You are on page 1of 4

DIP 1

CURS DREPT INTERNATIONAL PRIVAT 1 - 05.10.2016

In esenta este dr civil. Cu o parte de extraneitate.

Cursul scris din 2013 - bibliografie

Elementul de extraneitate - def ca fiind acel element a rap juridic care se afla in strainatate sau sub
incidenta unei legi straine.

Pornim ntotdeauna de la pozitia judecatorului roman.

Elem de extraneitate este element de structura a dr int privat.

Subiecte

Coninut

Obiect

Oricare dintre aceste elemente poate prezenta un element de extraneitate. De ex. Partile - cetenia
uneia dintre parti poate fi straina, reedina uneia dintre parti, domiciliul precum si alte elemente, religia
in anumite sisteme de drept. Pt pj - sediul, naionalitatea, resedinta obisnuita, fondul de comert in cazul
in care sunt in strainatate.

Cu privire la obiectul rj - ob juridic derivat, de exemplu, bunul mobil sau imobil se afla in strintate.

Continutul - dr si ob parilor - locul incheierii ctr, de ex, poate fi in strintate, locul executarii ctr sau pur
si simplu vointa prilor poate determina ca aplicabila o lege straina - lex voluntatis.

Faptele juridice, locul sav delictului, locul producerii prejudiciului, care pot fi in strintate.

Elemente de extra apar in ceea ce priv procesul civil international. Atunci cand instanta este strin.
Probleme apar cu privire la competenta, pe parcursul procesului cu priv la desfasurarea lui si cu priv la
recunoaterea si punerea in executare a unei hj straine.

In cazul in care, intr-un rj apare cel putin un element de extra in mintea judelui sau arbitrului se ridica o
intrebare specifica si anume care sistem de dr se aplic acelui rj. Aceasta ntrebare constituie o instituie
specifica - conflictul de legi.

Doua definitii:

Cea stiintifica - un conflict e legi este sit in care intr- un rj ex un element e extra, situatie in care acelui rj i
se pot aplica doua sau mai multe sisteme de dr aparinnd doua state diferite.

Cea metaforica - conflictul de legi este intrebarea care apare in mintea judelui cand judeca un rj cu
element de extraneitate.

1
DIP 1

Ex: un ctr de v ntre o firma din Romnia - vnztorul si o firma din Frana - marfa se livreaz in Frana, ctr
s-a ncheiat in Romania. Naionalitatea unei dintre parti si locul executarii ctr sunt elemente de extra.

In cazul unui conflict ntre pri se pune problema ce sistem de legi se aplic.

Elemente eseniale ale conflictului de legi

A. Elementul de extraneitate tb sa fie prezent

B. Conflictul de legi nu nseamn un conflict de suveraniti. Termenul de conflict de legi este preluat din
limbajul juridic francez. Ar fi mai corect sa se foloseasca termenul de concurs de legi.

C. In cazul in care apare un element de extraneitate, acel rj este susceptibil de a i se aplica fie sistemul de
dr comun, fie cel francez.

D. Ce nseamn lege. Lege nseamn sistem de drept. Conflictul este intre sistemul e dr romn si cel
francez, in exemplu.

Care este cauza aparitiei conflictului de legi. El apare deoarece sistemele de dr au soluii diferite pentru
aceeai ipoteza juridic. Prescripia in alte sisteme de drept este diferita fata de cea din dr romn.

In ce rj pot aparea conflicte de legi? Apar numai in rj de dr privat, de dr international privat.

Art. 2257 NCC - obiectul de reglementare - rap de dr int privat - dr civil, dr comercial si alte raporturi, dr
transporturilor, dr comerului internaional, dr prop intelectuale, dr muncii, dr familiei.

De ce conflictele apar numai in dr privat si in rj de dr privat? Si nu in dr public. Numai in rj de dr privat


prile se afla in pozitie de egalitate juridica. Si sistmele de drept deci sunt privite ca fiind pe pozitie de
egalitate. In dr public exist elemente de extraneitate, pe latura penala cauza se va judeca in funcie de
instanta sesizata, pe parte civila se va pune problema conflictului de legi.

Aspectele de procedur - NCPC

Legea 5/1992 nainte de reglementrile din NCC.

Coninutul dr int privat

Normele conflictuale si normele substaniale

N conflictuale sunt specifice dr int privat, fiindca rezolva conflictul de legi. Ele indica sistemul de drept
aplicabil in spe.

Comparaie intre normele substaniale si cele materiale.

1. Dpdv al obiectului

N conflictuala nu soluioneaza rj pe fondul sau, ci indica numai care este sistemul de dr aplicabil. Este o
norma de mixare sau de trimitere.

2
DIP 1

N substaniala soluioneaza litigiul pe fond.

2. Dpdv al succesiunii aplicarii lor.

N conflictuala este prealabila in aplicarea ei. Mai intai tb determinat sistemul de dr, apoi trecem la un
raionament de dr substanial. Fiind prealabila, n conflictuala influenteaza solutia pe fond.

N conflictuala este o n juridic in principiu si ca orice nj are doua elemente eseniale - ipoteza normei,
dispoziia normei.

Ipoteza normei = coninutul normei, acea categ de rj la care norma se refera.

Legatura n conflictuale = dispozitia normei, cea care indica sistemul de drept aplicabil.

Punctul de legatura al normei conflictuale - continutul continutului n conflictuale.

Art. 2572 - starea civila si capacitatea pf sunt carmuite de legea naional.

Legea naional este legatura normei conflictuale.

2568 - defineste naionalitatea - legea naional este legea statului a carui cetatenie o are pf. Cetenia
este punctul de legtura.

2580 - statutul organic al persoanei juridice este carmuit de legea sa naional.

Coninut - statutul organic al pj

Legatura - naionalitatea pj

2571 - pj are naionalitatea statului pe teritoriul caruia si-a stabilit porivit actului constitutiv sediul social.

Starea civila si capacitatea - lex patriae

Pt pj cand se aplica legea sediului social = lex societatis

Lex societatis si lex patriae - plus altele - lex personalis

2633 - motenirea este supusa legii statului pe teritoriul statului caruia defunctul a avut la data mortii
resedinta obisnuita.

Continut - mostenirea

Legatura - reedina obinuit

2613 - posesia, dr prop si celelate dr reale asupra bunurilor sunt carmuite de legea locului in care acestea
se afl sau sunt situate.

Coninut - posesia, dr prop si celelalte dr reale, statutul real deci, regimul juridic al bunului

3
DIP 1

Locul situarii bunului - pct de legatura

Lex situs sau lex rei sitae.

In materia contractelor, un punct de legtura primordial este vointa partilor.

Art. 3 (1) din R 593/2008 - privind legea aplicabil obligatiilor contractuale - Roma I - ctr este guvernat de
legea aleasa de parti.

Coninut - regimul contractului

Legtura - lex voluntatis

In materie de procedura se aplica de regula dpdv al normelor de procedura legea instantei sesizate - lex
fori - legea forului sesizat.

Sistemul de drept la care norma conflictual trimite - lex cause dpdv al aplicabilitatii, este lex voluntatis
in exemplul cu cele doua firme care aleg prin ctr dreptul englez.

Este posibil sa existe si un conflict de norme conflictuale.

You might also like