You are on page 1of 24
ANTOLOGIE AUSTRIACA ! TUDOR ARGHEZI in popas la VENA Cilétor tn farile strtine cn mersal trenurilor fe bagunar, trecusem de mai multe ori, inst teoretic, prin Viena. Din nr din vegan gra fd fi i capital Ani. ‘Marele oras de unde incrpé occidentul se THEODOR KRAMER ‘Theodor Kramer (aiseat In anal 1897) admugi tabloulul lise avatrine aspece necinoscote, 0 covd evloate, E vorbs de 10 per pocticd In care ig fce Loe lames yomerilor, « dezmose- ‘nigilor lumii capitalists, a ceryetocilor gi a vagabonzllor din ‘medial rural. eps prismulslsboi mondial Avstcia piertndu-sposiia de ace putere curopeand ql sgudulel gl er de risa economic, fice mal evident tizeiasoclall a orindviei aplite,eae I iopresioneas’ pe poct mi sles prin pitorecul sovdid. al lunpen proleaciatlsl. Limba st ponick © pe alocud! dur, fopesjald co promiane osentive, cu termeni argued ‘(€zplicai de autor la Gnle Reckeui volun). Mai totdeuna tn poczia at care ne duce glad I balndele It Villon ~ ase Fciueca ete conjgatd ci iron ‘Visited Balgatn(eaiate de ssbol«uecut ipa jar nor, tetiod oy cei geste in enotionait poem Tnchinet Dobroge. Penccutat de opi, 64 cfugiet in Anglia. Dintee pornele publicte dupt sevenices la Aiwa, tcbuie amine poconl tinct Ciptorad din Lidl, Kener « soust tn aul 1959, ‘A poblieat urmitoaele volume de versrit Trinbife perrloe (0926); Calender (1830); Zon tn mln dn Wollste (831); Gi armorica (1930 Bolt dim Auiria (1943); Clea bee rand (1946); Views 1938 — Cada ei (1940); Deer ial mp (956). 80 ZUGRAVUL Ce de odd am zugrivit ¢u metrul saw toplanull... Pe stradi amblu girbevie sd na ixhese favanul, Golagi peretii. .. Eu, livid — Sas, aérud te-ntaci. Si sara (cind mi-e brapucn sid) ‘ub talpi 0 mut oleacé. Vapseana-praf ta lang virtep fnoatas ca prin cea Vinars iri arde in gtthe ¢ Hi dedesubt € greapé. Alege-fi singur un model, Arn zece-niotdeaunal Pictai odii in chip gi fel; tinag lneninn nici anal HAITUIr Mi-au réimas numai cttesa sile sd mai umblu, aja, biituit . Cind ni-neumet prin crfzmele- senile, tu le pasa ce anh faptuit. Miine-mi bate gi foanea la wge. Bani pepin, cifi au fost, an cam dass Pe imi 0 si-mi fund cituge polifia neogra, de swe * Strain mive si-acuma oragul prin care, xanatec, ma plinb, Nu in aff inirstusul’silagul, La «ioaleten cimosa mi-o schimb, 31 Grew si dibue urmele mele! Port birbupa! $i bine mica prins. Noaplea dorm pe la cfte oreo lee dar de nici uname m-am tins. * Buburuge, prin nifega cleioasd Pager ia rart es ‘of pllnge gindied cum, acast de baituian, cind. mai crams sopil Mindruch untul — pe raft — gi sub lund Saw micsandre si maci, sedpérted ... f.. Maied bund, Zile-niregi le-as privt if lagers Fol cata Yo romlaege de Mare! BRESLASU [Nici un poet austriac din ultimele doui deceaii nu sa imps pind acum cu allt avtoritte ca Paul Clan, Naseut In 1920, lurmeashintre anit 1938-1939 medicina la Tours iat mai aia face studi de flologie la Peris. Actualmente dejine la T?fcole Normale funcjia de lector Ia eatedea pentru limb si Ieratuck german. In anul 1960 objine «Premiul Georg. Bichner», Debuteask cu placheta Nupul din ame (1948); pagiaile of fiad fnvadate de grejeli de tipar, plachet cate retasl de autor din edi, iniod cunoscuth doar inte-an cere resting de pista Go voluml Mer i memorie (1952), Celan atrage stent. criti literne, care salut ex entuziaam, El cultva (ca de altfel mat ‘opt colegii sti de generic) versl liber, dar sever itmat, ce emite sunetele pure ale crisalulu, Uncoci vectuslle wale, conta: sminate de poezia eupraraline, devin iintligibile, Creatia poe full videwe o generoasd visiune asupr lumi, 0 ealdt dragoste poems peotra_umanitte, Lcitodval fl Cen, opt cum remarek Ena Facher (cre cooaldert un mare por) ct pia Inert de cei prigonii tn anil fucka, De o adeviints celebrate te bocord port lol Celia Chica! meri, cae ponte 6 socoit © satis dine ile mal poternice In adrem color care 00 pot la cle crimele din lgtele de concentrare asi: debe dei ie bse 1h dicta i 1 ani rs fhe gilt Un om o-oo serie x prpil jatar, ‘ic Grom tad are la ral pt, Marr ir fre it Slee, CGH si Us nc i ert ae meter ra ‘Plimsboti un orcug mai cafas peste strunele cites Seon mfi xact-ntr-o groapd In novi, yi nu va fi strteid. Up rs is” ls Moe Al see al td ene mt devi pion (wel oar, ited of Mare) apr Dre. ( romhone e Pere SOLOMON) a is aie i es es calegeri de versuri De, Ja prog Jo prog (1955) si Si ‘CLirnbsj cfm), (1955). A tradus dio opera poetich a lui A. Blok (Gai 12), Serghel Eacnin, A. Rirbaud gi Peal. Very. ANII DE LA TINE LA MINE Tarai spi undaie pairul cind pling, Albastral ocbilor tii Wl aslerni pe masa dragoste! neastre: un pat tnire vard qi foamnd, Bem 0 Hicoare pe care nici eu, nici tu, ici un al trea fod pregitit-o > sorbim ceva gol, cova de sfirgt, Ne privier pe noi tn oglingile-oceanulti, i ne-ntindem mai inte bucatele: roaplea ¢ noaple, fncepe ew zorile aliteri de tine mi calcd. CEL CE INIMA-§I SMULGE DIN PIEPT Cel ce inima-si smalge din piept, trandasfrul atinge, 2 dst int pole 1h spinal? foie Jui $i asterne lumina pe talger, Iai fi ureple pabarul ew adieri, Jui tissues webrele dragoste, Cel ce inima-si smulge din pirpt ji-o eotrle tnalt, himereste la finda, Piatra cu pittre ucide, ‘ai orologil’singele-i swnd, Jai oremea, din palm’, ceasul fi bate, «ul mingi mai frumoase se poate juca, Hi poate de tine vorbi si de mine. In romineste de Masia BANUS LACRIMILE Lacrimile, Lacrinile tu ocbiul fratelu, Una a rimas suspendati, si ereste. Acum, locuim in ea. Rituflé dine, ca 22 se desfact! To roratecgte de Petre SOLOMON: Poretul de H. M, BRURMANN 36 36 INGEBORG BACHMANN Poets Ingehorg Bachmann (ntacud tn nau 1926 la Klageafut) se bucurd asta! de un prestigia curopean, A srudiat Ie Viera ‘ilaztia. A plecat apo din faci, stabilinds-se mai teal la Roma 41 Machen i In cele din urm fn Blveyia, Localeyteactualmente Je Zusich, unde ‘yi comment timpal In excusiviete scrisaal, liniand, Pe togh volumele de versuei Tinpul paras (1953) 4 Inoteres Ural Mari (1956) a compas senatil radiofonice i povestic, CATRE SOARE Mai frames ca simabila lund si Sonobilata-i lumind, ‘mai Srumas dectt astrele — decorapii cintate-ale nopfi ‘mai frumos ca intrarea de foc a unei comete, Chere de un selon malt iat fumes det oie st ich viafa ta si a mea attend de el zi de wie search. Soarele nalt $i frumos ce risore, gi nu-pi wité zilnica tend ai pee linind-o vara, fe, ia sia farm-aburesie gi pinzele fird puterecoglindite Gi ie pate ve Fete ‘obosegti gi scurtesd bun-reimasul, Fara soare igi trage arta vilul din nou pe obra, tu nacmi mai apari, si marea, nisipal 4 umbre lait ca de bici, se retrage tub pleoapele mele, Framoasa lumind ce ne-nedlzeste, ne apind # poarta de grijt WE fot tan see jot est ETE art de ar Nimic mai frames nu-i sub soare, decth si exigti. .. Nimiz mai frumos ca toiagul in apa si-o pasire sus, pertrn hor prgainde dl eipa age Phy Pet, ‘olorati, conturati, pe lume venipt éx mesojul lnmibis 4 sexi Improjur patratal chmpiei, si poligonul eu o mnie de amnghinri al farié mele #i rochia ce te-nvegminti, Rocbia ta ca an copot yalbartral Frames albastrn, in care paunil se plinbi, se-ncling, albastral distanfeler, al fericirii eu’ anotinpunile simpulud men, coincidenta altastrs'la orizont! $3 ochii. mei entuegiag? din now se deschid i clipese gi-s argi de laming. a7 ‘Soare, soare frames, tnaintea ctruia pulberea trebuie si se tnchine; de-ateea nit pentru lund si stele voi plinge, ciel noapted se tmpiineaxd dear cu comele, crezind cmd. poate sty eee plins tne pe lume, ‘na, pentrn tine, soare, pling faré margi pierderea ochilor mei, ce n-0 pot abate. In rominegte de VERONICA PORUMBACU Portretul de H.M, BRUKMANN CHRISTINE BUSTA Christine Bose, represent a oli genentll Je post soutie, e- impus tn coopster, find wot ast 0 ecworlinte aril format, S-« nlsat la Vien ta anal 1915, Copllcie gi o pane « tne ya petmeat totean cartier al cametior scl. Zack de pe baele lice adit lei, jtto- doi mama care ances din gre pentru alguries une! cx prea, A fost tnviftoer, dopa boi stident, truer, biblioteca. Sole de profane mutiant, on v4 al foe tin habot (Uneet fi rie wlan grlina pata, pacts, eve ie-ala acai tn tho stale nc). Debutend ta anil 1950 co volunal de verti An did on, teiglod stayin cckiell gla public, Munea el poctich deafipras modes 4 suifnu, depute de spralicilesgomotont, a fort lncunuaat ca mai molt prem terse diate care amiatim « Premial entra protares pociciy qt «Premiul Georg ‘Takls. Sere 61 pock (Fetal bli plod acum vieun volun, sblecle Drefeae Bind late din expericoa propre! sale copii Poet Christine! Basta continu tradi Iieh mation pe al cei sol eri wa nist, priele poeme purtind val ecu tmlene, Poets oxsliteisnele, tot cea ce 4 devenit fa evor Juin conteadictore « poesiel ssolat 3X mod gi cblece de adie peotru eiobi. fa poewe aonionse, mai trtdenana tourte gi dense, reflectind‘o autenticd sensibllitate lizicl, slzbat scouile lumii costemporine, taillte fa txejen provocith de amar cepeica de vis x post ‘A pblicat pla ta prezent urmitoarele volume de versuti: Arkeelt plot 1951); Lampa si dilfeu! (1955, ed. Ua ta 1958); Hambaril pace (1958) si Casleltd one, 39 NOAPTE fori citre ria. ‘Lunirdsulel cot pot asterne pe mal ? Ajuage sii spun 6 stea'¢ in plasa pescarulyi ? ' SOMNUL Coboara din negre puideri, apringdndu-ne stele, Aap ehbet of ad ape rer; tract prin sat luminind Settee’ dram, potoliste focul in vatra 9 stinge lumina th cas restogaleste Tuna. ca mar de argint in odaia copitlo 47 spane duverii: «Uitél» si dragostei : « Nai ined oral» $i netezeste finul fndlardinie sub eapattinl celor buni, celor rai, slabozeste frtal in grad, si in erfyma fur’ pabarul ee bagel etivded aiadurel de diged, ternadet expal Zt, atl ea cepa full pa mata are tin Ben « Ati gO de gjansly LA MORMINTUL LUI MOZART Ge timpul se mascara, Pe wnt, chnt de psi wii In liliac, lungi vegnic Si jarba ‘crest dreaphta-amaré, In somtnere de, Veronica PORUMBACU 40 FRIEDERIKE MAYROCKER Friederike Mayrécher debutat ea poet to revista Plan, care 0 primi ani de dupa rlzboi « dejinut un rol de mate importanys {in revicimental literatacimeitice. Vermuile ale, in care te ecunogtean upoare inflenfe silken, “au atras Indatt stayin ‘unor critic, bucurindn-te totodatt de aprecierea celor din pro- ‘ofa ei litle. A contioust 0 compund poeme ce te remarcan ‘rin imagiai peisgistice, pline de culoare gi mogestvitate, Co foste ck a acris mult, dam profesoust de limba englest sa mlfomit eh publice doar © plachesh de pross, intitulatd Lor eri (1952), 4 a : GERHARD Uneori le oreo tntimpléteare migcare, mina-mi fi-atingg mina, dosil palmei tale, == FRI TSG H ‘au trail med apitat dt vejminte, se sprijind, fird sd sie, : ‘0 clip de. trapul tu aprat de visit. Acts in fine migcri, vogetale aproapt, tree prin inima mea, ; stripungind 9h glthjal ca. un dudee ti, i toati-nsiteg ca finttna, vara, pe-arsifa. 1a coma de Veronica PORUMBACU Gerhard Fitch, ca mal tofi sector! gecerjici le, a <

You might also like