M i s t e r u l a u t o v i n d e c a r i i - Salutogeneza -C u m s e

explica "vindecrile miraculoase"si cum putem

deveni propriii notri terapeui.

Cum de reuesc unii oameni sa-nfrunte iarna, fara sa rceasc

deloc? Dar alii, bolnavi de cancer,cum supravieuiesc impotriva
pronosticului medical, ba chiar reuesc sa se vindece? lata
ctevafenomene care ne preocupa de multa vreme pe toti si pe care
oamenii de tiina se strduiesc sa ledescifreze. Firete, nu in Romnia,
unde medicinii alternative i se aplica lovituri sub centura, ci in lumea
medicala occidentala, care parcurge o spectaculoasa intoarcere ctre
naturism.
Ei bine,dupa studii ndelungate, secretul acestor vindecri de-a
dreptul miraculoase a fost numitSalutogeneza (de la "salus": sntos, in
limba latina, si "genesis": geneza).
Salutogeneza inseamna sa acorzi atenie sanatatii si nu
b o l i i . Concret: o persoana care sufer, de pilda, de insomnie are doua
"ieiri":

1. Ea se gndete la cauza suferinei, acuznd suprasolicitarea nervoasa

de la serviciu, si recurge rapid la tablete.
2.Ea se gndete la nopile in care reuete, totui, sa adoarm,
incercand sa afle secretul simobilizandu-si capacitatea de vindecare.

Un lucru e sigur: pentru a izbuti sa depasim boala,trebuie sa

folosim inainte de toate propria noastr capacitate interioara de
vindecare.
" Vi n d e c t o r i i " n o t r i i n t e r i o r i p o t s a n e t i n a i n
v i a t a " .Cu aceasta fora, care exista in toti, pot fi ameliorate sau chiar
stopate 2/3 din toate bolile existente", spun cercettorii germani de la
Clinica psihosomatica a Universitii Marburg.
Stimularea factorilor de vindecare interiori ne poate tine in viata.
O recunoatere care se impune,in sfrit, si in cercetarea tiinifica,
determinnd o schimbare radicala in medicina. Un lucru e cert: gndurile si
sentimentele au o contribuie mult mai mare la sntatea noastr dect
au crezut vreme ndelungata oamenii de tiina. Intre timp, medicina a
fcut un pas uria inainte: o noua tiina, numita psihoneuroimunologie,
ncearc sa limpezeasc ce se ntmpla cand spiritul vindeca trupul (ne
bucuram sa fim primii care au atras atenia in presa noastr asupra
acestui subiect).
Ea studiaz felul in care psihicul, sistemul nervos si forele
proprii de autoaprare reacioneaz intre ele. Si ofer dovezi despre
realitatea ca gndurile, acioneaz asupra organelor,a glandelor si a
celulelor intr-un mod care poate fi msurat.

Gndurile dirijeaz organismul.

Urmtoarele "minuni" au fost confi rmate tiinifi c:

- cafeaua fara cofeina stimuleaz la maximum pulsul
si tensiunea sngelui doar daca neimaginam ca in ea ar
exista cofeina.
- unor persoane care au participat voluntar la un
experiment realizat in Noua Zeelanda li s-a inoculat ideea
ca tonicul cu apa pe care il beau conine alcool. Rezultat:
peste jumtate dintre participani s-au comportat ca si
cand ar fi baut realmente alcool, vorbind mpleticit,
pasind nesigur, facand greelile obinuite la un test de
msurare a alcolemiei.
- o operaie simulata la un genunchi (s-a practicat
doar o incizie superfi ciala a pielii) a avut acelai rezultat
pozitiv ca o operaie adevrata. Dar pentru ca spiritul sa
acioneze asupra corpului, nu e nevoie de pcleli.
Autosugestia este sufi cienta: meditaia linitete in mod
msurabil metabolismul, potolete durerile, scade
tensiunea arteriala, incetineste btile inimii. Pe baza
unor asemenea descoperiri, cercettorii sunt pe cale sa afle
metode precise de stimulare a factorilor de vindecare interiori.
In loc sa se concentreze doar asupra factorilor de
declanare a bolii, ca stresul, virusurile, alimentaia
necorespunzatoare, medicii occidentali se concentreaz
asupra factorilor care il fac pe om sntos. Ei intreaba:
cum se lasa aceste forte pozitive, nscute din colaborarea
corpului cu spiritul si sufletul, cum se lasa ele trezite si
activate?
Pentru a afla rspunsul corect, bolnavii sunt tot mai mult
ntrebai. Ei nu trebuie sa-l asculte doar pe medicul oficial, acela
care-i trateaz, ci si pe "medicul" lor dinuntru, propria lor
capacitate de vindecare. Pentru ca cel care stie sau simte
ce anume ii face bine, ce anume ii da rezistenta la boli, acela va
sti cel mai bine sa-si foloseasc forele personale de
stimulare a sanatatii. S e n t i m e n t e l e s i a t i t u d i n e a
a d o p t a t a n e p o t p r e l u n g i v i a t a si aceste capaciti
au fost demonstrate tiinifi c:
- Pacienii care cred in insanatosirea lor provoac, o
cretere a celulelor imunitare. Dimpotriv:sentimentul de
neputina duce la o producie mrita a hormonului
stresului ACTH , si prin asta la o scdere a produciei de
anticorpi.
- Intr-o grupa supusa unui test medical, in care, dupa
criterii precise, participanii au fost impartiti in optimiti si
pesimiti, dupa un interval de 30 de ani, au murit cu 19% mai
muli pesimiti dect optimiti.
- O alta cercetare a dovedit: cei care nu considera
loviturile pe care le incaseaza la un momentdat in viata
drept un ghinion fara importanta, ci le trateaz ca pe
nite fataliti repetate ale destinului, triesc in medie cu
13 ani mai puin dect cei optimiti.
- Aproape al doilea astmatic cruia i s-a spus ca inspira
alergeni, desi aerul era perfect curat, a fcut crize de
sufocare.
E limpede: ateptrile si atitudinile negative ne pot
imbolnavi. Oameniide tiina vorbesc despre efectul
nocebo (ateptarea la rau). Tot astfel explica si moartea
suspecta a practicanilor Voodoo: frica oarba de blestemul
spiritelor rele poate influenta anume procese precum
respiraia sau presiunea sanguina intr-o msura asa de
mare, incat victima moare.
- Cu fora gndurilor, chiar si moartea poate fi
amnata. O grupa de bolnavi canceroi, crora li s-a spus
ca s-a descoperit un medicament de ultima ora, care mai mult
ca sigur ca ii va vindeca, au supravieuit cu 38% mai mult
dect bolnavii neinclusi in test.
- Numrul celulelor de aprare ale propriului nostru
organism, precum si numrul anticorpilor creste
vertiginos cand se recurge la imaginaia terapeutica,
adic la vizualizare.
 Deci: pentru oamenii de tiina din domeniul
medicinii, modul in care spiritul conlucreaz cu trupul a
devenit o ntrebare eseniala. In ciuda tratamentelor,
muli pacieni se simt epuizai,starea aparenta de bine
dureaz puin, boala revine in forme, adesea, mai
agresive, se ajunge la forme grave de depresie psihica.
Desi medicina a fcut progrese mari, sunt muli
bolnavi care nu se mai insanatosesc niciodat, trind -
cata viata mai au inainte - sub bombardamentul
medicamentelor. Pentru muli dintre ei nu exista terapii
satisfctoare, la alii n-au nici un efect.
Forte de vindecare exista in fi ecare din noi! Cum pot
fi activate - se poate invata. Exista oameni care stiu in
mod instinctiv ce le face bine (studiai testul alturat).
Unii au hobby-uri care, in mod vizibil si msurabil,
intaresc sistemul imunitar sau stabilizeaz metabolismul.
De exemplu: tehnicile de meditaie. Alii trebuie abia de
acum inainte sa gseasc drumul spre puterile
vindectoare interne. Asta se intampla, cel mai adesea,
dupa ce devin grav bolnavi.
Cazul doctoriei franceze Aurelie Basaman, atinsa de un
cancer, a devenit celebru dupa ce a fost relatat pe larg, intr-
un numr din "Eveniment du jeudi". Durata vieii ei fusese
stabilita de medicila trei luni. Asta s-a intamplat acum
zece ani. Astzi supravietuitoarea declara: "Mai fac
doar ceea ce-mi place si-mi da putere. Stau permanent in
natura, mananc vegetarian si fac exerciii Cloue de
autosugestie" (metoda a fost prezentata pe larg in
"Formula As").
O alta bolnava, balerina celebra la opera din Viena,
isi controleaz perfect rinichii, cndva grav bolnavi, prin
exerciii de vizualizare." Stiu cum sa-mi chem sntatea
dinuntru."
Intrebarea eseniala pentru adepii salutogenezei
este: "Ce pot sa fac ca sa raman sntos?". Dupa prerea
profesorului GerdNagel, directorul tiinifi c al Clinicii de
Tumorobiologie din Freiburg, "asta este una din cele mai
importante intrebari pe care ar trebui sa ni le punem cu
toii, nu doar bolnavii de cancer"."Pacienii care se
vindeca repede si-au descoperit propriile lor surse de
sntate. Ei isi iau rspunderea pentru starea lor de
bine." Asa se explica si cum de exista bolnavi de
reumatism care, in ciuda durerilor si a neputinei de a se
mica, duc o viata mplinita. Si cazul nu este izolat. Recent,
rezultatele a 30 de studii, in care au fost chestionai peste
10.000 de pacieni, au dovedit ca oamenii bolnavi de cancer,
reumatism sau diabet nu sunt mai nefericii dect ceilali.
Au invatat sa-si stpneasca boala din interior.Dar cum
tehnicile de autovindecare vor imbatrani pana sa ajung
in spitalele romaneti, in numerele viitoare ale revistei
vom concretiza aceasta introducere, prezentnd cazuri de
vindecare prin autosugestie, vizualizare si meditaie, prin
respiraie si dieta alimentara, detaliind fi ecare metoda in
parte. Vieii trebuie sa i se acorde o ansa, pana in ultima
clipa care ti-e druita deDu m n e z e u .
Ro d i c a D e m i a n

Te s t

Av e i a c c e s I a f o r e l e d v s . d e a u t o v i n d e c a re ? In fiecare
din noi exista o energie care ne poate vindeca sau menine
sntoi, fara riscuri si fara efecte secundare. Stiti ce va trebuie
ca sa o activai si, deci, ca sa va simii in forma si
sntoi? Intrebrile de mai jos va vor ajuta s-o aflai:
Avei metoda dvs. proprie de relaxare?

Suntei contieni in ce loc din apartamentul dvs. va

simii cel mai bine?

Stiti ce mncruri si buturi (de ex. sucuri proaspete de fructe

sau un pahar cu vin rou) va fac cel mai bine?

Stiti care dintre alimentele si mncrurile dvs. preferate

sunt si sntoase?

Avei vreun sport preferat?

Putei spune ce va ajuta - pe dvs. personal - sa va
vindecai mai repede de o rceala banala? (de ex. 12 ore
de somn, o supa fi erbinte si concentrata de gina, o baie
calda)

Stiti exact de ce avei nevoie ca sa dormii bine?

Avei grija sa va recuperai regulat?

V-ati intrebat vreodat ce-ati putea schimba in viata de

toate zilele pentru a mai reduce dins t re s ?

Observai imediat atunci cand va imbolnaviti?

Calatorii imaginare, vise cu ochii deschii - va cunoatei

puterea de imaginaie?

Suntei contieni cat de ncordata (sau de relaxata)

este viata dvs. in momentul de fata?

Va percepeti viata ca pe-o provocare pe care putei s-o

plsmuii dvs.?

Credei in existenta unor forte superioare care va pot

apar de boli?

REZULTATL:

Cu cat ati rspuns mai mult afirmativ, cu atat va folosii mai

bine - absolut instinctiv- forele de autovindecare si, chiar
daca majoritatea rspunsurilor dvs. au fost "nu", avei,
totui,posibiliti interioare de vindecare. Nu va ramane
dect sa le descoperii si sa le activai.

Puterea mintii face minuni

S-a artat, in numerele trecute ale revistei, ca

vizualizarea este capacitatea mintii omeneti de afi xa in
imaginaie obiecte ale lumii reale, animale, oameni, dar si
intamplari, mprejurri din trecut si prezent.
Imaginile mentale pot deveni o fora puternica sau nefasta,
in funcie de felul in care le utilizam. De fapt, fiecare dintre noi
practicam, zi de zi, fara a o face in mod contient, vizualizarea.
De pilda, cand urmeaz sa avem o ntlnire sentimentala,
sa vorbim in public, sa participam la un eveniment
deosebit, sa dam un examen, facem fi lmul ntmplrii in
minte, realiznd un mic scenariu in care "ne vedem",
uneori, intr-o lumina optimista, care incearca sa nlture
ceea ce e negativ (suntem frumos mbrcai, stpni pe
noi si pe situaie etc), alteori,intr-o lumina catastrofala, in
care ne vedem terminai si invinsi (cel ateptat nu vine la
ntlnire, discursul public e un esec, pierdem examenul
etc).
Diferena dintre vizualizarea intamplatoare
si vizualizarea terapeutica (numita si creatoare) - obiectul
acestui articol - consta in faptul ca cea de pe urma este
fcuta in mod contient, in scopul autovindecarii. In acest
caz, bolnavii invata sa-si foloseasc imaginaia pentru a
facilita procesele naturale de vindecare, pentru a adopta
un comportament care sa le mbunteasc imaginea pe
care o au despre sine (sunt puternic, lupt,inving).
Departe de a fi considerata o sarlatanie (asa cum
exista tendina sa fi e apreciata medicina alternativa la
noi), vizualizarea a devenit o practica curenta atat in
Europa (cu precdere in Frana si Germania), cat mai ales
in marile clinici americane, unde reprezint o terapie
adjuvanta, in lupta cu cancerul, sida, bolile
psihosomatice, organice, funcionale si mentale.
Inainte de a trece la descrierea concreta a practicilor
la care trebuie sa apelai, va reamintim ca o vizualizare
efi cienta presupune, obligatoriu, o buna relaxare si
capacitate de concentrare, tehnici pe care le-am descris
pe larg in numrul trecut al revistei.

A . I ma gi ne a Fer ic ir ii

Este un exerciiu de vizualizare foarte simplu,

recomandat, in cazul unor afeciuni mai
uoare,persoanelor sensibile si emotive, care nu au o
imaginaie foarte bogata, dar care au, latenta sau activa,
o mare capacitate de evocare a emoiilor pozitive.
Mod de desfurare a exerciiului
1.Asezati-va pe un scaun sau pe un fotoliu cu spatele
sprijinit dar drept, intr-o atitudine cat maicomoda.
 2. Facei zece respiraii complete (inspiraie si
expiraie), numrnd invers, de la 10 la 1 (de la 10 la 5
inspirai, de la 5 la 1 expirai). Relaxarea prin respiraie
va va da o stare buna, de calm.
3. Fixai in minte, apelnd la imaginaie, propria dvs.
infatisare fericita (mai ales chipul) iradiind de sntate si
buna dispoziie. Daca va este greu sa facei acest lucru din
memorie, folosii o fotografi e optimista, dintr-o perioada in
care va simeai bine si sntoi. Concentrati-va asupra
ei, apoi incercati sa o recompuneti mental.
4. Dupa ce imaginea este fi xata in minte, incercati sa
va concentrai asupra detaliilor: pielea este strlucitoare
si emana sntate, obrajii sunt imbujorati, ochii va
strlucesc, zmbetul exprima sigurana si ncredere. Pe
msura ce reinei detaliile, incercati sa simii si emoia
tonica pe careo provoac fi ecare dintre ele.
5. Meninei in fata ochiului mintii imaginea chipului
dvs. si a ntregului dvs. trup sntos, 5minute, relund
vizualizarea cu calm si rbdare, ori de cate ori va fuge
mintea in alta parte.
6. La sfritul exerciiului, respirai de cteva ori profund,
intindeti-va ca dupa un somn bun,dupa care putei reveni la
activitile zilnice.

Recomandri

Prin aceasta metoda aplicata consecvent, pot fi

ameliorate sau total vindecate afeciuni curente precum:
guturai, gripa, dureri de cap, deranjamente digestive,
stri de oboseala, boli de piele etc. La bolnavii cu probleme
respiratorii s-a observat, de exemplu, ca nasul se desfunda de
la sine, arborele bronsic se elibereaza de secreii, tusea se
potolea. Evocarea emotiva a propriei noastre imagini
(trup si chip), afl ata in stare de sntate, vigoare si
bucurie, este un tonic de excepie,care, administrat
regulat, duce in timp la redobndirea strii de sntate.

B. M e t o d a S i m o n t o n

Celebru cancerolog american (director al Centrului de

Consultanta si Studii asupra cancerului dinForth Worth -
Texas), dr. Carl Simonton a fost primul om de tiina care
a afi rmat ca vindecarea bolii nu depinde doar de
tratamentele practicate in spitale, ci si de psihismul
pacientului, "o fl inta fcuta din carne si spirit". Intrigat de
faptul ca, dintre bolnavii de cancer crora li se aplicaser
aceleai terapii, unii mureau, iar alii nu, a studiat
fenomenul, observnd ca supravieuitorii stiusera sa lupte
cu boala, adoptnd o atitudine optimista si militanta.
"Pentru c bolnavii care se vindecaser s-au gndit tot
timpul ca vor invinge, convingandu-se permanent ca vor
redeveni sntoi, am inceput sa-mi invat pacienii sa
devin cu toii nite lupttori."
Dr. Simonton adescoperit, de asemenea, ca medicul
care crede in vindecarea pacientului sau si este in stare
sa-I insufl e ncredere, obine rezultate la care ceilali
confrai nu pot visa. Impreuna cu soia sa, Stephanie, intre
anii 1970 si 1980, celebrul cancerolog a elaborat si a practicat
cu rezultate notabile o terapie complexa, bazata pe tehnici
de relaxare, asociate cu o vizualizare activa si pozitiva,
crora le-a adugat, ceva mai trziu, si terapia cognitivo-
comportamentala, menita sa repereze si-apoi sa schimbe
mentalitatea fata de boala (spaima, teama de moarte,
depresie in fata destinului nedrept etc.) a unei categorii
de bolnavi incapabili sa vizualizeze in mod pozitiv.
Principiul de baza al programului este ca fi ecare om
joaca un rol important in ce privete sntatea lui si ca
ceea ce infl ueneaz sntatea infl ueneaz si cancerul:
fora psihica pozitiva.
1 . Re l a x a t i -v a ( c u u n a d i n t e h n i c i l e
prezentate in numrul anterior al revistei).
2. Concentrati-va asupra unei imprejurri din
trecut care v-a produs bucurie (succes
profesional, mplinire erotica, naterea unui
copil etc.) si pe care ncercai sa o retrii
mental (tehnicile de concentrare au fost
prezentate, si ele, in numrul trecut al
revistei.Practicati-le cu 2-3 sptmni nainte de
a incepe programul de vizualizare). Daca va este
greu sa va imaginai situaii, ganditi-va la un loc
d i n n a t u r a c a r e v a p l a c e i n m o d s p e c i a l : malul
m a r i i , u n s a t , u n p a rc e t c. Lo c a l i z a t i -lc a t m a i b i n e i n
m i n t e , n c e r c n d s a p a r t i c i p a i s u fl e t e t e l a
redescoperirea amnuntelor: fonetul marii,
culoarea cerului, o casa, un plai etc. Exerciiul
are rolul sa va activeze imaginaia.
3. Creai in minte doua simboluri diferite,
unul pentru boala, altul pentru
vindecare(tratament), tinand seama ca imaginea
v i n d e c r i i s a fi e m a i p u t e r n i c a d e c t i m a g i n e a
bo l ii. D e exe m pl u : bo a la es te o gr m jo ar a d e
nisip pe care un val de apa (vindecarea) o
matura din drum. In cazul bolilor grave trebuie
inventat un scenariu rzboinic. De ex.: boala
e s t e o g r m j o a r a d e c e l u l e c a n c e r i g e n e fi x a t e
pe organul bolnav (plmni, stomac etc), pe care
oarmata extrem de puternica (celulele noastre
de aprare) le incercuieste si le
distruge,eliminandu-le apoi din organism. Locul
bolii ramane curat si se vindeca, trupul
redobandindu-si pe deplin sntatea. Daca
tratamentul pe care il urmai este chimic sau
p e baza de plante, imaginati-va cum substana
chimica sau principiile active ale plantelor se
imprastie printre celulele canceroase, otravindu-
le. Celulele canceroase, slabe si lipsite deajutor,
sunt distruse, in timp ce organismul isi
regsete sntatea.

Important

Nu alegei niciodat simboluri puternice pentru boala: de

pilda, cancerul reprezentat printr-un munte inalt, prin
animale de prada (tigru, leu, arpe, scorpion, pianjen)
sau prin culori violente:rou, portocaliu. Colorai boala in
nuane terse, de bej, maroniu. Ordinul care trebuie dat
creierului si subcontientului (spune dr. Simonton) nu
este: "Am un cancer mare si puternic ca un munte si un
sistem de aprare mic ca un oricel, care incearca, incet
si greu, sa road piatra".Ordinul corect este: "Vreau ca
acest cancer sa devin cat se poate de mic ca sa fi e
eliminat".

Alegei simboluri foarte puternice pentru vindecare

(tratament). Celulele de aprare sunt de ordinul miilor,
bine narmate, colorate in rou, verde, auriu si argintiu,
dotate cu tactici de luptainfailibile.
Reprezentarea grafi ca a bolii, pe hrtie sau pe
calculator (desenul organului bolnav, al locului atins si al
armatei care lupta sa il elibereze, le este de mare folos
bolnavilor cu putere imaginativa mai slaba).

4.In fi nal, ne vizualizam sntoi si plini de vigoare,

multumindu-le celulelor de aprare,intregului organism,
dar si noua, ca am participat la vindecare.

De reinut

Vizualizarea boala/vindecare nu trebuie fcuta

dect o singura data in cursul exerciiului, chiar daca el a
durat doar cteva secunde. In universul subcontientului,
cand dam un ordin vizualizat,trebuie sa ateptam ca
aciunea sa se realizeze. E ca si cand dupa ce rugam o
persoana sa neaduc un pahar cu apa si ea ni-1 aduce, ii
cerem sa-1 mai aduc o data.
Vizualizarea (minus relaxarea de la inceput) nu
trebuie sa dureze mai mult de 5 minute.
Programul trebuie practicat de trei ori pe zi sau si
mai des, in funcie de gravitatea bolii.
Daca vi se ntmpla sa nu putei vizualiza cancerul ca
fiind mic si uor de invins, ci, mpotriva voinei dvs., imaginea
lui se transforma intr-un scenariu catastrofal, nu forai
vizualizarea.Soluia este sa ncercai sa descoperii
cauzele blocajului - o spaima veche, frica de moarte,
lipsa ncrederii in forele proprii, un conflict care a generat
boala si nu a fost rezolvat. Odat identifi cate, blocajele se
vor elimina cu ajutorul ctorva tehnici menite sa schimbe
mentalitateade om nfrnt. lata-le:

Te h n i c i d e s c h i m b a r e a m e n t a l i t i i

Desenai cu cerneala neagra (pix, tus) pe o coala

de hrtie alba o fi gura geometrica plana: cerc,triunghi,
ptrat etc. Concentrati-va asupra ei cteva minute, intr-o
atitudine relaxata, respirnd linitit. Memorai fi ecare
amnunt al desenului. Inchidei apoi ochii si refaceti in
imaginaie desenul observat. Incercai sa pstrai
imaginea in minte cteva minute. Abia dupa ce exerciiul
acesta va reuete, putei trece la urmtorul.

In locul fi gurilor plane, desenai fi guri tridimensionale

- cuburi, paralelipipede, conuri etc. si incercati sa le
pstrai in fata ochilor mintii cat mai mult.

Cuprindeti in raza observaiei dvs. obiecte de

folosina uzuala - un creion, un cuit, o carte, un scaun
etc, urmnd acelai procedeu: contemplati-le cu
maximum de atenie, apoi fi xati-le inimaginaie cat mai
mult.

Indreptati-va apoi atenia asupra culorilor (fl ori,

tablouri etc). Efectul lor trebuie sa va intareasca puterea
de vizualizare.

Dupa sptmni de exerciii contiincioase, va putei

incerca puterea de concentrare asupra unor fi inte vii: mai
mici la inceput - furnici, pianjeni etc. - apoi mai mari:
cini, pisici. Reinei cu grija amnunt de amnunt, pana
ce ntregul animal, cu toate nsuirile infatisarii sale,
exista infata dvs., desi tineti ochii inchisi.

Cel mai greu: preluarea ca imagine fi xa a infatisarii

omeneti. Acordai cea mai mare atenie chipului. Nici o
trstura sa nu scape ateniei dvs., astfel incat imaginea
pe care o veti fi xa in minte sa fie la fel de fidela precum o
fotografie.

Fixai acum pe ochiul imaginaiei lucruri trite:

imprejurari, intamplari. Urmrii ca la un fi lm
desfurarea evenimentelor, chiar daca ele sunt
dramatice. In caz de boala, reamintiti-va cum s-a
manifestat, pas de pas, incercati sa retrii starea dvs. de
atunci, dar fara sa va lasati copleii de ea. Emoia
incercata va va motiva in lupta dvs. cu boala, pe care
trebuie sa o invingeti cu orice c h i p .

Exerciiile de concentrare asupra unor imagini

mentale sunt mult mai uoare pentru creatorii de arta,
care vizualizeaz continuu, indiferent ca picteaz,
regizeaz sau scriu. Lor li se altura si persoanele cu o
puternica inclinatie religioasa, care vizualizeaz prin
rugciuni. Asta nu nseamn ca oamenii lipsii de talente
artistice nu-si vor putea coordona gndurile in scop
curativ. Tehnicile de relaxare si concentrare ii vor ajuta
sa-si ating scopul propus.
Nu uitai drumul: Relaxare - Concentrare - Vizualizare (in
numrul viitor).

Misterul autovindecarii (III)

Relaxarea si Concentrarea

Pe n t r u c a d o c t o r u l d i n n o i s a s e m o b i l i z e z e s i sa
i n v i n g a b o a l a e n e v o i e s a -1a j u t a m . R e l a x a r e a s i
concentrarea sunt doua metode excelente de
stimulare a forelor psihice.
Vizualizarea este capacitatea noastr de a fi xa in
imaginaie date ale lumii reale: obiecte, plante,animale,
oameni, imagini ale naturii, dar si imprejurri legate de
viata, momente de fericire sau de tristee, din trecut sau
prezent.
Incercarea de a bate gndurile in cuie nu este, insa,
uoara. Asemenea unui fl uviu dezlnuit, ele curg la
ntmplare, schimbandu-si direcia si viteza. Nu e prea
uor sa "pescuiesti" in apele nvolburate ale mintii, sa
prinzi o imagine anume si s-o fi xezi, s-o incercuiesti ca pe
front - cand e vorba de boala - si s-o distrugi.
Foitele psihice pe care se bazeaz autovindecarea, sunt
destul de greu de disciplinat. "Doctorul" care se afl a in
noi trebuie trezit si activat. Din fericire, exista metode
care ne ajuta sa atingem acest obiectiv:
relaxarea(stpnirea trupului) si concentrarea (stpnirea
mintii), cele doua etape premergtoare,obligatorii, ale
vizualizrii efi ciente.
Uor de practicat si invatat, ele va vor ajuta sa
descoperii ca autovindecarea este o realitate. C in
adncul dvs. se afl a o putere uriaa care, odat trezita si
disciplinata, va va deveni paznic bun.
Fara o relaxare corecta (destindere obinut prin
exerciiu), practicile psihodinamice (de mobilizare a forei
interioare) sunt greu de executat.
Relaxarea este cheia succesului in orice tentativa de
abordare a zonelor psihice. Numai prin deconectarea
totala a sinelui nostru de ncrncenri, nelinite, stres,
pot fi atinse acele strfunduri de care depinde
autovindecarea.
Nu exista medicament mai bun pentru oamenii
bolnavi, pentru cei obosii si extenuai, surescitai sau
nervoi dect relaxarea, pacea destinderii contiente.
Exerciiile regulate de relaxare duc la uitarea
realitii fi zice a corpului in care suntem captivi, ntrerup
"tirania crnii", pe care o resimim din prima si pana in
ultima clipa a vieii, induc o stare benefi ca de ocrotire
interioara.
Stpnirea trupului nu este o victorie prea uoara,
dar exerciiile de relaxare, regulate si bine executate, ne
vor apropia de succes.

Tr e i E x e r c i i i D e R e l a x a r e

1. Destinderea generala

Intindeti-va pe pat, cu braele intinse pe langa trup,

purtnd imbracaminte lejera. Picioarele sa fi e ndeprtate
uor, eventual ridicate pe o perna. Daca se poate, capul
sa fi e orientat ctre nord. Alegei o ncpere ferita de
zgomote. Evitai intunericul absolut, fi indc induce
somnul.

A.I n d re p t a t i -v a a t e n i a a su p r a re s p i r a i e i . C a d e l a
s i n e , v a i n c e p e s a c u rg : l i n i t i t, re g u l a t. Deci nu o
respiraie strunit voit, ci lsata sa se manifeste firesc. In felul
acesta, ne vom face gndurile sa taca (nu fi ti nerbdtori
daca nu veti atinge starea aceasta imediat, cu timpul, o
veti o b i n e ) .
B . C o n c e n t r a t i -v a a s u p r a d e st i n d e r i i c o r p u l u i .
n c e p e i c u p i c i o a re l e . n c e rc a i s a s i m i i c u m devin
tot mai grele, cum greutatea lor urca prin coapse spre
abdomen. Urmeaz palmele, braele,pieptul, gatul, fata
si capul. Incercai sa simii apoi cum vi se ngreuneaz
organele - rinichii,ntreaga greutatea trupului spre in jos,
spre pamant. Evitai orice micri nedorite. Tineti ochii
inchisi, dar fi ti treji. Considerai acest exerciiu ca pe un
antrenament al voinei.
 Realizarea este corecta atunci cand nu va simii deloc
corpul, cand este "dizolvat" intr-o stare de
imponderabilitate si pace. Repetai in minte cuvintele:
odihna, linite, tcere.
Exerciiul de relaxare se practica de doua ori pe zi,
dimineaa si seara, la aceleai ore. Incepei cu trei
minute de relaxare, apoi ajungei la o jumtate de ora.
Izbnda nu depinde atat de durata, cat de executarea
temeinica (in sensul acesta, 5-8 minute de relaxare, de
doua ori pe zi, sunt de-ajuns).

2. Destinderea "in amnunt"

Poziia corpului este culcata, ca la exerciiul anterior.

Etapele relaxrii: destindeti, pe rand,fi ecare componenta
a corpului, "in amnunt". Pornii cu palmele: palma
dreapta - palma stnga;degetul mare drept - degetul
mare stng; degetul arttor drept - degetul arttor
stng si asa maideparte, pana ce palmele sunt total
relaxate. Urmeaz: antebraul drept - antebraul stng,
brauldrept - braul stng si umrul drept - umrul stng.
Apoi picioarele: dreptul, stngul, fi ecare cucomponentele
lui (laba dreapta - laba stnga, genunchiul drept -
genunchiul stng, la fel,coapsele). Urmeaz abdomenul,
pieptul, spatele, gatul, ceafa. La urma: capul, incepand
cumuchii obrazului: sprncenele, pleoapele, obrajii,
nasul, buzele, limba, flcile. In fi nal, organele interne si
sistemul nervos, pe care vi-1 imaginai ca pe o reea de fire
subiri. Si, nu in cele dinurma, acelai sfat: ncercai sa
simii aceasta destindere minunata care va elibereaz
de senzaiac o r p u l u i .

3. Destinderea birjarului

Inspirata din poziia in care dorm birjarii pe capra

trsurii, in ateptarea muteriilor, aceasta relaxare este
cel mai uor de executat, putnd fi fcuta oriunde si
oricnd: in parc, pe o banca, in metrou, la scoal sau la
birou.E sufi cient un scaun pe care sa sedem comod.
Picioarele trebuie inute paralel, pe podea, la o
distanta de cativa centimetri unul de altul. Coapsele si
pulpele sa formeze un unghi drept."Prabusiti-va" partea
 de sus a corpului (trunchiul), cu spatele indoit,
inclinandu-1 uor inainte. Antebraele (minile pana la
coate) se sprijin pe coapse, palmele intre genunchi.
Capul atrna greu, ca o ghiulea, in jos. Nimic nu trebuie
sa stnjeneasc aceasta destindere, nici o stransura(de
curea sau cordon), nici o ncordare. Fara o relaxare
totala a muchilor, exerciiul isi rateaz telul.
Recomandat naintea exercitiilor de vizualizare, el poate
fi practicat ori de cate ori nesimim obosii, ncordai,
epuizai dupa o petrecere sau o noapte de munca.
Cteva minute ajungpentru o benefi ca revigorare.

Stpnirea Gndurilor

O alta etapa absolut necesara pentru a realiza o

vizualizare corecta este stpnirea gndurilor,puterea de
concentrare asupra unui singur punct (in cazul de fata,
asupra unui organ bolnav).Fiecare dintre exerciiile pe
care vi le prezentam in continuare este menit sa
ntreasc atenia,puterea de fi xare a mintii pe o
imagine anume.

1.Imaginati-va ca tratamentul este

invincibil
In general, cancerul este reprezentat ca un rau cu
care nu se poate lupta, o fatalitate care duce la m o a r t e.
N u e s t e a d e v r a t ! M i i d e a l t e b o l i m a c i n a m i l i a rd e d e
a l t i o a m e n i . N u s u n t e t i s i n g u r i cu s u f e r i n a . C a n c e r u l
e s t e o b o a l a c a re d a c a p o a t e fi s t p n i t s e tr i e t e
c u e a t o a t a v i a t a ( i n c a z u l c a n d n u s e p o a t e er a d i c a
t o t a l ) . l a t a d e c e e s t e f o a r t e i m p o r t a n t sa c re d e i c u
a b s o l u t a c o n v i n g e re c a v i z u a l i z a re a e s t e u n
tratament invincibil.

2. Minimalizai imaginea bolii

N u v a g n d i i n i c i o d a t ca c e l u l e l e c a n c e ro a s e
s u n t i n s t a re s a c re a s c si s a s e
 n m u l e a s c . Vizualizati-le slabe si lipsite de aparare.
Moi, informe, decolorate, speriate de finalul care se
a p ro p i e .

3.Vizualizai in mod triumfal celulele de

aparare
Sute de fi lme ne ofer imagini despre felul in care
binele invinge rul, in scenarii moderne, cu a rm a t e
t e re s t re s a u s p a i a l e, d o t a t e cu e c h i p a m e n t e d e
u l t i m a o r a , c u l u p t t o r i a n t re n a i s i n e n f r i c a i , g a t a
s a s p u l b e re o r i c e d u m a n . D a ca n u a v e i i n m e m o r i e
a l t e i m a g i n i a j u t t o a re m e n i t e s a n s c e n e z e u n
r z b o i c t i g a t , re c u rg e i l a a c e s t e a . Da r n u u i t a i :
c e l u l e l e d e a p a r a re t re b u i e sa l e c o p l e e a s c p r i n
n u m r p e c e l e c a n c e ro a s e s i sa l e d i s t r u g c o m p l e t ;
o d a t u c i s e , e l e t re b u i e a r u n c a t e a f a r a d i n c o r p .
Ac t u l e l i m i n r i i e s t e d eo s e b i t d e i m p o r t a n t, p e n tr u
c a l a n i v e l s u b c o n t i e n t ex i s t a a c e a s t a t e a m a : c a
c e l u l e l e c a n c e ro a s e , c h i a r d a c a su n t m o a r t e , d a c a
s u n t l s a t e i n o rg a n i s m , p o t d e v e n i d i n n o u o
a m e n i n a re .

4. In finalul vizualizrii, concentrati-va

asupra corpului sntos,
far boala
- dincolo de orice demersuri, este crucial sa se vizualizeze un rezultat
final pozitiv. Trebuie sa va v e d e i sanatosi, fericii, energizati
sifar cancer.Incercai sa va vedei facand toate lucrurile
pe care leat-i face in mod normal daca nu ati fi fost
bolnavi si incercati sa va vizualizai implicati inactiviti
fericite. Aceasta imagine pozitiva a fi nalului plin de
succes va foreaz sa va focalizaia s u p r a p ro c e su l u i d e
v i n d e c a re s i re a fi rm a n c re d e re a c a tr u p u l d v s. v a
invinge boala.
C.mbriarea ngerului
E s t e o m e t o d a c a re l i s e p o tr i v e t e m a i a l e s
p er s o a n e l o r s e n s i b i l e s i a f e c t i v e, c a re a u o c re d i n a
p u t e rn i c a . E l e p o t m u l t m a i u o r sa s e c o n c e n t re z e s i
s a f a c a v i z u a l i z a re a t e r a p e u t i ca a tu n c i ca n d se
raporteaz la un mesager al lui Dumnezeu. In msura in
care emoia si credina cu care se face v i z u a l i z a re a s u n t
s i n c e re s i p ro f u n d e, re z u l t a t e l e t e r a p e u t i c e su n t
u i m i t o r d e p u t e rn i c e s i r a p i d e . Mai mult, s-a constatat
ca acest exerciiu confera pacienilor, mai mult dect
celelalte, un e c h i l i b r u p s i h i c s i o s t a re d e p a c e
s u fl e t e a s c a ex t r a o rd i n a re - e l e m e n t e f o a r t e
i m p o r t a n t e, m a i a l e s i n t e r a p i a b o l i l o r so m a t i c e
g r a v e , c a re p ro d u c u n s t re s p u t e rn i c , p re c u m si a
c e l o r p s i h i c e . L a t a c u m s e f a c e a c e s t ti p d e
v i z u a l i z a re :

Intr-un loc linitit si pe cat posibil izolat, nchidem

ochii si spunem de cteva ori rugciunea " n g er ,
n g e r a u l m e u " s a u " Ta t l N o s t r u " .
Ne imaginam apoi ingerul pzitor: putem sa-1
vedem ca in iconografi e, cu aripi albe, cu pleteaurii, cu
ochii blnzi si plini de iubire, sau putem sa-1 vizualizam
ca pe o sfera de lumina alb-s tr a l u c i to a re c a re e m a n a
d r a g o s t e , fo r a s i p ro t e c i e.
Dupa ce ne-am creat imaginea mentala a ngerului,
ne fi xam atenia in zona pieptului si ncercam de acolo sa
il "vedem cu inima" - element care va intensifi ca mult
emoia benefi ca.
Apoi chemam ngerul sa ne mbrieze si vizualizam cum
o lumina alba, plina de iubire sicompasiune, ne nvluie,
protejandu-ne si alinandu-ne.
Vedem apoi cu ochii sufl etului cum lumina pe care
ngerul nostru o rspndete se orienteazspre zona
corpului care este bolnava, scaldand-o si tamaduind-o
progresiv Daca mintea se deconcentreaza si se ntrerupe
acest proces de vizualizare, cutam sa ne fi xam din nou
atenia la nivelul pieptului si sa chemam, plini de rbdare,
imaginea ngerului, dupa care rencepem sa vedem cum
zona afectata este scldata n lumina binefctoare pe
care acesta o rspndete.
* Acest exerciiu se face 5-10 minute, de minimum doua
ori pe zi. Este foarte util sa-l facemseara, nainte de a
adormi, pentru a avea un somn odihnitor si a ne incarca
subcontientul cu imagini pozitive si pure.