Antreprenoriatul rural si migratia externa

Radu Gabriel Umbres

Master in Cercetarea Sociologica Avansata
Iulie 2006

Prezentare
Intrebarea de la care am pornit acest micro-studiu este influenteaza
migratia externa circulatorie antreprenoriatul in comunitatile rurale de
origine? Relatia dintre migratie si antreprenoriat este una de actualitate in
literatura sociologica recenta, in cadrul temei largite a relatiei intre migratie
si dezvoltare. In lucrarea mea de licenta, am studiat emergentele
antreprenoriale dintr-o comunitate din Vrancea rurala cu o rata
impresionanta a migratiei circulatorii (intre 150 si 250 la mie). Cercetarea
de teren a adus argumente in sprijinul unei relatii pozitive intre fenomenele
mai sus mentionate: migranti acumuleaza stocuri ridicate de capital
uman/economic/social si o parte dintre ei combina mod inovativ acesti
factori de productie in cadrul unor noi afaceri. De asemenea, fluxurile de
bani proveniti din remitente alimenteaza cererea pe plan local de bunuri si
servicii (in special in domeniul constructiilor), stimuland aparitia
antreprenorilor locali.
Exista insa o intrebare la care un asemenea studiu de caz nu poate
sa raspunda in mod satisfacator: exista o relatie de derminare cauzala prin
care migratia externa produce comportamentele antreprenoriale sau ambele
fenomene sunt, de fapt, rezultatul altor conditii anterioare (nivel de
dezvoltare economica, stoc de educatie, oportunitati structurale),
cercetatorul aflandu-se in fata unei cauzalitati aparente? Incerc in lucrarea
de fata sa izolez efectul cat mai multor factori externi si sa observ daca se
pastreaza relatia pozitiva semnificativa intre migratie si comportamentele
antreprenoriale.
Cum voi proceda?

Voi porni de la sursele de date disponibile, si anume Eurobarometrul

Rural din 2002 si Recensamantul Comunitar al Migratiei din 1999, ambele la
nivel de sat, completate de catre functionari din cadrul primariei comunei
apartinatoare. Voi uni bazele de date, pastrand doar satele ce apar in
eurobarometru (aproximativ 150). Presupun ca decalajul de trei ani intre
cele doua inregistrari ar putea reprezenta un timp relativ suficient pentru
emergenta unor comportamente antreprenoriale (desi putine, intrucat
ciclurile de migratie la nivel individual pot dura mult mai multi ani iar masa
majoritara a migrantilor si-a inceput istoria de migratie in jurul anului
2000). Voi construi, prin analiza factoriala, doi indicatori ai
antreprenoriatului, pentru economia agrara si pentru cea non-agrara,
intrucat aceste doua fenomene, desi corelate, au caracteristici specifice.
Ulterior, voi analiza, prin regresie multipla, factorii care influenteaza
antreprenoriatul.

Probleme initiale

1. RCM a fost realizat prin autocompletarea chestionarului de

catre functionari ai primariilor. Dupa cum experienta de teren
a relevat-o, deseori felul in care acestia au introdus
informatiile a fost profund defectuos (cel care l-a completat nu
avea informatii si a completat la nimereala, pe ghicite sau
chiar in bataie de joc). Intrucat migratia este un subiect
delicat, datorita formei ilegale pe care o imbraca adesea,
calitatea informatiilor poate fi pusa sub indoiala.
2. Informatiile privind antreprenoriatul din eurobarometru sunt
aproximative si incomplete. Datele din eurobarometru nu sunt
de natura a caracteriza bine anteprenoriatul.
 3. Daca eurobarometrul este reprezentativ la nivel nation dpdv
al indivizilor selectati, reprezentativitatea la nivel comunitar
este mult mai scazuta.

Indicatori ai antreprenoriatului

Initial, am selectat ca indicatori ai antreprenoriatului numarul de

unitati economice inregistrat in eurobarometru, astfel (in italice sunt
mentionate activitatile agricole):
EC32 Persoane autorizate care presteaz alte servicii
EC31 Persoane autorizate care presteaz servicii agricole
EC30 Mici meteugari cu autorizaie (fr angajai)
EC27 Certificate de productor
EC28 Asociaii agricole familiale
EC29 Societi agricole cu personalitate juridic
EC25 Internet-cafe sau similar
EC21 Baruri, crciumi
EC20 Magazine mixte
EC19 Magazine alimentare
EC10 Farmacii (inclusiv puncte farmaceutice)
EC7 Centre de colectare a produselor alimentare i agricole

Descriptive Statistics
NMinimumMaximum Mean Std.Skewness Kurtosis
Deviation
Statistic Statistic StatisticStatistic Statistic Statistic Std. Statistic Std.
Error Error
Nr. Centre de 150 0 30 ,84 2,637 9,378 ,198101,867 ,394
colectare a produselor
alimentare i agricole
n sat
Nr. Farmacii (inclusiv 150 0 2 ,43 ,628 1,160 ,198 ,259 ,394
puncte farmaceutice)
n sat
Nr. Magazine 149 0 20 1,91 3,361 3,057 ,199 11,766 ,395
alimentare n sat
Nr. Magazine mixte 147 0 30 4,84 5,193 2,335 ,200 6,723 ,397
n sat
Nr. Baruri, crciumi n 147 0 30 3,59 4,455 3,393 ,200 16,160 ,397
 sat
Nr. Internet-cafe sau 150 0 1 ,06 ,238 3,743 ,198 12,172 ,394
similar n sat
Nr. Certificate de 146 0 1300 47,31 126,437 7,433 ,201 68,212 ,399
productor n sat
Nr. Asociaii agricole 149 0 17 1,42 2,773 3,100 ,199 11,412 ,395
familiale n sat
Nr. Societi agricole 150 0 13 ,91 1,840 3,557 ,198 16,081 ,394
cu personalitate
juridic n sat
Nr. Mici meteugari 145 0 52 4,16 7,570 3,519 ,201 15,365 ,400
cu autorizaie (fr
angajai) n sat
Nr. Persoane 146 0 20 1,44 2,541 3,598 ,201 20,103 ,399
autorizate care
presteaz servicii
agricole n sat
Nr. Persoane 145 0 160 5,42 18,613 5,889 ,201 39,652 ,400
autorizate care
presteaz alte servicii
n sat
Valid N (listwise) 137

Am exclus din analiza urmatoarele variabile:

EC32 incalca asumptia de distributie normala (mult mai mult decat celelalte
variabile) si are o definire prea ambigua pentru a intelege la ce parte a
antreprenoriatului se refera;
EC10 si EC25 reprezinta actrivitati antreprenoriale foarte rare in mediul
rural;
EC7 si EC 27 incalca asumptia de normalitate si nu reprezinta activitati
antreprenoriale formale (in cadru institutional)
EC30 nu reprezinta o activitate antreprenoriala consistenta.

Am rulat o analiza factoriala cu aceste elemente, urmarind sa obtin

doi factori semnificativi, unul pentru antreprenoriatul agricol si unul pentru
cel non-agricol. Iata datele obtinute:
Kaiser-Meyer-Olkin Measure ,674 (este acceptabil, tinand
of Sampling Adequacy. cont de sustinerea teoretica a
modelului)
Bartlett's Test of Sphericity Approx. Chi-Square 135,671
 df 15
Sig. ,000

Communalities
Initial Extraction
Nr. Magazine alimentare n sat 1,000 ,576
Nr. Magazine mixte n sat 1,000 ,454
Nr. Baruri, crciumi n sat 1,000 ,746
Nr. Asociaii agricole familiale n sat 1,000 ,563
Nr. Societi agricole cu personalitate juridic n sat 1,000 ,584
Nr. Persoane autorizate care presteaz servicii agricole n sat 1,000 ,466
Extraction Method: Principal Component Analysis.
Se observa ca variabilele au un grad ridicat de comunalitate, asa cu
era de asteptat, masurand fiecare o forma a antreprenoriatului local. Sunt
selectati doi factori ce explica varianta in proportie de 56%.
Total Variance Explained
Initial Extractio Rotation
Eigenvalu n Sums of Sums of
es Squared Squared
Loadings Loadings
Total % of Cumulati Total % of Cumulati Total % of Cumulati
Compone Variance ve % Variance ve % Variance ve %
nt
1 2,346 39,100 39,100 2,346 39,100 39,100 1,772 29,530 29,530
2 1,042 17,374 56,474 1,042 17,374 56,474 1,617 26,944 56,474
3 ,948 15,804 72,278
4 ,713 11,875 84,153
5 ,506 8,428 92,581
6 ,445 7,419 100,000
Extraction Method: Principal Component Analysis.

Rotated Component Matrix

Component
1 2
Nr. Magazine alimentare n sat ,756
Nr. Magazine mixte n sat ,449 ,503
Nr. Baruri, crciumi n sat ,855
Nr. Asociaii agricole familiale n sat ,733
Nr. Societi agricole cu personalitate juridic n sat ,741

Nr. Persoane autorizate care presteaz servicii agricole n ,682

sat
Extraction Method: Principal Component Analysis. Rotation Method: Varimax with Kaiser
Normalization.
 a Rotation converged in 3 iterations.
Cei doi factori obtinuti descriu: 1) antreprenoriatul agricol si 2)
antreprenoriatul non-agricol, in special cel comercial.

Predictori ai antreprenoriatului agricol

Pornind cu cei doi indicatori proveniti din analiza factoriala, am

incercat sa vad ce variabile sunt corelate in mod semnificativ cu acestia, in
special cele privind migratia externa circulatorie. Am construit doua
variabile, reprezentand rata de reveniti, respectiv plecati, din localitate
raportat la total populatie, considerand ca sunt cei mai potriviti indicatori ai
amploarei migratiei in comunitate. Rata de revenire, in special, ar putea
indica procentul de potentiali antreprenori selectati din randul fostilor
migranti.
Atat prin studierea tabelului de corelatii directe cat si in urma
regresiei multiple, am ajuns la concluzia ca, pornind de la datele disponibile
si de la indicatorii pe care i-am construit, nu exista o relatie intre migratia
externa temporara si comportamentele antreprenoriale in comunitatile
rurale.

Correlations
Rata Rata CalitatDotarea Media Activit ESTIMAR Popula Nr. Total Autoturi Tracto Bugetul Impozite Nr. Cooperativ
sosiri plecaril ea cu de ile E STOC ia Trguri teren sme are comunei i taxe Banc e de credit
lor or in terenu echipamevrst a agricole EDUCATI satului zilnice arabil personal locale , n sat
din strainat lui nte cetteni fata de E RPL02 selecta sau e (venituri sucurs
strai ate agrico agricole lor alte sate t n sptm proprii) al
natat l din 2002 nale n banc,
e comuna sat servici
i
banca
re n
 sat
Pea -,092 -,034 ,236 ,376 -,195 ,032 -,068 ,281 ,230 ,615 ,268 ,397 -,072 -,033 -,040 ,178
rson
Antre
Cor
preno
rela
riat
tion
agrico
l
Sig. ,278 ,690 ,006 ,000 ,023 ,706 ,423 ,015 ,006 ,000 ,002 ,000 ,400 ,703 ,637 ,035

N 140 140 136 136 136 141 141 74 141 125 137 139 139 137 140 141
Pea -,005 ,079 ,032 ,087 -,037 -,173 ,193 ,461 ,426 ,098 ,474 ,242 ,340 ,199 ,183 ,259
rson
Antre
Cor
preno
rela
riat
tion
non
agrico
l
Sig. ,951 ,353 ,712 ,314 ,670 ,040 ,022 ,000 ,000 ,275 ,000 ,004 ,000 ,020 ,030 ,002
N 140 140 136 136 136 141 141 74 141 125 137 139 139 137 140 141

Pentru a determina predictorii antreprenoriatului agricol, am

realizat o analiza de regresie multipla cu optiunea Backward pornind de la
variabilele din modelul 1. Prin eliminarea variabilelor al caror aport la
explicarea variatiei indicatorului antreprenoriatului agricol era
nesemnificativ, am ajuns la o imagine a predictorilor importanti.
Comunitatile cu cele mai multe activitati din cadrul
antreprenoriatului agricol au un stoc ridicat de teren agricol arabil, favorabil
agriculturii de performanta. Satele respective au putine targuri zilnice sau
saptamanale, care sunt, probabil caracteristice zonelor cu comert agricol de
mica amploare, in special sub forma barterului. Surprinzator, numarul de
tractoare din sat nu este important, asa cum este numarul autoturismelor
personale; explicatia ar putea fi ca masinile mici pot fi un indicator al
prosperitatii de pe urma afacerilor din agricultura. Satele mentionate au
putini navetisti, semn ca populatia este ocupata in agricultura. Numarul de
indivizi din comunitate este si el scazut probabil ca acolo unde exista multi
indivizi terenurile agricole sunt divizate astfel incat loturile au dimensiuni
mici si neproductive. In sfarsit, activitatile economice agricole apar in
special in comunele cu un buget ridicat dar, paradoxal, veniturile proprii ale
 comunei nu par sa fie afectate (probabil ca taxele locale asociate agriculturii
sunt scazute).
De remarcat ca cei doi indicatori atasati migratiei nu sunt
semnificativ corelati cu antreprenoriatul agricol si nici nu explica variatia
acestuia intre comunitatile selectate.

Coefficients
Unstandardized Coefficients Standardized Coefficients Sig.
Model B Beta
1 (Constant) -,509 ,077
Distana (n km) de la satul selectat la -5,856E-04 -,036 ,757
capitala judeului
R2=0.62
8
Media de vrst a cetenilor 8,802E-02 ,115 ,319
Impozite i taxe locale (venituri proprii) -1,591E-11 -,098 ,496
Bugetul comunei 2,246E-11 ,267 ,125
Tractoare - Sat -3,640E-03 -,103 ,574
Autoturisme personale - Sat 3,814E-03 ,548 ,013
Trguri zilnice sau sptmnale n sat -1,560 -,431 ,002
Populaia satului selectat n 2002 -2,298E-04 -,438 ,070
navet02*100/salar02 -4,303E-03 -,187 ,124
RATREV -8,650E-05 -,008 ,942
RATPLEC -4,355E-03 -,111 ,381
Nr. Cooperative de credit n sat 9,300E-02 ,026 ,866
Total teren arabil pe sat 2,851E-04 ,631 ,002
Abonamente la ziare / reviste - Sat -1,587E-03 -,067 ,542

9 (Constant) -,420 ,003

bugetul comunei 2,140E-11 ,254 ,059

R2=0.59
1
Autoturisme personale - Sat 3,623E-03 ,521 ,003
Trguri zilnice sau sptmnale n sat -1,551 -,429 ,000
Populaia satului selectat n 2002 -2,274E-04 -,433 ,022
navet02*100/salar02 -4,992E-03 -,216 ,032
Total teren arabil pe sat 2,637E-04 ,583 ,000
a Dependent Variable: A-R factor score 1 for analysis 8

Lucrurile stau relativ similar in cazul antreprenoriatului rural non-

agricol.. De data aceasta, comunitatile cu n numar mai ridicat de
intreprinzatori au un buget comunal mai scazut, in timp ce veniturile proprii
( provenite din taxe si impozite locale) sunt mai ridicate este posibil ca
impartirea fondurilor de la centru sa avantajeze comunele cu mai putine
activitati economice. In aceste comunitati exista un consum cultural mai
 ridicat (sub forma abonamentelor de presa). De asemenea, ele reprezinta
piete economice dezvoltate, cu multi potentiali clienti si cu mai multe targuri
(ceea ce coreleaza cu aspectul predominant comercial al indicatorului
construit). In modelul initial, distanta fata de un oras era invers
proportionala cu intensitatea antreprenoriatului (probabil datorita
proximitatii surselor de aprovizionare cu marfa), dar in modelul restrans
semnificatia respectiva dispare. In mod suprprinzator, numarul bancilor din
localitate nu este semnificativ iar cooperativele de credit sunt invers
proportionale cu numarul antreprenorilor. La fel ca in analiza anterioara,
migratia pare a nu avea nici o influenta asupra antreprenoriatului.

Coefficients
Unstandardized Standardized Sig.
Coefficients Coefficients
Model B Beta
1 (Constant) -1,502 ,112
Distana (n km) de la satul selectat la capitala judeului -3,113E-03 -,146 ,231
Media de vrst a cetenilor -,160 -,159 ,183
Impozite i taxe locale (venituri proprii) 1,268E-10 ,593 ,000
bugetul comunei -4,410E-11 -,398 ,032
Autoturisme personale - Sat -3,229E-03 -,353 ,119
Nr. Trguri zilnice sau sptmnale n sat 2,574 ,541 ,000
Populaia satului selectat n 2002 3,100E-04 ,450 ,069
navet02*100/salar02 2,883E-03 ,095 ,459
RATREV -8,157E-06 -,001 ,996
RATPLEC -2,038E-03 -,040 ,811
Nr. Cooperative de credit n sat -1,705 -,359 ,026
Total teren arabil pe sat 9,709E-06 ,016 ,935
Tractoare - Sat 4,397E-03 ,094 ,614
Abonamente la ziare / reviste - Sat 1,210E-02 ,391 ,001
Distana (n km) de la satul selectat la cel mai apropiat ora 1,500E-02 ,256 ,047
ESTIMARE STOC EDUCATIE RPL02 ,127 ,156 ,268
rata emigrarii temporare 2002 RPL 6,224E-03 ,126 ,371

12 (Constant) -,596 ,000

Structura de venituri a bugetului n 2002_Impozite i taxe 1,097E-10 ,513 ,000
locale (venituri proprii)
n 2002, care a fost bugetul comunei Dvs.? -3,008E-11 -,272 ,057
Nr. Trguri zilnice sau sptmnale n sat 2,246 ,472 ,000
Populaia satului selectat n 2002 1,719E-04 ,249 ,066
Nr. Cooperative de credit n sat -1,476 -,311 ,013
Abonamente la ziare / reviste - Sat 1,150E-02 ,371 ,000
a Dependent Variable: A-R factor score 2 for analysis 8

Concluzii
 Din analiza datelor, reiese ca migratia externa circulatorie nu
influenteaza in mod semnificativ antreprenoriatul agricol sau comercial in
zonele rurale. Voi incerca sa formulez o serie de explicatii posibile:
ciclurile importante de migratie nu s-au incheiat; asadar, migrantii
care ar putea deveni antreprenori inca se gasesc integrati in fluxurile de
migratie si nu sau stabilit la origine;
migrantii cu inclinatii antreprenoriale si-au deschis afaceri in tarile
de destinatie, stimulati de mediul de afaceri mai propice fata de locurile
de bastina;
chiar daca exista un numar ridicat de migranti care au afaceri in
comunitatile de origine, conditiile structurale sunt decisive in aparitia
afacerilor in zona; chiar si in absenta fenomenului migratiei, comunitatile
ar fi avut oricum un numar ridicat de persoane angajate in intreprinderi
personale. O analiza mai detaliata ar trebui sa ia in considerare si
calitatea antreprenoriatului, in termenii rezultatelor financiare;
nu in ultimul rand, voi incalca o regula de bun simt: nu critica
datele; totusi, cred ca datele aflate la dispozitie sunt, pe de o parte,
insuficiente pentru tema propusa (indicatori putini si vagi) si, pe de alta
parte, cu o credibilitate relativ scazuta (multe cazuri lipsa, colectarea
informatiilor asupra migratiei este sensibila si duce la erori). De
asemenea, imi pun intrebari asupra reprezentativitatii esantionului
(modul in care au fost alese satele din esantion si numarul de sate
necesar pentru inferente la nivel national)