Pantec a H-a Rolul factorilor functionali in dezvoltarea aparatului dentomaxilar Dupai cum s-a putas desprinde din cele precentate prima parte a lucrari,fenomenologia formant, cresterisi desvoltarit aparatulii dentomaxilar este deosebi de complexd si supusi permanent interactumit unor factor solip coe es ep eafrcoenya mare es ares Dacinse perturbari ale acestei fenomenologit. concretizate in sanomalille dentomasilae ‘Acest aparat confine, in aldtuirea a, structuriciferite ca origine, reactivilate $1 termene de atingere a smaturizrii" structurale $i funcjomate 1a patrimoniul forjelor si tendinfelor ereditare ale dezvoltar, se grefeazd actiunea nor forte multiple, ce fin tele de faciort ai mediului intern (neuroendocrini, dismetabolici),altele deriva din facioré ai mediului extern (ata este 0 parte a compului neprotejati artificial). Un grup Important de forte tau nagtere din parteiparea sa, itr ‘masurd variabila, la desfagurarea multor func, folosind ‘aceleas siructuri Forfele. de care seinsojestedesfasurarea ‘acesior functi, sunt numeroase i diferite In ceea ce priveste ‘cine oe beatin re rest met nad 4 locul de acjune. Cunoasterea lor~prin prisma fenome- nologiei dezvoltarit aparatului dentomaxilar ~ oferé premise pentru acfiuni bazate, in principal, pe exercifi si ‘aparate ortodontice, in vederea prevenirit si corectaris ‘anomalilor dentomaxilare. Ele sunt expuse tn continuare. Subliniem necesitatea utilizar acestor nofiuni in contextul celor privitoare la intreaga constelatie de influenfe la care este supusi dezvoltarea Ap. D.M. si al complexitai etiopatogeniel anomalitlor dentomaxilare. 316[2 CORELATIILE DINTRE RESPIRATIE $!DEZVOLTAREA ‘APARATULUI DENTOMAXILAR Sumar TILL IMPORTANTA PASAJULULAE- _APARITA ANOMALILOR DENTO- RIAN NAZAL PENTRU RESPI- MAXILARE 322 z na A NPLDDITA NOR he DM m2 x PRA RESPIRATI 3 112 POSTBIATATILE DE SUPLEE: a REorAIA OUALA A.D LX A UNEL ‘CAMANIFESTARU ASOCTATE ALE NAZALEOREUNATES caouneresri US NGLUENTA RESPIATETORA- yA PORTSTATEAIMUNATATR LEASUPNa DEZvOUTARIT ap.” ConDETIT oe RESP At DM MECANISMELE PRIN CARE TRATAREA SICORECTARES hn RESPMATINORALADETERNINA Bae an soviere a wclas pacen a unr tuburtri ale respira nazale ga unor As api pace respira tulburén ale conformatis aparaulv:dentomanilara fst observats petra prima data de eitre Robert (843) De atunc), sau efectoat nenumarate ceeetit aperimenfale observa clinice Au foo ormlate opi vata, tn lle privinfe contractor. De problema corelailor dite reopiafic xl dezvoltarea Sra deta eg ate deo desea inpnan ede @ pent ed ele cats elucidezerporurle Ap. DM. si eoonomia general anism earn finde ie foci de bad, tar pe dea pars, penta ein fanfic de raspunsurie pe cae le primese acest ineba, depind $laprcierea metodclor alee penu trap anoualilor dentomatslare, valoarea ‘i ulitateaacestor metode Intrebarile puse de corelafile dintre Problema tipurile de resprafe (oral, mixti saunazals) corelatieh sidezvoltarea Ap. DM. se refer la: = importanfa trecerii curentului de aer Fespiratic yy) prin nas, fo timpul respiratiei, asupra 91 An. O.M. a sini de sndtate gia dezvoliicopiulut (ig. 249); re ~ posibiltjile de supleer ora a unei respiralii nazale ingreunate (obstruc- fionate); ~ influenta respiratiei orale (R.O.) supra dezvoltai aparatului dentomaxiar; Fig 249 Pasyjl sein nazofaigian, mecanismeleprineare R.O, poate determina uph Wms (lu dupa Sao). aparija An. DM; ‘21comen infirm. corel — influenta negativl a unor anomali ili; 5. emer spear. denfomaxilareasupra respira, 317 = dact R.O. si An. DIM. sunt legate eauzal sau este vorba numsi de © asocete accidentals; dda existd posblitata ca prin tatarea si corectarea unor An. DM prin metodele ortopedit facial, 8 se imbundeasca condifile respratoi, in cele ce urmeaza s¢ va face ~ pe sourt 0 sistemaizare a celor mai importante dae ViIt. IMPORTANTA PASAJULU! AERIAN NAZAL PENTRU RESPIRATIE Jinmod normal fn timpulrespiratici, coloana de sor sib evita aca faringce,lringele, taheea, bronhiile si ramifcaileacestora pentru ajunge Ia nivelul aiveolelor pulmonate, Paruadevea acrului se face prin vestibull nazal, cate are ostructur ibrocarilaginoas®,cu rol activ i relarea reflex a faxulu ‘erin, Vestibull ete considerat cao Veriabila valva de admisie cu og at mai (J. Chassignol). Pareurgind cavitjile nazale si faringele, aerul inspirat Sule transformant cantitative y caltative, care-l prepar, i adaptesza la can- diile corute de respirajia pulmonara. Au'loe modifica instantanee ale con- ‘dLsulu respirator i eapor! cu elementele ce [in Ue starea individu tae de repaus sau de efor, fonagi, deglutie, micos vic) side vantit ale media cconjordtor (temperatur, wmiditate, altitudine ete). Pasajul eerian nazo- fringlan poate reali aceastadaptarea curentulul de aer dato “arhitecionei speciale, Functor specifice ale epitelilui = fanefiilorglandulare; = jesutulus venos ereetil (radiator nszal) = Inervatici. a) Reglarea canttafit si schimbarilor de direcjte ale fluxului aerian Pasajulacrian nu se prezinii ca o nic dicapta, cl, componeitle sale au axe dlifente, care produc Schimbari de directc ale oxsfuiaerian. In plu, daria Sinuoziatilor pe care le prezints fosele nazale se crecaza curente gi varejurt Roglarea secundare si se micgoreaza viteza de wanzit. In reglarea cantiagi de aet st vitezel modificarca vitezci, mai intervin gi alte elemente cu n ar fi modificrile de cali si bru ale sistemului cavemos, ce pot duce la blocarca completa a tranzitut direct! Dec juteala si direcfia aerahii inspirat sunt determinate nu numai de aspiatia ‘aerului intiatoracie’, ci gi de posibilitatile de calibrare ale pasajului nazal care reagioneara in mod ree. i ‘In ultima vreme, cerectinle teleradiografice au aritat c& si hipofaringele are posibilitti de modificare a calibrului tn diferite momente respirator. Aceste ‘modificdri sunt mai nete in sitwaile tn care pasajul nazal este deficitar (rol de Supleere?). Se pare ef modificdrile faringiene fae parte dintr-un Intreg complex postural, care inteeseazA gi mandibula, sistemul hiidian (os, muschi i ligamente ‘Conexe) si limba, complex dotat cu posibilityi motorii att in blos, ct g izolat (Gudin, Maccary, Hoffer) b) | Purificarea aerutui, oprirea impuritajtor. Particulele mati sunt oprite chiar de la nivelul vestibulului de etre firele de par. Mucoasa pituitara este Puricarea alcituiti din celulecilindrice eu eili orienta dinainte-inapoi. In stratul epitelial ‘aerului Superficial se gisese glande caliciforme ce secreti mucus, iar in corion glande sefo-mucoase in aglomeraii sub formd de strugure. Fiecare cil este acoperitcu 0 318pelicula find de mucus, de care adera impurittile din er. Seerefia glandelor din ‘mucoasa nazalé este foarte bogath in lizozim, al c&rui rol bacteriostatic este binccunoseut. Trecerea curentului de act prin fasele nazale antreneaza si acrul €) Umeciarea aerulu. La nivelul mucoasei nazale, secretia in 24 de ore este in medie de 500 en? cu variaji mari in fanctie de cond Side temperatura ale mediulu inconjurdtor. Devine pasbil astfel ca totdeauna ‘eral si poaldavea o stare de umiditate optim. ) Inedlirea aerulut In cavitiile nazale exist un sistem venos profind al mucoase care este foarte bogat reprezenat, aleBtuind un veritabil radiator (camerele de cald Worms). ‘Dup Madura el este inconjurat deo rejca musculard dens’ avand functile cearactetstce de esu erect. Prin modificnle acest esut ca gi prin modiicarea ‘constant aiufeli de ctculati,acnl este ined, astfel net la mivelul coanclor prezinti 0 temperaturh constant de 36°, astfel c& prin temperatura sa, nu mai {este nociv pentma eal respirator subiacente si pentru plaid ¢) Aetiitaiea reflea $1 sencoriald. Caile respiratort sunt aledtuite pe prineipil uniijilor uncyionate. Unitatea este tneqinuts pein inter ‘mulilor declansati de contactul voluane de wer cu naucuass pituitars (Kuslsk, Heskia, Chassignol, Chatcau ete). Prin reflexe este realats acivtatea arpilot rasuli caltrulfoselornazale. Se acioneazs asupa rabee, bronhillor, muschilor toracici, Mucoasa nazalf este foarte bogat in terminajii nervous. Cale fereote sunt cele ale nervulu olfactiv Sinervulutelgemen (ramul oftalmic $mauilar). Terminate trigeminale Euleg stimulit termici, mecanict, lj. Terminafilesstemulu nervos ‘vegetatv apar la mucoass fie de-a Iungularteroletor, fie incluse in fs- ciculele geminal. Parasimpaticul esto stimulator al sereplor st vaso dilatatoe ortosimpatcul est inhibi- ton gt vasoeonstctor, Mucoasa nazalécontttue punctul de plecare pentru mumeroase reflese: TMeXe hazoglotice, nazolaringiene, nazo- bronhiale, eflexul nazal de stu, reflexe nazocardiace, nazovasculare, nazolacrimale, nazodentare, nazo- salivare,olfactogustative, olfacto= gastrice, olfactoenterice. Unele ‘ig 250 Dingramn principle conesani tefl tree prin cenit respirator rervose, care agus consol smu resp-_din bulb, eare sunt gi foarte sensbil ‘sorGetis pu modifeadeDewtyiTapor la variate privind concentra dpa its), CO, $1 O, din singe (fig. 250,251). 319 Inedltzirea aerului Unitatea funetionalé acailor respiratorit Activitates reflexogen’ af Hs uP LANG phan MT 1 -contame Reflexe nocive, apdrute prin excitarea anormali a cdilor acriene superioare antreneazi condi espiratoni mediocre, favorizand staza pulmonar’ secundar’, Aaccelerajia candiacd (Heskia). Maccary pus in evidenfi semne ale unu travaliu ‘cardiac crescut a copii cu espiraie nazaldingreunati. Kurlski a descr ulbursi ‘morfologice locale si staurale, ce decurg dintr-o respiratie nazala insuficienti ‘Tulburirile respirafiei nazale, legate de arhitectura deficitard a foselor nazale, antrenea7& dificultlti de dena) si stagnari locale, ce se pot propaga la ringhof (reat dupa. Husoe Legenda: cere central exp rr eruch~ cent isp. 320rival eilor descendent, Faptul 8 acest imbolndviri nu se intnese la tol indiviit eu respiratienazals perurbatd este legat (Chateau) de exstena une! rezistenfe parculare constiffonale 8 mucoasei calor respirator Ia infec Once exc mnormal itor nal spear determi reflex ofneette ‘niu respirator A: Mayer) Tnsufiienfa respratone se produce ina mut pe ncaa ale eed, seek i ei i canny al wea lmonare. Apar consecinje asupra bronhomotrieitjir st bromhosect Stodtctnieeairait eadobronit are ba (fig 282), ic (Binet, Hess) Apar modificari in activitatea mugchilor respiratori, modificari in sistemnul cir- calor: Dup Lubet-Barbon, respuraia prin gurd exe Ta fel de anormala ca $i alimeniajia prin as. ViL2, POSIBILITATILE DE SUPLEERE ORALA A UNEI RESPIRATI NAZALE INGREUNATE {In anumite condi, datrtsnecsiiilorcrescute sau in unele diet in trecerea eri tn Toaitate prin cavitsile naval, se face ael tn inspite Ia ea oral cale sabsidirk. Gora impreund co hipofaringele 4 aparatil ioidian posed uncle posit de adsptare la fanctiarspratoric. Da eles ota nu poate supliniin toate, calea naval, Repercustmile pe car le are fespirati oral (LO) depind de momenta intl, drt, preeum de apt dacs sal nara exe exch fn oat sau pata ‘Lanot-ndseu,respiajia ese independents de alimentarea copii; clea arian digest sunt separate anafomotunclional Larngce gt epiglta au 0 oie mairidicata, ceca se permite copfulu s sgh 958 respite in acelast Timp, Dact in acastiperiondl se prodoc blot le passulo arian-nezal, ele fun fourte grave deourece pind Inu an, clea oralf nu are posibiliateaSt-1 Supleee (Neuberger De Coster Hofer et cal capil epi posi de inks a i ale, a cio data into masurt completa aie de terminateadervolti generale cor poate exist otdeauna ict unorrepercusiun general Hoffer). Recut cn Uprecierea influent! pe care 0 post ica R.O. este de mare important 0s Slabtleasca omental notaries ede al pare true ust n considera fptlctrecerea coloanci de act rincavitatea cal se soldeara cu defieene i ceea ce prveyteeglrea cant Ae acr,inctleirea, punficarea, umectrea gi sterizares aera. La respon ‘call, Mende 91 Pol a pos in evident o edcere global a debit de ae nivel parencbimelpelmonsr Deasemenea, su fost araaterunele modifies Sie Tumenu fi faringlon fn impo) inspire et si mocificat de Treevens (ce devine mai rdieata), de amplitudine (care devine inegal) si de rtm (ee {vine neregulst), care pina lun punct pot fi considerate ca fencmene de Compensarest amane cid R.O. se exerettape perioade seurte, Deck inst RO. SC prlangest muta vreme «cum este cara n obstruct ron nal -pot andrea tulbur att in dezvoltaca maxiofactals, etn cca generals {copii Dest penta aprecterearolult RO. producerea unor mies tocale si generale prezinia important crata ei de exerciare Datortt deviericoloanet de ner prin gurl se perturba ansamblul de reflne, ce au ca punet de plecare mucoats nla se dezorganizeaa unitatea 121 Apart deniomaia 321 Sele cinta respiratci perturba Respiratia orala (R.0.) Conse- cinfele RO. depind de: Momentul instalarit Durata Dezorge- rare un tates fonale {uncfionald a ctilor respirator, Fluxul aerian nazal ar avea un rol deosebit in treficitatea mucoasei nazale Inunele cazuri, permeabilizareachirurgicala a pasajului acrian nazofaringian nu duce la reinstalarea uneirespiafi nazale, Din aceasti cauza se admite c& pe lang obstructia pasajului acrian, este posibil s8 mai intervina si alfi factor (Ballard, Chateau, Hoffer. Dupit Heskia si Chasignol, se poate vorbi atat de 0 Incuftciensd functionald primitiva (ard), cat side o insufieiensafunctionala znazalé secundard, ce ramane dupa cura chirargicali pentru vepetatii adenoide. ‘Acesti autori considera cd reeduearea respiratorienazalA este foarte dificila ‘dupa 12 ani. Mela, in schimb,referindu-selarestabirea respiratci nazale(R.N.) ‘dupi disjunctile intermaxilare, considera e& R.N. se men{ine intr-un procent ‘mai ridicat la copii de virsté mai mare. Cereetiri mai recente radiocinemato- srafice au arta o conformatic foarte asemanatoare a limbit in timpul inspi- rafici la R.O., cu cea care se produce in timpul degluijiet infantile, waginduse concluzi asupra inauriilr reciproce dintre perturbaril celor dou funct Pe de alth parte, corclajia dine respirayie gi fonayie este cunoscuta de multi vreme, fe sub forma conceptici mai vechi, care atribuie un rol primordial presiuni subglotice in vibrarea corzilor vocale, fie sub forma conceptilor mai ‘oi, de valorificar a vibrailoracestor cori determinate de descareir lc salvelor ecurenale (a se vedea 3! capiolul Jedicat fouaie). Vig, INFLUENTA RESPIRATIE! ORALE ASUPRA DEZVOLTARII ‘Ap. D.M. MEGANISMELE PRIN GARE RESPIRATIA ORALA DETERMINA APARITIA ANOMALIILOR DENTOMAXILARE (R.0. > An. DM.) Numeroase cercetiti au scos in evident faprul ef exist corelaiiintee tulburinerespivatici i anomalile dentomax Itatele tudiiorstatstice supra acestor probleme pot fi sintetizas in urtoarle dous conclu ia) La sua de copi cu An, D.M,, numa de eopi eu RO. este mai mare decdt la suta do copt care au o dezvalare normalé a aparatului dentomaxiar 2) La suta de copii cu RO. se gisese mai mull purtitori de An. D.M. deca sua de cop cu respi nazal Tpoteza une: influcntsa RO. asupra dezvoltii Ap. D.M. a fost emis® pentru prima dati de cdtre ORL ist. Dupd Worms, Dounenge, Delavan R.O. detent trdstrofia asoasd maxilard (citi de Hoffer, Meskia) (fig. 253). La acest s-a adiugat i stomatolog cupregeupiortodontice sau cia ortodont ca: Wasiow De Coster Kantorowice, Schwarz, Planas, care atbuie un rol mare RO. In sparta An. DM, ‘Unele studi experimentale vin in sprijinul acest punct de vedere: = Delavan a astupat 0 narin la iepurele de cash $i 8 observatc8 $2 pro- dus 0 deformariceranio-facialtsemnificaliva ~ Malio-Colir in experieaf siilare observ deplasareascheletuly lire narina exchusi de la respirajic. ~ Ziem (1390), in urma unor experienje pe animale diferite (soarcci, cain, vie, 0), a care Jes astupat cite o marin prin sutra sau tampon, pus In evidengl asimetri facile, aterodeviati ale suturit mediane gi osu mci, 322Fig 253—Delomat aimee ale ott fine prin obstrejic marl apt Doumenge cht dpa ad) 4 prin ngopte iste a septs zal fin min mace ne iin asl. be >B precumn 9 vncte modiicii la dstan’ (deformapi ale toraceui gi ale coloanei Nerebrale) ~ Wankiewiez. in mai multe experiene pe clini, producing obstacole res- piratori prin injeotit cu parang Ia nivelolineluui Waldeyer gi oblighnd ani- Malus enum pois expla, obie “in lea eapului deplasare anterioar8 a mandibul = inextnsa cap: ¢deplaarepotroars a mandible, E june a concluzis es pouitiaeapulu joaca un rol de particularizare a anomalies prods deRO. Stace Pet Fria vot cc) epi anin, raja nazalatngreunata experimental, apareo inticiere sau o oprie in dervolarea scheletult facial 0 alterapie a mucosselon ” ‘Studi om. Lang i KoMer,ntoate carrie de atrezi congenital a.coaneor, au gisit RO. pala nat ‘Hoffer pe un lot de 103 adul, care dela najtere sau din fraged copie, auavuto oclzi foarte accentuala sau complets~-mono sau bilaeralt~a pasa ‘eran ial a tr un mbit care tp cll ca nal in punct de vedere al devoliicit Ap. DM, Acelasi autor pe un lot de eapt la care Sbstructia nazala a aparut inainte de 4 ani sia dart peste 48 de Tun, Ase 0 freevenlda An- DAM. de 75-80% (aproape dub dec pe lure martre). ial cercettori (Win Thiel, Marcus, Calderrari Chateau ete) scot tn evident fecventa mai mare a An DM. ta ® 0. (Fig 254). Prin ce mecanismn itervineTespratia oralé asupra dezvol dentomarilar i fel In general? "At fost incriminate eauze serodinamice fizice,cauze mecanice: 42) Se considerh ch acral insprat pe gurl are o acflune drect® asupra boi eare suferdo deplasare in sus (eu producereapalatolu inal), Colosna aerlu,inspirat pe gu, are la nivel ceanclor un efet de tia) (in obstruct para) aeupra aerulu alt ia cavittlenazale i sinusale Prestumea dn snus Se reduce statfel nu mal eslecontrabalansatd presiunea almosfericd, ce exert pe perei lateral i maxilarul superior ingustindy (Gura find deschish, se adaigh ipsa de ficient a buze! superioare, ce mu mai poate neutraliza force laterale de ingustare a arcadi superioare a itcsivi superion se doplaseaz in prodea\e (omer Euler Kanforowice, Wustrow, Misch Kunmert ete) ii aparatului 323 studi laom Cauze ‘aerodina- mice, fizice (mocani Fig, 284 Modifciricaractersive al arcadeor dentre, bls ‘oclurie in respiraia oral (a) si modiferile posterapeutice (b). +b) Deoareve gura este deschisi, apare ointindere gio aplicare a musculaturit obrazului pe peretitlaterali ai maxilarului superior, avand deei tot un rot de compresiune. ) Inpplus, mandibula find coborits (in pozitie gurd deschis8) limba mu-gi ‘mai poate exercita acjiunea sa de apdsare pe pereti laterali ai bolpi (Korner Eckere Mobius, MeCoy). Se consider’ c& limba are un rol deosebit in arcuirea bol Apar modificari in comportamentul complexului hioidian,ce favorizeazé o retropazitie a mandibulei si limbii cu tulburdri in dezvoltarea ‘sagitald Bloch, Misch, McCoy, Stanton) 324