Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Radiotehnica Radiodiagnostic Radioterapie

    Uploaded by

    Alejandro Ferno
    28 views266 pages
    Mihai Lungeanu

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    Mihai Lungeanu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    28 views266 pages

    Radiotehnica Radiodiagnostic Radioterapie

    Uploaded by

    Alejandro Ferno
    Mihai Lungeanu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 266
    HON TUDOSW, dr MIKA LUWOEANU, de, VIOREL WATEESCU ete. 794 RADIOTEHNICA, RADIODIAGNOSTIC. sl RADIOTERAPIE MANUAL PENTRU SCOLILE TERICE SANITARE W.seh @ EDITURA MEDICALA 863 PREEATA Manuaiut de fort 20 redactat Enea moment tn-card tie omintd pentru eadrete telvize este tn plind dezvotare,avind © bogetd programa anaitick pare deci ca 0 necestate tmpusd de pregitirea martui munar de eli i sclilor de specialtate ‘re fie de continutnd proces de Invmint, precum 4 de recolvarea problemelor de ordin practic, legate de tocul ide muned, neam sirdduit st inserim elementele absolut indie Densabile. Ans preceniat i capitlul de teed radiologic ma nevrele gi tonite uizate in mod curent care eu fost tatate damaranrit; este flosite mai rar, preci st eele core cer wt luni tip de aparaturs, eu indicat mal restinse, si fost pre ontate mat resumate. Pentrailusvarca difertclor ieldente $i posit oloste fu tenion radiogofid nein folastt, i» majort tatea eazuilor, de scheme siple set mal expleative. Am core Ssderar mai folosvoare aceastd metod care se adreseacd prin lpi de bac ale optic radiologic, binecunosoute de elev fcestel geal, Pentru anwnite eidente am presentar, tot ix mod Schematle reztaele objisate pe radiogrolc, prin tehnica res pect ‘In cepltolele de radiodiapwostc (partea de patologie radio. logicd) am trata principale efectiuni, precentind i ofard de tebioul radiotogic proprivcis sé nosiuni de anatomie. paologid sau de clinic, in fuetie de caz bn cal onumitor afectnt de ‘mat mare frecvent $i importants, om discutat pe seurt ele tlemente de diagnostic dferenil. Nu am consideret necesar sa itstrde cu fle radiografice toate entitle nosologice; de ‘acca am inlocuit pe alocurt radiografite cu scheme expleative, 8 5 | \ ts { 5 Ss SS y a Find prima tuerare de acest fel va avea desigur st unele lacuna, Uncle dinire acestea le cunoastem; alele ase st fie sermatate de cititort $i ndeosebl de eet care lereat nen oie tn specialtate i care vor fl cel mal competent in elabo- area unor propunert constructive pentru ea ao vtoare edie, Ss existe elt mal pusine lpsurt The redactaren acesei Wwcrdri am folost pe larg tuerdile de specialitate oparate in fad, precum $i wnele tcrdrt serine. Cu faceastocaie fim sd muljwnim tuturor acelora care prin dl. feritele publica eau ajucat, este drapt in mod indirect, redactarea acestui manual si in primul rind tovardsilor: cont Birgu 1, conf. Chisleag C., conf. Georgeseu A, prof. Scliizer G. SS RADIOFIZICA STRUCTURA MATERIEL De la Democrit si pind ta sfirital secolulsi al _XDe stort st fost considerai ea eel raat met particule ale Mate: Se bind Sooo india Blemenisie de bara care au demonstrat nevalnblitates too ‘et atomuluh indi st fost sematearele T'Descoparives electonilor ca par constitutive ale ato de cre 3. Thomson in 1897, 2, Descoperiten radioativitatit,(Bequerel i stil Curie). Sa consttat ca Tadil, care ste un element radiouctiv, emite spon ia Tae lst pale (rae). Rare nt ome Staite dl parecule materiale, st amume din nucle! de helivm fleatudin'dol proto st do neutron, particule care inte In Constitugaatomull. respect ‘In tra descoperirt acesior nol particule ale materi, cle ‘mente consttuente ale atomul, 2 pus. problema’ moat le Slcteuire a acestua 1 a lela’ dupa care se comport dire fete particule care infin structura tonmulis Cuonptoren su Turi atomulutcreeaza posillt™pentey explcares. snumitor Feromene fic, sit din’ domenill feuretie, cit experiment Primeleincereari in vederea limuriri stracaat atom lea facut Thomson, Lessard si Nagioka. ‘Depa. Thomecn, atom erau constitu intra mamar ‘de electron in migeare 3 dittro mash eleclee pote. Im seen Somespfie atom ‘rau, ‘masi Tenardsustinea ipoteza push aclela a tui Thomson, si anume ef ia interior stomllor exist spa gale Nagaoka a crest in model atomic avemiaiior planctei Se tam! partes centrais find inert slectle post’ having Ta petiferie electron. Aceste concep au reprezntat, im peroad In'care au fost emis, un progres; ast ins accste Concept Sint mult deposit, ele avind mal degrabl o valoare Isard Etc fit nm et ot coe a a tac i He Rea hs Gena helen adele She Strath ee ee abe a Hei arpa eee ob OME Soo Bebe inate oat a agama Soot aRmatyt'y i ages An mas deat tec cinta enna he ap eaten eh en a Ted 4 rg Sipe i ne motets staircase iene sere pecs fine wane hace RE i i gi hae ed sea pred Seen Rea ae, terete tte acl ERE Gh AEDs wunear nes ae sft tor coal Rar bt po soll Se inset ar ts Pt sh ch Seamer paca ae es ees baa ae Spach ant sed a tart te ne ie ge ol aa mi tt a ee een ar SS a ica aed, Share ae a nom ce cari, mit SSS ate toe SEER Sat rao pomna ee ie Sore ates eae Sa LSS Mies Mares See again eae pea ome te SCREEN ARPES SATB 5 As baa modal atomic coneeput de Rutherford, Fundamentarea ‘eoreted a nol teoet asupra sructurtatomulul a Tost efectuat prin crearea modell atoms de hidrogen. Atom de hidrogen {Ste format dintrun proton stun electron, Aceste dou elamente fur sarentelectrice de sons contrar; prin uae va‘eista Inte sib forts de strat care se Pro" ‘sce dus lges lat Coulomb. Din (htm sessot forte ue atrajle pare miserea de rote elce- Fecalui in iwal proton Ae ‘Sant migeare de rotate se face ‘noma pe'o anumita obit Dac Tipaginim modelul atom de hidrogem aun sistem planar (ig 1) tn contra se" af peo. font, lr la pefeie vo gist Aerteorbite , 2, 3. Dupl Bob flectromul se poate migea mama (pe una din ageste bite mami Sr orbits permis. Orice alt on {in situall intre orbitele I. 2.3 Fig. J, — Mola atone dept hy este admin. Romaredn stil ‘sate ef razle orhitslor electron ni ari continu, ch discontinuy, seinduse de ta o rash tn alta ‘Oritae permis (adick cele pe are so pot angen lectoniy con form teorict al Bobs) se-cheama sf orbitele cuamtice (iar nt iin indiator al orbitet ~ 1, 2, 3 ete. — numa cunt). Energia cu care se misck lecronii pe o savmiti orbit este consian{a. Hpergla eectronulal este cw att al mick eu cit ‘cesta este situat mal aproape do protan. Prin urmare, coa mai mick energie in eazal modelaiai atomulsl de hidrogen va fi pe brbita L Feeieel orbite i eorespunde, dec, tn atumit nivel de fenergle Diferenta dint aiveturile de enarpie sade et it ne propiem de orbitle periferce ale atom, ‘Am tenjonat cl na it lipssrle importante ale teaieh hi Rutherford astra strucuriy stomatal. constitie faptul cl aceasta nu putes expica emiterea de radia laminoase. Arm mai Spus ch teotla lal Bohr rezolvs si aceasts problema. Dap Bot, Fadlile sit emise in momenta! cind intro anumits caus cleo {ronlt se mutt de pe orbitele superioare (periferice) pe cele ine fevioare (Centrale), Stim e& energia cea mal ict a unut elec fron se afl Ja acela care gravitcagt pe orbitele situate mat aproope de centr, Prin rmare, in cazu! In care un electron cade ° se pe o orbitl superioart pe una infesiara va ceda © parte din ‘eg crete it Sub fora de ra mines anstatim din cel prezentate pint acum progres ps care teoria at Bohr te adus\in tevin strutorl meiceer tase Se ipalele'clemente noi pe care lea adus acest teres: Spe Sie decom tae in apn rc Coe ‘eor (discontinue), explicarea apa! lnllor spectro te hidrogen, tori sarc, tect ‘Compton ee, (aS Fig, 2.- Orbltelecusntice dup Sommer ‘Totus 9 tora Iu Bohr a ajuns In sad de fl depts pant’ cern ale stint Se tc ch tenis Ii Bobs’ fost baaatpe modal tomate hidrogen, Hd petra adapt mat accaila, Exinderes'st la exphicaien anumitcr fenomene Sate spre ina atm mu pues de plea saicston ar, aga dup cum Bohr flosinduae de sistema planer a som reat de Ruthertod dat tm ou inputs ae tea fetes experianentale, tot aa alli ceretvorl at compl Invbogiis teria acest, realxind ‘un nou pes taste Any ars teria Tul Bohr admiten ed forte de atactie tote electron 51 proton so drijan dupa legen hl Couicmd take logic lege grtitalcluniverane — Newon). Dar ef somepean cgibtele cestconice ca find clreslare pe cin, conformn aeoeed {ogi lectronal ar trebut al sibs orbit lipice, Sammetell fost cel cara intodus acest clement, Dip scsta som ane alt orbite cculae ele st orbit cite. Bact exainan ge 3 onstatim pentru pra orbits (ca tal apropial de mute hi exist act '© modicare: va fi singurd orotd chesion Ne elu de energie de pe orbita a doug vor corespunse owt omit: una cieuard 5 sma liptcds Nivel tet reset ovbite: na cular dou clipe, Se pune problema dea elute de energie ale aesior ove sat acca alt pe orbs Sieur cit Ste clo elipice Dap teona hl Babe, Rose 10 volun ar trebui «Fie identce. Dac ze yine seams ins de faut {itera electronulul este variabils pe o orbit eipic, In func: fie de posiia pe care-o are acesta fata de proton (in ‘ocal cel ‘nal apropiat de proton vitera este mal mare taf de punctcle ‘nl indepirtate peo tralectore elipicd), atch conform, too Sei relaivtj, Sufecs schimbisi 1 anisalecironalul, Prin lurmare ql energia “electron va f!deoseht pe orbiele cea. fare sl pe cle elipie. Apar, dei, nvslur de cherie variate da spropate, Numa prima orbit (cea maf central) va suler ‘mowicast ale nivelutul de enorse (aie exist muri 9 orbit ‘reuters. ‘Aplicares tcoriel Tul Bobr la stadiol structuit matric f modifcsrlor aduse de Sommerfeld aecstein (cule dow purl de orbit, calcul relatuist a Tot Sommerfeld) a das la exp area unor fenomene fice, ea de exempiu spectral cement Helin sia altor camente:' in general, sa putut inlope sue {ua ‘alomict a tutor elemeatelor, [Lt seeasta'a contribu caracterizaea_dferitelor_nivelor enargetice ale atemilar prin mimercle cuantice susie (avis {al magneic, de spin). Se considera ca must euantio principal ‘umn cuantlcintradus de Bont sl care corspunde mal mulior ‘rbite st del mal mult nivelatt de energie ale tamu, In uma introducer niall de orbita cliptcd (Sommerfeld) f aparat un now numar cuatlc, st anne mumarat ewanti a2 Imutal.Acest numer apare’ca 0” nocesitate deoarece ora lip. Hea ‘ese detinita de dul. main! (au mama dle v singusk my ime’ cum este caval orbitelclrulare). Pentru carscterizarea lel orbte ellpice te folorese dou nunere euanice mums ‘cuanic principal i mamarol cuantie aeita ‘Un alt numsr ciaatic auslat este murda cuantie mage ete, care explich efectul Zeeman. Se Vorbeste de oft Zeeman fn cial In care Unite spectrale, care apar in rma radar ferns de stom ce se aflt intrun cmp magni, sint slate ‘Utimul numir ewsntic ausliar este wondral cutie de spin (irc). Se adiite e8 eletronul orbital preainté dout fart de ‘misc: © migeare de revolute In jurul nuceaiuh si a migcare de rotaie In jurul axalut si Accasth mscate de rotatic pone Inumete de spin st se poate face in sensul mijcirt de rovollie sul invers, Sens rote slctroice este caraclerieat prin me ‘mira cunntio de spin Exprimarca diferitelor mumere cuamtice se face asfel — mumérul cuantie principal prin itera ya"; in funetic de ovbtele existente poate fi nl, n2 ete sau mushai I, 2,37 u = numiral cuante azimutal prin tnumaral oan magaesic [etn ‘an; umirul cuantie de spin: pein ‘THORIA CUANTELOR Accast teore a fost formulats de Max Planck fn 1900 si a repceaentat, altar de tooria relatos, una din cole mal de Sema teorit ale sovolvh nose ‘Se ste cl ficen csi apreia nollual ex: mpul,spaiul rasa, fora, cnergia ca find mri contnal. Planck emite Ins {Goes fundamentals opust, dees discontsuiit. Ine inalnte de ‘somite Planck accasts teorie, aff ercstor!aflrmasera jl fea discontinutqit snuimitor fenomene cade exemplu accea & ‘Soetictat. Planck abordesrs sa de la iacoput dameni ener del Dut chy energia are 0 structurs granular, corpusculard, Guaagiek Lind dept object de stadia ‘nergla iumineast care fse ina dia formele energiei radiante, Planck considerd cl, att enomenal de emisie ¢ snergih tadante, et seal al absorbiel foostela de ctre un corp se face Totdesuna priatran Muga I trog de particule de energie sau cuante de energle (Einstein flsnumeste manele sow particulate de energle ftom). Tare tanta de coeqple si hangimea de und ‘a radii) respective xisto logiturs i name feedellungiml de'unda i eorexpunde ‘Seuantd propric de energie Cu eit radaplefuminoase at fame fli de ud mat mich, cu att cuantole lor de-encrge sit ral Inari Valongea tunel euante clomntare de energie se aflt dps formula in care = constanta Tai Planck "Foora cusntelor de onerpie a scrit Ini Bohr ca element de ‘nad in expliaren emiter de radial Dupd tera stractarit Inatece, nadie lau nastere in arma saltrllor pe care le {ae cletron dela. niveluri energetcesuperoare” (electron perierc) pe niveluti de energie inerioare (electronl de pe or Bitte centile), ‘Trove unui clacton do peo orbit peal fue urmati de emiterea une! csanie de cnargle ecivalentd cu Sergla plerduts de atom ew ges acestal schimb, Energia li (nimausd este del un proces discontinan einduse prin salir Te slectronilor de pe orbits permis pe alll orbitl. permis 4s cum am mal visut,treceren slectuallor muse poate face 42D, Sorospe in aproape, deoarece. aceasta ar implica exstenia {de osbite de (route, ceca ce mu este admis. ra sitanicaaoaanssaaisiannstataNaaaal upd Bohr, modul tn care atomul mite Fil ede ste uimatoral: atom, psimind ener din’ gre Gn anual onal, Is va crest nivelul energetic ria deplasris ual lee fron de peo orbith central6 pe ta perlerca in aceasis sk fuatie atonal devine nstabi ‘Sou yexetat™ i iyi va recta fepode echlibeul energetic existent Unainton capt de enargle din exterior, prin salturle napol ale. electronior care me ‘ers de pe orbitele centrale pe cele periferice. Cu ocala reve nin slodronor pe orbitle Controle, stom emite cuante. de Gergle cehivalente energie pe care @ absosbito in momeatul {care 8 neat In Starca de’ exitaie. ‘Reaminti ch teori iui Botr, cw toate completsile care | sau ls, nu ofa. stisfichare- Nit vom seven! asupra WIUFOr Tpsurioe acest tori. Meniontin numai ipsa de concordanta inure teore sl experiment, pe deo parte, lar po de al parte tinue explicit ale concepfieh to Bohr ae intamelazt clad pe Te omene Care spartin isch casi, clad pe lpoteze cuantice. De ‘Remplu: lecttonll circuit pe orbits elipice ind atrast de’ me Sleu cate esto un clement fe aparine fie clasice Cegea Tui Coulomb); Ia acestes se adayod prezntarea orbitlor cuantice, ‘Slanent care tine de nom teore cates In ele aspecte, tora {Bans nu pares se spine pe elomente: perfor Tope $1 rationale ‘Apart mocanici cvantice prin adincrea sl deavolarea teo- ret Il Bohr sa teoret cuantelor a ds la descoperiea den ‘emenee in explicaren siructaril materiel sl a feomenelor le fsnte de accasia, Lurie fundameniale In apariia acesteh teorh nt sepromentate de teora cuamtelor st de ipotezele tal Louls ae" Broglie Inainte de @ presenta ins acasth problem vom discuta pe scurt itera aepocte ia coma co priveste teorile asupes nal Fallaitor uminosse, Siot cungocute cele 2 tenet contradicort Gare cltcalaw In scold at VILDe0 asupra teorilor radalor feorie ondulstorie sastinata de Huygens si teria corpuscular ‘stnutt' de Newton. Ambale teorll prezentayelemente care pl fu gl pro sh contra, Demoastrarca fenomensl de difmactio 8 limite: de citre Young s! Fresnel, lament hotritor in favoarea tworlt ondulsor, a feut ca teria eater corpusculare a radiator sf fle ‘sbondonath Mal tau, Faraday. si Maxwell, inal apor Hertz su demonstrat natura electromagnetic a lamin Undsle cletromagnetice previats 0 caraoteristea deossbith 3 mune Iungimen de unds Pentru Sajologrea acesci noun! vom ‘ecurge la comparais cu valurleunel ape. tm acest ca, fungimes| de unit este Foprezencats prin disiaja de la creasta unui val 169. 464 a | 1 creasta valu urmtior sau de etre distnja dinte scobtura Ul val ta cea Imediat apropiaa. Sm ed, dupa teovia ondal {orl, lumina se propags sul form do unde comparable im mare far valurile nnet"ape. Vom consias #i aie! exstenta Mngitll de {indi Reamintion eS dup tcora ei Babe, radiate fu nagtere fn'mod discontinas. Vader dec ca pe ings teria ondalatorie = Teninit apate si tcora discontinue ‘Aporifia si demeltarea mecanicii cuantice a dus la un now mode abordare = problemelor si metodo de studi lege (Se ructara materi Meanie eaantichreprerinth mecanica tt ‘novo, movant cseh ou ena eat, aplcabi {Luis De Bros, in 1923, pe seama unor fapte experimental si tcoretice tomeinice, n readus in dhcufe eoncepia alll oturt radiior El srStat cd orice pariela materials are un ‘ualiam corpuscuisrondaatora,adiedoricare particu material fre sanciatl 0 migere ondulatore (unda De’ Broglie) care are b snwmith stent st lumgime de andi. Vtera mipcll ondulator, Ssowath partcole materiales aste egal cu vitera Tamia § hil eu wters particule, ct depinde de aceste dout sitze.Vitezs {dei De Broglie este invers proparionalé cu Vleza microparte ale st independents do masa acest. Conform tere! Isi De Broglie orice particu material pre int dood aspscte ssocate™ aspect de corpuscul sk aspect de {inda, manifestindwse in mod predominant unnl sau ceil din fre cele duh aspece. Constatam dec! ef nous mevanica cuantich ‘dias dinamice pavtcullor elamentareanictoparticalare care fre proptstitt ondulator, Cu sjutorl acestelteorit se Eimurese Si atcle probleme pe care toorla lul Boh ule putea exotica {Gpectete aftr elomente i afars de cel al hidrogenuti) “Tui, sf mecanica eyailca @ prozentat uncle Tipsar. Ara mentions ‘ct ocavin tiscali! numoteor cuaatice problema. sp fat skctrone (Dirac). Cu auorul acestel ipoteze se comple: {eset imagines stractrli atom. Se peateexplica, de exempl, Se ce limite spectrluy unui element au o structural fia dubla. [Aecots structora dubla se datoreste fapfulul electron care ‘Bracelet mumore cuanice principle, aimtale si magnetic a fen amar cuantic de spin aifent (spin de all sens) Mecanica Statics nu explicd ina urmattoarle elemeate: 1) fapiee lamar tite prin ipotera spill clotronie: 2) fenomencle pein prisms Teonei relatnitape Dirac este cl care, splicindcalcalle relat Stitt, islturk 9 aceste Hpsuri, Bl smite tori cw prvi la Gnistenja de elcetconl cu ‘cnergle cintiea “negating. Conform Sbestl poteze spatial vid este lcauit dintean mare mum de u slectrot ca energie cnelich negatid. El expich aceasta. prin enttoral exemplay deck svemn an apatta pln cu electron ht ‘Sul care tm spires sn clstrom, sa disprea, implicit, ‘Stra lise unui lesion cu sareina cette negate, va prea oll cl src secre ge Dit aa pa le Monulal fm afard de sarGioa eleviich dent Accastl. parla ‘te denumitl positron aa anteiecivon. ta td anilog spar st este ipoteze ae ui Dirke int astaiconfiemate de pte ex povimeniae, Studile asupra striturt atomulul pun in evident fol fonomene snot particule elamentare Se sie eh su seiunea Fauliilor poate lun nastere o pereche de particule: un electron sn positon eiror doosobive reads numa in sarcina de sens livers? Sa constatat de asomenca si fenomenul opus: ininires diate un electron sun pottron dace la dispariia amindourors, const ducind ta dparga eectrulul potetic in stare de ener fe cintich negativa. Acest proces este asopt de o emistune de aig ‘Teorla Iul Dirac relizeanh o nous etapt in modal de a ne ‘magna seructura materiel. Desig, vom. asista Ta extinderea Atestela si a descoperireaaltorfenomene face legate destruc fre atoms SSTRUCTURA ATOMULUI PRIVITA IN. LUMINA NOIL MECANICE ‘CUANTICE Se stle acum fapiul ci migearea elactronilor este asociat tunel mig ondblatorl. Prin rare, electronil nu Mal pot ft privil ca particule care so migeh pe snumnite tralecton) cl mig area lor éste exprimati sferie, pe un volum din jurul nucleulu ‘olum in care se afll-unda respect. Acest volum se chia rota electron Unda se poote manifesta tridimensional. Pe {in orbital pot evista dol electron {orbitalul este compet oeupat {nd exist? electron}. Acosta au primele tre! numere cuandice ‘dentice iar_mamarat cuantie despa difert lecironii care au aceasi namie cuantc principal se afl la dstanfe medi aproape egale de cle, far orbital! lor const the un strat electronic Orbit care aw acces! mumar cuantic principal si acclasi ume cats asinmtalslctuese fn terion fasaral strat on Substrat sau un Inveliyclectronic 16 Deoarece alvelurile de energle a electronifor in acest tn velis cetsonis sint apropiate ca valoare, nveirile se mai mnese qh mvolurl de energie “Srbuali au totdeauna numa dol electron vind acceasi ex pactate, pe ciad strane st involisuile electeunice sint varia Bite tind determinate ve momercle cuaolice care le caractert zach Orbital sat nota asta Is, 2,29, Spy dy AL ete. elle ‘Rprecenting strat ae iter, lave ‘Namarat straturilor cecsonice este vorabi, mergind pind la sapien funvte de numseul de elton. Straturle st tne foiate dela la? (oumere cuastice principale) sau prin lterele Kr, M,N, 0, FO, Tnveliurleelectronice sintnotate prin tere: pdf LEGATURA DINTRE TABELUL LUI MENDELEEV ‘gh STRUCTURA. AFOMULUT ‘Tabell petidie al clementelor a fost aati de Mendeleew fig. 3), tinted seatia de proutstile atomice ale elementelor. De (vcce in ura aranjért sestora. dup greuatile atomice ‘epetou, tpl ua antmit momar de Jocuri elomente cu propre: Taft frees chamice asemanatoare, Mendeleev araajat clemen- tale fn 2 coteane: pe orizomtals i pe vertical. Siul de pe ort omtld Yost aeatut in ordinescroselnda a greuiloratomice {olomnele yevicle au fost aleltute din clemente cu propriettt finee si shimice asemdngtonre. Locale goale pe care tea Tisat {in tabsil stu su fost reervate uno clemente necunoscue, dar ia fave se bansiau anumite propia faicochimice simare cs Sle clomentulul_vecin Jocubal mas liber ‘uma slnas 2 siruri de clomonte care naw putut fi grapate tn tabel fata de oGleltte-Acestea sit grapele : mint are fi ayenmite cements transuranene sau aetnide “Tbeful fai Mendelgey rica uncle probleme la care sa eatat siopunsil, 3 aniae 1) explcaia acatelIngiair a elementelor Gap proptiets fsce sf ehimice asemiqatoare; 2) aranjaea dup growl stomice erosinds sk tougl uncon! cu nerespects fey acest aranjamene; 3) introducer tltimelor grupe in tae {piminud rare lanfanide — sb rapsuraniene), Aceste tere GExh por ft uri deve eu a)utorul olor date eu privire Ta seractora, matte in tabelu ll Mende se glsese urmatoarle semne de +e enema ame oa" care indi ondinea fice element; Tin Sinbol al clomenta, de exemple «H" = haropen. 2 Fa 2 “TRANSURANIENE f “© PAMINTURI_ RARE SS Pig 3 — Tal Mende. 18 con TB 8 cm, 24% 30 oy 30540 eo, Is 40 em, 35535 em, provi gi alte flme cu forint mle po [Eeranele intritoare sau folie, Ecrancle {nlvtoare au sola de a reduce foarte mult timp de expunere afecat unl radio. ‘rll, avind o' mare putere de lntirre a Imagine: 3 erescind in ‘clay timp netitatea acestora. Eustena ccranclr inloare se sacar pe propritatea unor corpur de a enite radiation! tam foase, lied dea deven! forescente sub ac{iunea razlor % Sabstanfa luoreseoata prin emisia de energie lumnaass nflven teaza la rindul of emulsia sensilla filmu radiooraic. Im acest Fet'se adauga ta ectlunce propria razlor Xasupra limulat 3 ‘time lamin emise de eerancle fntiitoare Substania cea ma ulilizaté in acest scop este tangstatel de saleiu eared sub tniluenja razelor X o fluorescens de close basiriwolet, ce influenjeaza foarte pascenie emulsis sensoit Smale radingeats Stractura fot. Folie se compun dinte-an eaeton, un strat de subtanta acrvd, un strat de erstale de nangseat de calf tm srat_de cellos foarte fia aplicat la supralst. Strata de Stbstanta acai nu trebule sf auenjeze chine anapra mul Sc ar putea duce la patarea acestuia. Steal activ de tungstat fe cafes mu trebule st conjina impussat st eratalle Tai trebuie i fie omogen distribute po toa supralaa folie acjunea raestor X se oe in grosime. strat Sensi), acitnea vazlor lumisaase emise prin Fuorescen 52 ‘manifest ‘mamal la suprafaja strata sens Puterea de Intirire a ccranclor (folilor) este direct propor tional cu grosimea stratului de cristale de sangstat de cali, Samitaca siosanfl fluorescent, Sa consaiat isd ci itrebul Tindusse erste fine de tungstat de cles 3 in cantitate elstty ‘aus, se pot obtine imagin radiografiee 9 chror nettate ste foarte mal crescus. Deci nu putem mani puserea de Intrire a folio, desit in datiimental acitaqt Imaglor. De act rez existenjadiversalor tour de foi st inrebuintaea for in functie Se scopul univ. Asti de regula flmal radiogafic este ps Ince dout ceraneintiritoare a iror eonstitic difer tn ce rr ‘este grosieaenstalelor de tungrat se calc, Ecranil sateor {se format dia cristae fine de tongs de cali sia cantiate Ic, cl lind prim teaversat de mazele X' coral posterior din ontfa coaling o cantitate mai mare de tangtat de calc 3 ere fale” acestula “slat mat mar Pentru a mints mal mult nettatea imaginilor saa construit, si ccraneIntvitoare speciale, prin Snloeuiren suport tor ab et fin 'suport colorat ce hnpldics rellesin rarlor Muorescentey Gat fofile mal dos utizate sist cele grilbastre sau ror Calorind st Stata gcdv al ecranulat instr cu 0 cnoare sbsorbantd I ‘inl dfuze se smelirears si mai molt netitatea imagine (imental puter de intaeee ‘In ult! np sau constrit eerane intritare cate st ca substan Muorescentésulfurn de ine colorts In albastew sat Wolt. Aceste carne produc inst fosforescenfmatcatd si pe fru inltura acest fuera @dundtor eau adaugat ia compotia stanulul canitqi miei de nc, magnezia sau nichal-Avantat Seastor crane const in fapeel ch sit mule mat sense ta ae ‘le X putin penetrante-devit ccrandleintriaare ce a Ia bark Tungstatal de ealeiu gf care In aceste cant a putea ramine nin Hhsentate Eraele Iniirltare cu. sulfurk de zine srebuie plstrate Intuncrie: Supraata ecranclo intaitoare trebiie frit de Pa Impuriagsaspretri, cic acestea ar infaenta imagines bt! ‘nul pe film, Nu este Bermis sa alingom ex degstele sopra for tucoast, le se cura periodic en potnd vot sialon, Tre ‘ue a veghice in permanonta ea cle dou ecrane ittetesre 28 inglobeze perfect fll radiogralie in miflocdl Tor (cle aude fel dimensnea {melo 3138 se aplce perfect pe ffs Ml, {Su o compresie unformd. Niciodats na trebuie sa inversim core fle Inte ele, adlel st ace ecranal anterior in ltl ela PPutern controla pelodie ealitatea ceranslor intritoare pein fectuarea noe redigrall comparative. in aceleas condi tehnice, cu $1 ed cerane iatietonre; vom aprecia sera cal tap Toe Tn Tuneje de sederes act imagiilor objinute ca Ajutoralecranelor”tntiritoare CCasetele radlogratie. Cascele a roll de a Inchide in Inte ‘oral Tor lols $1 eeancie iiSeitoare de 950 manlers cit " poatipatrunde in te niet rar Iuminons asigurad tacos {imp ctangltaten perfects a matic cele dou fe ale fallen Ele prezins 0 fats formats din aluminium pe unde pisrund race X';1o alls fait formats dineeo plac de metal gi, unite Inre clo priniro sere de resortri Pe fund casotel se glseste plcata o bucatk de psit subire ce are exact dmensiuale ta Sect sh care ae foul de asigura om contact norm ite lm Stal Casccle ebulese controlatesistematic pentru presenta sbefectu In Sensul pitrunderitIuminit in Ge, sat In sensu ¥0 ‘nu ma asgurt contact uniform al filmu eu foil, fapt ce ar dace fa apariia unor zone nai Hesse pe fy cath tc ne Manipulirite ce se efectueart in camera obscurd sint urm toarcle T. Developarca sau revelarea este prima operajiune. pein «ore, sub inluenfa unor aubstanfe Teuclosre, fae devin ‘vidente modifenite atente care spar sub tents radiator Rntgen ale halogenurlor de argint (coral 9t bromurie) ht tire cu nitratl in emule Get gli ‘Dveloparea se termind 0 dtd cu apaiia compet a ima init radiogratioe ™ TL Spllarea intermediard consti in clitireafilmului, rapid, fntro bate de apd 1M, Fixareaimaginié este operajiunea prin care Indepirtin etude bromurd de arpint nentucnatl de razsie Rontgen, (ne ‘edusi prin devlopare). Dislorarea acest rest de Dromurh de Stgint 2 face et hiposutt de. sod TImaginea objnuth pe film este permanent, deci fats, tar subsanlaInusbusits'n actos operate Poor donumies ae ator. 1V, Splrea fnatt ace roll de a thdepiria orice urmi de fixator; ete 0 spare prehmgits annunpi V, Usearea se fae la usctor In mod erent, dupa care fim radiogratic se poate stra ndefinit. Culoarea filmu de la ‘sit Ta negra Intens, este in Tuncto de preiptael de agint me fae rimas pe fim, tn urma afi radar aspen particu {ele ‘de bromurd de" arpa ‘Camera obscur treble sf corespunds ca dimenstune sl con {fort volumuful de lucra al sevilul respects, Asigurarea, unl Intact eet in intron came ste conic een. ‘Act Tost 36 obfine prin simple observa dup ©. peal ‘comodare de 15-29 Ge minute men Camera trebuie 58 alba col putin ferenst oblgnulth pre ped cum sister de camo), cre & posit, dup inet Tueru o aetisire so Tuminalie dred De ascmenea, pata aiguracea venti in timpul tural, se por amenaja‘ in fe ‘sire tuburl cote, vopsite neg i interio, sa wentatate, ‘are permit creulaia ser dat oprese mina Pentru aclasi motiv de @'ma pSteunde nic oraz de tina fn camera obscurt in impol lez usa de ces (in, cme bss) treble prevail cu o pan, ineare in tambur, at fin sistem simpia de. proteace. Prt pordee Ran mere 81 Perot splafonul camerel obscure se rocomand 6 vopstt Jn ule mat. de culaare galbenportocale sou cenusle, culo In soneralnactnic(euloric acosca absorb sl neuttallzaat orice Fast actinic). Pardosala, provizuls cu scurgore ceatial & Spel, So face din elment sau morale. Tumipatut camere! obscure trebule

    You might also like