilizate

Verificarea
funcionrii
inatalaiei
Rezulratele confruntrii..

Observaii ale maistrului sau mentorului de practic.
..
Executant: Control calitate:

26
 Fi tehnologic nr. 2
asamblarea unei maini electrice de medie putere

1. Completai fia tehnologic pentru asamblarea unei maini electrice de medie

putere
2. Precizai etapele de asamblare a mainilor electrice de medie putere
3. Completai tabelul urmtor.

Denumirea Denumirea Caracteristici tehnice Cantitate

etapei de subansamblurilor
asamblare utilizate

Verificarea
Rezultatele confruntrii

Observaii ale maistrului sau mentorului de practic..
...........

Executant: Control calitate:

27
 JURNAL DE PRACTIC

Elev:
Perioada:

Locaie (Agent
economic i
departament):
Modul:
Tema:
Coordonator
de practic:

n jurnalul de practic, elevul va completa urmtoarele informaii:

1. Care sunt principalele

activiti relevante
pentru modulul de
practic pe care le-ai
observat sau le-ai
desfurat?
2. Ce lucruri noi ai nvat?

3. Care au fost
evenimentele sau
lucrurile care v-au
plcut? Motivai.

4. Ce lucruri/ evenimentele
care nu v-au plcut?
Motivai.

28
 PROIECTUL NR 1
1. mpreun cu grupul din care facei parte realizi un proiect pe parcursul a 3
sptmni de practic. Tema proiectului este:Asamblarea unui aparat
electric de comand, de joas tensiune
2. Pentru aces aparat precizai:
Etapele de montare
Subansamblurile componente
ncercrile dup asamblare
Tipuri de defecte
Remedierea defectelor
3. Respectai cerinele unui proiect:
Foaia de capt
Argument
Cuprins
Memoriu tehnic
Lista de material
Procesul tehnologic
Norme de protecia muncii
Bibliografie
Anexe (scheme, tabele, pliante cu produse)

29
 PROIECTUL NR 2

1. mpreun cu grupul din care facei parte realizi un proiect pe parcursul a 3

sptmni de practic. Tema proiectuluieste:Asamblarea unei maini electrice
de mic putere
2. Pentru aces aparat precizai:
Etapele de montare
Subansamblurile componente
ncercrile dup asamblare
Tipuri de defecte
Remedierea defectelor
Respectai cerinele unui proiect:
Foaia de capt
Argument
Cuprins
Memoriu ethnic
Lista de material
Procesul tehnologic
Norme de protecia muncii
Bibliografie
Anexe (scheme, tabele, pliante cu produse)

30
 Portofoliul elevului include rezultatele relevante, obinute prin
metode i tehnici de evaluare (probe scrise, verificri orale, probe practice,
autoevaluare, proiect, observarea sistematica a comportamentului, etc.) sau
prin activiti extracurriculare. Elevul are libertatea de a cuprinde n portofoliu
materialele pe care le considera necesare sau care l reprezint cel mai bine.
Portofoliul reprezint cartea de vizita a elevului, prin care profesorul poate
s-i urmreasc progresul n plan cognitiv, atitudinal i comportamental la
o anumit disciplin de-a lungul unui interval mai lung de timp ( un semestru,
perioada de practic sau un an colar). Reprezint un pact ntre elev i
profesorul care trebuie s-l ajute pe elev s se autoevalueze. Profesorul
discut cu elevul despre ce trebuie s tie i ce trebuie s fac acesta de-a
lungul procesului de nvare. La nceputul demersului educativ se realizeaz
un diagnostic n concordan cu stilul de nvare a acestuia asupra
necesitilor elevului de nvare pentru a stabili obiectivele i criteriile de
evaluare. Diagnosticul este facut de profesor i este discutat cu elevul
implicat n evaluare.(Conform definiiei dat de prof ec. Aneta Radu).
Portofoliul de practic poate s conin o serie de materiale obligatorii cerute
de ctre profesor ct i materiale obionale lsate la latitudinea elevului care
pun n eviden progresele sale, permit aprecierea aptitudinilor, contribuiilor
personale la realizarea sarcinilor care i revin pe parcursul parcurgerii
modulului.
Un exemplu de ceea ce poate s cuprind un portofoliu :
Pagina de nceput (care cuprinde : denumirea unitii de nvmnt,
Portofoliul de practic al elevului , numele elevului, clasa, numele
profesorului coordonator, anul colar)
lista coninutului acestuia (cuprinsul cu numele fiecrei fie/lucrare,
indicnd numrul pagini umde se gsete materialul )

31
 argumentaia care explic ce lucrri sunt incluse n portofoliu, de ce
este important fiecare i cum se articuleaz ntre ele ntr-o viziune de
ansamblu a elevului/grupului cu privire la subiectul respectiv i locul
unde s-au desfurat orele de practic)
lucrri efectuate de elev:
rezumate
eseuri
articole, referate, comunicri
fie individuale de studiu
proiecte i situaii deosebite ntlnite la rezolvarea problemelor
temele de zi de zi
teste i lucrri
chestionare de atitudini
nregistrri, fotografii care reflect activitatea desfurat de
elev individual sau mpreun cu colegii si
observaii pe baza unor ghiduri de observaii
refleciile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucreaz
autoevaluri scrise de elev sau de membrii grupului
alte materiale, hri cognitive, contribuii la activitate care
reflect participarea elevului/ grupului la derularea i
soluionarea temei date
viitoare obiective pornind de la realizrile curente ale
elevului/grupului, pe baza intereselor i a progreselor
nregistrate
comentarii suplimentare i evaluri ale profesorului, ale altor
grupuri de nvare i/sau ale altor pri interesate, de exemplu
prinii
Rezultate ale activitilor de autoevaluare i dovezi ale
discuiilor care au avut loc
Opiniile elevilor privind activitile desfurate

32
Planuri de aciune/ evaluri/ activiti viitoare planificate i
efectuate de ctre elev
Comentarii ale profesorului privind atitudinea i rezultatele
elevului

33
 Evaluarea elevilor se caracterizeaz prin integrarea sa n curriculum,
astfel nct s devin dificil de delimitat de instruire. Scopurile specifice evalurii
se diversific i se combin cu scopuri specifice predrii i nvrii. Evaluarea
devine ntr-adevr o modalitate de a sprijini/ transforma procesul de predare-
nvare, de a ntri aspectele pozitive i de corectare rapid i eficient a
lacunelor.

Evaluarea poate mbrca urmtoarele forme :

Evaluarea "comparativ" a carei funcie principal cea de a clasa elevi, de

a le acorda diplome dupa nivelul lor de reuit, raportndu-i pe unii la alii

Evaluarea "prin obiective" sau evaluarea "criterial" care are ca rol s

furnizeze informaii funcionale, permind elevilor sa se situeze n raport cu
atingerea obiectivelor i oferind soluii de ameliorare (Cardinet, 1993)

Evaluarea "corectiv" care propune o nou paradigm, nu numai

"decizional" ci i "informaional". Ea are ca scop s ofere elevului
informaii suplimentare n funcie de dificultile constante pentru a-i facilita
nvarea

Evaluarea "contientizat" (Cardinet, 1993) corespunde unui demers

dominant pedagogic, care privilegiaz participarea activ i autonomia
elevului, furnizndu-i repere explicite, n scopul de a lua n mini propria
transformare, fiind contient de propriile dificultati.
Evaluarea trebuie s fie un proces continuu i sumativ, referindu-se n
mod explicit la criteriile de performan i la condiiile de aplicabilitate ale

34
acestora, corelat cu tipul probelor de evaluare specificate n Standardul de
Pregtire Profesional pentru fiecare competen i viznd exclusiv probele de
evaluare solicitate n aceste standarde ( nimic mai puin, nimic mai mult).
Demonstrarea altor abiliti, n afara celor din competenele specificate, este
lipsit de semnificaie n cadrul evalurii. O competen se evalueaz o singur
dat.
Ca metode de evaluare recomandm :
Observarea sistematic a comportamentului elevilor, activitate care permite
evaluarea capacitilor i atitudinilor lor fa de o sarcin dat
Investigaia
Autoevaluarea, prin care elevul compar nivelul la care a ajuns cu
obiectivele i standardele educaionale i i poate impune / modifica
programul propriu de nvare
Metoda exerciiilor practice
Lucrul cu modele
Fie de observaie ,fie de lucru i fie tehnologice
Fie de autoevaluare
Lucrri practice executate sub observaia cadrului didactic
Miniproiect/Proiectul se poate realiza individual sau n grup. Organizarea sa
n grup aduce mai multe beneficii. Particularitile individuale reclam
organizarea activitilor n grupuri mici, unde sarcinile pot fi individualizate i
pot fi mai uor msurate performanele i progresul nregistrat. nvarea
reciproc este un tip de nvare eficient i, de obicei, puin valorificat n
coal, care apare n contextul nvrii n grupuri mici i n derularea de
proiecte. Strategiile didactice trebuie s includ nvarea prin cooperare,
nvarea prin descoperire, jocul, ntruct acestea sunt modalitile de
abordare interdisciplinar care creeaz un context al nvrii plcut,
stimulativ, care valorific interesele, nevoile copilului i experienele lor de
via i creeaz premisele nvrii automone i ale reuitei colare
Portofoliu - include rezultatele relevante, obinute prin celelalte metode i
tehnici de evaluare (probe scrise, verificri orale, probe practice,

35
 autoevaluare, proiect, observarea sistematic a comportamentului etc.) sau
prin activiti extracurriculare. Reprezint "cartea de vizit" a elevului,
urmrindu-i progresul pe o perioad de timp.
Este important ca elevii s neleag criteriile de evaluare, procesul evaluativ,
pentru a putea reflecta asupra performanelor obinute, a le explica i a gsi
modaliti de progres. Elevii nu trebuie evaluati unii n raport cu ceilalti, scopul nu
este de a-i ierarhiza ci de a vedea evolutia, progresul, achizitiile.

36
 Mira Niculae, Negu Constantin, 1999, Instalaii i echipamente
electrice, Bucureti, Editura Didactic i Pedagogic
Cnescu Traian, Stan Alexandru Iulian, 1983, Tehnologia lucrrilor
electrotehnice, Bucureti, Editura Didactic i Pedagogic
Cioc, I., Instalaii i echipamente, Manual pentru licee industriale,
clasele a XIa i a XIIa, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti,
1992
Maier Virgil, Pavel GH. Virgil, Rafiroiu Corina, 2003, Instalaii electrice
industriale-Lucrri practice, Cluj-Napoca, Editura U.T. Pres
Radu Lucan, Dorina Sccian, 2008, Circuite electrice, Oradea,
Editura Imprimeriei de Vest
Normativ pentru proiectarea i executarea instalaiilor electrice cu
tensiuni pn la 1000 v c.a. i 1500 v c.c.indicativ: i 7 - 02nlocuiete: i
7-98
Olimpia Istrate, Botoani, 2004, Ctre o abordare interdisciplinar prin
evaluarea autentic, EDICT Revista Educaei nr 7
www.finder.ro (sursa internet)

37